Osteoporoza este o afectiune a intregului schelet, caracterizata prin scaderea masei osoase si modificarea arhitecturala a tesutului osos, care

au ca si consecinta cresterea fragilitatii oaselor si predispozitia la fracturi.

Incidenta. Potrivit statisticilor, la nivel mondial osteoporoza este a treia cauz de mortalitate, afectnd peste 200 milioane de oameni si 12% din populaia Europei. Osteoporoza este cea mai frecventa afectiune metabolica osoasa, cu potential crescut de morbiditate si mortalitate, in special prin prezenta fracturilor vertebrale, a celor de la nivelul articulatiei pumnului si a celor de sold, numite fracturi osteoporotice.

Riscul de fractura de sold in decursul vietii este de aproximativ 17 % la femei si 6 % la barbati. Incidenta fracturilor vertebrale si a celor de la nivelul articulatiei pumnului este maxima la femeile intre 50 si 70 de ani, in timp ce incidenta fracturilor de sold creste exponential peste 75 de ani.

Conform specialitilor, riscul instalrii osteoporozei n cazul femeilor este mai mare dect cancerul la sn, cancerul ovarian i uterin la un loc. ns nu doar femeile sunt afectate de osteoporoz. Statisticile arat c, pentru brbai, riscul este mai mare dect pentru cancerul de prostat, afectnd unul din cinci brbai dupa vrsta de 50 de ani.

Conform Fundatiei Internationale a Osteoporozei, dupa aparitia primei fracturi, riscul unei alte fracturi creste cu 86%. Pana in anul 2050, incidenta la nivel mondial a fracturilor de sold este estimata sa creasca cu 310% la barbati si cu 240% la femei.

CLASIFICAREA OSTEOPOROZEI
Osteoporoza primar: Osteoporoza postmenopauzal (tipul I) Osteoporoza senil (tipul II)

Osteoporoza secundara spre deosebire de osteoporoza primara a carei etiologie este necunoscuta, apare in contextul clinic al altor boli sau este indusa de diferite medicamente, deficiente nutritionale sau abuzuri de cafea, alcool, tutun.

CLASIFICAREA OSTEOPOROZEI SECUNDARE

Endocrine -hipoestrogenism(din alte motive decit menopauza) -hipogonadism masculine -hipopituitarism -hipo-sau hipertiroidism -sindromul Cushing -acromegalie -hiperprolactinemie Alte cauze -mielom multiplu -anorexie nervoasa -boala cronica de ficat -bronhopneumonie cronica obstructive Medicamentoase si toxice -glucocorticoizi -tiroxina -anticonvulsivante -heparina si anticoagulante orale -alcoolism -tabagism Boli ereditare -osteogeneza imperfect -sindrom Marfon -Sindrom Ehlers-Danlos -homocistinurie Carentiale -malnutritie -maldigestie -malabsorbtie

Factorii de risc pentru osteoporoz: Scderea densitii minerale osoase: DMO sczut este factorul cel mai important al osteoporozei. Se apreciaz prin msurarea DXA. Sexul Sexul feminin are un risc mai elevat pentru osteoporoz, determinat de: Specificul statusului hormonal. Mrimea mai mic a oaselor i a masei osoase. Menopauza sporete rata n pierderea masei osoase. Longevitatea vieii mai nalt. Vrsta Scderea DMO ncepe la vrsta de 45-50 de ani. Riscul pentru OP crete marcat dup 65 de ani. Rasa n toate grupurile de vrst, femeile afro-caribe au o DMO mai nalt dect femeile albe. Predispunerea ereditar (anamneza familial pentru osteoporoz). La persoanele cu anamnez familial pentru osteoporoz s-a observat o DMO mai sczut. Anamneza familial pozitiv include: Diagnosticul OP la rude. Prezena cifozei, a fracturilor pe fundal de traumatism minim la rudele mamei, ale tatei i ale surorilor n vrst de 50 de ani i mai mult. Fracturile suportate Se produc pe fundalul unui traumatism minim. Se asociaz cu riscul viitoarelor fracturi la femeile dup 65 de ani i la brbai. La persoanele cu fracturi de divers localizare, riscul unei ulterioare fracturi se majoreaz de 2,2 ori, mai mult dect la persoanele fr fracturi n antecedente.

Hipogonadismul Deficitul hormonilor sexuali att la femei ct i la brbai. Femeile cu menopauz precoce ( pn la 45 de ani). Masa corporal Indicele sczut al masei corporale (indicele masei corporale (IMC) < 20 kg/m) Pierderea masei corporale mai mult de 10% la o vrst > 25 de ani. Tratamentul cu glucocorticosteroizi Administrarea sistemic de GCS mai mult de 3 luni sau per os > 5 mg/zi Prednison (echivalentul). Activitatea fizic Activitatea fizic redus. Exist legtur ntre activitatea fizic i nivelul mai nalt al DMO n perioada tinereii. Lipsa activitii fizice poate duce la pierderea masei osoase. Fumatul La fumtori DMO este de 1,5-2 ori mai sczut dect la nefumtori.

Aportul insuficient de Calciu Este demonstrat c cantitatea necesar de Calciu administrat cu produsele alimentare, scade riscul fracturilor osteoporotice. Calciul ncetinete pierderea masei osoase dependente de vrst i poate scdea riscul fracturilor. Aciune pozitiv asupra esutului osos o are att aportul de Calciu cu produsele alimentare ct i administrarea preparatelor de Calciu. Deficitul de vitamina D Vitamina D este necesar pentru asigurarea absorbiei Calciului i a schimbului de substane din esutul osos. Odat cu vrsta scade nivelul seric al vitaminei D, progreseaz insuficiena funciei renale, scade expunerea la soare i capacitatea pielii de formare a vitaminei D. Insuficiena sau deficitul vitaminei D duce la hiperparatiroidismul primar care, la rndul su, duce la accelerarea metabolismului osos. Predispunerea ctre cderi Cderile sporesc riscul de fracturi. Prevenirea cderilor scade numrul fracturilor. Abuzul de alcool Exist legtur ntre abuzul de alcool i DMO joas. Imobilizarea Imobilizarea prelungit (mai mult de 2 luni), are loc pierderea masei osoase cu 0,30,4% lunar.

Osteoporoza primara reprezinta osteoporoza de involutie. Rata pierderii osoase difera in functie de tipul de os (trabecular sau cortical). Pierderea de os cortical incepe dupa 40 ani si este lineara, inregistrandu-se o pierdere anuala de 0,5-l la ambele sexe. Diminuarea de os trabecular incepe intre 3035 ani si este lineara la barbati si femei pana la menopauza 1-4 pe an. Dupa menopauza se inregistreaza o accelerare a pierderii osoase ajungand pana la 10 pe an.

Osteoporoza de tip 1 (osteoporoza post menopauza)intereseaza in special osul trabecular si predispune la fracturi si tasari vertebrale. Apar frecvent la femei dupa incetarea functiei gonadice. In acest tip de osteoporoza se produce o crestere a activitatii osteoclastilor. Datorita activarii osteoclestilor, osteoporoza de menopauza se insoteste de valori crescute ale calciuriei.

In osteoporoza de tip 2 (osteoporoza senila) perderea de os cortical si trabecular se face proportional. In tipul 2 se produc mai frecvent fracturi de sold care apar cu frecventa egala la barbati si femei. Acest tip de osteoporoza se produce prin scaderea activitatii osteoblastilor si mai putin prin cresterea numarului osteoclastilor. Calcitonina inregistreaza o scadere a nivelului sau bazal odata cu inaintarea in varsta, indiferent de sex. In ceea ce priveste metabolismul vitaminei D, la batrani scade enzima responsabila de conversia formei inactive in forma activa.

Simptome Pierderea de mas osoas este silenioas i progresiv, din acest motiv ,osteoporoza mai este denumit i "houl tcut". Dei de cele mai multe ori nu exist niciun simptom pn la apariia primei fracturi, osteoporoza poate fi prevestit. Iat 5 semne care avertizeaz asupra instalrii acestei afeciuni: 1. Dureri de spate sau durere brusc aprut la nivelul coloanei vertebrale; 2. Pierdere progresiv din nlime (aproximativ 3 cm); 3. Postur ncovoiat; 4. Fracturi ale coloanei vertebrale, articulaiilor minii sau oldului; 5. Pierdere de substan osoas la nivelul maxilarului.

Diagnosticul
Diagnosticarea osteoporozei se bazeaza pe anamneza, examinare fizica si pe un test de masurare a densitatii osoase. Osteodensitometria este investigatia paraclinica de masurare a densitatii osoase prin care se poate pune diagnosticul de osteoporoza.

Osteodensitometria DEXA este cea mai moderna si foloseste raze X. Aceasta masoara densitatea osoasa in coloana, sold si incheieturi - zonele cele mai afectate de osteoporoza - si este folosita pentru a observa modificari in timp ale oaselor din aceste zone.Nu este necesara nici o pregatire speciala inaintea efectuarii unei osteodensitometrii.

Rezultatul acestui test este numit scorul T si se bazeaza pe comparatia cu densitatea osoasa medie a tinerilor adulti, de acelasi sex si aceeasi etnie.

Alte teste care pot masura densitatea osoasa includ: tomografia computerizata cantitativa a coloanei vertebrale - cea mai sensibila metoda pentru diagnosticul initial; nu pentru masuratori repetate datorita costului ridicat si dozei mari de radiatii absorbtiometria unifotonica la nivelul antebratului proximal - putin sensibila in stadiile precoce absorbtiometria bifotonica la nivelul coloanei vertebrale si soldului limitata de numeroasele artefacte dubla absorbtiometrie cu raze X la nivelul coloanei lombare sau asoldului - metoda de preferat Testele de laborator ca : hemograma, calciuria, calcemia, fosfataza alcalina, creatina pot orienta diagnosticul spre o cauza secundara a osteoporozei secundare. In cazul osteoporozei la menopauza calcemia si fosforul anorganic in sange sunt normale. Fosfataza alcalina este de asemenea normala in cazuri necomplicate si poate creste usor dupa fracturi.

Farmacoterapia Odata instalata osteoporoza, nu este posibila refacerea masei osoase. Totusi interventia precoce poate preveni osteoporoza iar cea terdiva poate opri progresia bolii.

Obiective: 1. reducerea incidenei fracturilor 2. creterea rezistenei osoase 3. tratamentul cauzal al osteoporozelor secundare Metode: - msuri igieno-dietetice i de stil de via - farmacologice

TRATAMENTUL NON-FARMACOLOGIC Include mijloace poteniale n reducerea riscului de fractur: Exerciii fizice pentru reducerea riscului de cdere Exercitiul fizic regulat - orict de putin chiar - ajuta la mentinerea densitatii osoase si n plus ntareste sistemul muscular si scade astfel riscul caderilor. Desi nu exista o reteta buna pentru toata lumea, exista cteva reguli generale:
Cele mai indicate sunt exercitiile antigravitationale, care presupun purtarea unor greutati - de ex. mersul pe jos, urcarea scarilor, chiar si simpla ridicare din pat si statul n picioare cteva ore pe zi. notul este mai putin eficient, dar e oricum mai bun dect nimic.

Hidroterapie preferabila pentru efectul ei mio-relaxant mai ales atunci cnd datorita unor suferine ndelungate pacientul prezint contracturi musculare. NU se recomanda atunci cnd scorul T al testului dexa este foarte sczut, sau cand exista un proces inflamator Efectele de baza ale hidro-termoterapiei sunt: - analgezia - hiperemia locala si sistemica - reducerea tonusului muscular - creterea elasticitii esutului conjunctiv

Electroterapia este foarte buna atunci cnd ca efect secundar al osteoporozei avem un sindrom radicular acut. Efectele de baza ale electroterapieie sunt: - analgezic - hiperemia locala si sistemica - stimulare neuromotorie - decontracturarea musculara (miorelaxarea)

Masajul este foarte indicat in majoritatea suferinelor de natura osteoporotica datorita efectelor sale: - decontracturarea musculara (miorelaxarea) - tonifiere musculara - hiperemia locala si sistemica - stimulare neuromotorie - creterea elasticitii esutului conjunctiv - inlaturarea lichidelor interstitiare. Kinetoterapia terapia prin miscare urmareste: - exerciti de posturare (datorita suferintelor indelungate pacientii iau o pozitie antalgica compensatorie) - tonifierea masei musculare acolo unde este cazul - exerciti de izometrie (kabat)

 alimentaie bogat n vitamina D i calciu, de regul cu suplimentarea cu calciu (800-1200 mg/zi) i vitamina D (800-1000 UI/zi) Acesta este foarte important pentru prevenirea si stoparea osteoporozei n special n prima parte a vietii. Este vital ca tinerii sa aiba un aport adecvat de calciu. Pentru persoanele adulte se recomanda un aport de cca. 800 mg calciu/zi, iar pentru barbatii trecuti de 65 de ani si pentru femeile n postmenopauza 1500 mg/zi. Laptele degresat, pasteurizat sau fiert este bogat n calciu, dar acesta se absoarbe n cantitate redusa. Produsele vegetale bogate n calciu sunt cerealele integrale, semintele, legumele de culoare verde nchis. Daca dieta este saraca n calciu, se poate folosi un supliment.

Expunerea la soare Este necesara pentru formarea vitaminei D la nivelul pielii. Aceasta vitamina creste absorbtia calciului din intestin. n intervalul martie - octombrie, o expunere de 15 minute a pielii fetei si minilor de 3-4 ori/saptamna este suficienta pentru a obtine ntregul necesar de vitamina D. Avnd n vedere ca vitamina D se gaseste numai n alimente de origine animala, n acest interval aportul din aceasta vitamina va fi asigurat fie din produse lactate (un pahar de lapte degresat asigura 50% din necesarul zilnic), fie din suplimente vitaminice.

Reduceti consumul de sare Impactul sarii asupra osteoporozei este incert, dar pare sa fie o relatie intre aportul mare de sodiu si pierderea de masa osoasa, in special in cazul persoanelor cu tensiune arteriala crescuta. In general, sarea creste cantitatea de calciu eliminata prin urina si transpiratie, ce poate duce mai departe la pierderea de masa osoasa in cazul persoanelor cu deficit de calciu.

Cofeina in cantitati moderate Este bine cunoscut faptul ca aceasta substanta, indiferent daca provine din ceai, cafea, ciocolata etc., interfereaza cu absorbtia calciului. Moderatia este cea mai indicata. Pentru cei care au nivel bun al calciului in organism, 300 de miligrame de cofeina pe zi (ceea ce reprezinta o ceasca de cafea sau doua cani de ceai) nu ar trebui sa le creeze probleme.

Nu fumati Fumatul impiedica vindecarea fracturilor si reduce capacitatea organismului de a genera os.

Tratamentul farmacologic al osteoporozei

TRATAMENTUL FARMACOLOGIC include medicamente antiresorbtive osoase i/sau de stimulare a osteogenezei. AGENII TERAPEUTICI Agenti inhibitori ai resorbtiei osoase: Calciu\vitamina D Estrogeni Modulatori selectivi ai receptorilor estrogenici Calcitonina Bifosfonati Anticorpi anti RANKL Agenti formatori de os:PTH(1-34) Agenti formatori de os si inhibitori ai resorbtiei osoase:renelatul de strontium Alti agenti antiosteoporotici: diuretice tiazidice,statine,ipriflavona,tiobolon

Tratamente de prima intenie: Bisfosfonaii (alendronat, risedronat, ibandronat, zoledronat) Stroniu ranelat Peptide derivate din PTH (pentru osteoporoza sever) Raloxifenul Denosumab
Tratamente de a doua intenie: Terapia estro-progestativ Calcitonina Analogi sintetici ai vitaminei D

Agenii inhibitori ai resorbtiei osoase Bifosfonaii Bifosfonaii fac parte din terapia de prim intenie n osteoporoza de postmenopauz. Bifosfonaii utilizai n mod curent (alendronat, risedronat, ibandronat, zoledronat) inhib resorbia osoas prin reducerea recrutrii, diferenierii i activitii osteoclastice i creterea apoptozei osteoclastelor; mecanismul molecular const n reducerea izoprenilrii proteinelor dependente de GTP. Reducerea remodelrii osoase duce la cretera duratei de via a unitii de remodelare i implicit la creterea gradului mineralizrii secundare; acesta este cel mai probabil mecanism al creterii progresive a DMO demonstrat n studiile clinice cu aceti bifosfonai.

Biodisponibilitatea oral este sczut (absorbie digestiv 1-3% din doza ingerat), ceea ce necesit un mod de administrare riguros dimineaa, pe stomacul gol, cu 30-60 minute nainte de mas, cu 200 ml apa, n ortostatism. Reaciile adverse sunt n principal digestive dup administrarea oral (dispepsie, esofagit); administrai intravenos pot produce febr i simptome pseudo-gripale. Recent, s-au publicat observaii care sugereaz posibilitatea apariiei necrozei de mandibul la pacienii tratai cu bifosfonai.

Modulatori selectivi ai receptorului estrogenic (SERM) SERM sunt ageni non hormonali care se leag de receptorul estrogenic, avnd efecte agoniste pe os, metabolismul lipoproteinelor, antagoniste la nivelul snului. Raloxifeul: administrat 60 mg/zi timp de 2 ani arat creterea DMO la nivel lombar i la nivelul oldului cu 2,4%, scade incidena fracturilor vertebrale la femeile cu i fr fracturi vertebrale preexistente, dar nu are efect semnificativ asupra fracturii de old. Raloxifenul reduce semnificativ (peste 50%) incidena cancerului de sn la femeile n postmenopauz. n general este bine tolerat, ca efecte adverse sunt citate tromboembolismul venos, accentuarea tulburrilor vasomotorii, crampe musculare.

Calcitonina. Este indicat n tratamentul osteoporozei din postmenopauz, avnd un efect antialgic n fracturile acute vertebrale, reducnd durerea si scznd riscul de fracturi vertebrale ulterioare, crescnd densitatea mineral osoas, la nivelul vertebrelor lombare si antebratului cu pn la 8% dup 5 ani de tratament, descreste resorbtia osoas cu pn la 20%, comparativ cu placebo . Efectul asupra fracturii de sold este nedemonstrat. Calcitonina are si o discret actiune antiinflamatorie . Doza zilnic recomandat de calcitonin este de 50100 UI pe zi i.m sau 200 UI intranazal. Calcitonina determin urmtoarele reactii adverse: eruptii cutanate, reactie inflamatorie local, reactii adverse gastrointestinale. Reactiile adverse n cazul administrrii nazale sunt: disconfortul la locul administrrii, rinita, iritatia mucoasei nazale, epistaxis (rar).

Terapia hormonala(estro-progestativa) este evitata in ultima perioada deoarece in trialurile clinice s-a observat o incidenta crescuta a cancerelor la sin ,a acidentelor vasculare cerebrale,a tromboembolismului venos si posibil o incidenta mai crescuta pentru boala coronariana. calciu cu vitamina D, seara, nainte de culcare (noaptea este perioada n care absorbtia calciului este maxima). calciu cu magneziu n proportie de 2:1 (se iau odata cu mancarea sau cu lapte, astfel creste absorbtia lor).

citratul de calciu n locul carbonatului de calciu (deoarece primul este absorbit mai rapid n organism).
vitamina C (are proprietati antioxidante si contribuie la cresterea masei osoase din organism si la formarea de colagen) vitamina K (ncetineste mbatranirea oaselor si mareste rata de vindecare a leziunilor) cuprul si manganul (sunt importante pentru absorbtia mineralelor si sanatatea oaselor: manganul e necesar pentru ntarirea tesuturilor conjunctive din oase, cuprul -util pentru producerea de celule osoase).

Agenti formatori de os: Pa r a tho rmonul . Fo o d a n d Dr u g Administration a recomandat paratho-rmonul, n tratamentul osteoporozei severe, n osteoporoza din postmenopauz, n osteoporoza idiopatic la brbati, n osteoporoza secundar hipogonadismului sau la cei la care s-a constatat intolerant la alte tratamente antiosteoporotice. Parathormonul reduce riscul de fracture vertebrale si nonvertebrale, creste densitatea mineral osoas (DMO). Este indicat n tratamentul osteoporozei att la brbati, ct si la pacientele postmenopauz. Doza zilnic este de 20 micrograme n injectii subcutanate . La femeile aflate la menopauz, care au avut anterior fracture vertebrale si au primit timp de 21 de luni 20-40 micrograme de parathormon recombinant, s-a constatat o reducere cu 65 69% a incidentei de noi fracturi vertebrale si cu 5354% a fracturilor non-vertebrale

Agenti formatori de os si inhibitori ai resorbtiei osoase: Ranelatul de strontiu. Este recomandat n prevenirea si tratamentul osteoporozei, att la femei, ct si la brbati. Ranelatul de strontiu inhib resorbtia osoas si stimuleaz formarea osoas, studii efectuate pe 5 ani artnd eficacitatea n prevenirea fracturilor, att a celor vertebrale,ct si a celor nonvertebrale, la o paleta larg de pacienti, de la cei osteopenici la cei de peste 80 de ani, precum si la cei cu osteoporoz sever. Reducerea riscului de fractur de sold a fost observat la femei peste 74 de ani, care aveau densitate mineral sczut la nivelul colului femural . Reactiile adverse sunt moderate si tranzitorii: ameteli, diaree, risc de tromboembolism venos .

Fitoterapia osteoporozei Sunt de asemenea foarte benefice si adjuvantele naturiste n tratarea osteoporozei. Acestea presupun consumul de gemoderivate, care sunt 100% naturale, obtinute din mladitele,radicelele sau din mugurii plantelor, arbustilor sau arborilor. Ele sunt foarte de utile n tratamentul osteoporozei deoarece regleaza dereglarile hormonale, ajuta la refacerea oaselor si calmeaza durerile articulare. Cele mai bune gemoderivate sunt: gemoderivatul din muguri de pin (are actiune antiinflamatorie asupra tuturor cartilagiilor articulare, remineralizeaza si regenereaza tesutul osos), gemoderivatul din mladite de mur (remediu util n fibroscleroza organelor la persoanele mbatranite, n artroza la varstnici acompaniata de osteoporoza, n sindromul dureros de decalcifiere si n dureri osoase si articulare), gemoderivatul din mladite de sequoia (indicat n artroza senila acompaniata de osteoporoza dureroasa si decalcifiere osoasa), gemoderivatul din muguri de coacaz negru (stimuleaza glanda corticosuprarenala pentru secretia unor hormoni cu proprietati antiinflamatorii); gemoderivatul din mladite de merisor (recomandat n artroze la varste naintate, senescenta hormonala si n osteoporoza), gemoderivatul din muguri de jnepeni (antiinflamatoar al cartilagiilor articulare si regenerator al tesutului osos), gemoderivatul din muguri de vita-de-vie (are actiune antiinflamatorie pe aparatul osteoarticular).

Alimente recomandate pentru sanatatea sistemului osos sunt sardelele, macroul, heringul, somonul salbatic, care contin cantitati apreciabile de calciu, dar si vitamina D si acizi grasi esentiali, cu lant de carbon lung.

ALTE ALIMENTE ESENTIALE PENTRU RELANSAREA ACTIVITATII HORMONALE SUNT : -Tinctura de marar -radacina de telina cruda si frunzele verzi de telina, -soia boabe si mai ales germenii de soia -fulgii de ovaz, -miezul de nuca -semintele de floarea-soarelui neprajite -susanul pasta si sub forma de seminte neprajite.

Concluzii: In concluzie, osteoporoza poate fi prevenita si tratata prin modificarea stilului de viata in general, iar tratamentul medicamentos, suplimentele nutritive, exercitiile fizice regulate si o dieta bogata in calciu si vitamina D sunt parte dintr-un program amplu ce are ca scop prevenirea fracturilor de oase si tratarea acestei afectiuni.

The end