Sunteți pe pagina 1din 5

Viciile scriitorilor romani, pirite de memorialistica Lucia Popa, Alina Purcaru, Alexandra Olivotto Aparut in editia din 3 Septembrie

2007

!rucea de Piatra nu ducea lipsa de scriitori Alcoolici depresivi, amatori de droguri si, mai ales, clienti frecventi ai bordelurilor din toata lumea. Literatura romana a cunoscut prin autorii ei mai toate viciile, iar diaristica si contemporanii nu le-au trecut cu vederea. Pe Eliade il epuizau or iile, !ioran se c"inuia sa stea departe de pa"ar, #ateiu !ara iale numara zilele in care a rezistat $ara tutun, $emei si alcool, iar pe %on &arbu l'a prins nevasta cu cocaina in buzunar( Patimile scriitorilor auto"toni ies la iveala, $ara mena)amente, din pa inile de corespondente, )urnale si memorii( De departe, frecventarea asidua a sexului slab domina topul viciilor autorilor romani. Pe ale lui Ion Barbu le pomeneste chiar Gerda Barbilian, sotia poetului, in volumul Ion Barbu: amintiri. Scriitorul ii povestea unui prieten, pe cind se afla la Berlin !m avut aici mai multe aventuri "alante, in tot felul de lumi , iar, la scurt timp intra in detalii: #urva trebuia sa stea pina dimineata. #urva imi scuteste toate plictiselile, descuie sin"ura si nu cere un ban. Insa in ultima noapte petrecuta alaturi de respectiva doamna, poetul s$a fript: %.&&& de marci mi$a luat din bu'unar, iata deficitul acelei seri de umilire crestina a carnii. Invitat sa conferentie'e la G(ttin"en, Ion Barbu este atentionat de un profesor universitar de acolo, asa cum marturiseste poetul intr$o scrisoare adresata unui prieten din tara: Promenadele la padure cu fetele din G(ttin"en sint un lucru prime)dios dupa ra'boi. *ai toate sint bolnave de sifilis. Intr$o alta epistola, Barbu, cel care se lauda ca avea pe inventar citeva mii de femei, se plin"e: Sint doar un biet baiet si, in afara de curve si citeva bur"he'e lascive, ce am cunoscut eu+. Dupa publicarea ,urnalului portu"he', *ircea -liade a fost subiectul unor polemici consistente in publicistica romaneasca, printre altele pentru aceste pa"ini de memorialistica in care detalia'a intr$o maniera destul de transparenta o viata erotica plina de excese. In ./0., la 1isabona, -liade notea'a: *a intreb daca puterea mea de creatie nu este sleita de atitea abu'uri si mai ales de neurastenia care ma incearca de citeva luni. !bu'urile sint probabil escapadele sale in cartierele rau famate ale 1isabonei, pe care le inmulteste in Spania. !bsenta sotiei sale, 2ina, este o buna oca'ie

pentru a trai in voie toate de'lantuirile mele, pentru a ma putea intele"e, a verifica daca cri'ele neurastenice din ultimele luni se datoresc sentimentului de inferioritate, pre'entei 2inei sau pur si simplu detractarii sistemului meu nervos. 3ot in ./0., pe 4 iunie, indianistul scrie laconic: Imensa monotonie a desfrinarii. 2u mai e nimic de facut, iar pe . iulie ./05 se lamentea'a: #e$am lucrat in luna iunie+ *ai nimic. 1upta mea cu melancolia si or"ia. Intr$un limba) mai explicit, in volumul 2ote 'ilnice, #amil Petrescu isi marturisea pasiunile pentru actrite, fiind in cautarea unei partenere potrivite care sa nu fie urita, cu care nu m$as insura, oricite parale ar avea. Ba chiar face si un portret al consoartei ideale: !h, o femeie care sa nu fie o i"nobila amanta, ci o frumoasa si calma tovarasa6. !utorul ,ocului ielelor scrie tot in )urnalul sau ca multi contemporani ii reprosea'a prietenia pentru evreice, manifestata cu preferinta. -l adau"a totusi ca intimplarea se explica prin faptul ca nu avea succes la romance deoarece nu dispunea de posibilitati financiare. -l punctea'a ca prefera totusi amantele evreice tinere, de pina in 57 de ani, pentru ca cele care depasesc aceasta virsta la fi'ic si la moral devin aproape odioase. *aca pentru unii scriitori o escapada la prostituate este unul dintre lucrurile care $ac viata sa merite traita, pentru altii, tentatia alcoolului este o adevarata umilinta, desi ii dau curs cel !ioran resimtea acut tentatia alcoolului, pe cind putin la $el de Eliade era un client $idel al lupanarelor din Lisabona des( Eseistul Emil !ioran se plin e in +!aietele, sale ca ar $i bintuit de tentatii ba"ice- +.n vid ce pustieste spatiul si de care doar alcoolul ar putea sa ma apere( *ar alcoolul imi este interzis, toate leacurile imi sint interzise( Si totusi, inca ma incapatinez,( #uzica ti aneasca ma "iara, prin +vul aritatea ei deprimanta,, ii aduce insa aminte de +betiile din /ransilvania, si continua ast$el- +!oplesitorul plictis ce ma impin ea sa beau cu oricine( %n $ond, sint un 0sentimental1, la $el ca toti tipii din Europa !entrala,( *esi marturiseste ca se simte +dez ustat de carne- o nes$irsita suma de caderi prin care se implineste de radarea noastra in $iecare zi,, !ioran noteaza resemnat- +2u pot sa scriu $ara stimulente3 ca$eaua, iata sin urul secret, sau +#i'am scris toate cartile indopindu'ma cu stimulente 4ca$ea, tutun5( *e cind imi sint interzise, 0productia1 mea a cazut la pamint,(

Ion *inulescu ii stirneste lui -u"en 1ovinescu unul dintre cele mai caustice fra"mente din Scrieri. Pentru critic, *inulescu repre'inta nuanta pur literara a boemei, distincta de boema ardeleana, pornita pe chef cu lautari si cintece de inima albastra, si de boema moldoveana de taifas oriental, cu planuri de reviste viitoare si cu inofensiva birfeala a absentilor $ boema 8spirituala9 in dublul sens al cuvintului, a"resiva, revolutionara: de un sfert de veac, d$sa e repre'entantul cel mai autentic al avan"ardismului de cafenea. Pe lin"a faptul ca e chefliu si sufera de lo"oree, 1ovinescu il acu'a pe *inulescu si de o aplecare catre infrumusetarea adevarului. In afara de arta, poetul a dus la Paris si o viata de aventuri, ima"inare sau reale, pe care, dupa ce le$a povestit tuturor cu o verva "rasa, le exploatea'a acum, de citiva ani, intr$o literatura de romane... De altfel, nu$l poti acu'a pe *inulescu de vicii, el fiind ceva mai amoral si mai lichelist, dupa cum scria 1ovinescu: In el se rasfata numai e"oismul )ouisseur cel mai cinic din literatura noastra, fara nici o distinctie intre permis si nepermis, intre moral si imoral, e"oism primar afirmat, sub forme bonome si spirituale, dar nu mai putin cate"oric in a reclama orice ca un drept al sau.... #riticul retine si o vorba de$ale lui *inulescu care ii ilustrea'a ipote'a: #e vrei, sefule, sintem cu totii lichele6. :ricum, daca e sa il cre'i pe 1ovinescu, Gala Galaction era un ipocrit fara mar"ini, iar *acedons;i, un teribilist cu o lun"a viata contradictorie dincolo de mar"inile bunului$ simt, intr$un perpetuu de'acord cu opinia publica, nei'vorit din realitatea unor incercari revolutionare, ci dintr$o atitudine cautata si ne)ustificata. Pe 57 februarie ./%7, *ateiu #ara"iale evoca, intr$o pa"ina de )urnal, nea"ra perioada berline'a, cind #ara"iale senior il lasase lefter, asadar nefericit si cum nu se poate mai vulnerabil la placerile tari ale de'nade)dii: !tunci am inceput sa beau alcool$li<ueoruri dulci, citeodata rachiu amar de ienupere, punch cu Bour"o"ne sau cu ananas, la -rven 1ucas Bols, si !<uavit ordinar acasa, unde, in lipsa vinului, m$am obisnuit in sfirsit cu berea, dupa ce incercasem 'adarnic pina atunci= am trecut de doua ori prin *>nchen fara macar sa o "ust si, printr$o ironie a lucrurilor, din toate bauturile tocmai berea bavare'a imi place mai mult, insa, de la fericitele vremuri din ./.4, doar in ./5? am mai baut doua sticle de 1(@enbrau, la hotelul AoBal din San Aemo. *ateiu descria in acelasi )urnal perioada de recuperare dupa o le"atura esuata cu o diva pa"uboasa cu patru ani mai in virsta decit el. In noul pro"ram de viata al scriitorului spasit se citesc insa apucaturile din vremuri mai tulburi: Sase luni de masurare a do'ei de vin m$au facut sa$mi redobindesc in intre"ime marile calitati: taria de vointa si de munca, de hotarire, atentia, concentrarea, a"erimea, ener"ia, fermitatea. 2u fume', de la .%.CIII am suprimat pentru totdeauna ceaiul, iar de la 5&.ID, cafeaua= buna urmare a fost prompta. *a simt cu totul altfel, cu desavirsire diferit de imbecilul care am fost atit de multa vreme, cu exceptia citorva intermitente, manifestari penibile provocate de abu'ul de alcool si de tutun. Doua vicii l$au chinuit pe *ihail Sebastian: obsesia pentru actrita 1enB #aler si alcoolul spre care$l impin"ea boema interbelica. ,urnalul scriitorului abunda in referinta la acest amor neimplinit: Simbata noaptea, cu 1enB si cu Eroda, intii la #arul cu Bere, pe urma la *elodB. Bausem mult, intr$adins. F!s bea mereu, ca sa uit....G 1a *elodB, in timp ce discutam aprins toti trei, pe sub masa o 8pipaiam9 pe 1enB, care nu numai 8se laissait faire9, dar ma a)uta cu discretie. 3oata noaptea am fost cu mina intre pulpele ei. Intre timp o priveam: nimic nu o trada. -ra volubila, suri'atoare, discreta, dra"uta, si"ura de

ea. Si barbatu$sau era alaturi. Si il privea in ochi. Si pe femeia asta am iubit$o ca un ciine doi ani. #unosc in sfirsit pe acea 1enB, 8petite putain charmante9, pe care toata lumea o cunostea, afara de mine $ se intele"e. 1a fel ca prietenul ei, Sebastian, ,eni !cterian a avut o slabiciune pentru un om care nu i$a raspuns niciodata cum si$ar fi dorit: filosoful !lexandru Dra"omir. Scriind despre propria patima, pomeneste si citeva dintre viciile fenomenolo"ului: Eac obsesie. *$am convins de una sin"ura ca$l iubesc. Imi clatin aceleasi "induri prin peretii creierului si repet idiot: il iubesc, il iubesc, il iubesc. F...G - "roa'nic sa iubesti. 3ortura de fiece clipa. !m ca'ut peste cea mai autentica lichea din sud$estul -uropei. - incapatinat, or"olios si mai are si un caracter infect. -u n$am caracter infect, dar si eu sint or"olioasa si incapatinata. Si n$am nici o intentie sa cede'. F...G Doamne, cum il iubesc6 Sint ab)ecta. 2oroc ca am atita demnitate in mine sa nu arat nimic. In anumite ca'uri, viciile devin adevarate pete ne"re in bio"rafia literatilor. 1ovinescu nu e deloc blind cu St. :. Iosif, despre care spune ca, spre sfirsitul vietii, inmultea chefurile, pina la a fi transportat acasa in nestire. Despre 2icolae 1abis, unii contemporani isi aminteau )enati ca avea mai mereu hainele murdare si ca respiratia ii mirosea a alcool. Poetul #e'ar Ivanescu povesteste despre 2ichita Stanescu: Inainte de cheful ticluit de 2ichita, poetul, cu "enero'itatea sa obisnuita, cumparase de 5.7&& de lei bautura $ @his;B, vodca $ si ceva de$ale "urii. !sa au inceput lun"ile nopti in mansarda lui 2ichita. #e'ar Ivanescu isi aminteste: In tinerete era un barbat frumos. *ai tir'iu insa, din cau'a alcoolului se buhaise, nu mai avea nici dinti in "ura, iar fata ii era cianotica. Si totusi, nu era femeie care sa$i re'iste. 2ichita tra"ea tot timpul la o circiuma pe lin"a Palatul -lisabeta, acolo unde cinta si ,ohnnB Aaducanu.

Calinescu: mitoman si ipohondru

Printre viciile lui #alinescu se numarau o uncie de mitomanie, dar siH dialo"urile cu animalele. Perpessicius notea'a, in !mintiri despre G. #alinescu, ca scriitorul si criticul, in fond, era un sentimental refulat sau, cu expresia lui ,ules 1afor"ue, 8un dur par timiditI9. #um ar fi putut sa nu iubeasca pe om cel ce s$a desfatat, la fel cu Erancisc din !ssisi, ani de$a rindul, in interminabile dialo"uri cu fratele nostru, ciinele+. !plecarea catre minciuni nerealiste, cu o tenta de ipohondrie, iese in evidenta cind, in acelasi volum, !l. Aosetti rememorea'a o vi'ita pe care i$o facuse lui #alinescu la spitalul de boli nervoase: I$am spus ca il "asesc perfect sanatos si ca ar fi ca'ul sa paraseasca sanatoriul. !tunci fi"ura lui si$a schimbat expresia ri'atoare, pentru a deveni "rava, si mi$a declarat ca e bolnav de tuberculo'a. 8Bine9, i$am raspuns eu, ferindu$ma de a$l contra'ice, 8dar daca e asa, cum se manifesta boala+9. 8Scuip sin"e9, mi$a replicat #alinescu si, pentru a ma convin"e, si$a desfacut batista si mi$a intins$o in fata ochilor: dar batista era de un alb imaculat.... *ai mult, conform lui !urel 1eon, criticul, "ata mereu sa$si cree'e noi dusmani, mai era si bataios ca un cocos insin"erat. 1a un moment dat se parea ca se va repeta cu el ca'ul lui Gior"io Pascu, profesorul mereu atacat cu bastonul pe strada.

Camil Petrescu: paranoia genialitatii

Pe #amil Petrescu il desfiintea'a -u"en Ionescu in 2u. Ciciile lui includ aro"anta nemasurata, infantilismul si paranoia. *ulti ani, cam pina in ./%&, d. #amil Petrescu era, s$a 'is, un paratrasnet al literaturii romanesti. !supra capului d$sale, tap ispasitor, se

concentrau toate relele, toate ocarile de care e capabila dulcea noastra Calahie literara, sublinia'a ironic Ionescu. Dar lucrurile se schimba: D. #amil Petrescu cre'use ca va fi socotit cel mai "enial om din Aomania, numai repetind, infati"abil, cu "las foarte tare, ca el este foarte mare "eniu in aceasta tara in care toti ceilalti este prosti. #um tehnica nu a functionat, sustine Ionescu, scriitorul s$a imprietenit cu toti fostii lui inamici si s$a retras din publicistica literara militanta. 2u a mai atacat pe nimeni: decit pe d. -. 1ovinescu in momentul cind acesta, prin volumele sale de 8*emorii9 , isi cisti"ase dusmania fireasca a intre"ei noastre bresle scriitoresti, prin urmare cind nu mai era in pericol sa nu fie in consensul tuturora, accentuea'a Ionescu.

Ion Barbu: pericol de supradoza

In mono"rafia dedicata lui Ion Barbu, sotia sa, Gerda Barbilian, isi aminteste cum a aflat ca poetul consuma dro"uri: 3remurind de fri", am pus mina in bu'unarul paltonului lui, ca sa mi$o incal'esc. !colo am dat de o cutie rotunda si, fara sa ma "indesc la ceva rau, am scos$o afara. Insa tulburarea vadita a lui Dan m$a facut banuitoare. !m vrut sa aflu ce era inauntru. -l a spus un sin"ur cuvint scurt: 8#ocaina9. *ai tir'iu, cei doi revin asupra problemei dro"urilor si Ion Barbu ii marturiseste: Printr$un prieten cautasem dro"ul. *i$a dat o stare de euforie, de eliberare. *ai pe urma mi l$am procurat din cind in cind, ca sa uit de mi'eria sufleteasca in care ma 'bateam, dar nu am fost niciodata dependent de el, relatea'a Gerda Barbilian in Ion Barbu: amintiri. Pe poetul Jvedenrodelor il surclasa insa -mil Botta, morfinoman convins, care isi procura dro"ul de la o cofetarie cu laborator propriu de pe lin"a #ismi"iu.

S-ar putea să vă placă și