Username/Parolainexistente

email Login AmuitatparolaxCreazacontnou

Home

Exploreaza

Upload

Administratie Artacultura Biologie Casagradina Diverse Economie Geografie Gradinita

Istorie

POLITICAEXTERNAAROMANIEIINPERIOADAINTERBELICA
istorie

POLITICA EXTERNA A ROMANIEI IN PERIOADA INTERBELICA

Jurnalism Limba Literaturaromana Management Medicina Personalitati Profesorscoala Sociologie Stiinta Tehnicamecanica Timpliber

ALTEDOCUMENTE

a)Principalelecaracteristicisiactiuni Problemeleorganizariilumiidupaprimaconflagratiemondialaauconstituit obiectul Conferintei de pace de la Paris (1919 1920). Prezenta la aceasta Conferinta,Romaniaaactionatpentruobtinereaconfirmariipeplaninternational a hotararilor adoptate in cursul anului 1918 de poporul roman privind iaurirea statului national unitar roman. Conferinta pacii de la Paris era chemata sa dea consacrare juridica internationala noului statut teritorial si politic al statului roman, prin recunoasterea principiului nationalitatilor si al autodeterminarii popoarelor, prin respectarea drep turilor legitime ale poporului roman asupra teritoriuluisaunat444h75eional. in practica insa lucrurile sau dovedit a fi mult mai complicate si dificile. Desi, potrivit tratatului din 4/17 august 1916, Romania trebuia sa se bucure la Conferintapaciidedrepturiegalecucelelaltetarisemnatare,eaafostinclusain randul statelor cu "interese limitate', putand participa la dezbateri numai atunci canderainvitata,dreptuldedecizieapartinand"ConsiliuluicelorPatru'(Marea Britanic, Franta, Italia si SUA), in Comisia teritoriala, inclusiv in Comitetul pentrustudiereachestiunilorteritorialeprivindRomania,delegatiiromaninuau fostadmisi. Dupa ample discutii, incepute in Comisia teritoriala la 11 februarie 1919, ConsiliulSupremastabilit,la11iunie1919,granitadintreRomaniasiUngaria, iarla13 iunie 1919, cea dintre Romania si Regatul SarboCroatoSloven, prin careserecunosteaactulistoricaluniriiTransilvanieicuRomania.

AlDoileaRazboiMondialcauze,etape, urmari ARHITECTURAMODERNADINROMANIAIN PERIOADA19201940 CultulEleneiCeausescuinanii'80 RELIGIAINPALEOLITIC(1.000.00010.000i. Hr.) PERIOADAINTERBELICA,PRELUDIUAL DICTATURII19201938 RevolutiaFranceza REVOLUTIAROMANADELA18481849IN CONTEXTEUROPEAN PoliticileEconomicealeUniuniiEuropene ORIGINEASIDEZVOLTAREA PARLAMENTULUIANGLIA Apogeulputeriispaniole

Cutare

Marile Puteri au pregatit tratatul de pace cu Germania fara a ingadui delegatieiromanesasiexprimepunctuldevedere,desiarmataromanapurtaseluptegrelecuceagermanainanii19161917, impotrivacareiarepurtasestralucitelevictoriidelaMarasti,MarasestisiOituz,iar

Romaniaavusesedesuportatjafulocupantilorgermanisiuriasepierderimateriale.Delegatiaromana, casicelealealtorstate mici,afostnevoitasasemnezetratatuldepacecuGermania,laVersailles,inziuade28iunie1919,farasa1fipututstudiasi formulaobservatii. Deoarece"ConsiliulcelorPatru'intentionasaprocedezeintromanierasimilarasiinprivintacelorlaltetratate,inmai1919, Ion I.C.Bratianu, seful delegatiei romane, a luat initiativa unei note verbale colective adresate lui Georges Clemenceau, presedintele Conferintei de pace, de catre delegatiile romana, polona, sarba, cehoslovaca si greaca, prin care se cerea ca proiecteletratatelorsalefiecommunicatedintimp, pentru a le putea analiza. Dar Consiliul a acceptat sa prezinte, la 29 mai, doarunrezumatalproiectuluitratatuluidepacecuAustria,urmandcaadouazisaremitadelegatieiaustriecetextulcompletal acestuia,inurmaunuinouprotest,adresatdeIonI.C.Bratianuinnumeledelegatiilormentionate,saobtinutamanareapentru2 iunie a remiterii proiectului catre delegatia Austriei. Documentul continea unele clauze menite sa faciliteze amestecul Marilor PuteriintreburileinternealeRomaniei.Astfel,subpretextulgrijiipentrurespectareadrepturilorminoritatilornationale,Marile Puteriisirezervaulibertateadeadecidemasurile ,pecarelevorcredenecesare' pentruaocrotidrepturilesiintereseleacestor minoritati.Deasemenea,Romaniaeraobligatasasemnezeoconventieprincareacorda,timpde5ani, "liberultranzit' pentru toatemarfurile,mijloaceledetransportsisupusii"PuterilorAliatesiAsociate',faraniciunfeldevama. incuvantulrostitlasedintaplenaraastateloraliateasupraproiectuluidetratat,siintrunmemoriuadresatConsiliului,Ion I.C.BratianuafirmacaRomaniaestehotaratasaasiguredrepturiminoritatilor,darcaeanupoatesaprimeascaunregimspecial, lacarenuerauconstransetoatestatelesuverane.Totodata,elaaratatcaRomaniaeragatasaiamasurilenecesarepentruausura tranzitulsiadezvoltacomertulcucelelaltenatiuni,inconformitateculegislatiasainterna. intrucatConsiliulnuaacceptatobiectiileformulate,Ion.I.C.Bratianuaparasit,la2iulie1919,Conferintapacii,inziuade 10 septembrie, Marile Puteri au semnat tratatul de pace cu Austria, la Saint Germain en Laye, punand Romania in fata faptuluiimplinit.Inurmanotelorultimativeceisauadresat,deasemnafaradiscutiisifararezervetratatul,IonI.C.Bratianusi adatdemisiadinfrunteaguvernuluiRomaniei.Dupanoipresiunidiplomaticecareaumerspanalaamenintareacuexcluderea delegatiei

romanedelaConferintapaciila10decembrie1919,guvernulprezidatdeAlexandruVaidaVoevodasemnattratatuldepace cu Austria. Tratatul consfintea autodeterminarea popoarelor, dezagregarea monarhiei habsburgice si recunostea unirea BucovineicuRomania,inacelasitimp,elofereaobazalegalapentruamesteculMarilorPuteriintreburileinternealestatelor succesorale,inclusivaleRomaniei.La18decembrie1919,MarilePuteriautrasatfrontieradintreRomaniasiPolonia,careafost acceptatadeceledouatari. in ziua de 10 decembrie 1919, Romania a semnat la Neuilly sur Seine tratatul de pace cu Bulgaria, care stabilea ca hotaruldintreceledouatarieracelfixatin1913. ViidiscutiiasuscitatproiectultratatuluidepacecuUngaria,deoarecedelegatiamaghiara,precumsiunelecercuripolitice sifinanciaredinMareaBritanic,Franta,ItaliasidinaltetarisepronuntauimpotrivadestramariiUngariei"milenare'.Pedealta parte,delegatiaromana,sustinutadenumerosilideripolitici,ademonstratpebazadedateconcrete,faptulcaTransilvaniaeste unstravechiteritoriuromanesc,capopulatiaacesteiasiaexprimatincadrulAdunariiNationaledelaAlbaluliadinldecembrie 1918hotarareadeaseunicuRomania. in 1919 a avut loc un conflict armat intre Romania si Ungaria. Guvernul comunist de la Budapesta actionand de comunacordcucelbolsevicdelaMoscovaarefuzatsasiretragatrupeledinTransilvaniasiaatacatarmataromana,aflatain muntii Apuseni, in urma unor lupte grele (16 18 aprilie), atacul a fost respins, iar la 20 iulie armata romana a trecut la o contraofensiva, ocupand Budapesta la 2 august. Dupa restabilirea ordinei, trupele romane sau retras in limitele teritoriului national. TratatuldepacecuUngaria, afostsemnatla Trianon, inziuade4iunie1920.Prin acest tratat se recunoaste unirea Transilvaniei cu Romania. Cu acelasi prilej a fost iscalit un tratat care ca si in cazul celui cu Austria continea prevederi specialeprivind"liberultranzit'siminoritatile. La28octombrie1920,Romania,pedeoparte,siMareaBritanie,Franta,ItaliasiJaponia,decealalta,ausemnat tratatul delaParisprincareserecunosteaunireaBasarabieicuRomania. Desi, in ansamblul lor, tratatele de pace incheiate au purtat amp enta Marilor Puteri invingatoare, acestea au luat in consideratiesituatiadefaptaprabusiriiImperiuluihabsburgicsiaceluitarist,peruinelecaroraauaparut

statenoi,iaralteleintrecaresiRomaniasiauintregitunitateateritoriala. Marile Puteri siau asigurat posibilitatea de a interveni in treburile politice si in viata economica a Romaniei, au impus clauze care au apasat greu asupra poporului roman. Romania a trebuit sa preia 500 milioane coroane aur din datoria fostei monarhiihabsburgice,saplateascaunmiliarddecoroaneaurreprezentandcontravaloareabunurilorstatuluiaustriacsimaghiar ramasepeteritoriileBucovineisiTransilvaniei,saachitesumade230milioanefrancidrept"cotadeeliberare'. inmodfiresc,Romaniaaveadreptulladespagubiriderazboidinparteastatelorinamicecareiaujefuitteritoriulintimpul ocupatieidin19161918.Desi pierderile Romaniei se cifrau la 72miliarde lei aur, Comisia reparatiilor constituita pe baza deciziilorCoferinteidePacedelaParisiarecunoscutdoar31miliardeleiaur.ConferintadelaSpa,diniulie1920,ahotaratca Romania sa primeasca 1,1% din reparatiile germane si 10,55% din reparatiile Orientale (exigibile de la Austria, Ungaria si Bulgaria).Acordurileulterioare"planulDawes',"planulYoung',conferintadelaHagaaufacutcaRomaniasanuprimeasca dinparteaniciunuistatfostinamicsumaintegralaadespagubirilorceisecuveneau. Dupa ratificarea internationala a actelor de Unire din 1918, politica externa a guvernelor a fost orientata, in intreaga perioadainterbelica,sprestabilireaunorrelatiidecolaborarecutoatestatele,aparareaunitatiisiintegritatiiteritorialeaRomaniei, realizareaunuisistemdealiantevizandmentinereapaciisicombaterearevizionismului,asigurareasecuritatiipentrutoatestatele. Aceastaorientarepoliticacorespundeaintereselorfundamentalealepoporuluiroman. in ansamblul raporturilor internationale de la sfarsitul primului razboi mondial un loc important 1au ocupat problemele navigatieipeDunaresiprinstramtorileMariiNegre. StatutuldefinitivalDunarii, semnat la Paris in ziua de 23 iulie 1921, prevedeacanavigatiapeacestfluviueraliberasideschisatuturorpavilioanelor,inconditiideperfectaegalitate.Dinorganele create cu acest prilej, faceau parte, pe langa statele riverane, Marea Britanic, Franta si Italia, care siau asigurat un rol preponderentincontrolulnavigatieipefluviu. Conventia de la Lausanne (24 iulie 1923) privind regimul stramtorilor Marii Negre Bosfor si Dardanele stipula demilitarizareaacestorasiliberanavigatiepentrutoatevaselecomercialealetuturor statelor,atatintimpdepace,catsiintimpderazboitotodata,seprevedeacastateleneriveraneMariiNegrenuputeausaintre prinstramtoricumaimultenavedecatcuprindeaflotaceluimaiputernicstatriveran.InComisiainternationalaastramtorilora fostaleasasiRomania. in iulie 1919 sa creat Societatea Natiunilor, din randul careia Romania facea parte ca membru fondator. Aceasta organizatie internationala avea menirea de a actiona pentru evitarea unei noi conflagratii mondiale si apararea pacii. Pactul SocietatiiNatiunilor,careprevedeaangajamentulstatelormembredearespectasimentineintegritateateritorialasiindependenta politicaacelorlaltestate,ofereaRomanieiogarantiecuprinzatoarepentruaparareastatuquouluisauteritorialsipolitic. Romania a actionat in sensul cresterii rolului acestei organizatii in viata internationala, militand pentru adoptarea unor masuriconcretededezarmare,dedescurajareafortelorrevizioniste,iniunie1932,Comitetulpentrudezarmaremoralaaadoptat punctuldevedereromanesc,cuprinsin"MemorandumulPella',privindadaptarealegislatiilornationalelacerintelefundamentale alevietiiinternationale.Caoexpresieapretuiriidecare se bucurapolitica externaaRomaniei,reprezentantiiacesteiaaufost alesi in conducerea unor organisme ale Societatii Natiunilor, iar Nicolae Titulescu a indeplinit, doi ani consecutiv, in 1930 si 1931,functiadepresedintealAdunariigeneraleaacestuimareforinternational. Actionand in spiritul Pactului Societatii Natiunilor, Romania a initiat sau a contribuit la realizarea unor aliante bi si multilaterale. Astfel,la3martie1921afostsemnata ConventiadealiantadintreRomaniasiPolonia, prin care cele doua stateseangajausaseajutereciprocincazulunuiatacneprovocatlagranitadeRasarittratatulafostreinnoitla26martie1926, candacapatatsiuncontinutmailarg,prevazandajutorulmutualincazuloricareiagresiuniexterne. ExponentulcelmaiautorizataldiplomatieiromanestidinperioadaimediaturmatoareprimuluirazboimondialafostTake lonescu,careamilitatpentrucreareaunuisistemdealiantecuprinzandPolonia,Cehoslovacia,Romania,IugoslaviasiGrecia,a unuibloc"delaMareaBalticalaMareaEgee',caresaseopunaoricaroractiunirevizioniste.DarcontradictiiledintrePoloniasi Cehoslovacia,precumsidintreIugoslaviasiGreciaaufacutcaplanulsausanureuseasca,infataacesteisituatii,ministrulroman saraliatluiEduardBenes,aducandusicontributiala

realizareaunuisistemdealiantebilateraleintreCehoslovacia,RomaniasiIugoslavia,cunoscutsubnumeledeMicaintelegere. Creata in iunie 1921, Mica intelegere isi propunea sa promoveze o larga colaborare cu toate tarile, pe baza respectarii independenteisisuveranitatiinationale,astatuquouluiteritorialconsfintitprintratateledepacedelaTrianonsiNeuilly.Mica intelegere a fost prima alianta cu caracter regional constituita in Europa dupa primul razboi mondial, care se baza pe Pactul SocietatiiNatiunilorsiurmareasacreezeunclimatdepacesisecuritateincentrulsisudestulEuropei. O coordonata fundamentala a politicii externe a Romaniei a constituito continuarea orientarii traditionale spre Franta si MareaBritanic.La10iunie1926afostsemnat tratatuldealiantadintreRomaniasiFranta, potrivit caruia, in cazul unui atac neprovocat, cele doua tari se vor consulta asupra masurilor ce trebuia luate in scopul "salvgardarii intereselor legitime nationalesialmentineriiordiniistabiliteprintratateledepace'. incadrulaceleiasipolitici,deaparareapaciisistatuquouluiteritorial,seinscrietratatuldin17septembire 1926, dintre ItaliasiRomania,princareacestestateseangajausaseajutereciprocincazuiunuiatacneprovocatdinparteauneiterteparti. Dar,semnareadecatreItaliaatratatuluidealiantacuUngariadin5aprilie1927,incaresepuneadeschisproblema revizuirii granitelor, precum si spijinirea revizionismului horthyst de catre Mussolini au facut ca tratatul romanoitalian sasi piarda eficientasiapoi,in1934,chiarvalabilitatea. Romania a militat pentru statornicirea unor relatii de buna vecinatate cu toate statele. Raporturile sale cu Iugoslavia, CehoslovaciasiPolonia,concretizatesiintratatelementionate,aucunoscutolargadezvoltare.RelatiilecuBulgaria saureluat imediat dupa incheierea tratatului de pace, fiind impulsionate de vizita primului ministru bulgar Stamboliiski in Romania (ianuarie 1921). in octombrie 1920 au fost reluate relatiile diplomatice si consulare cu Ungaria, dar politica revizionista promovata de guvernul de la Budapesta, intensa propaganda ostila Romaniei desfasurata de revizionistii maghiari pe plan internationalaufacutcarelatiiledintreceledouatarisasedezvoltelentsiintroatmosferadesuspiciunereciproca. in ceea ce priveste raporturile romanosovietice, acesteafuseserarupte in ianuarie 1918 din initiativa partii sovietice, in notatrimisacuacelprilejguvenuluiroman,ConsiliulComisarilorPoporuluialRusieifacea'

cunoscut ca a hotarat sa declare sechestrat pentru oligarhia romana depozitul de aur al Romaniei pastrat la Moscova. Puterea sovieticaisiasumaraspundereadeapastraacesttezaurpecareilvapredainmainilepoporuluiroman. EstederemarcatfaptulcaRomaniainpofidapresiunilorfacutedeFrantasiMareaBritanicnusaalaturatinterventiei militareimpotrivastatuluisovietic.In19201924sauinitiatunelecontactevizandnormalizarearelatiilorintreRomaniasiRusia (Uniunea) Sovietica. Astfel, la inceputul anului 1920, intre primul ministru roman, Alexandai VaidaVoevod, si comisarul poporuluipentruafaceriexterne,GheorghiV.Cicerin,aavutlocunschimbderadiograme,conveninduseasuprainitieriiunor tratativedirecteintreceledouatari,careinsanaumaiavutloc.Tatonarisimilaresauinregistratsiin1921,faraaseajungela rezultate concrete. In martie 1924 sa organizat o conferinta romanosovietica la Viena, capitala Austriei, care a esuat insa datoritafaptuluicaUniuneaSovieticaarefuzatsarecunoascaactuluniriiBasarabieicuRomania. Un moment important in viata internationala 1a reprezentat Pactul de la Paris (BriandKellogg) din 27 august 1928, primultratatinter nationalcareainterzisrecurgerealarazboipentrurezolvareadiferendelorinternationale statele semnatare se angajau sa rezolve problemele dintre ele exclusiv prin mijloace pasnice. Guvernul roman a aderat la acest pact, dupa care a semnatprotocoluldelaMoscova, din9februarie1929,princareRomania,UniuneaSovietica,Polonia,EstoniasiLetoniase angajausa1punaimediatinvigoareinraporturilereciproce. InstaurareahitlerismuluilaputereinGermania,inianuarie1933,ainsemnatoficializareapoliticiiderevansateritorialaside revizuireatratatelordepacedelaVersaillesdecatreunadinMarilePuterieuropene.Celelaltestaterevizionisteinprimulrand UngariaerauincurajateinactiunealorvizandsfaramareasistemuluidelaVersailles. innoileconditii,RomaniaamilitatpentrucreareaunuisistemdesecuritatecolectivainEuropa,cresterearoluluiSocietatii Natiunilor, intarirea aliantelor existente si crearea altora noi. Exponentul cel mai autorizat al acestei orientari politice a fost NicolaeTitulescu,careadetinutfunctiadeministrudeexternealRomanieiinanii19321936. Infebruarie1933 a fost semnat, la Geneva, Pactul de reorganizare a Micii intelegeri de catre ministrii de externe ai Romaniei,CehoslovacieisiIugoslaviei,respectivNicolaeTitulescu,EduardBenessiBogoliub Jevtic, potrivit caruia se crea un Consiliu Permanent, asistat de un Consiliu Economic, fapt care a intarit aceasta alianta cu caracterantirevizionist. Dupaamplenegocieri,saconstituit intelegereaBalcanica, prinPactulsemnatlaAtena,inziuade9februarie1934, de reprezentantii Greciei, Romaniei, Iugoslaviei si Turciei, intelegerea deschisa adeziunii oricarui stat balcanic dornic de colaborarepebazarespectariiprincipiilorSocietatiiNatiunilor,aprevederilortratatelordepaceamilitatsipentruconsolidarea securitatii, prin eliminarea posibilelor prilejuri de dezacord intre statele din zona, pentru garantarea reciproca a frontierelor balcanice. La3iulie1933,Romaniaasemnat,laLondra,Conventiadedefinireaagresiuniisiateritoriului, laelaborareacareiaa contribuitdinplinsiNicolaeTitulescu.Acestdocumentconsolida,dinpunctdevederejuridicinternational,situatiaRomaniei, intrucat prevedea ca prin teritoriu se intelege teritoriul asupra caruia un stat isi exercita in fapt autoritatea. Aceasta definitie il determinapeNicolaeTitulescusaapreciezecaeraonouaconfirmareaapartenenteiBasarabieilaRomania,invirtuteaaceluiasi principiudeconsolidareasecuritatiisiastatuquouluiteritorialsiapaciigeneraleRomaniaaaderatlaPactuldeneagresiune siconciliatiunesemnatlaRiodeJaneiro(10octombrie1933). Negocierile dintre Nicolae Titulescu si Maksim Litvinov au dus la stabilirea relatiilor diplomatice intre Romania si URSS, in ziua de 9 iunie 1934. Cu acest prilej, cei doi ministri de externe au avut un schimb de scrisori, care cuprindeau angajamente solemne vizand garantia reciproca a respectarii suveranitatii nationale si independentei politice, neamestecul in treburileinterne,anagajamentuldeanupermiteexistentasiactivitateapeteritoriulpropriuaunororganizatiicesipropuneau lupta armata impotriva celuilalt stat. Militand pentru realizarea securitatii colective a statelor europene, Nicolae Titulescu a contribuitlarealizareapactelordeasistentamutualaintreFranta,URSSsiCehoslovacia.Urmatorulpastrebuiasafiepactulde asistenta mutuala intre Romania si URSS, pentru incheierea caruia Nicolae Titulescu primise mandat din partea guvernului romaninanul1935.AuurmatnegocieriintreNicolaeTitulescusiMaksimLitvinov,saperfectatunprotocolla21iulie1936. Acestetratativeaveaulocpefonduldeteriorariitotmaiaccentuateasituatieiinternationale.Actiunileagresivealestatelor

Acestetratativeaveaulocpefonduldeteriorariitotmaiaccentuateasituatieiinternationale.Actiunileagresivealestatelor revizionistesipoliticaconciliatoristaaguvernelorFranteisiMariiBritaniiauavutconsecintenegative pentru pacea mondiala. AtaculItalieiasupraEtiopieiin1935si ocupareazoneiRhnanedecatreGermaniain1936auduslaesuareapoliticiidesecuritatecolectiva. DeasupraEuropeiseadunaunorinegri,careprevesteaudeclansareauneinoiconflagratiimondiale. b)NicolaeTitulescuactivitateadiplomatica Dea lungul timpului, romanii au avut mari diplomati, intre care David Corbea Ceausul, Nicolae Milescu Spatarul, Ion Ghica,MihailKogalniceanu,Takelonescu,GrigoreGafencu,MihaiAntonescu,CorneliuManescu,StefanAndrei.Dinrandul acestora se detaseaza prin pregatirea intelectuala si prestigiul international Nicolae Titulescu, personalitate care sia pus amprentaasuprapoliticiiexterneaRomanieidinperioadainterbelica. AbsolventalFacultatiideDreptdinParis,cunoscutaprincalitateasiexigentadascalilorsai,NicolaeTitulescuadobandit cunostintesolide,pecareleatransmis,pentruuntimp,sistudentilorromani,incalitateasadeprofesorlaUniversitateadinlasisi laceadinBucuresti.Apoi,pemasuraceviatamaialesdinamicavietiiinternationaleimpuneaabordarinoi,NicolaeTitulescu adevenitelinsusiuncreatorindomeniu,impunanduseatatprincontributiileteoretice,catsiprinactivitateasapractica. Prininteligentasiputereasademunca,prinperseverentacucareisipromovaideilesiactiunile,princalitatilesaledeorator, care1ajutausasiconvingaauditoriul,NicolaeTitulescusaimpusrapidinviatapoliticaaRomaniei.Debutuldateazadin1913, candarostitunimpresionantdiscursdelatribunaAdunariiDeputatilor.Adouazi,Takelonescu,mareleompoliticsiorator, scriainziarulLaRoumanie: "Unmare,unextraordinartalentsaridicatlatribunaromaneasca,siacesttalentestealnostru.Nu numaicaTitulescuafacutieriinceputulcelmaistralucitorinistoriaelocintei parlamentare a Romaniei, dar acest inceput 1a clasatdeopotrivaganditorsiorator'. Nicolae Titulescu sa afirmat in viata politica intro perioada complexa din istoria romanilor, cand in primplan se afla desavarsirea unitatii nationale. Izbucnirea primului razboi mondial, in iulie 1914, punea in fata clasei politice din Romania problemadeaoptaintreceledouatabereaflateinconflict:AntantasiPuterileCentrale.Optiuneaeradificila,deoarece Rusia (carefaceapartedinAntanta)anexaseBasarabia,iarAustroUngaria(ofortadebazaaPuterilorCentrale)stapaneaTransilvania siBucovina.NicolaeTitulescuaparticipatlamarilemanifestatiidinanii19141916,cerandintrareaRomanieiinrazboialaturi deAntanta,pentrueliberareafratilordinTransilvaniasiBucovina.Arostitcuvintememorabile,precumceledin1915:"Ardealul nu e numai inima Romaniei politice priviti harta: Ardealul e inima Romaniei geografice. Ardealul e leaganul care ia ocrotit copilaria,escoalacareiafacutneamul,efarmeculcareiasustinutviata.' VesteaintrariiRomanieiinrazboi,inaugust1916,iaumplutinimadebucurie.Dar,foartecurand,bucuriasatransformat inamaraciune,caurmareainfrangerilorsuferitedearmataromanasiaocupariiOlteniei,MuntenieisiDobrogeidecatretrupele PuterilorCentrale.Auurmatmarilevictoriidinvaraanului1917,delaMarasti,MarasestisiOituzapoidinnou,operioadagrea, determinatadeiesireaRusieidinrazboi,innoiembrie1917.DupaincheiereapaciidelaBufteaBucuresti(mai1918),Nicolae TitulescuaplecatlaParis,unde1asprijinitpeTakelonescuinintemeiereaConsiliuluiNationalRomansipropagareaintereselor Romanieiinrandulopinieipubliceeuropene. Anul1918,inceputsubnegreauspicii,adevenitunuldintreceimailuminosidinistoriaromanilor.Prabusireacelordoua mariimperiimultinationalerussihabsburgicafacilitatinfaptuireaintegralaaaspiratiilornationalealeromanilor.Astfel,la27 martie, Sfatul Tarii, intrunit la Chisinau, a decis Unirea Basarabiei cu Romania la 28 noiem brie, Congresul general al Bucovinei,convocatlaCernauti,avotatunireaacesteiacupatriamama,iarlaldecembrie,MareaAdunareNationaladelaAlba luliaahotaratunireaTransilvanieicuRomania.Safauritastfelstatulnationalunitar,prinvointaliberexprimataaromanilordin teritoriilerespective,darsiprinsacrificiulmilitarfacutdeVechiulRegat. Noilegraniteurmausafieconfirmateprintratateinternationalela Conferintapacii delaParis.NicolaeTitulescuafacut partedindelegatiaRomanieilaaceastaConferinta,anegociattratatuldepacecuUngaria,pecare1asemnatinziuade4iunie 1920inpalatulTrianon.SialegatastfelnumeledeunuldintrecelemaiimportanteactedinistoriaRomaniei. iniulie1920,NicolaeTitulescuacondusdelegatiaromanalaConferintadelaSpa,undesaustabilitreparatiilederazboi datoratedeGermaniasialiatiieicutoateeforturiledepuse,elnuapututobtinepentruRomaniamaimultde1%dinreparatiile germaneside10,5%dinceleorientale(datoratedeAustria,UngariasiBulgaria).

Dupa 1919, politica externa a Romaniei a fost orientata spre Franta si Marea Britanic, spre afirmarea si consolidarea SocietatiiNatiunilor,caochezasieamentineriipaciisi statuquouuiteritorial,stabilitprintratateledepace.NicolaeTitulescua fostunuldintreartizaniiacesteipolitici,in1922afostnumit ministrul Romaniei la Londra si reprezentantul tarii noastre la SocietateaNatiunilor.Astabilitrelatiiextremdeutileinlumeadiplomatica,apututcunoastepsihologiamarilorputeri,precumsi acelormici,adepistat,delainceput,contradictiilefrancoenglezesiimpactullorasupraevolutieivietiiinternationale. Astfel,in1922,Titulescuadevenitopersonalitatereprezentativaadiplomatieiromanestisieuropenetimpdeundeceniu sijumatatevaaveauncuvantgreudespuspearenainternationala.Princapacitateasiputereasadeinfluenta,eladeterminat politica tarii, impunandusi adesea punctele de vedere chiar in fata titularului Ministerului de Externe. Un ziar care aparea la Geneva scria la inceputul anilor '30: "Titulescu nu este un simplu diplomat. El este de mai multi ani seful in partibus al diplomatieitariisale.Nimicuimitorinaceasta,deoarecedomnulTitulescucunoasteintreagaEuropasiafostamestecatintoate negocierilemarideduparazboi,afostconsultatcuregularitatedecatreconducatoriisai.DelaBucurestilaresedintadomnului Titulescu,telefonulfunctioneazaziuasinoaptea'. intradevar, in calitate de reprezentant al Romaniei la Societatea Natiunilor, a participat la toate sesiunile Adunarii Generalesilaelaborarearezolutiiloracesteia.Saconsiderat"unsoldataltariimeleintranseelepacii'sideaceeaasustinutcu indarjireintereseleRomaniei.Afacutocuconvingere,darsicueleganta.Pentruel,argumenteleprimauistorice, geografice, moraleetc.sideaceea,discursurilesaleerauurmaritecuundeosebitinteres,iarefectulloreraimpresionant. Cunostea la perfectie patru limbi de circulatie internationala franceza, engleza, germana, italiana si se adresa preopinentului "pre limba lui', efectul asupra adversarului fiind adesea devastator. Un colaborator al sau, Alexandru Duiliu Zamfirescu, scria: "Jovialitatea sa naturala putea la nevoie sa faca loc maniei, reala sau simulata, cu un sirag de argumente rostogolite,deacuzarivijelioasecaapelemari,incatinsasioratoriincercatiai'forurilorinternationaledemaitarziusescuturau

rostogolite,deacuzarivijelioasecaapelemari,incatinsasioratoriincercatiai'forurilorinternationaledemaitarziusescuturau infundandusicapulinumerideparcaiiloveagrindina.'Aceastaextraordinara"fortadeizbire'nueradoarexpresiatalentului oratoric,cisialuneicapacitatideargumentaredusapanalaultimeleresorturi.Subaparentaunorinterventiispontane,impusede o anumita situatie concreta, se afla o temeinica documentare, desfasurata pe parcursul multor zile, saptamani si chiar luni. De aceea,Titulescunuafostprinsniciodatape"piciorgresit'. Cunoscandusifoartebineadversarii,pregatindusedintimppentruriposta,Titulescuasteptamomentulpotrivitpentrua interveni.Elinsusimarturiseacadatoriasaera"saaducaicifapteprecisesidocumentatesisanumalasispitit,oricarearfirolul ingratcareastfelimirevine,deformuleinflacarate,carepotsaemotioneze,darcareniciodatanulumineaza.' AudevenitcelebreduelurileluicuconteleAppony,ministruldeexternealUngariei,carenuodataaramasfarareplica. Confruntareapoliticaafostextremdedura,darniciodataTitulescunu1aconsideratpeAppony un dusmanpersonalalsau. Spresurprindereamultora,dupaunschimbderepliciextremdedurerostiteinsaladesedinteaforuluidelaGeneva,ceidoi maridiplomatiseretrageaulabufetundesiserveau,laaceeasimasa,cafeaua. Titulescu aprecia ca Societatea Natiunilor avea un rol decisiv in mentinerea pacii si rezolvarea prin negocieri a tuturor problemelorlitigioase,impreunacualtidiplomati,carefaceaupartedinaceeasilojamasonica,Titulescusaimplicatprofundin viataacesteiorganizatii,ajungandunadintrepersonalitatiledefruntealediplomatieieuropenesichiarmondiale.Deaceea,nua fostsurprinzatorfaptulca,inseptembrie1930,siapuscandidaturalafunctiade presedintealAdunariiGeneraleaSocietatii Natiunilor.Succesulafostdeplin.Aintrunit46devoturidincele50exprimate,desiiierausuficiente26(jumatateplusunul). RezultatulexprimadupacumapreciareprezentantulVenezuelei"marturiasimpatieipecarepersoanasaagasitoprintrenoi. EstetotodataunomagiuadusinaltelorsalecalitatipersonalesisentimentelorcucareacolaboratatatiaanilamuncaSocietatilor Natiunilor'.Afostrealespentruadouaoara,inoctombrie1931,cuunanimitateavoturilor.Unziarenglezscriacuacelprilejca "alegerealuiTitulescucapresedintealAdunariidoianisuccesiviestefaraprecedentsiimpotrivatraditieiLigii.Esteuntributde cinstepersonalacare1aducepentrumodulremarcabilincareacondussiacontrolatAdunareadeanultrecut.' Evident, calitatile exceptionale ale lui Titulescu au avut un rol extrem de important in alegerea sa in cea mai inalta demnitateexistentaatuncipeplaninternational.Dar,inacelasitimp,erasiexpresianouluistatut geopoliticdobanditdeRomaniadupa1918,candadevenitotarademari memediepeplaneuropeansicuopoliticaexterna activasiconstructiva. Abandonand, inca din 1921, activitatea in cadrul unui partid politic, N. Titulescu a cultivat relatii amicale atat cu guvernantii,catsicuopozitia.Candveneaintarafceavizitetuturorliderilorpolitici,cuceimaimultidiscutandla"pertu'si "mai', fapt ce crea o nota de intimitate si prietenie. Devenise o personalitateemblematica astfel, in momente critice pentru viatapolitica,numelesaueraevocatcaalunui"salvator'.Potrivitunorinformatii,in1927,dupamoartearegeluiFerdinand,cand tronul a revenit unui copil de sase ani, tutelat de o Regenta, Ion I. C. Bratianu, presedintele Partidului NationalLiberal si al ConsiliuluideMinistri,segandealaproclamareaRepubliciisialegerealuiNicolaeTitulescuinfunctiadepresedinte,intimpul crizelorguvernamentaledin1928si1931,NicolaeTitulescuafostsolicitatsaprezidezeunguvernde"uniunenationala'.Nua ocupatasemeneademnitati,preferandsaseconsacrepoliticiiexterne,undeaveadeplinalibertatedemiscare. NicolaeTitulescueradeplinconstientdevaloareasasipretindeasafieconsultatintoateproblemeledepoliticaexterna. Atuncicandafostocolit,nuaezitatsaprovoaceocrizaguvernamentala.Astfel,inoctombrie1932,AlexandruVaidaVoevod, presedinteleConsiliuluideMinistri,ainitiattratativecuguvernulsovietic,iarasa1fianuntatpeTitulescu.indatace a aflat, acestasiaprezentatdemisiadinfunctiilepublicepecareledetinea.Deoarececonflictuleraputernicmediatizatinpresainterna siinternationala,Vaidaafostnevoitsaprezintedemisiaguvernuluipecare1prezida,innoulguvern,condusdeluliuManiu, functiadeministrudeexternealRomanieieraocupatadeNicolaeTitulescu,pecareacestaovadetinepanainaugust1936. NicolaeTitulescusadoveditunministruextremdeexigent.Elafirmacaministerulpecare1conducea"nueraunsalon, ciunstupdealbineharnice',inacestspirit,adesfiintatsistemulinaintarilorautomatesiaintrodusconcursulcabazaaoricarei promovari prezida el insusi comisiile de concurs, punand accentul pe pregatirea profesionala, inteligenta si aptitudinile candidatului.Astabilitsiunmoddecomportareadiplomatuluiroman,cuprevederifoarteriguroase,delaobligatiunilezilnice panalapersoanelecucareseputeacasatori. CaministrudeexternealRomaniei,NicolaeTitulescusiapetrecutcea mai mare a timpului in strainatate, fiind intrun contactpermanentcu lideri politici europeni, cunoscand "la fata locului' starile de spirit, depistand la vreme orice miscare diplomatica si putand interveni la timp si eficient. A desfasurat o "diplomatie preventiva', evitand astfel ca Romania sa fie pusa in fata "faptului implinit'. inconceptiasa,"oricepoliticaexternaserioasaseintemeiazapebuneraporturicustatelevecine'.Inacestsensaactionat pentru dezvoltarea unor relatii stranse cu Iugoslavia, Cehoslovacia si Polonia, pentru normalizarea raporturilor cu Ungaria, Bulgaria si Uniunea Sovietica. A adus o contributie esentiala la consolidarea Micii intelegeri, la intemeierea si afirmarea intelegeriiBalcanice.Aavutunroldecisivinstabilirearelatiilor diplomatice intre Romania si Uniunea Sovietica, in 1934. A vizitatBudapestasiSofia,cautandsanetezeascaasperitatiledintretaranoastrasivecinuldinVestsiceldinSud. AliantacuFranta erapentruNicolaeTitulescuunfactoresentialinluptapentrumentinerea"sistemuluidelaVersailles'. Aceasta opinie era impartasita de aproape intreaga clasa politica romaneasca si avea o indelungata traditie, intemeiata pe afinitatiledeorigine,limba,cultura.Deaceea,Titulescudeclarafaraezitare:"Nucunoscprieteniemaidezinteresatacaaceeace stalabazaraporturilorfrancoromane'.DarelnuintelegeacaRomaniasaseaflelaremorcaFrantei.Atuncicandconstataunele abaterialediplomatieifrancezedelaliterasispiritultratatelordepace,Titulescunuezitasaintervinaenergic,atragandatentia asuprafaptuluicaRomanianuputeaacceptaasemenea"derapaje'.Elstiaca"paceaesteindivizibila'sicaoriceconcesiefacuta intro anumita zona putea avea consecinte imprevizibile asupra intregului continent. Semnificativa este reactia sa fata de propunerealuiMussolini,dinfebruarie1933,privindincheiereapactuluicelorpatru',princareItalia,Germania,FrantasiMarea Britanicseangajausacolaborezepentrureglementareatuturorchestiuniloreuropene,inclusivinprivintaunoreventualerevizuiri teritoriale.ReactialuiNicolaeTitulescuimputernicitdetoatestateleMiciiintelegeriafostextremdevehementa.Elnuaezitat sadeclare:"DacaFrantarenuntalasfantasamisiunedeprotectoareamicilorputerinevomlipsideea!Nusuntemintratatde parasitidezeiincatsanumaiputemgasiprieteniimailoialesimaicurajoase.Sichiardearfisaramanemsinguri,nunevom inchinainfatadecizieiclubuluipaciialvostru.Iareu,euammisiuneasavaprevininmodcaritabilcarevizuireatratatelorva aduce

razboiu,urmatdebolsevizareaEuropei'.

TitulescudeveniseexponentultuturorfortelorpacifistesiantirevizionistedinEuropa.Constientdeacestrol,elintrafaraa cereaudientainbiroulministruluideexternealMariiBritaniioriincelalministruluiFrantei,nuezitasaridicetonulatuncicand reprezentantiiacestormaridemocratiinutineauseamadeintereselestatelormicisieraugatasafacatranzactiioneroasepeseama lor,calcandinpicioaretratatelesiconventiileinternationale.ApusesedemultvremeacandunIonC.Bratianu,insotitdeMihail Kogalniceanu,erauadmisilaunCongresinternational celdelaBerlindin1878pentruafi"auziti,darnuascultati'.Acum, glasulluiNicolaeTitulescuerasi"auzitsiascultat'.PrimulministruEdouardDaladierafostnevoitsadeclarela6aprilie1933ca Franta "ramane fidela principiului egalitatii natiunilor, egalitate care implica asocierea la toate negocierile statelor interesate'. RecunoscandcalitatilesiroluleuropeanalluiNicolaeTitulescu,EdouardHerriotaveasaaprecieze:"Acestministrualuneitari micifaceopoliticainstilmare.Ceomuimitor!' InstalarealuiHitlerlaputereinGermaniainianuarie1933siadoptarea revizionismului ca principala orientare politica a unuia dintre cele mai mari state europene, a ridicat in fata sustinatorilor "sistemului de la Versailles'problema gasirii cailor si mijloacelordementinereapacii.Dinaceastaperspectivaaaparutideea securitatiicolective alcareisustinatorinflacaratafost NicolaeTitulescu. PeaceastaliniesainscrisConventiapentrudefinireaagresoruluisiaagresiunii,semnatalaLondrainiulie1933.Nicolae Titulescu a staruit si a obtinut o definitie de teritoriu: "Prin teritoriu trebuie sa se inteleaga teritoriul asupra caruia un stat isi exercitadefaptautoritatea'.Ministruldeexterneromanapreciacaastfelsefacuseunpasimportantsprerecunoas tereadecatre UniuneaSovieticaaapartenenteiBasarabieilaRomania. Titulescusaridicatcuhotarareimpotrivapoliticiiderevizuireagra nitelor,atragandatentiaasuprafaptuluica"revizuirea inseamnarazboi'. Evident,elaveainvedere,inaintedetoate,situatiaRomaniei,intrundiscursrostitinAdunareaDeputatilor, la4aprilie1934,NicolaeTitulescuafirma:"Izvoratadinporuncileunitatiinoastrenationale,politicanoastraexternaarecascop principal pastrarea ei, iar ca metoda constanta de lucru, coordonarea progresiva a actiunii noastre cu cea a statelor cu interes comun,panalaintegrareaeiingrupuriinternationale,dinceincemaimari.Delanationalprinregionallauniversal,iatalozinca Romanieipestegranita

[] Revizuirea nu este pentru Romania numai amputarea mosiei stramosesti. Revizuirea este amputarea atributiilor istorice ale neamuluinostru,tocmaiinclipaincareelsiadesavarsitunitatea'.Unansijumatatemaitarziu,la3decembrie1935,replicand lui Gabriel Bthlen, liderul Partidului Maghiar din Romania, care in fapt sustinea politica revizionista a guvernului de la Budapesta,NicolaeTitulescudeclara:"Minoritatilenuauavutsinuvoraveaunaparatormaicaldindrepturilelordeegalitate decatinmine[]Dacainsaestevorbacaprinminoritatisaajungemlarevizuire,varepetam:Nu,niciodata,nicirevizuire,nici exageratiiinvirtuteaunuitratat[celalminoritatilor,din1920],carenuaavutniciodatasensulpecarepretentiiledumneavoastra denatiunedominatoare1adatintrecutsiildasiastazi'. Pentru concretizarea politicii de securitate colectiva, Titulescu a actionat in scopul incheierii unor tratate de asistenta mutualaintreunnumarcatmaimaredestate,caresaconstituieoplasauriasaasezatapestetarilerevizioniste,astfelincatelesa nusepoataridicaimpotrivastatuc/uouluiteritorial,inacestspirit,ministruldeexterneromanasustinutsemnareainmai1935a pactelordeasistentamutuala intreFrantasiUniuneaSovietica,precumsiintreCehoslovaciasiUniuneaSovietica.Conform principiuluipotrivitcaruia"prieteniiprietenilornostrisuntprieteniinostri',NicolaeTitulescuaveainvedereincheiereaunuipact deasistentamutualaintreRomaniasiUniuneaSovietica. in cea dea doua parte a anului 1935 si in prima jumatate a lui 1936, pe arena internationala au survenit mutatii importante, in octombrie 1935, Italia a atacat Abisinia, iar Consiliul Societatii Natiunilor a cerut aplicarea unor sanctiuni economice impotriva agresorului. Cu acest prilej sa putut observa ca, in fapt, forul cu sediul la Geneva nu putea asigura independentastatelormembre.Maimult,atuncicandaluatcuvantuldelatribunaSocietatiiNatiunilor,imparatulHailSlasiea fost huiduit de ziaristii italieni aflati in tribuna rezervata publicului, iar singurul diplomat care a intervenit, pentru a cere restabilirealinistii,afostNicolaeTitulescu.Inmai1936,AbisiniaafostanexatadeItalia,actacceptatdeSocietateaNatiunilor. La7martie1936,GermaniaaocupatzonademilitarizataaRhenaniei,incalcandastfeltratatuldepacedelaVersaillessi acordurile de la Locamo. Nicolae Titulescu a reactionat prompt: "Daca repudierea unilaterala a tratatelor de pace ar putea fi acceptatafaraconsecinte,aceasta arfisfarsitulsecuritatiicolectivesialSocietatiiNatiunilor.Amintraintrolumedincarenecredeamiesitipentrutotdeaunasi carearfiguvernatanudefortadreptului,cidedreptulfortei'.PreviziuneasumbraaluiNicolaeTitulescusadovedit,dinpacate, exacta. Marea Britanic a protestat formal la fel si Franta, desi aceasta era direct afectata de ocuparea Rhenaniei. Titulescu consideracaprincipalulvinovatpentruadoptareaacesteiatitudinicapitulardeeraministrulfrancezdeexterne,PierreLaval,pe carenusesfiasa1caracterizezeastfel:"PentruacestminunatpursangecareesteFranta,PierreLavalesteunrandasingrozitor cealuatlocultraditionaluluijocheuderasalacareacestpursangearedreptul'. Pestecatevaluni,iniulie1936,aizbucnitrazboiulcivildinSpaniaGermaniasiItaliaausustinut"rebeliunea'generalului Franco,intimpceFrantasiMareaBritanicauadoptatpoliticadeneinterventie.NicolaeTitulescueraconvinscaovictoriealui FrancoechivalacuoincurajarepentruguvernantiidelaRomasiBerlindeafacenoipasipecalearaz boiuluideaceea,adispus ca100detunurisi15avioanecomandatedeguvernulromaninFrantasafietrimiseinsprijinulRepubliciiSpaniole. Peacestfondcaracterizatprinesuareapoliticiidesecuritatecolectiva,caurmareapoliticiiconciliatoristepromovatede guvernele de la Londra si Paris Nicolae Titulescu depunea eforturi pentru incheierea pactului de asistenta mutuala cu UniuneaSovietica, iniulie1935elaobtinutdinpartearegeluiCarolal IIlea si a guvernului Tatarescu imputerniciri depline pentru negocierea unui asemenea pact. Pe aceasta baza a inceput, in septembrie 1935, convorbirile cu Maksim Litvinov, comisarulpoporuluipentruafacerileexternealUniuniiSovietice. Desi intalnirile dintre cei doi ministri aveau loc noaptea si in cel mai strict secret, ele au fost sesizate de agentii statelor revizioniste, care se simteau lezate de o eventuala intelegere romanosovietica. Deosebit de vehemente au fost cercurile guvernamentaledelaBerlin,careacuzauRomaniacaduceaopoliticade"incercuire'aGermaniei.Larandullor,oficialiidela BudapestasustineaucaRomaniadevenea"unagentalRusieiSovieticeinEuropa'.Oarecumsurprinzator,guvernulPolonieise declaraimpotrivaunuipactromanosovietic,sustinandcaelaveasasporeascaostilitateaGermanieifatadestateledinaceasta

declaraimpotrivaunuipactromanosovietic,sustinandcaelaveasasporeascaostilitateaGermanieifatadestateledinaceasta zonaaEuropei. in tara existau cercuri politice ostile unui asemenea pact, deoarece el ar fi permis trupelor sovietice sa intre pe teritoriul Romanieisiapoisaoocupe,intrecriticiiceimaiferventiaipoliticiiluiTitulescuseaflau Gheorghe Bratianu, Corneliu Zelea Codreanu, A.C. Cuza, Octavian Goga, Constantin Argetoianu. Dincolo de o anumita afinitate ideologica intre acestia, se afla preocuparea unei parti a clasei politice de a gasi noi cai si mijloace pentru apararea integritatii teritoriale a Romaniei, in opinia lor mai ales a lui Gh. Bratianu Romania nu trebuia sa se apropie de Uniunea Sovietica,cisacauteoaliantacuGermania,taracareseaflainplinaascensiune,tinzandsadevinaprincipalaputereaEuropei. Gh. Bratianu reusise sasi creeze importante relatii la Berlin, iar la 16 noiembrie 1936, avea sa fie primit de Hitler, care ia declaratca"dacaRomaniasareliberadetendintelebolsevice[]interesulGermanieiarsporisavadainacestcoltalEuropeio Romanieindependentasiputernica'. Larandulsau,NicolaeTitulescureplicaadversarilorsai,declarandcaeragatasanegociezeunpactdeasistentamutualasi cuGermania,dacaaceastataraeradispusasagarantezeintegritateateritorialaaRomaniei.Numaica,infapt,Titulescunuera recunoscutcauninterlocutorvalabillaBerlin,elfiinddeclarat,maimultsaumaiputinoficial,personanongrata. PrincipalelefortepoliticedinRomaniaatatceledelaguvern,catsidinopozitiecontinuausamizezepeosinguracarte: a aliantei cu marile democratii occidentale (Marea Britanic si Franta), socotind Germania un dusman potential, cu care nu se puteaustabilirelatiidecolaborare. FaptulcacelemaiactiveforteantisovieticeeraudedreaptasideextremadreaptaiaoferitluiLitvinovprilejuldeaafirma capoliticaluiTitulescunuerasiceaaRomaniei,carearalunecasprefascism,infataacestoraprecieri,Titulescusadeplasatla Bucuresti,undeaobtinut,la14iulie1936,undocumentprincareguvernulTatarescuisireafirmaorientariledepoliticaexterna sireconfirmadeplinele puteriacordateministrului de externe de a incheia un pact de asistenta mutuala cu Uniunea Sovietica. RevenitlaMontreux,undesedesfasura ConferintaprivindStramtorileMariiNegre, Titulescuia prezentatluiLitvinovnoile imputerniciri.Comisarulsovieticiadeclarat:"DedataaceastavadcanusuntetisingurulcarevretipactuldeasistentacuURSS'. Ceidoiautrecutlaredactareaproiectuluipactuluideasistentamutuala,ajungandlaurmatorultext: "1.AsistentamutualaincadrulSocietatiiNatiunilor(cadeex.intratatulcehoslovacsaufrancez)caresanuvizezeinmod specialunstat,ci,ingeneral,oriceagresor.

2.Intrareainactiuneafiecareidinceledouatarisevafacenumai candFrantavafiintratinactiune. 3.GuvernulURSSrecunoasteca,invirtuteadiferitelorsaleobligatii deasistenta,trupelesovieticenuvorputeatreceniciodataNistrulfarao cerereinacestsensdinparteaguvernuluiregalalRomaniei,lafelcum guvernulregalalRomanieirecunoastecatrupeleromanenuvorputeatrece niciodataNistrulinURSSfaraocerereformalaaguvernuluiURSS. 4.LacerereaguvernuluiregalalRomaniei,trupelesovieticetrebuie saseretragaimediatdepeteritoriulromanlaestdeNistru,dupacum,la cerereaguvernuluiURSS,trupeleromanetrebuiesaseretragaimediatde peteritoriulURSSlavestdeNistru'. Documentul,datat21iulie1936,aveasemnaturaluiLitvinovcareindreptulpunctelorl,3si4a scris "acceptat', iar in dreptulpunctului2anotat:"Nuseaccepta'sialuiNicolaeTitulescu,careamentionat:"Nupotsemnaconventiafaraarticolul 2'. in fapt, punctelecheie erau 3 si 4, acceptate de Litvinov, fapt ce1 determina pe Titulescu sa aprecieze ca "Nistrul era recunoscutcafrontiera,faracaBasarabiasafiecedataRomanieideURSS'. intimpceTitulescueraimputernicitdeguvernulromansaincheieacestpact,Litvinovapropusamanareasemnariiluipana inseptembrie1936deasemenea,elacerutcadocumentulsanufietransmisprincifrulaBucuresti,cisafieprezentatpersonal de Titulescu regelui si guvernului Romaniei, in fapt, Litvinov nu avea imputerniciri din partea oficialitatilor sovietice pentru semnareaunuiasemenea pactde asistenta sinicinu leputeaobtine.Motivulesteunulsingur:in1924,cand Biroul Politic al PartiduluiComunistalUniuniiSovieticeadecisinfiintareaRepubliciiSovieticeSocialisteAutonomeMoldovenesti,saprevazut cagranitadeApusaacesteirepubliciaveasafieperaulPrut,ceeaceinsemnadeciziadeanexareaBasarabiei"lamomentul oportun',inconsecinta,guvernulsovieticnuputeaacordaimputerniciriministruluisaudeexternesasemnezeundocumentcare prevedea,depatruori,cagranitaintreRomaniasiURSSeraperaulNistru. Esuareapoliticiidesecuritatecolectiva iacreatluiNicolaeTitulescu o situatie extrem de dificila. Glasul sau pe plan internationaleratotmaiputinascultat,iarintaracriticilelaadresaactivitatiisaleseintensificau.Dupa7martie1936,"cerculde foc'sestrangeainjurulministruluideexterneroman,iarmomentuldebarcariisaleeraaproape.El76 devenise tinta atacurilor presei si oficialitatilor din Germania, Italia, Ungaria, Polonia si chiar Franta si Marea Britanic. Nu o data,acesteatacurierausuburbane,vizandfiziculsau,relatiilehomosexuale,obiceiuriledinviatacotidianaetc.,etc.Infapt,era atacata politica externa a Romaniei promovata de Nicolae Titulescu. Presa de dreapta si extrema dreapta din tara era si mai virulenta,ceranddemisiaministruluideexterne,elfiindprezentatcapromotorulunorinteresestraine,aleiudeomasoneriei,cu consecintenefastepentruRomania. Dar rolul decisiv il aveau liderii politici, care tineau in mainile lor fraiele politicii nationale. Gheorghe Tatarescu, presedinteleConsiliuluideMinistri,numaieradispussaselasedominatdeministrulsaudeexternesipropuseseinmaimulte randuriregeluiinlocuirealuiTitulescu.Pedealtaparte,CarolalIIleasesimteaeclipsatdepersonalitatealuiTitulescusiaprecia ca sosise vremea sa se dispenseze de un colaborator incomod si sa preia in "mainile regale' conducerea politicii externe a Romaniei.CamarilaregalaeratotmaiostilaluiTitulescuElenaLupescunuputeauitafaptulcaacesta"setinealadistanta'sia evitatsaifacaovizitalaviladinAleeaVulpache. Socotindcaterenuleradejapregatit,CarolalIIleasiGheorgheTatarescuaupuslacale"lovituradegratie'.Subpretextul ca se impunea "omogenizarea guvernului', Tatarescu sia depus mandatul la 29 august 1936, iar regele 1a insarcinat cu construireaunuinoucabinet,infapt,eravorbadeoremaniereguvernamentala,inurmacareiaNicolaeTitulescuafostinlaturat

construireaunuinoucabinet,infapt,eravorbadeoremaniereguvernamentala,inurmacareiaNicolaeTitulescuafostinlaturat dinfunctiadeministrudeexterne,inloculsauafostnumitVictorAntonescu,fruntasalPartiduluiNationalLiberal.Titulescu, neavizatdespreaceastaremaniere,afostanuntatprintrotelegramacanumaiesteministrudeexternealRomaniei. AflatlaCapMartin,eladeclaratpresei:"Noulguvernnumaiarenevoiedeserviciilemele.Edreptulsau.Asfipreferat, totusi,safifostpusdinainteincurentcuintentiilesale,cacinueuasfifostcelcaresafiincurcatcupersoanameapecineva'. Dupace,inrepetateranduri,Titulescuisiprezentasedemisia,iarCarolalIIleasiTatarescuaustaruitsarevina,satisfacandui cererile,deaceastadataregelesiprimulministrusaurazbunatintromaniera"balcanica'. Duparemaniereadin29august1936,CarolalIIlea,GheorgheTatarescusiVictorAntonescuaufacutrepetatedeclaratii potrivitcarorapoliticaexternaaRomanieinuaveauncaracterpersonal,nueraexpresia

vointei unui singur om, si ca ea va continua pe linia traditionala, bazata pe marile democratii occidentale (Franta si Marea Britanic),peMicaintelegeresiintelegereaBalcanica,perelatiiamicalecutotivecinii,inclusivcuUniuneaSovieticainvederea definitivariipactuluideasistentamutuala. Uniunea Sovietica sa folosit de inlaturarea lui Nicolae Titulescu din guvern, pentru a sustine ca politica externa a Romanieiseschimbasesicasemnareapactuluideasistentamutualanumaiera"deactualitate'.Astfel,Litvinovnusemaisimtea angajatdeceleconvenitecuomologulsauromanla21iulie1936. OdatacuinlocuirealuiNicolaeTitulescula29august1936,seincheiaoetapaimportantadinistoriarelatiilordiplomatice ale Romaniei, caracterizata prin initiativa, consecventa, dinamism si autentic prestigiu mondial. Prin numirea in fruntea MinisteruluideExterneauneipersonalitatisterse,putincunoscutepeplaninternational,CarolalIIleasiGheorgheTatarescuau urmaritretragereaRomanieidinprimplanuldiplomatiei,incontextulesuariisecuritatiicolectiveeuropene,sipromovarea unei politicicatmaiprudente,vizandstrictintereselenationale. c)SituatiainternationalaaRomanieiinanii19381939 in19361938,pecerulEuropeiseadunaunorigrei,careprevesteaudeclansareauneinoiconflagratiimondiale.Anexarea AustrieidecatreGermania,inmartie1938,siacorduldelaMunchen,dinseptembrieacelasian,auconstituitevenimentecareau incurajatGermaniapedrumuldeclansariiuneinoiconflagratiimondiale. Miinchenulaincheiatoetapainviatapoliticainternationalasiadeschisoaltaincareratiuneapoliticaeratotmaimult inlocuita cu forta brutala. Tranzactia de la Mnchen a impus tuturor statelor sa reexamineze rezultatele politicii anterioare, sa reevaluezeraportuldefortecreat,sadescifrezeperspectivelevietiiinternationale. DezmembrareaCehoslovaciei aavutconsecinteextremdenegativepentruRomania,careapierdutunaliatcredinciossi principalasursadeaprovizionarecuarmament.Deasemenea,acestactamarcat dezagregareaMiciiintelegeri, careconstituia unuldinpuncteledesprijinalepoliticiiexterneromanestiinluptaimpotrivarevizionismuluihorthyst. inacestcadruinternationalseinscriu viziteleluiCarolalIIlea laLondra(1518noiembrie)siParis(1921 noiembrie), pentruasolicitasprijineconomicsipolitic,invederearespingeriipresiunilorGermaniei,in

mod concret, el a cerut extinderea relatiilor comerciale, indeosebi prin sporirea exportului romanesc, acordarea unor credite pentruinzestrareaarmateiromane,sporirealivrarilordearmament.Darceledouaguverneauevitatsasiiavreunangajament, ceea ce a insemnat, in fond, ca Romania nu putea conta pe sprijinul Marii Britanii si Frantei. Politica externa promovata de guverneledinperioadainterbelica,bazatapeideeacaceledouamaristateoccidentalevoraparasivorsprijiniRomania,primea ogrealovitura. La intoarcerea in tara, regele sa oprit in Germania unde, in ziua de 24 noiembrie, a avut convorbiri cu Hitler. Carol a propusintensificareacooperariieconomiceromanogermanesiasugeratcaReichulsanumaisprijinepretentiilerevizionisteale Ungariei.HitlersadeclaratdeacordcuextinderearelatiiloreconomiceintreRomaniasiGermania,daraevitatsasepronunte impotrivarevizionismuluihorthyst.Prezentlaconvorbire,ministruldeexternegerman,vonRibbentrop,arezumatastfelspusele fuhrerului:"IdeeafundamentalaapoliticiinoastreinmomentuldefatatrebuiesafiedeatineinsahatatUngariacatsiRomania, pentrualefolosi,infunctiedeevolutiasituatiei,ininteresulgerman'. La 12 februarie 1939 au inceput la Bucuresti tratative in vederea incheierii unui acord economic intre Romania si Germania. Dar propunerile delegatiei germane vizau subordonarea economica a Romaniei, "adaptarea' economiei noastre la nevoileBerlinului.Delegatiaeconomicaromanaopuneaodarzarezistentacand,la14martie1939,trupelenazisteauinvadat Cehoslovacia,calcandinpicioareacorduldelaMunchen.Larandullor,armatelemaghiareauintratinUcrainaSubcarpatica,pe care au anexato in intregime. Marea Britanic si Franta, desi garantasera frontierele Cehoslovaciei, sau multumit sa faca declaratiicaaceastaeraultimaagresiunepecareomaitolerau. ReichulaprofitatdinplindeclimatulpoliticcreatprinocupareaCehoslovacieipentruaexercitaputernicepresiuniasupra Romaniei.Dupadiscutiiagitate,la23martie1939afostsemnat Tratatuleconomicromanogerman, princarecapeteniilede la Berlin au urmarit subordonarea tarii noastre Reichului nazist. Prin acest tratat, Germania a capatat largi posibilitati de a patrundeineconomiaromaneasca,deaoaservisiexploata.GuvernulArmandCalinescuafacutconcesiieconomiceinsperanta cavareusisaeviteocupareamilitaraaRomaniei.Ulterior,afacut tot ce ia stat in putinta pentru a tergiversa aplicarea lui si acapararea

economiei romanesti de catre Germania. Pe de alta parte, in contextul renuntarii treptate la conciliatorism, Marea Britanic si FrantaausemnatcuRomaniaacordurieconomicemenitesacontrabalansezeefectultratatuluidin23martie1939. Deasemenea,la13aprilie,guverneledelaLondrasiParisfaceaucunoscutcaaudecissagarantezeintegritateateritorialaa RomanieisiGreciei.Acestegarantiiaveaunumaiovaloareteoretica,intrucatelenuaufosturmatedevreunacordtehnic,care sastabileascainmodconcretajutorulpecareceledouatariurmausa1primeasca. inacesttimp,guvernulromanaincercatsaobtinao ameliorarearelatiilorcuUniuneaSovietica. ArmandCalinescua cautatsareiapoliticapromovatadeNicolaeTitulescufatadevecinuldelarasarit,sperandcavareusisaajungalaincheierea unui pact de neagresiune romanosovietic, pe bazarecunoasterii statuquoului teritorial. La 8 mai 1939, ministrul de externe roman,GrigoreGafencu,aavutodiscutielaBucuresticuPotemkin,adjunctulcomisaruluipoporuluipentruafacerileexterne,in cadrulcareiasiaexprimatdorintaimbunatatiriirelatiilordintreRomaniasiUniuneaSovietica.La11august,Carolal11leaa purtat tratative cu Ismet Inonii, presedintele Turciei, solicitand ca guvernul turc sa mijloceasca o apropiere romanosovietica, mergandusepanalaincheiereaunuipactdeneagresiuneintreceledouatari.

mergandusepanalaincheiereaunuipactdeneagresiuneintreceledouatari. Dar,semnareaPactuluiMolotovRibbentrop,numit"TratatdeneagresiuneintreUniuneaSovieticasiReichulGerman', la23august1939,aanulatacesteeforturi.Vesteaincheiereapactuluisovietogermanafostprimitacuovienelinistedecercurile politicesidiplomaticedinRomania,maialescaziareleamericanetaceaureferirilaunprotocoladitionalsecretalacestuipact, vizandmodificariteritorialeinzonaesticaaEuropei,intreMareaBalticasiMareaNeagra,intradevar,acestprotocolprevedea lapunctul3 ca "Partea sovietica subliniaza interesul pe care1 manifesta pentru Basarabia. Partea germana isi declara totalul dezinteres politic fata de aceste teritorii'. Practic, la 23 august 1939, Germania a acceptat cererea Uniunii Sovietice vizand anexareapartiiderasaritaMoldoveisidezmembrareaRomaniei. Inajunulceluidealdoilearazboimondial,functionareaaliantelorpoliticesimilitarealeRomanieieraanulataprinactiunea unorfactoriexterni.Desicontinuausaexistedejure,SocietateaNatiunilor,tratateledepace,principaleleinstrumentedegarantie siderecunoasterepeplaninternationala unitatiidestataRomanieieraudefactodesfiintate,inviatainternationalaseinstaurasepoliticadefortasidictat,denesocotirea vointeipopoarelor. La l septembrie 1939, Germania a atacat Polonia, act care a marcat dezlantuirea celei dea doua mari conflagratii mondialeasecoluluialXXlea.Inziuade3septembrie,MareaBritanicsiFrantaaudeclaratrazboiGermaniei,farasaintervina efectivinlupta.La17septembrie,trupelesovieticeauintratinPolonia,ocupandaproapedodatreimidinteritoriulacesteia,in conformitatecuplanulMolotovRibbentrop. intrunitla6septembrie,ConsiliuldeCoroanaahotaratcaRomania"saobservestrict regulileneutralitatii stabilite prin conventiiinternationalefatadebeligerantiinactualulconflict'.Aceastaneutralitateaavutuncaracteractiv,fiindfavorabila,in esenta,alianteloranglofrancezesivictimeloragresiunii,oficialitatilesipoporulromanmanifestandusisolidaritateacuPolonia, cazutavictimaagresiunilorgermanasisovietica.TratatuldealiantadintreRomaniasiPolonianuaveainvedereoagresiunedin parteaGermaniei,iarguvernulpoloneznuacceptasepropunereapartiiromane(dinmartie1939)deaisedauncaracter erga omnes.Deasemenea,secuvinementionatfaptulca,inimprejurarilecriticedelainceputulluniiseptembrie1939,Polonianua cerut ajutorul militar al Romaniei, solicitand doar ca tara noastra sa acorde ospitalitate presedintelui Republicii si membrilor guvernuluipolonez.AvandinvederesituatiaextremdedificilaincaresegaseaRomania,sepoateapreciasimaibinerealitatea ca guvernul si poporul roman au facut tot posibilul pentru a inlesni rezistenta Poloniei in fata agresiunii, in ciuda protestelor vehemente ale Germaniei, guvernul roman a intervenit pentru a asigura libera trecere prin stramtorile Marii Negre a vaselor incarcate cu material de razboi destinate victimelor agresiunii si a ingaduit tranzitul acestuia pe teritoriul Romaniei. Cu toate presiunileguvernuluihitlerist,guvernulprezidatdeArmandCalinescuaacordatsprijindirectactiuniidetranzitareatezaurului BanciiPolonieipeteritoriulRomanieisideevacuarealuiprinportulConstanta.Deasemenea,oparteatezauruluipolonezafost pastratainBucuresti,fiindrestituitain1947. inacelemomentegrelepentrupoporulpolonez,Romaniasiadeschisgranitapentrurefugiatii,precumsipentruautoritatile civilesimilitare.Circa100.000depolonezi,dintrecare60.000demilitari,autrecutgranitainRomania,undesaubucuratde ospitalitateasisimpatiapoporuluinostru.La16septembrie,guvernulromanaoferitpresedinteluisi guvernuluiPoloniei"ospitalitateasaudreptuldetrecereprinRomania'.Peaceastabaza,innoapteade16/17septembrie,auintrat in tara noastra Ignacy Moscicki, presedintele Republicii Polonia, maresalul Rydz Smigly, seful Cartierului General al armatei poloneze,losephBeck,ministruldeexterne, si alte persoane oficiale. Cu ajutorul guvernului roman, o parte dintre acestia au plecatinOccident,undeaucontinuatluptapentrueliberareaPoloniei. AtitudineaguvernuluiromananemultumitprofundBerlinul,careapuslacaleasasinarealuiArmandCalinescuinziuade 21septembrie1939.OpiniapublicaavazutinacestgestteroristmanaGermanieisioincercaredinparteaconducatoriloreidea subjugaRomania. Inperioadaseptembrie1939februarie1940,diplomatiaromanasiaconcentrateforturileindirectiarealizariiunui blocal neutrilor.Dupaoseriedetatonari,guvernulromanapropus,la28octombrie1939,creareaunuiblocincaresaintre,alaturide tarilemembrealeintelegeriiBalcanice(Romania,Iugoslavia,Turcia,Grecia),Bulgaria,ItaliasiUngaria.Acestestateurmausa mentinaoneutralitatedesavarsitaincadrulconflictuluieuropeansisapastrezeoatitudinebinevoitoarefatadeacelmembrual blocului care ar fi devenit victima unei agresiuni. Initiativa era in interesul tuturor popoarelor din aceasta zona, deoarece viza aparareaindependenteisisuveranitatiilornationale.Dar,inurmapresiunilorfacutedeGermaniaasupraguvernelordelaRoma, SofiasiBudapesta,aceastainitiativaaesuat. Mergandpecalea "adaptariilarealitati', regimulluiCarolalIlleaainceputsareorientezepoliticaexternaaRomaniei. Efortuldereorientareafostdramatic,deoareceinrelatiileinternationalefactoruldecisiveraforta.Nicolaelorgaseadresainacele zilestudentilorsai:"inmomentulcandtreitari:Austria,Cehoslovacia,Poloniaaudisparut,treitaricareaufostsprijinite de o bazanationalaceerasocotitasacrasidesigurcaideeaaceastanationalaestesacrapentruinimafiecaruiadintredumneavoastra inmomentulcandcinevasesuparapeundeva,sarputeacaoraseintregisafiedesfiintateprinaruncareadebombedinavioane carezboarasilasaptemiidemetrideasuprapamantului,fiindinvizibilecelmaiviteazmijlocdeluptacumestesimijloculde a distruge o flota intreaga cu vase care nu ies la suprafata si se poate intampla sa scape dupa ce au savarsit marea crima, distrugand si marile averi cuprinse in peretii vaselor acestora in momentul cand anumite amenintari sau indreptat si asupra noastra',seimpuneafortificareaconstiinteinationale,maialesatineretului. Uniunii Sovietice Basarabia' si sa "transmita Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei'. La Consiliul de Coroana convocatindimineatazileide27iunie,11participantisaudeclaratimpotrivaacceptariinoteiultimative,4aufostpentru discutii cu partea sovietica, iar 13 au fost pentru cedare. Guvernul roman a transmis la Moscova dorinta sa de a purta negocieriasupra"tuturorproblemeloremananddelaguvernulsovietic'.Dar,printronouanotaultimativadinnoapteade 27iunie,guvernulURSSaapreciatca"raspunsulguvernuluiregalalRomaniei'eraimprecis,"deoarecenusespunedirect caelprimestepropunereaguvernuluisovieticdeairestituineintarziatBasarabiasiparteadenordaBucovinei',intrunit dinnou,ConsiliuldeCoroanaadecissaaccepteultimatumulsovietic,numaisasedintreparticipantifiindimpotrivasiunul abtinanduse.La3iulie1940,trupelesovieticesauinstalatpenoilegraniteintreRomaniasiU.R.S.S. PoporulromanaprimitcumultadurereactulocupariiBasarabieisinorduluiBucovinei,intaradeclarandusedoliu nationalsiavandlocslujbeincaresecereasprijinulluiDumnezeu,pentrucadreptateasarevinapepamant,intimpce toate partidele politice din Romania siau exprimat opozitia sau macar regretul pentru cedarea Basarabiei si nordului

toate partidele politice din Romania siau exprimat opozitia sau macar regretul pentru cedarea Basarabiei si nordului Bucovinei,PartidulComunistdinRomaniaasalutat"eliberarea'acestorteritorii "de sub jugul capitalistilor si mosierilor romani'. Noulguvern,prezidatdeIonGigurtu,adeclaratla5iulieca orientareaRomanieispreAxa era"unfaptimplinit'. Dar Hitler aprecia ca sosise vremea sa treaca la satisfacerea pretentiilor teritoriale ale Ungariei si Bulgariei pe seama Romaniei.La15iulie,fuhreruliaadresatluiCarolalIIleaoscrisoareincare,peuntonultimativ,cereacaRomaniasa se incadreze definitiv in linia politica a Reichului si sa consimta la cedari teritoriale fata de vecinii sai, subliniind ca revizuireadeveniseinevitabila:"Oriceincercaredeainlatura,prinmanevretacticedevreunfelsaualtulpericolele care amenintataradumneavoastratrebuie(sasufere)sivasuferiunesec.Sfarsitul,maidevremesaumaitarziusi poate in foartescurttimparputeafichiardistrugereaRomaniei'. CedareaCadrilaterului.inziuade3august1940,HitleracerutguvernuluiromansacedezeBulgarieiparteadesuda DobrogeiCadrilaterul.Latratativeleromanobulgare,inceputelaCraiovainziuade19august,partearomanaasatisfacut integralcererileteritorialealeBulgariei,granitadintreceledouatarifiindstabilitaprinAcordulsemnatla7septembrie1940pe liniatrasatainaintede1913.

DictatuldeiaViena. LasugestiaimperativaaBerlinuluisahotaratorganizareaunortratativeromanomaghiare,careau inceputinziuade16august1940laTumuSeverin.Delegatiaromanaapropuscabazadediscutieefectuareaunuischimbde populatie,insotitdemicirectificaridefrontiera,intimpcedelegatiamaghiaraacerutcedareaa2/3dinteritoriulTransilvaniei, insumand3,9milioanelocuitori,dintrecarepeste2,2milioaneerauromani.Tratativelesaudesfasuratcuintermitentepanala 24august,candsaconsemnatesecullor. Hotaratsasiasigureposibilitateastapaniriiresurselorpetroliereromanesti,precumsiaproduseloragroalimentaredintarile sudest europene, necesare desfasurarii razboiului, guvernul nazist nu era interesat intrun conflict armat romanoungar. De aceea, Germania si Italia au decis sa recurga la metoda dictatului direct, in ziua de 26august, von Ribbentrop ia propus lui Ciano convocarea la Viena a ministrilor de externe ai Romaniei si Ungariei, pentru a primi "sfaturile amicale' ale Axei, in vedereagasiriiuneisolutii. La27august,Hitlerafixatgranitaintreceledouatari,dupacecuoziinainteordonasemasurimilitarespeciale,pentruo eventualainterventieinRomania.Inacestscopaufostpuseinalertazecediviziideinfanteriesidouadiviziidetancuri.La28 august,fuhrerulaordonatcapatrudiviziiblindatesidouamotorizatesafiegatadeactiuneinvedereaocupariizoneipetroliere dinRomania.Deasemenea,seaveainvederedeplasareaunortrupedeparasutistisidedesantaerianpentruocuparearapidaa celormaiimportantezonestrategicedintaranoastra. inziuade29august,ministriideexterneaiGermanieisiItalieiaucomunicatdelegatieiromanesiceleimaghiare,sositela Viena,cadiscutiileerauinutile,deoarecenuseputeaajungelaunacord,astfelincatdeciziavafiluatade"arbitri'.Peaceasta bazasefolosestetermenulde"arbitrajul'deIaViena. Pentruaaveacalitateade"arbitri',acestiaarfitrebuitsafieneutri,impartiali,dezinteresati,adicasafiluatdeciziipebaza faptelorobiective.Inrealitate,GermaniasiItaliaseaflau,prinpoliticalorrevizionistasirevansarda,departeaUngarieihorthyste, iaragresiunilemilitaresisubjugareapopoarelorconstituiauotrasaturadefinitorieapoliticiihitleristesimussoliniene.incadela 13ianuarie1939,Ungariafaceaparte,alaturideGermaniasiItalia,precumsideJaponia,dinPactulAnticomintern.Toate

acesteaarataulimpedecanueravorbadeun"arbitraj',cideunadevarat"dictat'impusRomaniei. indiscutiilecureprezentantiitariinoastre,RibbentropsiCianoaudeclaratcategoriccadacaacestianuvoracceptacedarea uneipartiaTransilvaniei,Romaniaaveasadevinaobiectuluneiactiunimilitare,safieinvadatasistearsadepehartaEuropei.Ei aucerut,inmodultimativ,guvernuluiromansaaccepte"arbitrajul'. in acest timp au avut loc deplasari de trupe sovietice spre Prut, urmate de unele incidente la granita dintre Romania si UniuneaSovietica.Pedealtaparte,guvernuldelaMoscovaafacutcunoscutcasprijinearevendicarileteritorialealeUngarieipe seamaRomaniei. intrunit in graba, Consiliul de Coroana a hotarat cu 21 voturi pentru, 10 contra si l abtinere primirea "arbitrajului'. Aceastadecizieafostluatasubimperiulfortei,cuganduldeasalvaexistentastatuluiromanaflatintrunadincelemaicritice situatiidinintreagasaistorie.DupaceauprimitacceptulBucurestilorsiBudapestei,ministriideexterneaiGermanieisiItalieiau prezentathartapecareeratrasatanouagranitaintreRomaniasiUngaria.Taranoastraeraobligatasacedeze42243km2 cu 2.667.007locuitori.Dupapronuntareasentinteiaavutloc,innoapteade30/31august,unnouConsiliudeCoroana,carealuat actdehotararea"arbitrilor'. Imediat ce au aflat de cele hotarate la Viena, cetatenii de pe intreg cuprinsultarii,delaorasesisate muncitori, tarani, intelectuali,functionari, ofiteri si soldati, zeci si sute de mii de oameni, apartinand tuturor categoriilor sociale, au exprimat, in cadrulunormarimanifestatiidestrada,protestulsiindignareafatadeacestactdictatorialimpusdeputeriletotalitare,incadin searade30august,romaniidinorasulClujauiesitinstradacusteaguritricolore,scandandlozincica:"Niciunpetecdepamant', "Vremsamurimaparandunefruntariile',"Ardealulsanufieciuntit!'.Eiauexpediatguvernuluiotelegramaincaredeclarauca respingcuhotararedictatuldelaVienasisuntgatasaaperecuviatapamantulstramosesc. inBucuresti,miidecetateniadunatiinfatastatuiiluiMihaiViteazulsimbolalunitatiinationaleatuturorromanilorau demonstratsublozinca:"NudamArdealul'siauintonatcantecelepatriotice"Desteaptate,romane!'si"Pealnostrusteagescris Unire'. LaBrasov,manifestatiiledeprotestauimbracatatatformademonstratiilordestrada,catsiagrevelor,participantiicerand rezistenta86 armata impotriva dictatului. La Oradea, manifestatiile de strada au avut un puternic caracter antirevizionist si antihitlerist impreunacusoldatiisiofiteriicareerausilitisaparaseascaorasulfaralupta,cetateniiromaniaudemonstratinfataconsulatului german.MarimanifestatiiauavutloclaTimisoara,Sibiu,Cugir,Deva,Hunedoara,Albalulia,Orastie,Constanta,Iasis.a. PrabusirealuiCarolalHlea.Schimbarearegimuluipolitic.Ridicandusecuenergieimpotrivadictatuluidin30august 1940,populatiacondamnainacelasitimpregimulluiCarolal11lea,caresedovediseincapabildeaaparaintegritateateritoriala

1940,populatiacondamnainacelasitimpregimulluiCarolal11lea,caresedovediseincapabildeaaparaintegritateateritoriala aRomaniei,inmaiputindetreiluni, Romania pierduse 99.738km2(33,8%din suprafata) si 6.821.000 locuitori (33,3% din populatie). Guvernul Gigurtu a incercat sa stavileasca manifestatiile populare, ordonand autoritatilor sa intervina pentru restabilirea ordinii.Dar,innumeroasecazuri,autoritatileinsesisaualaturatmanifestantilorcarecondamnaudictatuldelaVienasipolitica luiCarolalileadeacceptareaacestuia,inultimazialuniiaugustsiinprimelezilealeluniiseptembrie,poporulromansia cucerit drepturile si libertatile democratice care, de la l O februarie1938,ii erau interzise: dreptul de intrunire, de organizare, libertateacuvantului,apresei. Inziuade2septembrie1940,regelenotaodiscutieavutacuVaierPop:"Esteextremdeingrijoratdesituatie.Valulde nemultumiricrestevertiginos, zice el, chiar in armata. Dupa el chestiunea prezinta o deosebita gravitate caci ura se indreapta impotrivamea.Trebuie,ziceel,catmairepedeoschimbaredeguvern.Vatrebuigasitceva,cinevadeprestigiusiautoritate,cum arfidupaparerealuigeneralulAntonescu.Amramasuluitdeaceastapropunere'. Generalul Ion Antonescu intrase in dizgratia lui Carol al IIlea si a camarilei sale inca din 1934, cand a dezvaluit deturnareaunorfonduridestinateaparariinationale.Lasfarsitulluniiiunie1940,generaluladresaseregeluioscrisoare,princare se declara impotriva cedarii Basarabiei si nordului Bucovinei, oferinduse sa salveze "ce mai este cu putinta de salvat, din Coroana,dinordinesidingranite'', elcereasuveranuluisanumaiascultede "forteleoculte' care "neanadusundenegasim'. Dreptraspuns,CarolalIIleaadecisinternareageneraluluiIonAntonesculamanastireaBistrita(judetulValcea).

inimprejurarilededupadictatuldelaViena,regeleatrebuitsaapelezelaIonAntonescu,deoareceacestasebucurade incredereaarmateisiaprincipalelorpartidepolitice,inacelasitimp,generalulnusedadeainlaturidinfatagreutatilor,fiinddecis sasiasumeraspunderipersonalepentrumentinereafiinteistataleaRomanieisirestabilireaordiniipublice. Informatasuprahotarariiregelui,luliuManiuaavutointrevederecuIonAntonesculaPloiesti,incursuldiscutiei,ceidoi aucazutdeacordsaactionezepentrudetronareaIuiCarolalIIleasiformareaunuiguverndeuniunenationala,inzilelede24 septembrie,IonAntonescuadustratativecululiuManiu,ConstantinI.C.BratianusicuHoriaSima,invedereaconstituiriiunui cabinetde"uniunenationala',infapt,lideriinationaltaranistisinationalliberalinudoreausasiasumeraspundereaconducerii tariiinasemeneaimprejuraridramatice,urmarindsa1determinepegeneralulIonAntonescusapreiasarcinadearedresaatat cateraposibilinaceleimprejurarisituatia. luliu Maniu si C.I.C. Bratianu au adoptat tactica tergiversarilor, cerandui lui Ion AntonescucamaiintaisaobtinaabdicarealuiCaro!alIIlea.La3septembrie,legionariiauintreprinsoseriedeatacuriarmate impotrivaautoritatilordestat,aunorunitatimilitare,soldatecumortisiraniti. La4septembrie,generalulIonAntonescuafostinsarcinatdeCarolalIIleacuconstituireaunuinouguvern.Informandu1 peministrulgermanFabriciusasupramisiuniisiaplanurilorsale,acesta1a"sfatuit',innumeleReichului,sasiasumeputeri depline, sa inlature camarila si sa actioneze pentru detronarea monarhului. La randul sau, Ion Antonescu a cerut asigurarea "garantiilor'dateRomanieideGermaniasiItaliala30august1940si sa aratat dispus sa actioneze pentru adancirea relatiilor economice romanogermane. in urma acestor discutii, ministrul Fabricius telegrafia la Berlin: "Cred ca in persoana lui (Antonescu)amgasitunominfiitnteaguvernuluiroman,careestefermhotaratsaexecuteimportantelenoastrecereriaici'. IonAntonescuiapretinsluiCarolalIIlea,insearazileide4septembrie,saiacorde puteridepline. Dupamulteezitari, dandusi seama ca nu mai avea pe cine sa se sprijine pentru a opune rezistenta, regele 1a investit, in dimineata zilei de 5 septembrie,peIonAntonescucu"deplineputeripentruconducereastatuluiroman',inaceeasiziafostsuspendataConstitutiasi aufostdizolvateCorpurilelegiuitoare.Prinacestedecretesepuneadefaptcapatregimuluidela10februarie1938. Insearazileide5septembrie,IonAntonescuiacerutregeluisaabdice,intelegandcapartidaerairemediabilpierduta,in dimineatazileide6septembrie,CarolalIIleasemnatun Apelcatretara princareanuntacaatrecutasuprafiuluisau"grelele sarcini ale domniei', in aceeasi zi, principele mostenitor Mihai a depus juramantul in calitate de rege, asiguranduse astfel mentinereainstitutieimonarhice. Printrun nou decret, semnat de regele Mihai, Ion Antonescu era rinvestit eu "drepturi depline'. Regele ramanea cu urmatoarele prerogative: era capul ostirii avea dreptul de a bate moneda conferea decoratiile romane primea si acredita ambasadoriisiministriiplenipotentiarinumeapeprimulministru,insarcinatcudeplineputeriaveadreptdeamnistiesigratiere. La6septembrie1940,regimulpoliticdinRomaniaintraintronouaetapaaevolutieisale,incarefiguradominantaerageneralul IonAntonescu.

DocumentInfo
Accesari:12800 Apreciat:

Afostutil?
Dacadocumentulafostutilsicrezicamerita saadaugiunlinkcatreellatineinsite

Copiazacodul
inpaginawebasiteuluitau.
<ahref="http://www.scritube.com/istorie/POLITICAEXTERNAAROMANIEI IN24477.php"target="_blank"title="POLITICAEXTERNAAROMANIEIIN PERIOADAINTERBELICAhttp://www.scritube.com">POLITICAEXTERNAA ROMANIEIINPERIOADAINTERBELICA</a>

Comenteazadocumentul:
Nuestiinregistrat Trebuiesafiiutilizatorinregistratpentruaputeacomenta Creazacontnou

CopyrightContact(SCRIGROUPInt.2014)

Removeforallsites Removeforthissiteonly

Pleasepickanoption: