Sunteți pe pagina 1din 12

Academia de Studii Economice Facultatea de Economie

Analiza compromisului dintre echitate si eficienta la nivelul submodelelor Uniunii Europene

Analiza comparativa a submodelelor de economie

Profesor: Stanef Mihaela Roberta

Realizat de: Nedelcu Maria Popescu Oana Andreea Stefan Suzana Mihaela

Grupa 1423, Seria A, Anul 3

Particularitatile procesului european de integrare.UE ca aproximare avansata a globalizarii

Pentru a constientiza de ce UE reprezinta o aproximare avansata a globalizarii,trebuie sa intelegem legatura dintre globalizare si integrare.
1.Prima acceptiune: acceptarea procesul de integrare ca fiind raspunsul politic la exigentele globalizarii. Ineficienta solutiilor nationale la crizele economice din anii 70 reprezinta principalul argument al accelelarii procesului de integrare europeana. 2. Cea de-a doua acceptiune spune ca procesul de integrare europeana a permis crearea institutiilor care sa sustina incadrarea economiei europene pe traseul globalizarii.Este o pozitie consistenta cu preferinta pentru globalizare.Aceasta are atat o dimensiune interna,prin raspandirea politicilor de facture neoliberala din Europa,cat si una externa,in conditiile in care liberalizarea interna a comertului nu poate reusii fara ancorarea in procesul de liberalizare globala. 3. Cea de-a 3 acceptiune descrie relatia dintre integrarea formala(realizata de catre state si autoritaile comunitare) si cea informala(prin acitunea firmelor la nivelul regiunilor europene).

Elementele strategiei Europa 2020

Europa 2020 reprezinta strategia Uniunii Europene de crestere economica pentru urmatorii zece ani. Intr-o lume aflata in permanenta schimbare, UE doreste sa devina o economie inteligenta, durabila si favorabila incluziunii. Aceste teorii prioritati se sprijina reciproc si sunt in masura sa ajute UE si statele membre sa obtina un nivel ridicat de ocupare a fortei de munca, de productivitate si coeziune sociala. In practica, Uniunea a stabilit cinci obiective majore privind ocuparea fortei de munca, inovarea, educatia, incluziunea sociala si mediul/energia care urmeaza sa fie indeplinite pana in 2020. Statele membre au adoptat propriile lor obiective nationale in aceste domenii. Diverse actiuni la nivel european si national vin in sprijinul Strategiei.

Avantajele comparative ale submodelelor de economie studiu de caz submodelul nordic

1.Submodelul Nordic(scandinavic) se bazeaza pe asigurarea universalitatii asistentei sociale,in conditiile celui mai ridicat nivel al cheltuielilor cu protectia sociala. Este format din Danemarca, Finlanda,Suedia i Olanda. Exista in cadrul acestora o interventie fiscala extensive pe piata muncii, bazata pe instrumente de politica activa. Sindicatele au o influenta ridicata, avand drept efect o inegalitate redusa a salariilor. Dintre cele cinci submodele din cadrul Uniunii Europene, submodelul nordic este cel mai performant n realizarea obiectivelor asumate prin Strategia Lisabona, deoarece a generat att eficien macroeconomic, precum i echitate social

2. Submodelul anglo-saxon include Marea Britanie i Irlanda si a recurs la diminuarea drepturilor sociale pentru populatia neocupata.Tarile anglo-saxone practica o fiscalitate relativ redusa(ceea ce determin costuri relativ mai mici ale fortei de munca) i ajutoare de somaj relativ scazute ca pondere in salariu i care sunt acordate pe o perioada mai mica de timp. De aceea gradul de ocupare este apropiat de cel al rilor nordice, iar omajul pe termen lung este cel mai redus din UE. 3. Submodelul continental este format din Frana, Germania, Austria, Belgia i Luxemburg. In cadrul acestuia ocuparea constituie baza transferurilor sociale,iar beneficiile acordate sunt mai reduse decat n submodelul nordic, fiind dependente de nivelul venitului obinut anterior. Referitor la funcionarea pietei muncii aceasta este reglementata, nefiind stimulata flexibilitatea lucratorilor, iar negocierile salariale in cadrul acesteia sunt centralizate. In ceea ce privete compromisul dintre eficienta i echitate, arile din cadrul submodelului sunt caracterizate printro inegalitate mai redusa a veniturilor (comparativ cu cele anglosaxone), dar care nu este rezultatul cresterii ocuparii i a

4. Submodelul sudic(mediteraneean) include Grecia, Italia, Spania, Portugalia, Malta i Cipru. Rolul statului este unul rezidual, limitandu-se la acordarea unor ajutoare sociale fragmentate, iar cheltuielile sociale sunt orientate catre populaia varstnica si catre anumite grupuri ocupationale, precum angajatii din industrie. Piata muncii este puternic segmentata i reglementa, iar negocierile salariale sunt centralizate. In cadrul acestui submodel atribuiile statului sunt preluate intr-o anumit masura de catre familie al carei rol este atat social, cat i productiv (crearea unor afaceri de familie).Economiile sudice au trasaturile tarilor anglo-saxone (cheltuieli sociale relativ reduse, ajutoare scazute pentru somaj), insa nu au capacitatea acestora de a genera o sporire a ratei ocuparii, in conditiile unei piee a muncii. reglementate, mai ales pentru lucratorii barbati. 5.Submodelul catching-up (al Europei Centrale i de Est, ECE) cuprinde Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia, Romnia i Bulgaria. Dei toate aceste economii au parcurs un proces de tranziie ctre o economie de pia, totui exist diferene semnificative din punct de vedere al organizrii sistemelor naionale de bunstare. Unele ri precum Ungaria i Slovenia au optat pentru creterea cheltuielilor cu protecia social, n timp ce altele, precum rile baltice, au mizat pe meninerea lor la un nivel sczut i pe stimularea procesului de recuperare a decalajelor de dezvoltare prin promovarea unei fiscaliti apropiate de cea din submodelul anglo-saxon. Totui, analiza submodelului pe

Decalajele dintre sistemele de redistribuire ale celor cinci submodele


Submodelu Nordic l/ Compromis ul Costul ridicat al fortei de munca si gradul de ocupare Beneficiile ridicate pt somaj si pensii Eficienta macroecono mica si inegalitatea veniturilor Eliminat-grad ridicat de ocupare Anglosaxon Continental Sudic Sudic Catchingup Nu exista -costuri si ocupare mai reduse

Nu exista -costuri mai reduse -grad ridicat de ocupare Nu exista -beneficiile pt somaj sunt reduse Nu a fost eliminat -eficienta fara echitate

Nu a fost eliminat -grad relativ mai redus de ocupare Nu a fost eliminat -grad redus de ocupare Nu a fost eliminat -echitate fara eficienta

Nu exista -costuri si ocupare mai reduse

Eliminat-grad ridicat de ocupare Eliminat-eficienta si echitate

Nu exista -protectie sociala mai redusa Nu a fost eliminat -nc eficienta,nc echitate

Nu exista -protectie sociala redusa Nu a fost eliminat -cresterea eficientei fara echitate sociala

Sustenabilitatea modelelor europene de economie


Inegalitatea veniturilor i riscul srciei au crescut n dou dintre rile nordice (Danemarca i Finlanda) fa de anul 2000, ns acestea sunt n continuare unele din cele mai egalitare economii din punct de vedere al repartizrii veniturilor ntre indivizi. Submodelul ECE este mai performant n comparaie cu submodelele anglo-saxon i sudic, iar n cadrul acestuia exist economii comparabile din punct de vedere al evoluiilor sociale cu economiile nordice, precum Slovenia (cea mai egalitar economie a UE), Ungaria, Cehia, Slovacia i Bulgaria.

Proporia reducerii ratei srciei variaz ntre

rile membre ale UE, deoarece difer att aranjamentele instituionale n domeniul social, ct i intensitatea legturii dintre politica social i piaa muncii.

Capacitatea sistemelor de redistribuire de reducere a ratei srciei

Tipologia submodelelor de economie n functie de criteriile eficientei si echitatii


Submodelele nordic si mediteranean nu sunt

afectate de compromisul dintre echitate si eficienta, nsa sistemul economic si social al celui de-al doilea este caracterizat atat prin lipsa de eficienta, cat si de echitate. Sistemele economice eficiente pot deveni sustenabile din punct de vedere al diminuarii inegalitatilor sociale (ceea ce dovedeste submodelul nordic). nsa, cele Submodel Eficienta reformate, Echitate ineficiente trebuie prin mbunatatirea stimulentelor economice.
Nordic Ridicata Redusa Redusa Ridicata Ridicata Ridicata Redusa redusa

Continental Mediteranean Anglo-saxon

Concluzii
De departe ,dintre cele cinci submodele din cadrul Uniunii Europene, submodelul nordic este cel mai performant in realizarea obiectivelor asumate prin Strategia Lisabona, deoarece a generat atat eficienta macroeconomica,precum i echitate sociala. Modelul nordic are cel mai eficient sistem de protectie sociala, ii sunt caracteristice atat un cuantum ridicat al sumelor pentru asistenta somerilor, ct si o legislatie putin stricta pentru populatia ocupata. Submodelele nordic si mediteranean nu sunt afectate de compromisul dintre echitate si eficienta, insa sistemul economic si social al celui de-al doilea este caracterizat atat prin lipsa de eficienta, cat si de echitate. Strategia Europa 2020 isi propune sa elimine deficientele modelului nostru de dezvoltare si sa creeze conditii favorabile pentru o crestere economica mai inteligenta, mai durabila.