Sunteți pe pagina 1din 1

IV.

Stratificare sociala si putere

Nu exista societate fara putere politica (nteleasa ca forta de ordine prin excelenta) si nici putere fara ierarhii si fara raporturi inegale instaurate ntre indivizi si grupuri sociale. 1.Ordine si subordonare. Exista dezbateri nesolutionare n antropologia politica pe baza ierarhiei- unele teorii sustin ca manifestarea raporturilor de ierarhie si dominatie se gasesc n natura, iar altele sustin ca stratificarea sociala este nradacinata n cultura. Exista o multitudine de stratificari si ierarhii, care face dificila reducerea la un numar limitat de tipuri. Este legitim nsa, sa se restrnga aplicarea conceptului de stratificare la societatile care satsfac cel putin doua conditii: 1) inegalitatile dominante se formuleaza pe alte criterii dect cele de vrsta, sex, rudenie, descendenta; 2) rupturile ntre grupuri ierarhizate se produc la scara societatii globale sau a unitatii politice nationale. 2. Forme ale stratificarii sociale si putere politica. Notiunea de statut este definita ca pozitia personala a unui individ fata de ceilalti, n cadrul unui grup; ea permite aprecierea distantei sociale existente ntre persoane pentru ca determina ierarhiile. Notiunea de rol este definita ca statutul n termeni de actiune, aspectul dinamic al acestuia. Oficiu (sau functie cu titlu) este un termen generic, rol si status fiind pentru el cazuri particulare. Oficiu desemneaza distinctia ntre functia detinuta si persoana care o detine pentru o vreme; conoteaza notiunile de rang/ordin/stare; 3. Feudalism si raporturi de dependenta. Feudalismul e un regim politic, o maniera de a defini rolurile de guvernanti si guvernati. Elementul specific este legatura interpersonala- relatii de protectie pe de o parte si fidelitate si aservire pe de alta parte.