Administrativ cursul 9 28.11.2013 Administratia centrala de specialitate 1.

1. Fundamente constitutionale, legislative si notiune Temeiul juridic al organizarii si atributiilor administratiei centrale de s ecialitate il gasim intr! un ca itol s ecial din constitutie, res ectiv ca itolul ", sectiunea 1. Art 11# din $onstitutia %omaniei revede ca ministerele se organizeaza numai in subordinea guvernului, alin. &2' alte organe de s ecialitate se ot organiza in subordinea guvernului ori a ministerelor sau ca autoritati administrative autonome. (n ceea ce riveste in)iintarea, constitutia revede e* res ca ministerele &alin 1, art 11+' se in)iinteaza, se organizeaza si )unctioneaza otrivit legii , alin &2' guvernul si ministerele ot in)iinta organe de s ecialitate cu doua conditii, avizul curtii de conturi si numai daca rin lege se recunoaste aceasta com etenta. Autoritatile administrative autonome se ot in)iinta rin lege organica. -in aceste doua articole rezulta o clasi)icare a admnistratiei centrale ublice de s ecialitate. %ezulta ca e*ista doua categorii de organe d dv al com etentei materiale, res ectiv guvernul care are com etenta generala si autoritati administrative centrale care au o com etenta s ecializata. Aceasta ultima categorie este )ormata din trei categorii, a. .inisterele care )unctioneaza in subordinea guvernului b. /rgane ale administratiei ublice centrale organizate in subordinea guvernului sau a ministerelor c. /rgane administrative autonome Notiune. Administratia ublica centrala de s ecialitate re rezinta ansamblul de organe0autoritati de stat care in)a tuieste serviciile ublice con)erite rin lege con)orm rogramului de guvernare acce tat de 1arlament. Categorii de autoritati centrale de specialitate .inisterele sunt autoritati centrale de s ecialitate care in cadrul guvernului realizeaza olitica guvernului intr!un domeniu strict re artizat. -in unct de vedere istoric , rimele ministere s!au in)iintat ince and cu 1830!1831 rin trans)ormarea unor ramuri boieresti in slujitori ai domnului minister, ast)el s atarul a devenit ministrul de razboi0 armatei, vistiernicul ! ministrul de )inante, ostelnicul ! ministrul de e*terne s.a.m.d. .inisterele ca organe centrale de s ecialitate se ot organiza numai in subordinea guvernului. .inisterele se ot in)iinta doar rin lege & constitutia nu revede ca trebuie sa )ie lege organica', rezulta ca modul de organizare si )unctionare, orto)liul de atributii se stabileste de catre arlamentul romaniei ca unica autoritate legiuitoare. Aceasta organizare trebuie insa, corelata si in acord cu rogramul de guvernare ro us de rimul ministru la data reluarii mandatului, rogram acce tat de 1arlament. 2 re deosebire de organele centrale de s ecislitate autonome, acestea se subordoneaza

guvernului cu recizarea insa ca )iecare ministru nu se a)la in ra ort de subordonare cu rimul ministru, el )iind singurul res onsabil de olitica ublica in domeniul sau. .inisterele au com etenta sa organizeze in subordinea lor alte autoritati administrative cu com etenta teritoriala generala sau locala, cu doua conditii, avizul curtii de conturi si o dis ozitie legala care sa le con)ere acest dre t. -e regula, toate ministerele au com etenta legala de a organiza alte autoritati administrative subordonate. 3*, in cadrul ministerului mediului )unctioneaza agentia nationala tr rotectia mediului, garda nationala de mediu, administratia rezervatiei bios)erei -elta -unarii, agentia nationala tr restatii sociale. 2ub as ect )unctional, ministerele au structuri interne de s ecialitate. 3*, directia )inanciara, directia secretariat, directia juridica, directia de logistica etc. Clasificarea ministerelor dupa natura activitatii respectiv a serviciului public, ! ministere cu activitate in domeniul organizarii economiei ! in domeniul activitatii economice )inanciare , e*, ministerul )inantelor ublice ! domeniul social! cultural , ministerul muncii ! domeniul activitatii culturale, ministerul cultelor ! domeniul asigurarii sanatatii ublice a o ulatiei ! domeniul educatiei ! ministerul administratiei ro riu!zise ! domeniul ocrotirii cetatenilor romani a)lati in strainatate etc. Avizul trebuie sa )ie unul con)orm. Aceste organe de s ecialitate au )ie un caracter )unctional, e*em lu in cadrul ministerului a)acerilor interne, )ie un caracter de sinteza , e* Agentia nationala antidrog 2tatutul conducatorilor 3ste revazut in actul normativ rin care aceste structuri sunt in)iintate. Acestia sunt de regula demnitari olitici, res ectiv sunt numiti rin decizia rimului ministru dar ot )i si inalti )unctionari ublici sau )unctionari ublici de conducere. $om etenta de numire este stabilita din actul de in)iintare si organizare /rgane centrale de s ecialitate autonome Infiintarea, organizarea si functionarea organelor centrale de specialitate autonome ! desi sunt in)iintate in baza unor initiative legislative ale guvernului, guvernul nu are nici o autoritate asu ra acestora. ! organizarea si in)iintarea acestora vizeaza e*ercitarea unor atributii ublice cu caracter administrativ, dar care e*cede activitatii de guvernare ro riu!zisa. %olul lor este de a inde lini activitati sau )unctii ublice necesare tuturor autoritatilor ublice. 1. 2 re deosebire de organele administratiei centrale subordonate, autoritatile administrative autonome se in)iinteaza rin lege organica. 2. -aca in cazul autoritatilor subordonate conducatorii sunt numiti de rimul ministru rin decizie sau de ministrii rin act administrativ individual & in urma concursului con)orm legii', in cadrul autoritatilor autonome, conducerea uni ersonala este numita de arlament in lenul sau , sau de camerele arlamentului se arat, in unele situatii de resedintele %omaniei. $onducerea acestor autoritati ublice este sustinuta de un cojsiliu de administratie ai carei membrii sunt numiti con)orm unui algoritm revazut in legea de organizare si )unctionare.

1resedintele societatii nationale de radiodi)uziune este numit de arlament, resedinte cna numit de arlament etc. Toate aceste autoritati autonome au o anume de endenta de arlamentul %omaniei ca organ re rezentativ su rem al o orului roman in sensul ca la solicitarea arlamentului, acestea rezinta ra oarte sau in)ormari in sco ul de a avea o activitate coerenta si corelata cu celelalte institutii ale statului. -in ers ectiva regimului lor juridic, ele sunt autoritati ublice statale in rimul rand, cu caracter administrativ , se arat intr!o oarecare masura de activitatea de guvernare . 1rin urmare, ele ot )i de)inite ca autoritati administrativ statale. Actele autoritatilor centrale de s ecialitate. .inisterele sunt im uternicite sa emita acte cu caracter normativ, insa numai in sensul a licarii a actelor normative de nivel su erior si care vizeaza rezolvarea roblemelor curente in domeniul lor de activitate. .inisterele mai emit circulare care se adreseaza structurilor ro rii si vizeaza modul concret de organizare al activitatilor intr!un anumit domeniu. (n a)ara acestor acte cu caracter normativ, organele centrale de s ecialitate emit acte cu caracter individual care vizeaza actele normative.