Sunteți pe pagina 1din 40

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Profesor coordonator,
Asist. univ. drd. Oana Matilda Abaluta

Student: Seria C, ru!a "#$, Anul %

Mana&e'ent(Ad'inistratiePublica "))*

Cu!rins
+. SE,-ICII.E PU/.ICE DE SANATATE DIN ,OMANIA.
Anali0a S1OT a Serviciilor de Sanatate Publica din ,o'ania.

".

SE,-ICII.E PU/.ICE DE SANATATE DIN ,EPU/.ICA MO.DO-A.


Anali0a S1OT a Serviciilor de Sanatate Publica din ,e!ublica Moldova 2&enerali0at la nivelul re!ubicii si !articulari0at in orasul C3isinau4.

%.

SE,-ICII.E PU/.ICE DE SANATATE DIN SUA.


Anali0a S1OT a Serviciilor de Sanatate Publica din SUA.

#.

,ECOMANDA,I PENT,U SISTEMU. PU/.IC DE SANATATE DIN ,OMANIA. CONC.U6II. /I/.IO ,A8IE.

5. 7.

+. SE,-ICII.E PU/.ICE DE SANATATE DIN ,OMANIA


Ministerul Sntii Publice aplic strategia i politica Guvernului n domeniul asigurrii sntii populaiei i rspunde de realizarea reformei n sectorul sanitar. Ministerul Sntii Publice organizeaz, coordoneaz, ndrum activitile pentru asigurarea sntii populaiei i acioneaz pentru prevenirea i combaterea practicilor care duneaz sntii. Ministerul Sanatatii Publice urmareste imbunatatirea starii de sanatate a populatiei si realizarea un sistem de sanatate modern si eficient, compatibil cu sistemele de sanatate din Uniunea uropeana, pus permanent in slu!ba cetateanului. ANA.I6A MEDIU.UI INTE,N "onducerea Ministerului Sntii Publice se e#ercit de ctre ministrul sntii publice este a!utat de $ secretari de stat, un subsecretar de stat, un secretar general i de un secretar general ad!unct. %n conformitate cu prevederile &G '()*+,,- pentru modificarea i completarea &otr.rii Guvernului nr. )/+*+,,/ privind organizarea i funcionarea Ministerului Sntii Publice, n componena Ministerului Sntii Publice se regsesc 0, structuri care funcioneaz la rang de direcie general sau direcie, dup cum urmeaz1 2irecia general organizare, resurse umane, dezvoltare profesional i salarizare, 2irecia !uridic, 2irecia farmaceutic, 2irecia general politici, strategii i managementul calitii n sntate, 3utoritatea de sntate public, 4nspecia sanitar de stat, 3genia naional de programe, 2irecia logistic, administrativ, relaii publice i mass5media, 2irecia general buget i credite e#terne 2irecia general relaii e#terne i afaceri europene.

6a nivelul fiecrei structuri n parte, conducerea este asigurat de ctre un director general sau un director care reprezint instituia at.t n relaiile intraistituionale, c.t i n relaiile interinstituionale i cu terii. Structurile pot fi organizate pe compartimente*servicii sau compartimente i servicii. Statul de funcii al Ministerului Sntii Publice prevede un numr total de +)' de posturi din care1 5 5 5 5 ++0 posturi de funcionari publici7 $0 posturi cu contract individual de munc7 +) posturi personal pe cabinetele demnitarilor7 ' posturi demnitari din care 0 post ministru, $ posturi de secretari de stat i un post de subsecretar de stat. 2e asemenea, dintr5un numr de 08+ de posturi, '$ sunt ocupate de ctre brbai i 0$8 de ctre femei. %n Ministerul Sntii Publice e#ist 0'- anga!ai i demnitari cu studii superioare i $8 cu studii medii 9la fiecare dintre cele dou categorii s5a luat n considerare persoana ntruc.t e#ist i posturi ocupate cu !umtate de norm:. Ministerul Sntii Publice deine n teritoriu, la nivelul fiecrui !ude, servicii publice deconcentrate cu personalitate !uridic ce poart denumirea de autoriti de sntate public. 3utoritile de sntate public care pun n aplicare politica i programele naionale de sntate public pe plan local, identific problemele locale prioritare de sntate public, elaboreaz i implementeaz aciuni locale de sntate public. %n autoritile de sntate public e#ist un numr de $8,- de funcionari publici, 0)$$,' personal cu contract individual de munc, precum i un numr de +-/ de posturi vacante. 4nstitutele sau centrele de sntate public sunt instituii publice regionale sau naionale, cu personalitate !uridic, n subordinea Ministerului Sntii Publice, i care coordoneaz te;nic i metodologic activitatea de specialitate n domeniul fundamentrii, elaborrii i implementrii strategiilor privitoare la prevenirea mbolnvirilor, controlul bolilor transmisibile i netransmisibile i a politicilor de sntate public din domeniile specifice, la nivel naional i*sau regional. 4nstitutele naionale de cercetare5dezvoltare n domeniile sntii publice sunt instituii publice cu personalitate !uridic, n coordonarea Ministerului Sntii Publice.

Puncte tari 5 e#istenta unor specialisti competenti

Puncte slabe 5 grade diferite de competenta te;nica pentru persoane cu acelasi nivel de

salarizare 5 e#istenta unui procent important de 5 deficiente in asumarea responsabilitatilor personal tanar, capabil sa se formeze in spiritul noilor e#igente survenite prin aplicarea principiilor de reforma prevazute in 6egea nr. 8'*+,,/ 5 disponibilitate de a lucra peste orele de 5 motivatie intrinseca scazuta, datorita program slabei capacitati de diferentiere intre nu persoanele cu productivitate diferita 5 personal cu pregatire in domenii diferite 5 un climat organizational care 9atat in domeniul medical cat si in alte favorizeaza munca in ec;ipa domenii inrudite sau complementare:, ceea ce creste capacitatea de rezolvare a unor problematici comple#e 5 slaba capacitate de monitorizare a modului de indeplinire a sarcinilor atat la nivel individual, cat si intre departamente 5 lipsa de continuitate in alocarea sarcinilor 5 lipsa unui plan de cariera pentru anga!ati si a unei politici coerente de pregatire si mentinere a personalului 5 detine numeroase institutii in

coordonare*subordonare 5 lipsa unuisistem informational integrat

ANA.I6A MEDIU.UI E9TE,N

%n e#ercitarea atribuiilor sale, Ministerul Sntii Publice colaboreaz at.t cu foruri internaionale 9 <rganizaia Mondial a Sntii, instituii europene, =anca Mondial, >ondul Global etc. :, c.t i cu autoritile administraiei publice centrale i locale, cu instituii publice de specialitate din ar, cu organizaiile profesionale 9"olegiul Medicilor din ?om.nia, "olegiul >armacitilor din ?om.nia, <rdinul 3sistenilor Medicali i Moaelor din ?om.nia:, cu mediul de afaceri din ar i strintate, cu asociaiile legal constituite ale pacienilor, n particular i cu societatea civil, n general. O!ortunitati 5 sanatatea este un domeniu cu impact social ma!or, care poate furniza argumente pentru adoptarea unor politici A'enintari 5 creterea nivelului de informare a pacienilor, concomitent cu progresul si diversificarea te;nologiilor diagnostice si terapeutice vor conduce la creterea ateptrilor acestora i, implicit, la o cretere a cererii de serviicii medicale comple#e7 sistemul de sntate trebuie s dispun de mecanisme care s asigure direcionarea resurselor financiare n virtutea principiului eficienei 5 libertatea de circulatie a persoanelor si a serviciilor da posibilitatea utilizatorilor sa ia contact cu furnizori de servicii din diferite tari si sa isi modifice asteptarile 5 dezvoltarea sistemului privat constituie un mediu concurential pentru sistemul public

5 aderarea la U impune adoptarea unor standarde si recomandari care au ca finalitate cresterea eficientei si calitatii

5 statutul de membru U desc;ide noi posibilitati de finantare pe proiecte din fonduri europene 5 interesul autoritatilor administratiei 5 libera circulatie a persoanelor si publice locale de a prelua o parte din facilitatile create dupa aderarea ?omaniei responsabilitatile MSP la Uniunea uropeana pentru ocuparea de locuri de munca induc riscul migrarii personalului de specialitate, mai ales a celui inalt calificat si performant 5 imbatranirea populatiei si migrarea fortei de munca tinere 5 cresterea costurilor colaterale induse fie prin acoperirea tratamentului unor boli rare, dar foarte grave, fie datorita politicilor practicate de unii distribuitori de medicamente 5 lipsa de pregatire specifica in domeniul sanitar la nivelul administratiilor locale

". SE,-ICII.E PU/.ICE DE SANATATE DIN ,EPU/.ICA MO.DO-A

Pentru a face o apreciere a sntii publice din ?epublica Moldova vom face o trecere n revist a principalelor indici ce reflect starea sntii publice, avnd la baz datele "entrului @tiinifico5Practic Sntate Public i Management Sanitar. #ponentul calitii sntii A durata medie de speran a vieii la natere continu s se micoreze substanial. "omparativ cu 088,, durata medie de speran a vieii la natere s5a micorat cu 0,0 ani, reprezentnd n 0888 pentru femei -0,, ani, pentru brbai /$,- ani i cea medie /-,( ani. 6a brbai aceast reducere este mai semnificativ A circa 0,$ ani. 3stfel, durata speranei de via n Moldova este una din cele mai scurte din uropa i este intr5un proces continuu de agravare. Una din cele mai ngri!ortoare manifestri n dezvoltarea demografic nefavorabil din ar este creterea mortalitii populaiei. %n anul +,,, au decedat (0,+ mii persoane, rata mortalitii fiind de 00,$ la 0,,, populaie. Bumrul decedailor a depit numrul celor nscui cu (+)' oameni. Structura mortalitii pe cauze de deces n anul +,,, relev c cele mai multe decese au la baz bolile aparatului cardiovascular 9'',)C:7 urmate de tumori maligne 900,+C:7 bolile aparatului digestiv 98,0C:7 accidentele, otrvirile i traumatismele 9),+C:7 bolile aparatului respirator 9/,0C:. ste remarcabil faptul c, n acelai timp incidena cazurilor printre brbai este mai frecvent ca la femei. 2in aceast cauz i nivelul mortalitii difer pe se#e, el fiind cu ',+C mai mare la brbai. 2estul de alarmant se manifest tendina creterii ratei mortalitii la populaia economic activ. "omparativ cu anul 088$ nivelul ei a crescut de 0,0 ori constituind n prezent +$,/C din structura mortalitii generale. fectul implicit al strii precare din sectorul asistenei medicale s5a rsfrnt i asupra parametrilor demografici din ?epublica Moldova. Pe lng mortalitatea i morbiditatea nalt s5a accentuat tendina scderii dramatice a natalitii. "omparativ cu anul 088( coeficientul natalitii s5a micorat cu (,'C ating.nd n anul +,,, cota de 8,)C la 0,,, populaie. 3u fost nregistrai (/,) mii nou nscui sau cu 0'(,, mai puini ca n anul 088(. 2rept urmare, sporul natural al populaiei a nregistrat cea mai mic valoare din perioada postbelic minus 0,-C, situaia dat va persista i pe viitor, datorit lipsei de premise ce ar genera o sc;imbare pozitiv a acestei evoluii. Motivul principal rezid n coeficientul general al fertilitii, care a sczut pn la 0,$) n +,,,, i nu asigur nici reproducerea simpl a populaiei. Doate acestea vor impulsiona pe viitor fenomenul de populaiei n republic, ceea ce va e#ercita un impact negativ pe termen lung asupra genofondului naiunii. %ncepnd cu 088+ populaia republicii se afl ntr5o continu descretere, %n ultimii ani rata anual a creterii populaiei este negativ alctuind n +,,, minus ,,$C i probabil va fi negativ i n viitor. Tabelul +. Indicii de ba0: a ocrotirii s:n:t:;ii, anii +<<# = "))+ Nr.crt. Indice 088( 088' 088/ 088088) 0888 +,,, +,,0

+. ". %. #. 5. 7. $. *. <. +). ++.

Po!ulatia,'l n ,ata natalitatiila +))) loc. ,ata 'ortalitatii la +))) loc. S!orul natural S!eranta de viata la nastere ,ata 'ortalitatii infantile ,a!ortul 'ortalitatii 'aterne Nr.s!itale la +))))) loc Nr. Paturi la +)))) loc. Nr.'edici la +)))) loc Nr.!ersonal 'ediu la +)))) loc.

(,$() 0(,$ 00,) +,' //,0 ++,/ +',),00, / 00,/ 00/ $),, 0,(,,

(,$$ ) 0$ 0+,+ ,,) /',) +0,+ (,,) 00,/ 00/, $-,0 88,,

(,$0 0+ 00,' ,,' //,+,,+ (,,+ 00,' 00(, $-,' 8/,0

(,$0 + 00,8 00,8 , //,/ 08,8 (),$ 00,, 0,8, / $-,( 8$,,

(,+8 ) 0,,8 00,0 5,,+ /-,8 0-,) $/,$ 0,,/ 0,/, ( $-,/ )8,'

(,+) 0 0,,0 00,( 50,$ /-,) 08,0 +),/ -,/ -/,$$,-8,0

(,+/ ( 8,) 00,' 50,5 0),( +-,0 -,0 -,,/ $+,/ -/,,

(,+$+ 0,,, 00,, 50,, 5 0/,( ($,8 ',( /+,8 $0,$ -,,$

Sistemul sntii publice n ?epublica Moldova pn n anul 088+ era prezent prin Sistemul Baional al Sntii caracteristic sistemului economic socialist, pe care l5 am cunoscut, dar care a dat faliment. %n primul rnd, din cauza reformelor economice 5 deetatizarea i privatizarea, finaarea bu!etar insuficient etc. %n al doilea rnd, datorit caracterului e#tensiv i inconvenienelor n tarificarea lucrtorilor medicali, i a corelaiei incorecte volum5calitate a serviciilor medicale. Principiile Sistemului Baional al Sntii au avut un caracter de Stat, planificat i unitar. "aracterul dat s5a realizat prin integrarea programelor medicale n planurile de dezvoltare social economice, prin conducerea unitar de stat la nivel central i raional. 3ceste aciuni erau determinate de puterea central de atunci. %n perioada aa numitului Esocialism dezvoltatF creterea venitului naional, mbuntirea condiiilor de munc, de trai i alimentaie, dezvoltarea culturii fizice i sportului, dezvoltarea culturii sanitare a populaiei, e#tinderea bazei te;nico5materiale a medicinei, acest sistem a fost n apogeul dezvoltrii sale. 3ccesibilitatea, teritorializarea i ierar;izarea asistenei medicale se realiza n conformitate cu legislaia corespunztoare. 3sistena medical era garantat de stat tuturor cetenilor rii. 4erar;izarea asistenei i

unitilor medicale constau n nominalizarea actelor activitilor medicale cu stabilirea gradului de competen n asistena medical. Se stabileau componentele pentru fiecare grad ierar;ic. Pentru aceasta erau stabilite diferite grade de ierar;ie A ambulatorii steti, spitale de circumscripie, spitale raionale cu numr i raioanele centrale, spitale municipale, republicane etc. Sistemul avea un subsistem centralizat de uniti pentru asigurarea populaiei i unitilor medicale cu medicamente, produse farmaceutice, aparata! medical i produse te;nico5medicale. Pentru asigurarea sntii sistemul folosea aa metode ca supraveg;erea medical activ n mas i educaia pentru sntate. #amenele profilactice de mas se efectuau pentru cunoaterea strii EiniialeF de sntate. rau i e#amenele profilactice periodice, e#amenele profilactice speciale. %n afar de aceasta Sistemul Baional al Sntii folosea dispensarizarea populaiei i anumitor grupuri de populaie. Sistemul prote!a n mod special unele grupe de populaie i rezolva problemele lor de sntate 9mama i copilul, boli se#ual transmisibile, bolnavi de boli sociale5tuberculoz, oncologice. S vedem ce avem n sntatea public n prezent. %n urma formrii statului independent ?epublica Moldova, organele puterii de stat la nivel central i cel local au avut sc;imbri eseniale. 3 fost ales Parlamentul ?epublicii Moldova, au fost cteva guverne, care e i normal nu se menineau la putere, i care nu atrgeau atenia cuvenit sntii publice, care era n declin.Doate organele puterii de stat i de specialitate n aceti ani de reforme i5au ndeplinit funciile n limita posibilitilor lor materiale, financiare i competenei, dar sntatea public depinde de tot ansamblul socio5economic din care indicii sntii micorndu5se an de an. ?eferitor la compartimentul sistemului de organizare a asistenei medicale trebuie de menionat c baza te;nico5material a ocrotirii sntii a rmas aceiai, dar puin deteriorat din punct de vedere material, al dota!ului cu aparata! etc. S5au privatizat numai magazinele E<pticaF i farmaciile pe bonuri patrimoniale. %n aceast perioad numrul unitilor medicale, medico5sanitare nu s5a micorat esenial. Scderea numrului de spitale a nceput din 088)50888 prin lic;idarea spitalelor de circumscripie i transformarea lor n centre de sntate preponderent n sectorul rural. S5a sc;imbat dotarea spitalelor cu necesarul paramedical.Privitor la cadrele medicale, dac pn n anul 0888 s5a meninut o anumit stabilitate, atunci mai apoi a nceput o scdere vertiginoas, care se agraveaz tot mai mult a!ungnd n unele !udee cote alarmante, ca de e#emplu n !udeul 6puna A 0',(, !udeul ";iinu A 0',8, !udeul "a;ul A 0-,, medici la 0,,,, populaie. Situaia cu cadrele medicale medii este i mai alarmant. "omparativ cu anul 088( numrul de lucrtori medicali medii a sczut cu +),, la 0,,,, populaie, a!ungnd n !udeele ";iinu la (+,+, 6puna A '0,- i n <r;ei la '/,) lucrtori medicali la 0,,,, populaie, reducnd la net n unele localiti asistena medical populaiei. S5a stabilit, c anual, circa ),, de medici abandoneaz specialitatea 9ma!oritatea din ei fiind cu o anumit e#perien i calificaie n domeniul profesat:. "auzele principale fiind1 salarizarea insuficient, migraia peste ;otare i restructurarea sistemului sntii publice la nivel local i regional. 2ei n programele de activitate a guvernelor se prevede n primul rnd meninerea sistemului de asisten medical gratuit i garantat de stat, crearea condiiilor de trecere treptat la medicina prin asigurare i cea privat, trebuie de

menionat, c de facto principiul de gratuire i de libera accesibilitate nu se mai respect. "eteanul bolnav pltete pentru medicamente, care snt foarte costisitoare, necesarul paramedical etc. %n loc de medicin prin asigurare, ne5am pomenit cu medicina cu plat n spitalele i policlinicele bugetare. Mecanismul medicinei prin asigurare nu funcioneaz . 3u fost tentative de a transforma unitile bugetare de stat n instituii de stat, care ulterior vor da faliment i li se vor aplica legea i respectiv deetatizarea i licitaia.Sntatea public este un barometru al strii economice n ar i mai e#act o caracterizeaz indicii demografici. 3naliza proceselor demografice ne permit constatarea c dinamica sntii din ?epublica Moldova se caracterizeaz prin1 5scderea numrului populaiei7 5Gmicorarea fr precedent a natalitii7 5nivelul nalt al mortalitii infantile i materne7 5mbtrnirea populaiei75cronicizarea patologiilor7 5creterea invaliditii la copii7 5creterea maladiilor infecioase i se#ual transmisibile7 5creterea dereglrilor psi;ice75 se pastreaz un nivel foarte nalt a avorturilor7 5nrutirea sntii nou5nscuilor i a copiilor pn la 0 an. 3naliza fenomenelor demografice denot pericolul ce parvine asupra genofondului rii. Situaia creat impune necesitatea de elaborare a unei noi strategii de dezvoltare a sistemului sntii. 3ceste momente au determinat necesitatea elaborrii unei concepii de reforme a sistemului sntii n ?epublica Moldova n condiiile economice noi pentru anii 088-5+,,$, aprobat de ctre Guvernul ?epublicii Moldova prin &otrrea Br. //)*0- iulie 088-. sena acestei strategii de dezvoltare a sistemului de sntate const n implementarea politicii care ar asigura accesul deplin al populaiei la servicii medicale calitative, bazate n primul rnd pe medicina primar, susinut de cea secundar i de cea ter. "oncepia prevede elaborarea de noi acte legislative i normative, programe naionale cu destinaie special pentru realizarea pe etape a unui nou sistem de sntate public. Se ntreprind msuri de rigoare n vederea ameliorrii sntii publice, se efectueaz revizuirea bazei te;nico5materiale i a potenialului de cadre din sistemul sntii, de raionalizare i optimizare a c;eltuielilor cu crearea fondurilor e#trabugetare de finanare. ?eformele sistemului de sntate accentueaz importana sectorului primar de asisten medical primar. Strategiile de baz a dezvoltrii sistemului sntii n ?epublica Moldova prevd1

5Grespectarea valorilor fundamentale umane n acordarea asistenei medicale populaiei7 5finanarea corespunztoare, management i acordare de servicii n stare s asigure necesarul accesibil i asistena la preuri i costuri eficiente7 5orientarea spre asistena primar, definind sarcinile de prevenire i profila#ie a maladiilor i complicaiilor acestora cu coordonarea efectiv a serviciilor primare, secundare i teriare7 5acordarea asistenei medicale calificate prin utilizarea te;nologiilor moderne, avnd drept scop principal ameliorarea sntii populaiei7 5includerea diferitor forme de plat pentru servicii pstrndu5se totodat accesul la serviciile medicale de baz prestate tuturor cetenilor7 5ncura!area dezvoltrii sectorului privat n acordarea asistenei medicale7 5ncura!area pacienilor de a participa singur la alegerea prestaiilor medicale, i libera alegere a medicului.7 practicarea abordrilor multisectorale, avnd susinerea activ a persoanelor de conducere, a autoritilor e#ecutive, comunitilor, altor organizaii implicate, acordarea sntii publice prioritatea de baz n dezvoltarea naiunii7 5asigurarea cu lucrtori competeni n domeniu, avnd calificaia necesar, respectnd etica profesional, remunerai corespunztor volumului i calitii serviciilor medicale prestate, n stare s satisfac pe deplin sarcina asigurrii asistenei medicale performante. Pentru anii 08885+,,$ strategia de dezvoltare a sistemului sntii publice mai prevede15ntroducerea asigurrilor de asisten medical obligatorie75realizarea strategiilor i aciunilor care vor spori fondurile disponibile pentru sistemul sntii publice din ambele sectoare, de stat i privat75modificarea i completarea legilor ce in de domeniul sntii. Se vor aprofunda i continua reformele n sistemul primar, secundar i cel teriar, bazate pe reducerea numrului de paturi din spitale cu redistribuirea fondurilor disponibile pentru serviciile primare. Se modific mecanismele de finanare a instituiilor medicale trecnd de la alocarea tradiional pentru zi5pat la finanarea pe numr de locuitori. Serviciile specializate snt optimizate prin intermediul pregtirii i aplicrii te;nologiilor intensive i sc;emelor de evaluare a rezultatelor i eficienei tratamentului. 4ntensificarea acestor aciuni de reformare vor fi posibile i vor depinde de succesele i insuccesele aciunilor ntreprinse la etapa precedent. %n acest conte#t, este necesar de accentuat importana monitorizrii continue i a evalurii critice a acestui proces. Sntatea este multidimensional i nu poate fi realizat dect prin efortul integral al societii, al statului, al comunitilor locale i al fiecrui individ n parte. %n ultimii ani mai muli factori diminueaz realizarea mai eficient a reformelor n sistemul sntii publice i stopeaz realizarea drepturilor sociale i individuale a cetenilor n asistena medical15structura i modul de finanare a sistemului naional de ocrotire a sntii75creterea costurilor serviciilor medicale75prestarea unui spectru larg de servicii contra plat, ca rezultat A limitarea accesului ec;itabil a cetenilor la serviciile

medicale de baz15subiectivismul n determinarea prioritilor i aplicarea reformelor n sistemul sntii publice75lipsa i insuficiena cadrului legislativ ce ar reglementa relaia medic5pacientinstituie medical, care ar elimina sau cel puin ar reduce lipsa de responsabilitate, atitudinea negli!ent sau tentative de e#croc;erie75lipsa unui mecanism eficient de control a asistenei medicale acordate75prezena disproporiilor evidente n modul de acordare a asistenei medicale, i anume 1 5serviciul de staionar folosete apro#imativ ), A )'C din toate sursele financiare alocate sistemului fa de $' A ',C n rile uropei de Hest75cota medicilor, care activeaz n sectorul primar a asistenei medicale constituie $, A $'C din tot numrul de medici, iar n rile dezvoltate aproape ',C 9"anadaA /,C:75nivelul spitalizrii1 +, A +0 la 0,, populaie fa de 0+ A 0- n uropa75ndreptarea bolnavilor de ctre medicii de sector 9familie: la specialitii consultani A $,C din vizitele primare, n timp ce n uropa (50,C din vizite75procesul lent de sc;imbare a mentalitii populaiei fa de sntatea proprie. #ist la momentul actual o tendin de a lua n discuie posibiliti de raionalizare a sistemului de furnizare a prestrii serviciilor de sntate. Problemele apar datorit faptului c cererea i oferta de servicii de sntate nu snt cunoscute, iar resursele necesare sectorului sanitar snt relativ srace. "ercetrile au demonstrat, c n ce privete modul de acoperire a asistenei medicale ponderea ma#imal a populaiei s5a pronunat pentru medicina parial pltit 9/,,,(C:7 pentru asistena medical gratuit 9$(,8,C:7 i numai 9',,-C: din respondeni pentru asistena medical total pltit. 3naliza condiiilor n care populaia ar prefera s plteasc pentru serviciile de sntate, a scos la eviden urmtoarele solicitri15(+,/C 5 calitate nalt a asistenei medicale75+,,0C 5 preuri accesibile7 0/,-C 5 alegerea medicului i instituiei medicale, rmnnd pe poziii ferme pentru medicina gratuit. Marea ma!oritate a respondenilor 98),/C: s5au pronunat pentru deservirea medical gratuit a anumitor grupuri de populaie 9pensionari, invalizi, copii, omeri, studeni etc:.3naliza gradului de informare a populaiei privitor la legea asigurrilor de sntate a evideniat faptul c )'.$C din populaie nu snt informai despre protecia 6egii respective. ?eferitor la atitudinea respondenilor fa de medicina prin asigurare1 ',,0C 5 nu i dau seama de acest form de organizare a asistenei medicale7 (+,'C 5 au preri pozitive7-,(C 5 au prere negativ."unoaterea acestor strategii ar permite nelegerea mai profund i susisusinerea de ctre populaie a reformelor promovate n domeniul sntii publice. Pentru a evidenia problemele stringente i necesitile n unele domenii ale medicinei practice i pentru ameliorarea situaiei create n domeniu, Guvernul ?epublicii Moldova prin unele &otrri a adoptat un ir de Programe Baionale referitoare la domenii concrete a medicinei practice, ca15Programul Baional de combatere a ;epatitei virale =, " i 2 9&otrrea Guvernului ?M nr. ',- din ,$.,-.8-:7 Programul Baional de profila#ie i combatere a bolilor cardiovasculare n ?epublica Moldova pe anii 088) A +,,+ 9&otrrea Guvernului ?M nr. /5-*08 din

+8.,0.8):75Programul Baional de ameliorare a asistenei medicale perinatale pentru 088-5+,,, 9&otrrea Guvernului ?M nr. 00-0 din ,'.,+.8):75Programul Baional de eradicare a maladiilor iododeficitare pn n +,,( 9&otrrea Guvernului ?M nr. (/ din 0/.,0.8):75Programul Baional de profila#ie i combatere a ;olerei i a altor boli diareice acute pn n anul +,,+ 9&otrrea Guvernului ?M nr. $'- din ,+.,(.8):7 Programul Baional de educaie pentru sntate a populaiei i promovarea modului sntos de via 9&otrrea Guvernului ?M nr. 0,,, din +).,8.8):75Programul Baional de asisten n planificarea familiei i prote!area sntii reproductive pe anii 08885+,,$ 9&otrrea Guvernului ?M nr. '+- din ,).,/.88:75Programul Baional de dezvoltare a asistenei medicale de urgen pe anii 08885+,,$ 9&otrrea Guvernului ?M nr. /)8 din +$.,-.88:75 Programul Baional de 3sisten Medical Primar 9&otrrea Guvernului ?M nr.00$( din ,8.0+.8-:75Programul Baional de control al tuberculozei pentru anii +,,05+,,' 9&otrrea Guvernului ?M nr. ''8 din +).,/.+,,0:75Programul Baional de profila#ie i combatere a diabetului za;arat EMold2iabF pentru anii 088) A +,,0 9&otrrea Guvernului ?M nr. 00)/ din ,).0+.8):. 2up cum se vede, numrul de programe naionale adoptate de ctre Guvernul ?epublicii Moldova este destul de impuntor. 2e asemenea, este incontestabil importana realizrii lor pentru sntatea public. 2e asemenea, conform importanei programului, variaz i suma devizului de c;eltuieli pentru realizarea acestor programe, care variaz de la +./-+.,,, lei A EProgramul Baional de eradicare a maladiilor iododificitare pn n +,,(F la 8+.//0.0,, lei A EProgramul Baional de dezvoltare a asistenei medicale de urgen pe anii 08885 +,,$F.Pentru a da o analiz a eficacitii implementrii acestor programe se prezint indicii intermediari care determin scopul i esena programelor. Dabelul +. Programul Baional de ameliorare a asistenei medicale perinatale pentru anii 088-5+,,+ Nr.crt. +. ". %. #. 5. Indicator Mortalitatea infantila la +))) nascuti Mortalitatea !erinata la +))) nascuti Mortalitatea la +))) nascuti Mortalitatea neonatala la +))) co!ii Mortalitatea 'aterna la +))))) nascuti 3nul 088/ 08,' 0',+ -,' 0,,+ (,,+ 3nul +,,, 0),$ 0',+ /,) 0,,+-,0

Dabelul $. Programul Baional de profila#ie i combatere a bolilor cardiovasculare pentru anii 088)5+,,+ Nr.crt. +. Indicator 3nul 088/ Inciden;a /',$ 'aladiilor cardiovasculare la +))) loc. Mortalitatea !rin '-/,/ boli cardiovasculare la +))))) !o!ula;ie 3nul +,,, 0,,,$

".

/$+,,

3pro#imativ aceeai situaie este i la realizarea celorlalte programe naionale. Una din principalele cauze care stopeaz implementarea lor este finanarea insuficient a acestor programe, n unele cazuri lsnd aceast finanare pe seama organismelor i instituiilor internaionale . 3lt cauz const n faptul c ele nu au avut suportul metodologic i logistic necesar, i practic au fost uitate de organele principale de stat. Guvernul ?epublicii Moldova este iniiat s promoveze Politica Baional de Sntate, trasat n 088-, consultndu5se cu <rganizaia Baional a Sntii, despre ce vorbete adoptare &otrrilor guvernamentale privitor la un ir ntreg de Programe Baionale ce au fost avizate mai sus. 2e asemenea, au fost primite un ir de legi ce reglementeaz unele domenii ale sntii publice. 2e asemenea, este n vigoare EStrategia pentru reformarea i dezvoltarea sistemului de ocrotire a sntii n ?epublica Moldova pentru anii 088-5 +,,$F adoptat de Guvern n iulie 088-. %n conformitate cu principiile Politicii Baionale de Sntate, a fost adoptat E6egea ?epublicii Moldova cu privire la asigurarea obligatorie de asisten medicalF din +-.,+.8)."onform acestei legi, asigurarea obligatorie de asisten medical reprezint un sistem garantat de stat de aprare a intereselor populaiei n domeniul ocrotirii sntii prin constituirea, n baza primelor de asigurare, a unor fonduri bneti destinate pentru acoperirea c;eltuielilor de tratare a strilor condiionate de survenirea evenimentelor asigurate. Holumul asistenei medicale acordat n cadrul asigurrii obligatorii de asisten medical se prevede n Programul unic al asigurrilor obligatorii de asisten medical. Programul unic cuprinde lista maladiilor i strilor ce necesit asisten medical finanat din mi!loacele asigurrii obligatorii de asisten medical. %n sistemul asigurrii obligatorii de asisten, asigurtor este "ompania Baional de 3sigurri n Medicin i ageniile ei teritoriale. 3sigurarea obligatorie de asisten medical se efectueaz conform principiilor teritoriale i pe ramuri de producie i cuprinde toat populaia ?epublicii Moldova. 3plicarea 6egii privind asigurarea obligatorie de asisten medical era preconizat n dou: eta!e1 Pri'a eta!:, ce trebuia s fie realizat n anul 088),

cuprindea pregtirea cadrului normativ necesar, totodat s se efectueze concomitent asigurri facultative de sntate.6a eta!: a doua din 0888 se prevedea aplicarea integral a prezentei 6egi. Pn n prezent nu a fost ndeplinit nici un deziderat al acestei concepii. Guvernarea prezent s5a ntors la 6egea dat i insist la aplicarea ei. Privind starea asistenei medicale prin asigurarea la momentul actual, rmne la nivel facultativ, practic neacordnd nici o influen asupra sntii Publice. %n condiiile economice noi, lund n consideraie relaiile de pia, finanarea insuficient a sistemului sntii, dezvoltarea serviciilor medicale cu plat a devenit un proces actual i e#trem de necesar avnd ca scop urmtoarele sarcini1 5e#tinderea posibilitilor i accesul populaiei la servicii medicale calitative7 5sporirea nivelului de deservire medical7 5e#tinderea serviciilor medico5sociale7 5stimularea financiar a instituiilor medicale autogestionare 9de profil consultativ,fizioterapeutic, stomatologic, secii spitaliceti de ngri!ire a bolnavilor etc.7 5dezvoltarea serviciilor medicale de diagnostic, tratament i ngri!ire la domiciliu7 5optimizarea utilizrii i aparata!ului medical etc. Pentru reglementarea procesului de acordarea serviciilor medicale cu plat i prote!area pacienilor, s5au elaborat i prezentat instituiilor medicale nivelul5limit de preuri la serviciile medicale. 3stfel, n baza &otrrii Guvernului ?epublicii Moldova Br. '(- din (.,).8' E"u privire la msurile de coordonare i reglementare de ctre stat a preurilorF i a &otrrii Guvernuului ?epublicii Moldova Br. +-, din 0,.,'.8( E"u privire la atribuiile principale ale Ministerului Sntii referitor la elaborarea tarifelor pentru serviciilor medicale cu platF a fost elaborat "atalogul de preuri la serviciile medicale cu ane#ele respective ce coreleaz preurile n dependen de inflaie. 2inamica acumulrii mi!loacelor e#trabugetare parvenite din serviciile cu plat i raportul lor fa de alocrile bugetare ncepnd din 088( a suferit o ascensiune vertiginoas i este n continu cretere cu o tendin de a fi un factor dominant n finanarea sntii publice. Anul 088( 088' 088/ 088088) 0888 +,,, +,,0 . Dabelul (. 3cumularea mi!loacelor e#trabugetare Mi>loace Cota !arte din bu&etul e?trabu&etare,'ln. lei ocrotirii s:n:t:;ii, @ +,$ +,(' (,) +,/( 0(,, -,/' +,,, 8,(8 +0,+ 0,,,0 +-,, 0-,0/ '),$ $+,$) )0,+ $),))

%n cadrul implementrii asigurrilor medicale obligatorii Pac;etul de baz de servicii medicale garantate se va considera punctul de plecare pentru elaborarea Programului de asigurare de stat. 3doptarea pac;etului de baz de servicii medicale presupune prestarea populaiei de ctre instituiile medicale a unor servicii medicale contra plat. Holumul de realizare a acestor servicii depinde de posibilitile populaiei n acoperirea c;eltuielilor. 2at fiind faptul c n instituiile medicale nu sunt dezvoltate serviciile medicale cu plat, ),C din plile actuale nu nimeresc n contabilitatea instituiilor medicale, astfel favoriznd economia tenebr n sistemul sntii. Studiul referitor la comportamentul asistenei medicale relev, c populaia actualmente pltete pentru unele servicii medicale i anume1 procurarea medicamentelor n staionar A ($I+.+C7 pentru vizita la medic A 0)I0,)C7 proceduri de diagnostic 5 +(I0,)C7 alte situaii 5 0'I0,(C. ?ezultatele acestui studiu remarc c populaia pltete n mediu pentru un caz tratat de boal A 0/0,8 lei, din care pentru medicamente A 0(+,- lei. Se observ c n unele cazuri populai are posibilitatea s suporte c;eltuielile pentru anumite servicii medicale. Dotodat, pentru sporirea eficacitii acestor surse este necesar de creat un mecanism adecvat de eviden a surselor acumulate, utilizare i control, ceea ce va contribui la sporirea accesului populaiei la o asistena medical mai calitativ. %n ultimii ani pe piaa serviciilor medicale se face tot mai vizibil sectorul privat sub form de ntreprinderi individuale, uniti medico5sanitare, puncte medicale, spitale private. %n anul +,,, n ?epublica Moldova funcionau ) spitale private cu o capacitate de '' paturi i $$( instituii de ambulator unde activau -,0 medici i (,+ personal medical mediu.=ineneles, c ma!oritatea instituiilor medicale private sunt de profil stomatologic, diagnostic i fizioterapeutic i de reabilitare, ns aceasta este un nceput bun pentru ca sectorul privat s ia poziii mai ferme pe piaa serviciilor medicale. Dranziia la economia de pia favorizeaz apariia pieei serviciilor medicale i a produselor farmaceutice, care este un sistem de relaii, formate n procesul producerii i circulaiei mrfurilor medicale n scopul asigurrii subiecilor cu bunuri i servicii medicale n scopul mbuntirii strii sntii populaiei. Premisele pentru apariia pieei serviciilor de sntate sunt15prezena i multitudinea tipurilor de proprietate i a formelor de gestiune75 numrul nelimitat al concurenilor, accesul liber i ec;itabil de intrare pe pia i ieire din ea75accesul ec;itabil al tuturor instituiilor medicale la resursele e#istente75dispunerea de ctre fiecare concurent 9medic sau pacient: de volumul deplin de informaie despre pia 9despre cererea de servicii medicale, ofert, preuri75posibilitatea de reglare i diri!are a legitilor pieei n ocrotirea sntii. 2ezvoltarea i implementarea ct mai urgent a acestor principii vor face ca piaa serviciilor medicale i farmaceutice s fie n ?epublica Moldova o realitate. Mai avansat este piaa serviciilor farmaceutice, cu toate c dezvoltarea ei are un caracter ;aotic i nu rspunde ntocmai cerinelor contribuabilor. ste foarte redus reeaua farmaciilor de stat. %nc nu sunt aplicate mecanismele de reglementare a pieei farmaceutice. Multe medicamente sunt impuse pe pia, nlturndu5 le pe cele cunoscute i mai ieftine. "ca 0,50'C din medicamente intr pe pia n mod ilegal. < alt problem foarte serioas pentru piaa farmaceutic sunt preparatele

medicamentoase contrafcute, ce prezint o prime!die ma!or pentru viaa i sntatea pacienilor. %n ?epublica Moldova nu e#ist o program pentru combaterea acestui flagel al pieei farmaceutice care se manifest prin15necesitatea pieei farmaceutice pe an n ?epublica Moldova constituie cca 00' mln. dolari SU375satisfacerea pieei este de -,5 ),C, ec;ivalentul a )'58, mln. dolari SU375importul acoper cca (,C din necesar sau (' mln. dolari SU375producia auto;ton de preparate farmaceutice este de 'C din volumul pieei sau /5- mln. dolari SU37 prin a!utor umanitar piaa este satisfcut cu 0,5 0'C sau cca 0, mln. dolari SU3. Pentru susinerea procesului de reformare a sistemului sntii n ?epublica Moldova a beneficiat de un credit din partea =ncii Mondiale i de un grant al Guvernului <landei n sum de 0-.-+, mii dolari SU3. Proiectul propus de 4nvestiii pentru sntate are drept scop ameliorarea strii sntii populaiei Moldovei i sporirea calitii i eficacitii sectorului sntii publice prin intermediul sporirii accesului oamenilor sraci la serviciile eseniale. <biectivele de baz ale proiectului sunt1 garantarea accesului la setul minim de servicii medicale75modernizarea serviciilor de urgen i a asistenei medicale primare75 reducerea capacitii e#cesive din cadrul sectorului sntii75fortificarea capacitii instituionale a sectorului sntii75spri!inul elaborrii strategiilor de combatere a D=" i S423*&4H. Pentru a atinge aceste obiective proiectul va susine dezvoltarea politicii sntii i fortificarea instituional a Ministerului Sntii prin crearea unui cadru legislativ adecvat, ct i desfurarea unei campanii publice de comunicaii, finanarea unui program de instruire te;nic i managerial. Pentru a satisface necesitile n servicii medicale ale populaiei, un accent sporit va fi plasat asupra elaborrii i dezvoltrii asistenei medicale primare care va !uca un rol primordial n vederea ntririi sectorului sntii. 6a acest capitol se va procura ec;ipament pentru oficiile medicilor de familie, se vor reabilita cldirile oficiilor. "reditul ct i grantul <landei vor fi gestionate prin intermediul >ondului de 4nvestiii i Sntate, bazat pe un mecanism competitiv de alocare a resurselor pentru toate !udeele, municipiul ";iinu i investiiile republicane. 3sistena medical primar, cu aspectul ei ambulatoric, asigurat de medicii de profil general s5a dovedit economic i tiinific profitabil prin costul su mult mai redus i caracterul predominant preventiv, comparativ cu asistena medical specializat, foarte actual i necesar, dar mult prea costisitoare. Programul de reformare a sectorului primar de asisten medical, actualmente n aciune este o implementare real a concepiei reformrii sistemului sntii care conine sugestii i recomandri ale grupului de e#peri a Programului D3"4S, specialitilor de rang internaional i a specialitilor Ministerului Sntii al ?epublicii Moldova. Pentru un rezultat corect actualmente se realizeaz aciuni organizatorico5structurale radicale1

0. 2ivizarea i separarea complect a sectorului primar 9administrativ i financiar: de cel staionar cu transformarea policlinicilor, ambulatoriilor n persoane !uridice cu conturi separate7 planificarea i distribuirea separat a surselor de ctre 2ireciile financiare locale. +. Modernizarea programelor universitare, postuniversitare i ale colegiilor medicale de pregtire a specialitilor pentru asistena medical primar. $. 2otarea minim5necesar a cabinetelor, oficiilor medicale de profil general i a ec;ipelor respective. (. <rganizarea serviciilor medicale la domiciliu, folosindu5se la ma#imum serviciile cadrului medical mediu, crearea noilor structuri1 centre de deservire la domiciliu, policlinici de tip EBursingF. Problema5c;eie rmne stimularea i suportul financiar al celor implicai n asistena medical primar. < activitate cu succes a sectorului primar poate fi efectuat n condiii de finanare stabil. %n conformitate cu deciziile Ministerului Sntii cota financiar bugetar ce5i revine sectorului primar constituie $'C. 6a etapa actual i n perspectiv este raional de a trece de la sistemul de remunerare a muncii prin salarii fi#e la sistemul de remunerare a muncii prin finanare per capita, bazat pe numrul de pacieni deservii de medicul de familie. %n aceste condiii finanarea sectorului primar este separat de sectorul spitalicesc i specializat. ste important de menionat, c dezvoltarea sectorului primar trebuie s fie orientat n primul rnd la asigurarea accesului universal i al calitii serviciilor de sntate, iar modificrile n sistemul de finanare trebuie s serveasc ca baz n asigurarea eficacitii asistenei medicale.%n conte#tul programului de aciuni, concomitent cu reformarea administrativteritorial a republicii, ntreaga populaie a rii a fost repartizat n sectoare n cadrul crora asistena medical se va oferi pe principiul medicului de profil general. 3stfel, au fost create $/ centre ale Medicilor de >amilie n baza fostelor policlinici raionale n oraele5centre de !udee i orelele foste centre raionale. S5au creat de!a "entre de Sntate cu +5'50,50' cabinete ale medicilor de familie i cu o structur de servicii au#iliare, care activeaz sub egida "entrelor medicilor de familie. %n municipiul ";iinu, au fost reorganizate policlinicile pentru maturi, copii i consultaiile pentru femei n policlinici teritoriale mi#te, care actualmente poart denumire de "entre ale Medicilor de >amilie.2eci, reforma sectorului primar este o necesitate inevitabil pentru societate, pentru familie i individ, care la momentul actual se cere a fi implementat accelerat.EPrioritateaF obinut prin semnarea n 088( a conveniei cu privire la drepturile copilului7 prin participarea rii la summitul n interesele copiilor din 0888. "oninutul acestor legi internaionale const n urmtoarele1 2ezvoltarea fizic i mintal a copiilor trebuie s devin o prioritate a societii, iar mama i copilul n spectrul de prioriti al oricrui stat din lume sunt plasai pe primul loc, independent de partidul, care se afl la putere i de starea n care se afl ara. %n ?epublica Moldova situaia care s5a creat n domeniul ocrotirii sntii mamei i copilului a devenit ngri!ortoare i n orice moment poate duce la situaii e#cepionale, iar afirmaia c sntatea femeii este o prioritate, rmne cu caracter declarativ la toate

nivelurile. 3stfel, din numrul total al femeilor nsrcinate, /, la sut vin la maternitate cu diferite patologii e#tragenitale, care se rsfrng negativ asupra evoluiei sarcinii i naterii, contribuind n mare msur la complicaii severe, gestoze, ;emoragii, complicaii septice .a. Gri!a adevrat fa de mam i copil impune alte forme de activitate, alte te;nologii mai eficiente, umaniste, ndreptate spre ngri!ire i comunicare, centrate pe profila#ie, educaie i familie. "omple#itatea problemelor a impus elaborarea unor politici i strategii noi n serviciul mamei i a copilului elucidate n programe naionale i ramurale1 0. Programul de peritanologie7 +. Programul de genetic medical7 $. Programul de sntare reproductiv i planificare a familiei (. Programul de alimentaie a copilului7 '. Strategia de conduit integrat a maladiilor la copii7 /. Programul e#tins de imunizri. Bu se poate opta i n continuare numai pe e#ploatarea factorului uman. Sunt necesare investiii concrete A att n colaborarea mecanismelor concrete de implementare, ct i crearea condiiilor de munc a medicului de familie, inclusiv elaborarea regulamentelor, actelor normative, standartelor i protocoalelor de tratament etc. ste necesar ca medicul de familie s5i gseasc subiectul su n fiecare program, mai ales n asistena antinatal a ftului, tratamentului i recuperarea sntii femeii fertile din grupa de risc, imunoprofila#ia, educaia sanitar, ngri!irea i tratamentul corect al copilului bolnav n familie, problemele adolescenilor. "a rezultat al crizei social5 economice s5a agravat situaia maladiilor sociale ca narcomania, alcoolismul, tuberculoza.Problema narcomaniei n ?epublica Moldova, ca i n alte ri, s5a acutizat brusc. "onform datelor statistice, narcomania n ?epublica Moldova se rspndete epidemic. #periena 2ispensarului Barcologic ?epublican, datele epidemiologice, datele Ministerului de 4nterne, constat c fiecare bolnav nregistrat cu narcomanie revine la 0, narcomani nenregistrai. 6a ,0.,0.+,,0 se aflau la eviden oficial A ','+ de narcomani, ponderea cea mai mare fiind n !udeul =li A 0+'' cazuri sau +(,)C 9conform calculelor menionate, n ?epublica Moldova sunt apro#imativ ','+, narcomani:. 6a fel de alarmant este i situaia cu rata incidenei a alcoolismului i psi;ozelor alcoolice, care n +,,, a constituit 0,8.8 la 0,, mii populaie i psi;oze alcoolice ).+ la 0,, mii populaie, care se afl n permanent cretere. < alt maladie social este tuberculoza, care n rile cu nivel de dezvoltare sczut bntuite de crize social5economice, oma!, migraie masiv a populaiei, finanare insuficient a programelor medicale devine o problem special a sntii publice, datorit e#tinderii n rndurile populaiei, precum i implicaiilor sociale i economice. 3stfel, pe parcursul ultimei decade a sec. JJ se constat o cretere a incidenei tuberculozei cu '$,+C, a!ungnd n anul +,,, la valoare '8,8 la 0,, mii populaie, iar n instituiile penitenciare, morbiditatea este de (+,- ori mai mare dect media pe ar. %n ultimii 0, ani s5a remarcat,

de asemenea creterea de $,8 ori a indicelui mortalitii, care n +,,, a constituit 08,/ la 0,, mii populaie, -,C din cei decedai din cauza progresrii bolii. "onform estimriloe e#perilor <.M.S. n probleme de tuberculoz care au inspectat republica, datele oficiale ar fi partea vizibil a aisbergului, datele reale fiind de cel puin de dou ori mai mari. Pentru realizarea doar parial a problemelor e#puse n acest studiu despre starea sntii publice n ?epublica Moldova este nevoie de un suport financiar masiv. 3locaiile bugetare sunt la limita minim de susinere a sistemului sntii publice. 3locaiile financiare bugetare nu au un caracter stabil concret, cu destinaii prioritare, n ramurile cu situaii critice ale sntii publice i n direciile ce au nceput procesul de reform. le poart un caracter rezidual, nensemnat, dispersat, ceea ce a dus la starea de lucru de astzi n sistemul sntii publice. Dabelul '. 2inamica alocaiilor bugetare pentru sistemul ocrotirii sntii /u&etul siste'ului de ocrotire a s:n:t:;ii, mln. lei 0)$,,,,,, +0,,-,,,, +00,-)-,) 0'-,$,,,, 0),,,(/,+0$,/88,8 +'0,88-,$ /u&etul ,e!ublicii Moldova,'ln.lei /u&etul siste'ului de ocrotire a s:n:t:;ii, n % din Bugetul Republicii Moldova 8,++ 8,(, ),,+ /,(0 ',$, ',)/ /,(0

Anul

088/ 088088) 0888 +,,, +,,0 +,,+

0.8)(.-,,., +.+(/.',,., +./$8.8,,., +.('$.8,,., $.$8'./,,., $./($.,,,., $.8,-.(,,.,

Starea sntii populaiei este un indice integrat al dezvoltrii sociale a rii, o reflectare a bunstrii social5economice i morale, un factor decisiv de influen asupra potenialului economic, cultural i forei de munc a societii.Meninerea i ntrirea sntii este o sarcin social primordial a statului ce poate fi soluionat numai prin eforturile comune ale organizaiilor de stat i publice, organelor i instituiilor medicale, prin colaborarea reciproc, sporirea responsabilitii fiecrei pri i cointeresarea real a fiecrui cetean n pstrarea proprii snti i a sntii publice. "oeficientul general al fertilitii a sczut n anul +,,, pn la 0,$), fapt ce nu asigura nici o simpl reproducerea a populaiei. Doate acestea, amplificate de migraia masiv a femeilor de vrsta fertil, vor impulsiona n viitor fenomenul depopulrii republicii, fapt ce va avea pe termen lung un impact negativ asupra genofondului naiunii. %ncepnd cu anul 088+, populaia republicii se afl ntr5o continu descretere, alctuind n +,,, minus ,,$C.3naliznd tendinele medicodemografice actuale, constatm apariia unor modificri structurale nefavorabile n componena general de vrst a populaiei1 numrul copiilor i adolescenilor scade, iar cel al persoanelor de vrst avansat i inapt

de munc crete. %n perioada de dup declararea independenei, n sistemul sntii s5au produs sc;imbri structurale eseniale, e#primnd perioada de trecere de la sistemul ocrotirii sntii publice 9tip ESemacoF: la un nou tip de sntate public bazat pe medicina de stat, medicina prin asigure i medicin privat, care la momentul actual nc nu s5a format definitiv, lund unele forme ce pericliteaz accesibilitatea populaiei la serviciile medicale, gen serviciile cu plat n instituiile medicale de stat, care la momentul actual au a!uns la )0,+ mln. lei, ceea ce constituie $),,C din bugetul ocrotirii sntii al ?epublicii Moldova, formndu5se un mutant al medicinei private de stat. 3 sczut numrul de spitale, proces care s5a nceput n 088)50888 prin lic;idarea spitalelor de circumscripie i transformarea lor n centre de sntate, preponderent n sectorul rural. Se atest o scdere alarmant a numrului de medici, a!ungnd la $0,$ la 0,,,, de locuitori, iar n unele !udee ca 6puna, ";iinu, "a;ul atingnd cote grave de 0',(7 0',8 i respectiv 0-,, . Situaia cu cadrele medicale medii este i mai alarmant, a!ungnd la cota de -,,' la 0,,,, de locuitori, fapt ce pune sub semnul ntrebrii posibilitatea acordrii asistenei medicale populaiei din regiunile menionate. Pentru a soluiona problemele aprute, Guvernul ?epublicii Moldova a adoptat un ir de programe naionale, ns efectele implementrii acestor programe sunt minime, cauzele principale fiind finanrea insuficient, lipsa suportului metodologic i logistic al acestor programe.?eferitor la medicina prin asigurare, ea se afl n perioada de iniiere a procesului de implementare i nu poate e#ercita o influen esenial asupra sistemului sntii publice. 2in cauza acestor factori, este nc n faza iniial piaa serviciilor medicale, dezvoltarea creia ns ar putea duce la situaia ca medicina s fie una din cele mai rentabile ramuri ale economiei naionale. ste benefic implicarea organismelor internaionale, n primul rnd al =ncii Mondiale, n dezvoltarea reformelor din medicin prin acordarea creditelor prefereniale i crearea >ondului de 4nvestiii n Medicin. ste ngri!ortoare dinamica finanrii de ctre stat a sntii publice, scderea finanrii de la 8,+C n anul 088/ la /,(C din bugetul ?epublicii Moldova, fapt ce agraveaz i mai mult situaia din domeniul ocrotirii sntii. Pornind de la faptele e#puse, vom enumera factorii de baz care ar influena pozitiv dezvoltarea sectorului1 >inanarea corespunztoare, management i acordare de servicii n stare s asigure necesarul accesibil i asistena la preuri i costuri eficiente5 <rientarea spre asistena medical primar, definind sarcinile de prevenire i profila#ie a maladiilor.5%ncura!area dezvoltrii sectorului privat n acordarea asistenei medicale.5 %ncura!area pacienilor de a participa singur la alegerea prestaiilor medicale, libera alegere a medicului.5Practica abordrii multisectorale, avnd susinerea activ a persoanelor de conducere, a autoritilor e#ecutive, a altor organizaii implicate, acordarea sntii publice prioritatea de baz n dezvoltarea naiunii.53sigurarea cu lucrtori competeni n domeniu, cu calificarea necesar, remunerai corespunztor volumului i calitii serviciilor medicale prestate, n stare s satisfac pe deplin sarcina asistenei medicale performante.54ntroducerea asigurrilor de asisten medical obligatorie.5?ealizarea strategiilor i aciunilor n care vor spori fondurile disponibile pentru sistemul sntii publice din ambele sectoare de stat i privat5Modificarea i completarea legilor ce in de domeniul sntii.

3cestea sunt direciile ce ar putea duce la o cotitur fundamental n realizarea reformelor, accelerarea lor n sistemul sntii publice. 4mplicarea ct mai eficient a tuturor factorilor activi ai societii, a structurile statale, a sectorul privat, asocietii civile, a tuturor cetenilor n ameliorarea sntii vor opri declinul din domeniul sntii publice i i vor reda un rol determinant n viaa societii i n dezvoltarea integr a naiunii. ANA.I6A S1OT A SISTEMU.UI PU/.IC DE SANATATE DIN ,EPU/.ICA MO.DO-A Puncte forte 53probarea Politicii Bationale de Sanatate de catre Guvern, aprobarea "odului cu privire la Stiinta si 4novare al ?epublicii Moldova de catre Parlament, ce a implicat anga!amentul Guvernului si a reconfirmat sanatatea populatiei pe pozitia de prioritate nationala. 5Hointa politica si e#istenta in sistem a potentialului pentru implementarea strategiei 5diponibilitatea organismelor internationale si a tarilor donatoare de a acorda asistenta financiara si e;nica pentru sistemul de sanatate 5numarul mare de <BG5uri active n domeniul sanatatii si in domeniul medico5 social care pot fi utilizate ca resurse in programme de parteneriat. O!ortunitati 5?eforma 3dministratiei Publice "entrale care s5a soldat cu restructurarea Ministerului Sanatatii 54mplementarea asigurarilor obligatorii de sanatate5sporirea accesului la serviciile de sanatate 5 #istenta proiectelor investitionale in sistemul de sanatate 9=anca Mondiala, U : 5"resterea competitiei in sistemul sanitar si a calitatii actului medical. Puncte slabe (infrastructura fizica insuficient dezvoltata si dotarea insuficienta a institutiilor medicale 5acoperirea preponderenta cu servicii medicale de calitate la nivel de municipiu 5lipsa unui sistem de informatizare integral si unitar care sa interconecteze toti furnizorii de servicii medicale precum si institutiile cu atributii in asigurarea sanatatii 5incidenta mare a bolilor cronice nontransmisibile si insuficienta comportamentului de prevenire a acestora 5insuficienta cercetarilor fundamentale in directia studierii factorilor de risc pentru bolile cronice nontrasmisibile

A'enintari 5motivarea modesta a lucratorilor medicali 5influenta asupra accesibilitatii srviciilor medicale si calitatii lor 5mentinerea preferintelor pentru sistemul sanatatii urban fata de cel rural 5e#odul fortei de munca din sistemul de sanatate 5capacitatea si abilitatile manageriale insuficiente la nivelul sistemului de sanatate 5riscul ma!orarii si severizarii bolilor transmisibile si nontransmisibile care determina greve pierderi morale, sociale si economice.

Ocrotirea sntii n Chiinu


Sistemul ocrotirii sntii n oraul ";iinu dispune de un cadru instituional i un potenial considerabil fa de restul teritoriul ?epublicii Moldova.

2in anul +,,(, instituiile medico5sanitare publice activeaz n condiiile asigurrilor obligatorii n medicin. %n aceast perioad s5a acumulat o e#perien n organizarea i prestarea serviciilor medicale populaiei asigurate n or. ";iinu. 3ceast realitate este confirmat prin analiza serviciilor medicale acordate populaiei n perioada anului +,,', unde volumul serviciilor medicale acordate de ctre sectorul primar depete cifra de (,'mln. vizite, rolul principal revenindu5i medicului de familie. Holumul asistenei medicale de urgen a manifestat o tendin de cretere a numrului solicitrilor. 3 sporit i gradul de accesibilitate la serviciile de asisten medical de specialitate de tip staionar, ns numrul de paturi n spitale nc nu face fa tuturor cerinelor. 3stfel, n instituiile medico5sanitare publice de tip spitalicesc pe parcursul anului +,,' au fost internai i tratai )0,+ mii bolnavi cu diverse maladii somatice i c;irurgicale. 2atorit finanrii garantate i ritmice, n volumul prevzut prin contractele populaiei oraului nc;eiate cu "ompania Baional de 3sigurri n Medicin, instituiile acord asisten medical primar n volumul prevzut de programul unic al asigurrilor obligatorii de asisten medical. Dotui rm.ne nc de perfecionat i dezvoltat acest sistem, deoarece resursele bugetului municipal sunt insuficiente pentru ntreinerea i activarea eficient a instituiilor medicale. Prezint nea!unsuri starea te;nico5material a instituiilor medicale i dotarea lor cu ec;ipament i te;nologii moderne. Potenialul te;nic al instituiilor medicale este nvec;it i uzat, iar meninerea lui la nivelul cerinelor actuale devine problematic, deoarece sumele alocate nu acoper necesitile instituiilor medicale subordonate.Bivelul retribuirii muncii n domeniul sntii rm.ne a fi unul din cele mai sczute. Scade numrul de personal ncadrat n sistemul sntii, n special cel mediu i necalificat.

Asistena social

Protec;ia social: a locuitorilor din oraAul C3iAin:u . Protecia social reprezint un sistem de mi!loace eficiente, orientate spre stabilirea solidaritii ntre persoanele care obin venituri din munc i cele care nu au venituri din cauza v.rstei naintate, strii de sntate sau imposibilitii de a5i gsi un loc de munc. Protecia social include + componente ce se completeaz reciproc1 Asigurrile sociale 5 un sistem de ndemnizaii bneti, care permit compensarea principalelor tipuri de pierdere a capacitii de munc i a venitului din motive obiective 9asigurri de pensii, asigurri de boal, asigurri de natere, asigurri de oma!:. Asistena social un sistem de beneficii n bani sau n servicii 9de recuperare, consiliere, resocializare, integrare social, etc.:. <biectivul asistenei sociale este de a5i susine pe cei aflai n dificultate s obin condiiile unei viei decente, a!ut.ndu5i s5i dezvolte propriile capaciti i competene. %n ";iinu asistena social este asigurat de >ondul municipal de susinere a populaiei.3sistena social se acord sub forma unei game largi de servicii1 deservirea la domiciliu a pensionarilor i persoanelor cu disabiliti, acordarea a!utorului material n bani, produse alimentare, compensaii nominative pentru transport i asigurarea pr.nzurilor calde, deoarece n municipiu funcioneaz ' cantine finanate de la bugetul municipal i 0, cantine finanate din surse bneti obinute prin sponsorizare de la diferii ageni economici i misiuni cretine. %n municipiu n prezent, sunt la eviden circa 0,) mii de beneficiari de pensii, ndemnizaii i alocaii sociale de stat dintre care $0 mii sunt persoane cu disabiliti.

Pensia medie lunar de care beneficiaz aceste categorii de persoane constituie (/-,'8 lei, ceea ce nu reprezint nici ', la sut din coul minim de consum, dei valoarea acestei pensii a crescut fa de anul +,,0 de la 0/8,() lei p.n la (/-,'8 lei. 2eoarece pensia nu acoper nici c;eltuielile pentru strictul necesar, +$,/C din beneficiarii de pensii sunt anga!ai n c.mpul muncii1 dintre acetea, -$,+C i respectiv ++,+C constituie pensionarii dup limita de v.rst i pensionarii de invaliditate.

%n ";iinu funcioneaz "entrul de gzduire i orientare pentru persoane fr domiciliu stabil cu o capacitate de -, persoane. 2e asemenea, pentru persoanele cu disabiliti intelectuale activeaz centrul de zi KSD3?DF cu o capacitate de (, persoane. Permanent sunt acordate a!utoare materiale urmtoarelor categorii de locuitori a oraului cu situaia material deosebit de grea1 pensionari cu disabiliti, pensionari singuratici, persoane de v.rsta a treia, copii orfani p.n la 0) ani, familii c vulnerabile. %n anul +,,', s5a acordat a!utor material n bani la +/()) persoane n sum de -,( mil lei. Una din cele mai importante probleme care a luat amploare pe parcursul ultimilor ani este creterea numrului copiilor rmai fr supraveg;ere printeasc A orfani sociali. Plecarea prinilor la munc peste ;otarele republicii a creat condiii de instituire a tutelei, pe c.nd aceti copii au de fapt prini. videna copiilor orfani sociali este dificil, deoarece situaia este n sc;imbare permanent, iar servicii sociale pentru aceast categorie de copii sunt mai puin dezvoltate n ";iinu. #ist o reea de servicii iniiate i promovate de societatea civil, ns capacitatea acestor servicii este mult prea mic fa de numrul de beneficiari. %n scopul eficientizrii lucrului cu copiii n situaii de risc a fost creat o baz de date centralizat care permite evidena acestora i acordarea serviciilor primare a circa (,,, de copii. 3stfel, n municipiu la eviden se afl 00// de copii cu disabiliti, /+/, familii defavorizate care au n ngri!ire 0+0+- copii. 2in cauza resurselor financiare limitate, nivelul pensiilor i ndemnizaiilor este relativ mic. Dotodat, nu e#ist o baz de date unic a beneficiarilor de prestaii sociale i lipsete un sistem metodologic de stabilire a volumelor diferitelor ndemnizaii, ceea ce duce la direcionarea incorect a resurselor alocate pentru aceast destinaie. 2e asemenea, sistemul serviciilor de asisten social, n oraul ";iinu este la nceput de cale, iar serviciile integrate de care au nevoie beneficiarii nu sunt prestate din lipsa condiiilor de activitate i insuficiena de cadre n domeniu. 4n vederea finanrii prestaiilor i serviciilor de asisten social este prevzut acumularea resurselor de la bugetul de stat, bugetele locale, fondurile de susinere social a populaiei, din donaii, sponsorizri sau contribuii din partea unor persoane fizice sau !uridice din ar sau strintate, precum i din contribuia persoanelor beneficiare i familiilor acestora. 3u fost restructurate n general, responsabilitile asistenei sociale fiind divizate pe trei nivele1 central7 teritorial7 local. 2ireciile asisten social a municipiului ";iinu conlucreaz cu diverse organisme at.t de rang naional, c.t i internaional n vederea perfecionrii organizrii activitii de asisten social. < serie de servicii sociale sunt implementate i dezvoltate de >iliala din Moldova a Drustului uropean al "opiilor 9D ": n colaborare cu autoritile publice locale din ";iinu, "a;ul i Diraspol. D " mai urmeaz s desc;id n colaborare cu >4SM i un "entru comunitar multifuncional. %n domeniu mai activeaz >undaia de "aritate Social pentru Susinerea "opiilor cu disabiliti i a =tr.nilor, "entrul de 4nformare si 2ocumentare privind 2repturile "opilului din Moldova 9"422":. 3ctivitatea "422" este susinut financiar i logistic de UB4" > Moldova si <rganizaia ?adda =amen 9Salvai "opiii: din Suedia. %n desfurarea activitilor sale "422" colaboreaz cu1 >undaia Soros Moldova7 UB2P. %n domeniul proteciei sociale

a copilului i familiei n municipiul ";iinu activeaz 3liana <BG5lor .3ctualmente Guvernul lucreaz, mpreun cu donaii 9UB4" >, uropean Drust i S423:, asupra programelor de dezinstituionalizare a copiilor orfani. 3cest efort este susinut i de =anca Mondial, prin intermediul proiectelor realizate de >ondul de 4nvestiii Sociale i proiectul D3"4S.

ANA.I6A S1OT CBISINAU

%. SE,-ICII.E PU/.ICE DE SANATATE DIN SUA


"resterile incontrolabile ale c;eltuielilor Medicare au determinat politicienii americani sa treaca, in anii 08),, de la un sistem de rambursare bazat pe cost la un sistem de finantare bazat pe caz. Grupurile de 2iagnostic 92?G: au fost definite pentru a clasifica tipurile de pacienti, iar tarife nationale au fost stabilite pentru a crea stimulente economice de eficientizare a spitalelor. 3stazi spitalele din Statele Unite trateaza doar bolnavi cu severitate crescuta. Procedurile mai simple sunt efectuate in afara spitalului. 4ngri!irile acordate de cadele medii sunt transferate catre unitatile intermediare sau sunt furnizate la domiciliu, iar serviciile de recuperare sunt efectuate in afara spitalului, pacientii si familiile avand mai multa responsabilitate in procesul de recuperare. 4mplementarea Sistemului de Plata Prospectiv 9SPP: pentru finantarea spitalelor la mi!locul anilor 08), a reprezentat cea mai importanta sc;imbare in sistemul de sanatate de la introducerea sistemelor Medicare si Medicaid. SPP a sc;imbat sistemul de plata pentru cazurile acute de spitalizare finantate prin programul Medicare de la un sistem de rambursare bazat pe cost la un sistem de finantare bazat pe caz, utilizand Grupurile de 2iagnostic 92?G:. Multe tari evalueaza sau implementaeza sisteme de finantarea a spitalelor bazate pe 2?G, ca parte a efortului de control al costurilor2upa cel de5al doilea razboi mondial, Statele Unite au cunoscut o crestere a gradului de acoperire cu asigurari de sanatate. 4n 08(, doar 8 C din populatie avea asigurare privata. Pana in 08',, ',C din populatie avea asigurare de sanatate, cea mai mare parte ca drept de anga!are. 4n 08/' guvernul SU3 a promulgat o lege care garanteaza asigurare de sanatate pentru doua categorii de populatie neacoperite prin drepturile de munca. Programul federal L Medicare M acopera cea mai mare parte a populatiei peste /' de ani, persoane cu ;andicap si, printr5o reglementare ulteriaora, persoane cu insuficienta renala cronica. Programul L Medicaid M acopera anumite categorii de persoane cu venituri foarte mici sau fara venit. 4n prezent, apro#imativ )'C din populatia SU3 este acoperita cel putin partial pentru serviciile de sanatate. "osturile pentru sanatate in Statele Unite au avut o evolutie e#ploziva dupa cel de5al doilea razboi mondial. 4n 08(, SU3 c;eltuia ( milioane N pentru sanatate. 4n 088/ au fost c;eltuite 0.,$' miliarde N. 3ceasta crestere cu +/.,,, C a depasit cu +' * 0 rata generala a inflatiei. "resterea a fost datorata in special spitalelor. 2in 08(/ pana in 08)+ numarul spitalelor a crescut cu $+C, cel al paturilor cu 00'C si numarul internarilor cu apro#. 0-,C. 4n aceeasi perioada, populatia SU3 a crescut cu mai putin de -,C. 4n prezent, Statele Unite c;eltuieste pentru sanatate mai mult decat orice alta tara din lume A 0$,'C din P4=. Pana in 08)$ spitalele au stabilit preturi pentru serviciile furnizate pentru a acoperi costurile realizate, plus un beneficiu. 3siguratorii, inclusiv programele Medicare si Medicaid, au platit de regula aceste preturi. 3n de an preturile au crescut si serviciile spitalicesti s5au e#tins. 6a inceputul anilor 08), costurile Medicare au ingri!orat "ongresul SU3. 2eoarece c;eltuielile spitalicesti reprezentau cea mai mare parte a costurilor acoperite de Medicare pentru populatia varstnica, guvernul s5a concentrat pe reforma spitalelor.

<ctombrie 08)$ a marcat inceputul unei noi metodologii de finantare, conceputa ca tarif unic pentru spitalizarea pentru o anumita patologie. Pentru prima data a fost fi#at un tarif national de catre o institutie din afara spitalului. 3dministratia pentru >inantarea Serviciilor de Sanatate 9&">3:, apartinand 2epartamentului pentru Sanatate si Servicii Umane 92&&S: a impus primul set de tarife nationale pentru programul public Medicare. &">3 a selectat sistemul de clasificare bazat pe Grupe de 2iagnostic 92?G: ca baza a sistemului de plata. < ec;ipa de cercetatori de la Oale, condusa de ?obert >etter si Po;n D;ompson, au dezoltat initial Grupurile de 2iagnostic in scopul imbunatatirii managementului si eficientei spitalicesti, ulterior servind ca baza pentru plata prospectiva a spitalelor. Sistemul a inclus toate serviciile spitalicesti A mii de diagnostice si proceduri, costuri mari si mici, dezvoltand categorii semnificative dpdv clinic, cu un numar rezonabil de grupe. 4n timp ce realizarea lor a fost remarcabila, criticii au aratat deficientele utilizarii 2?G5urilor ca baza de finantare1

2?G5urile nu erau semnificative dpdv clinic. Unele 2?G5uri c;irurgicale erau bazate pe proceduri regionale 9e#. craniotomie:, in timp ce altele pe proceduri specifice de organ 9e#. apendicectomie:. 2?G5urile medicale includeau alaturi de diagnostice si probleme medicale 9e#. septicemia:, semne sau simptome. 2?G5urile nu reflectau in mod adecvat severitatea bolii la multi pacienti, determinand spitalele sa evite pacientii cu grad crescut de severitate. 2?G5urile utilizau tratamente 9anumite interventii c;irurgicale sau tratamente medicale: pentru incadrarea intr5un anumit grup, creand astfel stimulente pentru utilizarea tratamentelor mai profitabile, in locul celor mai eficiente sau adecvate. Halorile ?elative ale 2?G5urilor erau calculate pe baza unor date lipsite de incredere, punand in pericol ingri!irile acordate pacientilor. 2?G5urile nu puteau tine pasul cu sc;imbarile in tratamentele si te;nologiile medicale, calitatea ingri!irilor fiind posibil afectata.4n ciuda acestor obiectii si avertizari, sistemul de plata prospectiv Medicare a fost instituit. Unele din aceste deficiente mai e#ista si in prezent, altele au fost rezolvate prin a!ustarea sistemului de clasificare, imbunatatirea calitatii datelor si a sistemului de finantare.

ste important de mentionat ca sistemul de clasificare a reprezentat doar fundamentul sistemului de plata. 4ntelegerea 2?G5urilor inseamna intelegerea efectelor combinate ale sistemului de clasificare si a celui de finantare. Sistemul de plata prospectiv Medicare a acoperit initial doar costurile directe legate de ingri!irea pacientilor. Darifele nationale au fost a!ustate cu costurile suplimentare specifice pentru cazurile e#treme 9f. costisitoare:, educatia medicala si

ingri!irea cazurilor sociale. 3ceste a!ustari au fost e#trem de importante pentru spitalele care le primeau A adesea spitale universitare. Pentru ma!oritatea spitalelor universitare, plata bazata pe 2?G reprezenta mai putin de +*$ din totalul finantarii prospective, diferenta fiind in principal reprezentata de a!ustarea pentru educatie 9incluzand atat costurile directe legate de salariile rezindentilor, cat si costurile indirecte A tratamentul unor pacienti mai gravi, personal suplimentar si costuri de infrastructura asociate cu procesele de educatie si cercetare:. Spitalele au primit de asemenea diferente pentru locatia urban5rural si pentru diferentele locale de salarizare. Pentru a usura tranzitia catre o plata prospectiva a spitalelor, s5a utilizat initial un amestec intre rata nationala si cea specifica spitalului. 2in 08)- au fost utilizate e#clusiv noile rate nationale. 2in 088+ tariful pe caz a inclus si c;eltuielile capitale 9amortizarea si dobanzile:. 4n prezent este utilizat un tarif unic national, a!ustat in functie de elementele mentionate anterior. 6uand in considerare potentialele stimulente de crestere a internarilor inerente SPP, <rganizatiile Profesionale de valuare 9P?<: au primit autoritatea de a evalua necesitatea internarilor rambursate, acuratetea codificarii diagnosticelor si eventuale probleme de calitate. P?< sunt organizatii private, cu finantare guvernamentala. le au avut un rol important in monitorizarea implementarii sistemului. 4nitial ele si5au concentrat activitatea pe certificarea necesitatii internarilor si acuratetea codificarii. Pe masura maturizarii sistemului, s5a pus accentul pe activitatea de imbunatatire a calitatii. < alta componenta importanta a platii prospective a fost mecanismul pentru a!ustarea finantarii. Simultan cu legiferarea sistemului de plata Medicare, "ongresul SU3 a constituit, independent de &">3, "omisia de valuare a Platii Prospective 9ProP3":. <biectivul acestei "omisii este de a evalua anual starea spitalelor si a sistemului Medicare si de a recomanda sc;imbari in ratele de finantare pentru anul urmator. ProP3" a avut rolul de control asupra puternicelor puteri de reglementare ale &">3. 2e regula recomandarile au inclus a!ustari1 5 in sus pentru inflatie 9salarii, consumabile, servicii: 5 in sus pentru noi te;nologii7 5 in !os pentru !umatate din castigurile realizate de economia de scala7 5 in !os pentru cresterea casemi# determinata de codificare7 5 in !os* sus pentru corectarea erorilor din anul precedent. ?ecomandarile ProP3" nu au fost intotdeauna urmate de secretarul de stat al 2&&S, care este responsabil pentru administrarea programului Medicare. Uneori au fost necesare legi suplimentare din partea "ongrasului pentru a modifica politica 2&&S. 2efinitiile 2?G au reprezentat o procupare continua pentru ProP3" si &">3. De;nologii si afectiuni noi, sc;imbari semnificative in practica medicala au fost evaluate pentru a a!usta adecvat sistemul de clasificare. 2orinta guvernului de a modifica si de a crea categorii pentru conditii e#trem de costisitoare 9e#. arsi: a reprezentat un semn pentru furnizorii de servicii de sanatate ca sistemul va fi ec;itabil. 2e asemenea furnizorii

au avut ocazia, prin intalnirile organizate de ProP3" sa influenteze sistemul de clasificare, daca au constatat efecte nedorite asupra pacientilor. < importanta caracteristica a sistemului de finantare a fost ca spitalele au putut pastra sumele ramase nec;eltuite. Structura de preturi, bazata pe tipul de pacienti tratati, a revolutionat modul de gandire asupra spitalelor. Bu numai ca a fi#at tarife unice pentru Medicare, dar, mai important, a sc;imbat conceptiile medicilor si administratorilor referitoare la furnizarea serviciilor de sanatate. 2?G5urile au concentrat managementul de spital pe liniile clinice legate de boala si tratamentul unui pacient. ,eactiile s!italelor. Boua sc;ema de finantare a sc;imbat modul de gandire al administratorilor de spitale, activitatea spitalelor fiind considerata mai mult ca o afacere. Spitalele au imbunatatit departamentele de codificare medicala. 3ceste departamente au devenit sursa c;eie de informatie pentru activitatea spitalului A definirea rezultatelor 92?G5uri: si colectarea informatiilor clinice c;eie necesare rambursarii. "oordonatorii responsabili de codificare au scazut rata erorilor de completare a fiselor medicale, prin utilizarea unor L sisteme de reamintire M si presiunea colegilor. Unele departamente de inregistrare si codificare medicala au desfasurat activitati e#tinse in spitale, in coordonare cu serviciile clinice, de evaluarea utilizarii si finantare, in scopul imbunatatirii inregistrarilor medicale si a produsului final al spitalului. 3ceste eforturi au fost reflectate in statisticile nationale. Studiile au aratat ca apro#. !umatate din cresterea anuala de (5/ C a 4"M 9indice de comple#itate a cazurilor: din primii + ani s5a datorat unei codificari mai bune, restul fiind determinat de cresterea severitatii cazurilor tratate in spital. Spitalele si5au imbunatatit sistemul de management al informatiei. 6a sfarsitul anului 088$, Q din spitalele din Statele Unite realizasera integrarea sistemelor de informatii clinice si financiare si 0*$ integrarea sistemelor de informatii intre departamentele clinice. 4nvestitiile spitalelor in sistemele de management al informatiilor continua si in prezent. 3dministratorii de spital s5au concentrat pe reducerea costurilor in departamentele cu c;eltuieli mari si cresterea veniturilor7 au redus personalul si au crescut gradul de automatizare7 au eliminat testele de rutina, efectuate tuturor pacientilor internati7 au instituit urmarire automata a testelor pentru 2?G5urile unde s5a considerat necesar. Doate acestea au scazut costurile, au redus testele ne5necesare si timpul de asteptare pentru rezultatele testelor. 3dministratorii de spital au redus de asemenea costurile prin introducerea unor noi contracte de munca 7 au reorganizat structura de personal si au trecut multe asistente pe contracte intermitente 9solicitare la nevoie:. Unele departamente au fost separate

contractual de spital, dpdv organizational si fizic1 departamentele de urgenta, radiologie si medicina nucleara, laboratoare, intretinere, spalatorie, catering, servicii de ingri!ire. 4n plus, spitalele au stabilit contracte cu institutii invecinate pentru furnizarea in comun de servicii pentru care e#ista capacitate in e#ces 9radiologie, laborator, spalatorie, etc:. 3u efectuat ac;izitii in comun 9e#. HoluntarR &ospitals of 3merica:, pentru a creste puterea de cumparare si a realiza economii de scala in cumpararea ec;ipamentelor si consumabilelor. Unele spitale au cautat organizatii EparinteF si s5au vandut ori s5au afiliat la lanturi s!italiere. 4n 08)', +-C din spitalele comunitare erau parte a sistemelor de spitale, in 088' procentul a!ungand la (' C. Managerii de spitale au luat decizii strategice referitoare la rambursarea 2?G. Simultan cu reducerea costurilor si cersterea eficientei, ei s5au concentrat asupra strategiilor de furnizare a serviciilor in afara spitalelor, deoarece acestea au continuat sa fie rambursate pe baza costurilor realizate. Spitalele au continuat de asemenea sa faca lobbR in "ongres pentru cresterea fondurilor, le5au obtinut si au continuat investitiile in noi te;nologii. 3ceste strategii sunt evidentiate in statisticile nationale1

4n timp ce interventiile c;irurgicale in spital au scazut cu - C in perioada 08), A 088$, numarul interventiilor c;irurgicale ambulatorii a crescut cu +00 C. 4n 08), in ambulator se realizau 0/C din interventiile c;irurgicale. Pana in 08// proportia interventiilor efectuate in ambulator a a!uns la /, C. 4n 08-8, 0-C din spitalele comunitare aveau tomograf computerizat7 in 088+, -'C din spitale aveau D". 3lte doua te;nologii care au precedat SPP A c;irurgia pe cord dec;is si cateterizarea cardiaca A au avut rate de crestere continua, cu o dublare pe perioada respectiva, aparent nelegat de plata prospectiva. ?ezonanta magnetica nucleara, un ec;ipament de diagnosticare valorand intre 0 si + mil N a crescut de la o raspandire de 8C in 08)/ la +( C in 088+. 4n 0880, Minesota 9cu o populatie de (,( mil. locuitori: avea mai multe ?MB5uri decat intreaga "anada.

< mare parte din e#pansiunea te;nologica s5a datorat recomandarilor ProP3", care a sustinut anual cresterea ratelor de plata pentru a spri!ini adoptarea noilor te;nologii. 2atorita acestor sc;imbari dramatice, si datorita stimulentelor pe care spitalele le aveau de a reduce costurile pe pacient, 2?G5urile au ridicat semne de intrebare asupra calitatii serviciilor spitalicesti. 2eteriorarea calitatii serviciilor a fost singura gri!a serioasa a celor care au creat sistemul de plata prospectiva. 2esi au e#istat de timpuriu evidente anecdotice ale efectelor negative ale sistemului 2?G asupra calitatii, studiile generalizate au dovedit ca nu e#ista efecte negative ale platii prospective asupra calitatii ingri!irilor de sanatate in ansamblu. Utilizand orice instrument de masurare a calitatii A

mortalitatea la $, de zile sau la 0 an de la spitalizare, reinternarile pe perioade diferite de timp, transferul catre alte institutii, sc;imbari legate de rata internarilor de urgenta A nu au e#istat nici un fel de modificari, sau sc;imbarile au fost minore. Singurul semn negativ a fost o instabilitate crescuta a pacientilor la e#ternare. 3cest lucru a fost observat pentru toate tipurile de pacienti si toate tipurile de spitale. S5a constatat o sc;imbare generala in modelul de practica, legata de scurtarea duratei de spitalizare si cresterea interventiilor c;irurgicale ambulatorii. <ricum, nu au fost observate efecte negative ale e#ternarii mai rapide in statisticile de sanatate. 4n timp ce, in ansamblu, calitatea serviciilor de sanatate nu pare sa fi fost afectata in Statele Unite, trebuie mentionat ca instrumentele de masurare a calitatii au fost destul de rudimentare. 4n prezent, ingri!irile coordonate 9Smanaged careS:, creditate cu reducerea costurilor in sanatate, au ridicat din nou semne de intrebare si au stimulat evaluarea calitatii. 9Dermenul Eingri!iri coordonateF include un ansamblu de metode utilizate de tertul platitor pentru a controla costurile in sanatate. 3cestea includ1 utilizarea medicilor de familie pentru a controla accesul la specialist, evaluarea utilizarii, preturi cu discount, comunicare catre medici referitor la utilizarea de teste si proceduri c;irurgicale, utilizarea celei de a doua opinii pentru aprobarea interventiilor c;irurgicale, capitatie, plati stimulative pentru medici legate de modul in care isi EadministreazaF pacientii, utilizarea informatiilor de casemi#: ,eactia 'edicilor 2iferit de modul de implementare a sistemului de finantare bazat pe 2?G in alte tari, plata prospectiva in SU3 nu a fost conceputa sa afecteze in mod direct veniturile medicilor. 4n ciuda acestui fapt, medicii si5au sc;imbat si ei comportamentul, si c;iar in mod radical. 4n prezent, medicii utilizeaza spitalele mult diferit de perioada dinaintea introducerii platii bazate pe 2?G, un pacient tipic fiind1

Mai putin probabil sa fie spitalizat7 Mai bolnav atunci cand este internat7 Petrece mai putin timp in spital c;iar daca este serios bolnav, si primeste mai multe servicii inaintea spitalizarii si la domiciliu.

2e ce si5au sc;imbat comportamentul medicii este mai putin inteles. Unele sc;imbari se datoreaza modificarilor te;nologice 9instrumente endoscopice, o anestezie mai in siguranta:, care au facut posibila efectuarea in siguranta a c;irurgiei in afara spitalului. Unele sc;imbari se pot datora faptului ca medicii au inteles, alaturi de administratori, ca 2?G5urile au revelat o stare de criza a spitalelor din SU3, si ca impreuna aveau datoria sa conserve resursele spitalicesti.

"ultura evaluarii utilizarii, combinata cu teama neplatii din partea Medicare si a asiguratorilor privati, au fost probabil factorii determinanti pentru scaderea ratei internarilor care a inceput in 08)+, c;iar inainte de introducerea platii prospective. Medicii au sustinut ca evaluarii utilizarii si procedurile de evaluare inaintea internarii au sc;imbat practica medicala. 4n continuare, prin introducerea ingri!irilor coordonate, durata medie de spitalizare a scazut pana la ',0 zile in 088/. "resterea indicelui casemi# 94"M: Medicare A o masura a comple#itatii pacientilor tratati in spitale A confirma ca managementul clinic al pacientilor s5a modificat dramatic. ";iar si pentru varstnici, cea mai bolnava sub5populatie, conditiile care erau diagnosticate si tratate in spital sunt in prezent rezolvate fara spitalizare, iar pacientii tratati in spital sunt e#ternati mai repede. Unul din rezultatele constrangerilor sistemului 2?G a fost e#pansiunea substantiala a serviciilor de ingri!iri post acute, pe termen lung si a ingri!irilor la domiciliu. Statisticile din perioada 088, A 088' arata 1

Bumarul beneficiarilor Medicare de ingri!iri la domiciliu a crescut de la 0,8 la $,( milioane. Bumarul vizitelor la domiciliu pe pacient pe an a crescut de la $( la /8. Bumarul organizatiilor furnizoare de ingri!iri la domiciliu a crescut de la '-0) la 80(-. ";eltuielile legate de ingri!irile la domiciliu sub Medicare s5au e#tins mai rapid decat orice alta categorie de c;eltuieli de personal, inclusiv cele spitalicesti. ?ata de crestere a atins un procent incredibil de +,5+' C pe an.

4n ultimii ani, c;eltuielile legate de ingri!irile la domiciliu si5au incetinit cresterea, pe masura ce &">3 a instituit investigatii legate de frauda si abuz, si alte constrangeri asupra acestor servicii. Costurile serviciilor de sanatate Plata bazata pe 2?G a avut efect asupra costurilor spitalicesti ale Medicare. 4n ultimii 0' ani s5a observat o diminuare a ratei de crestere a costurilor spitalicesti pentru pacientii Medicare 9sub5populatie in crestere numeric:. 4n 08), c;eltuielile spitalicesti reprezentau -$C din totalul platilor Medicare, in 088- a!ungand la '8 C. ste putin probabil ca o asemenea scadere sa se fi produs fara stimulentele financiare ale 2?G5 urilor. 3 fost sistemul de management bazat pe 2?G eficient in reducerea c;eltuielilor totale in sanatate, in SU3 T ?aspunsul este A nu. 4n timp ce cresterea c;eltuielilor in sanatate a incetinit, acest fapt este atribuit mai mult activitatilor de ingri!iri coordonate ale platitorilor privati, decat introducerii platii bazate pe 2?G.

4n continuare e#ista e#ces de facilitati in spitalele din SU3 A paturi si ec;ipamente medicale. ?ata de ocupare a paturilor a fost de -'5), C inaintea introducerii platii prospective. 4n 088/ gradul mediu de ocupare in spitale a fost de /0 C, iar in unele spitale mult mai mic. 4n plus spitalele au fost refractare fata de reducerea c;eltuielilor pentru te;nologia de varf. 2oar in ultimul timp s5a observat o reducere a acestor c;eltuieli urmare a constrangerilor impuse de asiguratorii privati. 2ar tratamentele cu te;nologii inalte prolifereaza in ingri!irile la domiciliu. 2eloc surprinzator, 2?G5urile si plata prospectiva nu au rezolvat problema cresterii costurilor din sanatate in SU3. Un sistem de plata destinat doar serviciilor spitalicesti si un singur platitor nu pot rezolva problema cresterii e#plozive a costurilor in intreg sistemul de sanatate. 2e fapt, cel putin un economist in sanatate a afirmat ca eforturile de a reduce utilizarea spitalelor a crescut de fapt costurile totale in sanatate in SU3. "a rezultat al impunerilor congresului, &">3 implementeaza plati prospective si pentru alte tipuri de furnizori de sanatate1 servicii in Enursing ;omesF 9incepand cu 088):, reabilitare 9iulie +,,,: si in ambulator 9incepand cu +,,0:. Conclu0ii #ista multe pericole in utilizarea e#perientei Statelor Unite legate de sistemul de plata prospectiva si a 2?G5urilor ca lectii pentru alte tari. Statele Unite au o mi#tura unica de programe de asigurari guvernamentale si private. Ma!oritatea spitalelor sunt in proprietate privata. #ista o mi#tura de institutii private non5profit, un numar in crestere de institutii private pentru5profit, si un numar mic de spitale detinute de guvern. 2iferentele in abordarea finantarii, proprietatea asupra spitalelor si rolul guvernului in sistemul de sanatate sunt factori importanti care trebuie luati in considerare in design5ul si implementarea sistemelor de plata prospectiva in alte tari. 4n SU3, in timp ce Medicare utilizeaza plata prospectiva bazata pe 2?G pentru rambursarea spitalelor, alti asiguratori nu au adoptat acest sistem. Spitalele sunt astfel confruntate cu o mi#tura de mecanisme de finantare1 plata prospectiva bazata pe 2?G, plata pe zi de spitalizare pentru cele mai multe asociatii de ingri!iri coordonate, plata per serviciu si capitatie. >iecare din aceste stimulente furnizeaza diferite stimulente spitalelor si medicilor. 4n timp ce medicii controleaza in cea mai mare parte utilizarea si costurile spitalului, este de amintit faptul ca plata serviciilor efectuate de medici nu este inclusa in plata bazata pe 2?G in SU3. ";irurgul cardiac, cardiologul, internistul si anestezistul care trateaza un pacient internat pentru bR5pass cardiac trimit fiecare facturi catre programul Medicare pentru serviciile furnizate si sunt platiti separat de finantarea bazata pe 2?G. 3ceste plati nu sunt legate de 2?G5uri sau plata prospectiva. 3!ustarile legate de educatia medicala, diferentele geografice, plata cazurilor e#treme au fost factori importanti in negocierile politice si te;nice legate de implementarea 2?G5urilor si a platii prospective in SU3. i raman in continuare o parte importanta a ecuatiei financiare a spitalelor, in confruntarea acestora cu eforturile de

control a costurilor. Pe masura ce alte tari evalueaza posibilitatea de implementare a 2?G5urilor, acestea vor trebui sa ia in considerare daca si cum sa introduca astfel de aran!amente, care va fi impactul asupra unor spitale cum ar fi cele rurale sau universitare, si ce mecanisme institutionale sunt necesare pentru implementare si evaluare. <rice sistem de plata bazat pe caz, in care episodul coincide in general cu o internare, furnizeaza stimulente pentru cresterea numarului de internari, pentru a depasi eventualele pierderi de venituri pe internare. 4n esenta, spitalul are riscuri legate de durata de spitalizare si costurile in cursul internarii, iar platitorul 9e#. Medicare: are riscuri legate de numarul internarilor. Bu este clar care ar fi fost impactul platii prospective fara implementarea concomitenta a programelor de evaluare 9P?<: si autoritatea acestora de a evalua necesitatea internarilor. 2esi cu un scop unic, activitatile de evaluare a utilizarii au avut un lung istoric in SU3 si, c;iar daca nu sunt apreciate de spitale si medici, ele fac parte din cultura americana. <ricare ar fi mecanismul de control, este imperios necesar ca acest element sa fie inclus in design5ul sistemului, altfel orice economii realizate prin reducerea costurilor pe internare vor fi depasite de cresterea ratelor de internare. 2atorita modului de organizare si finantare a sistemului de sanatate in SU3, spitalele au avut de timpuriu bine organizate sisteme de inregistrare a pacientilor, sisteme de management al informatiei, de contabilitate si facturare. 2upa introducerea platilor prospective au fost realizate imbunatatiri substantiale in aceste domenii. ste probabil sa fie necesare investitii mai mari in tari care nu au avut o istorie in colectarea si utilizarea acestor tipuri de date, inainte de implementarea finantarii bazate pe case5mi#. <ricum, e#perienta Statelor Unite arata ca aceste sisteme nu trebuie sa fie perfecte inaintea introducerii unui astfel de sistem de finantare. "alitatea datelor a fost slaba in SU3 inainte de 08)$, un singur diagnostic fiind inregistrat pe pacient in multe spitale. Primii ani au evidentiat eforturile spitalelor de a face sistemele de codificare sa reflecte diagnosticele pacientilor. Gradul de an#ietate legat de incapacitatea sistemelor de date de a sustine un astfel de sistem a fost unul din motivele care au dus la crearea unei comisii de supraveg;ere care prote!eze solvabilitatea spitalelor si agentiei Medicare. 3lte tari care intentioneaza sa introduca un sistem de rambursare bazat pe 2?G ar putea fi interesate sa studieze in detaliu e#perienta Statelor Unite. 3ceasta a fost inregistrata de "omisia de valuare a Platii Prospective 9ProP3":, in rapoartele sale anuale asupra spitalelor si a sistemului de sanatate din SU3. 4n cele din urma, problema fraudelor in sistemul de plata este un aspect care trebuie luat in considerare de tarile care introduc un astfel de sistem, desi facturarea frauduloasa nu este specifica sistemelor casemi#. Sistemul Medicare a urmarit astfel de probleme in mod continuu, ele fiind legate atat de inregistrarea eronata a diagnosticelor cat si de facturarea necorespunzatoare. 4nitial, <rganizatiile de valuare 9P?<s: au functionat ca o importanta frana, prin fapul ca, pe baza unor esantioane, au evaluat continuu corectitudinea codificarii si adecvarea internarii.

Mai recent, &">3 a inceput sa evalueze baze de date largi raportate catre Medicare de furnizori de servicii medicale, pentru a identifica tratamente costisitoare efectuate unei proportii mari din pacientii internati. 3ceste evidente au fost baza pentru investigatii mai detaliate si actiuni !uridice impotriva practicilor ilegale ale spitalelor. Bu e#ista nici un dubiu ca introducerea sistemului de plata prospectiva si a 2?G5urilor a avut un impact profund asupra sistemului de sanatate din Statele Unite. 4n prezent spitalele trateaza doar pacientii cu adevarat bolnavi. 4ngri!irile medicale 9nursing care: au fost transferate catre institutiile intermediare sau se efectueaza la domiciliu. 4nterventiile c;irurgicale simple se realizeaza in afara spitalelor . Serviciile de recuperare se furnizeaza in afara spitalului, in timp ce pacientii si familiile acestora au o responsabilitate crescuta in procesul de recuperare. ANA.I6A S1OT A SISTEMU.UI PU/.IC DE SANATATE DIN SUA

PUNCTE 8O,TE 5implementarea Sistemului Prospectiv 9SPP: 5introducerea Medicaid Sistemului de

PUNCTE S.A/E Plata 5deficientele utilizarii 2G?5urilor ca baza de finantare si 5o instabilitate crescuta a pacientilor la e#ternare 5un numar mic de spitale detinute de Guvern

Medicare

5e#tinderea serviciilor spitalicesti 5impunerea tarifelor nationale 5evaluarea anuala a starii spitalelor si a sistemului Medicare 5imbunatatirea departamentelor codificare medicala de

5imbunatatirea sistemelor de management al informatiei 5stabilirea unor contracte invecinate pentru furnizarea de servicii. OPO,TUNITATI AMENINTA,I de plata

5afilierea la lanturile spitalicesti 5apare problema fraudelor 5spitalele au facut lobbR in "ongres pentru 9facturarea frauduloasa:

cresterea fondurilor 5inregistrareaeronata a diagnosticelor 5obtinerea de fonduri 5practici ilegale in spitale 5recomandari facute de ProP3", care a sustinut adoptarea de noi te;nologii

,ECOMANDA,I PENT,U SISTEMU. PU/.IC DE SANATATE DIN ,OMANIA


?om.nia trebuie sa revizuiasca rapid modul de abordare a serviciilor publice de sanatate, sa identifice nevoile reale ale populatiei si sa elaboreze programe de actiune pe termen scurt, mediu si lung, bazate pe resursele disponibile pentru a se asigura conditii de accesibilitate, acceptabilitate si ec;itate la serviciile de sanatate de baza. Sistemul de sntate rom.nesc trebuie reformat din dou puncte de vedere1 pentru a face fa problemelor comple#e pe care le implic fenomenul de mbtr.nire a populaiei i pentru a se orienta spre activiti de prevenire care pun accent pe ntrirea sc;imbrii comportamentelor n r.ndul populaiei generale. %n prezent, n ?om.nia lipsesc programe sau servicii de sntate adaptate nevoilor specifice populaiei v.rstnice. Procesul inevitabil de mbtr.nire a populaiei va antrena o cretere foarte mare a consumului de servicii de sntate i la o cretere a c;eltuielilor publice pentru sntate. Pentru ca sistemul de sntate s poat rspunde acestor nevoi noi, sunt necesare msuri concrete de asisten a v.rstnicilor1 U ?esponsabilizarea autoritilor publice locale privind nevoile medico5sociale ale populaiei v.rstnice i prevenirea instituionalizrii7 U 2ezvoltarea i e#tinderea la nivel naional a serviciilor adecvate nevoilor specifice ale populaiei v.rstnice 9asistena medical comunitar, ngri!iri la domiciliu, ngri!iri paleative i terminale, terapia durerii, centre medicale de zi, centre comunitare de psi;iatrie, uniti medico5sociale:7 U "reterea accesului populaiei v.rstnice din mediul rural la servicii medicale diversificate 9inclusiv la medicamentele din ambulatoriu pentru boli cronice:7 U 2ezvoltarea de politici publice i de programe inovative de geriatrie i gerontologie care s menin starea de sntate fizic a v.rstnicului i care s corecteze problemele de vedere, auz i mobilitate nainte ca acestea s conduc la dependen7 U "reterea ponderii c;eltuielilor publice pentru sntatea v.rstei a treia. Bu n ultimul r.nd, este nevoie ca aceste servicii strict medicale s fie dublate de politici sociale care s ofere servicii de sntate i sociale adecvate v.rstnicilor, mpreun cu promovarea activitii fizice i implicarea acestora n activiti sociale, care s creasc respectul de sine, autonomia i independena v.rstnicilor. < ar cu muli v.rstnici nu nseamn o ar de oameni inactivi i consumatori de resurse. 2impotriv, trebuie reconsiderat fora de munc a pensionarilor i revalorificat e#periena lor de via, care este un atu pentru familie i comunitate. 3 doua direcie pe care trebuie s o urmeze reforma sistemului de sntate vizeaz concentrarea politicilor pe partea de prevenire a mbolnvirilor. Mortalitatea specific pe cauze arat o tendin de cretere a numrului deceselor prin boli cardio5 vasculare, at.t la adultul t.nr c.t i la v.rstnici, precum i o cretere important a ponderii deceselor prin tumori, n special la v.rste tinere i la femei. Pentru sc;imbarea

acestor tendine este nevoie de promovarea unui stil de via sntos, a unei nutriii ec;ilibrate, de combatere a sedentarismului i stresului, precum i a consumului de tutun i alcool. 2e asemenea, ntrirea serviciilor de sntate i sociale n mediul rural ar asigura mbuntirea accesului populaiei la servicii de acest gen.

CONC.U6II
Srcirea populaiei 9grupuri sociale care nu i permit costuri adiionale ale serviciilor primare sau secundare1 a a!unge p.n la prima unitate medical, a plti medicamente, a plti costurile adiionale ale colarizrii copilului1 rec;izite, cri, ;aine, cazare n afara localitii atunci c.nd este cazul:, sau infrastructura primar deficitar n mediul rural 9absena colilor, a dispensarelor, a personalului specializat:, dar i neclariti i sc;imbri legislative repetate n ambele sisteme au creat forme de neaccesare a serviciilor. 6ipsa de acces pe termen lung duce la o scdere a capacitilor persoanelor de integrare social, prin afectarea n sens negativ, n primul r.nd a anselor de a obine o profesie i*sau un loc de munc, n absena colarizrii, sau scderea capacitii de a munci prin afectarea fizic, aceste persoane devenind candidate la srcie i la serviciile de asisten social ale statului. Starea de educaie i sntate a capitalului uman nu a fost considerat, la nivel de politic social aplicat, printre prioritile tranziiei, n ciuda declaraiilor de principiu, ceea ce va avea consecine pe lung termen asupra dezvoltrii sociale a ?om.niei. 4negalitatea social i polarizarea accesului la aceste servicii se manifest n prezent i prin diferenele mari ntre populaia din urban, cu acces rapid la servicii medicale i educaionale secundare i teriare n orae, n centrele universitare, i populaia din rural, la cellalt pol, cu probleme de accesare a serviciilor la nivel primar 9n multe dintre localiti: i pentru care beneficierea de servicii specializate presupune deplasarea spre centre, deplasare greoaie prin costuri i distan, pentru o populaie care triete dintr5o agricultur de subzisten, av.nd puine resurse financiare disponibile. Problemele de sntate ale populaiei ca i dificultile sistemului medical rom.nesc sunt probleme aprute pe termen lung i ale cror consecine se vor resimi nc n viitor, neput.nd fi rezolvate pe termen scurt. Standardul de via sczut al populaiei i resursele sczute ale sistemului medical sunt primele cauze ale situaiei actuale a strii de sntate a populaiei din ?om.nia1 fa de celelalte ri europene, unele rate nalte ale morbiditii, c.t i o rat mai ridicat a mortalitii materne i infantile. Doate mecanismele distorsionante de care am vorbit mai sus au creat tensiuni financiare, n unele pri ale sistemului sanitar dezavanta!ate fa de altele i au redus controlul eficient i transparent al resurselor i aa insuficiente. Pe parcursul tranziiei s5a constatat perpetuarea marii ma!oriti a problemelor vec;iului sistem n ceea ce privete calitatea slab a unora dintre serviciilor acordate de serviciile publice, cauza fiind dotarea redus cu utiliti i te;nologie modern a multora dintre unitile sanitare, deteriorate n

prezent 9e#cluznd aici centrele universitare, care au avut un statut privilegiat:. 2e asemenea, a e#istat lipsa unei politici eficiente de investire n diminuarea disparitilor urbanArural, n oferta de servicii publice 9pentru a fi rezolvat problema accesului la asistena primar n spaiul rural: c.t i implicarea financiar redus n iniierea unor programe eficiente de sntate public*prevenire. 2isparitile financiare dintre regiunile bogate i srace e#plic deficienele de investiie n zonele srace. Bu a e#istat o politic eficient de atragere, prin stimulente financiare serioase, a personalului medical, n zonele rurale. %mbuntirea sistemului de sntate n ?om.nia este corelat cu dezvoltarea economic a rii, fiind, deci, o problem de lung termen. %n acest conte#t, trebuie avute n vedere o serie de politici care s inteasc prin implicare financiar crescut rezolvarea principalelor puncte slabe ale strii de sntate n ?om.nia1 mbolnvirile cu D=", ngri!irea mai eficient a mamei i nou5nscutului, investirea n copii i n educarea pentru prevenire, asistena primar n mediul rural. 2e asemenea, pentru grupurile srace, gsirea de soluii de cretere a accesului la servicii prin alocaii suplimentare de a!utor pentru cumprarea medicamentelor sau n cazul celor sraci din mediul rural s5ar putea discuta punerea la dispoziie a unor mi!loace de transport gratuit, pentru a putea a!unge la ambulatoriu n oraele apropiate. 3locarea resurselor n sistem trebuie reg.ndit, n sensul investirii mai mult n asistena primar rural, aa cum i5a propus reformarea sistemului, la nceputului anului 088/, o dat cu trecerea la asigurri. 2e asemenea, trebuie reg.ndite alte dimensiuni ale sistemului, pentru a crete calitatea actului medical i accesul populaiei la el.

/I/.IO ,A8IE
0. Minc, 2an, Marcu, Mi;ail, Sntate public i management sanitar, =ucureti, ditura Universitar "arol 2avila, +,,(. +. Preda, Marian 9coord:, Aspecte privind dezvoltarea, populaia i sntatea reproducerii la nivel naional i studii de caz, UB>P3, +,,$. $. Scambler, Gra;am, Health and social change. A critical theory, =ucVing;am, <pen UniversitR Press, +,,+. (. Stnescu, 3lin, Asigurarea accesului nediscriminatoriu la serviciile de sntate , raport nepublicat, +,,(. '. Stnculescu, Manuela 9coord:, Srac lipit caut alt via, =ucureti, ditura Bemira, +,,(. /. Mrginean 4oan, 9coord:, 2obo "ristina, Stanciu Mariana, Stoica 6aura, Beagu Gabriela, -. Hldescu "ristian, Manea 6ivius, Stnescu 3lin, Polarizarea serviciilor de sntate i de educaie casurs a srcirii n viitor , contract H43S3B, 4""H i >acultatea de sociologie, +,,$A+,,', +,,'. ). Minc 2an, Marcu Mi;ail, Sntate public i management sanitar, =ucureti, dituraUniversitar "arol 2avila, +,,(.

8. Preda Marian 9coord:, Aspecte privind dezvoltarea, populaia i sntatea reproducerii la nivel naional i studii de caz, UB>P3, +,,$. 0,.Scambler Gra;am, Health and social change. A critical theory, =ucVing;am, <pen UniversitR Press, +,,+.