Sunteți pe pagina 1din 2

Ontologia componenta a filosofiei

Ontologia este acea parte constitutiva a filosofiei ce studiaza fundamentele existenei , nivelurile , modurile si formele eseniale de manifestare ale acesteia . Ea reprezint un domeniu de mare importana deoarece , ofer premisele, teoretico+metodologice , tuturor celorlalte domenii de reflexie filosofica (gnosiologia , axiologia , proxiologia ) precum si tuturor ramurilor stiintei . n decursul istoriei filosofiei , o iectul ontologiei a evoluat , de la un sens larg , !i mai puin conturat , la un sens mai restr"ns dar mai riguros , c"nd ontologia are ca o iect de reflexie natura . Evoluia istoric a pro lematicii ontologiei , pune #n evidena c"teva aspecte importante !i anume $ n primele incercri de sisteme filosofice , ponderea %otr"toare o aveau pro lemele de ontologie str"ns legate de filosofia naturii . n filosofia greac antic p"na la &ocrate , toate ideile filosofice gravitau in 'urul naturii , a universului exterior omului . Ontologia moderna mai ales cea contemporan se refer in cea mai mare msura , uneori c%iar cu precadere la societate . O iectivul #l constituie definirea statutului existenial al omului , nu at"t universul natural c"t mai ales universul social , al creaiei te%nice , economice , culturale . (ac la origine si pe primele trepte ale evoluiei sale , ontologia a avut un caracter speculativ , fiind identificate cu metafizica treptat #ns odata cu constituirea si dezvoltarea !tiinelor , incep"nd cu secolul )*+++ ea s,a spri'init din ce #n ce mai mult pe cunoa!terea !tiinifica folosind rezultatele acesteia #n fundamentarea tezelor ei . Clasificarea ontologiei Ontologia se clasific dup mai multe criterii $ -. (up numrul si natura elementelor , puse la aza lumii $ .luraliste (ualiste /ele moniste pun la aza lumii un singur principiu(factor).0cest factor poate fi de natur materiala , in acest caz , avem de,a face cu ontologii materialiste (ontologiile antice care pun la aza lumii $ apa , aerul , focul , pam"ntul ) sau poate fi considerat de natur spiritual , #n acest caz avem de a face cu ontologii idealiste care se #mpart #n onotologii idealiste o iective ( la aza lumii st un principiu impersonal , exist dincolo de om si de omenire ) si ontologii idealiste su iective conform crora lumea este o creaie a spiritului uman individual (concepia lui 1ar2le3 , dupa care lucrurile exist numai #n msura #n care sunt percepute de simurile omului) . Ontologiile dualiste pun la aza lumii , doua principii considerate , ca fiind distincte prin natura lor $ unul material si cellalt spiritual . 0ceste principii exist !i evolueaza in parte fr ca unul s fie determinant .

Ontologiile pluraliste pun la aza lumii mai muli factori care pot fi #nsa , fie materiali fie spirituali . 4. (up gradul de generalitate avem $ Ontologii glo ale (care se refer la existent in ansam lul su (ontologia marxist). Ontologiile regionale Ontologii cosmice si fizico,c%imice Ontologii iologice Ontologii socio,umane Concepii ontologice -. /oncepia teista susine ca , (umnezeu este primordial si transcendent #n raport cu lumea . (umnezeu este #nainte de toate creatorul universului, sursa infinita a posi ilitailor . 4. /oncepia panteista susine ca (umnezeu este su stana comun a lucrurilor, nu este nici creatorul lumii si el se confund cu lumea , sau lumea este (umnezeu . .anteismul afirm ca (umnezu este in toate , (umezeu se afla in lucruri !i nu #nainte de toate el este esena lor . 5. /oncepia ateista care neaga complet existenta lui (umnezeu , afirm"nd ca lumea nu a fost crea de o persoan transcendent . 6umea material nu a fost creat ci este etern , c nu are nici inceput !i nici sf"r!it , totul se exprim plec"nd de la legile materiei in mi!care .