Sunteți pe pagina 1din 2

Capcana Globalizrii este evident un studiu prin care autorii Hans-Peter Martin i Harald Schumann intenioneaz s trag un serios

semnal de alarm n ceea ce privete complexul proces al globalizrii. ocant este modul n care cei doi autori prezint anumite realiti. Un exemplu ar putea fi problema omajului. Imaginea societii celor 20% versus 80% pare sa fie desprins mai degrab dintr-un film de groaz de ct dintr-un studiu economic. Problema globalizrii este privit dintr-un alt unghi. Populaiei i se cer tot timpul sacrificii n numele globalizrii. Cei care cer ns aceste sacrificii uit tot timpul s prezinte i riscurile potenialei globalizri. Nici guvernanii i nici conducerile marelor companii internaionale nu au ridicat vreodat public probleme legate de globalizare cum ar fi posibila cretere uria a omajului, creterea gradului de poluare n marele orae, pierderea individualitii naionale a popoarelor i nu n ultimul rnd i poate cel mai important degradarea democraiei. Spre deosebire de ei ns autorii acestei cri subliniaz clar aceste probleme folosind numeroase exemple i prezentnd situaii complexe petrecute deja. Cartea este bine structurat fiind mprit in 9 capitole divizate la rndul lor n subcapitole. Prezentarea faptelor este destul de accesibil; cititorul nu trebuie s aib prea multe cunotine de economie pentru a nelege din acest volum care sunt pericolele globalizrii. n fine, autorii nu condamn globalizarea; ei susin doar c ea trebuie fcut sub control i propun chiar un set de soluii pentru evitarea problemelor menionate. Societatea unei singure cincimi: 20% versus 80% Este prezentata la nceputul acestui capitol reuniunea de la Hotelul Fairmont la care s-a ncercat punerea temeliei lumii urmtorului mileniu, sub aspect economic si social. Intr-un cadru ncrcat de istorie, Mihail Gorbaciov, unul dintre cei putini care au fcut istorie, si-a salutat, la sfarsitul lui septembrie 1995 , invitaii- elita mondiala. Vechi si experimentai lideri mondiali precum George Bush, George Shultz sau Margaret Thatcher se ntlnesc cu noii stpni ai planetei cum ar fi Ted Turner, seful CNN, care a fuzionat cu Tim Warner, crend cel mai mare concern mass-media sau Washington SyCip, magnatul comerului sud-est asiatic. Fiind vorba de viitorul lumii, vor sa fie ascultai si emisari ai comerului liber din Singapore si, firete, din Beijing. Pentru prima oara in carte, se face referire la sintagma 20% contra 80% si la cuvntul tittytainment.Conform acestui concept, 20% din populaia apta de munca ar fi suicienta in secolul urmtor pentru a asigura avntul economiei mondiale. Cuvntul tittytainment este o invenie a lui Zbigniew Brzezinski si este explicat ca fiind o combinaie intre entertainment si tits, cuvntul folosit in jargonul american pentru sni. Se presupune ca prin aceasta mixtura intre un divertisment narcotizant si o ndestulare stomacala populaia frustrata de pe glob ar putea fi inuta intr-o bunadispozitie. Autorii cartii considera ca economitii si politicienii neoliberali predica lumii modelul american cu toate ca aceasta lozinca se aseamn inspaimantator cu propaganda regimului din RDG: a invata de la Uniune Sovietica inseaman a invata sa nvingi ! In fine nicieri in lume nu este mai evidenta dezagregarea sociala dect in tara de origine a contrarevoluiei capitaliste, SUA. Dar, nici Europa, China, Japonia sau India se scindeaz intr-o minoritate de castigatori si o majoritate de perdanti. Pentru sute de

milioane de oameni, un lucru este clar: nu exista un progres globalizat! Globalizarea devine o capcana pentru democraie! De mult deja, milioane de cetateni dezorientai din clasa de mijloc isi cauta salvarea fata de piaa mondiala in xenofobie, separatisme si claustrare. Astfel, majoritatea perdanta , adic cei 80% au inca votul. Acesta este motivul pentru care populistul Ross Perot a obinut in 1982 19% in alegerile in SUA. La fel s-a ntmplat si in Franta, prin Jean-Marie le Pen, dar si in Austria prin Jorg Haider. Suprema sarcina a politicienilor democrai in pragul urmtorului secol va fi repunerea in stare de funciune a statului si restabilirea climatului politicii asupra economiei. Totul-pretutindeni Nu a existat nici o ndoial ca dac omenirea ar trebui sa voteze astzi in favoarea unui stil de viata, care sa fie valabil pe plan mondial, acest lucru ar fi posibil. Mai mult de 500 de satelii nconjoar Pmntul, emind semnalele evului modern. Imagini uniformizate captate pe mai mult de 1 miliard de ecrane tv hrnesc aceleai aspiraii si nostalgii pe Jang-Tze, Amazon, Gnge si Nil. Niciodat in trecut nu au auzit si nu au tiut att de muli oameni despre restul lumii. Pentru prima data in istorie, omenirea este unita de o fantezie comuna a existenei. Cu ct piaa imaginilor in micare este mai transfrontalier cu att mai mult ea se si ngusteaz. Industria americana a filmului cheltuie in medie pentru un film artistic 59 milioane de dolari, suma pe care productorii europeni si din India aproape ca nu si-o pot permite. Promisa a celor 500 de canale de tv in fiecare casa este, de asemenea una doar aparenta. Puine firme din cele care stpnesc piaa isi vor modifica si recicla oferta lor pentru a corespunde interesului diverselor grupuri de spectatori. Concomitent, vntoarea dup cote ct mai nalte de audien favorizeaz concentrarea. Drepturile de transmisie pentru manifestri sportive importante pot fi finanate numai cu ajutorul unor enorme intrri la reclame pe care insa le pot atrage numai posturile mari de emisie pentru marii ofertani de e piaa internaional. In opinia autorilor ne ndreptm spre vremea oraelor. ntre Pakistan si Japonia, cteva zeci de regiuni in avnt economic nvlesc in poziia de noi playeri pe scena globala a concurentei si rivalizeaz pentru roluri care au marcat lumea vestica a oraelor din deceniile trecute. Bangkok intenioneaz s ia oraul Detroit, ca metropola a automobilismului. Productorii japonezi Toyota, Honda, Mitsubishi si Isuzu i monteaz de mult vreme automobilele in Thailanda, Chrysler si Ford i extind filialele lor de acolo ca puncte de sprijin pentru afacerile di Asia de sud-est ale concernelor lor. Taipeh se vede in poziia de succesor al zonei Silicon Valley oricum Taiwanul se situeaz pe plan mondial n producia de monitoare, de mouse pentru computer si scanere de imagine in plutonul din frunte.