CONSILIUL EUROPEI

Consiliul Europei este o organizaie internaional cu caracter regional care a luat fiin la data de 5 mai 1949, fiind creat iniial de un numr de 10 state membre fondatoare, acestea fiind: Belgia, anemarca, !rana, "rlanda, "talia, #u$emburg, %area Britanie, &or'egia, (landa, )uedia* +stzi Consiliul Europei are un numr de 4, state membre a cror e'oluie cronologic de aderare la (rganizaie este urmtoarea: -recia .august 1949, in urma /nc0eierii rzboiului ci'il /ntre forele comuniste 1i cele naionaliste2, 3urcia .august 19492, "slanda 1i -ermania /n 1950, +ustria 195,, Cipru 19,1, El'eia 19,4, %alta 19,5, 5ortugalia 196,, )pania 1966, #iec0tenstein 1967, )an %arino 1977, !inlanda 1979, 8ngaria 1990, 5olonia 1991, Bulgaria 1999, Ce0ia, Estonia, #ituania, :om;nia, )lo'acia, )lo'enia 1994, +ndora 1994, +lbania, #etonia, %acedonia, %oldo'a, 8craina 1995, Croaia 1i :usia 199,, -eorgia 1999, +rmenia 1i +zerbaid<an /n 9001, Bosnia 1i =erzego'ina 9009, )erbia 1i %untenegru 9004, %onaco 9004* )tatutul de obser'ator pe l;ng organismele intergu'ernamentale ale Consiliului Europei re'ine statelor: Canada, >atican, ?aponia, )tatele 8nite, %e$ic* (biecti'ul principal al Consiliului Europei este realizarea unei uniti mai st;nse /ntre cele 4, state membre pentru prote<area libertilor indi'iduale, libertilor politice 1i a statului de drept, principiile care constituie fundamentul tuturor democraiilor autentice 1i care influeneaz 'iaa tuturor europenilor*3oate statele membre ale (rganizaiei au obligaia de a face ca libertile, demnitatea omului 1i bunstarea indi'izilor s de'in principii ferme ale aciunilor gu'ernamentale* 5rintre celelalte obiecti'e ale Consiliului Europei sunt: promo'area democraiei pluraliste, problema securitii ceteanului, combaterea rasismului,$enofobiei,intoleranei, protecia minoritilor naionale, coeziunea social 1i calitatea 'ieii, cooperarea 1i coeziunea <udiciar* Instrumentele juridice adoptate n cadrul Consiliului Europei. 5entru promo'area 1i realizarea obiecti'elor propuse, /n cadrul organismelor Consiliului Europei au fost adoptate o serie de con'enii, carte,documente, printre care menionm: @ Con'enia European a repturilor (mului : reprezint cel mai coerent 1i dez'oltat sistem din lume pri'ind protecia drepturilor 1i libertilor fundamentale ale omului ce a fost adoptat /n 1950*

@ Carta )ocial European a repturilor (mului adoptat /n 19,5 Con'enia Cadru pri'ind protecia minoritilor naionale adoptat /n 1994 @ Con'enia pri'ind pre'enirea torturii, a pedepselor 1i a tratamentelor in0umane sau degradante adoptat /n 1996 @ Carta European a autonomiilor locale @ Con'enia European pri'ind partind participarea strinilor la 'iaa public la ni'el local @ Carta European a limbilor regionale 1i minoritare* )ediul Consiliului Europei este 5latul Europei din )trasburg* Cu pri'ire la funcionarea Consiliului Europei, acesta este finanat de gu'ernele statelor membre ale cror contribuii la bugetul (rganizaiei sunt calculate proporional cu populaia 1i bogia lor* e e$emplu, bugetul ordinar al Consiliului Europei pentru anul 9004 a fost de 165 milioane euro* #imbile oficiale ale Consiliului Europei sunt franceza 1i engleza, dar se lucraz deasemenea /n german, italian 1i rus* Ca structur funcional, Consiliul Europei este format din: @ Comitetul %ini1trilor @ +dunarea 5arlamentar @ Congresul 5uterilor #ocale 1i :egionale @ )ecretariatul 1.COMITETUL MINI TRILOR in punct de 'edere al deciziei 1i aciunii, Consiliul %ini1trilor decide acti'itatea Consiliului Europei* El decide deasemenea cum trebuie acionat /n sensul recomandrilor +dunrii 5arlamentare 1i ale Congresului 5uterilor #ocale 1i :egionale din Europa 1i /n sensul propunerilor di'erselor comitete intergu'ernamentale 1i conferine ale mini1trilor specializai* Comitetul %ini1trilor adopt programul de acti'itate 1i bugetul Consiliului Europei* iscuiile /n cadrul Comitetului %ini1trilor se refer la toate subiectele politice de interes comun cu e$cepia problemelor de aprare, discuii pri'ind aspectele politice ale integrrii europene, dez'oltarea cooperrii, aprarea instituiilor democratice 1i protecia drepturilor omului* Comitetul %ini1trilor este alctuit din mini1trii afacerilor e$terne ai statelor membre care se reunesc de cel puin dou ori pe an pentru a trece /n re'ist cooperarea european, acti'itatea politic 1i pentru a da impulsul politic necesar acti'itii (rganizaiei*

Comitetul %ini1trilor organizeaz /nt;lnirile sptm;nale la ni'el de ambasadori, aceste /nt;lniri fiind completate de /nt;lniri ale grupurilor de raportori sau de grupurile de lucru /nsrcinate cu aprofundarea anumitor c0estiuni /naintea lurii deciziilor* Comitetul %ini1trilor are o structur fle$ibil, astfel c, atunci c;nd proiectele nu sunt susinute de toate statele membre, acesta are posibilitatea de a le lansa /n cadrul acordurilor pariale, permi;nd anumitor state membre s /ntreprind aciuni comune /n anumite domenii* eciziile Comitetului %ini1trilor sunt transmise gu'ernelor sub form de recomandri sau fac obiectul con'eniilor 1i acordurilor europene, obligatorii din punct de 'edere <uridic pentru statele care l@au ratificat* Comitetul %ini1trilor adopt declaraiile 1i rezoluiile pri'ind c0estiunile politice de actualitate*5;n aAi au fost adoptate peste 170 de con'enii care se refer la drepturile omului dar 1i la alte domenii de acti'itate ale (rganizaiei, afirm;nd 1i /ntrind coeziunea democratic, social 1i cultural a Consiliului Europei* eciziile Comitetului %ini1trilor necesit o ma<oritate de 9B4 din sufragiile e$primate iar ma<oritatea simpl este suficient pentru c0estiunile de procedur*Con'eniile 1i recomandrile sunt elaborate de comitetele de e$peri gu'ernamentali, mandatai de Comitetul %ini1trilor, gener;ndu@se astfelun dialog /ntre consideraiile te0nice 1i 'iziunea politic global*&umeroase iniiati'e politice sunt luate cu ocazia conferinelor mini1trilor specializai, care au loc periodic* Consiliul Europei a elaborat programe de cooperare 1i asisten /n fa'oarea noilor ri membre, pentru ca acestea s beneficieze de e$periena lui* 5rogramele au la baz rezultatele cooperrii intergu'ernamentale ale Consiliului Europei: instrumente de referin, reele de e$peri c;t 1i structuri 1i mecanisme de cooperare*Ele au ca obiect consolidarea, /ntrirea 1i accelerarea reformelor democratice din rile /n cauz, astfel /nc;t s se poat integra progresi' 1i armonios /n procesul 1i structurile cooperrii europene 1i, /n primul r;nd, /n Consiliul Europei* 5rogramul pri'ind msurile de /ncredere a fost creat pentru a susine societile ci'ile, iniiati'e care au ca obiecti' ameliorarea reciproc a cuno1tinelor 1i cooperarea /ntre comunitile ma<oritare 1i minoritare* )tatele europene care au aderat la statutul Consiliului Europei se anga<eaz s recunoasc principiul supremaiei dreptului 1i al aceluia /n 'irtutea cruia persoanele aflate sub <urisdicia lor trebuie s se bucure de drepturile omului 1i de libertile fundamentale* +ceste state se anga<eaz printre altele s colaboreze /n mod sigur 1i acti' la realizarea unei uniuni mai st;nse /ntre ele 1i s fa'orizeze progresul lor economic 1i social* !iecare stat membru este responsabil pentru onorarea acestor anga<amente iar Comitetul %ini1trilor asigur caracterul efecti' al acestora* Cn caz de /nclcare gra' a obligaiilor statutare de un stat membru, Comitetul %ini1trilor poate suspenda dreptul de

reprezentare al acelui stat, /l poate in'ita s se retrag sau poate c0iar decide /ncetarea apartenenei la (rganizaie* Comitetul %ini1trilor 'eg0eaz asupra aplicrii efecti'e a con'eniilor 1i acordurilor /nc0eiate /ntre statele membre* :esponsabilitatea Comitetului %ini1trilor pri'ind Con'enia European a repturilor (mului reflect importana acestei con'enii, care constituie piatra de temelie a sistemului de protecie a drepturilor omului /n Europa* )upra'eg0ind buna e$ecutare a deciziilor Curii Europene a repturilor (mului de ctre statele membre, Comitetul %ini1trilor <oac un rol esenial pstr;nd credibilitatea acestui sistem, fr ec0i'alent /n restul lumii* E$tinderea Consiliului Europei a antrenat o mutaie important a (rganizaiei, c;t 1i a rolului Comitetului %ini1trilor care a cunoscut o considerabil dez'oltare a dimensiunilor politice a lucrrilor sale* Consiliul Europei a consolidat dialogul instituional cu reprezentanii ale1i de cetenii europeni la ni'el naional 1i local 1i a e$tins dialogul politic 1i asupra statelor nemembre 1i a statelor care beneficiaz de statutul de obser'ator* El a intensificat cooperarea 1i cu alte organisme europene, /n particular cu 8niunea European, (rganizaia de Cooperare 1i )ecuritate /n Europa 1i &aiunile 8nite* !. "#UN"RE" P"RL"MENT"R$ +dunarea 5arlamentar este un organism statutar al Consiliului Europei* Ea reprezint forele politice ale parlamentelor statelor membre 1i se dore1te s fie motorul e$tinderii cooperrii europene ctre toate statele democratice din Europa* +dunarea 5arlamentar /1i stabile1te ordinea de zi, abordarea subiectelor de actualitate 1i teme cu caracter prospecti' care trateaz, /n special, probleme ale societii 1i c0estiuni de politic internaional* eliberrile sale <oac un rol important /n orientarea acti'itii Comitetului %ini1trilor 1i a sectoarelor intergu'ernamentale ale Consiliului Europei* Ele se repercuteaz asupra gu'ernelor atunci c;nd membri lor le transmit 5arlamentelor naionale* E'enimentele sur'enite /n rile Europei centale 1i de est la /nceputul anilor 90 au conferit +dunrii 5arlamentare o misiune unic: s contribuie la integrarea acestor ri /n familia democraiei europene 1i s promo'eze o 'eritabil cooperare parlamentar /ntre toate naiile Europei* +dunarea 5arlamentar contribuie la construirea unei Europe e$tinse, fr frontiere*)tatutul de in'itat special creat de +dunarea 5arlamentar /n 1979, a permis delegaiilor parlamentare ale rilor Europei centrale 1i de est, anga<ate pe drumul democraiei pluraliste, dar nefiind /nc membre ale (rganizaiei, s asiste la sesiunile plenare ale +dunrii 5arlamentare 1i la reuniunile comisiilor

lor* Contactele 1i sc0imburile astfel stabilite au /ncura<at procesul de democratizare al acestor ri 1i le@au facilitat aderarea la Consiliul Europei* Cu ocazia fiecrei sesiuni sunt consacrate dezbateri ale e'enimentelor din Europa 1i din lume, care se concentrez, /n special, asupra acelora care impun o aciune la ni'el european* 5ersonaliti marcante din /ntreaga lume 1i@au adus contribuia la aceste dezbateri, printre care amintim: regele ?uan Carlos, !rancois %itterrand, "oan 5aul "", =elmut Do0l, %iE0ail -orbac0e', >acla' =a'el, =osmi %ubaraE, Fasser +rafat 1i muli alii* +dunarea 5arlamentar este, deasemenea, un forum parlamentar pentru alte organizaii internaionale, cum ar fi : (*C* *E*, B*E*:* *, +genia )paial European 1i mai multe instituii specializate ale &aiunilor 8nite*(rganizaiile negu'ernamentale particip /n calitate de obser'atori la lucrrile unui anumit numr de comisii, aduc;ndu@1i contribuia la manifestrile importante organizate de +dunarea 5arlamentar* in 1979 +dunarea 5arlamentar contribuie acti' la gestionarea crizelor din Europa* ezbaterile ei pri'ind c0estiunile politice s@au fondat adesea pe concluziile misiunilor organizate pe teren 1i pe dialogul permanent instaurat cu statele /n cauz*Ea consolideaz rolul politic al Consiliului Europei* :eprezentanii +dunrii 5arlamentare realizeaz 'izite periodice /n Europa pentru a st;nge informaii de prim m;n necesare elaborrii rapoartelor +dunrii, asigur obser'area alegerilor 1i se anga<eaz /n diplomaia parlamentar* 3e$tele adoptate de +dunarea 5arlamentar reprezint orientri importante pentru Comitetul %ini1trilor, gu'erne, parlamente 1i partide politice naionale precum 1i de ali actori importani ai societii* +dunarea 5arlamentar a fost de multe ori la originea a numeroase tratate internaionale, con'enii europene 1i alte instrumente <uridice care formeaz baza unei 'eritabile legislaii europene* +dunarea 5arlamentar organizeaz periodic conferine, simpozioane 1i audieri parlamentare publice pri'ind problemele ma<ore ale timpului nostru : 'iolena, intolerana, mediul, imigrarea, traficul de droguri, traficul de persoane, bioetica, media*+ceste audiii iau forma unui dialog /ntre parlamentari 1i speciali1ti* Ca 1i reprezentare, +dunarea 5arlamentar este format dintr@un numr 'ariabil de membrii aparin;nd statelor Consiliului Europei, astfel : +lbania 4, +ndora 9, +rmenia 4, +ustria ,, +zerbaid<an ,, Belgia 6, Bosnia 1i =erzego'ina 5, Bulgaria ,, Ce0ia 6, Croaia 5, Cipru 4, anemarca 5, Estonia 4, El'eia ,, !inlanda 5, !rana 17, !ederaia :us 17, %acedonia 4, -eorgia 5, -ermania 17, -recia 6, "rlanda 4, "talia 17, "slanda 4, #iec0tenstein 9, #etonia 4, #ituania 4, #u$emburg 4, %alta 4, %area Britanie 17, %oldo'a 5, &or'egia 5, (landa 6, 5olonia 19, 5ortugalia 6, :omania 10, )lo'acia 5, )an %arino 9, )erbia 6, )lo'enia 4, )pania 19, )uedia ,, 3urcia 19, 8craina 19, 8ngaria 6*)tatutul de in'itat special al 5arlamentului din Belarus a fost suspendat la 14 ianuarie 1996* 5re1edintele +dunrii 5arlamentare se alege pentru un mandate de 4 sesiuni, +dunarea 5arlamentar /ntrunindu@se /n 4 sesiuni plenare publice pe an , timp de o sptm;n la )trasburg*

Cn perioada dintre sesiuni, pentru a asigura continuitatea acti'itii, se creaz o Comisie 5ermanent*+dunarea 5arlamentar alege un secretar general, un secratar general ad<unct al Consiliului Europei, un secretar general al +dunrii5arlamentare, <udectori de la Curtea European a repturilor (mului 1i Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei* +dunarea 5arlamentar este format din ,9, membrii parlamentari .414 membri +dunrii 1i 414 membri supleani2, 6 in'itai speciali 1i 17 obser'atori* Biroul +dunrii 5arlamentare este format dintr@un pre1edinte, 'icepre1edini@17 1i pre1edinii celor 5 grupuri politice din cadrul +dunrii 5arlamentare* Cele 5 grupuri politice ce acti'eaz /n cadrul +dunrii 5arlamentare sunt : 1*-rupul socialist .)(C2 9*-rupul partidelor popular europene .55EB C2 4*-rupul democrat european .- E2 4*-rupul liberal democrat 1i reformator .# :2 5*-rupul reunificat al st;ngii europene .-8E2 Cn cadrul +dunrii 5arlamentare /nt;lnim Comisiile )pecializate: @Comisia specializat pe probleme politice @Comisia specializat pe probleme <uridice 1i de drepturile omului @ Comisia specializat pe probleme de sntate, sociale 1i de familie @ Comisia specializat pe probleme de cultur 1i educaie @Comisia specializat pe probleme de mediu, amena<area teritoriului 1i puterile locale @ Comisia specializat pentru 1tiin 1i te0nologie @ Comisia specializat pe probleme de agricultur 1i dez'oltare rural @ Comisia specializat pe probleme economice @ Comisia specializat pe probleme de relaii parlamentare 1i publice @Comisia specializat pentru egalitatea 1anselor femeilor cu brbaii @Comisia specializat cu pri'ire la respectarea obligaiilor 1i anga<amentelor statelor membre +ctele adoptate de + dunarea 5arlamentar sunt: recomandrile, rezoluiile, a'izele 1i directi'ele* %.CON&RESUL PUTERILOR LOC"LE I RE&ION"LE Congresul 5uterilor #ocale 1i :egionale este un organism al Consiliului Europei format din ,1, membri: 414 membri titulari, 414 membri supleani*Congresul este structurat /n dou Camere: Camera 5uterilor #ocale 1i Camera :egiunilor* Camerele alterneaz /n alegerea pre1edintelui Congresului pentru un mandat de 9 ani* Congresul 5uterilor #ocale 1i :egionale .C*5*#*:*E*2 a fost /nfinat /n 1994 /n calitate de organ consultati' al Consiliului Europei, /nlocuind Conferina puterilor locale 1i regionale din Europa* Congresul a<ut noile state membre ale

(rganizaiei s@1i /ndeplineasc sarcinile practice necesare realizrii unei autonomi locale 1i regionale* Congresul este 'ocea regiunilor 1i municipiilor din Europa, el oferind un loc pri'ilegiat de dialog , unde reprezentanii puterilor locale 1i regionale dezbat problemele comune, /1i confrunt e$perienele 1i /1i prezint gu'ernelor punctele de 'edere*Congresul sftuie1te Comitetul %ini1trilor 1i +dunarea 5arlamentar a Consiliului Europei pri'ind toate aspectele politicii locale 1i regionale* Congresul organizeaz audieri 1i conferine la ni'el local 1i regional pentru a a<unge la marele public a crui participare rm;ne esenial pentru instaurarea unei 'eritabile democrai* Congresul elaboreaz periodic rapoarte de ar pri'ind situaia democraiei locale 1i regionale /n statele membre c;t 1i /n statele candidate 1i 'eg0eaz asupra aplicrii principiilor Cartei Europene a autonomiei locale* "ntrarea /n scen a noilor state cu di'erse orizonturi politice 1i economice a necesitat o ree'aluare a obiecti'elor Congresului : @promo'area unor structuri eficiente ale puterilor locale 1i regionale /n toate statele membre ale Consiliului Europei 1i, /n special, /n noile democraii @e$aminarea situaiei democraiilor locale 1i regionale /n statele membre 1i /n rile candidate la aderare @dez'oltarea iniiati'elor care permit cetenilor s participe /n mod real la procesul democratic de la ni'el local 1i regional @reprezentarea intereselor consiliilor locale 1i regionale /n elaborarea politicii europene @/ncura<area cooperrii regionale 1i transfrontaliere /n fa'oarea pcii, toleranei 1i a dez'oltrii durabile @obser'area alegerilor locale 1i regionale* Congresul 5uterilor #ocale 1i :egionale din Europa se /ntrune1te o dat pe an la )trasburg unde gzduie1te delegaiile organizaiilor europene agreate c;t 1i pe cele ale c;tor'a state nemembre, primite /n calitate de in'itai speciali sau obser'atori* ( comisie permanent alctuit din reprezentanii tuturor delegaiilor naionale se reune1te /ntre sesiunile plenare ale Congresului* #ucrrile C*5*#*:*E* sunt organizate /n <urul a 4 Comisii statutare, astfel: @Comisia "nstituional a Congresului, /nputernicit /n special s pregteasc rapoarte pri'ind e'oluia democraiei locale 1i regionale /n Europa @Comisia pentru Cultur 1i Educaie, competent /n materie de media, tineret, sport, comunicare @Comisia pentru ez'oltare urabil, competent asupra problemelor de mediu, de amena<are a teritoriului 1i urbanism @Comisia pentru coeziune social, care urmre1te c0estiuni referitoare la locurile de munc, cetenie, relaii intercomunitare, sntate public 1i egalitate /ntre femei 1i brbai* 5entru a /1i /ndeplini sarcinile pri'ind gestionarea zilnic, directorul e$ecuti' al Congresului este susinut de un secretariat format din agenii Consiliului Europei* Cu referire la politicile legislati'e ale C*5*#*:*E*, putem enumera :

1*Carta European a autonomiei locale, semnat /n 1975, subliniaz faptul c o 'eritabil autonomie local rm;ne esenial pentru democraie* Ea ser'e1te ca model pentru reformele legislati'e ale noilor democraii* +numite state i@au /ncorporat de<a principiile /n constituiile lor* 9*Con'enia cadru european pri'ind cooperarea transfrontalier a colecti'itilor 1i autorotilor teritoriale, semnat /n 1970, 1i cele dou protocoale adiionale ale lor, recunosc puterilor locale 1i regionale dreptul de cooperare dincolo de frontiere, /n domeniile ser'iciilor publice 1i proteciei mediului* 4*Con'enia european pri'ind participarea strinilor la 'iaa public la ni'el local, semnat /n 1999, care stabile1te pentru rezidenii strini principiul cre1terii progresi'e a drepturilor ci'ile 1i politice, dintre care 1i dreptul la 'ot* 4*Carta european a limbilor regionale 1i minoritare, semnat /n 1999, tinde s pstreze limbile regionale 1i minoritare, care constituie un element unic al patrimoniului cultural al Europei* Ea fa'orizeaz folosirea lor /n domeniul <uridic, /n 1coli, /n 'iaa public, cultural, economic 1i social, c;t 1i /n media* 5*Carta urban european, semnat /n 1999, define1te drepturile cetenilor /n ora1ele europene* Ea constituie un g0id practic de gestiune urban cuprinz;nd locuinele, ar0itectura urban, transporturile, energia, sportul 1i acti'itile din timpul liber, poluarea 1i securitatea pe strzi* ,*Carta pri'ind participarea tinerilor la 'iaa municipal 1i regional, semnat /n 1999, 1i care fi$eaz principiile care /ncura<eaz tinerii s ia parte la deciziile ce /i pri'esc 1i s participle acti'e la sc0imbrile sociale ce au loc pe strad, /n cartierul, municipiul sau regiunea lor* 6*Con'enia european a peisa<ului a fost adoptat la !lorena /n octombrie 9000 1i ea enun obligaia autoritilor publice de a adopta la ni'el local, regional, naional 1i internaional, politici 1i msuri de protecie, gestionare 1i amena<are a peisa<elor europene* 7*Comitetul %ini1trilor al Consiliului Europei e$amineaz /n prezent un proiect de Cart european referitoare la autonomia regional, instrument pendinte Cartei europene a autonomiei locale* '.SECRET"RUL &ENER"L )ecretarul -eneral al Consiliului Europei, englezul 3errA a'is, ales de +dunarea 5arlamentar /n anul 9004 pentru 5 ani, are responsabilitatea orientrii strategice globale a programului de acti'iti 1i bugetul Consiliului Europei 1i a supra'eg0erii managementului de zi cu zi al (rganizaiei 1i )ecretariatului* 5rogramul de lucru intergu'ernamental, stabilit de )ecretarul -eneral pe baza propunerilor de prioriti, este aprobat /n fiecare an de Comitetul %ini1trilor* )ecretarul -eneral rspunde cu a<utorul )ecretariatului de /ndeplinirea programului* +cti'itile operaionale de cooperare intergu'ernamental sunt coordinate /n primul rand de c/tre direciile generale, care corespund principalelor domenii de acti'itate ale (rganizaiei* CELE "PTE PL"NURI #E "C(IUNE *

Cn cadrul unei 'aste campanii ce 'izeaz promo'area 'iziunii unei Europe mai e$tinse, fondate pe 'alorile eseniale ale democraiei, supremaia dreptului 1i respectarea drepturilor omului*)ecretarul -eneral a lansat un program de aciune cu 1apte puncte, pentru 9001@9005, care s reliafeze noile pro'ocri ale construciei unei Europe pe deplin democrate, pacifiste 1i stabile*5unctele eseniale ale programului se refer la: @promo'area principiilor democraiei prin consolidarea impactului politic al (rganizaieiG @crearea unui spaiu comun al drepturilor omului /n EuropaG @dez'oltarea normelor democratice 1i garantarea respectrii lor de ctre stateG @rspunsul oferit a1teptrilor cetenilor europeni, prin intermediul aciunilor de terenG @e'aluarea rezultatelor proiectelor 1i aciunilor /ntreprinse /n scopul ameliorrii eficacitilor lor realeG @str;ngerea relaiilor de lucru cu 8niunea European, &aiunile 8nite, (*)*C*E*G @dez'oltarea cooperrii politice cu statele obser'atoare* )ecretarul -eneral 'iziteaz mai multe capitale ale statelor membre pentru a sensibiliza cei mai /nali responsabili ai gu'ernelor 1i parlamentelor naionale asupra rolului politic 1i a importanei cresc;nde a Consiliului Europei /n asigurarea drepturilor omului, democraiei 1i statului de drept /n Europa e$tins* 5roiecte prioritare: Cn anul 9009, )ecretarul -eneral a introdus un nou concept prin intermediul a dou proiecte integrate referitoare la ,,:spunsuri la 'iolena cotidian /ntr@o societate democraticH 1i ,,) facem instituiile democratice s funcionezeH* Consiliul Europei coopereaz cu statele membre 1i grupurile ci'ile, concluzion;nd asupra e$perienei a'ute /n diferitele sectoare specializate ale (rganizaiei pentru a stabili politici integrate /n cadrul acestor teme specifice* )igla Consiliului Europei este un cerc format din 19 stele de aur pe fond albastru* +ceast emblem a fost adoptat /n 1955 de Consiliul %ini1trilor al Consiliului Europei la propunerea +dunrii 5arlamentare* 5rin dispunerea lor, statele simbolizeaz uniunea populaiei Europei* Cn ceea ce pri'e1te numrul lor, 19 este simbolul perfeciunii 1i al plenitudinii* in mai 197,, drapelul european este 1i emblema oficial a 8niunii Europene* "mnul european a fost adoptat /n 1969 de Consiliul %ini1trilor al Consiliului Europei, acesta fiind un aran<ament musical fr te$t, realizat de =erbert 'on Dara<an, al preludiului la ,,(da bucurieiH din )imfonia a 9@a de Beeto'en* "mnul European este interpretat cu prile<ul ceremoniilor europene* 5remiul European al drepturilor omului este atribuit ca o recunoa1tere a unei contribuii eseniale la cauza drepturilor omului, a1a cum este recunoscut /n Con'enia european a drpturilor omului* ecernat o dat la fiecare trei ani, la )trasbourg, premiul poate consacra o persoan, un grup, o instituie sau o organizaie negu'ernamental* El este atribuit de Comitetul %ini1trilor, iar laureatul su este ales dintr@o list de candidai, prezentat de +dunarea 5arlamentar* 5remiul const /ntr@o medalie de aur 1i un certificate amintind contribuia laureatului la aprarea drepturilor omului*

istincii europene pentru ora1e : Comisia pentru mediu, amena<area teritoriului 1i a puterilor locale a +dunrii 5arlamentare acord diferite recompense ora1elor 1i autoritilor locale ca recuno1tin a acti'itii lor europene* Ele pot a'ea dreptul la una din urmtoarele distincii : iploma European, rapelul de (noare, 5lac0eta de (noare, 5remiul Europei* 5remiul Europa este decernat /n fiecare an /ncep;nd cu 1955, fiind cea mai /nalt distincie pe care o poate primi o municipalitate pentru contribuia la cooperarea european* Comisia pentru mediu, amena<are teritorial 1i a puterilor locale a +dunrii 5arlamentare desemneaz municipalitatea laureat dintre cele care 1i@au prezentat candidature* 5remiul const /ntr@un trofeu, pstrat de municipalitate timp de un an, o medalie de bronz 1i o diplom* %unicipalitatea laureat prime1te 1i un premiu /n bani de circa 6,00 euro, destinat finanrii cltoriilor de studii /n Europa a unora dintre tinerii si ceteni* iploma european a zonalor prote<ate Comitetul %ini1trilor desemneaz din 19,5 aceast diplom, la recomandarea Comitetului pentru acti'itileConsiliului Europei, /n materie de di'ersitate biologic 1i peisagistic* iploma este atribuit parcurilor, rezer'aiilor 1i siturilor naturale ce prezint un interes internaional, /n care se respect anumite criterii de ocrotire a partimoniului natural 1i se ine seam de 'aloarea lor 1tinific, cultural 1i recreati'* :egiunea recompensat este plasat sub patrona<ul Consiliului Europei pe o perioad de 5 ani, cu posibilitatea de re/noire, dup o e'aluare riguroas efectuat de speciali1ti la faa locului* 5remiul Consiliului Europei pentru muzee ia fiin /n 1996 1i este atribuit anual* El recompenseaz muzeul care a contribuit la aprarea patrimoniului cultural European /ntr@un mod original* 5remiul const /ntr@o statuie de bronz, realizat de artistul spaniol ?oan %iro 1i o sum de apro$imati' 5000 euro* %uzeul laureate este ales de Comisia pentru cultur 1i educaie a +dunrii 5arlamentare, dintre muzeele selecionate de Comitetul "ndependent al premiului european al muzeului* 5remiul European pentru programele de tele'iziune 5entru obinerea premiului, Consiliul Europei organizeaz un concurs /mpreun cu alte instituii europene* El 'izeaz punerea /n 'aloare a creati'itii 1i a di'ersitii culturale naionale, regionale 1i locale, precum 1i /ncura<area celor mai bune programe*(rganizatiile negu'ernamentale independente .(&-2 reprezinta un element 'ital al societatii europeneG ele reflecta libertatea de e$presie si asociere care este un principiu fundamental al democratiei* !ara scop lucrati', ele inter'in pe plan local, regional si national /n domenii cruciale: drepturile omului, educatie, cultura, actiune sociala, medii, munca, actiune politica, stiinte, a<utor umanitar* Consiliul Europei a recunoscut influenta (&-@urilor din 1959, pre'az;nd posibilitatea de a le acorda statut consultati'* :egulile de cooperare au fost /mbunatatite si actualizate /n decursul anilor, /n prezent ele fiind stabilite prin :ezolutia .942 47 a Comitetului %inistrilor* !iecare organizatie candidata trebuie

10

sa prezinte, /n sustinerea cererii sale, un dosar /ntocmit /n limba franceza sau engleza si, de preferinta, /n aceste doua limbi oficiale ale Consiliului* (rganizatiile candidate sunt, de asemenea, obligate sa completeze un c0estionar pri'ind modalitatile cooperarii lor cu Consiliul Europei* +mors;nd dialogul cu (&-@urile, Consiliul a 'rut sa raspunda unei triple necesitati: sa@i asculte pe cetatenii europeni, sa le asigure o reprezentare directa si sa@si faca cunoscuta actiunea prin aceste asociatii, din care peste 460 beneficiaza /n prezent de statutul consultati'*5entru a obtine acest statut, (&-@ urile trebuie sa /ndeplineasca urmatoarele conditii: sa /mpartaseasca obiecti'ele Consiliului Europei si sa participe la actiunea saG sa fie internationale si reprezentati'e pe plan geografic si /n domeniul specific de acti'itate, sa dispuna de sediu permanent si de o organizare structurata si sa aiba un secretar general* Consiliul Europei coopereaza cu (&-@urile la fiecare din ni'elurile sale structurale: Comitetul %inistrilor, +dunarea 5arlamentara si Congresul +utoritatilor #ocale si :egionale din Europa, reprezent;nd organele locale si regionale alese* e la simpla consultare la o 'eritabila colaborare /n cazul unor proiecte specifice, cooperarea poate lua forme foarte di'erse* :eprezentantii (&-@urilor pot participa /n calitate de consultanti la anumite studii sau la acti'itatea comisiilor intergu'ernamentale, sa redacteze note catre )ecretarul -eneral, sa prezinte e$puneri orale sau scrise /n fata comisiilor +dunarii 5arlamentare si la Congresul +utoritatilor #ocale si :egionale sau cu ocazia coloc'iilor, seminariilor si a altor reuniuni organizate de Consiliul Europei* (&-@ urile aduc la cunostinta opiniei publice progresul proiectelor Consiliului Europei din domeniul lor de acti'itate, pun;ndu@si e$perienta la dispozitia (rganizatiei* Proiectele inte)rate ale Consiliului Europei *!++!,!++'Cn 9009, Consiliul Europei a lansat doua 5roiecte integrate multianuale care se concentreaza asupra unor problematici rele'ante pentru (&-@uri, si anume: I)a facem institutiile democratice sa functionezeH si I:aspunsuri la 'iolenta din fiecare zi /ntr@o societate democraticaH*5roiectele integrate urmaresc crearea retelelor intra@organizationale pentru /mbunatatirea performantelor si impactului acti'itatii Consiliului Europei prin concentrarea e$perimentelor acumulate /n diferite sectoare asupra unei singure teme* +ceasta metodologie integratoare este cuplata cu introducerea abordarii intersectoriale si interdepartamentale /n cadrul sectorului intergu'ernamental, al +dunarii 5arlamentare, al Congresului +utoritatilor #ocale si :egionale din Europa si al (&-@urilor pentru a se putea oferi raspunsuri coerente la necesitatile /n e'olutie ale statelor membre*5roiectul integrat numarul 1 I)a facem institutiile democratice sa functionezeH se concentreaza asupra raspunsurilor si responsabilitatilor institutiilor democratice si asupra participarii societatii ci'ile la procesul de luarea deciziilor si la alegeri*

11

5roiectul integrat numarul 9 I:aspunsuri la 'iolenta din fiecare zi /ntr@o societate democraticaH urmareste definirea principiilor politicilor /n domeniul combaterii si reducerii 'iolentei si elaborarea strategiilor de pre'enire* Cn 9009, un !orum al cetatenilor a fost organizat /n cadrul fiecarui proiect integrat a';nd temele: proiectul numarul 1 I)tatutul <uridic al (&-@urilor si gu'ernarea democraticaH, proiectul numarul 9 I)ocietatea ci'ila si pre'enirea 'iolentei cotidieneH*Concluziile proiectelor 'or putea fi elaborate la sf;rsitul perioadei .90042 sub forma: te$telor <uridice, recomandarilor, rezolutiilor, manualelor de practici corecte, proiecte pilot, acti'itati de asistenta, adoptarea unor principii directoare*Competenta (&-@urilor pre'azute cu statut consultati' se e$ercita /n toate domeniile de actiune intergu'ernamentala, parlamentara si normati'a .sau Icon'entionalaH2 a Consiliului Europei* +cestea au creat grupe de specialisti /n cadrul propriei lor structuri care se ocupa de urmatoarele probleme: Carta europeana sociala, politicile sociale, drepturile omului, educatia si cultura, dialogul si solidaritatea &ord@)ud, societatea ci'ila /ntr@o noua Europa, mediul si ruralitatea, sanatatea, egalitatea de gen, saracia si coeziunea sociala* Consiliul Europei dispune de o structura permanenta de cooperare cu (&-@urile internationale:

Conferinta plenara .anuala2, care reuneste toate (&-@urile cu statut consultati', determina actiunile de /ntreprins pentru /mbunatatirea functionarii acestei structuri si fi$eaza obiecti'ele comisiei sale de legaturaG Comisia de legatura a (&-@urilor, creata /n 196,, formata din douazeci si cinci de membri, se reuneste de cel putin trei ori pe an si are urmatoarele functii:

@ sa asigure legatura cu ser'iciile interesate ale )ecretariatului -eneral al Consiliului EuropeiG @ sa urmareasca lucrarile reuniunilor sectoriale ale (&-@urilor /n diferite domenii de interesG @ sa pregateasca Conferinta plenara si programul anual de lucruG @ sa incite (&-@urile sa coopereze cu Consiliul Europei si sa@si faca cunoscute acti'itatile pe care le desfasoara* +u fost luate, de asemenea, initiati'e pentru sustinerea tranzitiei democratice /n Europa centrala si de est*

Comitetul mi$t I5arlamentari J Comisia de legatura a (&-@urilorH* Creat /n 1969, el studiaza modalitatile de dez'oltare a sinergiilor /ntre (&-@uri si +dunarea 5arlamentara a Consiliului Europei* El se compune din ansamblul membrilor Biroului Comisiei de legatura si din unsprezece parlamentari reprezent;nd +dunarea*

12

E$emple de cooperare (&-@urile au contribuit la elaborarea a numeroase con'entii si instrumente ale Consiliului Europei, precum Con'entia referitoare la statutul <uridic al muncitorului migrant .)3E nr* 942, Con'entia europeana pentru pre'enirea torturii .)3E nr* 19,2, Con'entia culturala europeana .)3E nr* 172, Carta europeana a limbilor regionale sau minoritare .)3E nr* 1472 si Con'entia referitoare la recunoasterea personalitatii <uridice a organizatiilor internationale negu'ernamentale .care le pri'este direct2 .)3E nr* 1942*8nele e$emple de cooperare sunt semnificati'e* E$pertii si obser'atorii +dunarii 5arlamentare /i consulta adeseori pe reprezentantii locali ai (&-@urilor /n probleme ale drepturilor omului /nainte de a recomanda aderarea unei tari si cu prile<ul 'erificarii caracterului democratic al alegerilor din tarile candidate la aderare* Curtea europeana a drepturilor omului autorizeaza tot mai mult (&-@urile sa@i comunice informatii referitoare la cererile asupra carora a fost sesizata, Comitetul european pentru pre'enirea torturii primeste, de asemenea, informatii de la (&-@uri, iar pe reprezentatii unora /i /nt;lneste cu prile<ul 'izitelor pe care le efectueaza /n tarile membre* (&-@urile participa la coloc'ii asupra marilor teme ale societatii: I+sociatiile J spri<in sau sfidare pentru democratia parlamentaraKH, I&oua saracie din EuropaH, I>oluntariatul /n actiunea socialaH, I5olitica si cetateni: politica /n slu<ba cetatenilor si participarea cetatenilor la politicaH si I(&-@urile si societatea ci'ilaH* Mo.ili/area opiniei pu.lice (&-@urile iau, de asemenea, parte acti'a la campaniile europene lansate de Consiliul Europei: pri'ind interdependenta si solidaritatea &ord@)ud .19772, /mpotri'a rasismului, $enofobiei si intolerantei .19952, pri'ind +nul european pentru conser'area naturii .19952, Europa /mpotri'a saraciei si a e$cluderii sociale .1999@90002, Europa un patrimoniu comun .1999@90002, +nul european al limbilor .90012*%isiunea esentiala a Consiliului Europei este de a promo'a drepturile omului si libertatile fundamentale* Colaborarea (&-@urilor apare /n aceasta pri'inta inestimabila, /ntruc;t acestea /i informeaza pe cetateni asupra drepturilor lor, fac sa circule informatia si, mai ales, se asigura ca anga<amentele fundamentale sunt respectate* Cncep;nd din 1990, Consiliul Europei /si multiplica contactele cu (&-@urile din Europa centrala si de est, unde acestea <oaca un rol proeminent /n constructia unei societati democratice bazata pe drepturile omului si suprematia legii* (&-@ urile care beneficiaza de statut consultati' au contribuit la organizarea unei serii de seminarii pri'ind I:olul (&-@urilor /n tranzitia spre o societate democraticaH la >arso'ia .19902, la )ofia si la >ilnius .19942, la Bucuresti si la Bratisla'a .19942, la 3irana .19952 si la Die' .199,2* +ceste (&-@uri, /mpreuna cu altele, participa concret la organizarea de conferinte, seminarii, reuniuni de informare si programe de formare pe plan regional, /n special /n domeniul drepturilor omului*

13

Cn 1994, Consiliul Europei a patronat /mpreuna cu organizatiile negu'ernamentale pentru drepturile omului o reuniune pe tema I(rganizatiile independente pentru drepturile omului: programe J cooperare J realizareH, la #<ubl<ana*Cn octombrie 199,, Consiliul a organizat la Budapesta un seminar de informare pe tema I:olul si functiile organizatiilor negu'ernamentale .(&-2 care actioneaza pentru promo'area egalitatii se$elor /n Europa centrala si de estH* +cest seminar 'iza sa puna /n lumina e'olutia relatiilor /ntre (&-@urile de femei si puterile publice din tarile Europei centrale si de est si rolul lor /n societate si sa propuna strategii pentru /ntarirea cooperarii la ni'el european* Consiliul si (&-@ urile cu statut consultati' organizeaza acti'itati /n cadrul programului + +C)* Consiliul Europei nu distribuie fonduri organizatiilor negu'ernamentale si nici particularilor* Bugetul acestuia este utilizat pentru finantarea propriului program intergu'ernamental de acti'itati* atorita 'astei sale retele de (&-@uri care contribuie /n mod util la lucrarile sale si <oaca un rol esential /n procesul democratic, Consiliul Europei ram;ne, astfel, aproape de opinia publica si de fortele sc0imbarii sociale* B+&C+ E EL>(#3+:E + C(&)"#"8#8" E8:(5E" O.iecti0e1 Creata in 12345 6anca de #e/0oltare a Consiliului Europei *CE6- este cea mai 0ec7e institutie 8inanciara internationala din Europa si sin)ura cu 9 0ocatie e:clusi0 sociala ;. CE6 repre/inta instrumentul 8inanciar al politicii de solidaritate a Consiliului Europei. CEB este o banca de dez'oltare multilaterala aflata sub autoritatea suprema a Consiliului Europei* 3otusi ea beneficiaza de personalitate <uridica proprie si autonomie financiara* 5rin acordarea de /mprumuturi banca participa la finantarea proiectelor sociale, raspunde situatiilor de urgenta contribuind /n acest fel la /mbunatatirea conditiilor de 'iata si a coeziunii sociale /n regiunile mai putin fa'orizate ale Europei* CEB acorda credite statelor membre ale Consiliului Europei* #omeniile de actiune1 5rincipalele domenii de actiune ale bancii, asa cum sunt ele definite prin articolele +cordului si :ezolutia 1470 .90042 ale Consiliului de administratie, sunt structurate dupa cum urmeaza: < Consolidarea inte)rarii sociale1 +<utorarea refugiatilor, migrantilor si a populatiei deportate .stramutate2 Crearea de locuinte sociale Crearea si mentinerea de locuri de munca in /ntreprinderile mici si mi<locii precum si formarea profesionala +meliorarea calitatii 'ietii /n mediile urbane defa'orizate si modernizarea rurala

14

< &estionarea mediului1 1* +<utorarea regiunilor lo'ite de dezastre naturale sau ecologice precum si actiuni de pre'enire a acestora 9* 5rotectia mediului 5rote<area patrimoniului istoric si cultural < #e/0oltarea capitalului uman1 Educatie )anatate e la crearea sa, Banca de ez'oltare a Consiliului Europei are ca principal obiecti' sa raspunda situatiilor de urgenta si sa ofere spri<in financiar 'ictimelor acestor situatii* 3ipurile de actiuni initiate in ultimii cinci ani indica trei linii sectoriale de actiune care structureaza toate acti'itatile institutiei /n concordanta cu 'ocaia sa social*)a contribuie la consolidarea inte)rarii sociale5 /n mod special prin: a<utorarea refugiatilor si a migrantilor, cresterea numarului de locuinte sociale disponibile, /mbunatatirea conditiilor de 'iata /n mediul rural si urban precum si crearea sau mentinerea locurilor de munca* )a participe la )estionarea responsa.ila a mediului5 prin actiuni de pre'enire si a<utorare a regiunilor lo'ite de dezastre naturale sau ecologiceG construirea sau reabilitarea infrastructurilor de aductiune a apei si tratamentul deseurilor lic0ide si solideG producerea de energii curate care se pot re/nnoiG prote<area si reabilitarea patrimoniului istoric* )a sustina de/0oltarea capitalului uman5 prin intermediul proiectelor din domeniul educatiei si sanatatii*

15