Geopolitica Marii Negre

GEOPOLITICA MARII NEGRE CADRUL COOPERARII INTERNATIONALE (Uniunea Europeana)
Considerata, alternativ, o mare uitata de navigatorii lumii libere, un avanpost al comertului mondial la Gurile Dunarii, Donului sau Niprului, o mare practic nchis a sau o veritabila placa turnanta ntre Europa, Asia Mica si stepele nesfrsite ale Rusiei, Marea Neagr a revine astazi n actualitate. 85 Gh. C. Bratianu, marele istoric si profesor, la nceputul secolului al XX-lea sublinia n lucrarea sa, tiparita n Franta, Histoire de la Mer
85
G.Stanciulescu s.a., Managementul turismului durabil n tarile riverane Marii Negre, Bucuresti, Editura All Beck, 2000, pag. 27-29
Probleme economice si ecologice ale Dunarii si Marii Negre
Noire : Teatrul oferit de bazinul Marii Negre favorizeaza, mai mult ca altele, consideratii ce depasesc problemele regionale si se raporteaza la fortele ce actioneaza asupra cmpului istoriei universale. Datorita marilor fluvii care se varsa n ea din adncurile stepei sau din masivele Europei Centrale, datorita retelei multiple de drumuri continentale ce ajung n porturile ei, Marea Neagr a merita numele de placa turnant a a marelui trafic si a schimburilor interna tionale. Acest caracter de zona de tranzitie si de rascruce ntre Europa si Asia l imprima si statelor si popoarelor stabilite pe litoralul ei. Chiar aparitia si dezvoltarea Primei Rusii nu ar fi fost de conceput fara determinarea caii comerciale dintre Baltica si Marea Neagra, care mergea mai departe spre Bizant sau Bagdad ori chiar spre greci. Principalul avantaj al acestei cai comerciale era ca transportul se facea pe apa utiliznd cursul Niprului si ca istmul dintre Baltic a si Marea Neagra, de aproximativ 1000 de km, nu cunostea obstacole naturale importante. Schimbul intens de m arfuri a contribuit la nflorirea a doua mari orase pe aceasta ruta comerciala: Novgorodul, la nord, si Kievul, la sud, situat chiar pe Nipru. Mare cu strmtori, Marea Neagra a cunoscut, n decursul istoriei popoarelor sale riverane, sapte perioade istorice alternative: trei de libertate de navigatie si patru de ngradire a navigatiei europene. n aceste perioade nchise monopolul a fost exercitat succesiv de: Imperiul Roman (secolul 1 .e.n. 330), Imperiul Bizantin (330-1204), Imperiul Otoman (1484-1829) si Uniunea Sovietic a (1945-1989). Perioadele de libera navigatie au imprimat o activitate comerciala prospera cetatilor din aceasta parte a Europei, supuse unui dublu si ncrucisat proces de culturalizare si de evolu tie politic a autonoma. Cele
Geopolitica Marii Negre Cadrul cooperarii internationale (Uniunea Europeana)
patru perioade de nchidere a strmtorilor M arii Negre - Dardanele si Bosforul - oric arei navigatii straine au coincis cu stagnarea economic a a tuturor tinuturilor riverane , stagnare urmata, foarte curnd, de reorientalizarea lor si de lichidarea autonomiei lor politice, n totalitate sau n cea mai mare masura. Astazi, la mai mult de o decada de la terminarea razboiului rece dar si a ncetarii monopolului sovietic asupra Marii Negre, se poate constata o noua internationalizare a zonei. Interesele economice si comerciale plasate n acest spatiu avantajos de contact ntre mai multe civilizatii si continente, precum si conectarea sa la piata mondiala pot determina optimizarea unui nou ciclu de prefaceri. De asemenea, se pot mentiona si alti factori contemporani care au influentat coordonatele geostrategice ale regiunii Marii Negre: aparitia unei linii de demarca tie ntre actualele si potentialele conflicte din jurul bazinului pontic (Balcanii, Transnistria, Crimeea, Nordul Caucazului); activitatea navala n Marea Neagra a crescut foarte puternic : flota turca s-a lansat ntr-un ambitios program de modernizare, flota romna si cea bulgara au intensificat contactele cu flotele apartinnd SUA si celorlalte state ale NATO, dar, cel mai important, tot mai multe bastimente apartinnd unor state care nu au frontiere la Marea Neagra trec acum frecvent prin strmtori; bazinul Marii Negre tinde sa devina centrul unui proces de integrare economic a ; astfel, Organizatia de Cooperare
Economica a Marii Negre (OCEMN) include n acest moment Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, Romnia, Rusia, Ucraina si Turcia, relatia
strategica Bucuresti;
fundamentala conturndu-se pe axa Ankara -
importanta acestui proces este subliniata si de interesul puternic al unor state neriverane, cum ar fi Austria, Germania, Italia, Israel, deocamdata observatori ai OCEMN;
pentru a putea fi valorificate eficient, rezervele de petrol si gaze naturale din regiunea Marii Caspice si Transcaucazia trebuie, cel putin par tial, sa tranziteze Marea Neagr a.
Marea Neagr a devine o ruta strategica, o zona cu potentialul celei din Golf. Iar simpla existenta a unui obiectiv de importanta internationala, cum este o magistral a petroliera cu o capacitate de transport de 20-30 de milioane tone pe an, confera ta rii care o detine si un avantaj strategic. Astfel, importanta Marii Negre pentru Rom nia devine esentiala. Locurile si reperele geografice nu au aceeasi valoare geopolitica n toate perioadele de timp. Valoarea geopolitica variaza n functie de evolutiile din zona, de intensitatea comertului si a vietii economice. Valoarea geopolitic a a Marii Negre creste n zilele noastre din mai multe motive. Datorita plasarii geografice, ea a fost considerata un timp o mare nchisa, care nu are importanta strategica. S-a sustras acestui statut, n primul rnd prin cre sterea importantei comerciale a Dunarii si, n al doilea rnd, prin descoperirea zacamintelor petroliere din Marea Caspica. Acestea vor trebui transportate spre Europa si spre ntreaga lume, iar una dintre rutele principale este Marea Neagra. Referitor la principalele rute de transport ale acestor bogatii, se remarca portul rusesc Novorosiisk care cre ste foarte mult n importanta. De aici, rutele de transport pot urma direc tii diferite: direct cu tancurile spre Bosfor si Dardanele sau cu tancurile de petrol spre Constanta.
12.1 Politica de concurenta Profilul economic al tarilor riverane Marii Negre n faza initiala a reformelor economice, guvernele s-au confruntat cu necesitatea realizarii acestora att la nivel macroeconomic, ct si microeconomic. Privatizarea ntreprinderilor de stat si nfiintarea noilor ntreprinderi private continua sa puna n evidenta importanta sectorului privat. Deoarece metodele de prelucrare a datelor sunt diferite, iar impactul economiei subterane este greu de estimat, datele despre sectorul privat pot sa difere. Contributia ntreprinderilor private la realizarea produsului intern brut din aceste tari poate fi totusi estimata n medie la 40%. Potentialul turistic, natural si antropic al zonei Principala atractie turistic a a ntregii regiuni este nsasi Marea Neagra . Marea Neagra prezinta n lungul tarmurilor ei o platforma continentala a carei adncime se mentine la aproximativ 200 m pe o distanta de 100-200 km spre larg. Pe aceasta platforma continentala fundul m arii este n general nisipos, mai ales n apropierea tarmului, favoriznd formarea plajelor. n dreptul acestora, adncimea apei se mentine mica pe distante apreciabile de la tarm (1-2 m pna la 100-200 m spre larg), iar apa marii se ncalzeste repede si pronuntat, atingnd valori de 20-25C la suprafata , exercitndu-si astfel efectele ei curative prin actiunea mecanica a valurilor (talasoterapie), combinata cu cea a soarelui (helioterapie) si a nisipului cald.
86
86
Idem , pag. 93-119
Procentul de salinitate al apelor M arii Negre este destul de scazut comparativ cu al altor mari si oceane si scade n apropierea tarmului datorita aportului de apa dulce al flu viilor care se vars a n mare. Litoralul M arii Negre este lipsit de fenomenul mareelor, ceea ce permite folosirea optim a a plajelor, iar salinitatea redusa a apei favorizeaza practicarea sporturilor nautice si, mai ales, a celor subacvatice. Compozitia chimica a apei (clorurata, sulfurata, sodica, magnezica) este deosebit de favorabila organismului sub aspect terapeutic. Climatul Marii Negre este mai cald dect cel al Marii Baltice si mai temperat n comparatie cu cel al Marii Adriatice sau al Marii Mediterane. Temperatura medie anuala este de 11.2C, iar n luna iulie dep aseste 21.8C. n afara apei marii, ca atrac tie turistic a majora, zona litorala a Marii Negre ofera numeroase resurse turistice, ntre care parcuri si rezervatii naturale (de exemplu, Delta Dunarii n Romnia si Ucraina si Platourile nalte de pe coasta Turciei), rezerva tii de vnatoare, plaje naturale, lacuri cu apa dulce sau sarata, o flora si o fauna originala si chiar unic a n Delta Dunarii, un climat propice curelor heliomarine si odihnei. Deosebit de interesanta este asocierea litoralului cu zona montana din imediata apropiere, asa cum se ntmpla n Bulgaria si n Turcia, oferind un peisaj deosebit, de mare atractivitate. Un element aparte al potentialului natural al regiunii l constituie factorii naturali de cura, incluznd namolurile, apa marii, izvoarele minerale, climatul si valurile m arii. Zona Marii Negre dispune si de un important potential cultural, oferit de numeroasele m arturii ale civiliza tiilor trecute sau prezente - situri istorice si arheologice, muzee, monumente istorice si religioase, festivaluri
de film sau muzicale, obiective economice de interes turistic (cum ar fi porturile) si folclorul specific zonelor riverane. Pe litoralul M arii Negre exista un lant de statiuni care ofera variate posibilitati de petrecere a vacantei, de la odihna si tratament balnear, pna la sporturi nautice sau alte forme de agrement: Mamaia, Eforie Nord, Techirghiol, Carmen Sylva, Costinesti, Neptun -Olimp, Jupiter, Venus, Cap Aurora, Saturn si Mangalia reunesc o baz a tehnico-materiala importanta, dar nu n totalitate moderna. Exista si unele dotari de calitate pentru practicarea sporturilor nautice, n special n Mamaia, Neptun-Olimp sau Costinesti. De asemenea, baza hipica de la Mangalia atrage numerosi turisti. Cererea turistica n zona Marii Negre Turismul mondial contemporan s-a transformat ntr-o miscare cu caracter de masa. Aceasta dezvoltare nu are loc fara concurenta si nu a cuprins n aceeasi masura toate regiunile sau toate destinatiile turistice ale Globului. Sub actiunea efectelor ciclice de redistribuire a fluxurilor turistice, anumite destina tii de calatorie si pierd atractivitatea si nu mai corespund motivatiilor turistice. Se poate vorbi despre un ciclu de via ta al statiunilor, supus acelorasi legita ti de evolutie ca si n cazul ciclului de viata al produselor turistice. Tendin ta sau evolutia circula tiei turistice este rezultatul unei competitivita ti dure, chiar agresive ntre marile agentii tour-operatoare si ntre prestatorii de servicii turistice, care se ntrec n conceperea si comercializarea produselor turistice tot mai diversificate, viznd cstigarea, mentinerea si, pe ct posibil, cresterea aderentei diverselor categorii de
clientela potentiala, de la care se a steapta acceptarea ofertelor lansate pe piata turistica interna si interna tionala 87. Industria turistica devine operationala prin corelarea cererii turistice cu consumul turistic. Volumul cererii turistice este expresia acelei parti din veniturile populatiei care, ntr-o perioada determinata, va putea fi destinata achizitionarii unor produse sau servicii turistice. Cresterea veniturilor populatiei va continua sa determine aparitia unor noi categorii de turisti proveniti att din tarile dezvoltate, ct si din ta rile n curs de dezvoltare. Decizia pentru cheltuirea unei parti din veniturile sale n scopuri turistice, respectiv pentru alegerea unei forme de turism, a unui produs turistic specific sau a unei destina tii de vacanta apartine n ntregime turistului. Astfel, factorul determinant care va influenta decizia si va concretiza actul de cumparare, transformnd turistul potential ntr-un turist efectiv, va depinde de diversitatea si calitatea ofertelor turistice. Particularitatile zonale ale cererii turistice n ceea ce priveste turistii internationali, n tarile din regiunea Marii Negre - exceptie facnd Turcia - se constata un declin cauzat de: dificultatile de adaptare a turistilor, n special n fostele tari comuniste nefamiliarizate pe deplin cu economia de piata ; scaderea competitivit atii; insuficienta renovare a structurilor existente; nerespectarea raportului pret-calitate.
Analiza, prin istoricul informatiilor, arata ca dezvoltarea turismului n zona M arii Negre s-a sprijinit pe tarile est-europene, la care se adaugau
87
Idem, pag. 131-140
cele din Uniunea Sovietic a. Transformarile de dupa 1990, respectiv perioada de tranzitie au determinat o descrestere a activita tii turistice n zona M arii Negre, scaderea numarului de turisti internationali fiind foarte pronuntata. Aceasta scadere s-a bazat pe urmatoarele cauze: v relaxarea procedurilor de obtinere a vizelor si de pregatire a calatoriei n tarile blocului estic , ca si noua politica, de deschidere, practicata de catre acestea; v cresterea numarului de turisti din Bulgaria, Georgia, Romnia, Rusia si Ucraina care au calatorit n afara zonei estice n ultimii ani; v tendintele hiperinflationiste din unele tari estice (de exemplu Rusia si Ucraina) si, de aici, dramatica scadere a posibilitatilor de practicare a turismului (practic diminuarea accentuata a cererii turistice). Bulgaria pare sa controleze criza sectorului turistic. ncepnd cu anii 1993, turismul bulgar a renascut. Turistii din estul Germaniei au revenit pe piata bulgara, ca de altfel si turistii bulgari care au reconsiderat oferta turistic a nationala. Rezultatele financiare ale sezonului 2002 ale activitatilor turistice de pe litoralul Marii Negre arata o crestere a sosirilor, a numarului de nnoptari si a veniturilor totale. n Romnia, cererea internationala pare a se nviora, nsa cererea interna descreste an de an. Problema principala a momentului actual de pe litoralul romnesc este cea a recuceririi pie tei interne. Georgia, Rusia si Ucraina se afla ntr-o adnca criza a turismului, recunoscuta n descresterile numarului de turisti proveniti att din fostul bloc estic, ct si din cadrul pie telor interne.
Zona litoralului turcesc al Marii Negre sufera descresteri ale cererii turistice din partea turistilor din tarile fostului bloc estic. ntre doua treimi si trei sferturi din numarul nnoptarilor de pe litoralul Marii Negre sunt nregistrate n trimestrul trei al anului (lunile iulie septembrie). n Bulgaria, spre exemplu, perioada de sezon are o ntindere de la 70 la 75 de zile pe an (predominant n lunile iulie si august). De aceea, este necesar s a se extinda lungimea sezonului turistic si gasirea formelor care sa faca posibila, si n extrasezon, practicarea turismului pe ntreg litoralul Marii Negre. Datorita schimbarilor politice si economice din tarile fostului bloc estic si a aparitiei noilor state independente, exista o acuta lipsa de date statistice referitoare la miscarea turistica n unele dintre ta rile din zona Marii Negre. De aceea, statisticile turistice ale fiecareia dintre tarile zonei Marii Negre sunt diferite si greu de comparat unele cu altele. Cererea turistica pentru litoralul rom nesc al Marii Negre a scazut de la 12 milioane nnoptari la sfrsitul anilor 70, la numai 6.7 milioane nnoptari n 1993. Cererea pentru turismul intern a scazut si ea cu peste 50% n aceasta perioada, iar cererea pentru turismul interna tional cu 20%. Motivatia acestei descresteri se regaseste, n general, n dotarea modesta a bazei materiale ca si n posibilit atile reduse de recreere si petrecere a timpului liber pe litoralul ro mnesc al M arii Negre. Nu n ultimul rnd, raportul calitate / pret al serviciilor turistice prestate nu este comparabil cu cel din zonele concurente. n prezent activitatea turistica are un trend crescator att n ceea ce priveste numarul strainilor , ct si al rom nilor (la sfrsitul anului 2001
nnoptarile n structurile de cazare turistic a cu func tiuni de cazare turistic a era de 18,1 milioane , din care 2,3 milioane straini). 88
12.2 Eco-economia Marii Negre Situatia ecologica a Marii Negre Marea Neagra colecteaza apele zonelor industriale si agricole provenind din 9 tari. Dunarea contribuie cu aproximativ 203 km de apa/an (mai mult dect ntreaga cantitate de apa primita de Marea Nordului). n partea de est , Marea Neagr a colecteaza apele fluviilor Don (28 km/ an) si Kuban (13 km/ an), la care se adauga alte ruri mici care dreneaza partea de sud si est a coastelor. Marea Neagra a fost afectata din punct de vedere ecologic n urma pescuitului necontrolat la nivel international si n urma unei intense activitati navale, la care se adauga exploatarea petroliera cu puternice efecte nocive. n urma pescuitului irational au fost nregistrate reale dezastre ecologice si n Marea Marmara. Daca acest proces va continua, reabilitarea si nmultirea speciilor migratoare vor fi compromise. Dunarea deverseaza anual 1000 tone de crom, 900 tone de cupru, 60 tone de mercur, 6000 tone de zinc si mai mult de 50000 tone de petrol. Dezvoltarea unor sectoare ale industriei grele au contribuit la deversarea n mare a unei ca ntitati apreciabile de reziduuri, neexistnd nici un tratament prealabil. Ca rezultat al catastrofei de la Cernobl, concentratia radioactiva a crescut. n nici o alta regiune a lumii apa m arii nu a suferit o asemenea contaminare nucleara. Cu toate acestea , nivelul radioactivit atii are limite
88
Institutul National de Statistica, Anuarul Statistic al Romniei 2002, pag 499
acceptabile pentru organismul uman. Nu n ultimul rnd, poluarea cu petrol reprezinta o problema major a. Originea poluarii o constituie transportul maritim si faptul ca un numar apreciabil de porturi nu ofera servicii portuare adecvate, favoriznd astfel deversarea reziduurilor, ndeosebi n regiunea de vest a Marii Negre. Dimensiunile situa tiei ecologice deosebit de dificile ale Marii Negre pot fi grupate n urmatoarele manifestari: catastrofa ecologica; nflorirea planctonic a a unor alge unicelulare; eutrofizarea ; metalele grele ; construirea hidrocentralelor uria se; reziduurile petroliere; eroziunea costiera.
n plus, instala tiile militare si traficul tancurilor petroliere prin Bosfor reprezinta un motiv real de ngrijorare, n special datorita cresterii riscului de explozii n vecinatatea Istambulului. Cu toate acestea, modificarile profunde ale ecosistemului Marii Negre au fost reduse prin eforturile sus tinute ale statelor situate pe coasta acesteia. nsa, se poate aprecia ca sunt nca necesare proiecte pentru reabilitarea ecosistemului, regenerarea mediului si pentru dezvoltarea economica n zona Marii Negre. n contextul dat de toate informa tiile de tinute pna acum despre Marea Neagra, se poate afirma ca ignoranta privind situatia reala a Marii Negre a fost imensa89. Starea Marii Negre se agraveaza. Exista o previziune unanima a oamenilor de stiinta : n lipsa unor masuri energice la
89
Elisabeth Mann Borgese, Ocean Circle, 1998, pag. 23
scara internationala, regionala si locala, Marea Neagr a poate deveni o Mare Moarta. Modific arile determinate de mnemiopsis leidy, alaturi de cele declansate de activitatea umana au decis guvernele tarilor riverane si organismele internationale s a actioneze la nceputul anului 1990. O serie de conferinte ministeriale internationale ale tarilor riverane (Bucuresti 1992, Istanbul 1996, Monaco 1998) au condus la semnarea unor acorduri privind masuri de reabilitare, protectie si salvare a ecosistemului Marii Negre. Au fost demarate o serie de programe de cercetari regionale pe diferite durate de timp, finantate de Natiunile Unite, Banca Mondiala, NATO, universitati europene s.a. Un efort interna tional concentrat a dus la crearea diferitelor Comisii ale M arii Negre (de cooperare economica, de coordonare a Programelor pentru Marea Neagr a s.a.), toate cu sediile la Istanbul. Rezultatele nu au ntrziat sa apara: au fost obtinute rezultate excelente privind sintetizarea cunostintelor dobndite de cercetarea stiintifica a tarilor riverane, de exemplu prin editarea Bibliografiei Marii Negre (1974-1994) sau a numeroase monografii stiintifice (n limba engleza), aparitia unor atlase, diferite banci de date etc. Comitetele si organismele nfiintate au nceput o campanie de cercetare, de constientizare a realitatilor dezastrului ecologic declansat n ultima jum atate a secolului al XX-lea, cu precadere dupa 1980. Institutul Oceanologic Interna tional al Universita tii din Malta a nfiintat un Centru Operational pentru Marea Neagra (COMN), care din anul 1999 functioneaza pe l nga Institutul Romn de Cercetari Marine (IRCM) din Constanta. Acest nou centru din Romnia este al zecelea dupa cele existente
n Canada, Costa Rica, China, Japonia, India, Senegal, Africa de Sud, Insulele Fidji si Malta, unde se afla sediul central. Cu toata importanta lor, cunostinte le stiintifice despre procesele fizico-chimice ale marii, precum si ale vietii din Marea Neagra ramn nca insuficiente n compara tie cu volumul cunostintelor similare existente pentru alte m ari si oceane. O prima cercetare aprofundata s-a realizat n 1988, ntr-o expeditie a vasului american Knorr : s-a realizat cel mai complex set de studii chimice si biologice, folosindu-se tehnica oceanografic a de ultima ora. O descoperire interesanta si importanta a fost aceea de detectare a unei zone suboxice intermediare ntre zona anoxic a (fara oxigen) si cea oxic a (oxigenata), de o adncime apreciabila; aceasta descoperire a schimbat perspectiva Marii Negre ntr-un sens sumbru, care face si astazi obiectul unor dezbateri aprinse ale oamenilor de stiinta privind viitorul Marii Negre. Toate datele publicate, rezultate din expeditiile oceanografice ale SUA reprezinta cel mai complet set de date oceanografice ale Marii Negre existent pna la nceputul secolului al XXI-lea. Initiative europene si extraeuropene de dezvoltare a turismului durabil si ecoturismului Turismul iubitorilor de natura sau turismul verde, ecoturism, este o tendita contemporana care reprezinta un segment ecologic al industriei turistice. Practicarea acestei forme de turism durabil conexeaza resursele turistice cu pastrarea integritatii lor ecologice.
90
90
Deep-Sea Research Journal; Black Sea Ocenography, vol. 38, Suppementary Issue No. 2A, 1991, p ag. S 655 S 1266
Turismul, poate mai mult ca orice alt domeniu de activitate, este dependent de conditiile meteo si, n special, de starea mediului nconjurator. Astfel, ntregul potential turistic - materia prima a industriei calatoriei si ospitalitatii - este parte integranta a mediului ambiant si, ca atare, evolutia unei zone turistice depinde n mod direct si obiectiv de calitatea si prospetimea acestuia. Din ce n ce mai multi manageri si angajati din sfera activitatilor turistice (re)cunosc resursele naturale ca pe o valoare economic a, actuala si potentiala, a carei administrare se planifica viabil. Durabilitatea activitatilor turistice tine de noua filozofie a turismului: ecoturismul. Turismul este (inter)dependent de natura, de mediul nconjurator. Activitatile si atractiile turistice se bazeaza pe patrimoniul turistic al fiecarei zone analizate. Mai mult, n realizarea produselor turistice, materia prima este constituita si din relief, ape (ruri, lacuri, ma ri etc.), fauna si flora, monumente ale naturii sau de arta si arhitectur a. De asemenea, soarele, zapada, nisipul, apele minerale pot fi alte ingrediente ale unei varietati si mai mari de produse turistice. Se apreciaza ca potentialul turistic nu poate fi dect o parte integranta a mediului nconjurator. Orice degradare a unei parti sau a alteia din cadrul natural are repercursiuni asupra activita tii turistice din acea zona, conducnd la reducerea sau disparitia treptata a circulatiei si atrac tiei turistice. Practicarea ecoturismului poate asigura valorificarea si utilizarea adecvata a resurselor turistice. Asadar, dezvoltarea unei zone turistice se realizeaza concomitent cu pastrarea integritatii ecologice a acesteia. Deci, o exploatare rationala a resurselor naturale se face pastrndu-se echilibrul ntre satisfac tia oferita turistilor si posibilita tile de dezvoltare ale zonelor
turistice, sincronizata cu protejarea si conservarea resurselor turistice, multe dintre ele fiind epuizabile mai devreme sau mai trziu. Nu ntmplator, cercuri de interes - din rndul carora amintim: Uniunea Interna tional a de Conservare a Naturii (UICN), Federatia Mondiala pentru Ocrotirea Naturii (WNF), Federatia Europeana a Parcurilor Nationale si Naturale (PNABE) - au definit conc eptul de turism durabil drept dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul si marketingul turistic care sa respecte integritatea naturala, sociala si economic a a mediului, cu asigurarea exploatarii resurselor naturale si culturale si pentru generatiile viitoare. Mai mult, au fost stabilite componentele unei strategii a realizarii turismului durabil, cerin tele acestei activitati fiind: respect si grija fata de modul de viata al comunitatilor umane; cresterea nivelului de via ta al habitatelor umane; conservarea bio-ecosistemului Terrei, a bio-diversita tii acesteia; reducerea exploatarii resurselor epuizabile si pastrarea capacitatii de sustinere a planetei; schimbarea atitudinii individuale n favoarea dezvoltarii durabile; creearea posibilitatilor de a-si pastra propriul mediu ambiant, paralel cu realizarea cadrului national pentru dezvoltare si conservare integratoare. Practicarea ecoturismului poate conduce n consecinta la o serie de efecte ecologice, din rndul carora se pot mentiona: diminuarea economic a efectelor sau distructive rezultate din activitatea asupra
circula tia
turistic a
necontrolata
potentialului turistic; limitarea accesului turistic de masa n zonele ecologice sensibile; sporirea atractivitatii resurselor turistice;
dezvoltarea constiintei ecologice a popula tiei; mai buna convietuire pe Terra.
Ecoturismul n Europa Estica Conceptul de turism durabil este relativ nou pentru Europa de Est. Astfel, datorita restric tiilor de mobilitate pentru turistii estici nainte de 1989, vulnerabilitatii la schimbarile din moda turistica, precum si instabilitatii si numarului mare de probleme existente n arealul estic europen, practicile turistice se regasesc n formularea n contradictoriu a politicilor, mai ales c a sunt rare cazurile n care activitatile autorita tilor din domeniul turismului si cele ale protec tiei mediului sunt coordonate. Probleme cruciale ale dezvoltarii turismului, definirea si recunoa sterea capacita tilor de protejare a turismului si stabilirea nivelurilor de saturatie au nceput s a fie afirmate deschis. nsa, sunt n continuare neglijate datorita lipsei calificarii, resurselor inadecvate si datorita intereselor politice. Limitarea dezvoltarii sectorului antreprenorial, din cauze financiare, ct si tendinta de a prelungi termenul n ceea ce priveste impactul turismului asupra mediului par sa temporizeze asumarea ecoturismului. Pe de alta parte, popula tia locala nu simpatizeaza ideea unor politici de conservare a mediului daca acestea interfereaza cu unele activitati traditionale (chiar de subzistenta), cum sunt pescuitul si vnatoarea. n acest context, se impune implicarea comunitatilor locale att pentru conservarea resurselor naturale, c t si pentru sustinerea activitatilor turistice, n sensul educarii oamenilor ca realiza rea unui turism sensibil fata de mediu poate fi n interesul lor economic. ncurajarea participarii popula tiei locale la realizarea conservarii si educa tiei ecologice constituie un element esential n dezvoltarea
ecoturismului. n Romnia, initial, un impediment l-a reprezentat lipsa echipamentelor de baza necesare realizarii inventarierii resurselor umane si naturale, pentru procesare, analiza si reprezentare, dar si accesul limitat la literatura internationala. Activitatea de realizare a ecoturismului presupune existenta computerelor, aparatelor de fotocopiere, faxurilor si postei electronice, instrumentelor precise de masurare, pieselor de schimb si ntretinere. Centrele de documentare vor gazdui baze de date cuprinzatoare si accesibile, librarii bine apr ovizionate cu carti si materiale stiintifice din ntreaga lume. Implementarea strategiei ecoturistice presupune o problema majora, cea a costurilor. Astazi, costurile financiare pentru sustinerea unui turism durabil par a fi ridicate. nsa, privind n viitor, costurile pentru refacerea ecologica sunt mult mai mari, iar efectele negative asupra ambientului pot fi, n mare masura, ireversibile.
Cuvinte cheie:
geopolitica; tari riverane; turismul durabil.
Problematica abordata
Profilul economic al tarilor riverane Marii Negre; Potentialul turistic natural si antropic al zonei; Cererea turistic a n zona Marii Negre; Particularita tile zonale ale cererii turistice; Situatia ecologic a a Marii Negre;
Initiative europene si extraeuropene de dezvoltare a turismului durabil si ecoturismului; Ecoturismul n Europa Estica.
? Teste grila
1. Organizatia de Cooperare Economic a a Marii Negre (OCEMN) cuprinde: a. b. c. d. e. Albania si Armenia; Azerbaidjan si Bulgaria; Georgia si Grecia; Republica Moldova, Romnia, Rusia; Ucraina si Turcia.
2. Marea Neagr a colecteaza apele provenite de pe teritoriul a: a. b. c. d. e. 11 tari; 4 tari; 9 tari; 14 tari; nici un raspuns corect.
3. Efectele ecologice ale ecoturismului sunt: a. diminuarea efectelor distructive rezultate din activitatea economica sau circula tia turistica necontrolata asupra potentialului turistic; b. limitarea accesului turistic de mas a n zonele ecologice sensibile; c. sporirea atractivit atii resurselor turistice;
d. e.
dezvoltarea constiintei ecologice a popula tiei; mai buna convietuire pe Terra.
4. Alti factori contemporani care au influentat coordonatele geostrategice ale regiunii Marii Negre: a. b. c. d. aparitia unei linii de demarcatie ntre actualele si potentialele conflicte din jurul bazinului pontic; activitatea naval a n Marea Neagra a crescut foarte mult: bazinul M arii Negre tinde sa devina centrul unui proces de integrare economica ; interesul puternic al unor state neriverane, cum ar fi Austria, Germania, Italia, Israel, deocamdata observatori ai OCEMN; e. pentru a putea fi valorificate eficient, rezervele de petrol si gaze naturale din regiunea Marii Caspice si Transcaucazia trebuie, cel putin partial, sa tranziteze Marea Neagr a.

Geopolitica Marii Negre

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geopolitica Marii Negre

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GEOPOLITICA MARII NEGRE CADRUL COOPERARII INTERNATIONALE (Uniunea Europeana)

Probleme economice si ecologice ale Dunarii si Marii Negre