IN VREME DE RAZBOI Alaturi de Ioan Slavici, Caragiale este in literatura noastra creatorul nuvelei realist psihologice !

niversului co"ic din piesele de teatru si schite i se su#stituie in nuvela $In vre"e de ra%#oi$ di"ensiunea tragica a e&istentei u"ane 'e"a nuvelei este o#sesia (irul epic ur"ea%a linia unei co"po%itii clasice )e&po%itie, punct cul"inant si de%noda"ant*, iar cele trei capitole, ur"arind cresterea o#sesiei lui Stavrache si trans+or"area ei in ne#unie, creea%a o tipologie si co"pun un destin u"an tragic a+lat su# stapanirea neiertatoare a unei tare ereditare )de+ect congenital* In capitolul I )adevarata e&po%itiune* se preci%ea%a datele esentiale despre hangiul Stavrache )negustor, proprietarul unei pravalii* si +ratele sau popa Iancu din ,ondeni )conducatorul unei #ande de hoti, p rinsa de stapanire* ,entru a scpa, popa Iancu se inrolea%a voluntar in ra%#oi, averea sa ra"anand lui Stavrache Mo"entul intriga il constituie gandul care il chinuie pe hangiu in legatura cu intoarcerea +ratelui sau, desi o scrisoare pri"ita il asigurase ca acesta a "urit 'ensiunea creste treptat, odata cu o#sesia lui Stavrache, care este terori%at de i"aginea +ratelui si de presupusa replica a acestuia, devenita lait"otiv o#sedant- $.andeai c a" "urit, neica/$ In acest capitol )al II0lea* se trece "ereu din realitate in vis incat planurile se con+unda, sugerand degenerarea psihica a persona1ului ,unctul cul"inant si de%noda"antul con+lictului )capitolul al III lea* este repre%entat de "o"entul intalnirii dintre cei doi +rati Cand Iancu ii cere lui Stavrache o su"a de #ani pe care ii delapidase din #anii regi"entului, hangiul, a1uns la capatul incordarii psihice, inne#uneste Cu o arta desavarsita autorul anali%ea%a acu" reactiile organice, atitudinile si co"portarea eroului Inta"plarile sunt tesute intr o ordine gradata si crescanda, iar actiunile eroului sunt diri1ate treptat de presi"tirea ca popa Iancu nu e "ort, de o#sesia intoarcerii +ratelui si de starea de violenta din "o"entul con+runtarii directe cu acesta Autorul pre%inta ast+el un ca% patologic, ce are ca "o#il pati"a inavutirii Stavrache este, in acelasi ti"p, un negustor necinstit, avar si ne"ilos, plasat +iind in conte&tul unui "ediu social, in care setea de i"#ogatire are consecinte ne+aste asupra individului, de%u"ani%andu l de aici, dra"a ,ersona1ul principal este surprins atat din perspectiva povestitorului narator, din perspectiva sugerata de cadrul natural, cat si din perspectiva relatiei directe cu celelalte persona1e )dialog* si a con+runtarii cu sine )"onolog* In pri"ul plan, scriitorul este cel care relatea%a +aptele si sugerea%a inlantuirile cau%ale Caragiale reali%ea%a investigatia patologica prin relatari si descrieri, conturand, in acelasi ti"p, +igura lui Stavrache in conte&tul nuvelei Al doilea plan, cel dialogat, este construit gradat, atat in real, cat si in halucinatiile persona1ului In plan real, intalnirea dintre Stavrache si popa este reali%ata in dialoguri co"pri"ate, insotite de indicatii de regie In capitolul al II lea, dialogul se concentrea%a pe su#linierea starii de incordare, datorate te"eri de a nu pierde averea Dialogul cu +etita )din capitolul al III lea* il situea%a pe Stavrache in lu"ea negustorilor, a hangiilor necinstiti, avari, ne"ilosi, evidentiind practicile "arunte, surse sigure de i"#ogatire Dialogul viu si plin de "iscare pregateste de%noda"antul- ne#unia lui Stavrache, care, odata declansata, +ace loc tonului relatarii si investigatiilor Ast+el ca, de a lungul celor doua pagini care incheie nuvela, apar doar cateva linii de dialog 2a nivelul spai"ei halucinatorii, dialogul punctea%a o#sesia- $Credeai c a" "urit, neica/$ 're#uie su#liniat insa "onologul interior al persona1ului, care presupune si el o anu"ita gradatie, intr o interesanta cladire de ipote%e asupra starii eroului Din cea de a treia perspectiva, a cadrului natural, pute" o#serva ca toate inta"plarile se petrec noaptea )atat cele reale, cat si cele i"aginare*- popa vine la +ratele sau noaptea, ii apare in halucinatii tot noaptea, +etita vine sa cu"pere ga% si rachiu seara tar%iu, tot noaptea Iancu se intoarce sa ceara #ani +ratelui sau Natura este perceputa prin sensi#ilitatea eroului, iar ele"entul auditiv devine pregnant- $A+ara ploua "aruntel ploaie rece de toa"na, si #oa#ele de apa prelingandu se de pe stresini si picand in clipe rit"ate pe +undul unui #utoi dogit )3*$4 sunetul repetat la in+init "archea%a o#sesia ce se trans+era din plan auditiv in creierul inne#unit al lui Stavrache Caragiale nu descrie interioare, lu"ea de o#iecte din 1ur, aspecte vesti"entare4 universul il intui" insa prin pre%entarea individului, a carui e&istenta ne +ace sa intrevede" datele realitatii in care se "isca In ulti"ul capitol, decsrierea este sustinuta si prin reactiile organice ale persona1elor si de ele"ente vi%uale ce descriu o natura in+ioratoare Cadrul este propice sosirii lui popa Iancu

2.
Nuvela "n vreme de razboi" aparuta n 1898 este o opera realista cu adanci ecouri din sfera naturalismului. Tema acestei excelente nuvele desi autorul o subtitulase "Sc ita" este obsesia. !an"iul Stavrac e# mostenitorul fratelui sau# preotul $ancu din %odeni# plecat pe front ca sa scape de urmarire#

caci fusese capitanul unei bande de oti# traieste la nceput# iluzia fu"ara ca fratele sau nu se mai ntoarce. &urnd# obsesia rentoarcerii fratelui pune stapnire pe el si'l devoreaza# pna la urma. n vreme de razboi este o proza de sondare psi olo"ica a unei "finite auxioare# strivita n cele din urma de alienare# rezultata dintr'o evolutie tra"ica de tip apasator". Nebunia apare ca element concluziv# catastrofic( "cauzata de ticalosul %opa $ancu. )a avertismentul dat de $ancu *eor"escu +"*ndeai c'au murit# neica ,"- ritmul lui de viata# se precipita# alienndu'l". Nebunia lui Stavrac e# a.unsa n final la forme paroxiste# se afla n el nsusi# iar situatiile exterioare# create prin prezenta fratelui sau %opa $ancu# au rolul de a declansa rosto"olirea iminenta spre drama neasteptata. Traseul epic al nuvelei urmeaza linia unei compozitii clasice# iar cele trei capitole# urmarind cresterea obsesiei lui Stavrac e si transformarea ei n nebunie#creaza o tipolo"ie si compune un destin uman tra"ic aflat sub stapnirea neiertatoare a unei tare ereditare. %rimul capitol al nuvelei se constitue ca o adevarata expozitiune# n care se precizeaza datele esentiale despre cele doua persona.e# aflate n relatie de rudenie( !an"iul Stavrac e este ne"ustor si proprietarul unei pravalii# iar fratele sau este preotul $ancu din %odeni dar si conducatorul unei bande de oti n final prinsa de stapnire. %entru a se salva %opa $ancu se nroleaza ca voluntar si pleaca la razboi# averea sa ramnnd n mostenire lui Stavrac e. /omentul intri"a i constitue "ndul care'l c inuie pe Stavrac e n le"atura cu ntoarcerea fratelui sau# desi o scrisoare primita l asi"urare ca acesta a murit. 0ctiunea nuvelei creste treptat n tensiune# urmarindu'se obsesiile lui Stavrac e# cosmarurile pe care le traieste# terorizat de ima"inea fratelui# de presupusa replica a acestuia# care devine laitmotiv( "*ndeai c'am murit#neica ,". n capitol al doilea aflam ca# o data cu mostenirea averii# Stravac e este c inuit de vedenia fratelui mort. n acest capitol se insista asupra nvalmaselilor de "nduri# se trece mereu din realitate n vis# nct se confunda planurile# su"erndu'se de"enerarea psi ica a lui Stavrac e# proiectata pe fundalul unui mediu social bntuit de anomalii# caruia fratele sau i apare cnd n aine de ocnas# cnd mbracat militar# dar totdeauna "ata sa'l ucida. %unctul culminant si deznodamntul conflictului# prezentate n capitolul al treilea # l reprezinta momentul ntlnirii reale dintre cei doi frati. &nd popa $nacu i cere lui Stavrac e sa'l a.ute cu o suma de bani pe care acesta i delapidase din banii re"imentului# an"iul# a.uns la capatul ncordarii psi ice# nebunneste. 1eplica lui popa $ancu# usor modificata fata de aceea din starile alucinatorii ale lui Stavrac e +"/a credeai mort# nu'i asa ,"-# vine ca o extraordinata lovitura peste mintea buimacita a an"iului. &u o arta desavrsita autorul analizeaza acum reactiile or"anice# atitudinea si comportarea eroului. )antrile cauzale snt ntr'o ordine crescnda si radata de la simpla criza# psi olo"ica de la nceput care abia se nfiripa# ea se adncese mereu si teptat sus imperiul obsesiilor# conducnd la trecerea de la starile alucinatorii la starea explosiva si violenta# premer"atoare nebuniei# declansnd iremediabil dementa# iar actiunile eroului snt diri.ate treptat de presimtirea ca popa $ancu nu e mort# de obsesia ntoarcerii fratelui si de starea de violenta din momentul confruntarii directe cu acesta. 0utorul prezinta astfel# un caz patolo"ic# o fisa clinica# ce are ca mobil patima navutirii. Stavrac e este# n acelasi timp# un ne"ustor necinstit# avar si nemilos# plasat fiind n contextul unui mediu social# n care setea de mbo"atire are consecinte nefaste asupra individului# dezumanizndu'l. Natura .oaca si ea un rol important n nuvela. 2a este perceputa att vizual ct si auditiv. ntmplarile se petrec noaptea si ntr'un cadru de toamna si iarna. %ersona.ul principal al nuvelei este surprins att din perspective su"erata prin descrierea cadrului natural# deci din perspective povestitorului ' narator# ct si din perspectiva relatiei directe cu celelalte persona.e ' prin dialo" ' si al confruntarii cu sine 3 prin monolo".

De demult de octavian goga, lirism obiectiv/ subiectiv - poezie lirica "Tot mai rar s'aud in noapte clopotele de la strun"a %atru insi la popa'n casa tin azi sfat de vreme lun"a.$ntr' un sfesnic ard pe masa doua lumanari de ceara# %lin de "ri.e# peana noua moaie popa'n calimara( 4%atru .uzi din patru sate# de la /uras mai la vale# &u supunere se'nc ina astazi inaltimii'tale# )uminate imparate5 Scriem sectiune cu'ntristare# Ne'au luat pasunea domnii#.fara le"e si'ntrebare. Semne'aam# si'n miezuine le'au fost pus de mult batranii# 6e pe cand in tara asta numai noi eram stapanii Nu mai sunt acum pe campuri# toate le'a sfaramat dusmanul# Si pe $onut al 7loarei ni l'au prapadit# sarmanul. Ne mor vitele'n o"rada si ni'e .ale noua foarte Si#'naltate imparate# noi n'am vrea sa facem moarte5 6ar ne vrem mosia noastra# vrem si pentru mor dreptate5 0le inaltimii'tale slu"i supuse si plecate# 0m trimis aceasta sectiune si# precum ca sa se stie# Sris'am eu# popa $strate# in ziua de Sfant'$lie. $ar noi patru .uzi cu totii nu stim slova si scrisoarea# %unem de"etul pe cruce si'ntarim si noi soarea8. )a fereastra's zori de zina si patrund incet in casa# 9uzii# tre.i de "anduri "rele# stau cu coatele pe masa. : nade.de lumineaza fetele neman"aiete( 0'ntarit scrisoarea popa; la tot coltul o pecete. /os $strate se ridica si# cu mana tremurata# << %une sectiunea in naframa# de trei ori impaturata$ntolit de drum# .itarul 1adu 1oata se iste# =ec i caprar din catanie# stie sectiune pe nemteste. 2l asaza'n san ravasul si saruta mana popii# 9uzii'i stran" o data mana# le mi.esc in "ene stropii. > Stau cu popa'n pra"ul portii# oc ii lor spre drum se'ndreapta# &and# cu traista subsuoara si toia"u'n mana dreapta# <$n sclipirea diminetii# care rumeneste satul# 1adu 1oata pleaca'n lume# cu scrisoare la'mparatul." %oezia lui :ctavian *o"a +1881 ' 19?8- se naste in inima indurerata a poetului pentru soarta poporului sau asuprit# dintr'o imensa neliniste a suferintei# din lacrimi si razvratiri impotriva nedreptatilor sociale si nationale# mesianismul sau manifestandu'se in sensul increderii poetului in puterea de a indrepta soarta dureroasa a neamului romanesc# de a contribui la eliberarea sociala si nationala de sub asuprire austro'un"ara# la izbavirea poporului de amar si suferinta( "2u am vazut in taran un om c inuit al pamantului; n'am putut sarl vad in acea atmosfera in care l'a vazut 0lecsandri in pastelurile sale si nici n'am putut sa'l vad incadrat in acea lumina de selie a lui &osbuc." &rezul artistic al lui :ctavian *o"a se defineste prin ideea ca menirea poetului este aceea de a da "las suferintelor si nazuintelor poporului sau# deoarece "el totul de# toate le asculta@ Ande'i soarea zarilor mai multa@ 2l isi roteste aripele sale." +"%oezie"-. &onceptia despre poet si creatie reiese si din marturisirile facute de *o"a in volumul "6iscursuri +7ra"mente autobio"rafice-"# in care isi fundamenteaza crezul literar( "2u# "ratie structurii mele sufletesti# am crezut totdeauna ca scriitorul trebuie sa fie un luptator# un desc izator de drumuri# un mare peda"o" al neamului din care face parte# un om care filtreaza durerile poporului prin sufletul lui si se transforma intr'o trambita de alarma. 0m vazut in scriitor un element dinamic# un rascolitor de mase# un revoltat 0m vazut in scriitor un semanator de credinte si un semanator de biruinte". &reatia lirica "6e demult" de :ctavian *o"a a aparut in volumul "%oezii" din 19BC# definind un talent vi"uros# manifestat printr'un patriotism sincer si o poezie mesianica si vizionara# un adevarat manifest artistic si social# un pro"ram de lupta si o marturie militanta# ceea ce il defineste ca poet mesianic si vizionar. +Structura si compozitia textului poetic%oezia imbina lirismul obiectiv cu lirismul subiectiv# marcile lexico'"ramaticale fiind reprezentate prin pronumele personale si rbele la persoana $ si a !l'a( "s'aud"# "tin"# ""# "ne'au luat"# "scriem"# "noi"# "eu"# "punem". 0dresarea directa se concretizeaza intr'o epistola scrisa imparatului# fiind marcata prin " ilimele si relevata prin marcile rbelor si pronumelor la persoana a $i'a si vocativul substantilor prezente in discursul liric ar"umenteaza# o data in plus# lirismul subiectiv al poeziei( "se'nc ina DE inaltimii'tale"# ")uminate imparate5"# "' naltate imparate". Titlul este semnificativ pentru vremurile "de demult"# cand Transilvania se afla sub ocupatia $mperiului 0ustro' An"ar# iar poetul# prin intermediul celor "patru .uzi"# se ima"ineaza in ipostaza de mesa"er al taranilor ardeleni napastuiti# stind profetic izbavirea de c inuri si suferinte a romanilor oprimati social si national. Tema. %oezia este o expresie a misiunii poetului care se simte exponent al neamului sau# simtind deplin povara menirii vizionare si rostul propriei creatii. 2ul liric# sub "masca" celor "patru .uzi" +.ude# ar@..Fdemnitar cu atributii .udecatoresti'si administrati'n.n.-# ia asupra sa durerile romanilor inrobiti# ilustrand mesianismul scriitorului# "care filtreaza durerile poporului prin sufletul lui si se transforma intr'o trambita de alarma" ca sa le sc imbe soarta nemiloasa. &ompozitional# poezia este structurata in saptesprezece disti uri +strofe de doua rsuri'n.4.-# or"anizate in patru secnte lirice# imbinand lirismul obiectiv cu cel subiectiv# persona.ele constituind "mastile" eului liric. Secnta intai este alcatuita din primele doua disti uri. $ncipitul se distin"e prin ambi"uitatea cuvintelor "noapte"

si "clopote"# su"erand in sens conotativ atmosfera de taina# conspirativa a celor "patru insi"# care au misiunea divina# mesianica de a fi mesa"erii taranilor obiditi# pe lan"a imparatul 0ustriei# pentru a li se face dreptate si a fi izbaviti de suferinta( "Tot mai rar s'aud in noapte clopotele de la strun"a@ %atru insi la p>opa'n casa tin azi sfat de vreme lun"a". in casa preotului $strate# s'au adunat "patru insi" ca sa tina "sfat de vreme lun"a"# su"erand# prin ambi"uitate# pe de o parte valenta temporala# de lun"a durata# a asupririi austro'un"are# iar pe de alta parte importanta demersului care nu poate fi conceput superficial# ci necesita o concentrare indelun"ata pentru a spori sansele de izbanda. &asa popii este un spatiu sacru# su"erat metaforic de sfesnicul in care ard "doua lumanari de ceara"# fiind totodata locul in care urma sa se elaboreze un document important pentru soarta neamului romanesc( "%lin de "ri.e# peana noua moaie popa'n calimara". %reotul# intalnit in multe creatii ale lui *o"a# este un persona.'simbol# un model spiritual de factura divina# semnificand si aici ideea ca el este cel mai apropiat de sufletul romanilor. Secnta a doua# marcata prin " ilimele# incepe cu prezentarea celor patru reprezentanti ".uzi"# niti din "patru sate# de la /uras mai la vale"# precum si formula initiala a memoriului adresat imparatului 0ustro!9n"ar( "&u supunere se'nc ina astazi inaltimii'tale@ )uminate imparate5". &u un t:n plin de tristete# memorandistii demasca abuzurile savarsite de "domnii" care le'au luat pasunile in mod ile"al si samavolnic# fusesera sterse otarele care delimitau pamanturile strabunilor# stapanii acestor locuri inca de pe vremea cand $mperiul 0ustro' An"ar nu se intindea peste Transilvania( "6e pe cand in tara asta numai noi eram stapanii". $n actiunea de praduire a romanilor ardeleni fusesera si victime umane# "pe $onut al 7loarei ni l'au prapadit# sarmanul"# le murisera vitele si sufletul lor este pi in de .ale si viata de o saracie cumplita. /esa"erii taranilor transilvaneni cer# prin aceasta scrisoare# sa li se restituie pamanturile confiscate cu .apca si sa se faca dreptate pentru victimele abuzurilor( "6ar ne vrem mosia noastra# vrem si pentru mort dreptate5". Totodata# ei insinueaza amenintator ca# daca aceste doleante nu le sunt solutionate# ar putea trece la rezolvarea problemelor prin alte mi.loace# la fel de ile"ale ca acelea prin care le fusesera luate pamanturile# dar ei prefera domnia le"ii# careia sa i se supuna toti in e"ala masura( "Si#'naltate imparate# noi n'am vrea sa facem moarte5". $n inc eierea scrisorii# noteaza formula finala# "0le inaltimii'tale slu"i supuse si plecate"# semnatura# "Scris'am eu# popa $strate# si mentioneaza data# "in ziua de Sfant'$lie"# o zi providentiala semnificand puterea divina a Sfantului "cu biciul"# care pedepseste si asi"ura# totodata# campii manoase# aducand ploaia. %entru ca nu stiau sa scrie# ceilalti patru ".uzi" au pus de"etul in loc de semnatura# ca sa certifice "erea( "$ar noi patru .uzi cu totii nu stim slova si scrisoarea#@ %unem de"etul pe cruce si'ntarim si noi soarea". Secnta a treia urmeaza dupa un rand de puncte de suspensie# semnificand indemnul la meditatie asupra rendicarilor formulate si'i prind zorile pe semnatarii memoriului stand "tre.i de "anduri "rele". Nade.dea ii anima si le "lumineaza fetele neman"aiete" atunci cand popa pune pecetea pe coltul scrisorii. Armatoarea secnta ilustreaza ritualul emotionant al impaturirii documentului "in naframa" de catre preotul $strate# a canii mana tremura nu numai de batranete# cat mai ales ca reactie puternica pentru momentul vital si plin de speranta pe care il traiesc. /esa.ul catre imparat este inmanat .itarului +pandar- 1adu 1oata# semnificand pazitorul de tarina# despre care se su"ereaza ca invatase nemteste atunci cand fusese caprar in armata austro' un"ara. 7inalul poeziei exprima sfarsitul misiunii# mesa"erul pune ravasul in san# saruta mana preotului# apoi stran"e mana .uzilor# cu totii avand in oc i lacrimi de indelun"ata durere si# totodata# de speranta pentru redobandirea demnitatii si a fiintei nationale. "in sclipirea diminetii"# .itarul# "cu traista subsuoara si toia"u'n mana dreapta"# "pleaca'n lume cu scrisoarea la'mparatul" fiind condus cu privirea# din pra"ul portii# de catre preotul si .uzii emotionati si plini de speranta. +)imba.ul si expresivitatea textului poetic2xpresivitatea poeziei se defineste prin modurile si timpurile rbelor# care dau poeziei sensuri ideatice si dinamism. %redominante sunt rbele la prezentul "nomic +exprima actiunea fara a o raporta la un anumit timp# prezent atemporal'nG-# ca semn al eternizarii rolului pe care il au in viata satului preotul si imputernicitii satelor( "s'aud"# "tin"# "ard"# "se'nc ina"# "scriem"# "nu stim"# "lumineaza"# "saruta"# "mi.esc"# "pleaca". Timpul trecut al rbelor '"aam"# "eram"# "a sfaramat"# "au prapadit"'reliefeaza asuprirea sociala si nationala "de demult"# care apasa de acuri sufletele romanilor ardeleni. 1e"istrul stilistic# tipic romantismului# este popular si se manifesta printr'o varietate de modalitati expresi# conferind limba.ului oralitate prin cuvinte populare si re"ionalisme( "strun"a"# "peana noua"# ".uzi"# "miezuine"# "toia"ul"# ".itar"# "pecete"# "mi.esc"# "neman"aiete"# "sectiune"# "soare". Sintaxa inrsata reflect "raiul ardelenesc si confera poeziei autenticitate si sensibilitate emotionala( "si ni'e .ale noua foarte"; "0'ntarit scrisoarea popa; la tot coltul o pecete". Su"estia textului liric este ilustrata prin urile semantice reprezentate de epitete '"vreme lun"a"# "peana noua"# "slu"i supuse si plecate"# ""anduri "rele"# "mana tremurata". 2xistenta termenilor reli"iosi reitereaza mesianismul poetului< increderea in forta sa de a indrepta soarta dureroasa a neamului romanesc# de a contribui la eliberarea sociala si nationala# la izbavirea poporului de amar si suferinta( "clopotele"# "popa"# "Sfant'$lie"# "pe cruce". :ximoronul "nade.de DE fetele neman"aiete" se manifesta la nil ideatic# su"erand speranta care

consoleaza sufletele indurerate. /etafora "tre.i de "anduri "rele" reitereaza constiinta treaza a romanilor in demersurile permanente de a se elibera din nea"ra si "reaua asuprire. %rozodia. =ersurile sunt lun"i# de 1H silabe# iar rima disti urilor este imperec eata. "/asti lirice" ale eului poetic# preotul# ".uzii" si ".itarul" isi asuma aceeasi misiune spirituala cu cea a crezului artistic al lui :ctavian *o"a# menirea de a da "las suferintelor si nazuintelor poporului sau asuprit# fiind un semanator de credinta si de biruinta pentru izbavirea neamului romanesc de sub ocupatia straina austro'un"ara. in poezia "6e demult"# :ctavian *o"a reuneste clasicismul si romantismul tarziu# prin persona.ul exponential +"caracter"-# prin misiunea mesianica a eului poetic si prin re"istrul popular al discursului liric# ceea ce inscrie aceasta creatie in perioada literara cunoscuta ca prelun"irea romantismului si clasicismului.$n concluzie# poezia lui *o"a se naste in inima indurerata a poetului pentru soarta poporului sau asuprit dintr'o imensa neliniste c inuitoare# din lacrimi si razvratiri impotriva nedreptatilor sociale si nationale# mesianismul manifestandu'se in sensul increderii poetului in forta sa de a indrepta soarta dureroasa a neamului romanesc din 0rdeal# de a contribui la eliberarea sociala si nationala# la izbavirea poporului de amar si suferinta( "2u am vazut in taran un om c inuit al pamantului; n'am putut sa'l vad in acea atmosfera in care l'a vazut 0lecsandri in pastelurile sale si nici n'am putut sa'l vad incadrat in acea lumina de selie a lui &osbuc."