PSIHOLOGIA EDUCAIEI disciplin teoretic i aplicativ

Georgeta Diac Lector dr

Tematic general

Personalitatea- structura i dinamic; Modelele nvrii i implicaiile lor n actul educaional; Procesele fundamentale ale nvrii; Motivaie i nvare; Comunicarea n actul educaional; Aspecte psihologice ale procesului de evaluarea rezultatelor nvrii colare; Dimensiunea psihosocial a activitii profesorului; Particularitile clasei de elevi ca si grup social;

Bibliografie

Cosmovici Andrei, Iacob Luminia (coord.), (1998), Psihologie colar , Ed. Polirom Crahay, M, (2009), Psihologia educaiei, Ed Trei, Bucureti Davitz, J. R. , Ball, S., (1987), Psihologia procesului educaional, E.D.P., Bucureti Dulam Eliza, (2009), Cum i nvm pe alii s nvee, Ed Clusium, Cluj Slvstru Dorina, 2004, Psihologia educaiei, Polirom, Iai; Slvstru Dorina, 2004, Psihologia invatarii. Teorii si aplicatii educationale, Polirom, Iai;

Psihologia educatiei

reprezinta o ramura stiintifica a psihologiei, aflata la confluenta psihologiei generale (ca stiinta de baza, cu un nivel de maxima generalitate stiintifica) cu domeniul aplicativ al educatiei; studiaz d.p. d. v. psihologic procesul instructiv educativ desfurat n coal cu scopul de a-i spori eficiena.

Concepte de baza
Psihologie- tiina sufletului /psihicului Greaca vechepsyche = suflet, spirit, psihic i ,,logos =cuvant, cunoastere, tiin; Psihologia=tiina care se ocup cu descrierea i explicarea fenomenelor psihice verificabile Educatie Latinescul educo-educare = a alimenta, a ingriji, a creste sau din Latinescul educo-educere= a duce, a conduce, a scoate

Psihicul uman

reprezint un ansamblu hipercomplex, relativ stabil, autoreglabil, de stri si procese psihice, care functioneaz pe baza principiilor semnalizrii, reflectrii si simbolizrii, coechilibrate cu ajutorul unor operatori specifici de comparare, clasificare, opunere, seriere spatio-temporar, generalizare.

Psihicul uman

Un ansamblu de elemente: procese, stri, produse corelate n baza principiilor de organizare si integrare specifice, efectul interactiunii fiind unitatea sistemului, efect ireductibil la suma nsusirilor elementelor care l compun. Apare, exista si se manifesta ca o modalitate informationala specifica, legata de un mecanism specializat in receptionarea si procesarea semnelor despre starile mediului extern si intern al organismului, sistemul nervos, creierul (M Golu, 2002, p 88).

Procesele psihice
sunt interactiuni dintre individ si realitatea inconjuratoare. Procesele psihice sunt impartite in trei categorii:

procese psihice cognitive (de cunoastere), procese psihice afective, procese psihice reglative (involuntare si voluntare de ex. atentia, vointa, motivatia).

INSUSIRILE PSIHICE
sunt fenomene rezultate din interactiunea mai multor procese psihice care s-au manifestat stabil in imprejurari diferite; ele sunt:temperamentele,caracterele si aptitudinile; unele sunt innascute (temperamentul)altele se dobandesc in cursul vietii(caracterul) iar aptitudinile se modeleaza in activitate pornind de la premise ereditare.

Activitatea psihicamodalitate specific umana de adaptare la mediul natural si social si de transformare a acestuia. activitatea desfasurata in plan extern(gesturile,mimica,mersul,vorbire a) si in plan intern(gandurile,sentimentele,emotiile si amintirile. Exemple: jocul, munca , invatarea, comunicarea

Ce este Educatia?
Educatia este o activitate de disciplinare, cultivare, civilizare si moralizarea a omului, iar scopul educatiei este de a dezvolta in individ toata perfectiunea de care este susceptibil (I.Kant); Educatia este actiunea de formare a individului pentru el insusi, dezvoltandu-i-se o multitudine de interese (J.F.Herbart)

Educatia=

Proces- actiunea de transformare pozitiva si pe termen lung a fiintei umane; Actiune de conducere, dirijare catre stadiul de autonomie, independenta a fiintei umane; Actiune sociala- este o actiune planificata ce se desfasoara pe baza unui proiect social; Interrelatie umana intre doi actori: educatul si educatorul; Ansamblu de influente implicite/explicite, directe/indirecte

Trasaturile educatiei:

Este un demers aplicabil doar la fiinta umana(vezi factorul contiinta); Consta intr-un sistem de actiuni preponderent deliberate; Este un demers organizat, structurat, planificat; Se realizeaza din perspectiva unui ideal de personalitate umana; Se realizeaza pe tot parcursul vietii

Formele educatiei

Formala

Nonformala

Informala

Autoeducatia

Ereditatea Mediul Educatia

Dezvoltare psihica

Personalitateastructura i dinamic
Perspective: Dinamic vs. static General vs. particular

Copilul rde:Iubirea si ntelepciunea mea e jocul! Tnrul cnt:Jocul i- ntelepciunea mea-i iubirea! Btrnul tace:Iubirea i jocul meu e intelepciunea! (Lucian Blaga- Trei fete)

Dezvoltarea umana

Schimbare sistematica, permanenta, stabila, evident progresiva, care se realizeaza intr-o ordine predictiva in fiecare perioada a vietii, caracterizand toti indivizii aflati la acelasi stadiu de varsta.

Dezvoltarea psihica
Dimensiune a ontogenezei constituita din totalitatea schimbarilor biologice, psiho-sociale, individuale aparute pe durata intregului ciclu de viata. Proces dinamic de formare continua prin invatare a tuturor structurilor psihice.

Modelul dezvoltrii n context U. Bronfenbrenner

Dezvoltarea este modul aproximativ n care copilul biologic se transform n adultul social. Dezvoltarea se realizeaz prin interaciunea factorilor biologici (programare genetic ) cu factorii sociali (calitatea mediului).

Factorii dezvoltarii psihice

Ereditatea Mediul Educatia

Caracteristicile dezvoltarii psihice

are in ansamblu o directie calitativ ascendenta; ntotdeauna concreta si personala, avnd deci particularitati proprii fiecarui individ; este sistemica; este stadiala; se desfasoara pe intregul parcurs existential; nu are intotdeauna un caracter unitar

Decalajele in dezvoltare:
Transversal= la aceeai vrst cronologic gradul de dezvoltare a fiecrei structuri sau aspect de dezvoltare psihica este diferit Longitudinal/orizontal= n cadrul aceluiai gen de activitate sau structura psihic, acelai gen de achiziie psihic se poate manifesta diferit la vrste cronologice diferite n funcie de coninuturi diferite.

Modele
Organicist (scepticism pedagogic); Mecanicist (optimism pedagogic); Interactionist (realism pedagogic) (teoria stadial -constructivista a lui J Piaget )

Ciclurile/perioadele vietii:
1.Perioada prenatala; 2.Perioada copilarie, pubertate, adolescenta; 3.Perioada varstelor adulte active; 4.Perioada senectutii, batranetii

Stadialitatea cognitiv J Piaget (9 aug 1896 16 sept1980)

Teoria lui J Piaget

Factorii care influenteaza dezvoltarea gandirii

Maturizarea biologica; Activitatea; Interactiunea sociala; Echilibrul;

Maturizarea biologica

Este un proces controlat genetic care genereaza o suma de schimbari comportamentale si biologice pe tot parcursul vietii.

Caracteristici specifice psihicului infantil

egocentrismul juxtapunerea sincretismul incapacitatea de a nelege relaiile dintre fenomene, obiecte realismul infantil animismul artificialismul

Structura intelectului
Scheme=reprezentari interne ale unor actiuni fizice si mentale specifice; Operatii=structuri mentale de nivel superior dobandite pana in perioada copilariei mijlocii.

Schemele

La nastere copilul este inzestrat cu un numar de scheme innascute care corespund raspunsurilor reflexe: schema observare, schema- apucare, schema hranire; Pe masura dezvoltarii, schemele innascute se completeaza reciproc si devin mai elaborate; Noile scheme sunt formate in intregime atunci cand copilul poate raspunde adecvat mediului ambiant Schemele sunt constituite din cunostinte despre obiecte/evenimente si din cunostinte despre modul de elaborare a lucrurilor; In orice actiune intelectuala si fizica exista o schema, un plan/tipar pe care individul il foloseste pentru a face fata unei probleme

Operatiile

Activitati mentale reversibile care implica copilul in cunoasterea regulilor complexe care stau la baza functionarii mediului.

Dezvoltarea intelectului
= adaptarea structurilor cognitive (schemele+ operatiile) la cerintele mediului ambiant; Adaptare=asimilare +acomodare; Asimilarea=interpretarea noilor experiente in functie de schemele existente. Acomodarea= proces complementar asimilarii; presupune modificarea schemelor existente pentru a le face compatibile noii situatii. Echilibrare=procesul de restabilire a unei noi stari de echilibru intre noile si vechile cunostinte.

Stadiile dezv. cognitive dup concepia lui Piaget

1.Stadiul senzorio-motor sau stadiul inteligentei preverbale (0-2 ani); 2. Stadiul preoperational ( 2-7 ani); 3. Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani); 4. Stadiul operatiilor formale (peste varsta de 11 ani).

Stadiul senzorio-motor sau stadiul inteligentei preverbale (0-2ani)

Permanenta obiectelor=capacitatea unui copil de a-si reprezenta obiectelor si atunci cand acestea nu mai actioneaza asupra propriilor organe de simt.

Stadiul preoperaional ( 27 ani)

Caracteristici: Egocentrismul; Centrarea; Ireversibilitatea.

Stadiul operaiilor concrete (7-11 ani)

Achizitii specifice:
Reversibilitate, Decentrare, Clasificare, Seriere.

Stadiul operatiilor formale (peste varsta de 11 ani)

Achizitii specifice:
Abilitate de a rationa abstract fara raportare la obiecte sau evenimente concrete; Abilitate de a realiza clase, raporturi de/ intre obiecte observabile si imaginare; Recunoasterea partilor care se conserva atunci cand obiectele se transforma; Recunoasterea simbolurilor si semnelor orale si scrise.

Teoria lui E. Erikson (15 iunie 1902 12 mai 1994 )

Stadiile dezvoltarii psihosociale

1) 0-18 luni-conflict incredereneincredere (valoare- speranta); 2) 18 luni-3 ani conflict autonomienesiguranta, rusine (valoare- vointa); 3) 3-6 ani- conflict- initiativa-vinovatie (valoare -finalitate in actiuni); 4) 6-12 ani-conflict harnicie-inferioritate (valoare- competenta);

E. Erikson
5)12-17/20 ani- conflict identitateconfuzie (valoare - unitate); 6) 20-30/35 ani-conflict intimitate izolare (valoare -mutualitate afectiv); 7)35-50/60 ani-conflict creativitatestagnare (valoare -responsabilitate); 8) btraneea- conflict integritatea euluidezndejde (valoare -ntelepciune).

Conceptul de personalitate din perspectiva psihologiei personalitatii

Delimitari conceptuale
Individ; Individualitate; Persoana; Personaj; Personalitate.

Conceptul de individ
Totalitatea insusirilor biologice (innascute sau dobandite) care asigura adaptarea la mediul natural; Caracteristici: produs in intregime determinat biologic, este un reprezentant al speciei indiferent daca aceasta este vegetala, animala sau umana, este o notiune aplicabila tuturor organismelor, fara conotatii descriptive sau evaluative.

Conceptul de individualitate

Individualitate este individul cu organizarea lui specifica, diferentiata, irepetabila si ireductibila. Notiunea se foloseste pentru a desemna organismele complexe.

Conceptul de persoana
Desemneaza ansamblul insusirilor psihice care asigura adaptarea la mediul social-istoric. Persoana este un produs determinat socio-istoric desemnand omul in contextul relatiilor sociale Notiunea se aplica omului normal dezvoltat din punct de vedere psihic

Conceptul de personaj

Personajul este persoana in rol, este masca pe care o poarta o persoana in raporturile sociale cu ceilalti.

Conceptul de personalitate

Personalitatea este o structur biopsiho-social.

Organizare dinamic n cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determin gndirea i comportamentul su caracteristic. (G. Allport, 1897-1967)

Definitie

Personalitatea este organizarea mai mult sau mai putin durabila a caracterului, temperamentului, inteligentei si fizicului unei persoane. Aceasta organizare determina adaptarea sa unica la mediu. (Hans Eysenck, 1916-1997)

Orientari si scoli psihologice care au studiat personalitatea:

psihanalitica (S. Freud, A. Freud); neopsihanalitic (C.G. Jung, A. Adler, K Horney, E. Fromm); a trsturilor ( G. Allport, R. Cattell); life span (E. Erikson); umanist (C. Rogers, A. Maslow); cognitiv (G. Kelly); behaviorist (B. F. Skinner, Albert Bandura); psihometric ( H. Eysenck).

Caracteristicile personalitatii
Caracterul sistemic, chiar macrosistemic; Durabilitatea, stabilitatea, persistenta in timp; Esentialitatea; Structuralitate si dinamism; Finalitate adaptativa; Unicitate.

Structura personalitatii

Trsturi psihice= caracteristici generale relativ stabile i de durat care permit explicarea i evaluarea comportamentului unei persoane. Ele vizeaza modul de a fi al unei persoane, relatiile acesteia cu ceilalti si chiar aspectul ei fizic. Tipuri psihologice-structuri sau configuraii specifice formate din mai multe trsturi (de ex. Introvertit, extravertit etc)

G Allport modelul trasaturilor

Trasaturile pot fi : comune si personale Trasaturile comune = dimensiuni in raport cu care indivizii pot fi comparati intre ei; Trasaturile /dispozitiile personale= amprenta, configuratia unica a acestor trasaturi in cazul unei persoane. Ele sunt organizate ierarhic: Cardinale-care domina si controleaza comportamentul (2-3 la nr.); Principale/centrale-caracteristice si vizibile la o persoana (10-15 la nr.); Secundare greu de identificat

Laturile personalitatii
Temperamentul-latura dinamicoenergetica; Aptitudinile-latura instrumentaloperationala; Caracterul-latura relational- valorica Creativitatea-latura transformationalconstructiva

Temperamentul -definitii

Temperamentul= expresia manifestrii particulare n plan psihic i comportamental a tipurilor de activitate nervoas superioar, manifestare mijlocit de factori socio-culturali i psihologici (I.P. Pavlov). Temperamentul= ansamblul dispoziiilor nnscute care formeaz scheletul mintal al individului (M. Debesse, 1970).

Caracteristicile temperamentului

Componenta energetico-dinamic a personalitii Se exprim n particularitile activitilor intelectuale, afective i comportamentale ( motricitate, vorbire); Insusirile de temperament sunt legate de structura anatomofiziologic (sism. nervos i endocrin) a personei i sunt ereditare; Temperamentul este innascut, dar el evolueaza in raport cu intregul organism si mai ales cu sistemul nervos; Nu exista temperamente pure; Tipurile temperamentale nu sunt bune sau rele, dezirabile sau indezirabile.

Abordari teoretice in studiul temperamentului

De factura biologica: Hipocrate, Galenus, E. Kreschmer, W. Sheldon, I.P. Pavlov De factura psihologica: G Heymans si E D Wiersma, G Berger, Le Senne, C G Jung, H. J. Eysenck

I.P. Pavlov

Caracteristicile ANS:
Forta; Echilibrul; Mobilitatea

Forta
este dependent de metabolismul celulei nervoase -se exprim prin rezistena la solicitri a sistemului nervos (oboseala, stres, solicitari intense); Tipurile corespunzatoare: puternic si slab

Echilibrul
Exprima raporturile de forta dintre excitatie si inhibitie; Tipurile corespunzatoare: echilibrat si neechilibrat

Mobilitatea
dependent de viteza cu care se consum i se regenereaz substanele funcionale, constitutive ale neuronului - se exprim prin uurina cu care se nlocuiesc procesele nervoase de baz Tipurile corespunzatoare: mobil si inert

Tipurile de sistem nervos:

tipul puternic, neechilibrat, excitabil/mobil coreleaz cu temperamentul coleric, tipul puternic, echilibrat, mobil coreleaz cu temperamentul sangvinic, tipul puternic, echilibrat, inert coreleaz cu temperamentul flegmatic, tipul slab, neechilibrat, inert coreleaz cu temperamentul melancolic.

C G Jung
Tipuri majore Tipuri functionale: Gandire Sentiment Senzatie Intuitie

Extravert E-ganditor Adaptabil Bun organizator

EE- senzitiv E intuitiv sentimental Abil Inovator Prietenos Descurcaret explorator Depinde de ceilalti I-sentimental Pasiuni violente Aparenta I -senzitiv I- intuitiv Centrat pe Vizionar sine Idealist ezitant

Introvert

I ganditor Speculativ Metodic

H J Eysenck si CG Jung
Dimensiuni : intraversiuneextraversiune si stabilitate instabilitate emotionala; Tipurile obtinute:

Extravertit-stabil (!) Extravertit-instabil (!) Introvertit stabil(!) Introvertit-instabil (!)

coala caracterologica francoolandeza

Factorii principali dup care s-a realizat tipologia sunt: emotivitatea=sensibilitatea general la emoii (E, nE); activitatea=dispoziia de a aciona (A, nA); rezonana=repercursiunile unui eveniment asupra psihicului unui individ (P, S).

Tipurile temperamentale

Pasionat------ EAS Coleric------- EAP Sentimental-- EnAS Nervos------- EnAP Flegmatic----nEAS Sanguinic---nEAP Apatic------nEnAS Amorf-----nEnAP

Concluzii:

Este cea mai generala si mai constanta latura a personalitatii; Interactioneaza cu celelalte laturi ale personalitatii dar nu le predetermina; Nu se poate vorbi de o modificare radicala a temperamentului pe parcursul vietii din cauza determinarii ereditare; Exista totusi o evolutie a acestuia conditionata de varsta si de interactiunea individului cu mediul fizic si socio-cultural; Cunoasterea lui ajuta la ameliorarea relatiei profesorelev, la facilitarea integrarii elevilor in activitatea scolara si la distributia sarcinilor scolare.

Aptitudinile
Latura instrumental- operationala a personalitatii

Aptitudinile

Termenul aptitudine provine din limba latin, din cuvntul aptus care nsemna ,,bun pentru,, ,,capabil de,,. Termenul are uneori ca sinonime termenii-,,capacitate,, i ,,abilitate,, Aptitudinile= nsuiri ale persoanei care, n ansamblul lor, explic diferenele constatate ntre oameni n privina posibilitii de a asimila anumite cunotine, priceperi, deprinderi (A.Cosmovici, 1974); Aptitudinea este un complex de nsuiri psihice i fizice strict individuale, relativ stabile ale persoanei, care condiioneaz realizarea cu succes a unei anumite activiti.

Caracteristicile aptitudinilor:

Insusiri aptitudinale de un fel sau altul sunt prezente la toate persoanele; Asigura desfasurarea unei activitati cu rezultate peste medie; Diferentiaza indivizii intre ei dupa randamentul cantitativ si calitativ; Nivelul de dezvoltare si de functionalitate al aptitudinilor se apreciaza dupa: rapiditate, volum, precizie, originalitate, eficienta; Se deosebesc de capacitati, priceperi, deprinderi ce sunt aptitudini implinite.

Performanta= expresia materializarii unei aptitudini

Evaluarea performantei:
Indicatori cantitativi: volumul sarcinilor realizate, numarul produselor obtinute, timpul investit; Indicatori calitativi: dificultatea si complexitatea sarcinilor rezolvate, noutatea/originalitatea produsului obtinut, procedeul folosit etc

Capacitatea psihic=
Posibilitatea individului de a efectua cu succes o anumit activitate la un moment dat. Ea este determinat de momentul actualizrii i de experiena anterioar a individului. Este aptitudinea implinita si consolidata prin exercitiu si cunostinte adecvate.

Talentul=

Combinatie specifica de aptitudini care asigura posibilitatea realizarii unor activitati inalt creatoare si originale

Geniul=

Cel mai inalt nivel la care se poate realiza dezvoltarea si integrarea aptitudinilor

Originea si formarea aptitudinilor

Teoria ereditarista; Teoria ambientalista; Teoria dublei determinari- potentialul aptitudinal se actualizeaza, dezvolta intr-un context educational favorabil.

Rolul ereditatii si mediului in dezvoltarea aptitudinilor

Ereditatea conditioneaza prin:

Particularitatile morfo-functionale ale organelor de simt; Tipul de sistem nervos; Plasticitatea scoartei cerebrale; Capacitatea scoartei cerebrale de a forma reflexe conditionate; Particularitatile aparatului fonator, ale sistemului osteomuscular; dar ea interactioneaza cu factorii de mediu.

Clasificarea aptitudinilor
A) structura si gradul de complexitate; B) specificul activitatii solicitante;

A)
1.

2.

aptitudini simple (care favorizeaz realizarea a numeroase activitisensibilitatea kinestezica); aptitudini complexe-acelea care faciliteaz realizare unei activiti mai ample de tip profesional; de exemplu aptitudinea psihopedagogic.

Aptitudinea psihopedagogic

Competente implicate:
Psiho-morala; Profesional stiintifica; Psiho-pedagogica; Psiho-sociala.

B)
Aptitudini speciale (muzicala, tehnica, artistica, matematica etc; Aptitudini generale (inteligenta);

Aptitudinile elevilor

Profesorii trebuie sa:

depisteze potentialul aptitudinal al elevilor;

sa adapteze continutul disciplinelor de invatamant si al metodelor in functie de aceste aptitudini; sa organizeze activitati variate, multiple care sa permita dezvoltarea acestei laturi a personalitatii elevilor.

Inteligenta

Aptitudine general care contribuie la formarea capacittilor i la adaptarea cognitiv a individului la situatii noi ( A. Cosmovici, 1974). Forma superioara de adaptare care se manifesta prin eficienta (precizie, viteza, usurinta) in intelegerea si rezolvarea unor probleme, in descoperirea de noi relatii, in invatare, in selectarea adecvata a informatiilor, in operarea cu o cantitate si o varietate mare de informatii ( B. Zorgo, 1980). Implica o serie de capacitati: de a lua decizii, de a crea si alege mijloace adecvate scopului stabilit, de organizare, transformare in plan intern a diverselor situatii externe etc.

Definitii
=forma superioara de adaptare optima, eficienta la situatii noi, problematice, prin restructurarea datelor experientei. (J Piaget) =capacitate globala sau complexa a individului de a actiona cu un scop, de a gandi in mod rational si de a avea un comportament eficace in mediul ambiant. (D Weschler)

Masurarea inteligentei

Testele de inteligenta: A Binet- primul test de inteligen numit Scala metric a inteligenei (1904); W. Stern-formula de calcul a nivelului de inteligen: QI = VM/VC x 100 (1912); L Terman- Scala de inteligenta StanfordBinet (1916); Scala de inteligenta Stanford-Binet a patra editie si ultima (1985); D Weschler- teste adulti si copii

Dispute teoretice
Innascut vs. dobandit (caracterul fixcaracterul modificabil); Unitate vs. multidimensionalitate; Posibilitatea vs. imposibilitatea masurarii inteligentei.

Scoruri QI

QI<70- categoria copiilor cu deficiene mentale QI=70-79 categoria copiilor cu intelect limit(bordeline) QI=80-89-inteligen medie inferioar QI=90-109-inteligen medie QI= 110-119-inteligen peste medie QI=120-130-inteligen dezvoltat QI=130-140 copii dotai QI>140-copii supradotai QI>170-copii geniali

de

Limitele testelor de inteligen

inteligena nu este msurabil n mod direct; testele de inteligen msoar doar un eantion de abiliti intelectule care s-au dovedit a fi legate de anumite performane; coeficientul de inteligen nu este fix; coeficientul de inteligen nu are o valoare absolut; el este msurat prin raportarea performanelor unui copil la performanele unui grup de copii de aceeai vrst.

Teorii privitoare la inteligena

Teoria bifactoriala (factorul G si factorul specific S) inteligentei (C Spearman); Teoria multifactoriala a inteligentei ( fluenta verbala, intelegere verbala, rationament, rapiditate perceptiva, calcul numeric, memorie, vedere spatiala ) (L Thurstone); Teoria genetica (J Piaget); Teoria inteligentelor multiple (H. Gardner -1983); Teoria triarhica ( R Sternberg- 1985); Teoria inteligentei emotionale (D Goleman-1990)

Teoria inteligenelor multipleH. Gardner

Inteligenta este capacitatea de a rezolva probleme ori de a produce bunuri cu o anumita valoare intr-un context cultural sau colectiv determinat.

Tipurile de inteligenta
1.Lingvistic, 2.logico-matematic, 3.Spaial, 4.Muzical, 5.Kinestezic, 6.Interpersonal, 7.Intrapersonal, 8.Natural, 9.Existentiala.

Caracteristici:

Toti indivizii normali poseda fiecare dintre aceste inteligente intr-o anumita masura, rezultand o combinatie unica, specifica fiecaruia; Se exprima intr-un sistem simbolic de codare; Au cate o reprezentare proprie pe scoarta cerebrala; Dispun de cate un nucleu operator, adica de un sistem de operatii specifice; Au un caracter cvasiuniversal

Teoria triarhica R Sternberg

Contextual- determinata de contextul cultural n care se manifest comportamentul inteligent; Empiric- ntemeiat pe modul n care experiena trecut afecteaz modul de comportare a unui individ; Categorial- ntemeiat pe mecanismele cognitive de baz care sunt implicate n comportamentul inteligent.

Teoria inteligentei emotionale D Goleman

Inteligenta emotionala = abilitatea persoanei de a identifica, exprima i controla emoiile. Componentele principale ale IE sunt: Contientizarea de sine Contientizarea social Managementul personal Deprinderi sociale

Concluzii:
inteligena este fluid nu fix; experiena bogat i variat amplific inteligena dezvoltarea potenialului nostru depinde de ceea ce nvm i de cum nvm cu inteligena noastr specific; gndim, nvm i crem n moduri diferite;

Caracterul
Latura relational- valorica

Definitie

Caracterul = gradul de organizare etic efectiv a tuturor forelor individului (W Taylor). Caracterul este sistemul relaional, valoric i de autoreglaj, autocontrol al personalitii; Caracterul are 2 dimensiuni: una orientativvaloric i alta executiv- voluntar; Este un ansamblu inchegat de atitudini si trasaturi proprii subiectului care determina un mod relativ stabil de orientare si raportare a acestuia la ceilalti, sine si societate in general

Caracteristici

Descrie profilul psihomoral al omului; Se dobandeste prin modelare socio-culturala; Este alcatuit din trasaturi care se desfasoara pe un continuum, de la pozitiv la negativ; Puterea caracterului este data de forta convingerilor, de taria cu care le sustinem, de constanta si persistenta lor in timp si in imprejurari variate; Se modifica in timp sub influenta unor factori de mediu, socio-culturali

Atitudinile

modalitati de raportare la anumite aspecte ale realitii implicnd reacii afective, motivationale, volitive i cognitive

Tipuri de atitudini:

atitudinea fa de sine nsui; .. fa de ceilali; fa de munc;

Tipuri de atitudini
Pozitive; Negative;

Tipuri de atitudini
Stabile, generalizate; Contextuale, fluctuante;

Conceptul de valoare

Atitudinile-valori (R Linton)= structuri complexe de natura socio-culturala in cadrul careia primul element este forma, iar cel deal doilea, continutul; Valoarea este rezultatul unei relatii dintre subiect si obiect; Sistemele de valori interiorizate, structurate, stabilizate stau la baza trasaturilor de caracter.

Valorile
= convingeri profunde ale unei persoane cu privire la ceea ce este important n via, criterii pe baza crora persoana se raporteaz la diverse situaii. Valorile reprezint factori importani n determinarea comportamentelor; influenteaza atitudinile, motivele, ele sunt grile prin care oamenii fac alegeri in diferite domenii.

Tipuri de valori
1.Valori legate de via n general: libertate, adevr, bine, frumos, dreptate etc 2.Valori legate de munc

Valori legate de mediul muncii Valori legate de condiiile de munc Valori legate de coninutul muncii Valori legate de relaiile de la locul de munc

3. Valori legate de relaia cu ceilali (prietenie, respect, stim etc.)

Valori intrinseci-valori extrinseci

Valori intrinseci: autonomie, competenta profesionala, exprimarea creativitatii..; Valori extrinseci: prestigiu, statut, securitate financiara etc

Dezvoltarea valorilor
Factori: Parentali(implicit sau explicit); Scolari prin: cerintele/ expectantele formulate, metodele de predare-invatare, atitudinile profesorilor fata de elevi; Sociali (grupul de prieteni); Contextuali=experintele concrete

Expresii externe ale atitudinii

Opinia=forma verbala de exteriorizare a atitudinii si consta in judecati de valoare formulate cu privire la diverse situatii si evenimente; Actiunea= dezvaluie caracterului unei persoane;

Trasaturile caracteriale

Acele manifestari comportamentale constante, relativ invariabile, stabile si definitorii pentru personalitatea umana

Motivele
Motivul este structura psihic care l ajut pe individ n orientarea, iniierea i reglarea aciunilor n direcia unui scop mai mult sau mai puin precizat; Motivele sunt cauze interne ale comportamentului; Motivele sunt cele care stau in spatele unei atitudini

Teoria lui A Maslow

1.
2. 3. 4. 5. 6. 7.

nevoi fiziologice, nevoi de linite i protecie, nevoi de dragoste, apartenen, nevoi de stim, nev. cunoaterii i nelegerii, nev. estetice, nev. de autoactualizare

Vointa latura executivvoluntar

aptitudinea de actualizare i realizare a inteniilor proprii; sistemul formelor, al mecanismelor de reglare/autoreglare al cror rol principal rezid n optimizarea comportamentelor orientate spre atingerea unui obiectiv cu valoare adaptativ.

Niveluri functionale:
nivelul involuntar; nivelul voluntar;

Calitile voinei
Forta; Perseverenta; Consecventa; Fermitatea; Independenta

Forta

capacitatea mecanismelor de autoreglare de a mobiliza i concentra energia neuropsihic i muscular n vederea asigurrii rezistenei i ripostei necesare la presiunea pulsiunilor interne sau a situaiilor i stimulilor din afar

Perseverena

const n meninerea efortului voluntar la nivel optim att timp ct este necesar pentru atingerea scopului n pofida dificultilor aprute.

Consecventa

se exprim n stabilitatea scopului i a liniei de conduit, n concordana dintre convingeri i aciune, dintre vorb i fapt.

Fermitatea

reflect stabilitatea operaional instrumental a deciziilor luate n diferite situaii, n pofida tentativelor potrivnice ale celor din jur, de a ne determina s revenim asupra lor spre a le modifica sau anula.

Independena

se exprim n capacitatea persoanei de a-i organiza viaa pe cont propriu pe baza iniiativelor, hotrrilor i scopurilor proprii

Formarea caracterului
Metode directe de formare a caracteruluicele care implic condiionrile clasic i operant de tipul pedepselor i recompenselor. Metode indirecte sunt cele care constau n imitaie, identificare, exemplificare, modelare, observaie i expectan (au la baza principiile nvrii sociale)

Stadiile dezvoltrii morale

Teoria lui L. Kohlberg (1927 1987)

I. Nivelul premoral sau preconventional (4-10 ani) decizii morale calauzite dupa interesul personal 1)stadiul moralitatii ascultarii (orientare spre supunere si evitarea pedepsei); 2)stadiul moralitatii hedonismului instrumental naiv (orientare instrumentalista);

II. Nivelul moralitatii convenionale (10-13 ani) moralitatea

calauzita de normele grupului social si apoi de cele ale comunitatii

3)stadiul moralitatii bunelor relatii (orientarea baiat bun-fata draguta); 4) stadiul moralitatii legii si ordinii (orientare spre lege si ordine);

Nivelul post convenional sau al autonomiei morale, al interiorizrii i acceptrii personale a principiilor morale

5) stadiul moralitatii contractuale si al acceptarii democratice a legii (importanta contractului social, a angajamentului civic); 6) stadiul moralitatii principiilor individuale de conduita (formarea constiintei proprii).

Reguli de aplicare a pedepselor:

se va recurge la pedeaps doar atunci cnd comportamentul indezirabil este persistent i nu las loc alternativelor; pedeapsa poate fi folosit doar pentru stingerea comportamentului nedorit i trebuie s nceteze atunci cnd acesta a disprut; pedeapsa trebuie s fie apropiat temporal de producerea comportamentului indezirabil;

Reguli:
pedeapsa trebuie nsoit de o discuie asupra naturii greelii, a circumstanelor n care s-a produs i asupra regulilor care au fost nclcate; pedeapsa nu trebuie combinat cu rsplata; activitatea colar nu trebuie folosit drept pedeaps,

Reguli:
nu trebuie aplicate pedepse colective pentru greeli individuale; nu se recomand folosirea excluderii de la ore a elevilor ca i pedeaps; elevul trebuie s cunoasc pedepsele la care se expune dac svrete un comportament nedorit; sunt total contraindicate pedepsele corporale.

Recompensele
trebuie adaptate particularitilor elevilor; trebuie folosite frecvent; dar numai n situaii adecvate i nu la ntmplare; uneori se recompenseaza efortul depus si nu doar rezultatul obtinut; se poate oferi si pentru rezultate pozitive obtinute in mod neasteptat.

Modelul invatarii sociale

A Bandura Invatarea prin observatie, Imitatia-tip de comportament invatat

A Bandura

Raportarea la modele-rolul intaririlor in invatarea sociala; Invatarea vicarianta= presupune achizitionarea de noi raspunsuri sau modificarea caracteristicilor raspunsurilor deja existente ca urmare a observarii comportamentului altuia si a consecintelor intaritoare ale acestui comportament, fara ca raspunsurile modelate sa fie realizate in mod deschis in timpul perioadei de expunere

Imitatia-conditii:
Se imita mai ales comportamentele care au fost recompensate; Se imita modelele cu un status superior; Se imita comportamentele modelelor considerate competente; Interactiunea afectuoasa dintre model si observator faciliteaza imitatia;

Imitatia-conditii
Sunt imitate mai ales acele modele pe care observatorul le crede asemanatoare in anumite privinte cu sine insusi; Recompensa financiara poate stimula imitatia mai mult decat sanctiunile sociale; Exista tendinta de a imita modele masculine mai frecvent decat pe cele feminine.

Expectanta

probabilitatea subiectiv sau ipoteza implicit ori explicit privind apariia unui rezultat, voluntar sau nu ca urmare a unui anume comportament.

Forme:

-autoeficiena (A Bandura, 1991);

-expectana de rol; - predicia ce se automplinete (R. Merton, 1948).

Autoeficiena

=credina oamenilor de a exercita un control asupra evenimentelor ce le afecteaz viaa (Bandura, 1991).

Expectana de rol

structuri specifice de expectane condensate in raport cu rolul social (=o reprezentare social cu efecte normative )

Predicia ce se automplinete

situaia de interaciune n care ateptrile credibile ale observatorului vor suscita un anume comportament din partea autorului, acesta din urm confirmnd incontient, obiectiv ateptrile primului ( R. Merton, 1948).

Concluzii:
Caracterul se formeaza si se dezvolta prin influenta factorilor de mediu socio-familiali; Acest proces este de durata si se poate extinde la scara intregii existente.

Concluzii

Personalitate este un proces ce se dezv dea lungul ntregii viei; Fiecare segment al existenei trebuie neles ca o rezultant a etapelor care l preced; Acest proces continuu de modelare a personalitii prin interaciunea factorilor genetici cu cei de mediu poate fi mai bine neles prin analiza nivelurilor de funcionare ale personalitii umane: cognitiv, emoional, comportamental, volitiv i biologic i prin coroborarea lor.