Sunteți pe pagina 1din 19

1.Noiuni terminologice cu privire la consumatori.

Consumator - orice persoan fizic ce intenioneaz s comande sau s procure ori care comand, procur sau folosete produse, servicii pentru necesiti nelegate de activitatea de ntreprinztor sau profesional; agent economic - orice persoan juridic sau fizic autorizat pentru activitate de ntreprinztor, care fabric, transport, comercializeaz produse ori pri din produse, presteaz servicii (execut lucrri); productor: vnztor - orice persoan juridic sau fizic autorizat pentru activitate de ntreprinztor, care desfoar activitate comercial n relaiile cu consumatorii; prestator - orice persoan juridic sau fizic autorizat pentru activitate de ntreprinztor, care presteaz servicii; produs - bun material destinat pentru consum sau utilizare individual; snt, de asemenea, considerate produse energia electric i termic, gazele, apa livrate pentru consum individual; serviciu - activitate, alta dect cea din care rezult produse, desfurat n scopul satisfacerii unor necesiti ale consumatorilor; calitate - ansamblu de caracteristici ale unui produs, serviciu, care i confer aptitudinea de a satisface, conform destinaiei, necesitile explicite sau implicite; produs falsificat (contrafcut) - produs, fabricat din ali componeni, n alte proporii sau n alte condiii dect cele stabilite n documentele normative, care este prezentat drept veritabil; produs, serviciu necorespunztor (defectuos) - produs, serviciu care nu corespunde cerinelor prescrise sau declarate;

2. Principiile generale i directoare pentru protecia consumatorilor.


facilitarea producerii i distribuirii de produse corespunztoare nevoilor i cererilor consumatorilor; asigurarea inerii sub control, prin intermediul tuturor organizaiilor naionale i internaionale, a practicilor comerciale abuzive care afecteaz consumatorii; ncurajarea unor niveluri ridicate ale eticii celor angajai n producerea i distribuirea bunurilor de consum i serviciilor pentru consumatori; promovarea unei cooperri internaionale n domeniul proteciei consumatorului; ncurajarea dezvoltrii condiiilor de pia, care s asigure consumatorilor o gam larg de produse, la preuri avantajoase acestora; stabilirea unui sistem de prioriti privind protecia consumatorilor din fiecare ar, a circumstanelor economice i sociale specifice nivelului de dezvoltare atins, precum i a nevoilor caracteristice populaiei statului respectiv; protecia consumatorilor fa de pericolele ce afecteaz sntatea i sigurana lor; promovarea i protecia intereselor economice ale consumatorilor; asigurarea accesului consumatorilor la informaiile corecte, care s permit acestora s fac o alegere conform dorinelor i necesitilor personale; crearea unui sistem de educare a consumatorilor; obligativitatea tuturorntreprinderilor ofertante productoare sau comerciale de a se supune legilor i reglementrilor privind protecia consumatorilor din toate rile cu care au relaii de afaceri; asigurarea posibilitii unei despgubiri efective a consumatorilor, n cazul ivirii unor daune generate de produsele sau serviciile achiziionate n cadrul pieei; obligativitatea respectivelor firme de a respecta prevederile standardelor internaionale privind protecia consumatorilor; crearea, n fiecare ar, a unor organisme corespunztoare care s elaboreze i s aplice, potrivit legilor proprii statului respectiv, o politic de protecie a consumatorului; aceast politic de

protecie a consumatorului urmeaz s fie implementat n beneficiul tuturor sectoarelor, al ntregii populaii i, n special, al diferitor categorii de populaie din mediul rural; luarea n considerare, la elaborarea politicilor de protecie a consumatorului, a potenialului pozitiv al institutelor i universitilor de cercetri-publice sau private;

3. Sistemul de protecie a consumatorilor n Republica Moldova 35. Metode i aciuni de protecie a consumatorilor.
Protectia consumatorului se refera, n special, la responsabilitatea statului, care trebuie sa asigure prin politica sociala conditii de realizare att pentru o crestere constanta a volumului fizic al consumului, ct si o mbunataire structurala a acestuia. Aceste obiective presu pun drept conditii principale solutionarea urmatoarelor probleme: cresterea ofertei de marfuri care sa faca fata din punct de vedere cantitativ tuturor componentelor nivelului de trai; orientarea agentilor economici prin facilitati economice si o politica adecvata spre o productie de bunuri de consum care sa contribuie la realizarea unei bune functionalitati a mecanismului de piata; asigurarea calitati bunurilor si serviciilor oferite spre vnzare n cadrul pietei printr -un pachet de exigente bine conturate si ferm aplicate pentru toate produsele indigene sau de import. Aceste exigente trebuie materializate printr-o legislatie corespunzatoare; asigurarea unui sistem de preturi n concordanta cu cerintele pietei si cu calitatea produselor, preturile reprezentnd cea mai importanta prghie economico-financiara a economiei de piata.

4. Noiuni cu privire la termen de valabilitate, termen de garanie, ncheierea contractelor, responsabilitatea vnztorului pentru nclcarea termenilor stabilite Termen de valabilitate limita de timp, stabilit de ctre productor, n care produsul poate fi consumat i n care acesta trebuie s-i menin caracteristicile calitative prescrise (stipulate n documentul normativ respectiv n baza cruia a fost fabricat acest produs), dac au fost respectate condiiile de transport, manipulare, depozitare i consum. Termen de garantie - Limita de timp, care curge de la data dobandirii produsului sau serviciului, pana la care producatorul sau prestatorul isi asuma responsabilitatea remedierii sau inlocuirii produsului ori serviciului achizitionat, pe cheltuiala sa, daca deficientele nu sunt imputabile consumatorilor
ncheierea contractelor Consumatorul, la ncheierea contractelor, are urmtoarele drepturi: a) de a lua liber decizii la achiziionarea produsului, serviciului, fr a i se impune n contracte clauze abuzive sau care pot favoriza folosirea unor practici comerciale abuzive, de natur a influena opiunea acestuia; b) de a beneficia de o redactare clar i precis a clauzelor contractuale, inclusiv a celor privind caracteristicile calitative i condiiile de garanie, indicarea exact a preului sau tarifului, precum i stabilirea cu exactitate a condiiilor de credit i a dobnzilor; c) de a fi exonerat de plata pentru produsele, serviciile care nu au fost solicitate; d) de a fi despgubit pentru daunele cauzate de produsele, serviciile care nu corespund cerinelor prescrise sau declarate ori clauzelor contractuale; e) de a i se asigura deservirea tehnic necesar i piese de schimb pe toat durata de funcionare a produsului, stabilit n documentele normative sau declarat de ctre productor ori convenit de pri;

f) de a plti pentru produsele, serviciile de care beneficiaz sume stabilite cu exactitate, n prealabil; majorarea preului iniial este posibil numai cu acordul consumatorului.

Vnztorul, productorul snt obligai s asigure posibilitatea utilizrii produselor de folosin ndelungat pe toat durata de funcionare, stabilit n documentul normativ. n acest scop, ei au obligaia s asigure reparaia i deservirea tehnic a lor, precum i s asigure piese de schimb i componente n volumul i sortimentul necesar, pe toat durata de funcionare, iar n cazul n care durata de funcionare nu este prevzut - n decurs de 10 ani de la data vnzrii. Dac data vnzrii nu poate fi determinat, durata de funcionare se calculeaz de la data fabricrii. 5 - 34.Organele abilitate pentru protecia consumatorului n Republica Moldova.
Organul administraiei publice centrale abilitat cu funcii de protecie a consumatorilor (1) Protecia drepturilor consumatorilor de ctre stat se realizeaz prin elaborarea i promovarea la nivel de stat a politicii n domeniul proteciei drepturilor consumatorilor, elaborarea i aprobarea legilor i altor acte normative n domeniu, prin organizarea i exercitarea controlului i supravegherii de stat asupra respectrii legislaiei n domeniu, precum i a cerinelor prescrise sau declarate referitoare la produse, servicii. (2) Elaborarea i promovarea politicii statului n domeniul proteciei drepturilor consumatorilor i coordonarea activitii organelor administraiei publice abilitate cu funcii de protecie a consumatorilor conform art.23 se efectueaz de ctre Departamentul Standardizare i Metrologie. Departamentul, inclusiv structurile lui teritoriale: a) efectueaz controlul i supravegherea de stat asupra corespunderii produselor i serviciilor cerinelor prescrise sau declarate, precum i asupra veridicitii informaiilor prezentate, examineaz reclamaiile consumatorilor n acest domeniu; b) elaboreaz reglementri privind coordonarea aciunilor autoritilor administraiei publice centrale i locale, precum i ale structurilor neguvernamentale n domeniul proteciei consumatorilor; c) aplic sanciunile prevzute de art.28 din prezenta lege i de alte acte legislative, stabilete msuri de remediere sau nlocuire gratuit ori de restituire a contravalorii produsului, serviciului necorespunztor n baza reclamaiilor consumatorului, conform art.13; d) sesizeaz autoritatea de liceniere, determinat prin lege, referitor la depistarea cazurilor de comercializare a produselor falsificate (contrafcute) i/sau periculoase sau altor nclcri n scopul retragerii n mod obligatoriu a licenei; e) organizeaz funcionarea oficiului pentru relaiile cu consumatorii; f) asigur editarea buletinului informaional "Consumatorul"; g) reprezint Republica Moldova n organismele internaionale pentru protecia consumatorilor. (3) Atribuiile organelor administraiei publice indicate la prezentul articol i art.23, precum i relaiile dintre acestea n domeniul proteciei consumatorilor, se stabilesc prin hotrre de Guvern.

6.Protecia consumatorilor n rile UE. Potrivit optiunilor Uniunii Europene este absolut necesar sa se actioneze in domeniul protectiei consumatorilor, deoarece, pe masura ce consumatorii vor beneficia de granite deschise, largite si de o piata competitiva la nivelul Uniunii, trebuie sa creasca grija pentru protejarea si promovarea pe scena europeana a drepturilor legitime ale acestora. In acest sens, au fost adoptate la nivelul Uniunii Europene o serie de directive care , la nivel national, se transpun in legi, in reglementari cu caracter obligatoriu, ce au in vedere, in principal, securitatea produselor, reclama inselatoare, responsabilitatea producatorilor pentru produsele cu defecte, creditul pentru consumatori, denumirea si etichetarea produselor.
In vederea realizarii optiunilor Uniunii Europene in asigurarea drepturilor si a protectiei consumatorilor, au fost create structuri institutionale corespunzatoare care sa raspunda de problemele

consumatorilor, inclusiv de atribuirea unei competente generale si orizontale in domeniul drepturilor consumatorilor unei singure autoritati cu responsabilitati si initiative in domeniu si care coordoneaza actiunile intreprinse de autoritati in aplicarea altor politici.In acelasi timp, au fost create structuri consultative , fie generale, cum este Comitetul Consultativ al Consumatorilor din Uniunea Europeana, fie specifice, care reprezinta interesele consumatorilor si asigura participarea acestora la procesul decizional.Directivele Uniunii Europene privind creditul de consum, clauzele abuzive din contractele incheiate cu consumatorii, calatoriile cu pret forfetar, dreptul de proprietate multipla asupra bunurilor imobiliare cu divizarea duratei de folosinta si contractele incheiate inafara unitatilor comerciale impun noi obligatii ale producatorilor, importatorilor si vanzatorilor.Toate fac parte din responsabilitatile ce definesc mediul legal in care firmele trebuie sa-si desfasoare activitatea pe piata.

Edificator pentru optiunile Uniunii Europene privind protectia consumatorilor ramane Carta Alba privind pregatirea tarilor asociate din centrul si estul Europei pentru integrarea in piata interna a Uniunii Europene care, precizand conditiile minime absolut necesare in materie legislativa ce trebuie insusite de fiecare tara in parte pentru a asigura functionarea pietei interne, scoate in evidenta obiectivele si masurile ce trebuie intreprinse in vederea asigurarii drepturilor si protectiei consumatorilor, ele referindu-se in principal la: - protectia vietii, sanatatii si securitatii consumatorilor; - protectia intereselor economice ale consumatorilor; - formarea specialistilor in domeniul protectiei si educarii consumatorilor; - accesul consumatorilor la justitie; -crearea si dezvoltarea de asociatii ale consumatorilor si sprijinirea activitatii acestora; - perfectionarea cadrului legislativ si institutional;
- elaborarea de programe pentru educarea consumatorilor.

Rolul si mai ales realizarile Comunitatii Europene in apararea drepturilor si asigurarea protectiei consumatorilor se pot structura in trei principale domenii: 1. Introducerea unui minim de reguli, de principii directoare, de norme cu caracter obligatoriu, atat pentru fiecare stat membru, dar si pentru celelalte state europene, in conditiile in care acestea din urma ar dori sa se integreze in Piata Europeana Unica, principii ce se constituie intr-un insemnat suport in stabilirea obiectivelor specifice protectiei consumatorilor. 2. Crearea la nivelul Uniunii Europene a unui cadru institutional adecvat protectiei consumatorilor, a unor organisme cu atributiuni in acest important domeniu si, in felul acesta, crearea premiselor ca in fiecare stat in parte sa functioneze organisme guvernamentale sau neguvernamentale pentru protectia consumatorilor. 3. Continua preocupare pentru amortizarea legislatiei si a cadrului institutional in domeniul protectiei consumatorilor, preocupare ce se regaseste atat in activitatea de ansamblu a organismelor Uniunii europene cat si a fiecare tari in parte.

7 - 37.Drepturile fondamentale ale consumatorilor.


Orice consumator are dreptul la: a) protecia drepturilor sale de ctre stat; b) protecie mpotriva riscului de a achiziiona un produs, un serviciu care ar putea s-i afecteze viaa, sntatea, ereditatea sau securitatea ori s-i prejudicieze drepturile i interesele legitime; c) remedierea sau nlocuirea gratuit, restituirea contravalorii produsului, serviciului ori reducerea corespunztoare a preului, repararea prejudiciului, inclusiv moral, cauzat de produsul, serviciul necorespunztor; d) informaii complete, corecte i precise privind produsele, serviciile achiziionate;

e) instruire n domeniul drepturilor sale; f) organizare n asociaii obteti pentru protecia consumatorilor; g) adresare n autoritile publice i reprezentarea n ele a intereselor sale; h) sesizarea asociaiilor pentru protecia consumatorilor i autoritilor publice asupra nclcrii drepturilor i intereselor sale legitime, n calitate de consumator, i la naintarea de propuneri referitoare la mbuntirea calitii produselor, serviciilor.

8. Determinarea gradului de poluare a produselor alimentare


Starea de poluare i contaminare a mrfurilor este generat de: - coninutul de bacterii condiionat patogene peste limitele admise; - prezena petelor de mucegai (altele dect mucegaiurile selecionate admise); - coninutul de substane chimice peste limitele admise sau al celor neautorizate de Ministerul Sntii; - prezena urmelor de roztoare; - prezena unui miros sau gust strin de natura produsului; - coninutul de corpi strini peste limitele admise. Stabilirea gradului real de poluare constituie un obiectiv important n comerul cu produse alimentare. Pentru aceasta se efectueaz analize fizico-chimice prin metode sensibile i precise. Corectitudinea determinrii depinde de tehnica de prelevare a probelor, de modul de pregtire al acestora pentru determinrile analitice, precum i de modul de determinare. Particularitile determinrii reziduurilor de pesticide constau n necesitatea utilizrii unor operaiuni prealabile de prelucrare a probelor, cum sunt extracia, purificarea i concentrarea. Scopul n care se efectueaz aceste operaii este cel al creterii exactitii determinrilor. Extracia. Pesticidele de natur organic sunt, n general, liposolubile. Separarea lor din probe se realizeaz prin folosirea unor solveni organici (eter etilic, eter de petrol, benzen etc.) sub forma unor amestecuri bogate n lipide. Pesticidele hidrosolubile se extrag cu ajutorul acetonitrilului sau altor solveni. n cazul n care se urmrete o determinare global a reziduurilor de pesticide, este necesar a se face o dubl extracie. Purificarea. n general extractele conin, pe lng sistemul solvent - reziduuri de pesticide i alte substane susceptibile de a mpiedica efectuarea determinrilor. n aceast categorie intr plastificanii clorurai i clorura de vinii, monomer care migreaz n produsele alimentare din recipienii de policlorur de vinil utilizai la ambalarea unor produse. Aceasta oblig la purificarea extractelor prin splri repetate cu ap distilat i treceri cantitative prin coloane umplute cu pudr de silicat de magneziu, unde reziduurile sunt reinute selectiv. Reziduurile de pesticide sunt apoi antrenate cu solveni selectivi. Concentrarea. Scopul este reducerea volumului extractelor purificate, prin ndeprtarea unei pri a solventului sau solvenilor utilizai n fazele anterioare. De regul, concentrarea se realizeaz prin evaporarea solvenilor. Pentru a preveni antrearea moleculelor de pesticide de vaporii de solvent, operaia se efectueaz la temperaturi sczute, sub vid, adugnd n extract ulei de parafin. n expertizele din domeniul comerului internaional, coninutul rezidual de pesticide se determin prin procedee colorimetrice, enzimatice i cromatografice. Metodele colorimetrice au la baz realizarea unor reacii specifice ai cror produi pot fi identificai i determinai colorimetric. Aa de exemplu, prin mineralizarea extractului, pesticidele organoclorurate elibereaz ioni de clor, care n prezena tiacianatului de mercur i a cationul ui feric Fe+3, conduc la formarea tiacianatului feric - substan de culoare roie care poate fi examinat colorimetric. Cunoscnd c intensitatea culorii specifice produilor de reacie este proporional cu concentraia acestor produi, compararea cu o gam de soluii etalon permite stabilirea coninutului n pesticide al probelor analizate. Metodele enzimatice sunt caracteristice insecticidelor organofosforice i se bazeaz pe aciunea inhibitorie a acestor pesticide n cadrul reaciei enzimatice.

Aa de exemplu, hidroliza acetilcolinei sub aciunea enzimelor poate fi inhibat de prezena n mediu a insecticidelor organofosforice. Aceast inhibiie poate fi pus n eviden colorimetric. Acetilcolina poate reaciona cu hidroxilamina n prezena ionului feric, rezultnd un complex specific de culoare roie. Introducerea enzimei n mediu produce hidroliz acetilcolinei, reacia de culoare nemaiavnd loc. Prezena unui insecticid organofosforic inhib ns enzima i reacia de culoare se produce, ceea ce fac e posibil un examen organoleptic. Metodele cromatografce se bazeaz pe capacitatea difereniat i selectiv de absorbie a unui mediu poros, la traversarea acestuia de ctre extractul purificat i concentrat al reziduurilor de pesticide. Cromatografia n strat subire se caracterizeaz prin faptul c faza staionar este constituit din silicagel, iar cea mobil dintr-un amestec de eter de petrol i metanol. Un volum cunoscut de extract este depus pe stratul poros. La trecerea fazei mobile constituenii eantionului migreaz difereniat potrivit afinitii lor pentru faza fix sau mobil. La sfritul migrrii examenul n raze ultraviolete evideniaz poziia i cantitatea reinerilor pe sistemul poros, iar compararea lor cu o gam de etaloane permite identificarea i evaluarea diferiilor constitueni ai extractului. Alte metode cromatografice sunt: cromatografia n faz gazoas i cromatografia n coloan.

10. Caracteristica falsificarii calitative


Pentru fals. calitativa sunt necesare conditiile: -prezente in comert a diferitor aditivi alimentari,subst colorante,agenti de ingrosare. -existenta documentelor normative p/u utilizarea adetivilor alimentary -lipsa controlului riguros,potrivit la limitele admesibile de utilizare adetivilor la intrprinderile de comert. -lipsa legilor de nerespectarea acestora,lipsa pedepselor p-u dezinformarea consumatorilor cu privire la calitatea prod. Tipuri de falsificari calitative: -diluarea cu apa -substituirea componentilor scumpi cu cele ieftini -substituirea partiala a prod. natural cu imitatori - adaugarea sau substituirea totala cu aditivi straini,necomform recepturii -substituirea totala sau partial a materiei prime cu deseuri alimentare -nerespecatrea etichetelor dacac sunt modificate genetic, trebuie marcate special -introducerea antioxidantilor,antibiotic,conservatilor fara de a fi marcate pe eticheta Cele mai dese falsificari: - Falsificarea prin substituirea totatala sau partiala a prod natural - Falsificarea calitativa prin substituirea prod cu acele prod la care procesul de productie nu s-a finisat

11. Caracteristica falsificarii cantitative


Falsificarea cantitativa reprezinta inselarea consumatorului cu privire la cantitate, volum,lungimea,produsului, in realitate fiind mai mic/a decit e nominalizat .Acest tip de falsificare fiind unul din cele mai vechi,care nu necesita pregatiri speciale din partea falsificatorului. Pentru falsificare se folosesc:greutati, rigle,ustensile neexacte, trucuri cu influenta psihologica asupra consumatorului; punerea magnetilor in preajma cintarelor; cintarirea din timp a produselor; inclinarea cintarelor; pastrarea produselor higroscopice in incaperi umede unde masa produsului sporeste considerabil; sporirea masei carnei cu apa,fosfati; etc. Acest tip de falsificare se face cit la intreprinderile de producere, de comert, atit si la depozitele de pastrare.

12. Caracteristica falsificarii infomationale


Falsificarea informationala reprezinta ducerea in eroare a consumatorului prin informarea incorecta, ironata cu privire la compozitie sau la proprietati. Ca regula se realizeaza prin marcare incorecta, publicitate agresiva si ironata; falsificarea documentelor de insotire a marfii. Des nu se indica tara producatoare sau codul cu bare a tarii. Multe firme utilizeaza denumiri ale brandurilor cunoscute, denumiri apropiate cu cele cunoscute,sau cu diferenta de o litera,etc.

13. Caracterizai falsificarea sortimental.


Falsificarea sortimentala poate fi clasificata dupa tipuri si subtipuri: Dupa tipuri: -dupa provenienta; -dupa asemanarea principiilor de identificare; -dupa calitate. Dupa provenienta, in urmatoarele subtipuri: -substituenti alimentari: pot sa fie din aceeasi grupa cu alta denumire; -imitatori; -alte tipuri: -subdtituenti nealimentari : gips, pulbere de creta, de caramida. Dupa asemanarea principiilor de identificare -dupa ambalaj; -dupa calitate; -dupa indicii organopeltici; -dupa calitatea inferioara; -dupa scopuri tehnice. Pentru falsificarea sortimentala sunt necesare urmatoarele conditii: 1.prezenta in comert a produselor din alte grupari dar apropiate dupa proprietatile consumiste si indicii de calitate (de ex: divin si brandy, spumant su spumos) 2.clasificarea produselor in grupe de calitate (faina,mezeluri,crupe) 3.producerea si comercializarea imitatiilor grupelor respective de produse alimentare (de ex:icre artificiale de peste) 4.producerea si comercializarea marfurilor care se deosebesc dupa calitate si prezenta defectelor 5.unificarea ambalajelor folosite pentru diferite grupe de produse. Falsificarea sortimentala poate fi considerate ca sortimentala daca a avut loc substituirea totala si nu partial a prodususlui natural.

14. Falsificarea cerealelor


Fals sortimentala: - are loc prin substituirea griului tare cu griu moale - substituirea griului alimentar cu griu furajer -substituirea boabelor calitative cu un continut inalt de gluten cu soiuri mai putin valoroase Fals calitativa: - boabe nesortate cu impuritati minerale organice ce depasesc norma admisa - boabe cu adios artificial de impuritati(cenusa, nisip) - boabe bolnave, mucegaite, incinse, atacate de plosnite care pot duce la intoxicatii puternice Fals Q: -masa neta a unui sac mai mica decit norma -volumul caldarilor folosite la comercializare agricola nu corespund cu norma (pereti grosi) Fals informational:nu se indica correct in actele de insotire urm inform -denumirea produsului

-domeniul de utilizare -cantitatea -falsificarea certificatelor de calitate cu prezentarea analizei de laborator 1.fasif cu ghips,var sau creta- pt depistarea se adauga apa rece, apoi acid acetic sau clorhidric 2.fals cu adios de tarite- la adaugarea unei Q de apa taritea se ridica la suprafata 3.falsificarea prin adios de inalbitori, antioxidanti

15. Falsificarea codimentelor


Grupa condimentelor naturale (exotice si indigene) cuprinde acele produse care se adauga in mancaruri, in cantitati mici, pentru a le da gust si miros placut. Aproape toate condimentele sunt de origine vegetala si au o valoare nutritiva in general redusa, insa datorita substantelor aromatizante pe care le contin ele favorizeaza procesele de digestie, stimuland secretia gastrica si marind apetitul. Aspectul: trebuie sa fie propriu partii de planta ca atare sau sub forma de pulbere, care serveste drept condiment. Gustul si mirosul condimentelor trebuie sa fie caracteristic, nealterat, fara nuanta straina sau suprapusa sau aromatizare artificiala. Se admite insa folosirea si consumul condimentelor in amestec numai in cazul celor destinate aromatizarii preparatelor din carne, denumite mirodenii pentru carnati. Este total interzisa introducerea in consum a condimentelor care contin impuritati ocazionale:

impuritati minerale: nisip, pamant, praf de caramida etc.; aschii de lemn, parti din alte plante;
insecte: in orice stadii de dezvoltare sau alte impuritati.

De asemenea este interzisa punerea in consum a condimentelor vegetale falsificate, alterate sau toxice. Sunt considerate ca falsificate acele condimente in care se constata (la controlul calitativ de laborator) adaosuri minerale sau organice, substante toxice colorante, substante care contin resturi vegetale (faina tarate, leguminoase, cozi de fructe, rumegus de lemn, condimente extrase, turte oleaginoase etc.). Sunt interzise pentru consum si condimentele care prezinta mucegaiuri sau ciuperci parazite, insecte - oua si larve, precum si semne vizibile de degradare a acestora de catre rozatoare. Este interzisa in mod categoric punerea in consum a unor condimente infectate cu germeni patogeni, precum si a surogatelor de condimente si a celor aromatizate si colorate artificial. Ambalajele condimentelor vor trebui sa fie adecvate, sa le garanteze pastrarea caracteristicilor specifice si sa fie marcate sau inscriptionate cu urmatoarele date: denumirea produsului si a firmei care a efectuat ambalarea, precum si data ambalarii, greutatea neta si termenul de valabilitate al condimentului. In mod obligatoriu inscriptionarea ambalajelor trebuie sa corespunda continutului acestora. Condimentele vegetale care in urma inspectiei sanitare nu vor corespunde din punct de vedere organoleptic si fizico-chimic exigentelor mentionate mai sus, vor fi oprite sau scoase din consum. Atunci cand vor exista dubii de substituire, falsificare sau alterare vor fi prelevate imediat probe si trimise pentru controlul de laborator in conditiile prevazute de lege Piperul boabe poate fi falsificat prin colorarea boabelor cu un amestec de praf de crbunei un adeziv corespunztor (dextrin), prin amestecarea cu boabele altor specii de plantesau cu imitaii de boabe din aluat sau lut. Piperul mcinat poate fi falsificat mai uor, prinamestecare cu coji de piper, de cereale, de nuci, cu amidon, praf, za de cafea, cenu etc
Condimente:fals. calitativa:boabe seci,crengute Metode expres:intrun vas cu apa de pus,cele seci se ridica la suprafata Fals. cantitativa:masa indicate pe eticheta nu corespunde, Metode expres:cintarirea pachetelelor de condiment Din grupa condimentelor acide face parte otetul. Se cunosc urmatoarele sortimente: Oet de vin, Oet alb, Balsamic i Balsamic de Modena, Oet de Jerez, Oet de Oporto,Cidru.

Sunt cunoscute mai multe tipuri de falsificari, iar cea mai reprezentativa pentru toate sortimentele de otet este micsorarea cantitatii de acid decit cea indicata pe ambalaj. Iar asta poate fi determinate prin titrare. Otetul din categoria celor aromate sunt predispuse falsificarii prin colorare cu substante colorante sintetice. Acestea pot fi usor determinate prin adaugarii sodei alimentare. La modificarea culorii putem depista colorantii naturali, iar in cazul in care culoarea otetului de mere spre exemplu ramine constanta, atunci putem spune ca au fost folositi coloranti sintetici

16. Falsificarea stimulentelor


Falsificarile la ceai: fals.sortimentala-subtituirea frunzelor cu a altor ceaiuri Fals. calitativa:adaus de ingredinte ce lipsesc in receptura Fals. informationala-pe eticheta tara de origine nu corespunde Metode expres de depistare a falsurilor-cu ajutorul indicilor oganoleptici,aspectul trebuie sa fie uniform,fara impuritati,culoarea corespunzatoare,miros specific,fara mirosuri straine,infuzia pronuntata. Un ceai adevrat este diferit de cel fals, ncepnd cu mirosul, textura amestecului, gustul buturii preparate, dar bineneles, aceste lucruri nu-i sunt uor de observat unui simplu consumator periodic. Un butor de ceai fidel, n schimb, ar recunoate diferenele dintre un ceai bun i unul contrafcut. Ceaiului poate fi: Ceai negru simplu Ceai negru aromatizat Ceai verde simplu Ceai verde aromatizar Ceai galben Ceai rosu Ceai galben. Falsurile intilnite la ceai sunt: Atunci chind raportul continutului de codite e mai mare de chit norma admisibila 2,5% Prezenta imputitatilor, care nu se admit. Inlocuirea frunzelor de o calitate mai inalta cu cele de o calitate mai joasa. Prezenta mirosurilor si gusturilor ,aromei straine, ceia ce nu se admite conform standardelor. Adausul aromatizatorilor, pigmentilor. Inlocuirea frunzelor de ceai cu frunzele altor plante. Falsificarea informatiei de pe cutie, ceaiul Ceilon de exemplu este considerat cel mai valoros, insa poate fi inlocuit de unul de o calitate mai joasa. Nerespectarea procesului de preparare a ceaiului, nerespectarea normelor igieno-sanitare. Umectarea ceaiului cu scopul de ai mari cantitate. Ambalarea ceaiurilor simple in ambalajele marcilor de trend cu scopul maririi pretului. Amestecarea ceaiului praf cu impuritazi, gunoaie praf, cenusa. Contrafacerea ceaiurilor. Substituirea ceaiurilor, inducerea in eroare a cumparatorului prin prezentarea ca marfa veritabila a unor ceaiuri contrafacute. Substituirea ceaiului, ceaiul care are defecte, din frunze bolnave sau necorespunzatoare, dar se prezinta la vinzare fara informative asupra starii lor. Realizarea ceaiului contaminat, mucegait. Falsificarea cantitativa la chintare cu ajutorul magnetilor. Indicarea incorecta a termenului de valabilitate, sau atasarea etichetelor false . Falsificarea ceaiului se face prin folosirea de frunze de ceai deja utilizate, adugare de frunze i cozi strine, ce au caracteristici exterioare i astringena frunzelor de ceai, adugare de cozi ale frunzelor de ceai, adugare de substane minerale sau colorante artificiale (n special la ceaiurile verzi).

Falsificarea cafelei: Falsificarea este operatia de imitare,substituire,reconditionare,denaturare,alterare a caracteristicilo de calitate ale unui produs in scopul obtinerii unor produse asemanatoare cu cele originale si in vederea realizarii unor venituri ilicite. Falsificarea cafelei este facilitata de faptul ca atit insusirile senzoriale cit si cele compozitionale sunt dependente de o serie de factori legati de origine,specie,conditiile de procesare(umeda sau uscata),de prajire(temperatura,durata). Cafeaua verde poate fi falsificata prin : * lustruire/centrifugare in vederea conferirii unui aspect si a unei culori corespunzatoare cafelei de inalta calitate, * in vederea cresterii umiditatii si a marimii bobului prin tratare cu apa(cafeaua fiind un produs higroscopic), * prin amestecare cu boabe de alta origine. Cafeaua prajita si macinata poate fi falsifita prin: * este cel mai des supus falsificrii prin adugarea n special de pulberi de surogate (cicoare prajita, nut, cereale (pesmet macinat), za uscat de cafea folosit, etc.) Cafeaua prajita boabe poate fi falsificata prin: * ungerea ei cu uleiuri,solutii de zahar,rezine etc. * adaugarea de boabe extrase sau chiar falsificate. Cafeaua naturala poate fi falsificata prin: * inlocuirea boabelor naturale cu boabe artificiale(din aluat sau argil), * inlocuirea unui sort superior cu unul inferior, * extragerea cofeinei * amestecarea cu inlocuitori(cicoare,malt,smochine,naut), * adaugarea de boabe false,colorate artificial * adaugarea de diferite substante de lustruire sau prin ungere cu uleiuri,cu gelatine,cu solutii de zahar,in vederea conferirii unui aspect si a unei culori corespunzatoare cafelei de inalta calitate. Metode expres:cu indicia organoleptici:culoare,gust,miros,aroma. Falsurile la cafeaua preambalata mai pot si identificate si printr-o studiere atenta a ambalajului care poate prezenta: variatii de culoare fata de cel initial, neclaritatea conturilor , dimensiuni diferite, inscriptii incomplete privind provenienta, diferente de gramaj a cafelei continute. A. prin metode clasice: - analiza senzorial - aspect, culoare, miros, gust - examenul microscopic care permite evidenierea existenei boabelor strine sau a impuritilor, - investigaii analitice - determinarea apei, glucidelor, substanelor minerale, coninutului de cafein B. prin metode moderne: - HPLC (dozarea zaharurilor, a acizilor organici, a unor substane volatile), - GC - spectroscopie FTIR, NIR, arc electric - metode enzimatice.

17. Falsificarea bauturilor alcoolice


Datorita gamei variate de produse si sortimente,de producatori si comercianti,precum si din cauza pretului relativ mare a unora dintre ele,bauturile alcoolice distilate sunt frecvent falsificate.Daca inainte erau falsificate distilatele cu valoare comerciala ridicata cum este Wisky-ul ,in prezent fraudarea s-a extins si la segmentul de piata ce cuprinde bauturi mai ieftine(vodca,rom).

La bauturile alcoolice cel mai frecvent se intilneste falsificarea sortimentala si calitativa. Falsificarea sortimentala-consta in substituirea unui produs de tip anumit cu altul asemanator,dar de calitate inferioara(coniac si brendy),substituirea produselor maturate,de colectie cu ordinare. Falsificarea calitativa-se realizeaza prin adaosul de substante neprevazute de receptura(apa,zahar,acizi,substante colorate,glicerina,condimentarea alcoolului,edulcoranti,aromatizanti.) Pina nu demult cea mai raspindita falsificare,usor de realizat a fost diluarea cu apa sau cu un amestec de alcool si apa,la care, uneori se adauga coloranti(caramel)si aromatizanti.Diluarea induce atit la modificari ale insusirilor senzoriale(diminuarea gustului,mirosului),dar mai ales ale compozitiei chimice,reducerea continutului de alcool etilic dar si a valorilor celorlalti parametri fizico-chimici. Falsificarile actuale sint mult mai rafinate si constau in substituirea totala sau partiala a rachiurilor naturale(rachiuri de fructe,de cereale),de calitate superioara,cu distilate obtinute din materii prime mai ieftine(melasa) sau cu alcool etilic de origine agricola sau de sinteza. O alta maniera de fraudare este adaosul indulcitorilor,colorantilor,aromatizantilor si altor aditivi nepermisi sau in cantitati mai mari. Metode expres de depistare a falsurilor: La rachiuri de dat foc rachiului intr-o lingura, daca arde cu flacara albastra slaba este veridic,daca izbucneste ca benzina sau nu arde e falsificat. Daca apa folosita la utilizarea rachiului nu a fost deduzirata,la fundul sticlelor apare un sediment de saruri iar pe peretii din gitul sticlei apare un inel alb sau mat. La agitatea sticlei de vodca, dac se formeaza bule mici si serpuite atunci nu a fost falsificat prin adaos de apa,daca bulele sunt mascate a fost falsificat prin adaos de apa. La stergerea fundului sticlei cu mina trebuie sa ramina pe mina o urma neagra de la transportare, ceea ce ne arata ca produsul este produs de fabrica. Se atrage atentie la urmele de clei de pe sticla ramase in urma incleierii acestora la masinele automate pe care le au intreprinderile specializate,ele trebuie sa fie regulate, de aceeasi grosime si lungime.

18. Falsificarea produselor zaharoase


Grupa produselor zaharoase include un sortiment larg de alimente, caracterizate printr- un coninut mare de zahr solubil (glucoz, zaharoz), aspect atrgtor, gust dulce, arome plcute i valoare energetic ridicat Calitatea produselor zaharoase este determinat de nivelul proprietilor organoleptice, al caracteristicilor fizico-chimice i absena defectelor. Avnd n vedere higroscopicitatea zahrului, ambalajele produselor zaharoase trebuie s fie impermeabile, s menin substanele volatile implicate n formarea aromei i s protejeze produsele de mirosurile strine din mediul nconjurtor; Din grupa produselor zaharoase fac parte bomboanele care reprezinta zahar imersat un apa. Iar la diferite temperature se obtine diferite categorii de bomboane: la o temperature mai mare se obtin bomboane tari, la temperature medie, bomboane moi, iar la temperaturi joase se obtin bomboane care se mesteca, jeleurile. Acestea pot fi falsificate prin inlocuirea zaharului cu melasa care reprezinta un produs mai ieftin, si cu calitati mai inferioare are acelas gust dulce. In scopul obtinerii veniturilor ilicite se introduce o cantitate mai mica de materie de umplutura decit este permis, care desigur este mai avantajos. Inlocuirea colorantilor sintetici cu cei naturali in bomboanele cu arome este pe larg raspindita, cit si adaugarea aromelor artificiale, deoarece asta face un pret de producer mai mic dar il vind la un pret mare, iar neindicarea pe eticheta este o frauda, si se pedepseste prin lege.
ciocolata falsificata. -Productorii ciocolatei de proast calitate de multe ori folosesc n loc de unt de cacao grsimi hidrogenizate (margarin). n coninutul produsului ele sunt scrise rareori, de obicei sunt mascate sub un cuvnt mai atrgtor

grsimi vegetale, etc. Mulumit prezenei acestor substane, ciocolata capt un gust de slnin caracteristic, i el nu se topete, ci se frm i se lipete de dini. Aceast ciocolat de obicei se pstreaz mai prost, de aceea, grsimile vegetale sunt nsoite de obicei de conservani, al cror consum ndelungat, dup prerea experilor (nu cercettorilor britanici), aduce la disfuncii destul de grave , pn la cancer. Cum de detectat prezena grsimilor hidrogenizate? Punei o bucat mic de ciocolat pe limb. Dac ea se va topi momentan, avei treab cu un produs de calitat. Ideea este c untul de cacao se topete chiar i la temperatura de 32 grade. Dar ca s topeti alte grsimi, trebuie substanial de mrit temperatura. A doua metod Adugarea de praf de cacao. Dac l vedei n componena produsului vei ti c avei treab cu ceva de calitate inferioar, pentru c orice praf de cacao se pregtete din presat, rmas dup stoarcerea uleiului din boabele de cacao. n unele din ciocolatele importate, n componen se scrie o mbinare de cuvinte frumoas cacao vella, ceea ce literar aa i se traduce presat. A treia metod. Adugarea produselor proteice i din soia. Ele vor fi recunoscute dup suprafaa mat i/sau mai deschis a ciocolatei (ciocolata adevrat are o suprafa de parc ar fi fost lefuit). De asemenea, produsul mai are calitatea de a se lipi de dini i de cerul gurii, iar cnd e rupt, face un sunet nbuit, n timp ce ciocolata adevrat se rupe cu un pocnit uscat i n nici un caz nu se ntinde.

19. Falsificarea grasimilor


De origine animala: Untul - Conform normelor standard untul este produsul obinut prin prelucrarea industrial a smntnii pasteurizate provenite din lapte de vac. Untul constituie unul dintre produsele lactate cele mai rspndite, prezentnd o deosebit importan pentru alimentaia omului, datorit proprietilor sale nutritive i energetice. Este un produs derivat din lapte format din grsime, ap i substan uscat negras, care se obine prin tratamente termice i mecanice ale smntnii. Componentul de baz al untului este grsimea care reprezint ntre 74 i 83%, restul fiind format din substan uscat negras i ap. Untul poate fi supus la diverse falsificari ca: -adaos de grasime animal (alta decit cea specificata) -adaos de grasime vegetal(margarina) -adaos de diacetil -adaos de conservani,aromatizani,sau ali aditivi sau substane strine -adaos de apa Autenticitatea i calitatea untului se apreciaz prin examen senzorial i fizico-chimic. Modul de apreciere a acestor caracteristici comport unele discuii. n multe situaii untului i se atribuie calificativul de rnced numai dup aprecierea modificrii culorii, gustului i mirosului. Stabilirea cu cert itudine a cauzelor unor astfel de transformri i a gradului de rncezire,se realizeaz prin analiza fizico-chimic, determinarea indicelui de peroxid, dar mai ales cu ajutorul reaciei De origine vegetala: Uleiul de masline este unul foarte sanatos. Reduce colesterolul, ataca germenii de la nivelul stomacului si ajuta si la infrumusetare, facand pielea sa straluceasca. uleiul de masline, inclusiv cel extravirgin, este adesea contrafacut. De obicei este combinat cu ulei de alune, iar printre alte ingrediente straine ce pot fi depistate se numara uleiul de porumb, uleiul de floarea-soarelui, de arahide, uleiul vegetal, de soia, de palmier si de nuci. Considerat un ulei din categoria celor de lux, cu proprietati benefice pentru sanatatea cardiovasculara, uleiul de masline extravirgin este unul dintre produsele alimentare cele mai falsificate la ora actuala. O metoda frecvent ntlnita de falsificare este nlocuirea unei parti de ulei de masline extravirgin fie cu forma sa rafinata, fie cu alt tip de ulei, cum este cel de soia, inferior calitativ. Partea buna este ca, n cele

mai multe cazuri, nu se nlocuieste mai mult de 10% din volum cu alt ulei vegetal, fiindca i-ar putea schimba gustul. Din pacate, este destul de dificil de recunoscut uleiul de masline falsificat.Uleiul de masline adevarat rezista la t de 190 C,fara a se descompune in substante toxice.Spre deosebire de alte uleiuri,cel de masline ramine stabil ca structura chimica la t relativ mari,datorita prezentei antioxidantilor si a acidului oleic. Doar la prajire sau testndu-i pH-ul este posibil sa ne dam seama ca i-au fost adaugate si alte substante. Mai exact, uleiul de masline extravirgin rezista pna la temperatura de 190 de grade Celsius fara a se descompune n compusi toxici. Daca si schimba gustul si emana fum puternic la mai putin de 190 de grade, este posibil sa fie falsificat. n plus, uleiul extravirgin de masline are aciditatea sub 1 grad, iar cel virgin sub 2 grade. Daca aciditatea depaseste acest nivel, este posibil sa contina si alte tipuri de ulei. Uleiul de msline poate fi uor falsificat prin adugarea uleiurilor vegetale nesicative (rapi, bumbac) sau prin adugarea srurilor de cupru pentru obinerea nuanei verzui specifice acestui ulei. Decelarea falsificrii se face prin determinarea masei volumice (0,909-0,917), a indicelui de iod (79-88) i a indicelui de refracie. Valorile superioare celor tipice ale acestor caracteristici indic o falsificare.

26. Falsificarea fructelor si legumelor proaspete


Falsificarea fructelor si legumelor: Falsificarea sortimentala Substituirea fructelor si legumelor :-de calitate inalta cu cele de calitate inferioara; - in stadiu de coacere/tehnic cu cele in stadiul de consum -cu alte soiuri(ceapa-ceapa salot,praz ceapa) -alimentare cu cele tehnice. Falsificarea calitativa -prin adaugare de apa, sol,etc. - prin comercializarea produselor necalitative(zdrobite,pisate, inacrite,mucegaite) -comercializarea fr/leg prelucrate cu etilena, nitriti,nitrati, alti compusi pu coacere. -comercializ. fr/leg modificate genetic-nedeclarate. Depistarea produselor prelucrate cu nitriti si nitrati: -lipsa gustului dulce -prezenta semintelor verzi -gustul si aroma slab pronuntate -nervura dezvoltata si lemnificata in pulpa fructului Falsificarea cantitativa- se depisteaza la magazine cind fr/leg sunt ambalate, cantitatea declarata fiind mai mare ca cea reala. Falsificarea informationala-poate fi falsificata informatia total sau partial-denumirea, calitatea. tara de origine,firma, adresa juridica,prezenta subst interzise, prod. modificate genetic, etc.

27. Falsificarea produselor obtinute din fructe si legume


Falsificarea derivatelor din fructe si legume Calitativa: la gemuri, dulceturi, magiun, confitura -prin adaos de apa, substituirea zaharului cu indulcitori,cu materie prima necalitativa, substit.prod scumpe cu cele ieftine, nerespectarea recepturii, adaugarea substantelor colorante, aromatizatori, etc. La produse uscate se introduce in camera sau incaperi unde umeditatea este mai mare, sau intentioat se sulfa cu abur pt a acreste Q. Pt efectuarea expertizei trebuie: -identificat produsul procesat -indent grupului de calitate -identificarea metodelor posibile de falsificare

In functie de metodele de conservare se diferentiaza urm grupe de produse procesate: produse deshidratate, pasteurizate, sterilizate, congelate, marinate, compoturi, muraturi, sucuri, sarate. Fructe fierte cu zahar: dulceata, confitura, gem, magiun, jeleu. Aspectul recipientului la exterior.Recipientul din sticla trebuie sa fie curat,inchis ermetic,cu capacul nebombat.Cutia metalica trebuie sa fie nebombata,neturtita,fara pete de rugina,se admit usoare deformari ale corpului cutiei.Eticheta trebuie sa fie curata,vizibil imprimata,cu toate elementele de identificare,lipita simetric in plan pe recipient. Aspectul recipientului la interior.Atit cutia cit si capacul nu trebuie sa prezinte pete de rugina.Recipientul trebuie sa fie curat. Consistenta.Legumele si fructele trebuie sa-si pastreze forma la trecerea atenta pe un platou. Gustul,mirosul si aroma.Au intensitate maxima in cazul conservelor de buna calitate si corespunzatoare legumelor si fructelor conservate,iar culoarea trebuie sa fie cit mai apropiata de cea a materiilor prime proaspete,neprelucrate. Lichidul din conserve trebuie sa fie limpede,fara resturi de fructe si legume,destramate,fara seminte si sa nu depuna sediment.

28. Falsificarea ciupercilor


Inainte de a consuma ciupercile ele trebuie identificate,astfel in functie de valoarea alimentara,continutul de substante toxice si de posibilitatea de inlaturare a lor,ele se impart in: - ciuperci cu valoare alimentara inalta care nu necesita o prefierbere.Ex:biurete iute,ciuperca alba,biurete flocos,biurete auriu. - ciuperci cu valoare nutritiva inalta dar care au nevoie de o prefierbere de scurta durata.Ex:pitarcele. - Ciuperci cu valoare nutritiva medie care necesita o prefierbere.Ex:vinitica,sampinioni,biurete galben - Ciuperci care trebuie consumate cu precautie si necesita o prefierbere dubla sau prefierbere inante de prajire.Ex:ciuperca sura. Mai des in cazul ciupercilor se efectueaza falsificarea sortimentala-substituirea unui tip de ciuperci cu alte tipuri de ciuperci. Falsificarea cantitativa se realizeaza prin amestecarea ciupercilor intregi cu fragmente de ciuperci care nu pot fi identificate prin exemplare trasate,mucegaite,viermanoase,batrine sau prelucrate cu substante antiseptice. In locurile autorizate pentru comercializarea ciupercilor trebuie sa fie asezate placate cu desene a ciupercilor si cu descrierea lor,a categoriei,a valorii alimentare si a modului de preparare.Ele trebuie sa fie intregi,nu se admite separarea picioruselor de caciulite(palarie).

29. Falsificarea icrelor de peste


Cu ajutorul metodelor organolpetice putem depista prezenta falsurilor la produsele din peste.Metodele organoleptice se bazeaza pe utilizarea celor 5 simturi. Ele ofera primele informatii despre marime, forma, culoarea, gustul, mirosul si textura icrelor. Din punct de vedere organoleptic, icrele trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici: Icrele crap,stiuca sau icrele tarama trebuie sa aiba aspect de masa granulate uniform, curate, cu boabele intregi, bine individualizate si de culoare uniforma. Tesuturile de legatura trebuie sa fie in cantitate foarte mica si sa fie lipsite de singe coagulat si de alte impuritati.Gustul si mirosul trebuie s afi caracteristice, placate, fara miros si gust de fermentatie, putrefactie sau amar, rinced. Icrele de pesti oceanici congelate se prezinta sub forma de brichete acoperite cu o glazura subtire, uniforma si continua de gheata. Dupa decongelare ramin incre in ovare, fara resturi de alte viscere, cheaguri de singe sau continut intestinal,fara corpuri straine sau formatiuni de natura parazitara. Dupa

scoatere din ovare icrele apar sub forme de boabe intregi, translucide de culoare alb-galbuie, elastic, cu miros caracteristic normal. Icrele negre se gasesc in consum sub forma de trei calitati: superioara, calitatea I si a II. Indiferent de calitate, icrele negre dintr-o cutie trebuie sa fie uniforme ca marime si sa provina de la un singur exemplar. Ele trebuie sa fie cu boabe curate, bine scurse de salamura, cu boabe intregi, fara tesut conjuctiv, bucati de pielita sau singe coagulat. La calitatatea I se admit boabe moi si crapate. La calitatea a II se admit in aceeasi cutie si icre de la pesti diferiti, dar din aceeasi specie. Culoarea trebuie sa fie uniforma, specifica. Gustul este specific speciei respective, fara sa aiba gust strain, cu exceptia celor de calitatea a II care pot avea gust sarat sau slab amar. Consistenta boabelor la calitarea superioasa trebuie sa fie elastic nici prea tare nici prea fluida. Icrele nu trebuie s afie umede sau lipicioase. La calitatea I pot fi usor umede si lipicioase, iar la calitatea a II chiar si cleioase. Nu pot si admise in consum icrele cu modificari organoleptice de miros si gust ( rinced, acru, mucegai, putrefactive), icrele infectate cu larve de paraziti, icrele la care sau izolat germeni patogeni sau facultative patogeni.

30. Falsificarea produselor lactate


Laptele se prezinta sub forma de lichid omogen cu consistenta fluida de culoare alba cu nuanta usor galbui sau albastruie cu gust si miros dulceag,placut,specific de lapte. Falsificarile posibile la lapte:adaos de apa,amestec de diferite specii, inlocuirea grasimii(seu de bovine,ulei vegetal,)bicarbonat de Na,sare de bucatarie,amidon,faina de griu, azotati,subst conservante. Falsificarea prin adaos de apa sau lapte degrasat sau sustragerea de grasime.diluarea cu cantitati mari de apa modifica si proprietatile senzoriale,laptele devine apos cu nunata stravezie-albastruie un gust si miros nespecific.aceasta se depisteaza prin determinarea densitatii. Extragerea grasimii sau grasimi exesive care vorbeste despre o falsificare sortimentale cu lapte de oaie,capra sau adaos de grasimi straine ca untura de porc,uleiuri vegetale,margarinei. Se determina prin indicele de saponificare. Pt a masca falsificarea cu apa se face falsificarea cu subst asemanatoare celor din lapte,usor solubile: ados de clorura de sodiu corecteaza densitatea laptelui Falsificarea prin adaos de subst neutralizante(bicarbonat de sodiu) si conservante(apa oxigenata,acid salicilic,benzoic,boric,) acestea se fac pt prevenirea acidifierii. Sau neutralizarea aciditatii deja existente. Brinzeturile se formeaza in urma coagularii laptelui: Falsificarea brinzeturilor se realizeaza prin adaosul de pasta din boabe de soia inlocuind grasimile din lapte. Cel mai fregvent este substituirea integrala sau intr-un anumit % a laptelui mai valors (oaie,capra)cu lapte de vaca. Adaosul de proteine animale nelactate(albusu de ou sub forma de praf,hidrolizatele de gelantina) Adaosul proteinelor vegetale(proteine de cerialemazare,soia cel mai des.)se depisteaza prin metode imunologice. Laptele covasit,acru,chefir,cumis.smintina,untul Pt smintina poate fi falsificata : -cu faina sau amidon cu scopul de a i se mari consistenta, -albus de ou,gelantina cu intentia de amari consistenta -lapte batut,iaurt si lapte pt a spori volumul, -subst inerte(creta,gips,cazeina)care dupa un timp sedimenteaza formin un strat abundent. -subst neutralizante Grasimea sa nu fie cea indicata pe ambalaj, Untul:un produs gras care se obtine prin baterea smintii fermentate si pasteurizate este o emulsie de apa in grasime. Trebuie sa contina 80%grasime 16-18%apa, fals: -cu margarina sau altele.

-decelarea improspatarii untului(amestec de unt vechi rinced cu unt proaspat,lapte sau smintina,spalat cu solutie de soda tratat in anumite feluri pt ai masca alterarea.) -adaos de apa -Adaos de neutralizanti si conservanti (este interzisa) -decelarea colorantilor straini. Iaurtul, laptele batut,chefirul falsificarea lor prin adios de: apa, lapte praf, cazeinat, lactoza, utilizarea unor aditivi nepermisi sau in doze mai mari, folosirea culturilor de microorganisme neautorizate cum sunt cele modificate genetic.

31. Falsificarea produselor din carne


Cele mai periculoase i frecvente: Carne alterat, a crei stare este camuflat prin transformarea i prelucrarea n procesul de fabricaie, prin adaos de odorante, condimente, substane conservante i colorani. Carne provenit de la specii pentru care trebuie menionat n mod expres i la vedere originea (cal, nutria etc.). Carne provenit de la specii necomestibile (vulpe, pisic, cine etc.). Carne provenit de la animale moarte, tiate n agonie sau aflate n stri fiziologice particulare, ce le fac improprii pentru mcelrii i consum. Carnea provenit de la animale bolnave, a cror tiere este interzis prin lege. Practicile frauduloase, cele mai periculoase i mai frecvent ntlnite n fabricarea i comercializarea crnii i a produselor derivate, sunt: substituirea crnii de calitate superioar cu carne de calitate inferioar (ex: nlocuirea crnii cu MDM carne dezosat mecanic, cu valoare biologic i calitate microbiologic sczut); punerea n vnzare a crnii alterate, al crei defect este mascat prin prelucrare i transformare n produse, cu adaosuri de condimente, aditivi alimentari i/sau alte ingrediente; falsificarea produselor din carne, cum ar fi: carnea tocat, pasta de mici, preparatele din carne (salam, crnai, muchiule, jambon, specialiti), conservele din carne, prin nlocuirea unor componente valoroase cu altele inferioare: orici, grsime, tendoane, urechi, stomacuri; introducerea unor aditivi alimentari pentru reinerea apei (guma caragenan E-407, colorani, E-120 carmin, polifosfai E-452, amidon E-1404), soia, fin, concentrate, texturate proteice, alte ingrediente sau condimente, n cantiti mai mari sau neautorizate. Descoperirea falsului, n cazul substituirii crnii de calitate cu una inferioar, apelnd la determinarea coninutului de colagen este o metod foarte util, n special pentru produsele obinute din carne tocat. nlocuirea proteinei din carne cu protein vegetal (ex. soia) sau prin adaos de ingrediente i/sau aditivi, ap, amidon, polifosfai, sare, azotai/azotii este ntlnit foarte frecvent la produsele: crude (carne tocat, past de mici crnai proaspei); pasteurizate (rulade, muchi, unci); afumate (crnai, slnin, costi); pasteurizate i afumate la cald (parizer, salamuri); afumate la cald, pasteurizate i uscate (salam de var); (semi)conserve de carne, cu/fr adaos de legume. Deseori, se utilizeaz carnea congelat, cu o capacitate redus de hidratare, reinere a apei. Pentru a mri capacitatea de reinere a apei se adaug diferii hidrocoloizi: sruri de fosfor, polizaharide modificate, amidon modificat, carboximetilceluloz. Datorit prezenei glicidelor de tip amidon, produsele din carne care, n mod natural, au index glicemic 0 (zero) se transform n produse cu index glicemic, solicitnd suplimentar pancreasul consumatorului.

32. Influenta asupra sanatatii produselor falsificate


In urma falsificarii alimetelor si consumarea acestora apar diferite boli, deoarece la falsificarea lor se folosesc diferiti aditivi alimentari,substante cu valoare nutritiva mica sau fara valoare nutritiva,substituirea unor marfuri cu altele care sunt imitatori dar nici de cum marfuri veritabile. Efectele aditivilor alimentari asupra sanatatii consumatorilor sunt inca insuficient cunoscute mai ales in ce priveste influenta in timp (efecte mutagene...). Numai studii de lunga durata si experiente efectuate pe un numar mare de subiecti ar putea aduce date precise. Consumul de aditivi in cantitati bine stabilite nu afecteaza organismul. Pentru o mai mare siguranta a cetatenilor ar trebui ca autoritatile sa asigure fonduri pentru dotarea laboratoarelor. In mod clar folosirea aditivilor alimentari, acele substante adaugate in produsele alimentare cu scopul de a le modifica sau crea anumite proprietati, a facilita anumite operatii de prelucrare si a asigura o anumita stabilitate in timp, duce la scaderea costurilor de productie si a pretului produsului finit, la cresterea termenului de valabilitate al alimentelor. In Moldova se poate vorbi si de o lipsa de educatie in domeniul alimentatiei. In momentul in care populatia ar avea cunostinte de nutritie, legislatie sau cum functioneaza etichetarea alimentelor, ar putea alege un produs cu ingredientele dorite.

36. Rspunderea pentru ncalcarea prevederilor legislativi naionale.


Articolul 28. Rspunderea pentru nclcarea prevederilor prezentei legi (1) nclcarea prevederilor prezentei legi atrage rspundere material, civil, contravenional sau penal, dup caz. (2) Agenilor economici li se aplic urmtoarele sanciuni: a) pentru nclcarea prevederilor art.6 - o amend n mrimea costului dublu al produsului, serviciului respectiv, dar nu mai puin de 450 uniti convenionale; b) pentru nclcarea prevederilor art.6 - o amend n mrimea costului produsului, serviciului respectiv, dar nu mai puin de 270 uniti convenionale; c) pentru nclcarea prevederilor art.7 - o amend n mrime de 180 uniti convenionale; d) pentru nclcarea prevederilor art.10 - o amend n mrime de 90 uniti convenionale; e) pentru nclcarea prevederilor art.8 art.9 , art.13 , art.27 - o amend n mrime de 45 uniti convenionale. (3) Unitatea convenional de amend este egal cu 20 de lei. (4) Amenzile stabilite n prezentul articol se aplic de ctre organul administraiei publice indicat la art.22 alin.(2). (5) Decizia privind aplicarea sanciunilor prevzute n prezentul articol se nmneaz agentului economic personal sau se expediaz prin pot n termen de 5 zile dup luarea ei. Decizia rmne definitiv dup expirarea a 15 zile de la data primirii ei de ctre agentul economic. (6) n cazul n care agentul economic nu a achitat amenda n termen de 15 zile de la rmnerea definitiv a deciziei privind aplicarea sanciunilor, aceasta se transmite instituiei bancare, cu dispoziia incaso, pentru ncasarea incontestabil a amenzii din cont. n cazul lipsei mijloacelor financiare n cont, documentul executoriu, n termen de 30 de zile, se retrage i se nainteaz, cu dovada respectiv, spre executare executorului judectoresc n modul stabilit de

37. Drepturile fundamentale ale consumatorilor


Orice consumator are dreptul la: a) protecia drepturilor sale de ctre stat; b) protecie mpotriva riscului de a achiziiona un produs, un serviciu care ar putea s -i afecteze viaa, sntatea, ereditatea sau securitatea ori s-i prejudicieze drepturile i interesele legitime;

c) remedierea sau nlocuirea gratuit, restituirea contravalorii produsului, serviciului ori reducerea corespunztoare a preului, repararea prejudiciului, inclusiv moral, cauzat de produsul, serviciul necorespunztor; d) informaii complete, corecte i precise privind produsele, serviciile achiziionate; e) instruire n domeniul drepturilor sale; f) organizare n asociaii obteti pentru protecia consumatorilor; g) adresare n autoritile publice i reprezentarea n ele a intereselor sale; h) sesizarea asociaiilor pentru protecia consumatorilor i autoritilor publice asupra nclcrii drepturilor i intereselor sale legitime, n calitate de consumator, i la naintarea de propuneri referitoare la mbuntirea calitii produselor, serviciilor.

38.Recomandrile i sfaturile practice pentru cumprtorii de produse alimentare Pentru a evita unele riscuri la procurarea produselor alimentare v prezentm cteva sfaturi utile!
1. Informai-v nainte de a cumpra un produs. Citii cu atenie pe etichet: denumirea produsului, numele i adresa productorului, compoziia, modul de ntrebuinare, condiiile de pstrare, termenul de valabilitate, aditivii alimentari utilizai i alte informaii prezentate care v vor ajuta s facei alegerea potrivit n conformitate cu necesitile dumneavoastr 2. La produsele cu un grad ridicat de perisabilitate (alterare) din punct de vedere microbiologic, termenul de valabilitate se nscrie astfel expir la ...cu menionarea zilei, lunii, anului i orei (dup caz). Dup expirarea datei respective produsul nu mai poate fi consumat, deoarece poate prezenta pericol pentru consumator i trebuie retras din vnzare. Termen de valabilitate limita de timp, stabilit de ctre productor, n care produsul poate fi consumat i n care acesta trebuie s-i menin caracteristicile calitative prescrise (stipulate n documentul normativ respectiv n baza cruia a fost fabricat acest produs ), dac au fost respectate condiiile de transport, manipulare, depozitare i consum. 3. Nu v lsai influenai de informaia publicitar de pe ambalaj, deoarece aceasta poate fi n unele cazuri neadevrat sau neltoare; un ambalaj mai atrgtor, mai voluminos nu ntotdeauna conine un produs de o calitate mai bun sau o cantitate mai mare. 4. Produsele trebuie s se pstreze conform indicaiilor nscrise de productor pe ambalajul produsului (temperatura de pstrare, umiditatea etc.) deoarece numai n aceste condiii productorul garanteaz inofensivitatea produsului i pstrarea caracteristicilor lui calitative. 5. Verificai integritatea ambalajelor produselor alimentare: aceasta reprezint una din garaniile pstrrii adecvate a produselor. 6. Nu procurai produse alimentare perisabile (carne, pete, unt, lapte etc.) de la oricine i oriunde, expuse n vnzare n locuri neautorizate i condiii neadecvate. Astfel, riscai cu sntatea dvs. 7. Evitai procurarea produselor alimentare de la vnztorul cu minile murdare, cu rni pe mini, care nu are echipament special i nu asigur cerinele de securitate a alimentelor. 8. Produsele alimentare pot conine aditivi alimentari, prezena crora trebuie s fie nscris pe ambalaj sau pe etichet. 9. Aditivii alimentari (conservani, colorani etc.) inclui n lista respectiv a Uniunii Europene pot fi codificai cu litera E urmat de un numr din 3 sau 4 cifre, spre exemplu: conservant E 200 care nseamn acid sorbic (cifra 200 este numrul de nregistrare a acidului sorbic de ctre Comisia Codex Alimentarius). Lista aditivilor alimentari admii pentru utilizare n alimente o putei gsi n Normele i regulile sanitare privind aditivii alimentari. 10. Dup ce ai indicat vnztorului produsele alese, fii ateni, ce vi se pune pe cntar i la indicaiile acestuia. 11. Verificai senzorial (organoleptic) calitatea produselor alimentare pe care intenionai s le cumprai (culoare, miros, aspect, gust etc.)

40.Organizarea procesului de protecie a consumatorilor.

n organizarea procesului de protectie a consumatorilor sunt cuprinse aspecte referitoare la modul de implicare a statului ct si la organizarea consumatorilor n vederea apararii propriilor drepturi. Implicarea statului, a puterii publice n procesul de protectie, se concretizeaza n doua mari categorii de actiuni: asigurarea unei legislatii corespunzatoare privind protectia consumatorilor; organizarea unor institutii specializate care sa vegheze la respectarea acestei legi. n legatura cu primul aspect, pentru rezolvarea n prima instanta a cauzelor legate de prejudicierea si dreptul reparatoriu al consumatorului, se poate apela la principiile generale din Codul Civil. Data fiind complexitatea fenomenelor n relatia ofertant-cumparator, se impune constituirea unei jurist-prudente n domeniul protectiei consumatorilor, care sa aiba n vedere realitatile c oncrete din tara, respectiv crearea de mijloace cu adevarat eficiente care sa actioneze n cadrul relatiilor ofertant-consumator. Un inconvenient n aplicarea acestor legi apare n costul excesiv al justitiei, cheltuielile respective depasind n unele cazuri costul prejudiciului, n acest sens este nevoie de asigurarea unor posibilitati reale pentru fiecare consumator izolat de a avea acces la justitie pentru apararea drepturilor sale printr-o procedura simplificata, care sa implice cheltuieli minime. Respectiv, se impune crearea unor tribunale specializate de probleme de protectie a consumatorilor; dupa modelul tribunalelor comerciale compuse din comercianti si existente n unele tari europene. Tribunalele respective controleaza activitatea comerciala, astfel nct sa fie respectate toate clauzele si conditiile de vnzare a produselor catre consumator. Tribunalul poate interzice producatorilor sau comerciantilor practicarea metodelor n cauza.