Sunteți pe pagina 1din 6

Randurile de fata se adreseaza audiofililor incepatori care doresc sa-si construiasca o biblioteca solida de muzica clasica.

Voi discuta atat problema criteriilor de alegere, cat si cea a modalitatii concrete de achizitie. 1. Cum aleg? Mai bine sa o luam invers: cum nu trebuie procedat, daca scopul pe care mi l-am propus este calitatea artistica si audio. u ma opresc asupra monstruozitatilor de tip: !1"1 capodopere clasice# precum !$ur %lise#, !&dagio de &lbinoni# si alte slagare populare 'interpretate mizerabil de tot felul de !ansambluri#(. )nsa e*ista o serie de tentatii mai serioase la care cred ca e intelept sa rezistam. +a le luam pe rand. ,rima dintre ele este tentatia !marilor artisti#. -rice persoana cu o minima e*punere la muzica clasica, intrebata fiind de !marii artisti# ai secolului trecut va raspunde pe nerasuflate: Callas, ,avarotti sau .ara/an. &cestia si alti cativa asemeni lor ar parea sa fie !pariurile sigure#. Ce poate fi mai sublim decat o opera in care soprana e !nemuritoarea# Maria Callas? +i nu-i asa ca nu ne putem imagina ceva mai presus in domeniul orchestral decat $ilarmonica din Viena cu .ara/an la conducere? Cu riscul de a supara admiratorii acestor artisti e*traordinari, raspunsul meu este nu si nu. Callas a lasat interpretari fabuloase, insa si multe care lasa de dorit 'mai ales din ultima parte a carierei(. Ca sa nu mai vorbim ca cele mai multe din inregistrarile ramase sunt de o calitate e*ecrabila. &tat cele de la %M), cat si cele !remasterizate# de a*os. )ar .ara/an a fost un diri/or cu o personalitate e*trem de puternica, care insa nu de putine ori a reusit sa eclipseze intentia originara a compozitorului. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca ca multe din inregistrarile sale de tinerete 'anii 0"-1"( sunt handicapate de valoarea scazuta a orchestrelor europene decimate de razboi '2iener ,hilarmoni3 din anii respectivi e o tristete nemarginita(. 4e ce am dat aceste e*emple? u ca sa demitizez monstrii sacri, ci ca sugerez ca nu e*ista pariuri sigure nici macar cand e vorba de artisti incontestabili. - a doua tentatie este cea a !operelor complete#. )mi spun: !uite, hai sa fac o treaba sistematica. u are rost sa ma complic cu lucrari disparate ale compozitorului 5. )au tot#. 6entatia e cu atat mai mare cu cat !bo*-urile# de opere complete au, de regula, preturi atractive. 4e e*emplu, !7ach %dition# '7rilliant Classics(, cuprinzand 111 de C4-uri, poate fi gasit pe &mazon.com la pretul neverosimil de 1189+4. 4in cateva lovituri bine tintite, se poate construi o biblioteca esentiala de muzica clasica, in care este !tot# 7ach-ul, 7eethoven-ul, Mozart-ul sau Chopin-ul:

Ce e rau in asta? imic, daca nu ne imaginam ca prin achizitionarea !7eethoven %dition# am incheiat capitolul 7eethoven o data pentru totdeauna. )nsa daca nu lam incheiat, de ce sa mai cumpar intreg setul? +unt doua motive ca sa nu o fac. ,rimul motiv este unul psihologic: 111 de cd-uri dintr-o data sunt imposibil de digerat. Chiar daca am nervi de otel, mi-ar fi cu neputinta sa ascult intr-un timp dat 'o luna, doua?( ;" de discuri cu cantate fara sa a/ung sa il urasc profund pe individul care le-a scris. u am cum sa asimilez o asemenea informatie muzicala decat superficial, ascultand pe sarite cate o bucata-doua de pe cateva zeci de discuri. & doua mea rezerva privitoare la achizitionarea bo*-urilor de opere complete vizeaza un alt tip de superficialitate, cea a casei de discuri 'iar daca primul tip de superficialitate poate fi macar teoretic evitat, al doilea e fatal(. ,roiectele de bo*-uri !budget# au constrangeri foarte clare, atat financiare, cat si temporale. Ce orchestra este dispusa sa inregistreze 1"0 simfonii de <a=dn in cateva saptamani, platita fiind teribil de prost? Raspunsul nu e greu de gasit, si nu degeaba pe copertile discurilor ieftine apar nume de orchestre din orase obscure din %uropa de %st. Cei care se plang de preturile !mult prea mari# ale discurilor de la case precum <=perion, <armonia Mundi sau Reference Recordings ignora faptul ca acestea colaboreaza cu orchestre de prima marime, iar a inchiria pentru inregistrare Minesotta -rchestra presupune o cu totul alta ordine de marime decat inchirierea $ilarmonicii din 7acau. )n fine, o ultima tentatie careia ar trebui sa-i rezistam este cea a !caselor mari#. 4eutsche >ramophon, %M), 4ecca, ,hilips, +on= Classical constituie, cel putin pentru magazinele de profil din Romania, intregul univers al muzicii clasice 'in cazul asta, e mai mult decat !tentatie#: e tot ce avem(. 6entatia pare irezistibila cu atat mai mult cu cat sentimentul pe care il ai lecturand cataloagele label-urilor enumerate mai sus este ca ai de-a face cu !mult mai mult decat ti-ai putea dori#. )ntr-un fel, e adevarat: zeci de mii de titluri, sute de artisti e*traordinari, cine-si poate dori mai mult? %u. +i mi-ar placea sa cred ca fiecare ar trebui sa-si doreasca. u cantitativ, desigur. ?a o analiza mai atenta, vom constata ca foarte putine 'raportat la numarul de titluri( din productiile caselor ma/ore reprezinta realizari audiofile autentice 'poate e*emplul cel mai flagrant il constituie 4eutsche >ramophon: artisti de e*ceptie, reputatie e*traordinara, sunet teribil de prost pe ma/oritatea inregistrarilor digitale(. 4in fericire, piata muzicii clasice e populata de o multitudine de case mai mici, dar care ofera calitate de e*ceptie 'adesea, mult peste oricare din casele mari(. u-mi pot imagina ce ar insemna in secolul 55) Mahler fara <anssler Classics, 7eethoven si +ibelius fara 7)+ Records, Mozart fara <armonia Mundi, <a=dn fara <=perion, ,art fara %CM sau +hosta3ovich fara &rts Music. 7ine, sa respingem tentatiile. )nsa ce punem in loc? Raspunsul e simplu: apelam la

specialisti, criticii muzicali. )nsa simplitatea se opreste aici. ,roblemele apar in momentul imediat urmator, cand reflectam la competentele necesare criticului. 4aca orice recenzie a unei inregistrari muzicale vizeaza doua aspecte ma/ore: calitatea artistica si cea audio, inseamna ca recenzorul trebuie sa se priceapa nu doar la muzica, ci si la ale audiofiliei. u intamplator, o recenzie scrisa de un critic muzical va diferi substantial de una scrisa de un critic audio. )n mod sistematic, primul e neinteresat de standardele audiofile, pe cand pe /udecatile muzicale ale celui de-al doilea nu ne prea putem baza. % firesc sa fie asa, am putea spune, insa si teribil de frustrant pentru melomanul audiofil. u e la fel de firesc sa ne dorim inregistrari cat mai aproape de perfectiune? 4ar mai bine sa lasam frustrarile deoparte si sa e*aminam oferta e*istenta. a. Recenzii facute de critici muzicali Cel mai celebru ghid al inregistrarilor de muzica clasica - in format tiparit - este !6he ,enguin >uide to Recorded Classical Music#, un compendiu de peste 1""" de pagini, actualizat in fiecare an. u e singurul: !Classical Music: 6hird %ar: 6he %ssential ?istening Companion# si !>ramophone Classical Music >uide# sunt principalii competitori.

,rincipalul nea/uns al acestor ghiduri e dat de formatul in sine: ele reflecta trecutul inregistrarilor, nu prezentul. ,lus ca pentru a fi cat de cat la zi, ele ar trebui cumparate in fiecare an 'din pacate, platind pret integral pentru doar 1"@ informatie suplimentara(. -nline, cele mai cunoscute publicatii de critica sunt Classicstoda=, >ramophone si 77C Music Magazine.

77C Music Magazine - Recenziile 77C imi par destul de inconstante valoric, adesea confuze in evaluare 'o inregistrare e caracterizata cu superlative gen !stunning#, iar apoi primeste nota A din 1:( , asta ca sa nu mai spun ca vizual, formatul e e*trem de neprietenos. u le-as recomanda nici unui incepator in domeniu.

>ramophone B are un format mai ingri/it si in plus acorda distinctii pe categorii 'multe categorii, ceea ce se traduce in multe recomandari(. 4in pacate, recenziile

nepremiate nu primesc note. )ar descrierile nu a/uta nici ele prea mult, deoarece domnii de la >ramophone sunt la fel de politicosi cu inregistrarile precum recenzorii de echipamente audio de la +tereophile. 6oate discurile trecute in revista sunt o3, astfel ca pana la urma ne intrebam de ce sa ne pierdem vremea citind recenzii. %u unul, asa am facut 'nu m-am apucat sa cumpar la nimereala, dar nu mai citesc recenziile lor(. )ar aprecierile privitoare la partea audio sunt aproape intotdeauna catastrofale 'si hotarat antiaudiofile B de e*emplu, orice informatie ambientala intr-o inregistrare este privita cu oroare, ca polurare sonora(. 4aca adaugam si partizanatul national 'diri/orii, artistii si orchestrele britanice primesc aproape intotdeauna elogii, fie ele meritate sau nu(, devine de inteles de ce se impun serioase rezerve fata de recenziile >ramophone.

Classicstoda= B e publicatia online cea mai apropiata de ceea ce inseamna critica adevarata: gusturi clar e*primate, te*te incisive si punctuale. Cand e vorba de apreciere, admiratia e intotdeauna nedisimulata, iar daca o inregistrare nu place revieC-erului, criticile sunt directe, intotdeauna motivate necrutator. Ce nu imi place este subordonarea evaluarii calitatii audio fata de cea artistica. u rareori, o inregistrare mediocra ca sound primeste nota ma*ima la capitolul calitate audio, pentru ca interpretarea e fantastica 'e ca la scoala: !nu putem sa-i dam D la sport, ca-i stricam media si ar fi pacat#(. Motivul e de inteles: doar inregistrarile 1"E1" intra in !<all of $ame#F insa chiar si asa, e frustrant 'si reversul e valabil: o inregistrare in care partea artistica e criticata aspru, va fi sanctionata si pe parte de sound(. Cu toate rezervele, classicstoda=.com ocupa prima pozitie in topul personal al publicatiilor de critica muzicala. &m cumparat !pe mana lor# lucruri la care in alte conditii nici nu m-as fi uitat, si am fost nespus de fericit. &m descoperit case de discuri obscure 'ca piata de desfacere( e*traordinare si am evitat multe capcane din cele amintite mai sus. b. Recenzii facute de critici audio &proape orice revista audio care se respecta are pagina de recomandari muzicale. %n/o= the Music, +ound+tage:, +tereophile, 6he &bsolute +ound etc. contin sute de recomandari muzicale 'desigur, incomparabil mai putine decat oricare din revistele de critica muzicala amintite anteriorF >ramophone, de pilda, are peste A"""" de recenzii(. u toate merita atentie. u merita sa pierdeti timpul rasfoind prin arhivele %n/o= the Music. +tereophile are putine recenzii de muzica clasica, insa ele sunt demne de atentie.

Recenziile din 6he &bsolute +ound sunt insa cele mai serioase 'si sistematice(. Cu

privire la calitatea artistica, recenziile nu spun mare lucru insa ele sunt interesante din perspectiva aprecierilor audio. Rezervele ce se impun cu privire la evaluarile strict muzicale sunt serioase: am citit in 6&+ critici devastatoare la adresa unor interpretari e*ceptionale. 4aca m-as fi luat dupa recenzii, n-as fi cumparat niciodata discurile 'si rau as fi facut(.

6rebuie insa sa ne reamintim ca evaluarea este, in esenta, o intreprindere subiectiva: nu e*ista criterii unanim acceptate, perspectivele sunt diferite, ca si interesele si gusturile muzicale. u e surprinzator ca o inregistrare ce incanta un critic sa fie desfiintata de un altul. % adevarat ca asemenea lucruri descura/eaza cititorul, insa beneficiile lecturii de recenzii sunt importante: nu doar ca suntem a/utati sa alegem inregistrari de calitate, dar chiar si gustul se cristalizeaza 'ezit sa spun !educa#(. u e putin lucru sa invatam sa stim ce ne place. +i trebuie adaugat ca in scurta vreme vom stii sa alegem si intre recenzori. 8. 4e unde cumpar? 4in pacate, in Romania nu e*ista nici un magazin adevarat specializat pe muzica clasica, asa cum gasim in marile orase europene, in care sa te pierzi printre zecile de mii de titluri. )n lipsa acestora, cele mai bune locuri in care gasim muzica clasica 'in 7ucuresti( sunt librariile Carturesti si lantul Music +hop. Carturestiul, in plus, e singurul loc in care se gaseste <armonia Mundi si &rts Music. iche Records aduce ?inn si aim, iar <i-$i %*pert aduce pe comanda 5RC4-uri si +&C4-uri de la $)M. ?a 4iverta oferta e foarte saraca, nici nu merita sa fie adusa in discutie. &sadar, pentru cine vrea !the real stuff#, singura varianta este comertul online. &proape toate casele de discuri importante au cate un departament de vanzari online 'am apelat de cateva ori si am fost foarte multumit(. )nsa oferta cea mai consistenta o gasim la marile magazine online. Cateva lin3uri: &r3ivMusic.com e paradisul cumparatorului online de muzica clasica. 4e ce? )ntrati si veti vedea. 4in pacate, inca nu trimit in Romania.Cd9niverse B nu gasiti toate titlurile de la &r3ivMusic, insa sistematic preturile sunt mai mici. ici ei nu trimit oficial in Romania 'insa mi s-a spus ca neoficial se poate, daca te inregistrezi ca locuind in +9& si pui la e*peditie RomaniaF inca n-am incercat(.&mazon.com B e absolut nepretuit, atat prin prisma titlurilor, cat si in conditiile in care raportul euroEdolar ramane favorabil monedei europene.Gpc.de B o varianta europeana a lui &r3ivMusic. $oarte multe titluri care nu se gasesc pe &mazon, insa preturile sunt cele europene. &dica mai mari, de regula, insa nu intotdeauna. 4e e*emplu, preturile discurilor scoase de C,-, o e*traordinara casa germana, sunt incredibil de mici.Mdt.co.u3 B magazin online britanic. ,returile sunt bune, oferta asemenea,

insa costurile de e*peditie sunt mai mari decat &mazon '::(. %lusivedisc B aici e mama 5RC4-urilor, dar si a altor formate de inalta rezolutie.sa-cd.net B nu e magazin, ci un portal spre magazine ce vand +&C4-uri. ,ointeri : H o mini editie demo a 77C Music Magazine poate fi vizualizata cu motorasul multimedia de la ceros aici : http:EEcde.cerosmedia.comE1<0D0d0e0bI"""AA11.cde H despre 77C Music Magazine am mai discutat si aici JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ K 8""D, audiofil.ro autor : robinson