Sunteți pe pagina 1din 55

RADACINILE Radacina este cea apropiata de pamant, este terestra, dar poate fi considerata in acelasi timp viata subterana,

invizibila. Este deci firesc ca, in desenul arborelui, radacinile sa indice trasaturile de personalitate cele mai putin detectabile (poate pe care si subiectul si le cunoaste superficial sau deloc), ceea ce nu este vizibil (in comportament) este ceea ce a rezultat din radacina. rin prisma acestei simbolistici vom realiza interpretarea desenului. Radacina este un element comun tuturor arborilor, deci ea indica in desen trasaturile de personalitate !enerale, cu o frecventa mai mare. "rasaturile de personalitate # posibil a fi e$primate% manifestarea (uneori dominanta) a unor instincte si pulsiuni&

traditionalism (radacini puternice)& conservatorism& instabilitate (nevoia de spri'in,suport)& lentoare (de doua ori in ori!inal)& Radacina este ceea ce este durabil, radacina previne miscarea, stabilizeaza, este punct de spri'in al arborelui. Linia arborelui : separa doua vieti, viata constienta de cea inconstienta, dar si o viata dubla. este in mod intentionat, voluntar, o linie de separare. in(ibitie.

Baza trunchiului: )este aproape de radacina si semnifica tenacitate, stabilitate, ri!iditate ( nu poate fi deplasat). Baza trunchiului dreapta si asezata pe margine[14,20] (forma normala pana la *+ ani),

dupa aceasta varsta avand urmatoarele semnificatii% reprezentare infantila asupra lumii& )slab dotat, limitat (intelectual)& )orizont limitat& )lipsa de maturitate ('uvenil). Baza trunchiului largita spre stanga:[21] )atasament fata de trecut (posibil materna)& )blocarea elanului, aspiratiilor, proiectelor. Baza trunchiului largita spre dreapta:[22] )teama de autoritate #opozitie fata de altul (posibil autoritar)& )suspicios, circumspect, prudent (asupra caruia tatoneaza viitorul)& )eventual,aro!anta. Baza trunchiului largita in ambele parti:[23] )(normala la , ani) ) in(ibitia dezvoltarii psi(ice (in !andire, invatare).

Linia solului deasupra bazei trunchiului p! +-. A fost observata cu o frecventa frapanta la pensionarii din sanatorii. Izolarea sociala impusa de varsta ii face pe acesti indivizi sa respin!a realitatea # linia solului e$prima e$istenta imediata (pamantul) care este impinsa (respinsa) spre orizont. Acesti subiecti devin indiferenti fata de realitate si in acelasi timp se indeparteaza de aceasta.Aceasta stare indica% )o lipsa de activitate& )o atitudine pasiva. uziunea bazei trunchiului cu inceputul radacinilor si linia solului[pag!2"#,"2] Indica absenta unei distinctii intre copac si pamant si indica mai ales la tineri%

)amprenta subiectiva in perceperea realitatii.

Linia solului oblica ["3,pag!2"#] su!ereaza foarte clar in desen % o panta. lanul inclinat, panta su!ereaza alunecarea ce semnifica% )a$ersiunea -opozitia, in !eneral. Interpretarea este delicate si astfel de elemente se pot considera simple nuante in cadrul ansamblului.

%emni&icatia psihologica: )rezervat, circumspectie& )ne!ativism, ri!iditate #aversiune /deviere prin alunecare& )instabilitate,eul slab volitiv (cadere prin alunecare).

Linia solului sub baza trunchiului 0e poate observa in unele desene o separare a bazei trunc(iului de linia solului # ca o dezradacinare, o smul!ere din solidul "errei. E$citatia afectiva !enerata de o situatie neasteptata ce surprinde, !enereaza acest desen (stare reactiva).

"R1NC2I1L 'runchiul conic # are o baz3 lar!3 4i se 5nal63 p7n3 la coroan3 ca un con. Apare clar la v7rsta 4colar3 4i diminueaz3 apoi pro!resiv p7n3 la dispari6ie (forma primar3). Dup3 v7rsta 4colar3, e$prim3 5nt7rzieri u4oare sau% aptitudini practice abilit36i motorii tip concret, intuitiv

'runchi B, semitrunchi B (2), 1*)+ , trunc(i de brad 5ntr)un arbore fructifer). "rebuie privit ca o form3 primar3. Cel ce deseneaz3 trunc(iul 8 este aproape totdeauna mai primitiv, mai robust, cel mai pu6in diferen6iat. Destul de frecvent !3sim printre desenatorii de trunc(iuri 8 persoane 5nc(ise afectiv. Robuste6e, puternic3 vitalitate "r3iri afective slab diferen6iate, slab nuan6ate Impulsivitate Ca form3 primar3% u4oar3 5nt7rziere, imaturitate.

-./'01012L3 '10/-420L02

Linia u4or 5ntrerupt3 (+9) Iritat # impusiv # e$ploziv :ra!il psi(ic, emotiv Linie continu3, nere!ulat3 la dreapta sau la st7n!a (+,) 0e modific3 armonia, simetria trunc(iului Dificultate de adaptare In(ibi6ie "raumatisme psi(ice, conflicte Dificult36i Contur ondulat (+-) Dinamism, vitalitate Capacitate de adaptare Redresarea, restabilirea dup3 o serie de probleme, dificult36i Contur cu linii difuze, 5ntrerupte (+;)

Conturul trunc(iului este o linie care separ3 mai mult sau mai pu6in ri!uros Eul de cel3lalt sau Eul de lumea e$terioar3. 0ensibilitate Empatie Capacitate de identificare (cu ceilal6i, cu lumea)

%0516 676 '10/-420L02 (scoar8a+ 0I<8=LI0"ICA 0coar6a este un element de protec6ie. Este zona de contact dintre Eu 4i mediu, dintre Eu 4i ceilal6i e o suprafa6a ru!oas3 e$ist3 5ntotdeauna mai mult contact (frecare) cu e$teriorul, dec7t pe o suprafa6a dreapt3, pe care totul alunec3 4i cur!e. 0uprafa6a aspr3 ofer3 o zon3 de contact (rela6ie) solid3, stabil3. Dar mai direct3 dec7t suprafa6a neted3.

Este mai iritabil, impresionabil 0pirit de observa6ie ascu6it 4i critic (asperit36ile din desen pot deveni puncte de contact, de observa6ii critice) 0coar6a cu fisuri, solzi, ru!ozit36i, linii ascu6ite, un!(iulare (>?. pa!. *-+) 0ensibil, impresionabil 0pirit de observa6ie Reac6ii prompte 0pirit critic, ironic Iritabil, a!resiv, violent Linii curbe, rotunde, arcuite (>*, pa!. *-+) Capacitate de rela6ionare Comportament adaptabil 0ociabilitate Implicare afectiv3 interpersonal3

0uprafa63 p3tat3 (>+, pa!. *-+) "raumatisme, suferin6e Element decorativ 1mbr3 5n st7n!a (pa!. *->) "endin63 u4oar3 spre reverie, introversie, 54i repu!n3 e$teriorizarea 0ensibilitate 4i vulnerabilitate medii In(ibi6ie @n!ro4at # lentoare, motilitate redus3.

39-13%-3/73 6L3 '10/-420L02 :2 -13%';'012

0imbolistica # e$crescen6ele trunc(iului (>A, pa!. *-9), clar definite indic3% "raumatisme psi(ice sau fizice Accidente Dificult36i resim6ite profund Caracterul s3u clar marcat dovede4te e$perien6a subiectiv3 4i nu o !ravitate obiectiv3 a suferin6ei. Este un indice prezent ocazional. Este mai de!rab3 semnul traumatismelor dep34ite, pozitiv asumate, dec7t al elementelor nevrotice active 5n prezent. Crest3turile (>A, p!. *-9) sunt foarte rare. Cel mai adesea indic3 un deficit% Comple$ de inferioritate 0entiment de culpabilitate @n!ro43ri 4i 5n!ust3ri (>., p!. *--, *-;).

Cele + caractere !rafice opuse au aceea4i semnifica6ie deoarece% Contrac6iile (5n!ust3rile) opuse bloc(eaz3 fluidul @n!ro43rile provoac3 o sta!nare, o oprire a mi4c3rii fluidului.

Acelea4i semnifica6ii are un trunc(i a c3rui !rosime cre4te !radat% "imiditate In(ibi6ie 8loca'e <en6inerea prelun!it3 a efectelor unei st3ri afective (rezonan63 afectiv3 de lun!3 durat3) 8loca'e afective

"runc(i drept, cu linii paralele Descrierea lui% contururile trunc(iului sunt ec(idistante, de la linia 4ioldului p7n3 la coroan3, ca 4i cum ar fi fost trasate cu o ri!l3. La v7rsta infantil3 simbolizeaz3 sc(ematismul v7rstei. este aceast3 v7rst3 e$prim3% activistm, implicarea 5n activitate (zel, si!uran63), dar cu o creativitate limitat3 de% Nivelul inferior Adaptarea intelectual3 insuficient3 @nzestrarea ori!inal3 Activismul, zelul vin ca o compensare a limitelor sale. 0emnifica6ia psi(olo!ic3% Ri!id, infle$ibil intelectual 4i social Lips3 de adaptare @nc3p367nat ersoan3 corect3, model, e$emplar3 sau # facultate de abstractizare

Colora6ia 5nc(is3 a trunc(iului Colora6ia 5nc(is3 nu are 5ntotdeauna o semnifica6ie e$clusiv psi(olo!ic3. oate fi un stil propriu al unei anumite cate!orii de desenatori. Dar prezint3 4i semnifica6ii psi(olo!ice. NEBR1 DI:1C # cercet3rile au eviden6iat c5 tinerii deseneaz3 un ne!ru difuz. La aceast5 v7rst3, descoperirea Eului contribuie la manifestarea dorin6ei de a l3r!i c7mpul e$perien6ei personale, este o permanent3 c3utare. Aceast3 c3utare imprecis3 se reflect3 5n caracterul incert al umbrelor desenului. 0emnifica6ie psi(olo!ic3% Reverie Labilitate Indecizie, nedeterminarea ca apt. Capacitatea de a realiza descrieri "runc(i 5nclinat spre st7n!a sau spre dreapta (,*, ,+, p! +9*, +9+)

7na la un anumit punct, sensul acestui

indice se confund3 cu direc6ionarea de ansamblu a arborelui. Elemente de spri'in, accesorii, elemente repetitive D3ru4ul, propteaua, spri'inul trunc(iului, ramuri spri'inite (,A) p! +9+ "3ru4ul apare ca suport al t7n3rului arbore, care astfel este sus6inut 4i diri'at p7n3 c7nd va putea s3 se men6in3 sin!ur 5n pozi6ie vertical3prin propriile for6e si sa reziste v7ntului care l)ar putea 5ndoi, dobor5. Este o simbolistic3, nesofisticat3, o semnifica6ie direct3. Ramurile spri'inite pot s3 sus6in3 povara fructelor 4i au nevoie de spri'in deoarecenu pot realiza acest lucru prin propriile for6e.

rezen6a 5n e$presia !rafic3 a unor elemente de spri'in semnifica, in plus, e$isten6a unui punct slab, o insecuritate, impresia, amenin6area unui pericol. 0ubiectul cauta spri'in. La copilul mic, aceste elemente nu apar. La preadolescen6i ( 5ncep7nd de la *> ani) cre4te frecven6a suporturilor si a 63ru4ilor. 0emnifica6ia psi(olo!ica% ) nevoia de securitate, de a fi diri'at, prote'at& ) lipsa de 5ncredere 5n sine& lipsa de autonomie :orme inautentice (pa!. +,.) Dau un efect ori!inal 4i e$presiv, c(iar daca este !reu de spus ce reprezint3. Alteori pare c3 desenatorul nu a !3sit forma potrivit3 care s3 reprezinte un element al arborelui sau c(iar daca a !3sit)o, caut3 s3 o respin!3 4i 54i creeaz3, din aceast3 cauz3, un fel de masc3. <asca

simbolizeaz5 astfel disimulare. E$. coroana in forma de trefl3, inim3. 0emnifica6ia psi(olo!ica% ) strate!ii comportamentale limitate din punct de vedere psi(olo!ic& ) nesi!ur, st7n!aci, tem3tor& ) disimulare, opacitate.

eisa'ul @n testul desenului arborelui, subiectului nu i se cere s3 deseneze peisa'ul, dar nici nu i se interzice acest lucru. Copilul de v7rst3 mic3 deseneaE3 nori, umbra copacului, tufi4uri, iarb3, flori, !arduri, etc. multi anim3 desenul pun7nd 5n el fiinte umane care fac ceva, p3s3ri care zboar3 in 'urul copacului. eisa'ul poate fi% ) sc(i6at # conturarea unei tufe de iarb3, linia solului&

) comple$ # decoruri impresionante care estompeaz3 tema% desenarea arborelui. 0emnifica6ia psi(olo!ica% eisa' sc(i6at # este un mi'loc de a m3sura diferen6a de dezvoltare psi(ica si are, la v7rsta pubert36ii o semnifica6ie ne!ativ3. eisa'ul comple$ este 4i o descriere, un desen de mare amploare, deci tema peisa'ului, nu are o delimitare precis3. Din acest punct de vedere putem preciza c3 ceea ce 5l caracterizeaz3 este% *) # incertitudinea, indecizia& ) c3utarea a ceva ce nu este clar defint, neprecizarea obiectivelor& ) perioad3 de medita6ie, reflec$ie& ) u4or confuz, inc7lcit (5n c3utare), ) aspira6ii difuze, neprecizate deoarece desenul se e$tinde 5n l3r!ime, este difuz. +) aceast3 neprecizare a liniilor semnific3 si faptul ca ima!ina6ia 4i fantezia se poate manifesta liber, ne5n!r3dit. Realitatea se cufund3 5ntr)o lume a dorin6elor 4i aspira6iilor. Realitatea este i!norata. Fisele se manifesta din plin.

0emnifica6ia psi(olo!ica% ) reverie, fantezie, via63 iluzorie& ) lipsa sim6ului realului& mai indic3% ) sensibilitate& ) aptitudini descriptive, e$presivitate !rafica. "runc(i pe un deal sau pe o insul3 (-A) p!. +-, Insula # izoleaz3, este limitata din toate p3r6ile. Dealul # izoleaz3 4i el cu sin!ura diferen63 ca el se 5nal63 deasupra peisa'ului. Cel care este 5ntr)o pozi6ie superioar3 prive4te spre cei de 'os dar tot intr)o situa6ie de izolare se afl3. Este plasat la 5n3l6ime 4i e$pus. 0ubiectul se afl3 pe un piedestal, dar preten6ia sa de dominare este la fel de puternica fa63 de pericolul de a c3dea. lasat la 5n3l6ime, subiectul se distin!e de restul lumii, est v3zut, este deasupra a ceea ce este comun 4i vul!ar. 0)a plasat pe o insul3 sau o 5n3l6ime, copacul este sin!ur, solitar.

Acest indice se intalneste in toate etapele vie6ii, nu trebuie s3 I se acorde o valoare absoluta, este foarte rar, dar c7nd apare ofera indica6ii pre6ioase. 0emnifica6ia psi(olo!ica% )izolare, solitudine, autism& vanitate, e!ocentrism, etalarea propriei persoane& individualizat, sin!ular, particular (ca opinie, de e$.)

RA<1RILE Ramurile care se in!roasa, ramuri in linii paralele (>9) pa!. *-; 0imbolistica% in paralelism e$ista un indice de constanta, de efort sustinut si de durata. Este vorba de persoane active, dinamice. Ei nu pot sta fara sa munceasca.

) perseverenta ) spirit intreprinzator, activ ) ambitie, nivel de aspiratie ) proiectarea in e$terior a aspiratiilor sale In plus% ) nepoliticos, insolent ) !rosier, brutal, aro!ant. Ramurisul coroanei acoperit de o membrana (>-), pa!. *;. 0pri'inindu)se pe 'umatate de ramuri, invelisul face impresia a ceva lipsit de naturalete% ) timiditate ) ) ) ) cenzura introversie retinut& ocazional% disimulare artificial, lipsit de spontaneitate(impersonal)

- impenetrabil( !reu de descifrat psi(olo!ic) E$tremitatile ramurilor in forma de nori (>;), pa!. *;9 Aceasta forma se intalneste, in principal% ) la cei dotati pentru desen ) la persoanele elevate 0imbolistica acestor forme% varful ramurii isi pierde din caracterul dur fiind invelit intr)un balon protector (material pufos, ca de vata) 0emnificatia ) disimularea(mascarea) intentiilor (intentii ascunse) ) calm, ec(ilibrat ) relationari interpersonale pozitive, socializate, strate!ii interpersonale(abilitati)G (amiabilitate, respect, politete, discretie, diplomatie) ) timiditate

Ramuri in forma de frunze de palmier (A?), pa!. *;, 0imbolistica% comparativ cu ramurile cu terminatii lar!i, spumoase, in aceasta forma este clara tendinta marcata la inc(idere. 0emnificatia psi(olo!ica% ) suspicios ) prudent, precaut ) introvert ) rezervat, reticent, evita destainuirile, discutiile despre sine, problemele personale, viata personala 1amurile tub (&orma deschisa+ (A9), pa!. +?> Interpretare # simbolistica% In procesul cresterii naturale, ramura se termina ascutit. I se poate intampla sa fie rupta sau taiata, ascunsa de frunzis, dar in natura nu apare niciodata sub forma unui tub desc(is spre e$terior. Aceasta forma are,

impreuna cu ramura rupta, caracterul a ceva neterminat, fara ca cel ce deseneaza sa constientizeze aceasta deficienta !rafica. De aceea, ramura tub are o semnificatie dia!nostica foarte precisa. Ramura desc(isa la partea superioara indica un proces de dezvoltare neterminat, incomplet, faptul ca nu s)a atins maturitatea Farful unei ramuri delimiteaza precis punctul de contact cu realitatea si mediul incon'urator # deci, subiectul ramane indecis, lasa problema desc(isa, nu se an!a'eaza. Ii lipseste capacitatea reala de decizie asupra viitorului si prezentului. Deciziile sunt provizorii, le abandoneaza, slab dezvolatata capacitatea de a)si fi$a un scop, nu stie catre ce scop sa se indrepte, e dezorientat, influentabil. Acestor subiecti, trebuie sa le indici cu precizie ce sa faca, sa le fi$ezi un scop. 0emnificatia psi(olo!ica% ) dezorientat, indecis, influentabil, inconstant, fantezist, absenta proiectelor, obiectivelor (abandonarea lor)

= alta interpretare% ) ramura desc(isa este absenta limitelor, descarcarea impulsurilor, ener!iei se face fara retinere, la fel si descarcarile afective 0emnificatia psi(olo!ica% ) interese multiple ) impulsivitate ) trairi afective ample (e$uberanta, e$altare) ) indecis, fara scop, atras de aventura, de domenii nee$plorate. Ramuri (si trunc(i) cu linii frante

(.*), pa!. +*9

0imbolistica, interpretare, semnificatii% In e$primarea !rafica% ) punctual traduce cel mai bine concentrarea ) un ansamblu dezordonat de puncte si de linii scurte e$prima distra!erea, lipsa de concentrare psi(ica In desenul cu ramuri din linii frante, totul este detasat, fara le!atura, fisurat. e de alta parte e$ista adevarate rupturi ale liniei ramurii, ca simptome ale unei iritabilitati Alt aspect% e$ista cazuri in care cren!utele nu sunt atasate ramurii principale, ci detasate, incat trebuie sa ne ima!inam le!atura. Acest aspect e$prima o natura sensibila, impresionabila dar si cu o tendinta spre superficialitate. 0emnificatii% ) HHde # A H..de concentrare, distrat )B ) HHHoperationale, de relationare, de asociere # superficialitate ) iritabil, impulsiv ) spontan # e$peditiv ) sensibil, impresionabil, dar cu intensitate medie si de scurta durata

Ramuri cu sudura, trunc(iul cu sudura a!. +*, 0emnificatii, simbolistica, interpretare% "runc(iul si ramurile sunt ca taiate, transversal, cren!utele sunt adesea plasate pe aceste taieturi, sudate. ) apare ca element de retard(la debilii mintali) # trunc(i din mai multe parti sudate ) aceasta forma !rafica reprezinta o prima tentativa de or!anizare, sc(ematica # deci, sc(ematism. 0e afla in opozitie cu miscarea libera de e$presie !rafica # maz!alitura ) constructia prin straturi suprapuse, asamblarea partilor izolate reprezinta o prima incercare de or!anizare, de disciplinare ( in sens de influente educationale) ) trunc(iul de sudura este rar un indice de dezvoltare 0emnificatii psi(olo!ice% ) performante scolare mediocre ) clisee mintale, idei H ) inconcordanta inductorie ) evolutia lenta a !andirii

) slab dotat (dupa *> ani) ) incapacitate operationala (la nivelul !andirii)

-.1.6/6 -oroana s&erica:1<4 -eea ce conteaza este delimitarea unei suprafete si inc(iderea relativa a acesteia. Cercul e$clude e$teriorul si include interiorul. "ensiunea psi(ica din cerc poate lipsi% )atunci coroana este un cerc !ol , vid, fara continut& )contururile coroanei e$prima tensiunea si vitalitatea unei forte pline de coeziune.Aceste aspecte se pot decela daca vom tine cont de caracterul linei% )ferma, fle$ibila, plastica% )plata, difuza, ondulata, tremuratoare. )viata ima!inara& )reverie& )teama de a infrunta realitatea&

)evitarea confruntarilor cu realitatea. -ontur inchis ondulat : -capacitate de adaptare, suplete, fle$ibilitate& )sociabilitate. -ontur inchis, tremurat: )incert, nesi!ur )iritabil )emotiv, an$ios, in(ibat -oroana in arcade: pg 1<# Relatii interpersonale% )diferentiale )structurate )ierar(izate (Icu formaJ) Complianta%) conformism, se supune su!estiilor, sfaturilor. 6rbore in spalier: pg 1<*

Acest tip de arbore este produsul unei influente educationale, al disciplinarii individului. 0I<8=LI0"ICA este diferita% )*.subiectul (care deseneaza) este pasiv, se supune influentei educationale = - +.subiectul este intr)o continua educatie, se supune unor influente educative diverse, in mod constructiv si metodic. 0E<NI:ICA"IA 0I2=L=BICA% a))pasiv, supus,submisiv, dependent )sc(ematic, ri!id. )opozitie nee$primata psi(o)comportamental. )conformism )artificial, lipsit de autenticitate si individualitate. b.))disciplina autoimpusa (autodisciplina) )or!anizat ,metodic )perfectionist cu nivel ridicat de autorealizare. -oroana concentrica: -oroana cu ramuri centri&uge 0I<8=LI0"ICA% )miscarea)a!resiva, centrifu!a suporta o dubla intepretare% receptoare&

)receptoare. A!resivitatea domina si dobandeste caracterul disocierii,pierderea unitatii, armoniei si instabilitatii.Au loc acte succesive de atac si respin!ere de lupta si aparare, asemanatoare ca e$primare comportamentala. Coroana contrara. concentrica) centripeta)are interpretare

*.C=R=ANA CEN"RI:1BA %pa!.*;; )a!resivitate& )nevoia de activitate & )a!itat, precipitat(!rabit)& )initiativa, perseverenta& )resurse adaptative(tendinte)& )e$traversie,nevoia de contact cu realitatea(realizata usor difuz),dispersat&

+.C=R=ANA CEN"RI E"A )introvert,izolat, inc(is in sine& )independent,rar cere a'utor, decizii proprii )capacitate de concentrare )resurse psi(o)ener!etice bo!ate& )meditativ, analitic& )armonie, ec(ilibru

-oroana radiala (centri&uga+: Ramurile uniliniare indica urmatoarele% )caracterul re!resiv razelor )Kintentia )directia defensiva. Sa ne simptom ferim a considera acest ca fiind grav 0E<NI:ICA"IA 0I2=L=BICA% )activitate redusa ,efort redus )superficial, concentrare redusa& )interese instabile&slab conturate(difuze) obiective )instabil iritabil )impulsiv, necontrolat& -oroana concentrica inchisa(&orma de chi$ot+ )interpretare inversa a celor de mai sus 0E<NI:ICA"IA 0I2=L=BICA )e!ocentric )independent, si!ur de sine )ima!ine de sine bine conturata& )tendinta de supraevaluare. -oroana cu ramuri-tub dispersate! 210

Dispunerea poate fi c(iar (aotica, simptom al tendinte (aotice. 0I<8=LI0"ICA% Cand ramurile dispersate in interior sunt efectiv desc(ise la ambele capete, se contureaza ima!inea oamenilor cu numeroase aspiratii,dar fara obiect precis. oate fi specifica varstei% la varsta ale!erii profesiei.<ai poate indica stari afective scurte si intense. 0E<NI:ICA"IE 0I2=L=BICA% )interese multiple ,fara consistenta, difuze. )nefinalizarea actiunii)superficialitatea lor & )indecizie, absenta unor strate!i eficiente in activitate. 1amuri tub in dezordine: )potential conflictual& )reactii e$plozive& )revendicativ, tendinte spre opozitie.

-oroana in &orma de bucle: 211 0I<8=LI0"ICA% :orma !rafica ce cuprinde bucle, volute, nod, arc, contine elemente ale mobilitatii, fluiditatii si formei rotun'ite. Coroana cu bucle se obtine cand se da instructa'ul urmator%J Deseneaza cand esti intr)o stare de bucurie, o linie care nu reprezinta nici un obiectJ. Retinem: aceasta forma grafica exprima stari psihice mobile, cu tonalitate pozitiva (bucurie, entuziasm) .

0E<NI:ICA"II 0I2=L=BICE% )mobilitate& e$treme )activism& LKa!itatie, precipitare, per) )nevoia de miscare, de actiune.severenta sub medie. )comunicativ&

)sociabil& )'ovial& dispozitii afective pozitive) entuziasm) ca e$trema e$altare. )mobilitate afectiva) stadiul emotiilor, sentimentele se cristalizeaza rar. )simt artistic,precupat de aparente, de aspectul e$terior. )bun !ust ( in sensul de mai sus) , dar si decoratiuni) fast. -orona mazgalita (distributia &ormei+! 212 0I<8=LI0"ICA% 0emnificatia comuna a reor!anizarii miscarii si dezor!anizarii ei este o % )capacitate anormala de a avea e$periente personale, intr)o continua miscare si dinamica. )puternica mobilitate psi(ica.Aceasta vivacitate interioara, o prea intensa mobilitate, determina manifestari ne!ative. )decizii abrupte, bruste, neasteptate, deconcentrari..

0E<NI:ICA"I 0I2=L=BICE% )e$periente personale intense, implicare afectiva ample sc(imbari de polaritate afectiva (M,)). )mobilitate psi(ica, labilitate, instabilitate, imprevizibil. )fara in(ibitii (pana la dezin(ibat este o distanta)) e$citabil #impulsiv. ) la minim #nonconventional. )in viata psi(ica% )absenta scopului , a unui plan, a unor metode de lucru)dezor!anizat, si ca e$trema (confuz) dezorientat. )decizii bruste, inconsecventa. )vitalitate , nevoia de sc(imbare. Consideram ca mazgaleala: 'oc infantil, re!resie, retard. -oroana cu trambe de &um! )cand este asociata cu o maz!aleala evidenta, are urmatoarea semnificatie psi(olo!ica% )este vorba de o inconsistenta in tot ceea ce face.

)tendinte neprecizate, lipsa unui scop.

-oroana cu umbre 244 Aceeasi interpretare ca la trunc(i colorat inc(is%dorinta de a lar!i e$periente personale& o permanenta cautare dar imprecisa, nedeterminata ( la varstele tinere). 0E<NI:ICA"IE 0I2=L=BICA% )nesi!ur, indecis,dezorientat& )spiritualitate neclara, nedirectionata& )labilitate psi(ica% )pasivitate N visitor )mai putin realist, sau mai rar (adulti)& )deprimare& )modificari de continut ale personalitatii (la diferite etape de varsta sub influenta e$perientei semnificative de viata)&

Ca aptitudini artistice% )aprecierea nuantelor, a culorilor& )insusirea de a descrie& )a observa dincolo de aparente, a observa noi un!(iuri. -oroana cu spatii goale: 2*1 Intr)un desen al arborelui ,vedem adesea, puternice adancituri sau suprafete albe, spatii !oale in interiorul coroanei ( restul fiind ocupat de umbre, frunze, fructe,etc.).Acestea sunt un slab indice al e$istentei unui deficit si trebie interpretat cu prudenta. -oroana aplatizata: 2*2 Atra!e atentia asupra modificarii conformatiei coroanei, afecteaza forma si

proportiile.Indica un comple$ de inferioritate, un deficit si indica o re!resie.

0E<NI:ICA"IA 0I2=L=BICA% )stare de presiune psi(ica e$ercitata asupra lui,supus unei constran!eri& )incapabil de a se apara, influente educationale ri!ide, stare de bloca' (poate fi un bloca' in dezvoltare)& )deprimat, resemnat& )sentimente de inferioritate) valorizare in(ibata& )activitate redusa. ACCE0=RII Re!ularitatea Este !reu de apreciat 5ntr)o e$presie !rafica, deoarece se apreciaz3 variabilitatea formelor si marimea lor. @n acela4i desen, m3rimea fructelor sau frunzelor oscileaz3 e$trem de mult. Cu

v7rsta, apare o re!ularizare iar e$a!er3rile dispar. Iar semnifica6ia pe care <a$ ulver o acord3 nere!ularit36ii este afectivitate vie, bo!at3, impulsivitatea care determin3 aceast3 form3 de manifestare. 0tereotipiile Arat3 o e$a!erare a re!ularit56ii% frunze, cren!u6e, fructe a4ezate stereotip unele lan!3 altele. Desi!ur, acest sc(ematism !rafic este dep34it o dat3 cu intrarea 5n 4coal3. Dup3 o anumit3 v7rst3 este indicele unei re!resii. Accesoriile # elemente fi!urative "ot ceea ce este suspendat, ceea ce anim3 copacul ( p3s3rile) este desenat 5n toate etapele de dezvoltare infantil3, mai ales 5ntre ;)*+ ani. @n func6ie de num3rul 5n care p3s3rile, cuiburile, fi!urinele 4i inimioarele apar 5n prim plan impun anumite semnifica6ii% ) !lume6, plin de (az, dispozi6ii afective pozitive, bun3 dispozi6ie& ) umor, ironic& ) fanfaron, superficial&

) fantezist. :runze :runzi4ul este efemer, dar simbol al vie6ii, deoarece cre4te,se dezvolta, se ofile4te 4i cade. :runzele sunt elementul e$terior al copacului, ceea ce se a!it3 4i poate intra u4or in a!ita6ie. :runzele sunt desenate 5n toate perioadele vie6ii. Desenatorii de frunEe se distin! prin activit36ii 5n care rezultatul se distin!e prin form3, linia prezent3rii, prin efectul produs. Esen6a, con6inutul 5i preocup3 mai pu6in. rofunzimea nu este calitatea lor de baz3, spiritul de observa6ie da. 0emnific6ia psi(olo!ic3 ) bun !ust, sim6 estetic& ) spirit de observa6ie, bun observator al detaliilor si aparen6elor& ) nevoia de apreciere 4i de a fi remarcat& ) 'uvenil, copil3ros& ) e$altare.

:ructe :ructul este ini6ial floare, care 5n urma procesului de maturizare se transform3 5n fruct # ca rezultat final, ca obiectiv cucerit. El poart3 5n sine s3m7n6a care serve4te la 5nmul6ire. :ructul a'un!e 5n acest stadiu dup3 rerioada de cre4tere 4i maturizare, deci necesit3 timp pentru a se forma pe deplin.. tinerii nu au r3bdare, !r3besc finalul iar fructul nu devine altceva dec7t fructul oprit. Ceea ce)i determin3 spre acest act este% ) dorin6a de a atin!e succesul imediat& ) lipsa perseveren6ei 4i a efortului de durata& ) ra6ionamentul, analiza ar!umentelor sunt de moment, circumstan6iale, decizia sa se centreaza pe utilitatea imediat3 4i pe succes& ) este atras de tot ce este nou, considerat 5n opinia sa ca fiind 4i valoros. C3utarea de lucruri noi determina inconstan63, ner3bdare, fantezie, impulsivitate. Confund3 fantezia cu realitatea, este influen6abil 5n ale!erea profesiei. De e$. de condi6iile materiale immediate.

) Au tendin6a de a lua drept aur tot ceea ce str3luce4te. Realitatea este supraevaluat3 4i deci !re4it apreciata. ) E$prima, la tineri, dorin6a e$a!erat3 de comfort, comoditate 4i dorin6a de a ob6ine pl3cerea cu orice pre6. @n aceast3 lume se simt ei prote'a6i, iar 5ncerc3rilor de a fi sco4i din aceast3 lume le r3spund cu a!resivitate. La adul6i fructul semnific3 o veritabil3 maturitate, dar 5n sensul de ceea ce a a'uns la maturitate, ceea ce este cucerit, dep34it, abandonat. 0emnific6ia psi(olo!ic3 ) sete de succes, de recunoa4tere sau material& ) lips3 de perspectiv3, !(ida6i de succesul imediat& ) 5mplinire total3, nee6alonarea obiectivelor& ) ner3bdare, instabilitate, lips3 de maturitate. :runze, fructe in e$ces ) form3 primar3 autentic3& ) mai t7rziu, semn de retard afectiv.

:ructe, frunze, ramuri c3z7nd la p3m7nt sau

c3zute p!. >*+, (-,) Au semnific6ii distincte, func6ie de v7rst3. La copii # ei se deta4eaz3 cu u4urin6a3 de un lucru sau de activitatea pe care o desf34oar3, concentrarea lor este lipsita de for63. 0emnifica6ia psi(olo!ic3% ) e$teriorizare spontan3& ) sensibilitate, delicate6e. La adul6i # (b3rbatul matur) ) fructul c3zut sau c3z7nd # un semn de deta4are, abandon, renun6are. 0emnifica6ie psi(olo!ic3% ) abandon, renun6are, deta4are& - aten6ie superficial3, indiferen63.

6/393 8aza trunc(iului dreapt3 4i a4ezat3 pe mar!ine.

8aza trunc(iului l3r!it3 spre st7n!a, spre dreapta sau spre ambele p3r6i.

:uziunea bazei trunc(iului cu 5nceputul r3d3cinilor 4i linia solului.

Linia solului oblic3.

"runc(i 8 4i semi)trunc(i 8

Conturul trunc(iului # linia u4or 5ntrerupt3

Conturul trunc(iului # linie continu3, nere!ulat3 la dreapta sau st7n!a

Contur ondulat

Conturul trunc(iului cu linii difuze, 5ntrerupte

0coar6a cu fisuri, solzi, ru!ozit36i, linii ascu6ite, un!(iulare 0coar6a cu linii curbe, arcuite, rotunde

0coar6a # suprafa63 p3tat3

E$crescen6e 4i crest3turi ale trunc(iului

"runc(iul # 5n!ro43ri 4i 5n!ust3ri

"runc(i 5nclinat spre st7n!a sau spre dreapta

Elemente de spri'in, accesorii, elemente repetitive # 63ru4

"runc(i pe un deal sau pe o insul3

Ramuri care se 5n!roa43, ramuri paralele.

R3muri4ul coroanei acoperit cu o membran3

E$tremit36ile ramurilor 5n form3 de nori.

Ramuri 5n form3 de frunze de palmier

Ramurile tub (forma desc(is3)

Ramuri 4i trunc(i cu linii fr7nte