FACTORUL ANTROPIC

Impactul asupra raspndirii organismelor Extincia cultural a speciilor Argumente n favoarea proteciei i conservrii lumii vii Strategii destinate proteciei i conservrii lumii vii
Sursa de documentare: Manea Gabriela, 2011, Elemente de biogeografie, Editura Universitara, Bucuresti

Factorul antropic si raporturile sale cu organismele vii

Impactul antopic asupra invelisului biotic se manifesta multilateral : prin activitatile sale, constient sau inconstient, omul isi pune amprenta asupra raspandirii organismelor vii pe suprafata terestra, asupra dinamicii in timp si spatiu a arealelor biogeografice, ajungandu-se uneori pana la extinctii locale, regionale, continentale sau planetare ale anumitor specii. 1. Impactul antropic asupra raspandirii (diseminarii) speciilor Plantele care insotesc omul si activitatile sale, localizandu-se in apropierea asezarilor umane, poarta numele de sinantrope (syn=impreuna, anthropos= om) sau antropofile. In functie de epoca in care au fost raspandite, acestea se impart in doua categorii :arheofite si neofite.

Arheofitele (comuna primitiva) - neghina, traista ciobanului, macul, brusturele, albastrita, cunoscute in tara noastra inca din epoca pietrei (I. Pop, 1977). Neofitele (raspandite in ultimele doua secole):ciuma baltilor (Elodea canadensis), planta originara din America de Nord si semnalata in Anglia in anul 1836; batranisul (Erigeron canadensis), aparut in Europa in sec. al XVIII-lea ; brahiactis (Brachyactis ciliata), cunoscuta in America de Nord si in Asia, a fost semnalata pentru prima data in Romania, in anul 1967, in arealul municiului Iasi (I. Pop, 1977).

Dupa habitat, antropofilele pot fi: segetale (segetes = semanatura, ogor) - buruieni care populeaza culturile de camp; ruderale (rudera = ruine, moloz) buruieni intalnite in gradini, pe marginea drumurilor, in curtile caselor, printre ruine

Ca si plantele, animalele pot fi raspandite de om dintr-o regiune in alta:

Voluntar : aclimatizarea unor specii in medii noi, diferite din punct de vedere istorico-natural de cele originare (introducerea iepurelui comun Oryctolagus cuniculus in Australia, aclimatizarea cainelui enot in Delta Dunarii, introducerea crapului chinezesc in ecosistemele acvatice din Europa etc.; Involuntar: prin intermediul mijloacelor de transport (soarecii, gandacii de bucatarie, plosnitele etc., specii care in prezent sunt cosmopolite). Speciile care apar in afara arealului natural, in medii mai putin favorabile dezvoltarii lor, ca urmare a interventiei antropice, poarta denumirea de specii exotice; in timp, unele dintre acestea pot deveni specii invadatoare, cu impact negativ asupra biodiversitatii teritoriilor in care au fost introduse

Cai de introducere a unor specii noi (exotice)

Colonizarea europeana

Horticultura si agricultura

Transportul

Tipuri de extinctii: Extinctie naturala - Existenta temporala a speciilor nu este infinita Extinctie in masa In timp geologic, au existat cel putin 5 astfel de disparitii in masa, in timpul carora mai mult de jumatate (chiar pana la 90%)din totalul speciilor existente a disparut intr-un interval de timp relativ scurt. Pe termen scurt, disparitiile in masa au un impact catastrofal asupra biodiversitatii. Impactul pe termen lung este insa limitat, deoarece disparitia in masa a unor specii a fost de obicei urmata de faze de diversificare rapida a lumii vii. Extinctie culturala - Chiar daca disparitia speciilor este un proces natural care sa desfasurat de-a lungul erelor geologice, disparitiile recente ale unor specii au drept cauza omul si activitatile sale. Activitatile umane care cauzeaza sau accelereaza disparitia speciilor in timp istoric, determinand reducerea biodiversitatii terestre, sunt numeroase:,,,.

2. Extinctia culturala a speciilor Definitii: Extinctia = disparitia completa a unei specii floristice sau faunistice, fara a mai ramane supravietuitori care sa se reproduca. Extinctia este definitiva, deoarece o specie odata disparuta, compozitia sa genetica este pierduta si nu mai poate fi refacuta pe cale naturala. In aceasta situatie, o resursa valoroasa si potentialul sau viitor sunt definitiv pierdute pentru generatiile prezente si viitoare. Numarul de specii care populeaza suprafata terestra la un moment dat biodiversitatea planetara reflecta raportul dintre speciatie si disparitia speciilor. Specie extincta - niciun reprezentant al speciei respective nu mai poate fi intalnit in vreun loc, pe suprafata terestra. Specie extincta in salbaticie: indivizii speciei au ramas in viata numai in captivitate sau in locuri controlate de catre oameni (Primack si colab., 2002) dropia, zimbrul, bizonul etc. Specie extincta local - nu mai apare in salbaticie intr-un areal pe care-l ocupa in trecut. Specii extincte ecologic - cele reprezentate de un numar redus de indivizi, al caror rol in cadrul biocenozei a devenit nesemnificativ (diminuarea importantei tigrului ca pradator, datorita efectivului redus al acestei specii) (Primack si colab., 2002).

Activitati umane care cauzeaza sau accelereaza disparitia speciilor in timp istoric, determinand reducerea biodiversitatii terestre

supraexploatarea speciilor (vnatul excesiv, colectionarile, braconajul)

distrugerea, fragmentarea si degradarea habitatelor

agricultura mecanizat i chimizat

poluarea fizic, chimic, biologic

invazia speciilor exotice

raspandirea bolilor

EXEMPLE DE SPECII EXTINCTE NATURAL I/SAU CULTURAL

http://www.drknow.ro/news/stiinta-tehnologie/clonarea-mamutului-lanos-incepedin-acest-an/

mamutul

Megaloceros-giganteus_

http://www.descopera.ro/dnews/4612034-cum-aratau-cu-adevarat-uriasele-pasarimoa

Pasarea moa

Ferigi arborescente

http://www.descopera.ro/descopera-preistoria/3994791-felinele-cu-coltii-pumnalintre-forta-si-fragilitate

Tigrul cu dintii pumnal

Rinocerul lnos

https://www.google.ro/search?q=rinocerul+lanos

http://dli.ro/specii-disparute-din-cauza-activitatii-omului.html/pasarea-dodo

Pasrea dodo (una dintre speciile de psri care au trit in Insulele Mauritius, Reunion sau Rodrigues i nu au rezistat colonizrii europene,fiind vnate de colonisti si marinari, decimate de catre porci, pisici si cini).

Antilopa saiga (Saiga tatarica) disparuta in timp istoric din stepa Romaniei

Pinguinul Alca Impennis

http://www.tier-fotos.eu/name/tierbild/9002/kategorie/voegel~regenpfeiferartige~riesenalk-tordalkalca.html

http://flickriver.com/photos/erling_olafsson/2494621739/

Supraexploatarea de catre oameni ameninta circa 25% din speciile de vertebrate periclitate din SUA si aproape 50% din speciile de mamifere aflate in pericol.(Wilcove s.a., 1998; Wilcove, 1999). Supraexploatarea resurselor a fost rapida atunci cand s-au dezvoltat piete dedicate unor anumite specii (comertul international cu blanuri a determinat reducerea numarului de exemplare ale speciilor de chinchilla Cinchilla sp.), lama vigonia (Vicugnia vicugnia), vidra uriasa (Pteronura brasiliensis) si felinelor salbatice (Primack, Patroescu, Rozylowicz, Ioja, 2002).

Distrugerea, fragmentarea si degradarea habitatelor atrag dup sine restrngerea sau chiar extincia speciilor care le populeaz (resursele de hrana sunt distruse odata cu habitatul, situatie care forteaza speciile sa migreze spre noi medii, la care nu sunt adaptate. In acest context, speciile in cauza sunt defavorizate de selectia naturala). Agricultura mecanizat i chimizat ( utilizarea pesticidelor i a fungicidelor) a provocat n unele cantoane din Elveia, reducerea masiv i chiar dispariia unui numr nsemnat de specii de fluturi diurni (n ultimii 150 de ani, aceste specii au disprut n proporie de cca. 49% din regiunea Bernei, 28% n cantonul Thurgovie, 11% n regiunea SeelandChasseral i 7% n mprejurimile Genevei). Poluarea fizic, chimic, biologic poate afecta, de la caz la caz, n mai mic sau mai mare msur, speciile vegetale i animale, inclusiv mediile de via ale acestora; astfel, unele specii de licheni pot avea sensibiliti diferite la emisiile atmosferice ale surselor industriale; acidifierea lacurilor din Scandinavia, datorat polurii atmosferice provenit de la surse industriale din ri ale Europei i din America de Nord, a condus la dispariia progresiv a speciilor acvatice (molute, insecte, crustacee, peti i amfibieni).

3.Argumente in favoarea protectiei si conservarii lumii vii Argumente de ordin economic si utilitar: resursele animale si vegetale reprezinta baza materiala a vietii omenesti; variabilitatea genetica a speciilor vegetale si animale asigura materialul genetic necesar pentru ameliorarea speciilor cultivate si a celor crescute in complexe zootehnice sau in bazine piscicole; Argumente morale sau etice: toate speciile au dreptul la viata, iar noi suntem datori sa gestionam durabil fondul genetic si ecofondul, astfel incat si generatiile viitoare sa se bucure de acestea; Argumente de ordin estetic: lumea plantelor si animalelor este plina de culoare si muzica, facand din locul in care traim, un unicat in galaxia noastra; Argumente sistemice: invelisul biotic reprezinta o componenta fundamentala a geosistemului planetar, o veriga de baza in circuitul biogeochimic, fara de care existenta oamenilor nu ar fi posibila.

4. Strategii destinate protectiei si conservarii lumii vii 1. Ariile protejate - zone terestre, acvatice i/sau subterane, cu perimetru legal stabilit i avnd un regim special de ocrotire i conservare, n care exist specii de plante i animale slbatice, elemente i formaiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natur, cu valoare ecologic, tiinific sau cultural deosebit; 2. Gradinile botanice, zoologice, acvariile, terariile si parcurile dendrologice zone de conservare ex situ a speciilor floristice si faunistice; 3. Rezervatiile semincere sau bancile de gene destinate conservarii materialului genetic al speciilor floristice si faunistice (genofondului) sau unor scopuri stiintifice sectoriale (spatii destinate exclusiv cercetarii stiintifice, bazata pe utilizarea elementelor antropice sau antropizate pt. experimentare)