Despre Crezul de la Niceea

Crezul este cea mai concisa si larg acceptata forma de marturisire a credintei crestine. El a fost adoptat initial la sinodul de la Niceea in anul 325, in timpul imparatului Constantin. In anul 381, sinodul de la Constantinopol a adoptat o versiune mai extinsa, care este similara cu cea din zilele noastre. In 58 , la sinodul de la !oledo, "iserica apuseana #otaraste ca versul$ %cred&'intru (u#ul )fant care purcede de la !atal', sa se citeasca 'si intru (u#ul )fant care purcede de la !atal si de la *iul', prin adaugarea cuvantului '*ilio+ue'. ,ceasta adaugare a fost facuta in scopul de a elimina anumite idei raspandite in "iserica spaniola, care negau completa divinitate a *iului. Insusi papa -eon III ./ 508112 a fost impotriva acestei adaugiri si a interzis0o. Cu toate acestea, la cererea imparatului 3enric II, crezul cu adaugarea lui '*ilio+ue' se canta la 4oma in 1516. ,ceasta este de natura sa tensioneze relatiile dintre "iserica de 4asarit si cea de ,pus. In 1553 papa -eon al I70lea trimite la Constantinopol o delegatie condusa de cardinalul 3um"ert pentru a reinnoi legaturile canonice dintre cele doua "iserici. 8atriar#ul "izantin 9i#ail Cerularie refuza sa faca orice concesie cu privire la '*ilio+ue'. ,tunci, la 15 iulie 1556, reprezentantii papei depun pe altarul din )fanta )ofia, o sentinta de excomunicare a lui Cerularie, acuzandu0l de 15 erezii, printre care faptul de a fi retras '*ilio+ue' din crez si de a fi ingaduit casatoria preotilor. (ar, asa cum spune 9ircea Eliade, 'irepara"ilul s0a produs a"ia in 1256, cand armatele cruciadei a I: a ataca si ;efuiesc Constantinopolul, sfaramand icoane si aruncand moaste la gunoi.' Cronicarul Nicetas C#oniates aminteste$ 'nici musulmanii nu s0au purtat cu noi, asa cum s0au purtat aceste popoare crestine, care isi fac cruce in numele (omnului si care au aceeasi religie cu noi.' (upa cum se poate vedea, Crezul de la Niceea a fost una din principalele neintelegeri dintre "iserica <rtodoxa si cea 4omano0 Catolica, cauzand sc#isma celor doua "iserici, iar disputa dintre teologi continua si in ziua de azi. In "isericile ortodoxe romanesti din ,merica de Nord .4<E,2, crezul este citit la fiecare liturg#ie, fie in engleza, fie in romaneste. )pre surprinderea multora, pasa;ul care in romaneste se citeste$%cred& 'intruna sfanta, so"orniceasca si apostoleasca =iserica' este citit in engleza$%I "elieve& 'in one #ol>,catholic and apostolic c#urc#.' Cuvantul 'cat#olic' este acela care creaza confuzia, cand in romaneste folosim cuvantul 'so"orniceasca' cu referire la "iserica in care credem. (ictionarul ?e"ster al lim"ii engleze explica cuvantul 'cat#olic' ca 'unitar'sau 'universal', si de asemenea mentioneaza ca "iserica 4omano0Catolica a acaparat acest termen, ca referindu0se strict la sine. @nele "iserici din @), au inlocuit in Crez cuvantul 'cat#olic' cu 'universal'. -a data cand am scris acest articol spuneam ca$ )peram ca si Episcopia 4omana din ,merica .4<E,2 sa gaseasca in cele din urma, alta traducere decat 'cat#olic', pentru romanescul 'so"ornicesc'. Intre timp, =iserica <rtodoxa din ,merica .<C,2, din care face parte si 4<E,, ne0a adus la cunostinta faptul ca desi in lim"ile slave se foloseste cuvantul 'so"orn>i', iar in romaneste 'so"orniceasca', totusi cel mai potrivit cuvant englez este 'cat#olic', care scris cu litera mica este un ad;ectiv si nu se refera la =iserica 4omano0Catolica, ci inseamna 'complet, caruia nu0i lipseste nimic, etc'. (e asemenea, <C, nu crede ca traducerea cuvantului 'so"ornicesc' cu englezescul 'conciliar' ar fi adecvata. Cu tot respectul pentru <C,, continuam sa spunem ca folosirea cuvantului 'cat#olic' in crezul ortodox poate fi o sursa de confuzie. )pre clarificare, mai spunem ca grecescul 'Aat#oliAe' care se traduce 'universal', a fost in mod curent folosit de invatatii antici .,ristotel, 8ol>"ius, etc.2, iar asocierea cuvintelor '"iserica catolica' .#e Aat#oliAe eAAlesia2 dateaza din anul 115, fiind prima data folosita de )f. Ignatiu in epistola sa catre "iserica din )m>rna. Expresia a fost folosita mai apoi de )fintii 8arinti si cea mai clara explicatie a ei ne este data de )f. C#iril din Ierusalim$ '=iserica se numeste catolica pentru ca este acum raspandita in intreaga lume, de la un capat la altul'. In acest sens a fost introdus cuvantul 'catolic' in Crezul de la Nicea, in secolul I: , cand "iserica era unita. (upa sc#isma din secolul 7I si dupa ce =iserica de ,pus a acaparat termenul 'catolic', din motive lesne de inteles, "isericile slave au inlocuit in Crez cuvantul 'catolic' cu 'so"orn>i'. <C, insa considera ca adecvata folosirea cuvantului 'cat#olic' in sensul ar#aic, iar Crezul <rtodox in versiune engleza se citeste astfel$ The Creed I "elieve in one Bod, t#e *at#er almig#t>, maAer of #eaven and eart#, and of all t#ings visi"le and invisi"le. ,nd in one -ord, Cesus C#rist, t#e )on of Bod, t#e onl> "egotten, "egotten of t#e *at#er "efore all ages$ lig#t from lig#t, true Bod from true Bod, "egotten, not made, of one essence Dit# t#e *at#er, t#roug# D#om all t#ings Dere madeE ?#o for us men and for our salvation came doDn from #eaven and Das incarnate of t#e 3ol> )pirit and t#e :irgin 9ar>, and "ecame man. ,nd #e Das crucified for us under 8ontius 8ilate, and suffered and Das "uried. ,nd on t#e t#ird da> 3e rose again according to t#e )cripturesE and 3e ascended into #eaven and is seated at t#e rig#t #and of t#e *at#er. ,nd 3e Dill come again in glor> to ;udge t#e living and t#e dead, and 3is Aingdom Dill #ave no end. ,nd in t#e 3ol> )pirit, t#e -ord, t#e giver of life, D#o proceeds from t#e *at#er, D#o Dit# t#e *at#er and t#e )on is Dors#ipped and glorified, D#o #as spoAen t#roug# t#e prop#ets. In one, #ol>, cat#olic and apostolic C#urc#. I confess one "aptism for t#e remission of sins. I looA for t#e resurrection of t#e dead, and t#e life of t#e Dorld to come. ,men.