Satisfacia muncii

Satisfacia muncii este este o emoie plcut, pozitiv, rezultat din evaluarea muncii depuse. Ea este un factor motivaional foarte important i este direct implicat n variaiile productivitii muncii. Satisfacia muncii depinde de caracteristicile individului, de caracteristicile postului de munc dar i de contextului n care se desfoar munca. ncercnd o definire a conceptului de satisfactie, se poate spune ca satisfactia este o stare subiectiva, rezultata din mplinirea necesitatilor, lipsa de tensiuni, de anxietate.(C. Zamfir). Satisfactia muncii este unul dintre factorii eficientei generale a muncii . Din perspectiva psihosociologica, satisfactia muncii apare ca rezultat al diferentei dintre ceea ce indivizii obtin ca recompensa a muncii si ceea ce estimeaza ei ca ar trebui sa obin. Fatete ale satisfactiei 1.Satisfactia economica produsa de stimuli financiari si importanta pentru intrarea, ramanerea in profesiune sau parasirea ei. Ea confera sentimentul securitatii, satisfacand nevoia de stima, de putere, de prestigiu si de pozitie sociala. 2.Satisfactia legata de munca, de continutul acesteia si de particularitatile sale de desfasurare. Munca in sine are o serie de caracteristici relevante pentru satisfactia umana, incluzand aici conditiile muncii , dotarea tehnica si continutul efectiv al muncii . 3.Satisfactia psihosociala, care deriva din faptul ca in procesul muncii omul se raporteaza nu numai la activitatea sa, ci si la semenii sai, la colegi, la grupul din care face parte, la partenerii de munca. Atmosfera de grup favorabila, relatiile pozitive intre membrii grupului si intre acestia si conducere reprezinta factori determinanti ai satisfactiei. Surse ale satisfactiei I.FACILITI: se refer la condiiile tehnologice, sociale i umane n care se desfoar activitatea. Acestea pot fi: 1.Faciliti economice: posibilitatea de ctig n raport cu alte instituii; 2. Faciliti socio-profesionale: posibilitatea promovrii n munc, obinerii unuistatut profesional superior 3. Faciliti sociale oferite de ntreprindere: main, locuin de servici, telefon mobil, cantine, cree, organizarea timpului liber, excursii, etc. 4.Orarul de lucru 5.Deprtarea locuin ei de instituie i mijloacele de transport disponibile aflatela dispoziia angajailor. II. CONDIIILE FIZICE ELEMENTARE ALE MUNCII: se refer la acele caracteristici ale muncii care afecteaz fizic, chimic i fiziologic organismul uman Periculozitatea muncii: riscul accidentelor sau existena noxelor generatoare de boli profesionale. Caracteristicile fizice ale locului de munc :se refer la aspectele legate deluminozitate, temperatur, surse de zgomot, estetic (forme, culoare), etc.

III. CONINUTUL MUNCII : se refer la munca n sine, la ceea ce trebuie s fac fiecare. n cadrul coninutului muncii deosebim: 1.Calificarea cerut de postul ocupat : cu ct exercitarea profesiunii necesit o calificare mai superioar cu att munca devine mai satisfctoare. 2.Caracterul rutinier al muncii: muncile de rutiniere, nalt standardizatesunt mai puin satisfctoare comparativ cu cele care solicit spirit de inovaie, care ridic probleme de soluionat sau ofer posibiliti de creaie. 3.Tipul muncii: munca de execuie este mai puin satisfctoare comparative cu munca de conducere. 4.Concordana ntre munca-interesele- aptitudinile angajatului: existena unei concordane ntre profesie-aptitudini i interesele angajatului face ca munca s mai fie satisfctoare dect n situaia existenei unei neconcordane 5.Varietatea sau monotonia muncii: muncile monotone sunt n timp generatoare de insatisfacie, n timp cemuncile variate care stimuleaz permanent individul sunt nalt satisfctoare. IV.RELAIILE UMANE N MUNC:pot fi surs de satisfacie sau insatisfacie n munc. Relevante pentru satisfacia muncii sunt relaiile cu colegii i relaiile cu eful ierarhic direct. V. CADRUL ORGANIZAIONAL AL MUNCII: munca este afectat direct i decadrul general al instituiei: conducerea instituiei, relaiile dintre diferite departamente,comunicarea pe vertical i orizontal, circulaia informaiilor, aprovizionarea cu materii prime i materiale, dotarea cu utilaje moderne, modul cum se iau deciziile. Teoria bifactoriala a lui Herzberg (two-factor theory, motivation-hygiene theory) Psiholog al anilor 60, construieste, pe baza cercetarilor efectuate in diferite organizatii, o paradigma bidimensionala a factorilor care influenteaza atitudinea angajatilor fata de munca. Dezvoltand si modificand teoria ierarhiei nevoilor a lui Maslow, Frederick Herzberg a ajuns la concluzia ca exista 2 grupuri de factori ce influenteaza sentimentele angajatului fata de munca sa: Factori motivatori (intrinseci sau de continut), factori ce conduc la satisfactie extrema: - Autoactualizare Recunoastere Munca pentru sine Responsabilitate Avansare Factori igienici (extrinseci sau de context), factori ce conduc la o insatisfacie extrem: - Relatii interpersonale Politica firmei Control

 Salarii Conditii de munca Conform teoriei lui Herzberg, un individ este motivat cu adevarat de un continut interesant, incitant, al muncii postului sau, salariatii de astazi percepand ca fiind normale conditiile sigure de munca si un salariu corect. Modaliti de cretere a satisfaciei muncii: acestea se refer la (Zamfir,1980): Aspectele fizice:se refer la micorarea riscului de accidente; scderea nocivitii la locul de munc; asigurarea condiiilor de microclimate normale;mbuntirea calitilor estetice ale locului de munc. Aspectele ergonomice ale muncii Perfecionarea relaiilor umane, a condiiilor sociale ale muncii

BIBLIOGRAFIE 1.Cole G.A.,Managementul personalului, Ed. Codecs, Bucureti, 2000 2.Constantin T., Evaluarea psihologic a personalului, Iai, Ed. Polirom, 2004 3.Johns G., Comportament organizaional ,Ed.Economic,Bucureti,1998 4.Omer I., Psihologia muncii, Bucureti, Ed.Fundaiei Romnia de Mine, 2003 5.Zamfir C.,Un sociolog despre munc i satisfacie, Bucureti, Ed. Politic, 1980