Sunteți pe pagina 1din 12

BURSA GENERAL DE MRFURI

Indrumator: Prof. dr. Aurel CHIRAN

Studenti: IONELA IULIA APETRII OANA COCA Facultatea: AGRICULTUR Specializarea: I.E.A. Anul: IV Grupa: 425

E suficient ca din cnd n cnd cte un om genial s moar nebun pentru ca o perioad de timp normalitatea s nu mai fie deloc cotat la burs.

Lucian Blaga

Ce este bursa de marfuri? Care este obiectul tranzactiilor? Ce structura are bursa de marfuri? Care sunt principalele sale functii? Cine conduce aceasta institutie? Ce este Casa de clearing?

Concept. Scurt istoric.


Bursa de marfuri este o piata caracteristica economiei concurentiale, unde se cumpara i se vand marfuri fungibile, dupa o procedura speciala, care se desfaoara potrivit unui program prestabilit, intr-o anumita sala, in prezenta vanzatorilor i a cumparatorilor sau a reprezentantilor acestora. Dezvoltarea ei este strans legata de cea a comertului. Tipuri de comert la bursa de marfuri: la vedere (spot) la termen (forward) promisiuni de viitor (futures)

Aparitia burselor de marfuri 1531 - prima bursa de marfuri BM Anvers 1554 - Royal Exchange Londra dupa 1639 BM Paris, Ausburg, Basel, New York, Milano, Tokyo, Chicago etc. 1882 - Bursa de la Bucuresti
Obiectul tranzactiilor consta in: cereale, unt, oua, branza, pasari domestice, cartofi, piei de vita, bumbac etc.

OBIECTUL TRANZACTIILOR BURSIERE


Tranzactii bursiere - contracte de vanzarecumparare de bunuri corporale fungibile,incheiate pe piata secundara de capital cu mijlocirea agentilor de bursa. Bursa de marfuri este un mediator intre vanzator i cumparator, garantand primului ca primeste marfa in conditiile specificate la nivelul bursei, iar ultimului ca va primi valoarea marfurilor negociate la pret prestabilit sau negociabil. Dupa obiectul tranzactiilor si gradul de specializare, bursele de marfuri se clasifica in: burse de marfuri generale: marfuri - grau, porumb, soia, porci i vite etc., reprezentative fiind CBOT i CME; valute i instrumente de datorie pe termen scurt (bonuri de tezaur). burse specializate: metale pretioase (London Metal Exchange), cacao, cafea, zahar (New York Coffee, Sugar and Cocoa Exchange), bumbac (New York Cotton Exchange), titei, pacura, benzina (New York Mercantile Exchange).

Trasaturile esentiale ale bunului tranzactionat: fungibil, interesant pe piata, atractiv, depozitabil.

Structura Bursei de Marfuri


Bursele de marfuri sunt piete de interes general, reglementate i

autorizate potrivit legislatiei din fiecare tara. Fondarea unei burse de marfuri necesita participarea a cel putin 25 de societati de brokeraj autorizate sa negocieze la bursa, in calitate de intermediari intre cumparatori. Membrii bursei pot fi persoane fizice sau juridice. Din punct de vedere institutional, bursa de marfuri are urmatoarea structura: Membrii bursei, membrii afiliati cei care sunt actionari la o casa de compensatie pot efectua tranzactii atat pe piata la disponibil, cat si pe piata la termen si cu optiuni, iar cei care nu sunt actionari la o casa de compensatie pot efectua tranzactii pe piata la termen si cu optiuni numai prin intermediul unui membru al bursei care este actionar la o astfel de casa. Consiliul bursei este numit de catre Adunarea Generala a Actionarilor Bursei, dintre functionarii sai, pentru o perioada de 4 ani si poate fi format din administratori sau cenzori, actionari sau asociati la o bursa de marfuri, casa de compensatie, agentie de brokeraj, societate de consultanta sau societate de expertiza contabila pentru o agentie de brokeraj, casa de compensatie ori bursa de marfuri. Activitatea consiliului este condusa de un presedinte. Asociatia bursei - cuprinde toti comerciantii cu calitatea de membri ai bursei care efectueaza tranzactii pe piata la disponibil, la termen si cu optiuni, daca sunt inscrisi la Oficiul Registrului Comertului si au obtinut autorizatie de functionare de la Comisia operatiunilor la termen.

Analiza poziiei concureniale


Grila de evaluare a poziiei concureniale
Factori cheie ai succesului Grad de importan/coefici eni de ponderare (%) 10
15 10

Nota medie ponderat MURFATLAR = 3,85


Note

Cota de pia Pretul mediu (12 lei/l) Costul de producie mediu pe 1 l de vin (5,4 lei/l)

5 3 2

Rentabilitate i for financiar


Imaginea ntreprinderii implementarea comercial Productivitate i

30
15 20

5
4 3

Factori cheie ai succesului

Cota de pia Pretul mediu (13 lei/l) Costul de producie mediu pe 1 l de vin (5,5 lei/l) Rentabilitate i for financiar Imaginea ntreprinderii i implementarea comercial Productivitate

Grad de Note importan/coefic ieni de ponderare (%) 10 4 15 4 10 30 15 20 2 3 4 3

Grila de evaluare a poziiei concureniale

Nota medie ponderat VINCON VRANCEA = 3,30

Factori cheie ai succesului

Nota medie ponderat CRAMELE RECA = 3,35

Cota de pia Pretul mediu (14 lei/l) Costul de producie mediu pe 1 l de vin (5,9 lei/l) Rentabilitate i for finaciar Imaginea ntreprinderii implementarea comercial Productivitate i

Grad de Note importan/coefici eni de ponderare (%) 10 3 15 10 30 15 20 4 2 4 4 3

Analiza structurii concureniale


Structura concurenial a pieei se calculeaz cu ajutorul indicatorului: indicele de concentrare

Ic

(14,80 4,56 4,13 0, 055 0, 041 0, 025 0, 011 0, 01) 23, 632 i 1

Cotele de pia (%) Murfatlar = 14,80 Vincon Vrancea = 4,56 Cramele Reca = 4,13 Cramele Halewood =0,055 Vinexport = 0,041 Carl Reh Winery = 0,025 Domeniul Coroanei Segarcea = 0,011 Provinum = 0,01

Concluzii
1. 2.

3.

4.

Caracterizarea mediului concurenial s-a realizat pe piaa vinului rou din Romnia. Principalii actori de pe piaa vinului rou din Romnia sunt: Murfatlar (14,8%), Vincon Vrancea (4,56%) i Cramele Reca (4,13%). Lider pe pia este Murfatlar cu o not medie a poziiei concureniale de 3,85, urmat de Cramele Reca cu 3,35 si Vincon Vrancea cu 3,30. Piaa vinului rou din Romnia este dispersat, indicele de concentrare al pieei are valoarea de 23,632. Acest fapt evideniaz existena unei piee deschise, fr bariere la intrare pentru noile firme.

V MULUMESC!