Clasificarea materi alelor de formare

Nisipuri

Lianti

Materiale de adaos

Nisipuri pentru turnatorie

Roca sedimentara clasica necimentata Componenta predominanta: SiO2 Se prezinta sub forma de granule

Geneza nisipurilor de turnatorie

Clasificarea nisipurilor de turnatorie

-in functie de componenta levigabila

Nisipuri cuartoase Nisipuri slabe Nisipuri semigrase Nisipuri grase

Nisipuri foarte grase

Lianti folositi in turnatorie

Sunt materiale de formare care au rolul de a lega granulele de nisip si de a imbunatati unele proprietati fizico-mecanice ale amestecurilor de formare. Exista doua mari categorii: -lianti anorganici -lianti organici

Liantii anorganici
-sunt mai ieftini, de aceea se consuma in cantitate mare in turnatorii. Exemple: argila, bentonita, ciment, ghips si sticla solubila

Argila

Constituit din silicati de aluminiu hidratati, impreuna cu diferite impuritati minerale. In functie de proprietatile de liere exprimate prin rezistenta la compresiune, argilele se impart in trei clase: -slab lianta -mediu lianta -puternic lianta

Proprietatile de liere ale argilelor se determina dupa capacitatea de lipire, capacitatea de liere si cifra coloidala.

Bentonita
Este o varietate de argila care s-a format prin alterarea unor cenusi vulcanice, depuse in bazinele marine. Constituentul mineralogic principal este montmorillonitul. Sub 40%-argila, peste 75%-bentonita iar intre, liantul se numeste argila bentonitica.

Cimentul

Este folosit ca liant la forme si miezuri pentru turnarea pieselor mici, mijlocii si grele de fonta, precum si pentru miezuri mici si mijlocii in turnatorii de otel.

Ghipsul
Este un sulfat de calciu hidratat cu doua molecule de apa. Se foloseste mai mult pentru confectionarea formelor false, a modelelor, precum si a unor forme folosite la turnarea aliajelor neferoase.

Silicatul de sodiu
Este denumit si sticla solubila Se foloseste ca solutie apoasa Procesele de disociere naturala ale silicatului de sodiu si de uscare decurg lent, de aceea este necesara accelerarea disocierii si a uscarii.

Metode de scurtare a timpilor de disociere si uscare

Incalzirea formelor si a miezurilor Suflarea formelor si a miezurilor cu bioxid de carbon Intarirea chimica cu clorura de amoniu Adaugarea de ferosiliciu praf

Silicatul de etil

In special liant pentru obtinerea formelor coji cu modele fuzibile.

Lianti organici
Intrucat liantii anorganici au putere mica de liere, respectiv indepartarea miezurilor din forma devine o operatie destul de dificila, se folosesc lianti organici; Liantii organici sunt mai scumpi decat cei anorganici.

Clasificare lianti organici

Clasa A-hidrofobi-nu se dizolva in apa Clasa B-hidrofili-se dizolva in apa

Cele mai importante caracteristici:

Se

intrebuinteaza numai la miezuri complicate Au rezistenta specifica ridicata

Liantii din clasa A-1

Uleiuri de natura vegetala, cu ajutorul carora se obtine cea mai mare rezistenta specifica Capacitatea de oxidare a uleiurilor este detereminata de indicele de iod, adica de cantitatea de iod care poate fi absorbita de 100g ulei.

Exemple:
Ulei de in Ulei de canepa si de floarea soarelui Rematolul Petrolatum oxidat

Liantii din clasa A-2

Se folosesc ca inlocuitori ai liantilor din clasa A-1 si in special ai uleiului de in

Liantii din clasa A-3

Exemple:
Gudroanele Reziduri

bituminoase-smoala Colofoniul

Liantii din clasa B-1

Din aceasta clasa fac parte rasinile sintetice

Liantii din clasa B-2

Dextrina-se obtine prin prajirea amidonului, in prezenta unui mic adaos de acid clorhidric sau azotic Cleiul pectinic-este un liant sub forma de praf; se obtine prin hidroliza pectinelor, compusi organici complecsi, care se gasesc in tesuturile vegetale

Liantii din clasa B-3

Reprezentativi:-melasa, lesia sulfinica si moliftanul.

Materiale de adaos

Pentru obtinerea anumitor proprietati superioare sau speciale (refractaritate, permeabilitate, compresibilitate, plasticitate etc) in reteta amestecului de formare se introduc materiale de adaos.

Carbune de piatra Smoala de carbune Pacura Motorina si petrol Rumegus de lemn

Amestecuri de formare

Materialul folosit pentru executarea formelor si miezurilor este un amestec de formare.

Clasificarea amestecurilor de formare

Amestecuri pentru forme-se foloseste la executarea formelor.

Amestec de model Amestec de umplere Amestecul unic

Amestecuri pentru miezuri-sunt amestecuri cu proprietati precum refractaritae, permeabilitate si rezistente mecanice mari.
Numai din nisip nou si lianti Pentru marirea refractaritatii, miezurile cu lianti anorganici se vopsesc cu vopsea refractara

Vopsele, pudre, cleiuri si chituri pentru turnatorie Vopsele de turnatorie

Vopselele de turnatorie sunt materiale antiaderente care se aplica pe suprafata miezurilor si a formelor inainte de uscare. Rolul lor este de a realiza un strat refractar la suprafata de contact cu aliajul lichid. Nu se pot folosi in cazul miezurilor crude.

Pudrele de turnatorie
Pudrele sunt materiale macinate fin care se aplica pe suprafata formelor sau a miezurilor crude. Clasificare: Pudre refractare Pudre combustibile Pudre de izolatie

Cleiurile de turnatorie
Sunt materiale auxiliare, care servesc la lipirea miezurilor. Exemple: Clei pe baza de lesie sulfitica Clei pe baza de dextrina

Chiturile de turnatorie

Chiturile sunt materiale auxiliare care servesc la umplerea fisurilor sau imperfectiunilor de la muchii.

Materiale de formare speciale

Pentru prevenirea aparitiei aderentelor, la piesele masive este necesara inlocuirea amestecului de formare pe baza de nisip cuartos, cu un material neutru sau bazic. Intrucat sunt scumpe, se folosesc numai ca amestec de model sau ca adaos in vopsele de turnatorie. Exemple: samota, cromita, cromomagnezita, magnezita.