Motto:De-ati sti ce frumoasa-i tara mea!

Nicolae Grigorescu
primul dintre fondatorii picturii rom ne moderne

" Nicolae Grigorescu s-a nascut in satul Pitaru, din judetul Dambovita,in ziua de 15 mai 1838, intr-o casa fara noroc, plina de griji, fiind al saselea copil al familiei incercata de multe greutati ! "# $%#&'(#) !Grigorescu picta cu placere vadita, surazator comunicativ, cum ii era c*emarea # pictat intr-un stil al epocii lui, in apostrofe miscatoare, monotone ca si in ritmul doinei, gratia spiritului si fanteziei +pera lui tine un loc nemarginit in admiratia publicului, pentru ca nici un alt artist, de la dansul, nu a reprezentat mai bine sufletul poporului nostru (Camil Ressu)

!$iata lui Grigorescu o povestesc operele lui + viata simpla, tacuta, ordonata, puternica, inc*inata toata artei lui ,n afara de arta, nimic nu e-ista pentru el #colo si-a pus adanca lui iubire de natura, de podoabele si de tainele ei, minunate pretutindeni, dar mai ales in tara si in faptura neamului lui, acolo iubirea de bine, de adevar si de frumos . (Alexandru Vlahuta) / 0aci nimeni pana la el n-a fost in stare sa ne spuie 0a tara noastra, tara neamului nostru are acest cer, aceasta lumina, aceste perspective si ca fiii ei cei mai adevarati, sub panzaturile lor aspre, au, cand sunt veseli, acest zambet si acest inteles in oc*ii adanci atunci cand fi fura taina vietii sau a firii1 "Nicolae ,orga)

"Nicolae Grigorescu este rom2n cu tot sufletul i 3n toat4 opera sa Prietenia cu artisti francezi nu a reuit s4-l smulg4 meditaiei rom2neti, amintirii doinelor, imaginii 3ntinsei c2mpii dun4rene, argintate de pulbere, acestei dulci 4ri de coline, cu vii i c4sue acoperite cu indril4 5l r4m2ne poet, iar arta sa este un c2ntec de pas4re 5l este rom2n prin sentiment, prin lirismul fin, prin simpatia pe care o pune 3n pictur4, 3n alegerea motivelor de-o melancolic4 3ntindere sau de-o intimitate vis4toare, prin ceea ce are tandru i spiritual 3n maniera sa (Henri Focillon)

Berger dans contree'

Lavandieres a la riviere

La varsta de numai 5 ani, viitorului pictor ii moare tatal. Din acest moment, in care mama sa Ruxandra se muta impreuna cu cei sapte copii la ucuresti, in mahalaua Caramidarilor, in casa unei matuse, datea!a cele dintai amintiri ale lui "icolae #ri$orescu, relatate prietenului si %io$ra&ului sau A. Vlahuta' !0u acul ne-a crescut biata mama 6i o data n-am auzit-o plangandu-se, ori blestemand, ori spunand vreo vorba rea De dimineata pana in noapte muncea si ne ingrijea s-avem de toate 6urorile incepeau sa coasa si ele 'n frate mai mare intrase ucenic la un unc*i de-a, mamei, zugrav de biserici... 6e vede ca era in neamul nostru, ca mult imi mai placeau si mie icoanele cand eram mic ..."

"(entimentul colorea!a, nu pensula. )oti colora c*o %ucatica de car%une, si toate tu%urile de culori din lume nu*ti dau al%astrul unei &lori de inisor daca nu*l ai in su&let." ". #ri$orescu

"Cine va picta un costum cu toti nasturii isi poate face o admirabila firma de croitor, dar nu este pictor" (Nicolae Grigorescu)

Car cu boi Nicolae Grigorescu, 1899 Galeria Nationala, Bucuresti

Ca rul cu boi e s te s urprins me rga nd a le ne pe un drum de ca mpie , re da t prin a me s te curi de griuri, ros u s i ocru. Compozitia e e chilibra ta , de s fa s ura ndu-s e intr-o pe rs pe ctiva de s chis a , orizonta la , in funda l fiind s uge ra ta o pa dure . Tus e le s unt la rgi, vizibile , a rtis tul utiliza nd o pa s ta groa s a s i a bunde nta . Ta ra nul ca re conduce ca rul e s te re pre ze nta t prin ca te va mis ca ri de pe ns ula , fa ra s a ii fie a cce ntua te tra s a turile . S e poa te obs e rva umbra colora ta la s a ta de ca rul cu boi, core s punza nd principiilor impre s ionis te s i plain-air-is te .

Fetita cu bas aluta rosie!

Btrna cu gte este nsoit n expoziie de cteva studii pentru personajele tabloului. Privirea btrnei curioas, ncercat de via i zmbitoare, este atras de un eveniment anunat de un crd de gte. Povara anilor i este ajutat de un baston cu puin mai nalt dect un copil care se zgiete i el n direcia indicat de gte. Curiozitatea jucu este asociat cu btrneea fr echivoc. ceast vrst nu este proprie preferinelor de portretistic ale lui !rigorescu, dar lumina care inund chipul femeii nu i propune s scoat la iveal defecte, ci s pun n valoare expresivitatea unui chip. "odul n care pic lumina n tablou, fizionomia, basmaua ncolcit pe capul femeii, boneta copilului pe cporul prea#blond i dau senzaia c priveti o pictur flamand.

"vreul cu gasca!

Exerciiul lucrului n aer liber aduce paletei sale luminozitate, iar modul de construcie plastic o inedit mbinare ntre rigoare i spontaneitate. Floarea trebuie s fie plpnd, nu fragil. i umed i curat, moale, proaspt colorat, s i pstreze pe pnz i lumin, i se!a. i asta nu se face numai cu !opselele din tub".
#eisa$ de la #osada!

Lu inis!

#oat noaptea !isam numai ngeri i scene religioase. Erau zile cnd tot ce fceam mi se prea trist, fr !ia, fr armonie$ i atunci mi !enea s las totul balt i s plec n lume. %ntra o raz de soare i deodat se lumina i biserica i sufletul meu. &e atunci noi n a!em niciun fel de orientare n art. Era o carte !ec'e, cu slo!e c'irilice, care ne da reete de la (untele )t'os pentru prepararea culorilor i cte!a lmuriri despre !rsta, mbrcmintea, !iaa i nsuirile fiecrui sfnt". &entru trei ani, *rigorescu uita de gandul &arisului +unde !oise sa plece, dar fusese respins din lipsa de studii, si lucreaza frenetic la biserica -fintii .oie!ozi. (inunatia operelelor murale de la )gapia ne incanta si astazi. -pre /01/, la finalul superbului capitol )gapia, i se spune sfantul 2icu", nu mesterul 2icu".

#escarita la Grandville

Renuntand la imaginarea unor scene istorice conventionale si manat de un puternic sentiment patriotic, Grigorescu a participat la greaua campanie a Razboiului pentru independenta de la 1877 pentru a imortaliza, in tablouri pline de adevar, eroismul si ertfa acelorasi tarani pe care!i pictase in indeletnicirile lor pasnice"
.Soldaii notri sunt nite bravi i zu c-am avut poft s viu s-i desenez aci, n aceast baie de foc. [...] S-ar putea ntmpla s rmn ceva din opera mea care s aminteasc mai trziu lumii ntre i c soldatul romn n-a crcnit n faa loanelor, dup cum n-a crcnit nici n faa mmli ii!. #rtistul surprinde intr!o serie de sc$ite cele mai diverse scene si atitudini din campanie, aspecte din spatele frontului, scene de inclestare din toiul luptei, c$ipuri de ostasi romani, luminoase, mandre cum sunt%&orobantul", %Gornistul" sau posomorate, triste, de prizonieri turci, dovada a compasiunii artistului si a intelegerii legilor aspre ale razboiului"

%tacul de la & ardan

'orobantul! si Gornistul!

(n 19)*, la +1 iulie se stinge din viata la ,a -ina, lasand neter inata -e sevalet ulti a sa -an.a / 'ntoarcere de la balci""(ste dus la groapa intr!un car cu patru boi, asa cum el insusi imaginase o inmormantare la tara intr!unul din cele mai bune desene ale sale""