DORU VLAD POPOVICI

ELEMENTE DE PSIHOPEDAGOGIA INTEGRARII SI NORMALIZARII ELEVILOR HANDICAPATI MINTAL

BUCURESTI, 1998.

CUPRINS

1. Obiectul de studiu al psi !peda"!"iei i#te"$a$ii si #!$%ali&a$ii. '. Scu$t ist!$ic al p$e!cupa$il!$ U(ESCO, le"ate de c!#stitui$ea i#)ata%a#tului i#te"$at. *. T$asatu$i de+i#it!$ii actuale ale p$i#cipiului #!$%ali&a$ii i# Eu$!pa de Vest ,Ta$ile Sca#di#a)e- si S.U.A. .. (i)ele de +u#cti!#a$e ale #!$%ali&a$ii si calitatea )ietii la pe$s!a#ele a#dicapate %i#tal. /. E$!$i c!#statate i# aplica$ea p$i#cipiului #!$%ali&a$ii. 0. Relatia di#t$e #!$%ali&a$e si i#te"$a$e1 I%plicatii p$actice ale p$i#cipiului #!$%ali&a$ii. 2. A)a#ta3e si li%ite ale i#te"$a$ii si #!$%ali&a$ii. 8. P$i#cipiul 4I(TE5RARII6 si #i)elele sale de de&)!lta$e. 9. P$i#cipiul 4I(CLU7IU(II6 si i%plicatiile sale pe#t$u educa$ea ele)il!$ a#dicapati. 18. 9!dele de !$"a#i&a$e ale i#)ata%a#tului i#te"$at pe#t$u ele)ii a#dicapati. 11. I#+lue#ta i#stitutiil!$ t$aditi!#ale asup$a pe$s!#alitatii %i#tal. a#dicapatil!$

1'. St$ate"ii didactice $ec!%a#date i# educatia i#te"$ata a ele)il!$ a#dicapati %i#tal. 1*. Educatia i#te"$ata i# Eu$!pa de Vest : %!delul #!$)e"ia# : p$e&e#t si pe$specti)e ,i# Re). Educatie Speciala, #$.1:199*-. 1.. C!#t$ibutia P$!iectului 4S6 si al Ca$tii Albe la de&)!lta$ea educatiei i#te"$ate di# (!$)e"ia. 1/. De&)!lta$ea educatiei i#te"$ate pe#t$u c!piii S.U.A. a#dicapati %i#tal di#

'

10. Siste%ul le"islati) al i#)ata%a#tului i#te"$at i# eu$!pa de Vest. 12. E;t$ase di# p$i#cipalele d!cu%e#te i#te$#ati!#ale si $!%a#esti, cu p$i)i$e la educatia i#te"$ata1 a- Rec!%a#da$ile C!#siliului Eu$!pei R9'<0 di# 89.8..199'1 b- Re"ulile sta#da$d p$i)i#d e"ali&a$ea sa#sel!$ pe$s!a#el!$ cu a#dicap : ad!ptate p$i# Re&!lutia O(U .8<90 di# '8.1'.199*1 c- Decla$atia de la Sala%a#ca si Ac!$dul 5e#e$al de Actiu#e, ad!ptate la C!#+e$i#ta 9!#diala asup$a Educatiei Speciale di# Spa#ia, 2:18 iu#ie 199.1 d- Le"ea I#)ata%a#tului di# R!%a#ia, #$.8.<199/. e- Re"ula%e#tul I#)ata%a#tului Special di# R!%a#ia cu aplica$e e;pe$i%e#tala, TE9PUS:=EP, pa".8:11. 18. Reali&a$i si pe$specti)e ale educatiei i#te"$ate di# R!%a#ia i# pe$i!ada c!#te%p!$a#a.

OBIECTUL DE STUDIU AL PSIHOPEDAGOGIEI INTEGRARII SI NOEMALIZARII Psi !peda"!"ia i#te"$a$ii si #!$%ali&a$ii, este ! $a%u$a a psi !peda"!"iei speciale, ca$e studia&a siste%ul de i#)ata%a#t ba&at pe

sc!lile i#clusi)e, %e#it sa satis+aca #ecesitatile educati!#ale speciale ale tutu$!$ c!piil!$. Psi !peda"!"ia i#te"$a$ii si #!$%ali&a$ii a$e le"i si p$i#cipii, %et!de si %i3l!ace didactice speci+ice. Este ! stii#ta i#tediscipli#a$a, ca$e +ace apel la cu#!sti#tele di# d!%e#iul psi !l!"iei, peda"!"iei, s!ci!l!"iei, %edici#ei si asiste#tei s!ciale. Aceasta $a%u$a %!de$#a s:a c!#stituit i# a#ii >08, deci este ! stii#ta #!ua, i# pli#a a+i$%a$e. Este ! $eplica data siste%ului de i#)ata%a#t clasic, ba&at pe i#stitutiile t$aditi!#ale, i#capabile sa satis+aca, p$i# %!dul de !$"a#i&a$e si ca$acte$isticile educati!#ale !+e$ite, #e)!ile educati!#ale ale tutu$!$ c!piil!$ cu CES ,ce$i#te educati!#ale speciale-. Psi !peda"!"ia i#te"$a$ii si #!$%ali&a$ii s:a i%pus "$atie ca$ceta$il!$ si e;pe$i%e#tel!$ e+ectuate i# ulti%ii .8 a#i si este ! $eplica data de+ect!l!"iei clasice. I%pu#e$ea acestei discipli#e a +!st dete$%i#ata de #ecesitatea $especta$ii D$eptu$il!$ ?u#da%e#tale ale O%ului, d$eptului +u#da%e#tal la educatie e"ala pe#t$u t!ti c!piii, ti#a#d sea%a de ce$i#tele l!$ speci+ice. T!ate aceste ele%e#te au dete$%i#at #ecesitatea aba#d!#a$ii se"$e"a$ii si i&!la$ii ele)il!$ a#dicapati, i# sc!li speciale, ca$e au c!#st$uit u# i#di)id i#su+icie#t adaptat, di# pu#ct de )ede$e al i#te"$a$ii i# s!cietate.

SCURT ISTORIC AL PREOCUPARILOR UNESCO, LEGATE DE CONSTITUIREA INVATAMANTULUI INTEGRAT P$e!cupa$ile le"ate de #!$%ali&a$ea si i#te"$a$ea pe$s!a#el!$ a#dicapate s:au decla#sat i# a#ii@08. i# acea pe$i!ada, s:a pus pe#t$u p$i%a data p$!ble%a !$"a#i&a$ii u#ei educatii adaptate p!sibilitatil!$ si #e)!il!$ pe$s!a#el!$ a#dicapate ,adica educatie speciala-, i# siste%ul !bis#uit de i#)ata%a#t.
.

La a 1.:a sesiu#e a CO(?ERI(TEI 5E(ERALE U(ESCO, di# 1900, s:a subli#iat #ecesitatea 4elab!$a$ii u#ui p$!"$a% de educatie speciala pe#t$u c!piii si ti#e$ii de+icie#ti, pe ba&a c!#t$ibutie )!lu#ta$e a statel!$ %e%b$e6. La cea de:a '8:a sesiu#e a CO(?ERI(TEI 5E(ERALE U(ESCO,s: a $ec!%a#dat sa se pu#a la pu#ct u# p$!"$a% de a#sa%blu si de pe$specti)a, )i&a#d acce#tua$ea d$eptului +ieca$ei pe$s!a#e a#dicapate de a p$i%i ! educatie c!$espu#&at!a$e #e)!il!$ si aspi$atiil!$ sale. Re&ultatele studiil!$ e+ectuate, s:au c!#c$eti&at i#t$:! DECLARATIE DE PRI(CIPIU, i# 1929, pe ca$e t$ebuiau sa se +!#de&e p$!"$%ele U(ESCO,i# c!#ti#ua$e. Di# cup$i#sul acestei Decla$atii, p!t +i $eti#ute u$%at!a$ele idei %ai i%p!$ta#teA : !biecti)ele +u#da%e#tale ale educatiei su#t aceleasi pe#t$u t!ti c!piii, )a$ii#d d!a$ te #icile ca$e se i%pu#, pe#t$u a:i a3uta sa le ati#"a ,ast+el, pe#t$u u#ii, )!$ +i #ecesa$e %!di+ica$i substa#tiale ale p$!"$a%el!$ educati)e, ia$ pe#t$u altii %!di+ica$ile )!$ +i %i#!$e-1 : $esu$sele educati)e %!bili&ate i# sp$i3i#ul<be#e+iciul ele)il!$ a#dicapati, t$ebuie sa +ie c!%pa$ati)e cu cele de ca$e dispu# ceilalti c!pii si t$ebuie sa $aspu#da #e)!il!$ speci+ice ale pe$s!a#el!$ a#dicapate ,adese!$i #e"li3ate-1 : p$!"$a%ele de educatie speciala su#t +!a$te c!stisit!a$e, de!a$ece at$a" c eltuieli supli%e#ta$e1 : $e&ulta di# studiile e+ectuate pe pla# %!#dial, i# le"atu$a cu p$!"$a%ele de $ecupe$a$e si educa$e, ca a)a#ta3ele ec!#!%ice ce decu$" di# aceste p$!"$a%e )!$ i#cli#a bala#ta i# +a)!a$ea l!$1 : se ap$ecia&a ca se$)iciile de educatie speciala t$ebuie sa +ie i#di)iduali&ate, accesibile, ia$ acti)itatea l!$ t$ebuie sa cup$i#daA 1. e)alua$i e;acte ale +ieca$ui c!pil1 '. !biecti)e si %et!de cla$ de+i#ite si pe te$%e# scu$t a#ali&ate si %!di+icate, ca#d este ca&ul. I# c!#clu&ie, se subli#ia&a ca, #ici u# c!pil de )a$sta sc!la$a #u p!ate +i p$i)at de educatie pe#t$u ca este p$ea a#dicapat sau sa be#e+icie&e de se$)icii educati)e #et i#+e$i!a$e cel!$ de ca$e se bucu$a ceilalti c!pii. A +!st, dease%e#ea, a#ali&ata te%a i#te"$a$ii. Ast+el, s:a $ec!%a#dat ca i# )iit!$A B p$!"$a%ele educati!#ale sa se i#sc$ie i# di)e$se cad$e, ca$e pe$%ite %a3!$itatii c!piil!$ i#clude$ea i#t$:u# %ediu sc!la$ #!$%al si B sa se pu#a la pu#ct p$!"$a%e i#te#si)e atu#ci ca#d este ca&ul.

P$i#cipiul de ba&a ca$e t$ebuie $espectat i# !$ie#ta$ea p!liticil!$ educati!#ale, )a +i acela al i#te"$a$ii i# c!lecti)itate a a#dicapatil!$ p$i# "asi$ea u#!$ s!lutii !pti%e, atat educati!#ale cat si di# alte d!%e#ii. (u%ai i# acest %!d se )!$ e)ita se"$e"a$ile i#utile si disc$i%i#a$ile. I# c!#seci#ta, dupa e;pe$tii U(ESCO, +ieca$e ta$a a$e !bli"atia sa studie&e s!lutiile ce c!#)i# p$!p$iei situatii si sa c!#ceapa p$!p$ia st$ate"ie i# acest d!%e#iu.

DEFINIREA PRINCIPIULUI NORMALIZARII IN TARILE SCANDINAVE SI SUA. (!$%ali&a$ea, ca actiu#e, isi a$e !$i"i#ea i# Ta$ile Sca#di#a)e, u#de s: a i#ce$cat pe#t$u p$i%a !a$a i#te"$a$ea a#dicapatil!$ %i#tal i# cad$ul c!%u#itatii. Reali&a$ea acestui !biecti) a +!st c!#side$ata, ca +aca#d pa$te di# st$uctu$a u#ei p!litici s!ciale a%biti!ase, decla#sate i%ediat dupa cel de:al d!ilea $a&b!i %!#dial.

Pu#e$ea i# p$actica a u#ui de&ide$at atat de c!%ple;, a #ecesitat, %ai i#tai, a#u%ite cla$i+ica$i te!$etice si c!#ceptuale, i# ac!$d cu p$e)ede$ile d$eptu$il!$ u#i)e$sale ale !%ului, ad!ptate i# 19.8 si a %!dului cu% acestea p!t +i asi"u$ate i# ca&ul pe$s!a#el!$ a#dicapate. Ce$ceta$ile $eali&ate de (i$3e i# Suedia si 9iCCelse# i# Da#e%a$ca, si: au "asit, i# +i#al, c!#c$eti&a$ea i# +!$%ula$ea asa:#u%itului 4p$i#cipiu al #!$%ali&a$ii6, p$ecu% si a p$i#cipalel!$ ele%e#te st$uctu$ale si +u#cti!#ale, ca$e il ca$acte$i&ea&a. (i$3e de+i#ea #!$%ali&a$ea, i#ca di# 1909, ca $ep$e&e#ta#d 6p$!cesul p$i# ca$e se asi"u$a accesul la tipa$ele e;iste#tiale si la c!#ditiile de )iata c!tidia#a, pe cat %ai ap$!piat p!sibil de ca$acte$isticile )ietii !bis#uite, pe#t$u t!ate cate"!$iile de pe$s!a#e6. T!t ce$cetat!$ul suede& de+i#este si#ta"%a conditii normale de viata ca +ii#d c!#stituita, i# p$i%ul $a#d, di#t$:! succesiu#e de 4 ritmuri fundamentale ale e;iste#tei. Aceste $it%u$i su#t u$%at!a$eleA 1.$it%ul #!$%al &il#ic1 '.$it%ul sapta%a#al1 *.$it%ul a#ual1 ..$it%ul e;iste#tial. 1. ritmul normal zilnic, i#clu&a#d $epe$titia du$atei %u#cii, !di #ei si dist$actiil!$, i#cepa#d de la t$e&i$e si te$%i#a#d la culca$e1 2. ritmul normal al unei sa tamani, dete$%i#at de $elatia 3udici!asa ce t$ebuie i#stau$ata i#t$e &ilele luc$at!a$e si cele de !di #a de la s+a$situl sapta%i#ii1 !. ritmul normal anual al omului, c!#c$eti&at p$i# succesiu#ea $e"ulata a pe$i!adel!$ de $epaus ,sa$bat!$i si )aca#te- si pe$i!adele de luc$u1 4. ritmul e"istential de de&)!lta$e al )ietii, stadiile de ti#e$ete, adult si bat$a#ete. La aceste aspecte, este #ecesa$ sa +ie adau"ate alte ele%e#te $e+e$it!a$e la p$eci&a$ea +!$%el!$ )ietii &il#ice, si a#u%eA a- asi"u$a$ea u#ui sta#da$d ec!#!%ic #!$%al1 b- asi"u$a$ea u#!$ c!#ditii #!$%ale de %ediu, ca$e se $e+e$a la asi"u$a$ea l!cui#tel!$ i# cad$ul c!%u#itatii si !$"a#i&a$ea %ediului +i&ic. I%a"i#ea acestui p$!ces se c!%pletea&a, i# +i#al, p$i# i#clude$ea a i#ca d!ua c!%p!#e#te, ca$e ti# de i#di)id si $elatiile sale s!ciale, si a#u%eA 1. d$eptul de a t$ai i#t$:! lu%e a a%bel!$ se;e1 '. asi"u$a$ea $espectului pe#t$u i#te"$a$ea pe$s!a#ei, i#clusi) d$eptul de a duce ! )iata p$i)ata libe$a ,+a$a #ici u# +el de i%i;tiu#i-. Clasi+ica$ea te!$iei, le"ate de #!$%ali&a$e i# Suedia, a c!#dus la c!%pleta$ea i%a"i#ii acestui p$!ces, p$i# c!#side$a$ea sa, i#t$:! st$a#sa

i#te$depe#de#ta cu ele%e#tele ce ti# de pe$s!a#a si cele apa$ti#a#d %ediului i# ca$e aceasta t$aieste. Ast+el t$ebuie sa se aiba i# )ede$e, #u #u%ai +elul i# ca$e pe$s!a#a a#dicapata se adaptea&a %ediului, ci si +elul i# ca$e %ediul este p$e"atit sa p$i%easca si sa i#te"$e&e aceste cate"!$ii de pe$s!a#e. I# acest se#s, t$ebuie speci+icat ca, #!$%ali&a$ea #u se $e+e$a la eli%i#a$ea a#dicapului sau la t$ata$ea acestuia. Ea )a dete$%i#a, i#sa, sc i%ba$i p!&iti)e la #i)elul dep$i#de$il!$, capacitatil!$ si c!%p!$ta%e#tel!$. Aceasta se p!ate $eali&a dat!$ita +aptului ca, t$aiul i# c!#ditii !bis#uite de )iata $ep$e&i#ta, p$i# +act!$ii sai sti%ulati)i, u# catali&at!$ al de&)!lta$ii c!%p!$ta%e#tului i#di)idual. I# )i&iu#ea sca#di#a)a, #!$%ali&a$ea i#sea%#a, de +apt, $eali&a$ea accesului la c!#ditiile de )iata !bis#uita pe#t$u t!ti a#dicapatii %i#tal, i# +u#ctie de !$i"i#ea si p$!+u#&i%ea a#dicapului i# ca$e se i#cad$ea&a, de #e)!ile pe ca$e le %a#i+esta si %!dul l!$ de $e&!l)a$e, p$ecu% si de c!%pete#ta s!ciala pe ca$e ! p!t ati#"e. Pe$s!a#a a#dicapata #ecesita, dease%e#ea, u# a3ut!$ speciali&at, pe#t$u a putea +ace +ata ce$i#tel!$ de %ediu. De aceea, #!$%ali&a$ea p$esupu#e si ac!$da$ea u#ei %ultitudi#i de se$)icii speciale. Acestea au sc!pul de a asi"u$a pe$s!a#ei a#dicapate u# a#t$e#a%e#t sau ! sti%ula$e adec)ata, ca$e s:! a3ute i# +i#al, sa a3u#"a la ! )iata cat %ai ap$!ape de #!$%al. Aceasta se%#i+ica +aptul ca, #!$%ali&a$ea, di# pu#ct de )ede$e te!$etic, #u se $e+ea$a #u%ai la ai"u$a$ea u#ei e;iste#te 4t!tal i#depe#de#te6. T$ebuie subli#iata, i# acest se#s, ideea ca e;ista #rade $nivele% di+e$ite de $eali&a$e a actiu#ii de #!$%ali&a$e. Aceasta se t$aduce p$i# ce$i#ta ac!$da$ii u#ui sp$i3i# di+e$e#tiat, i# +u#ctie de #e)!ile si tipul de dep$i#de$i si capacitati, pe ca$e:l p!seda +ieca$e pe$s!a#a i# pa$te. (i$3e si Pe$$i#, sisti# ca, p$i#cipiul #!$%ali&a$ii p!ate +i aplicat bi#e pe#t$u im&unatatirea conditiilor si ro#ramelor ce se acorda intr'o institutie. Aceste pu#cte de )ede$e di# te!$ia sca#di#a)a, este #ecesa$ sa +ie i#t$e"ite cu pu#ctul de )ede$e di# te!$iile a%e$ica#e asup$a #!$%ali&a$ii, e;p$i%ate de D!l+e#sbe$"e$ ,192'-, ?lE## si (itsc ,1988-. Dupa acesti te!$eticie#i, ese#ta p$i#cipiului #!$%ali&a$ii c!#sta i# utili&a$ea tutu$!$ %i3l!acel!$ p!sibile pe#t$u c!#st$ui$ea si sp$i3i#i$ea +!$%a$ii u#!$ c!%p!$ta%e#te de&i$abile di# pu#ct de )ede$e al #!$%el!$ cultu$ale di#t$:! s!cietate. Fa#dicapul %i#tal este )a&ut i# aceasta )i&iu#e ca +ii#d e;p$esia u#ui com ortament deviant care este totdeauna definit in relatie cu mediul,

ia$ p$i#cipala ce$i#ta, ce t$ebuie ad$esata de+icie#til!$ %i#tal, c!#sta i# adapta$ea c!%p!$ta%e#tului l!$ la %ediul s!cial #!$%al. I# c!#clu&ie, com ortamentul deviant al ersoanelor retardate mintal tre&uie sc(im&at, adica, cu alte cuvinte, normalizat. Aceste te!$ii asup$a #!$%ali&a$ii, cea sca#di#a)a si cea a%e$ica#a, pu# i# lu%i#a latu$i di+e$ite ale aceluiasi p$i#cipiu,acce#tul pus pe u# aspect sau altul, la u# %!%e#t dat, puta#d dete$%i#a i# p$actica c ia$ i)i$ea u#!$ c!#t$adictii.

RELATIA DINTRE NIVELELE FUNCTIONALE NORMALIZARII SI CALITATEA VIETII PERSOANELOR CU HANDICAP MINTAL

ALE

Aplica$ea p$actica a #!$%ali&a$ii, t$ebuie $eali&ata di# pu#ct de )ede$e st$uctu$al, pe pat$u #i)ele +u#cti!#ale ,Gebb!#, 198'-, dupa cu% u$%ea&aA 1. Normalizarea fizica, ca$e se $e+e$a la p!sibilitatea de a a)ea acces la %i3l!acele +i&ice ,!biectuale- pe#t$u satis+ace$ea #e)!il!$ +u#da%e#tale ,p$i%a$e-, de e;e%plu, de a a)ea u# apa$ta%e#t p$!p$iu, ai#e si bu#u$i pe$s!#ale, p!sibilitati +i#a#cia$e pe#t$u deplasa$i, de a a)ea c!#tacte s!ciale, de a se as!cia cu alte pe$s!a#e, s.a.%.d. 2. Normalizarea functionala, ca$a c!#sta i# asi"u$a$ea accesului la se$)iciile publice ale s!cietatii, i#clu&a#d aici ! "a%a la$"a de se$)icii p!sibile, p!seda$ea cu#!sti#tel!$ #ecesa$e pe#t$u a be#e+icia de

se$)iciile $especti)e, aceasta $e+e$i#du:se la c!%u#ica$e, acti)itati c!%e$ciale, pe#t$u l!isi$ ,pet$ece$ea ti%pului libe$-, e;. t$a#sp!$tul i# c!%u#, %a"a&i#e, bibli!teci, ba#ci, pisci#e, etc. !. Normalizarea sociala, se $e+e$a la p!sibilitatea de a a)ea c!#tacte s!ciale sp!#ta#e si $e"ulate, la d$eptul de a se si%ti si a +i pe$cepute ca +aca#d pa$te di#t$:u# c!#te;t s!cial, de e;e%plu, i# $elatiile +a%iliale, cu )eci#ii, cu p$iete#ii, i# cad$ul ec ipei de %u#ca ca u# %e%b$u al pe$s!#alului, s.a.%.d. 4. Normalizarea societala, se $e+e$a la #i)elul pa$ticipa$ii pe$s!a#el!$ a#dicapate la p$!cesul util, p$!ducti), di# cad$ul s!cietatii, i# cad$ul di+e$itel!$ !$"a#i&atii si as!ciatii, a)a#d $esp!#sabilitati, i#+lue#ta si be#e+icii#d de i#c$ede$ea #!$%alil!$. (i)elele desc$ise, $ep$e&i#ta, i# +apt, ! e;ti#de$e i# i#tele"e$ea c!#ceptului de #!$%ali&a$e. Studiile e+ectuate de specialisti di# di)e$se ta$i, cu p$ecade$e di# cele #!$dice, au e)ide#tiat +aptul ca, 4#!$%ali&a$ea +i&ica6, este %ai us!$ de ati#s, ca cea 4+u#cti!#ala6, ca$e se $eali&ea&a, de !bicei, dupa aceea, da$ ca 4#!$%ali&a$ea s!ciala6 si 4s!cietala6, di# cau&a c!%ple;itatii l!$ de!sebite, p!t +i ati#se %ult %ai "$eu. Datele pe ca$e le a)e% la disp!&itie, de%!#st$ea&a, sp$e e;e%plu, ca i# Suedia, i#te"$a$ea i# cad$ul c!%u#itatii, ba&ata pe se$)icii e;te#si)e, a dete$%i#at #!$%ali&a$ea +i&ica a a#dicapatil!$ %i#tal i# p$!p!$tie de 08H ,i# ca&ul cel!$ ca$e t$aiesc i# "$upu$i %ici, i# i#te$i!$ul c!%u#itatii-, ia$ #!$%ali&a$ea +u#cti!#ala, i# p$!p!$tie de *8H ,aceasta $e+e$i#du:se, i# p$i#cipal, la pe$s!a#ele ca$e be#e+icia&a de u# p$!"$a% &il#ic i#te"$at-. Lipsa de c!!$d!#a$e i#t$e di+e$itele p$!"$a%e, c!#stituie, dupa pa$e$ea ce$cetat!$il!$, p$i#cipala cau&a a decala3ului i#$e"ist$at i# &!#a #!$%ali&a$ii +u#cti!#ale, ,ca$e se $e+e$a la +!l!si$ea +acilitatil!$ di# d!%e#iul t$a#sp!$tului public si se$)iciil!$ di# a$ia de $esedi#ta-. Ce$ceta$ile $eali&ate pe ba&a !bse$)a$ii %!dului de i%pa$ti$e a ti%pului &il#ic, au a$atat ca, pe$s!a#ele a#dicapate di# ca$tie$e $e&ide#tiale, +!l!sesc $a$e!$i t$a#sp!$tul i# c!%u# sau %a"a&i#ele di# i%p$e3u$i%i, pe#t$u e+ectua$ea de cu%pa$atu$i, c ia$ atu#ci ca#d acestea se a+la i# d$u%ul l!$ !bis#uit cat$e ce#t$ele de &i, i# &!#ele li%it$!+e acest!$a. U# alt aspect, ce a +!st c!#statat, sibli#ia&a +aptul ca e;ista ! pa$ticipa$e $edusa a $eta$datil!$ %i#tal la acti)itatile publice, sp$e e;e%plu, la cele !$"a#i&ate i# asa:#u%itele 4ce#t$e de $ec$ee$e6. Re&ulta de aici c!#clu&ia, dupa ca$e, i# "e#e$al, pa$ticipa$ea de+icie#til!$ %i#tal la acti)itatile di# cad$ul c!%u#itatii, a$e i#ca +$ec)e#ta $edusa.

18

I#te"$a$ea s!ciala, ba&ata pe ati#"e$ea #!$%ali&a$ii s!ciale, se $eali&ea&a, i#sa, i# p$!p!$tie si %ai $edusa. I# acest se#s, studiile e+ectuate p$i# te #ica i#te$)iului, au $ele)at ca, e;iste#ta i# i#te$i!$ul c!%u#itatii, i# u#ele ca&u$i %ai %ult acce#tuea&a i&!la$ea decat i#te"$a$ea $eta$datil!$ %i#tal. Ceea ce este i%p!$ta#t, cu p$i)i$e la acest aspect, este i#sa +aptul ca, $e&ultatele i#te$)iu$il!$ $especti)e au $ele)at ca, niciuna dintre ersoanele ale caror ras unsuri au fost studiate, nu doreste sa se intorca intr'o institutie s ecializata de ocrotire. U# ulti% aspect, ce t$ebuie pus i# e)ide#ta, i# le"atu$a cu di+icultatile ati#"e$ii i# p$actica a #i)elel!$ supe$i!a$e de #!$%ali&a$e, se $e+e$a la i%p!sibilitatea asi"u$a$ii u#!$ 4$elatii a+ecti)e6 c!$espu#&at!a$e la #i)elul t$ebui#tel!$ pe$s!a#el!$ a#dicapate %i#tal. ?act!$ul afectiv,abs!lut #ecesa$, este +!a$te "$eu de $eali&at di# pu#ct de )ede$e p$actic, de!a$ece este di+icil de "asit p$!+esi!#isti, ca$e sa c!#stituie, i# acelasi ti%p, u# model de identificare, ca$e sa asi"u$e i# pe$%a#e#ta, u# c!#tact a+ecti) p$!+u#d si ca$e sa $eali&e&e c!#ti#uitatea $elatiil!$ i#te$pe$s!#ale cu asistatii, pe#t$u ! lu#"a pe$i!ada de ti%p. De aceea, p$!ble%ele ca$e se pu# asta&i i# +ata ta$il!$ ca$e au ati#s u# #i)el $idicat de #!$%ali&a$e si i#te"$a$e, su#t, i#t$:u# +el pa$ad!;ale. I# c!#clu&ie, i# p$e&e#t, specialistii di# ta$ile $especti)e ca#side$a ca, este #ecesa$ sa +ie $ec!#side$ate st$ate"iile l!$ de actiu#e, p$i# %uta$ea acce#tului de la p$!ble%ele s!ciale si %ediu +i&ic, la cele psi !l!"ice, speci+ice pe$s!a#el!$ a#dicapate.

11

ERORI CONSTATATE IN APLICAREA PRINCIPIULUI NORMALIZARII C!#+!$% de+i#itiei lui (i$3e ,1920-, p$i#cipiul #!$%ali&a$ii i#sea%#a a +ace accesibile $eta$datil!$ %i#tal, c!#ditiile si %!delele de )iata &il#ice, la +el cu cele ale %e%b$il!$ s!cietatii, pe a#sa%blu. 9iCCelse# ,1920-, desc$ie #!$%ali&a$ea ca pe u# %!d de accepta$e a i#ap!ie$ii %i#tale, pleda#d pe#t$u a !+e$i a#dicapatil!$ aceleasi c!#ditii cu cele !+e$ite cel!$lalti cetate#i, i#clu&a#d t$ata%e#tul, educatia si sc!la$i&a$ea #ecesa$a sa +u$#i&e&e de&)!lta$e !pti%a. P$i#cipiul #!$%ali&a$ii se ba&ea&a pe c!#ceptia ca, a#dicapatii %i#tal su#t i#d$eptatiti sa aiba aceleasi d$eptu$i cu cele disp!#ibile pe#t$u ceilalti %e%b$i ai s!cietatii. Aceste d$eptu$i i#clud asi"u$a$ea p!sibilitatil!$ de ale"e$e si %a#i+esta$e a !ptiu#il!$ pe$s!#ale. Aplica$ea p$i#cipiului #!$%ali&a$ii a c$eat ! se$ie de p$!ble%e i# ce p$i)este i#tele"e$ea acestuia. Di#t$e aceste e$!$i, pute% %e#ti!#aA 1. #!$%ali&a$ea i#sea%#a sa +aci !a%e#ii #!$%ali1 '. se$)iciile speciale su#t i#c!%patibile cu #!$%ali&a$ea1 *. #!$%ali&a$ea 6sp$i3i#a6 !a%e#ii i#t$:! c!%u#itate +a$a sp$i3i#1 .. #!$%ali&a$ea este ! si#ta"%a ca$e se aplica sub t!ate +!$%ele sale sau del!c1
1'

/. #!$%ali&a$ea este aplicabila #u%ai a#dicapatil!$ %i#tal1 0. pe$s!a#ele a#dicapate %i#tal t$ebuie p$!te3ate de $i"!$ile s!cietatii1 2. #!$%ali&a$ea este u# c!#cept sca#di#a), u#i)e$sal aplicabil1 8. #!$%ali&a$ea este u# c!#cept ideali&at si i%p$acticabil. 1. (!$%ali&a$ea i#sea%#a sa +aci !a%e#ii #!$%ali. C!#+!$% acestei c!#ceptii, #!$%ali&a$ea a +!st c!#+u#data cu #!$%alitatea. I# $ealitate, #!$%ali&a$ea se $e+e$a la sp$i3i#ul ce t$ebuie +u$#i&at pe#t$u a pe$%ite u# stil de )iata si%ila$ cu cel al cel!$lalti %e%b$i ai s!cietatii, i#clu&a#d p!sibilitati i#di)iduale de ale"e$i )a$iate. (!$%ali&a$ea i#sea%#a accepta$ea pe$s!a#el!$ a#dicapate asa cu% su#t ele, i# cad$ul s!cietatii #!$%alil!$, asi"u$a#du:le aceleasi d$eptu$i, $esp!#sabilitati si p!sibilitati cu cele disp!#ibile cel!$lalti %e%b$i ai s!cietatii. '. Se$)iciile speciale su#t i#c!%patibile cu p$i#cipiul #!$%ali&a$ii. C!#+!$% p$i#cipiului #!$%ali&a$ii, se susti#e, di# c!#t$a, ca a#u%ite ca$acte$istici ale se$)iciil!$ educati!#ale si de sp$i3i#, su#t s!licitate pe#t$u a pe$%ite asi"u$a$ea u#!$ c!#ditii de )iata si%ila$e cu ale cel!$lalti %e%b$i ai c!%u#itatii. P$i#cipiul #!$%ali&a$ii i#dica +aptul ca, pe$s!a#ele a#dicapate %i#tal a$ t$ebui sa aiba acces la acele +!$%e de asiste#ta speciala supli%e#ta$a de ca$e au #e)!ie, ast+el i#cat, sa ia pa$te la )iata #!$%ala i# acelasi %!d i# ca$e se$)iciile speciale su#t +u$#i&ate cel!$lalti %e%b$i ai s!cietatii. Ac!l! u#de este p!sibil, este #ecesa$a utili&a$ea u#!$ 4se$)icii c!%u#e si "e#e$ale6. U#e!$i , a#u%ite se$)icii speciale, c ia$ be#e+ice, p!t, %ai de"$aba, di%i#ua decat i#te#si+ica asi"u$a$ea c!#ditiil!$ pe#t$u ! e;ista#ta #!$%ala. (!$%ali&a$ea se $e+e$a, i# p$i#cipal, la asi"u$a$ea u#!$ c!#ditii de e;iste#ta c!$espu#&at!a$e. De aceea, ea i#clude, i# %!d ese#tial, asi"u$a$ea u#!$ c!#ditii c!$espu#&at!a$e de e;iste#ta. O$"a#i&a$ea ad%i#ist$ati)a a se$)iciil!$ $especti)e e secu#da$a i# aceasta p$!ble%a. 4Su#t de p$e+e$at, i# aceasta situatie, +!$%ele si st$uctu$ile ad%i#ist$ati)e %ai puti# $est$icti)e ,(i$3e,1988-, de!a$ece asi"u$a, i# p$i#cipal, $eali&a$ea i#te"$a$ii i# s!cietate6. *. (!$%ali&a$ea sp$i3i#a i#di)i&ii i#t$:! s!cietate ca$e #u !+e$a sp$i3i#ul #ecesa$. Asa cu% a$ata (i$3e, i# 1988, #!$%ali&a$ea c!#duce ,i%plica- sase +!$%e di+e$ite de i#te"$a$e, situate pe #i)ele di+e$ite, de la si%plu la c!%ple;. A%plasa$ea +i&ica a a#dicapatil!$ i# cad$ul c!%u#itatii sau s!cietatii este i#su+icie#ta si #u dete$%i#a, p$i# ea i#sasi, +a$a asi"u$a$ea se$)iciil!$
1*

c!$espu#&at!a$e, #!$%ali&a$ea a#dicapatil!$. Deci plasa$ea i# c!%u#itate t$ebuie +acuta cu asi"u$a$ea se$)iciil!$ #ecesa$e. .. (!$%ali&a$ea este ! te!$ie ca$e se aplica sub t!ate +!$%ele sale sau del!c. Este $aspa#dita ideea dupa ca$e te!$ia #!$%ali&a$ii se $e+e$a, i# p$i#cipal, la asi"u$a$ea e;iste#tei i#depe#de#te i# t!talitatea ei. E;ista, i#sa, ! aplica$e "$aduala a acestui p$i#cipiu, p$esupu#a#d ! se$ie de #i)ele i#te$%edia$e de #!$%ali&a$e. Aceste se $eali&ea&a p$i# ac!$da$ea u#ui sp$i3i# di+e$e#tiat si c$ea$ea de st$uctu$i )a$iate, ce depi#d de #e)!ile i#di)iduale ale +ieca$ei pe$s!a#e. (!$%ali&a$ea se p!ate aplica, de aceea, si pe#t$u i%bu#atati$ea c!#ditiil!$ si p$!"$esului i# cad$ul u#!$ situatii i#stituti!#ale. /. P$i#cipiul #!$%ali&a$ii este aplicabil #u%ai a#dicapatil!$ %i#tal. Deci, p$i#cipiul este aplicabil tutu$!$ a#dicapatil!$, i#di+e$e#t de cate"!$ia de a#dicap di# ca$e +ac pa$te. Aplica$ea acestui p$i#cipiu pe$%ite p$!iecta$ea de p$!"$a%e pe#t$u t!ate cate"!$iile de a#dicapati ,i#clusi) pe#t$u cei cu p!li a#dicapu$i-. Aceste p$!"$a%e au d$ept !biecti), a#t$e#a$ea i#di)i&il!$ i# sc!pul adapta$ii la di)e$se situatii de e;iste#ta si i#susi$ea u#!$ %!dele de c!%p!$ta%e#t, cat %ai ap$!piate de cele ale #!$%alil!$. 0. Pe$s!a#ele a#dicapate %i#tal t$ebuie p$!te3ate de $i"!$ile )ietii s!ciale. Aceasta c!#ceptie "$esita a stat la ba&a c$ea$ii u#!$ i#stitutii speciali&ate, desti#ate p$!te3a$ii a#dicapatil!$, p$i# !+e$i$ea u#!$ c!#ditii de e;iste#ta di+e$ite de cele di# cad$ul s!cietatii. Aceasta )i&iu#e este, i# %!%e#tul de +ata, pute$#ic c!#testata i# %ulte ta$i ale lu%ii. DEbad ,198'-, de e;%plu, a a$atat ca, dep$i#de$ile si capacitatile pe$s!a#el!$ a#dicapate au +!st subesti%ate. El a de%!#st$at ca, i# +u#ctie de c!#ditiile de sc!la$i&a$e, ele p!t ati#"e #i)ele de +u#cti!#a$e #eba#uite ,e;A ce$ceta$ile lui 5!ld, 198'-. (u%e$!si subiecti ,c!#side$ati i$ecupe$abili-, sc!si di# i#stitutii ,$est$icti)e-, au de%!#st$at capacitatea de a +u#cti!#a adec)at ca !a%e#i si au e;p$i%at ! cla$a p$e+e$i#ta pe#t$u acest +el de )iata. 2. (!$%ali&a$ea este u# c!#cept di# Ta$ile Sca#di#a)e, u#i)e$sal aplicabil. (!$%ali&a$ea #u se $e+e$a la aplica$ea se$)iciil!$ de tip sca#di#a) !$iu#de i# lu%e, de!a$ece ea este #eut$a di# pu#ct de )ede$e cultu$al ,al )al!$il!$ cultu$ale-. (!$%ali&a$ea este u# p$i#cipiu ca$e se )a aplica di+e$e#tiat i# di)e$sele cultu$i, de!a$ece e;ista di+e$e#te i#t$e ceea ce c!#stituie %!dele #!$%ale de )iata si p!sibilitatea l!$ de asi"u$a$e de la ! s!cietate la alta.

1.

Acest p$i#cipiu se p!ate aplica, cu usu$i#ta, si i# ta$ile de&)!ltate, ca$e #u au ! st$uctu$a i#ca bi#e c!#tu$ata de +acilitati si p$!"$a%e de i#te"$a$e i# c!%u#itate, de!a$ece au p$acticat, ti%p i#delu#"at, u# siste% se"$e"at pe#t$u a#dicapati. Deci, aplica$ea p$i#cipiului #!$%ali&a$ii #u se%#i+ica, asa cu% "$esit se c!#side$a, t$a#s+e$a$ea di)e$sel!$ tipu$i de se$)icii de sp$i3i# sca#di#a)e i# alte ta$i, ci c!#st$ui$ea u#!$ se$)icii p$!p$ii, adaptate la speci+icul l!cal. 8. (!$%ali&a$ea este ! te!$ie ideala si i%p$acticabila. Ce$ceta$ile lab!$i!ase, i#t$ep$i#se de di)e$se ce$cetat!$i ,Gebb!# F3a$pe si S!##a#de$, 198'-, cu a3ut!$ul testel!$ si c esti!#a$el!$, au e)ide#tiat $e&ultate c!#clude#te, !bti#ute i# c!#te;te di+e$ite de aplica$e, i# p$actica a p$i#cipiului #!$%ali&a$ii. Re&ulta de aici ca, u#a di# %a$ile calitati ale p$i#cipiului #!$%ali&a$ii, se $e+e$a la 4aplicabilitatea sa i# p$actica6, el +u$#i&a#d #u%e$!ase idei )al!$!ase, ce p!t sta la ba&a actiu#il!$ de $ecupe$a$ea pe$s!a#el!$ a#dicapate ,P(Icad$u de actiu#e p$actica-. I# c!#clu&ie, p$i#cipiul #!$%ali&a$ii ,P(- $ep$e&i#ta u# cad$u te!$etic si p$actic )al!$!s.

1/

RELATIA DINTRE NORMALIZARE SI INTEGRARE IMPLICATII PRACTICE ALE PRINCIPIULUI NORMALIZARII

P$i#cipiul #!$%ali&a$ii i#sea%#a a +ace disp!#ibile tutu$!$ a#dicapatil!$ %i#tal, c!#ditiile si %!delele de )iata e;iste#te i# cad$ul s!cietatii #!$%alil!$. P$i#cipiul #!e$%ali&a$ii ,P(- se$)este ca i#st$u%e#t pe#t$u +!$%ula$ea de i#t$eba$i si $aspu#su$i, i# le"atu$a cu acti)itatile de $ecupe$a$ea a#dicapatil!$. P(, dupa (i$3e, i#sea%#a 4ca tu acti!#e&e c!$ect, atu#ci ca#d lasi pe$s!a#a a#dicapata sa !bti#a aceleasi sau cele %ai ap$!piate c!#ditii de )iata, pe ca$e le:ai p$e+e$a tu, daca ai +i i# l!cul ei6. (i$3e +ace apel, i# acest +el, la e%patia cel!$ ca$e !$"a#i&ea&a $ecupe$a$ea a#dicapatil!$. P( ataca c!#ceptia ba&ata pe se"$e"a$e, +u$#i&a#d a$"u%e#tele #ecesa$e pe#t$u de%!#ta$ea te!$iil!$ adeptil!$ acestei )i&iu#i, ba&ata pe ideea 4$espi#"e$ii6 a#dicapatil!$. P( se !cupa, i# %!d p$e"#a#t ,dupa (i$3e-, de $ealitatea )ietii, c$itica#d c!#+!$%itatea si #epasa$ea ca$e se ba&ea&a pe ideea de)iatiei de la #!$%a. C!#seci#tele p$actice ale #!$%ali&a$ii su#t c!#ceptiile ba&ate pe i#te"$a$e. (i$3e de+i#este, i# acest se#s 4 inte#rarea ca &azandu'se e recunoasterea inte#ritatii unei ersoane, fa t care semnifica sa fii tu insati rintre ceilalti, sa fii ca a&il si sa ti se ermite safii tu insati rintre ceilalti. De aceea, 4P( se aplica tutu$!$ pe$s!a#el!$ a#dicapate, i#di+e$e#t de "$adul l!$ de a#dicap6. El se p!ate aplica, de ase%e#ea, si "$upu$il!$ %i#!$ita$e si tutu$!$ pe$s!a#el!$ depe#de#te. I# i#)ata%a#t, i#te"$a$ea se $e+e$a la asi"u$a$ea se$)iciil!$ pe#t$u i#)ata%a#tul special i# cad$ul i#)ata%a#tului !bis#uit. P( este aplicabil si util i# cad$ul !$ica$ei s!cietati, de!a$ece p!ate +i adaptat !$ica$!$ sc i%ba$i s!ciale si de&)!lta$ii i#di)iduale. El c!#stituie u#

10

" id pe#t$u i#t$ea"a "a%a de actiu#i educati!#ale, psi !l!"ice, %edicale, s!ciale si p!litice di# cad$ul u#ei s!cietati. P( se ba&ea&a pe date di# a#t$!p!l!"ie, s!ci!l!"ie, psi !l!"ie si etica. (i$3e l:a #u%it, i#t$:! pe$i!ada, subli#ii#d )ale#tele sale etice de!sebite, 4te!$ia )al!$ii desc$ipti)e6, ac!$da#du:i pute$ea u#ei #!$%e s!ciale. I# ta$ile sca#di#a)e, pe P( s:au ba&at %ulte luc$a$i de ce$ceta$e s!ciala, e;te#si)e, cat si de detaliu. I# c!#ti#ua$e, te!$ia #!$%ali&a$ii este testata i# #u%e$!ase ta$i ale lu%ii, u$%a$i#du:se, p$i# ce$ceta$ile e+ectuate, clasi+ica$ea %ai a%a#u#tita a a)a#ta3el!$ si li%itel!$ sale. Im licatii ractice ale rinci iului normalizarii. I# acceptiu#ea p$actica c!#te%p!$a#a a P(, cup$i#de u$%at!a$ele aspecteA 1. +acilitatile $e&ide#tiale pe#t$u a#dicapatii %i#tal t$ebuie p$i)ite si%plu, ca #iste 4case de c!pii61 '. sc!lile speciale t$ebuie i#te"$ate cu cele #!$%ale si p$i)ite ,ab!$dateca !$ice sc!ala1 *. ca%i#ele si ce#t$ele pe#t$u adulti a#dicapati %i#tal, t$ebuie p$i)ite ca !$ice i#stitutii, desti#ate adultil!$ !bis#uiti. I# acest +el atitudi#ea s!cietatii +ata de a#dicapul %i#tal, )a putea de)e#i 4#!$%ali&a#ta6. P( c!#stituie u# sp$i3i# i%p!$ta#t pe#t$u pa$i#ti ,si +a%ilie, i# "e#e$al-. Aplica$ea P( se c!#c$eti&ea&a i# !+e$i$ea de di)e$se sc!li si case +a%iliale disp!#ibile, i# +u#ctie de #e)!ile pe$s!a#el!$ a#dicapate si ale +a%iliei si cat %ai ap$!piate p!sibil de d!%iciliu. Ale"e$ea di#t$e %ai %ulte alte$#ati)e p!sibile )a ti#e sea%a e;clusi) de d!$i#tele si #e)!ile cel!$ i%plicati si #u se )a $e&u%a la ! deci&ie a$bit$a$a si du$e$!asa de !$di# ad%i#ist$ati). E)ide#t, c!#seci#tele p$actice ale acestui p$i#cipiu, se $e+e$a la !$"a#i&a$ea di+e$itel!$ +!$%e de i#te"$a$e pe#t$u pe$s!a#el a#dicapate.

12

PRINCIPIUL INTEGRARII SI NIVELELE SALE STRUCTURALE I#te"$a$ea se%#i+ica +aptul ca, $elatiile di#t$e i#di)i&i su#t ba&ate pe ! $ecu#!aste$e a i#te"$itatii l!$, a )al!$il!$ si d$eptu$il!$ c!%u#e ce le p!seda. Ca#d lipseste $ecu#!ste$ea acest!$ )al!$i, se i#stau$ea&a alie#a$ea si se"$e"a$ea i#t$e "$upu$ile s!ciale. (i$3e spu#e ca, 4i#te"$a$ea i#sea%#a sa ti se pe$%ita sa +ii capabil sa +ii tu i#suti p$i#t$e ceilalti.6 I#te"$a$ea se $e+e$a la 4$elatia ca$e se i#stau$ea&a i#t$e i#di)id si s!cietate6. I#te"$a$ea se $eali&ea&a pe %ai %ulte #i)ele, de la si%plu la c!%ple;. Aceste #i)ele su#t u$%at!a$eleA 1. i#te"$a$ea +i&ica '. i#te"$a$ea +u#cti!#ala *. i#te"$a$ea s!ciala .. i#te"$a$ea pe$s!#ala /. i#te"$a$ea i# s!cietate 0. i#te"$a$ea !$"a#i&ati!#ala 1. Inte#rarea fizica, pe$%ite pe$s!a#el!$ a#dicapate satis+ace$ea #e)!il!$ de ba&a ale e;iste#tei si $eali&a$ea $it%u$il!$ e;ite#tei. P$i# i#te"$a$ea +i&ica, se asi"u$a c!#st$ui$ea l!cui#tel!$ i# &!#e $e&ide#tiale, !$"a#i&a$ea clasel!$ si "$upel!$ i# sc!li #!$%ale, p$!+esi!#ali&a$ea i# d!%e#ii di)e$se ,e;iste#ta u#!$ p$!+esiu#i si l!cu$i de %u#ca pe#t$u a#dicapati-, si pet$ece$ea ti%pului libe$, i# c!#ditii !bis#uite. 2. Inte#rarea functionala, se a+la i# p$elu#"i$ea celei +i&ice. Ea se $e+e$a la asi"u$a$ea +u#cti!#a$ii pe$s!a#ei i# %ediul i#c!#3u$at!$, p$i# +!l!si$ea tutu$!$ +acilitatil!$ si se$)iciil!$, pe ca$e acesta le !+e$a ,e;. +!l!si$ea %i3l!acel!$ de t$a#sp!$t i# c!%u#, $estau$a#te, !telu$i, etc.-. !. Inte#rarea sociala, se $e+e$a la a#sa%blul $elatiil!$ s!ciale di#t$e a#dicapati si #!$%ali, i#di)i&i sau "$upu$i s!ciale cu ca$e acestea se i#te$sectea&a ,)eci#i, c!le"i de se$)iciu, %e%b$i ai c!%u#itatii-. Aceste $elatii su#t i#+lue#tate de atitudi#ile de $espect si sti%a, pe ca$e t$ebuie sa se ba&e&e si la a#sa%blul %a#ie$el!$ de i#te$actiu#e i#t$e #!$%ali si a#dicapati. 4. Inte#rarea ersonala, este le"ata de de&)!lta$ea $elatiil!$ de i#te$actiu#e cu pe$s!a#e se%#i+icati)e, i# di)e$sele pe$i!ade ale )ietii. Aici su#t i#cluse cate"!$ii de $elatii di)e$se, i# +u#ctie de )a$sta subiectului. De e;e%plu, pe#t$u u# c!pil $elatiile cu pa$i#tii, $ude, p$iete#i1 pe#t$u adult $elatiile cu $ude, p$iete#i, s!t<s!tie si c!piii.

18

U# c!pil %utat di# +a%ilia de apa$te#e#ta, este t$au%ati&at p$i# se"$e"a$e si pie$de ele%e#te ese#tiale ale i#te"$a$ii pe$s!#ale. U# adult, ca$e #u se p!ate %uta di# casa pa$i#til!$ si #u p!ate duce ! e;iste#ta i#depe#de#ta, c!#+!$% )a$stei, pie$de aspecte ese#tiale le"ate de i#te"$a$ea pe$s!#ala. La +el se i#ta%pla si cu u# adult p$i)at de la casat!$ie, acesta su+e$a i#te"$a$ea pe$s!#ala. Re&ulta ca, pe#t$u ! i#te"$a$e e+icie#ta, se i%pu# a#u%ite c!#ditii, si a#u%e, pe#t$u u# c!pil e;iste#ta u#!$ $elatii cat %ai ap$!piate cu +a%ilia, ia$ pe#t$u u# adult, asi"u$a$ea u#ei e;iste#te de%#e, cu $elatii di)e$se i# cad$ul "$upu$il!$ s!ciale di# c!%u#itate. ). Inte#rarea in societate, se $e+e$a la asi"u$a$ea de d$eptu$i e"ale si $especta$ea aut!dete$%i#a$ii i#di)idului a#dicapat. Adesea, "$upu$ile de pe$s!a#e a#dicapate su#t t$atate di+e$it +ata de ceilalti cetate#i, i#te"$a$ea l!$ #e+ii#d $espectata. P$!"$a%ele si deci&iile pe$s!a#el!$ a#dicapate t$ebuie sa le apa$ti#a i# t!talitate. P!sibilitatile de e;p$i%a$e la #i)el de "$up, este #ecesa$ sa +ie $espectate, la +el cu cele ale cel!$lalte "$upu$i s!ciale. *. Inte#rarea or#anizatorica, se $e+e$a la +!$%ele si st$uctu$ile !$"a#i&at!$ice, ca$e sp$i3i#a i#te"$a$ea. Pe$s!a#ele a#dicapate i# i#te$i!$ul s!cietatii ,asi"u$a#d, i# acelasi ti%p, celelalte +!$%e de i#te"$a$e-. Se $ec!%a#da ca, se$)iciile publice "e#e$ale sa +ie !$"a#i&ate i# asa +el, i#cat sa $aspu#da #e)!il!$ tutu$!$ i#di)i&il!$ di# s!cietate. I# situatiile ca#d, speciali&a$ea se$)iciil!$ s!licitate, #u p!ate +i asi"u$ata i# i#te$i!$ul se$)iciil!$ #!$%ale sau ca#d #u e;ista se$)iciile #ecesa$e i# cad$ul cel!$ "e#e$ale, se$)iciile speciale t$ebuie de&)!ltate si %!delate dupa ca$acte$isticile se$)iciil!$ "e#e$ale si ali#iate, pe cat p!sibil, la sta#da$dele se$)iciil!$ acest!$a. I# c!#clu&ie, t$a#spu#e$ea i# p$actica a i#te"$a$ii, #ecesita des+asu$a$ea u#ui siste% de actiu#i i#c e"at, di# d!%e#ii di)e$se, psi !l!"ic, peda"!"ie, s!ci!l!"ie, asiste#ta s!ciala, !$"a#i&at!$ic, 3u$idic si p!litic. Actiu#ile $especti)e t$ebuie des+asu$ate, i#capa#d de la #i)elul i#di)idual, pa#a la cel s!cial, u$%a$i#du:se, i# +i#al, sc i%ba$ea s!cietatii pe a#sa%blu si t$a#s+!$%a$ea ei i#t$:! s!cietate capabila sa asi"u$e i#te"$a$ea pe$s!a#el!$ cu ce$i#te speciale i# i#te$i!$ul ei.

AVANTAJE SI LIMITE ALE INTEGRARII SI NORMALIZARII P$!"$esele $eali&ate, i# ulti%ile dece#ii, de i#)ata%a#tul i#te"$at au acuti&at de&bate$ea ce se p!a$ta i# le"atu$a cu a)a#ta3ele si de&a)a#ta3ele
19

acestui tip de i#)ata%a#t, c!%pa$ati) cu siste%ul t$aditi!#al, ba&at pe sc!li speciale sepa$ate, ca$e e;ista i#ca i# #u%e$!ase ta$i ale lu%ii. C!#side$a% ca, i# +apt, aceasta disputa se des+as!a$a pe d!ua pla#u$i p$i#cipaleA 1. al te$%i#!l!"iei '. al +!$%el!$ si %et!del!$ de !$"a#i&a$ea cel!$ %ai e+icie#te pe#t$u $ecupe$a$ea ele)il!$ a#dicapati. 1. Di# pu#ct de )ede$e al te$%i#!l!"iei, adeptii siste%ului i#te"$at p!stulea&a ideea $e#u#ta$ii la clasi+ica$ea $i"ida si sti"%ati&a#ta pe "$upe de a#dicap a ele)il!$, i#l!cui#d:! cu si#ta"%a 4c!pii cu ce$i#te educati!#ale speciale, ,CES-6, c!#side$ata ca a)a#d i%plicatii psi !peda"!"ice %ai #ua#tate. 4Ce$i#te educati)e speciale e;p$i%a t$ebui#ta +u#da%e#tala a u#!$ c!pii de a li se ac!$da ! ate#tie si ! asiste#ta educati)a supli%e#ta$a, +a$a de ca$e #u se p!ate )!$bi i# %!d e+ecti) de e"ali&a$ea sa#sel!$ de acces, pa$ticipa$ea sc!la$a si s!ciala6. Aceasta si#ta"%a dese%#ea&a u# 4c!#ti#uu% al p$!ble%el!$ speciale I educatie, cu $e+e$i$e la u# $e"ist$u la$" de tulbu$a$i ca$e se i#ti#de de la de+icie#tele p$!+u#de la tulbu$a$ile us!a$e de i#)ata$e6.B Di# aceasta pe$specti)a, e)alua$ea c!piil!$ se +ace i# st$a#sa $elatie cu p!sibilitatile l!$ de adapta$e la p$!cesul educati!#al p$i# !$"a#i&a$ea de p$!"$a%e de i#te$)e#tie i#di)iduali&ate. Adeptii acestei )i&iu#i %!de$#e de 4educatie pe#t$u t!ti c!piii6, i#t$!dusa i# te$%i#!l!"ia U(ESCO $elati) $ece#t, c!#side$a ca, #u%ai i# acest %!d, se adaptea&a sc!ala !bis#uita la #e)!ile c!pilului si #u se selecti!#ea&a u# a#u%e c!pil cu ce$i#te speciale pe#t$u u# a#u%it tip de sc!ala speciali&ata. I# $eplica, pa$ti&a#ii )i&iu#ii t$aditi!#ale di# d!%e#iul i#)ata%a#tului special, susti# i# c!#ti#ua$e i%pa$ti$ea ele)il!$, pe cate"!$ii de a#dicap cu "$ade di+e$ite de p$!+u#&i%e, i# +u#ctie de ca$e sa se +aca !$ie#ta$ea acest!$a cat$e i#stitutii de i#)ata%a#t, desti#ate educa$ii ele)il!$ ce apa$ti# acelei cate"!$ii de a#dicap. ::::::::::::::::::::::::::: B E.si T.V$as%as:studiul6C!pii cu ce$i#te speciale6, i# Re)ista de Educatie speciala, ($.1<199*, pa".28. 2. Di# pu#ctul de )ede$e al +!$%el!$ si %et!del!$ !pti%e de !$"a#i&a$ea i#st$ui$ii ele)il!$ a#dicapati, de&bate$ea se p!a$ta i#t$e pa$ti&a#ii i#)ata%a#tului special se"$e"at si cel i#te"$at. I# acest se#s, p$!+. u#i). E%il Ve$&a a si#teti&at a$"u%e#tele ce su#t aduse i# sp$i3i#ul des+asu$a$ii i#)ata%a#tului se"$e"at, i# +elul u$%at!$A a- p$e"ati$ea si $ecupe$a$ea c!piil!$ a#dicapati i# i#stitutii speciale, pe$%ite aplica$ea u#ui p$!"$a% speciali&at, i# +u#ctie de cate"!$ia
'8

a#dicapului si de #i)elul )a$stei c$!#!l!"ice si %i#tale, e;ista#d p!sibilitatea i#te"$a$ii ulte$i!a$e i# %ediul s!ci!:p$!+esi!#al1 b- ! ade)a$ata !%!"e#i&a$e a "$upel!$ de luc$u, +ie si pa$tiala, se p!ate $eali&a %ai bi#e i# i#)ata%a#tul sepa$at, i# $ap!$t de ca$e se aplica %et!d!l!"ii adaptate1 c- #u%ai i#)ata%a#tul special p!ate +u#cti!#a cu clase ce au u# e+ecti) $est$a#s de ele)i, +apt ce pe$%ite !$"a#i&a$ea acti)itatii, i# +u#ctie de pa$ticula$itatile psi i:i#di)iduale ale c!pilului1 d- i#)ata%a#tul special di# ta$a #!ast$a, dispu#e de ! se$ie de cad$e speciali&ate, +ie pe p$!+ilul p$e"ati$ii l!$ u#i)e$sita$e, +ie p$i# d!ba#di$ea u#ei e;pe$ie#te i# acti)itatea p$actica des+asu$ata cu c!piii a#dicapati1 e- i#te"$ati i# i#)ata%a#tul !bis#uit, alatu$i de #!$%ali, c!piii a#dicapati c!#stituie ti#ta u#!$ atitudi#i #e"ati)e di# pa$tea c!le"il!$ #!$%ali, ceea ce dete$%i#a ! aut!i&!la$e a l!$, di# ce i# ce %ai acce#tuata1 +- i#t$:! clasa u#de e;ista ':* c!pii a#dicapati, acestia )!$ +i #e"li3ati de cad$ele didactice, de!a$ece acestea #u au la disp!&itie ti%pul #ecesa$ de a se !cupa de ei, i# %!d di+e$e#tiat si #ici #u dispu# de p$e"ati$ea #ecesa$a pe#t$u a le sti%ula acti)itatea1 "- c ia$ i# ta$ile i# ca$e se p$actica siste%ul ba&at pe #!$%ali&a$e, c!piii a#dicapati +$ec)e#tea&a sc!ala de %asa ci$ca ':* !$e &il#ic, dupa ca$e, +ieca$e di#t$e ei des+as!a$a ! acti)itate i#di)iduala supli%e#ta$a, a3utati +ii#d de u# psi !:peda"!" abilitat i# d!%e#iu de ! asiste#ta %edicala, de ! educat!a$e, etc. Ast+el, de +ieca$e c!pil a#dicapat, se !cupa *:. specialisti, ceea ce i# c!#ditiile ta$ii #!ast$e este #eec!#!%ic, p$actic i#e+icie#t si, cel puti# i# etapa actuala, i%p!sibil1 - daca ad%ite% ca, i#t$:! clasa !bis#uita, s:a$ a+la 1:' ele)i cu a#dicap de )ede$e, de au&, de i#telect, la acestia siste%ul i#st$ucti):educati) t$ebuie sa )i&e&e, !$i ! %et!d!l!"ie speci+ica pe#t$u de%uti&a$e, !$i ! i#st$ui$e i# siste%ul B$aille, ceea ce este ! ut!pie i# ase%e#ea c!#ditii1 I- t!tusi c!#ditiile #!$%ali&a$ii su#t i#depli#ite i# ca&ul a#dicapatil!$ de li%ba3, ca$e +$ec)e#tea&a sc!lile #!$%ale, al a#dicapatil!$ %!t!$i, al cel!$ cu #e)!i speciale $eduse, pe#t$u ca$e u# ast+el de siste% de !$"a#i&a$e le pe$%ite ca, i# a+a$a !$el!$ de clasa, sa u$%e&e a%bulat!$iu u# p$!"$a% special de te$apie c!%ple;a, cu specialisti abilitati i# d!%e#iu. Pa$ti&a#ii siste%ului ba&at pe i#te"$a$e si #!$%ali&a$e, aduc i# sp$i3i#ul acest!$ s!lutii, u$%at!a$ele a$"u%e#teA 1. p$!"$a%ele sau %et!d!l!"iile aplicate i# i#)ata%a#tul a#dicapatil!$, su#t ! $elua$e si%pli+icata a cel!$ di# i#)ata%a#tul !bis#uit1 '. i# acti)itatea cu a#dicapatii aute#tici, !%!"e#i&a$ea depli#a #u este p!sibila, data +ii#d di)e$sitatea st$uctu$il!$ psi !:+i&ice ale subiectil!$1

'1

*. dat!$ita u#ei s!licita$i $eduse, cad$ele didactice de)i#, cu ti%pul, de&i#te$esate de specialitatea l!$1 .. p$i# %!dul de !$"a#i&a$e al i#)ata%a#tului special, se a3u#"e la i&!la$ea a#dicapatil!$ de %ediul !bis#uit si de c!#tactul #e%i3l!cit cu lu%ea #!$%alil!$1 /. i#te"$a$ea i# sc!lile de %asa, alatu$i de #!$%ali, sti%ulea&a pe$+!$%a#tele sc!la$e ale a#dicapatil!$, ca u$%a$e a c!#tactului cu e;pectatiile supe$i!a$e, e;iste#te i# c!#ditiile !bis#uite1 0. p$i# i#clude$ea a#dicapatil!$ i# sc!lile !bis#uite, se a3u#"e %ai us!$ la i#tele"e$ea l!$ de cat$e #!$%ali, la accepta$ea si p$!te3a$ea l!$, c ia$ i# "$upu$ile s!ciale !bis#uite.B Se !bse$)a ca, a)a#ta3ele subli#iate de adeptii i#)ata%a#tului special sepa$at, $ep$e&i#ta, i# acelasi ti%p, si de&a)a#ta3e %a3!$e ale i#)ata%a#tului i#te"$at si i#)e$s, a)a#ta3ele siste%ului de i#)ata%a#t i#te"$at c!#stituie #ea3u#su$i ale i#)ata%a#tului se"$e"at. Re+e$i#du:se la situatia di# ta$a #!st$a, aut!$ul citat, c!#side$a ca, i#)ata%a#tul special se"$e"at #u p!ate +i des+ii#tat +a$a c$ea$ea u#ui cd$u !$"a#i&at!$ic, ca$e sa:l i#l!cuiasca si sa c!#t$ibuie la pe$+ecti!#a$ea p$e"ati$ii pe$s!a#el!$ a#dicapate. I# c!#ti#ua$e, su#t e#u%e$ate cate)a di#t$e ele%e#tele #ecesa$e t$ece$ii la i#)ata%a#tul i#te"$at di# R!%a#iaA sc i%ba$ea $adicala a atitudi#il!$ s!cietatii +ata de a#dicapati1 asi"u$a$ea u#!$ c!#ditii %ate$iale si spi$ituale supe$i!a$e, ca$e sa c!#t$ibuie la d!ta$ea supe$i!a$a a i#)ata%a#tului si e;iste#ta u#ui #u%a$ %a$e de cad$e didactice cu p$e"ati$e psi !peda"!"ica de specialitate, pe#t$u acti)itatile i#di)iduale, cu ele)ii a#dicapati. :::::::::::::::::::::::::::::: B E.Ve$&a:6Psi !peda"!"ia i#te"$a$ii si #!$%ali&a$ii6, i# Re)ista de Educatie Speciala, ($.1<199', pa".2:8. O se$ie di#t$e aceste ele%e#te au +!st ati#se t!tal sau pa$tial, de la data elab!$a$ii studiului, pa#a i# %!%e#tul de +ata. Este )!$ba , i# p$i#cipal, de aspecte te!$etice ce ti# de elab!$a$ea u#ui cad$u le"islati) si !$"a#i&at!$i adec)at si de i#stau$a$ea u#ei atitudi#i %ai +a)!$abile +at de pe$s!a#ele a#dicapate. Ra%a#, i#sa, #e$e&!l)ate ele%e#tele ese#tiale, ce ti# de i%bu#atati$ea c!#ditiil!$ %ate$iale ale s!cietatii, i# "e#e$al, si ale i#)ata%a#tului, i# pa$ticula$, p$ecu% si i#su+icie#ta specialistil!$ cali+icati i# d!%e#iul psi !peda"!"iei speciale. C!#cepe% t$ece$ea de la siste%ul se"$e"at de i#)ata%a#t special, di# ta$a #!ast$a, la siste%ul i#te"$at, ca pe u# p$!ces i#delu#"at si "$adual, i#
''

ca$e sa se ti#a sea%a de c!#ditiile speci+ice si t$aditiile $!%a#esti, i# d!%e#iul educatiei speciale. I# cad$ul acestui p$!ces, pe#t$u ! pe$i!ada de ti%p, )!$ c!e;ista +!$%e !$"a#i&at!$ice speci+ice i#)ata%a#tului special i#te"$at, cu cele ale i#)ata%a#tului i#te"$at. R!lul sc!lil!$ speciale se )a %!di+ica, ele de)e#i#d ade)a$ate ce#t$e de $esu$se pe#t$u i#)ata%a#tul i#te"$at, pe#t$u ! lu#"a pe$i!ada de ti%p, asa cu% #e de%!#st$ea&a e;pe$ie#ta ta$il!$ !ccide#tale. I# ca&ul ele)il!$ a#dicapati %i#tal, este util ca, i#te"$a$ea educati!#ala sa +ie i#ceputa cu acei ele)i cu de+icie#te %i#tale us!a$e ,debilitate %i#tale-. Ele)ii cu a#dicap %i#tal %!de$at ,i%becili- si se)e$ ,idi!ti-, )!$ +i $eti#uti i# c!#ti#ua$e i# cad$ul siste%ului de i#stitutii speciale. (u%ai dupa ! ate#ta e)alua$e a pe$+!$%a#tel!$, !bti#ute i# i#te"$a$ea ele)il!$ cu debilitate %i#tala, i# i#stitutii !bis#uite, se )a putea i#ce$ca i#te"$a$ea asistatil!$ cu a#dicapu$i %i#tale %ai "$a)e. I# c!#clu&ie, i#te"$a$ea si #!$%ali&a$ea a#dicapatil!$ p$esupu#e a3usta$ea a%bel!$ siste%e de i#)ata%a#t, atat cel special, cat si cel !bis#uit la #e)!ile ele)il!$, i# )ede$ea c!#st$ui$ii u#ei sc!li u#ice, pe#t$u t!ti c!piii, i#di+e$e#t de speci+icul ce$i#tel!$ educati!#ale, pe ca$e acestia le p$e&i#ta.

PRINCIPIUL INCLUZIUNII SI IMPLICATIILE SALE PENTRU EDUCAREA ELEVILOR HANDICAPATI Aplica$ea, i# ulti%ile d!ua dece#ii, i# ta$ile de&)!ltate, a p$i#cipiil!$ #!$%ali&a$ii si i#te"$a$ii, a dete$%i#at apa$itia, la i#ceputul a#il!$ >98, a u#ui p$i#cipiu %ai cup$i#&at!$, ca$e la$"este s+e$a de cup$i#de$e a cel!$ a#te$i!a$e, si a#u%e, rinci iul incluziunii. El se ba&ea&a pe e;ti#de$ea aplica$ii d$eptu$il!$ !%ului, i# )ede$ea asi"u$a$ii e"alitatii sa#sel!$, p$i#t$:! disc$i%i#a$e 4p!&iti)a6 a pe$s!a#el!$ a#dicapate %i#tal. 4I#clu&iu#ea6 se $e+e$a la +aptul ca, !$ici#e, i#di+e$e#t de de+icie#ta sa sau de di+icultatile pe ca$e le i#ta%pi#a i# i#)ata$e, t$ebuie t$atat ca u# %e%b$u al s!cietatii, ia$ di)e$sele se$)icii speciale, de ca$e a$e #e)!ie, t$ebuie +u$#i&ate i# cad$ul se$)iciil!$ s!ciale, educati!#ale, %edicale si celelalte se$)icii puse la disp!&itie tutu$!$ %e%b$il!$ s!cietatii.B
'*

I#clu&iu#ea este, deci, u# c!#cept %ai la$", ca$e se $e+e$a atat la i#te"$a$ea c!pilului a#dicapat %i#tal i# siste%ul educati!#al, cat si al celui c!%u#ita$, i# a#sa%blul sau. C!#side$a% ca, i#t$e c!#ceptele de i#clu&iu#e si i#te"$a$e, e;ista ! di+e$e#ta "$aduala de #ua#ta, p$i%ul subsu%a#du:l pe cel de:al d!ilea, asa cu% ! #!tiu#e "e#e$ala este sup$a!$d!#ata u#ei #!tiu#i speciale. =.T.Fall ,199'-, elab!$ea&a, i# acest se#s, ! de+i#itie %ai cla$a si #ua#tata, a$ata#d ca, i#clu&iu#ea t!tala a u#ui c!pil cu de+icie#te, se%#i+ica 4sa +ie %e%b$u depli# i#t$:! clasa, cu ele)i de )a$sta ap$!piata, i# sc!ala l!cala, +aca#d aceleasi lectii ca si ceilalti ele)i, c!#ta#d daca el #u este ac!l!. De ase%e#ea, c!pilul cu #e)!i speciale a$e p$iete#i, cu ca$e sa:si pet$eaca ti%pul i# a+a$a !$el!$ de cu$s, plus altii ca$!$a sa #u le +ie i#di+e$e#t si sa luc$e&e %ult pe#t$u a:l a3uta pe c!pil, sa +ie pe depli# i#clus i# )iata c!%u#itatii, +!l!si#d se$)iciile "e#e$ice, i%p$eu#a cu ceilalti cetate#i6. I# )i&iu#ea aut!$ului, elab!$a$ea u#ui p$!"$a% educati!#al pe#t$u u# c!pil cu #e)!i speciale, se des+as!a$a c!#+!$% tabl!ului de %ai 3!s. ,+i".1: Fall, 199'-. Obiecti)ul +i#al !$ica$ei acti)itati de i#te"$a$e, il $ep$e&i#ta, de +apt, ! i#clu&iu#e t!tala a pe$s!a#ei a#dicapate. Pe#t$u ati#"e$ea acestui !biecti), este #ecesa$a $e&!l)a$ea $espi#"e$ii s!ciale, pe ca$e pe$s!a#ele a#dicapate ! i#ta%pi#a di# pa$tea s!cietatii. Reactia de $espi#"e$e se p$!duce la #i)ele di+e$ite, #ecesitat#d %!dalitati de $e&!l)a$e speci+ice, dupa cu% $eiese di# tabelul de %ai 3!s. ,+i".'.-, dupa p$!+.d$.E%il Ve$&a si p$!+. d$. =aspe$ F!lst, c!#d stii#ti+ic: Luc$a$e de dise$tatie:?elicia Sta#escu, U#i). Bucu$esti, 1998-. :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
(i)ele la ca$e apa$e $espi#"e$ea s!ciala 9!dalitati de $e&!l)a$e :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: Individual Individual B di# pa$tea c!le"il!$, $udel!$, etc. B p$i# s+atui$ea si a3uta$ea c!#c$eta a pa$i#til!$ si sc!lil!$, ast+el i#cat acestea sa p!ata %edia i#te"$a$ea s!ciala a c!piil!$ l!$1 B a3uta#du:l pe c!pil sa aiba ! )a$ietate de e;pe$ie#te i# i#te$i!$ul si i# a+a$a sc!lii. :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: ::::::::::: +r#anizational +r#anizational B di# pa$tea sc!lil!$, clubu$il!$, etc. B a3uta#d siste%ul educati!#al #!$%al sa c!!pe: $e&e i# di$ectia de&)!lta$ii u#ei i#te"$a$i %atu$e. :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: :::::::::::: Societal Societal B c!pilul cu #e)!i speciale este )a&ut ca +ii#d B p$i# i%bu#atati$ea i%a"i#ii se$)iciil!$ si a

'.

alt+el, di+e$it de ceilalti, #eapa$ti#a#d s!cietatii.

publicul. :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: ::::::::::::

be#e+icia$il!$1 B sti%ula$ea !ca&iil!$ de i#te$actiu#e cu

?i".'. Reactia de accepta$e, cu ca$e se +i#ali&ea&a acest p$!ces c!%ple;, ca$e ! a#ulea&a, i# +i#al, pe cea de $spi#"e$e si dete$%i#a i#clu&iu#ea pe$s!a#ei $especti)e, a +!st p$e&e#tata de Ritc ie ,1988-. ,+i".*.?act!$ii i#clu&iu#ii I#clu&iu#ea #u este #u%ai ! sa$ci#a pe#t$u p$!+es!$i. Desi +!a$te %ult depi#de de atitudi#ea p$!+es!$ului +ata de c!pil cu #e)!i speciale si de e;pe$ti&a, ca$e se +ace i# )ede$ea adapta$ii cu$$icula$e, i#clu&iu#ea cipiil!$ cu #e)!i speciale #ecesita sc i%ba$i la di+e$ite #i)ele ale i#)ata%a#tului. I# lite$atu$a de specialitate, ca$e t$atea&a p$!cesul i#clu&iu#ii, se p!t "asi #u%e$!ase su"estii le"ate de p$eda$e si de p$actica i# p$actica la clasa, de !$"a#i&a$ea sc!lil!$ si de u# siste% de +act!$i de i%ple%e#ta$ea ca$!$a depi#de bu#a des+asu$a$e a educatiei i#clusi)e. I# a$tic!lul 4?act!$s i# i#clusi!#A a +$a%eJ!$C6, S.=.Pi3l si C.=.D.9eEe$, desc$iu u$%at!$ii +act!$i ,#u i#ai#te de a )!$bi desp$e cad$ul i# ca$e acestia se de&)!ltaA se c!#side$a ca educatia i#clusi)a depi#de de ceea ce +ac p$!+es!$ii i# clasa, de %!dul i# ca$e sc!ala isi !$"a#i&ea&a educatia si de u# #u%a$ de +act!$i e;te$i!$i sc!lii-, ,?elicia Sta#escu:Educatia speciala i# Da#e%a$ca, U#i).Bucu$esti:1998-.
, -I ,CC.P/,/
A ?I ACOLO 5RUPULUI :::::::::::: ::::::::::::::::::::::::::: a +i i# a +i i# #u +i )eci#atate sc!ala sti"%ati&at a c!%u#ica cu !a%e#ii a I se si%ti lipsa

0 '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' 0 '''''''''''''''''''''''''''''''''''''' 0
A ?I A?ECTAT DE CEEA CE SE I(TA9PLA

A ?I VA7UT CA PARTE A

::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: a lua deci&ii a #u +i a e;clus

::::::::::::::::: ::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: a pli%ba a %e$"e catelul p$i# pa$c :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: a +i i# t!aleta a +i i# disc!teca a +i i# cu$tea sc!lii a +i i# clasa

'/

?i".*. I#tele"e$ea p$!+u#da a i#clu&iu#ii. ,Ritc ie,1988Profesorul 9!dul i# ca$e p$!+es!$ul $eali&ea&a i#clu&iu#ea i# clasa, depi#de, i# %a$e %asu$a, de atitudi#ea lui +ata de c!piii cu #e)!i speciale si de $esu$sele disp!#ibile pe#t$u i#)ata$ea acest!$a. Aceste $esu$se su#t c!#side$ate a +i %et!dele de p$eda$e, %ate$ialele utili&ate, ti%pul disp!#ibil pe#t$u i#st$ui$e, cu#!sti#tele si dep$i#de$ile p$!+es!$il!$, d!ba#dite p$i# educatia si i#st$ui$ea pe$s!#ala. Atitudi#ea si $esu$sele p$!+es!$il!$ su#t a#te$i!a$e i# p$!cesul de p$eda$e pe#t$u c!piii cu CES, di# sc!li #!$%ale, p$eda$e ca$e se +ace c!#+!$% cu$$iculu%ului pe#t$u t!ti ele)ii. Sp$e de!sebi$e de ceilalti ele)i, cei cu CES au #e)!ie de u# ti%p de i#st$ui$e %ai %a$e, +!l!si$ea u#!$ %et!de de p$eda$e adaptate #e)!il!$ l!$ si cu#!sti#te p$!+esi!#ale. Sc!ala a$e i# )ede$e, pe la#"a $!lul de a asi"u$a c!pilului cu #e)!i speciale ,CES- u# p$!"$a% de luc$u i#t$:! clasa !bis#uita si u$%at!a$ele )a$iabile ca$e i#+lue#tea&a p$!cesul i#clu&iu#iiA a) Varsta apropiata a c!piil!$, +ii#d u# c$ite$iu i%p!$ta#t, atu#ci ca#d se iau deci&ii i# ceea ce p$i)este ab!$da$ea c!piil!$ i# "$up si a st$uctu$ii ti%pului de luc$u1 b) Prezenta la scoala locala, a +i i#sc$is i#t$:! sc!ala ca$e se$)este c!%u#itatea l!cala, di# &!#a, este u# luc$u de )al!a$e s!ciala. Val!a$ea pe ca$e %ulti !a%e#i ! ide#ti+ica, este aceea ca se de&)!lta ast+el dep$i#de$ile c!piil!$ de a se cu#!aste $ecip$!c si de a +i p$iete#i i# a+a$a sc!lii. A +i i#clus i# sc!ala l!cala este ! sa#sa i# plus pe#t$u ca u# c!pil sa +ie i%p$eu#a cu ceilalti si i# ti%pul libe$1 c) Participarea in comun la lectii, a +i acceptat si i#clus, este u# p$!ces ca$e ce$e pa$ticipa$e si p$e&e#ta +i&ica si, c!#t$a$ pu#ctului de )ede$e al %ult!$ peda"!"i, !$ice lectie p!ate +i e;pli)ata !$ica$ui c!pil, ast+el i#cat, pa$ticipa$ea lui la !$e sa capete se#s. ?ii#d p$e&e#t i# clasa, se c$ea&a !ca&ii de i#te$actiu#e de du$ata, ca$e #u a$ +i apa$ut daca c!pilul a$ +i +!st i# alta sc!ala, di#t$:! alta &!#a a !$asului1 d) Intemeierea prieteniilor si intelegerea dezvoltarii, A:i cu#!aste pe ceilalti #u este u# act pla#i+icat, ci este ceea ce aut!$ul #u%este cu$$iculu% ascu#s, ca$e cup$i#de t!ate $elatiile i#te$pe$s!#ale ca$e se stabilesc, !bse$)atii si alte e;pe$ie#te i#+!$%ale ce p!t apa$ea i#t$:! sc!ala tipica, !bis#uita. A )edea cu% se c!%p!$ta c!le"ii de aceeasi )a$sta #!$%ali sau cu a#dicapu$i, a a+la ce le place cel!$ di+e$iti de el, la ce aspi$a, a )edea cu% se $elati!#ea&a adultii ,altii dacat pa$i#tii lui-, a i#)ata cu% se +ace si cu% se des+ace ! p$iete#ie : su#t #u%ai cate)a.

'0

Pe#t$u a c$ea %ai %ult ti%p, p$!+es!$ii p!t apela, +ie la sp$i3i#ul u#!$ asiste#ti, +ie i#cu$a3ea&a acti)itatea i#di)iduala a ele)il!$ %ai d!tati si sp$i3i#i$ea $ecip$!ca i#t$e ele)i. ?!l!si$ea %ate$ialel!$ se p!ate +ace p$i# adapta$ea si %ultiplica$ea cel!$ !bis#uite la p!sibilitatile c!pilului ,de e;e%plu : %a$i$ea u#ui te;t-, p$i# +!t!c!pie$e. I# ceea ce p$i)este i%bu#atati$ea cu#!sti#tel!$ +ata de p$!ble%atica c!piil!$ cu (S, p$!+es!$ii p!t apela la a3ut!$ul si sp$i3i#ul ec ipel!$ de c!#sulta#ta, la specialisti. Scoala ?act!$ii de la #i)elul sc!lii sau de la #i)el #ati!#al, ca$e p!t i#+lue#ta +act!$ii ce acti!#ea&a la #i)elul p$!+es!$ului, su#t p$e$ec i&ite pe#t$u sc i%ba$ea atitudi#ii si a aplica$ii $esu$sel!$ i# educatie. Desi )!$bi% de i#clu&iu#e, #u pute% eli%i#a di# st$uctu$a !$"a#i&a$ii i#)ata%a#tului siste%ul sc!lii speciale. E;pe$ie#ta, cu#!sti#tele si +acilitatile acestui siste% p!t +i puse la disp!&itia sc!lii !bis#uite. (e $e+e$i%, aici, la sp$i3i#ul di# pa$tea ec ipel!$ de specialitate, la te$apeuti, la bibli!teci, ca$e c!#ti# i#+!$%atii desp$e %et!dele si te #icile speci+ice de p$eda$e:i#)ata$e, pe#t$u c!pilul cu #e)!i speciale. De ase%e#ea, c!!pe$a$ea i#t$e sc!lile #!$%ale este utila i# )ede$ea "asi$ii cel!$ %ai bu#e %!dalitati de a i#"$i3i c!piii cu CES. I# c!#clu&ie, !$"a#i&a$ea educatiei i#clusi)e la #i)elul sc!lii i%plicaA K ! st$uctu$a ca$e sa +u$#i&e&e se$)icii speciale i# sc!li1 K educatie speciala1 K alte siste%e de spi3i#1 K desce#t$ali&a$e1 K c!!pe$a$e i#t$e sc!li. Sc!ala i#clusi)a : sc!ala e+icie#ta pe#t$u t!ti Sc!ala i#clusi)a )al!$i+ica i#te$depe#de#ta, da$ si i#depe#de#ta c!piil!$. Ea isi )al!$i&ea&a ele)ii, pe$s!#alul si pe pa$i#ti, +ii#d ! c!%u#itate a cel!$ ca$e i#)ata. O sc!ala i#clusi)a )ede p!te#tialul +ieca$ui ele), c!#side$a#du:l d!ta i#t$:u# +el sau altul. De ase%e#ea, sc!ala i#clusi)a i%pa$taseste si !#!$ea&a di)e$sitatea u%a#a. Aici, ate#tia se i#d$eapta asup$a %!dalitatil!$ de a3ut!$a$e a c!piil!$, )e#i#d i# i#ta%pi#a$ea #e)!il!$ +ieca$ui ele) di# sc!ala, ast+el i#cat, acesta sa se si%ta bi#e)e#it si i# si"u$a#ta. U# alt p$i#cipiu al sc!lii i#clusi)e, este acela, ca ! p$eda$e bu#a este e+icie#ta atu#ci ca#d +ieca$e c!pil p!ate i#)ata, daca I se c$ea&a c!#ditiile #ecesa$e, daca e i#cu$a3at si daca I se +acilitea&a pa$ticipa$ea la acti)itati ca$e au se#s pe#t$u el. Cu$$iculu%ul si acti)itatile de i#)ata$e &il#ica, di# sc!ala i#clusi)a, se ba&ea&a pe t!ate cu#!sti#tele le"ate de u# p$!ces bu# de p$eda$e:i#)ata$e. Rutte$ ,1929-, $e+e$i#du:se la ceea ce +ace ca sc!lile sa +ie bu#e, spu#ea ca acestea 4stabilesc sta#da$de bu#e, u#de p$!+es!$ii +u$#i&ea&a
'2

%!dele p!&iti)e de c!%p!$ta%e#t, u#de ele)ii su#t laudati si li se !+e$a !ca&ii de a:si asu%a $esp!#sabilitatea, u#de c!#ditiile "e#e$ale de i#)ata$e su#t bu#e, ia$ lectiile su#t bi#e c!!$d!#ate6. Ca$acte$isticile acest!$ sc!li e+icie#te su#t desc$ise de 9el Ai#sc!J, i# luc$a$ea sa 4E++ecti)e Sc !!l +!$ All6, Da)id ?ult!# Publis e$s, L!#d!#,1991, pa".21, ast+elA 1. Conducerea centrata pe personal de catre directorul scolii di$ect!$ii sc!lil!$ e+ecti)e se i%plica acti) i# acti)itatea sc!lii, +a$a a e;e$cita u# c!#t$!l t!tal1 2. Implicarea grupurilor de presiune - deputatii ,ca "$upu$i de p$esiu#e-, p!t 3uca u# $!l +!a$te i%p!$ta#t i# de&)!lta$ea e+icie#tei u#ei sc!li1 3. Implicarea profesorilor - e+ecte p!&iti)e au +!st e)ide#tiate i# sc!lile i# ca$e p$!+es!$ii se i%plicau i# pla#i+ica$ea cu$$icula$a si i# alte aspecte ale p$!cesului deci&i!#al1 . Consistenta legaturii intre profesori - ac!l! u#de p$!+es!$ii su#t p$e!cupati de +!l!si$ea li#iil!$ di$ect!a$e p$!puse, s:a !bse$)at u# p$!"$es p!&iti) al c!piil!$. !. "esiuni structurate - atu#ci ca#d p$!+es!$ii isi pla#i+ica %u#ca si su#t bi#e !$"a#i&ati, e+ectele p!&iti)e #u i#ta$&ie sa apa$a1 #. Incura$area predarii intelectuale - i#t$eba$ile si a+i$%atiile !$d!#ate la u# #i)el supe$i!$ ca$e ii i#cu$a3ea&a pe ele)i sa +ie c$eati)i si sa $e&!l)e ast+el p$!ble%ele, au p$!%!)at p$!"$esul c!piil!$1 %. &ediul centrat pe munca - clasele e+icie#te e$au !cupate si acti)itatile des+asu$ate ac!l! u$%a$eau u# sc!p bi#e p$eci&at. P$!+es!$ul pet$ece %ai %ult ti%p pe#t$u a discuta c!#ti#utul acti)itatii. '. (tentie limitata in timpul sesiunilor - i#)ata$ea e$a +acilitata atu#ci ca#d p$!+es!$ii se c!#ce#t$au pe u#ul sau d!ua subiecte, i# ti%pul sesiu#ii. Ca#d apa$ %ai %ulte acti)itati, ate#tia p$!+es!$il!$ se di)i&ea&a si se i%plica %ai %ult i# !$"a#i&a$ea clasei, decat i# acti)itatea i# si#e. ). Comunicarea ma*ima intre profesori si elevi - )!$bi#d cu t!ata clasa sau cu "$upu$i, p$!+es!$ii %a$esc #u%a$ul de c!#tacte cu ele)ii. 1+. ,inerea evidentei - acest aspect al pla#i+ica$ii si e)alua$ii, pe ca$e p$!+es!$ul ! +ace, a$e u# e+ect p!&iti) asup$a ele)il!$. E)ide#tele i#clud date $e+e$it!a$e la de&)!lta$ea s!ciala a ele)il!$, p$!"$esul l!$ i#di)idual si i#"$i3!$a$ile pe ca$e acestia le au )is:a:)is de a#u%ite p$!ble%e. 11. Implicarea parintilor - ! p!litica i#+!$%ala a usii desc ise, a3ut!$ul pa$i#til!$ la clasa, !$"a#i&a$ea i#tal#i$il!$ cu pa$i#tii, pe#t$u a discuta p$!"$esul c!piil!$, t!ate acestea p$!%!)ea&a e+icie#ta sc!lii. 12. (tmosfera pozitiva - p$!+es!$ii cu ! atitudi#e p!&iti)a i# ti%pul !$el!$ si ca$e %a#i+esta i#te$es +ata de ele)i, c$esc i# %!d )i&ibil p$!"$esul i#di)idual.
'8

MODELE DE ORGANIZARE ALE INVATAMANTULUI INTEGRAT PENTRU HANDICAPATI I# %ulte ta$i, s:a ca&ut de ac!$d asup$a +aptului ca, ele)ii a#dicapati %i#tal, au d$eptul le"al de a i#)ata alatu$i de c!piii #!$%ali, i# aceeasi sc!ala. I# ulti%a suta de a#i s:a c$eat ! )a$ietate de %!dele, i# )ede$ea i#depli#i$ii acestui !biecti). 9!delele $ep$e&i#ta "$ade )a$iate de i#te"$a$e, de la i#te"$a$ea pa$tiala la cea t!tala. 9!delele cele %ai e;ti#se, i# pla# %!#dial, su#t u$%at!a$eleAB 1. 9!delul c!!pe$a$ii sc!lii speciale cu sc!ala !bis#uita1 '. 9!delul ba&at pe !$"a#i&a$ea u#ei clase speciale pe#t$u a#dicapati %i#tal i# sc!ala !bis#uita1 *. 9!delul ba&at pe +!l!si$ea u#ei ca%e$e de i#st$ui$e si $esu$se sepa$ate, i# cad$ul sc!lii !bis#uite1 .. 9!delul ba&at pe p$!+es!$ iti#e$a#t, speciali&at i# acti)itatea cu a#dicapatii %i#tal, ca$e dese$)este sc!ala !bis#uita1 /. 9!delul c!%u#, ba&at pe p$!+es!$ iti#e$a#t specialist i# acti)itatea cu a#dicapatii %i#tal, ca$e des$)este t!ti c!piii a#dicapati %i#tal di#t$:! a#u%ita &!#a "e!"$a+ica.B 1. Coo erarea scolii s eciale cu scoala o&isnuita1 I# cad$ul acestui %!del, sc!ala !bis#uita ia c!#duce$ea i# de&)!lta$ea i#te"$a$ii. Aceasta sc!ala speciala ca stabili le"atu$i cu cea %ai i%p!$ta#ta sc!ala !bis#uita di# )eci#atate. Pe#t$u i#ceput, c!!pe$a$ea c!#sta i# sc i%bul de )i&ite i#t$e c!piii cel!$ d!ua sc!li, pe#t$u a putea be#e+icia de +acilitatile l!$. I# %!%e#tul i# ca$e le"atu$ile su#t bi#e stabilite, c!piii a#dicapati %i#tal de la sc!ala, )!$ asista la ! pa$te sau la t!ate !$ele de la cealalta sc!ala. B adapta$e dupa Ste)e 9c Call:U#i). !+ Bi$%i#" a%, P$ele"e$e susti#uta i# Oct!%b$ie 1998 la Si%p!&i!#ul Sc!lii pe#t$u Fa#dicapati Vi&ual, Clu3: (ap!ca.
'9

P$!+es!$ii de la sc!ala speciala ii )!$ a3uta pe c!piii a#dicapati i#te"$ati, adapta#d %ate$ialele la !$e, da#d s+atu$i p$!+es!$il!$ di# sc!ala !bis#uita, cu p$i)i$e la %et!dele de p$eda$e, )!$ +ace pla#u$i de lectie i%p$eu#a si )!$ putea sa p$edea alatu$i de c!le"ii l!$ i# sc!ala de $e+e$i#ta. Sc!ala speciala p!ate !+e$i sc!lii !bis#uite $esu$se supli%e#ta$e, cat si e;pe$ie#ta p$!+es!$il!$, i# p$ea#ta%pi#a$ea "$eutatil!$ de i#)ata$e ale a#dicapatil!$ %i#tal. I# sc i%b, c!piii a#dicapati %i#tal p!t a)ea dese!$i acces la p$!"$a%a ,cu$$iculu%- %ult %ai di)e$si+icata si la s!cisli&a$ea %ult %ai la$"a, di# cad$ul sc!lii pe#t$u c!pii #!$%ali. C!piii a#dicapati %i#tal p!t a+la luc$u$i #!i desp$e c!#)ietui$ea cu c!piii #!$%ali si be#e+icia&a de sc!ala de p$!)e#ie#ta, special, i# ca&ul i# ca$e luc$u$ile #u %e$" bi#e. C!piii #!$%ali p!t d!ba#di capacitatea de i#tele"e$e +ata de c!piii a#dicapati. Pe#t$u a +i e+icie#t, acest %!del #ecesita cola&orare si re#atire minutioasa. - (vanta$ele acestui sistem. a. p$!+es!$ii di# sc!ala speciala be#e+icia&a de p!sibilitati de p$eda$e %ult %ai la$"i1 p$!+es!$ii di# sc!ala !bis#uita se p!t i#+!$%a asup$a u#!$ %ultiple aspecte, le"ate de #e)!ile i#di)iduale si d!ba#di e;pe$ie#ta de la c!le"ii di# sc!li speciale1 b. sc!ala speciala p!ate !+e$i sc!lii !bis#uite u# plus de $esu$se1 c. c!piii a#dicapati isi de&)!lta s!ciabilitatea, luc$a#d si a%esteca#du:se cu cei #!$%ali1 d. c!piii #!$%ali i#)ata desp$e a#dicapu$i. - /ezavanta$e. 1. c!piii i%plicati i# acest p$!"$a% p!t pet$ece %ult ti%p pe d$u%, de la u# l!c la altul1 '. acest siste% este di+icil de ad%i#ist$at, ba&a#du:se, i# p$i#cipal, pe bu#a)!i#ta cad$el!$ didactice i%plicate. , lica&ilitate I# ta$ile +a$a t$aditie i# i#te"$a$e, acest siste% a$e a)a#ta3ul de a !+e$i p!sibilitatea +!l!si$ii $esu$sel!$ si e;pe$ie#tei e;iste#te, +a$a a #ecesita u# capital supli%e#ta$ pe#t$u c eltuieli. Pe$%ite de&)!lta$ea si c$este$ea "$adului de i#te"$a$e di# i#te$i!$ul sc!lii speciale. Dac, i#sa, el s:a adaptat la #i)el #ati!#al, a$ $ep$e&e#ta, de +apt, o reafirmare a rolului traditional al scolilor s eciale. Acest %!del c!#stituie ! +!$%a $est$a#sa de i#te"$a$e, pe#t$u ca ele)ul c!#ti#ua sa l!cuiasca i# dec!$ul $e&ide#tial al sc!lii speciale. 9!delele ,'- si ,*- su#t %!dele de i#te"$a$e, i# cad$ul ca$!$a, a#dicapatii %i#tal ca$e l!cuiesc acasa, u$%ea&a ! sc!ala pe#t$u c!pii
*8

#!$%ali, i# "$upu$i. Aut!$itatile de i#)ata%a#t )!$ utili&a, i# acest sc!p, ! sc!ala !bis#uita, de &i. O ca%e$a sepa$ata este pusa la disp!&itie pe#t$u p$eda$ea si ac!$da$ea de sp$i3i# c!piil!$ a#dicapati si u# p$!+es!$, specialist, este a#"a3at i# sc!ala pe#t$u a sp$i3i#i p$!cesul de i#)ata%a#t. 2. 2odelul &azat e or#anizarea unei clase s eciale in scoala o&isnuita. C!pii su#t i#sc$isi i# aceasta clasa speciala si p$!+es!$ul specialist i# %u#ca cu c!piii a#dicapati, $aspu#de de educa$ea l!$. !. 2odelul &azat e folosirea unei camere de instruire si resurse. Aceasta este ! ca%e$a, i# cad$ul u#ei sc!li pe#t$u c!pii #!$%ali, ca$e se a+la i# "$i3a u#ui p$!+es!$ specialist i# acti)itatea cu a#dicapati %i#tal. C!#ti#e $esu$se ale specialistului. De !bicei, c!pilul a#dicapat este i#sc$is i#t$:! clasa de c!pii #!$%ali si p$!+es!$ul acelei clase $aspu#de de el. El %e$"e la ce#t$u de $esu$se la date pla#i+icate, pe#t$u s+atu$i, i#st$uctiu#i speciale, pe#t$u %ate$ii, cu% a$ +i l!"!pedia sau c!$ecta$ea de+icie#tel!$ +i&ice, cat si pe#t$u a lua apa$atu$a speciala sau %ate$ialele de ca$e au #e)!ie pe#t$u a:i a3uta la !$e. P$!+es!$ul este, de cele %ai %ulte !$i, %e%b$u al sc!lii !bis#uite. El p!ate sa p$edea alatu$i de p$!+es!$ul clasei, p!ate sa:l i#d$u%e pe acesta si asi"u$a sp$i3i#ul pe#t$u c!piii a#dicapati %i#tal. El %ai deti#e disp!#ibilitati i# le"atu$a cu p$e"ati$ea si pu#e$ea la disp!&itie a %ate$ialel!$ didactice pe#t$u !$e. 9!delul se p!ate c!%pleta cu p$!+es!$i asiste#ti ,speciali&ati i# educatia c!pilului cu #e)!i speciale-, ca$e sp$i3i#a p$!+es!$ul clasei i# ti%pul cu$su$il!$ pe#t$u $e&!l)a$ea p$!ble%el!$ educati!#ale ale c!piil!$ a#dicapati %i#tal.

- (vanta$e. a. I# cad$ul a%bel!$ siste%e, c!piii p!t l!cui acasa si p!t be#e+icia de si"u$a#ta t$aiului si c$este$ii i# %i3l!cul +a%iliil!$ si c!%u#itatii l!$, p$ecu% si de&)!lta$ea i#t$:u# %ediu al #!$%alil!$1 b. A%bele siste%e !+e$a a3ut!$ i%ediat, i#di)idual si speciali&at, c!piil!$ a#dicapati %i#tal, i# %asu$a ce$i#tel!$ si asi"u$a ! "a%a la$"a de %ate$iale si apa$atu$a, i# )ede$ea sp$i3i#i$ii c!piil!$ i# &!#ele de p$eda$e
*1

speciali&ata. C!piii de+icie#ti %i#tal p!t luc$a si i#)ata u#ul de la altul, i# acti)itatea pe "$upu$i %ici sau de la cei #!$%ali. c. A%bele siste%e ,i# special %!delul ca%e$ei de i#st$ui$e si $esu$se-, dau c!piil!$ p!sibilitatea de a i#)ata de la c!piii #!$%ali, i# situatii s!ciale #atu$ale. d. Su%a de ba#i #ecesa$a e +!a$te %ica. Clasa speciala sau ca%e$a de i#st$ui$e si $esu$se, puta#d +!l!si cladi$ile e;iste#te1 e. P$!+es!$ii di# sc!ala !bis#uita d!ba#desc u# "$ad de speciali&a$e si de i#tele"e$e, p$ea#ta%pi#a#d #e)!ile c!piil!$ a#dicapati %i#tal, pe ! ba&a $e"ulata, i#t$:u# siste% stabil si +a%ilia$ si p!t c!#sulta p$!+es!$ul specialist, ca$e, de ase%e#ea, e u# c!le" +a%ilia$. - /ezavanta$e. 1. I# cad$ul a%bel!$ siste%e, daca p$!+es!$ul specialist lipseste ,este b!l#a)-, e;ista pe$ic!lul i#capacitatii c!piil!$ de a pa$ticipa la !$e1 '. Clasa pe#t$u a#dicapati %i#tal p!ate a3u#"e sa +ie p$i)ita ca u# ele%e#t sepa$at de sc!ala !bis#uita si c!piii di# clasa speciala p!t +i i&!lati de c!piii #!$%ali si de p$!+es!$ii di# sc!ala !bis#uita ,se"$e"ati-. *. De !bicei, i# a%bele siste%e, c!piii #u p!t sa u$%e&e sc!ala di# )eci#atatea l!cala. T$ebuie sa +ie dusi u#de p$!+es!$ul specialist luc$ea&a. Deplasa$ile lu#"i si !b!sit!a$e, i#ai#te sau dupa sc!ala, c!#stituie u# i#c!#)e#ie#t i# acest ca&. 4. 2odelul itinerant. Este u# siste% ca$e e)ita de&a)a#ta3ul deplasa$il!$, de!a$ece c!pilul u$%ea&a sc!ala pe ca$e ! "aseste la cea %ai %ica dista#ta de d!%iciliu ,di# ca$tie$ul sau, cu c!piii )eci#i-. C!pilul c!#stituie, i# acest ca&, ! pa$te i#te"$a#ta di# clasa pe#t$u c!pii #!$%ali. C!pilul este i#st$uit de cat$e p$!+es!$ul clasei #!$%ale de c!pii si este sp$i3i#it de u# p$!+es!$ iti#e$a#t ,speciali&at i# %u#ca cu c!pii a#dicapati %i#tal- a#"a3at de aut!$itatile de i#)ata%a#t l!cale. C!pilul este, de !bicei, si#"u$ul c!pil a#dicapat %i#tal di# sc!ala. I# %!d ideal, c!pilul a#dicapat %i#tal )a pa$ticipa la t!ate !$ele di# p$!"$a%a si p$!+es!$ul iti#e$a#t )a !+e$i t!ata apa$atu$a speciala, de ca$e c!pilul a$e #e)!ie. P$!+es!$ul iti#e$a#t )a i#d$u%a p$!+es!$ii clasei, %ai ales i# le"atu$a cu ale"e$ea si +!l!si$ea %et!del!$ de p$eda$e cel!$ %ai adec)ate. P$!+es!$ul iti#e$a#t da, u#e!$i, i#st$uctiu#i c!pilului, i# )ede$ea d!ba#di$ii u#!$ abilitati speciale sau i# d!%e#ii %ai di+icile ale p$!"$a%ei. ). 2odelul comun.

*'

U# %!del c!%u# eate acela i# ca$e u# p$!+es!$ iti#e$a#t este $esp!#sabil pe#t$u t!ti c!piii a#dicapati %i#tal di#t$:! &!#a. Acest se$)iciu isi p$!pu#e sp$i3i#i$ea c!pilului si a +a%iliei, de i#data ce acesta a +!st depistat de se$)iciile %edicale ca +ii#d de+icie#t %i#tal ,p!ate c ia$ la #u%ai cate)a sapta%a#i-. P$!+es!$ul iti#e$a#t )a luc$a, %ai i#tai cu pa$i#tii, s+atui#du:i cu p$i)i$e la #e)!ile ti%pu$ii ale c!pilului si, pe %asu$a ce c!pilul c$este, )a a3uta pa$i#tii sa alcatuiasca u# p$!"$a% de i#)ata$e ti%pu$ie, +aca#du:i sa d!ba#deasca disp!#ibilitati pe#t$u c!%u#ica$e, de !$ie#ta$e spatiala si aut!se$)i$e. P$!+es!$ul, de ase%e#ea, e)aluea&a capacitatea c!pilului si ca#d e ca&ul, ca p$!duce u# p$!"$a% de sti%ula$ea si%tu$il!$ lui. P$!+es!$ul )a +acilita i#sc$ie$ea c!pilului i#t$:! "$adi#ita, )a a3uta la ale"e$ea sc!lii adec)ate si )a !+e$i s+atu$ile #ecesa$e educat!$il!$ si p$!+es!$il!$ di# $especti)ele i#stitutii. Daca pa$i#tii ale" ! sc!ala l!cala, pe#t$u c!pii #!$%ali, atu#ci p$!+es!$ul specialist ac!$da a3ut!$ c!pilului pe pa$cu$sul sc!lii si c ia$ pa#a i# i#)ata%a#tul supe$i!$. ?$ec)e#ta )i&itel!$ p$!+es!$ului iti#e$a#t )a$ia&a i# +u#ctie de #e)!ile c!pilului, de la u#a pe t$i%est$u, la *:. pe sapta%a#a. I# %a3!$itatea ca&u$il!$, $!lul p$!+es!$ului iti#e$a#t, pe#t$u c!piii de+icie#ti %i#tal, c!#sta i#t$:! c!%bi#atie de ac!$da$e de s+atu$i si de %et!de de p$eda$e. P$!+es!$ul iti#e$a#t )a ac!$da a3ut!$ i# c!!$d!#a$ea p$!"$esel!$, i# cd$ul p$!cesului educati!#al si )+a )i&ita pe$i!dic sc!ala i# cau&a. - (vanta$e. a. Su#t siste%e ca$e #u #ecesita %a$i c eltuieli i# )ede$ea c!#st$ui$ii de #!i cladi$i de sc!ala sau de clase1 b. I# cad$ul acest!$ siste%e, c!piii de+icie#ti %i#tal ,D9-, p!t u$%a sc!lile l!cale si p!t sta cu +a%iliile si c!%u#itatile l!$1 c. C!piii D9 au p!sibilitatea sa se a%estece cu c!piii #!$%ali, atat di# pu#ct de )ede$e s!cial, cat si di# pu#ct de )ede$e acade%ic, al p$e"ati$ii i#telectuale1 d. Pe$%ite ! i#te$)e#tie ti%pu$ie, p$!+es!$ii p!t i#cepe sa luc$e&e cu c!piii de ca#d su#t +!a$te %ici si cu +a%iliile l!$ i# acelasi ti%p. Ei p!t i#st$ui pa$i#tii pe#t$u a ac!$da a3ut!$ c!piil!$ l!$, i# sc!pul u#ei de&)!lta$i #!$%ale. - /ezavanta$e. 1. Aceste %!dele su#t depe#de#te de +acilitatile de t$a#sp!$t si de c!%u#ica$e, pe#t$u a +i e+icie#t1 '. Ati#" u# $a#da%e#t %a;i% i# ca&ul c!piil!$ cu a#dicapu$i %i#tale us!a$e. Este %ai di+icil a3ut!$ul ac!$dat, p$i# acest siste%, pe#t$u c!piii a#dicapati %i#tal se)e$1 *. A%plasa$ea i#di)iduala p!ate sa i%plice #ecesitatea dubla$ii aceleeasi apa$atu$i, i# %ai %ulte sc!li, pe ! a$ie la$"a1
**

.. Ca i# !$ice siste% de i#te"$a$e, succesul lui depi#de de atitudi#ea si "$adul de c!!pe$a$e de la clasa si de pe$s!#alitatea, aptitudi#ile si $esp!#sabilitatea p$!+es!$ului iti#e$a#t. I# c!#clu&ie, aceste a$ putea +i p$i#cipalele %!dele de i#)ata%a#t i#te"$at. (u este p!sibil sa e;iste %!dele, ca$e sa +aca +ata tutu$!$ #e)!il!$ c!piil!$ a#dicapati si, de aceea, este l!"ic sa se %e#ti#a ! )a$ietate de ast+el de )a$ia#te, de!a$ece u#ii di#t$e c!pii se p!t adapta bi#e i# cad$ul i#)ata%a#tului i#te"$at, i# ti%p ce altii a$ luc$a i# sc!lile speciale. C eia ale"e$ii adec)ate a %!delului !$"a#i&at!$ic c!#sta i# +idelitatea %et!del!$ de e)alua$e +!l!site. Ide#ti+ica#d i# %!d c!$ect #e)!ile c!pilului, %ai i#tai si ap!i ide#ti+ica$ea celei %ai adec)ate +!$%e !$"a#i&ati!#ale de i#)ata%a#t pe#t$u a satis+ace aceste #e)!i, )!$ dete$%i#a succesul sc!#tat. Siste%ele se d!)edesc a +i e+icie#te i# %!%e#tul i# ca$e su#t cladite pe ba&ele e;iste#te. Ele t$ebuie sa ia i# c!#side$atie c!#te;teleA : "e!"$a+ic, : s!ci!:ec!#!%ic, : de i#)ata%a#t, : t$ebuie pla#i+icate cu ate#tie. Pe#t$u de&)!lta$ea l!$, este #ecesa$a di)e$si+ica$ea "a%ei de se$)icii !+e$ite acest!$ c!pii. Acesta i%plica asi"u$a$ea u#ui i#)ata%a#t i#te"$at, , i# +a&a i#itiala, #u%ai c!piil!$ cu de+icie#ta %i#tala us!a$a, ca$e au +!st ide#ti+icati ca +ii#d cei %ai capabili de a a)ea succes i# cad$ul #!ului siste% ,cei %ai d!tati si s!cisbili-. Pe %asu$a ce c!piii D9 +ac p$!"$ese si i#c$ede$a i# acest siste% se c!#tu$ea&a, atu#ci se )a desc ide d$u%ul si c!piil!$ a#dicapati %i#tal %!de$ati si se)e$i, de a be#e+icia de a)a#ta3ele pe ca$e i#)ata%a#tul i#te"$at le !+e$a.

INFLUENTA INSTITUTIILOR TRADITIONALE ASUPRA PERSONALITATII HANDICAPATILOR MINTAL I# ta$a #!st$a, c!piii a#dicapati %i#tal su#t c$scuti si educati i# cad$u i#stitutiil!$ de !c$!ti$e si i#)ata%a#t special, +!$%ate di# sc!li a3utat!a$e cu case de c!pii pe#t$u debili %i#tal sau alte cate"!$ii de $eta$dati %i#tal.

*.

Desi le"islatia pe$%ite i#+ii#ta$ea de +!$%e !$"a#i&at!$ice alte$#ati)e, la acest siste% de tipul i#stitutiil!$ de %ica %a$i%e, c!%u#ita$e, +a%iliale sau educa$ea acest!$a i# cad$ul c!%u#itatii i# sc!lile publice, se +ac, de!ca%data, d!a$ di)e$se i#ce$ca$i ti%ide, c!#c$eti&ate su +!$%a u#!$ p$!iecte pil!t de %ici di%e#siu#i, i# di)e$se &!#e ale ta$ii. Este cu#!scut i# psi !l!"ie %!delul di#a%ic al sc i%ba$ii, ca$e e;plica de&)!lta$ea pe$s!#alitatii i# $elatie cu %ediul. C!#+!$% acestui %!del : 1%ediul de&)!ltat de pe$s!a#e1 '- pe$s!a#ele se de&)!lta sub i#+lue#ta %ediului de apa$te#e#ta si : *- pe$s!a#ele si %ediul i#te$acti!#ea&a i# pe$%a#e#ta si se sc i%ba c!#sta#t i# u$%a i#te$actiu#ii l!$. Gu$t LeJi# a e;ti#s #ua#tat acest %!del, i#t$!duca#d +!$%ula CI+,P,9-, adica 4c!%p!$ta%e#tul ,C- este +u#ctie a pe$s!#alitatii ,P- si a %ediului ,9-6. P$i#cipalul %e$it al lui LeJi# a +!st acela ca a at$as ate#tia asup$a e$!$ii t$ata$ii i&!late a pe$s!#alitatii, +a$a a +i luate i# sea%a i#+lue#tele p$!+u#de, pe ca$e le e;e$cita %ediul asup$a de&)!lta$ii sale. Di# i#te$p$eta$ea acestei te!$ii, $e&ulta ca, peste ca$acte$isticile de speci+icitate ale pe$s!#alitatii a#dicapatului se adau"a #!i ele%e#te, dete$%i#ate de %ediul de e;iste#ta al acestuia. I# a#u%ite situatii, +act!$ii de %ediu p!t dete$%i#a di+e$e#te p$!+u#de i#t$e di)e$sele tipu$i de pe$s!#alitati $eta$date %i#tal, i# +u#ctie de ca$acte$isticile l!$ si pe$i!ada de ti%p i# ca$e acti!#ea&a. Pe aceasta li#ie %e$" si !bse$)atiile lui Be#" t (i$3e, te!$eticia# de sea%a al p$i#cipiului #!$%ali&a$ii, ca$e p$i)este $eta$dul %i#tal, #u ca pe u# si%plu a#dicap, ci ca pe ! as!cie$e de t$ei a#dicapu$i. Aceste a#dicapu$i su#tA 1. a#dicapul %i#tal al i#di)idului1 '. a#dicapul i# c!#stie#ti&a$ea i#ta$&ie$ii %i#tale1 *. a#dicapul d!ba#dit sau i%pus. 1. 3andica ul mintal al individului, i#clude de+icie#tele c!"#iti)e, tulbu$a$ile de i#)ata$e, se#ti%e#tele de +$ust$a$e si esec as!ciate cu lipsa de $abda$e si i#tele"e$e di# pa$tea cel!$lalti %e%b$ii ai s!cietatii. 2. 3andica ul de constientizarea intarzierii mintale, se $e+e$a la )iata i#te$i!a$a a pe$s!a#ei $eta$date. El este e;p$i%at p$i# c!#ceptii desp$e si#e dist!$si!#ate, i&!la$e psi ica, t$ai$e e;ace$bata a p$!ble%el!$ pe$s!#ale, de+i#i$ea #ecla$a a p!&itiei sale +ata de ceilalti pa$te#e$i de )iata. C!#stie#ti&a$ea a#dicapului c!%plica, i# %!d de!sebit p$!cesul de de+i#i$e a p$!p$iei pe$s!#alitati. !. 3andica ul do&andit sau im us, se $e+e$a la tulbu$a$ile apa$ute i# c!%p!$ta%e#tul a#dicapatului %i#tal, dat!$ita i%p!sibilitatii adec)a$ii acestuia la c!#ditiile de %ediu ale s!cietatii, i# "e#e$al, sau dat!$ita atitudi#ii e$!#ate a pa$i#til!$, educat!$il!$ sau alt!$ pe$s!a#e i%plicate i# p$!cesul de
*/

$ecupe$a$e. Aici t$ebuie i#cluse aspecte le"ate de c!#ditiile i#stituti!#ale, lipsa c!#tactel!$ s!ciale, i#si+icie#te i# p$e"ati$ea cultu$ala si p$!+esi!#ala si i&!la$ea de c!%u#itate. T!ate cele t$ei a#dicapu$i %e#ti!#ate se a+la i# st$a#sa le"atu$a si se i#+lue#tea&a $ecip$!c, i#te$acti!#a#d i#t$:! st$uctu$a c!%u#a, ca$e este, de +apt, pe$s!#alitatea i#di)idului. Deci, cel %ai sisceptibil de sc i%ba$i este a#dicapul d!ba#dit, i%putabil %!dului de !$"a#i&a$e al i#stitutiil!$ si s!cietatii, i# "e#e$al. Pe#t$u $educe$ea a#dicapului d!ba#dit )a $e&ulta $educe$ea sau ate#ua$ea cel!$lalte d!ua tipu$i de a#dicap, pe ca$e pe$s!a#a a#dicapata %i#tal, le )a sup!$ta, i# acest ca&, %ai us!$. Aspectele le"ate de i#+lue#ta pe ca$e ! e;e$cita %ediul i#stituti!#al asup$a +!$%a$ii pe$s!#alitatii $eta$datil!$ %i#tal, a +!st ce$cetat si i# psi !l!"ia a%e$ica#a c!#te%p!$a#a. Ast+el, E.7ie"le$ si Da)id A. Balla, de la U#i)e$sitatea Lale, au sc!s i# e)ide#ta +aptul ca, a#u%ite ca$acte$istici ale i#stitutiil!$ i#+lue#tea&a c!%p!$ta%e#tul $eta$datil!$ %i#tal di# cad$ul acest!$a. I# acest se#s, ei au de%!#st$at ca, cu cat ! i#stitutie este %ai %a$e si %ai i&!lata de c!%u#itate, cu atat %ai %ult dete$%i#a c$este$ea %!ti)atiei asistatil!$ pe#t$u sp$i3i# si asiste#ta di# pa$tea pe$s!#alului di# $especti)a i#stitutie1 u# e;e%plu i# acest se#s a$ +i sc!lile %a%ut di# ta$a #!ast$a, ca$e se a+la i# aceasta situatie. I# i#stitutiile %a$i, c!piii cu a#dicap %i#tal su#t %ai dep$i)ati de i#+lue#ta s!ciala be#e+ica, decat i# cele %ici, de tip c!%u#ita$ si +a%ilial. Aut!$ii %e#ti!#ati au de%!#st$at ca, e;ista ! le"atu$a e)ide#ta i#t$e %a$i%ea i#stitutiil!$ si c!%p!$ta%e#tul p$edictibil al subiectil!$ i#stituti!#ali&ati. Dep$i)a$ea asistatil!$ de e;pe$ie#tele )ietii i# a+a$a i#stitutiil!$, i# c!%u#itate, duce la i#stau$a$ea u#ei sta$i de depe#de#ta acce#tuata +ata de pe$s!#alul di# i#stitutii. Acestea se %a#i+esta, %ai ales atu#ci ca#d cad$ele di# i#stitutii $eali&ea&a i#ta$i$ea c!%p!$ta%e#tului asistatil!$ p$i# $eactii )e$bale si c!%e#ta$ii pe$%a#e#te. Dep$i)a$ea s!ciala dete$%i#a tulbu$a$i p$!+u#de, i# pla#ul pe$s!#alitatii, duca#d la %!di+ica$i ca$e se $e+e$a la i#stau$a$ea u#ei sta$i de apatie, $et$a"e$e i# si#e, di%i#ua$ea si%tului $esp!#sabilitatii, i# lipsa i#d$u%a$il!$ c!#ti#ue ale educat!$il!$, T!ate aceste aspecte au +!st puse i# e)ide#ta i# u$%a u#!$ ce$ceta$i lab!$i!ase, ca$e au i#clus utili&a$ea u#!$ c esti!#a$e si teste de pe$s!#alitate c!%ple;e, elab!$ate Spit&, D!l+ si B!JlbE. S!lutia alte$#ati)a la c!#stitui$ea, i# %ediul i#stituti!#al, a u#ei le"atu$i pe$%a#e#te si st$a#se i#t$e c!pil si educat!$, este $educe$ea #u%a$ului si du$atei i#te$actiu#il!$ la st$ictul #ecesa$.

*0

Aceasta #!ua atitudi#e a$ dete$%i#a, dupa 7ie"le$, i%bu#atati$ea aut!#!%iei pe$s!#alitatii c!piil!$ $eta$dati di# i#stitutii. De ase%e#ea, c!#side$a% ca ea dete$%i#a c$este$ea si%tului $esp!#sabilitatii acest!$ c!pii. P$ecautia ca$e t$ebuie a)uta i# )ede$e, i# cad$ul ad!pta$ii acestei #!i atitudi#i, c!#sta i# e)ita$ea e;a"e$a$ii de a #u:i ac!$da #ici u# sp$i3i# c!pilului $eta$dat %i#tal, da#du:i ! aut!#!%ie t!tala i# acti)itatile sale. I# aceasta !$di#e de idei, studiile e+ectuate de #u%e$!si psi !l!"i a%e$ica#i, au dus la c!#clu&ia ca, i#stitutiile p!t de)e#i ade)a$ate %edii $eta$da#te. A#ali&ele e+ctuate i# acest se#s au pus i# e)ide#ta #u%e$!ase di+e$e#te, ca$e ti# de i#sasi !$"a#i&a$ea l!$, p$i#t$e acestea, cel %ai des %e#ti!#ate au +!st ca$acte$isticile de $i"iditate, c!#+!$%is% si st$icta !$"a#i&a$e, ca$e dete$%i#a ! p$edictibilitate dusa pa#a la aut!%atis% a e;iste#tei i# cad$ul u#ei i#stitutii. Acest %ediu dete$%i#a i# c!%p!$ta%e#tul c!piil!$ a#dicapati %i#tal, i#stau$a$ea i#c!%pete#tei s!ciale, dat!$ita abse#tei sp!#ta#eitatii, acce#tua$ii c!#+!$%is%ului si a lipsei de i#itiati)a i# actiu#ile p$!p$ii. Este e)ide#t +aptul ca, %!di+ica$ile de c!%p!$ta%e#t e#u%e$ate isi au !$i"i#ea i# de&ec ilib$ul c$eat de st$uctu$ile de pe$s!#alitate, speci+ice ale subiectil!$ si aceasta se $eali&ea&a, cu p$ecade$e ca#d a)e% i# )ede$e ! i#stituti!#ali&a$e i#delu#"ata. C!#stitui$ea u#ei #!i st$uctu$i de pe$s!#alitate, de tip i#stituti!#al, a$e ! i#+lue#ta #e"ati)a, )i&ibila %ai ales i# %!%e#tul i#te"$a$ii ta#a$ului i# )iata s!ciala, deci i#t$:u# %ediu %ai puti# !$"a#i&at si p$edictibil. Ti#a#d c!#t de te!$ia lui (i$3e, desp$e acu%ula$ea a t$ei cate"!$ii de a#dicapu$i, i# cad$ul pe$s!#alitatii a#dicapatului %i#tal, p$!cesul se%#alat dete$%i#a, i# +i#al, acce#tua$ea sta$ii de a#dicapa$e. Se $e%a$ca, de ase%e#ea, st$uctu$a i# i#te$i!$ul i#stitutiil!$ a u#ui c!%p!$ta%e#t pe ba&a de i%itatie, i# )ede$ea c!#+!$%a$ii si $especta$ii u#!$ $e"ula%e#te st$icte. I# cad$ul st$uctu$a$ii u#ui ast+el de c!%p!$ta%e#t !a$ecu% li#ia$ si ste$e!tip, su#t e;puse situatiile de c!#+lict si $e&!l)a$ea de p$!ble%e ca$acte$istice e;iste#tei de )iata c!tidia#a, +apt ca$e )a i#"$eu#a adapta$ea ulte$i!a$a la )iata s!ciala. 7ie"le$ si Balla au de%!#st$at ca e;ista di+e$e#te de c!%p!$ta%e#t di# cau&a u#ei st$uctu$i di+e$e#tiate a pe$s!#alitatii c!piil!$ ca$e au +!st i#stituti!#ali&ati, i#ca de la i#ceputul e;iste#tei l!$ si cei ca$e au +!st educati i# c!%u#itate si +a%ilie si ap!i i#t$!dusi i# cad$ul i#stitutiil!$ pe#t$u $eta$dati %i#tal. Ce$ceta$ile e+ectuate de aut!$ii $especti)i au de%!#st$at +aptul ca, aceste di+e$e#te se %e#ti# c ia$ daca c!%p!$ta%e#tul subiectil!$ i# cau&a este e)aluat dupa ! lu#"a p!$i!ada de i#stituti!#ali&a$e.

*2

U# alt aspect, se%#alat de Gi#", este le"at de di+e$e#tele i#t$e c!%p!$ta%e#tul c!piil!$, i# +u#ctie de tipul de i#stitutie i# ca$e se $eali&ea&a p$!cesul l!$ de $ecupe$a$e. Aut!$ul a%i#tit, a studiat c!%p!$ta%e#tul c!piil!$ ca$e t$aiesc i# %icile i#stitutii $e&ide#tiale i# cad$ul c!%u#itatii. Di# ce$ceta$ile e+ectuate a $e&ultat p$e&e#ta u#ui a)a#s c!#side$abil i# s+e$a capacitatii de c!%u#ica$e )e$bala si %atu$itatii dep$i#de$il!$ de )iata c!tidia#a, i# +a)!a$ea c!piil!$ cu $eta$d %i#tal, a ca$!$ e;iste#ta se des+as!a$a i# i#stitutiile c!%u#ita$e %ici, +ata de cei di# i#stitutiile de di%e#siu#i %a$i. Pute% c!#c ide ca, i# )i&iu#ea $e&ultatel!$ ce$ceta$il!$ p$e&e#tate succi#t, pe )iit!$ se i%pu#e si i# ta$a #!ast$a, e+ectua$ea u#!$ studii l!#"itudi#ale de a#)e$"u$a, ca$e sa pu#a i# e)ide#ta, cu cla$itate, le"atu$a di#t$e i#+lue#ta di+e$itel!$ tipu$i de i#stitutii desti#ate $eta$datil!$ %i#tal si st$uctu$a pe$s!#alitatii si c!%p!$ta%e#tului asistatil!$ di# i#te$i!$ul acest!$a. Ase%e#ea de%e$su$i episte%ice, c!#side$a% ca a$ putea c!#t$ibui cu succes la !pti%i&a$ea si sc i%ba$ea st$uctu$il!$ de educatie, $ecupe$a$e si asiste#ta s!ciala pe#t$u $eta$datii %i#tal. E)ide#t ca, i#stituti!#ali&a$ea #u dete$%i#a a#!$%alitatea a#dicapatului %i#tal, da$ u# %ediu sa$ac i# c!#tacte s!ciale si sti%ula$i #u p!ate c!#t$ibui la $ecupe$a$ea pe$s!#alitatii sale di&a$%!#ice. I# i#c eie$e, ap$ecie% ca, pe#t$u pe$+ecti!#a$ea $ecupe$a$ii pe$s!#alitatii si te$apia c!%p!$ta%e#tului a#dicapatil!$ %i#tal di# ta$a #!ast$a, se i%pu#, i# pla# !$"a#i&at!$ic, cu p$i!$itate, u$%at!a$ele cate"!$ii de %asu$iA 1. i# p$i%a etapa, $e#u#ta$ea la %a$ile i#stitutii t$aditi!#ale si i#l!cui$ea l!$ cu i#stitutii %ici, +le;ibile, st$a#s le"ate de c!%u#itate1 '. %!di+ica$ea %ediului i#stituti!#al clasic si i#l!cui$ea lui cu u#ul de tip +a%ilial1 *. t$ece$ea la siste%ul de educatie speciala, ba&at pe #!$%ali&a$e si i#te"$a$e, +a$a dist$u"e$ea siste%ului sc!lil!$ speciale aut! t!#e, ca$e p!t +u#cti!#a i# c!#ti#ua$e, ca ce#t$e de $esu$se. C!#side$a% ca, p$i#t$:! st$ate"ie c!e$e#ta, se )a $ecupe$a $apid decala3ul, e;iste#t i# p$e&e#t, i#t$e ta$a #!ast$a si ta$ile a)a#sate, i# $eali&a$ea educatiei i#te"$ate.

*8

STRATEGII RECOMANDATE PENTRU EDUCATIA INTEGRATA A ELEVILOR DEFICIENTI MINTAL I# a#ul 199*, U(ESCO a pus la disp!&itia p$!+es!$il!$ di# i#)ata%a#tul !bis#uit, ca$e luc$ea&a cu di)e$se cate"!$ii de ele)i cu CES, ! cule"e$e %et!dica, i#titulata 4Pac et de $esu$se pe#t$u i#st$ui$ea p$!+es!$il!$ : ce$i#te speciale i# clasa6 ,t$adusa i# li%ba $!%a#a cu sp$i3i#ul $ep$e&e#ta#tei U(ICE? di# R!%a#ia, i# a#ul 199/Luc$a$ea $eali&ata pe ba&a e;pe$ie#tei d!ba#dite de #u%e$!si $eputati e;pe$ti i#te$#ati!#ali, di# d!%e#iul peda"!"iei, cup$i#de, p$i#t$e altele, ! desc$ie$e a cel!$ %ai e+icie#te %et!de si p$!cedee, +!l!site pe#t$u i#st$ui$ea ele)il!$ a#dicapati alatu$i de #!$%ali, i# di)e$se ta$i ale lu%ii. Desi, #u +ace $e+e$i$e e;plicita la ele)ii a#dicapati %i#tal, !cupa#du: se de te #ici educati!#ale speciale ,ele)i ca$e i#ta%pi#a di+icultati %ai %a$i sau %ai %ici, de scu$ta sau lu#"a du$ata i# p$!cesul de i#)ata%a#t-, ! %a$e pa$te di#t$e %et!dele $ec!%a#date, p!t +i aplicate, cu succes si i# educa$ea ele)il!$ a#dicapati %i#tal i# siste% i#te"$at.
*9

Dupa pa$e$ea #!ast$a, aceste %et!de si te #ici p!t +i i%pa$tite i# d!ua cate"!$iiA 1. %et!de peda"!"ice "e#e$ale, +!l!site i# %!d #e%i3l!cit, i# acti)itatea cu ele)ul a#dicapat1 '. %et!de peda"!"ice speci+ice si !$"a#i&at!$ice, ce asi"u$a, i# p$i%ul $a#d, cu cad$u adec)at acti)itatii educati!#ale. 1. 2etodele eda#o#ice #enerale, u$%a$esc, asa cu% %e#ti!#ea&a 4Pac etul de $esu$se pe#t$u i#st$ui$ea p$!+es!$il!$6 u$%a$esc, i# p$i%ul $a#d, !pti%i&a$ea p$!cesului de i#)ata$e, la ele)ii a#dicapati. I# ca&ul p$!cedeel!$ de $ecupe$a$e a ele)il!$ a#dicapati %i#tal, ele #u c!#stituie #!utati abs!lute pe#t$u i#)ata%a#tul special di# ta$a #!ast$a, ci c!#stituie, %ai de"$aba, ! e#u%e$a$e a cel!$ %ai utile p$!cedee peda"!"ice pe#t$u acti)itatea cu acesti c!pii, di# !ptica specialistil!$ st$ai#i, i# )ede$ea i%pu#e$ii u#ei p$actici educati!#ale u#ita$e. P$!cedeele didactice $ec!%a#date, i# acest se#s, su#t u$%at!a$eleA a- 0construirea lectiilor noi pe baza cunostintelor anterioare ale elevilor1, ca$e se $e+e$a la +!l!si$ea de cat$e p$!+es!$ a e;pe$ie#tei acu%ulate de ele)i i# t$ecut, pe#t$u ac i&iti!#a$ea de i#+!$%atii #!i1 b- folosirea e*perientelor zilnice ale elevului, se $e+e$a la i#clude$ea u#!$ e;e%ple ca$e ti# de e;pe$i%e#tele &il#ice ale ele)ului, pe#t$u i#susi$ea u#!$ c!#cepte #!i1 c- acordarea de functionalitate invatarii, $ep$e&i#ta a %!dalitate ca$e c!#sta i# a da ele)ului !ca&ia sa aplice cu#!sti#tele d!ba#dite i# )iata &il#ica1 d- trezirea interesului pentru continut, prin folosirea povestirilor, c!#t$ibuie la sp!$i$ea i#te$esului pe#t$u c!#ti#utul p$edat ele)il!$1 e- raportarea invatarii la alte materii, asi"u$a $eali&a$ea le"atu$ii i#t$e cu#!sti#tele p$edate la ! a#u%ita discipli#a, !+e$i#d ele)ului ! i%a"i#e c!%ple;a i#t$:! )i&iu#e %!de$#a, i#te$discipli#a$a, asup$a i#+!$%atiil!$ d!ba#dite1 +- folosirea calatoriilor si e*cursiilor ofera elevilor posibilitatea sa aplice in practica cunostintele teoretice dobandite la diverse discipline de studiu2 g) $ocurile,c!#stituie ! %et!da at$acti)a, atat pe#t$u sti%ula$ea i#)ata$ii, cat si pe#t$u $ec!%pe#sa$ea acesteia. T!ate aceste %et!de de sti%ula$ea i#)ata$ii p!t +i +!l!site i# acti)itatea cu a#dicapatii %i#tal, i# %!d si#"ula$ sau p$i# as!cie$e. 2. 2etodele s ecifice #u%ai i#)ata%a#tului i#te"$at si !$"a#i&at!$ice "e#e$ale, asa cu% a% a$atat, p$e"atesc $eali&a$ea acti)itatii cu ele)ii a#dicapati %i#tal, i#te"$ati, asi"u$a#d u# cad$u adec)at i# ca$e se p!t +!l!si sau #u, dupa ca&, %et!dele di$ecte de i#)ata$e.

.8

C!#side$a% ca, i# cad$ul i#)ata%a#tului i#te"$at, p$!+es!$ul t$ebuie sa6pe#dule&e6 i# pe$%a#e#ta, i#t$e cele d!ua cate"!$ii de %et!de. Di# cate"!$ia %et!del!$ speci+ice i#)ata%a#tului i#te"$at, e#u%e$a% u$%at!a$ele, ca +ii#d %ai i%p!$ta#teA A. I#)ata$ea p$i# c!!pe$a$e i# cad$ul "$upului de ele)i ,Siste%ul de i#st$ui$e tut!$-, dupa Da)id Bai#e.B Acest siste% se $e+e$a, i# "e#e$al, la situatia i# ca$e u# ele) ac!$da altui ele) asiste#ta, ca %ediat!$, i# sc!pul i#st$ui$ii. Siste%ul de tip 4tut!$6 p!ate +i de d!ua +elu$iA 1. :ele)ii %a$i ii asista pe cei %ai %ici decat ei1 '. :ele)ii de aceeasi )a$sta se asista $ecip$!c. I# %!d #!$%al, p$i%a %et!da se d!)edeste %ai e+icie#ta decat cealalta, i# c!#te;t te!$etic. Daca !biecti)ul tut!$iatului este i#d$eptat i#sp$e accepta$ea s!ciala a ele)il!$ a#dicapati, a d!ua s:a$ putea sa +ie %ai B P$eda V. M N Educatia c!piil!$ cu ce$i#te speciale i# educatie si di#a%ica ei6, Edit. T$ibu#a i#)ata%a#tului, 1988, pa".1.2:1/0. e+icie#ta. De !bicei, e;ista u# ele) cu abilitati ase%a#at!a$e sau i#+e$i!a$e. S:a c!#statat, ca ele)ii a#dicapati, bi#e i#st$uiti si sup$a)e" eati, p!t +i +!l!siti i# di)e$se d!%e#ii ca tut!$i pe#t$u c!le"i de:ai l!$ ,i# p$ealabil alesi i# acest sc!p- sau pe#t$u ele)i %ai %ici decat ei. 9ai %ult, s:a c!#statat ca, di# acest siste% au de i#)atat atat tut!$ii, cat si ele)ii pe ca$e acestia ii i#d$u%a1 u#e!$i se i#ta%pla ca, tut!$ii sa aiba %ai %ult de casti"at. Cei %ai %ulti ce$cetat!$i c!#side$a ca ele)ii a#dicapati, p!t i#)ata %ai %ult desp$e u# subiect , i#)ata#du:i pe altii decat a$ i#)ata i#t$:! ca$te sau audii#d u# p$!+es!$. C!#+!$% studiil!$, $e&ulta ca %ulti ele)i tut!$i au +!st +!l!siti pe#t$u a a3uta la c$este$ea capacitatii de $ecu#!ste$e a cu)i#tel!$, a a#ali&ei +!#etice, a dep$i#de$il!$ %ate%atice, a dep$i#de$il!$ pe#t$u i#te$actiu#e s!ciala, etc. C!#side$e#tele de la ca$e t$ebuie sa p!$#easca u# p$!+es!$ atu#ci ca#d decide sa +!l!seasca sau #u u# ele) i# $!l de tut!$, su#tA B #e)!ile speci+ice ale tut!$il!$ si ale el)il!$ pe ca$e acestia u$%ea&a sa:i asisteA B ti%pul si e+!$tul #ecesa$ i#st$ui$ii tut!$il!$1 B $ap!$tul c!st<e+icie#ta a p$!cedu$ii i# situatia data1 Siste%ul tut!$ i# $e"i% 4p$!pa"a$e6, ia #aste$e atu#ci ca#d ele)ii a#dicapati su#t i#st$uiti sa se asiste u#ii pe altii1 (u%a$ul tut!$il!$ c$este i# %!d "$adual, pe %asu$a ce tut!$ii i#st$uiesc alti ele)i a#dicapati sa de)i#a tut!$i. Sp$e e;e%plu, pat$u ele)i cu di+icultati de i#)ata$e ,DI- su#t i#st$uiti sa +ie pe#t$u pat$u ele)i cu de+icie#te c!%p!$ta%e#tale ,DC-. Ele)ii DI )!$ i#st$ui pe cei DC sa de)i#a la $a#dul l!$ tut!$i. Re&ulta ast+el, !pt tut!$i ca$e

.1

)!$ i#cepe sa i#st$uiasca alti !pt ele)i pe#t$u a de)e#i tut!$i1 (u%a$ul tut!$il!$ c$este, ast+el, +!a$te $apid. B- I#)ata$ea p$i# c!lab!$a$ea di#t$e p$!+es!$ul clasei si alte pe$s!a#e adulte de sp$i3i#. Pe$s!a#ele de sp$i3i# p!t +i pa$i#ti, )!lu#ta$i, pe$s!a#e speciali&ate. L!$ t$ebuie sa li se spu#a e;act, i#ai#te de a i#cepe sa luc$e&e cu ele)ii, ce au de +acut, ca#d, u#de, cu ci#e t$ebuie sa luc$e&e si cu%. De ase%e#ea, este util ca i#ai#te de a i#cepe sa luc$e&e cu ele)ii, sa li se ac!$de ! &i pe#t$u !bse$)atie si i#t$eba$i. Ei )!$ +i i#st$uiti sa c!%plete&e ! +isa de c!#t$!l, ca$e cup$i#de ! desc$ie$e a ceea ce se astepta de la ei si ca$e p!ate +i ulte$i!$ +!l!sita de ei i#sisi i# sc!pul e)alua$ii p$!p$iei %u#ci. I#itie$ea l!$ )a a)ea l!c i# abse#ta ele)il!$. 5a$E T !%as, a pus la pu#ct u# siste% e+icace de utili&a$ea pe$s!a#el!$ adulte si ele)il!$, i# calitate de c!lab!$at!$i ai p$!+es!$il!$, pe#t$u $e&!l)a$ea p$!ble%el!$ de i#)ata$e ale ele)il!$ cu CES. I# cad$ul tipului de c!lab!$a$e, p$!pus de el, +ieca$e di#t$e pe$s!a#ele adulte pa$ticipa#te la p$!cesul de i#)ata$e, i#depli#este u# $!l bi#e de+i#it, dupa cu% u$%ea&aA 1- : pe$s!a#a ca$e !+e$a a3ut!$, este $esp!#sabila de sp$i3i#i$ea i#te#si)a a u#ui ele) sau "$upu$i %ici de ele)i, pe#t$u ! scu$ta pe$i!ada de ti%p1 '- : %a#a"e$ul acti)itatii %e#ti#e $estul clasei i%plicata i# $e&!l)a$ea sa$ci#il!$ si acti)itatil!$ stabilite1 *- : cel ca$e se deplasea&a, ti#de sa %e#ti#a +lue#ta acti)itatil!$, p$i# $e&!l)a$ea p$!ble%el!$ le"ate de $esu$se. I#t$:! clasa bi#e !$"a#i&ata, aceste sa$ci#i su#t i#c$edi#tate, de !bicei, ele)il!$. B I# "e#e$al, ca#d se !ta$aste i#stitui$ea u#ui p$!"$a% pe#t$u +!l!si$ea de ele)i tut!$i sau p$!+es!$i de sp$i3i#, t$ebuie a)ute i# )ede$e u$%at!a$ele aspecteA : ca$e su#t !biecti)ele acestui p$!"$a%O ce $e&ultate be#e+ice su#t asteptate pe#t$u p$!+es!$ii de sp$i3i#, tut!$i si ele)ii l!$O : ce abilitati c!#c$ete s!licita !biectul i#st$ui$iiO : ci#e a$ putea sa +ie tut!$i sau p$!+es!$i de spi3i#O : ca#d, cu% si cat ti%p sa se des+as!a$e i#st$ui$ea tut!$il!$ sau p$!+es!$il!$ de sp$i3i#O : de ce %ate$iale sau ec ipa%e#t este #e)!ieO : cu% si ca#d )!$ +i acestia sup$a)e" eati si cu% si cat de des li se )!$ aduce la cu#!sti#ta !bse$)atiile $e&ultateO : pe#t$u cat ti%p, cat de +$ec)e#t si u#de se )a des+asu$a p$!"$a%ul tut!$ialO : ce %et!de tut!$iale sau de i#)ata$e se )!$ +!l!siO
.'

: cu% t$ebuie tut!$ul sa $eacti!#e&e la c!%p!$ta%e#te c!$ecte sau i#c!$ecteO : ce p$!ble%e ,le"ate de a3ut!$ul tut!$ial, de %et!da de p$eda$e, de c!%p!$ta%e#te- p!t sa apa$a %ai +$ec)e#t, cu p$!babilitatea cea %ai %a$e si cu% a$ t$ebui ele ab!$date si $e&!l)ateO Scenarii e !re are-in"a#are Sce#a$iile de p$eda$e:i#)ata$e desc$iu i# sec)e#ta, e;act ceea ce t$ebuie sa +aca si sa spu#a tut!$ul, p$ecu% si +ieca$e pas al i#st$ui$ii. Sce#a$iile a$ata, de ase%e#ea, ce t$ebuie +acut i# ca&ul i# ca$e apa$e ! e$!a$e. :::::::::::::::::::::::
adapta$e dupa U(ESCO M N Pac etul de $esu$se pe#t$u i#st$ui$ea p$!+es!$il!$ M Ce$i#te speciale i# clasa P, %!dulul ., pa".1*2:18', U(ICE?, 199/.

Odata ce u# ast+el de sce#a$iu a +!st elab!$at, p!ate +i +!l!sit, i# %!d $epetat, de %ai %ulti tut!$i cu %ai %ulti ele)i. In$#r%irea #%#&ri'&r $i !r&(e$&ri'&r e $!ri)in I# "e#e$al, tut!$ii si p$!+es!$ii de sp$i3i# su#t i#st$uiti dupa u$%at!a$ele %et!deA : de%!#st$atia : i#)e$sa$ea $!lu$il!$ : p$eda$ea sub sup$a)e" e$e. a. demonstratia. p$!+es!$ul de%!#st$ea&a tut!$ului, +!l!si#d 3!cul de $!l, cu% t$ebuie sa i#st$uiasca ele)ul. I# "e#e$al, tut!$ii si p$!+es!$ii de sp$i3i# su#t i#st$uiti sa +!l!seasca u$%at!a$ea %et!daA : capta$ea ate#tiei1 : de%!#st$atia1 : e;e$sa$ea c!%p!$ta%e#tului ti#ta1 : )e$i+ica$ea<e)alua$ea ati#"e$ii !biecti)ului. b. inversarea rolurilor. dupa de%!#st$a$ea %et!dei de i#st$ui$e de cat$e p$!+es!$, tut!$ul sau p$!+es!$ul de sp$i3i# de%!#st$ea&a, la $a#dul sau, p$!+es!$ului %et!da p$!aspat i#)atata. P$!+es!$ul, ca$e ia l!cul ele)ului, c!%ite e$!$i pe ca$e ele)ii le c!%it i# %!d +$ec)e#t, testa#d, ast+el, capacitatea tut!$ului de a le c!$ecta i# %!d c!$espu#&at!$. c. predarea sub supraveg3ere. p$!+es!$ul )a sup$a)e" ea tut!$ul i# p$i%a sapta%a#a de luc$u1 tut!$ii sau p$!+es!$ii de sp$i3i# a#dicapati p!t a)ea #e)!ie de i#d$u%a$e, ! pe$i!ada %ai i#delu#"ata1 aceasta p!ate +i supli#ita de p$!+es!$ sau de alti tut!$i sau p$!+es!$i de sp$i3i#, de3a i#st$uiti.

.*

C. P$eda$ea pe ba&a de pa$te#e$iat i#t$e p$!+es!$ii sc!lii, a$e d$ept sc!p pe$+ecti!#a$ea peda"!"ica a +ieca$ui pa$ticipa#t si s!luti!#a$ea !pti%a a p$!ble%el!$ educati!#ale apa$ute i# acti)itatea cu ele)ul a#dicapat %i#tal. Aceasta st$ate"ie, utili&ata pe#t$u pe$+ecti!#a$e p$!+esi!#ala, se p$e&i#ta sub u$%at!a$ele )a$ia#teA 1. +&servarea in cu lu, ca$e se $e+e$a la asista$ea u#ui p$!+es!$ de u# alt c!le" al sau, i# cad$ul lectiil!$, pe#t$u cla$i+ica$ea si s!luti!#a$ea p$!ble%el!$ pe ca$e acesta le i#ta%pi#a. 2. Su ervizarea clinica, este ! te #ica %ai elab!$ata de !bse$)atie, +!l!sita pe sca$a la$"a i# SUA, ca$e se c!#ce#t$ea&a pe %asu$a$ea pe$+!$%a#tel!$ !bti#ute de p$!+es!$i. 9et!da se c!%pu#e di# t$ei etape disti#cteA a- : sedi#ta de pla#i+ica$e, i# ca$e se stabilesc aspectele ce )!$ +i u$%a$ite1 b- : !bse$)a$ea clasei i# ti%pul acti)itatii, i# ca$e se adu#a datele ce se subsu%ea&a aspectel!$ ,!biecti)el!$- stabilite a#te$i!$1 c- : sedi#ta de c!#clu&ii, i# ca$e se a#ali&ea&a $e&ultatele !bti#ute i# ati#"e$ea !biecti)el!$ p$!puse si se cauta #!i alte$#ati)e, pe#t$u ati#"e$ea acest!$a, i# )iit!$. !. Instruirea cu lului, se $e+e$a la pe$+ecti!#a$ea u#ui p$!+es!$ de cat$e u# alt p$!+es!$, %ai +a%ilia$i&at, sp$e e;e%plu, cu ! a#u%ita p$!ble%a di# cad$ul cu$$iculu%ului de p$eda$e, ca$e, i# acest ca&, deti#e $!lul de i#st$uct!$. P$eda$ea pe ba&a de pa$te#e$iat di#t$e p$!+es!$ii u#ei sc!li, se p!ate i%bu#atati p$i# utili&a$ea u#ei ro#ramari fle"i&ile. Aceasta c!#sta di#t$:! 4p$!"$a%a$e adec)ata a acti)itatil!$, ca$e +ace p!sibil ca p$!+es!$ii sa ac!$de, !ca&i!#al, i#st$ui$e i#di)iduala sau pe#t$u "$upu$i %ici de ele)i cu #e)!i speciale. D!i sau %ai %ulti p$!+es!$i, p!t stabili sa:si c!%bi#e ele)ii, pe#t$u acti)itati ca$e #ecesita %ai puti#a sup$a)e" e$e. Ca#d ele)ii, di# d!ua sau %ai %ulte clase, au #e)!ie de i#st$ui$e speciala, p!ate +i ec!#!%isit ti%p si e+!$t, daca +ieca$e p$!+es!$ isi ale"e si p$e"ateste u# pac et de i#st$ui$e speciali&at pe ! a#u%ita p$!ble%a6. I# acest %!d, p$!+es!$ul $especti) p!ate +i +!l!sit i# i#st$ui$ea %ai %ult!$ clase i# ca$e su#t i#te"$ati ele)i a#dicapati %i#tal. Aplica$ea tutut$!$ acest!$ st$ate"ii didactice, #ecesita e;iste#ta u#ui spatiu adec)at, i# ca$e sa se p!ata des+asu$a acti)itatile adaptate p!sibilitatil!$ ele)il!$ a#dicapati %i#tal. Cu p$i)i$e la acesta, a apa$ut i# lite$atu$a de specialitate c!#ceptul de 4centru de invatare. 4U# ce#t$u de i#)ata$e este u# spatiu $e&e$)at i# clasa, u#de ele)ii p!t sa des+as!a$e ! acti)itate de i#)ata$e i#depe#de#t sau sub i#d$u%a$e.
..

Acesta t$ebuie sa pu#a la disp!&itia ele)il!$ u$%at!a$eleA : spatiu de luc$u : %ate$ialele si ec ipa%e#tele #ecesa$e : i#st$uctiu#i ca$e desc$iu ce si cu% t$ebuie +acut : ! lista de c!#t$!l pe#t$u e)alua$ea %u#cii : +!i de $aspu#s M +ise i#di)iduale : +ise pe#t$u i#$e"ist$a$ea pe$+!$%a#tel!$ : " id pe#t$u c!$ecta$ea e$!$il!$. I#t$:u# ce#t$u de i#)ata$e, ele)ii a#dicapati %i#tal p!t aplica, $ecapitula sau "e#e$ali&a c!#ceptele p$edate i# cad$ul clasei si isi p!t +!$%a di)e$se cate"!$ii de dep$i#de$i. Ce#t$ele p!t +i +!l!site i# ti%pul +a&el!$ de d!ba#di$e, past$a$e sau "e#e$ali&a$ea cu#!sti#tel!$, i# cad$ul p$!cesului de i#st$ui$e. Ce#t$ul de i#st$ui$e pe$%ite p$!+es!$ului sa i#di)iduali&e&e i#st$ui$ea si sa +acilite&e e;e$sa$ea supli%e#ta$a pe#t$u ele)ii ca$e #ecesita acest luc$u. Se p!ate apela la ce#t$ul de i#)ata$e, i# u$%a u#ei lectii, ca alte$#ati)a pe#t$u te%ele date ele)il!$ sp$e $e&!l)a$e i# clasa sau pe#t$u i%b!"ati$ea acti)itatii. Ce#t$ele de i#st$ui$e t$ebuie sa +ie ast+el !$"a#i&ate, i#cat u#ul sau %ai %ulti ele)i sa p!ata +i i%plicati, i# acelasi ti%p sau la %!%e#te de ti%p di+e$ite, #e+ii#d abs!lut #ecesa$a p$e&e#ta p$!+es!$ului. 9ate$ialele t$ebuie p$e"atite di# ti%p, ia$ ele)ii i#st$uiti sa lase la pleca$e, ce#t$ul asa cu% e$a ca#d au )e#it.6 Structura rocesului interventiei si(o eda#o#ice intr'un centru de inte#rare O$ice sc!ala publica !bis#uita, dat!$ita e;iste#tei u#ui #u%a$ de ele)i cu CES , a#dicapati %i#tal, de e;e%plu-, i# &!#a de dese$)i$e a i#stitutiei de i#)ata%a#t $especti)e, se p!ate t$a#s+!$%a i#t$:u# ce#t$u de i#te"$a$e, i# situatia i# ca$e d!$este sa cup$i#da i# siste%ul sau educati!#al "e#e$al, acei ele)i cu p$!ble%e. T$a#s+!$%a$ea u#ei sc!li !bis#uite, i#t$:u# CE(TRU DE I(TE5RARE, este u# p$!ces c!%ple;, ca$e i%plica %ai %ulte c!%p!#e#teA 1. :t$a#s+!$%a$i !$"a#i&at!$ice1 '. :%!di+ica$i st$uctu$ale1 *. :adapta$ea i#te$)e#tiei psi !peda"!"ice1 .. :sc i%ba$i cu$$icula$e1 /. :selecta$ea %et!del!$ utili&ate, i# +u#ctie de !biecti)ele +i;ate1 0. :ad!pta$ea u#!$ p$!cedu$i de e)alua$e cla$e si p$ecise. 1. /ransformarile or#anizatorice )!$ )i&a aspectele le"ate deA
./

a- clasi+ica$ea $!lu$il!$ si at$ibutiil!$ u$%at!$il!$ +act!$iA : c!#duce$ii ce#t$ului : pa$i#til!$ :::::::::::::::::::::::::::: BD.V.P!p!)ici M N Ele%e#te de psi !peda"!"ia i#te"$a$ii P, edit. P$!: Fu%a#itate, 1999, pa".00:21. : alt!$ a"e#ti c!%u#ita$i b- alcatui$ea si stabili$ea sa$ci#il!$ ec ipei de i#te$)e#tie, alcatuita, i# +u#ctie de p!sibiltati si ce$i#te, di#A : p$!+es!$ titula$ : p$!+es!$ speciali&at : p$!+es!$ iti#e$a#t : p$!+es!$ asiste#t. c- a#"a3a$ea de pe$s!#al %edical si pa$a%edical, pe#t$u $eali&a$ea $ecupe$a$ii si te$apiei speciali&ateA : %edici : asiste#te %edicale : psi !te$apeuti : l!"!pe&i : Ci#et!te$apeuti : te$apeuti !cupati!#al. 2. 2odificarile structurale, )!$ a)ea i# )ede$e u$%at!a$ele c!%p!#e#te, cu )a$iabilele a+e$e#teA a- ele%e#tele %ate$iale : spatiul si $esu$sele %ate$iale disp!#ibile1 b- ele%e#tele u%a#e : ele)i, p$!+es!$i, pa$i#ti, $elatii cu alte ce#t$e, $elatii cu c!%u#itatea1 c- ele%e#tele +!$%ale : ti%pul, dist$ibutia pe #i)ele educati!#ale, c!#ti#utu$i, !biecti)e. !. ,da tarea interventiei si(o eda#o#ice, a$e d$ept sc!p satis+ace$ea ce$i#tel!$ educati!#ale speciale ale u#ui ele) , a#dicapat %i#tal, de e;e%plu- si p$esupu#e $e&!l)a$ea u#ui set de p$!ble%e speci+ice $e&!l)ate pe t$ei #i)elu$i ,dupa =a##e =au%e, 1991-, dupa cu% u$%ea&aA (IVELUL I : se $e+e$a la decela$ea ac i&itiil!$ c!pilului cu CES, cu p$ecade$e a cel!$ +$a"ile, i# $ap!$t ce !biecti)ele clasei sau cu capacitatile ce t$ebuie d!ba#dite pe#t$u t$ece$ea i# clasa u$%at!a$e. (IVELUL II : se $e+e$a la st$uctu$a de%e$sului peda"!"ic si cup$i#de ' +a&eA

.0

a- a#ali&a$ea capacitatil!$ ce t$ebuie d!ba#dite pe#t$u a disti#"e etapele c!%p!#e#te si a le !$d!#a1 se !bti#e ast+el pa$cu$sul d!$it pe#t$u c!pil1 b- se dete$%i#a situatiile sau !biectele de studiu, ca$e t$ebuie !+e$ite pe#t$u ca, sp$i3i#i#du:se pe p$!p$iile ac i&itii, sa pu#a i# luc$u #!ile de%e$su$i, pleca#d de la ce stie ,$epe$t!$iul pe$s!#al- si de la ce I se !+e$a ,situatii, !biecte-. (IVELUL III : cup$i#de !biecti)ele clasei si capacitatile ce t$ebuie d!ba#dite pe#t$u t$ece$ea i# clasa u$%at!a$e. 4. Sc(im&arile curriculare, $ep$e&i#ta ! c!#ditie abs!lut #ecesa$a pe#t$u i#te"$a$ea ele)il!$ a#dicapati %i#ta, ca$e t$ebuie sa be#e+icie&e +ieca$e de u# p$!"$a% educati!#al p$!p$iu. Sc i%ba$ile cu$$icula$e t$ebuie sa ti#a sea%a de u$%at!a$ele ele%e#teA a.: +i#alitatea &!#ei de i#te"$a$e b.: !biecti)ele de i#te"$a$e c.: c!#ti#utul cu$$icula$ de ba&a d.: %et!d!l!"ia disp!#ibila. ). Selectarea metodelor de inteventie, +!l!site i# i#te"$a$ea sc!la$a, se a+la i# st$a#sa $elatie cu p$!cesul de i#te"$a$e, $especti), asa cu% $eiese di# sc e%a de %ai 3!s, elab!$ata de 9u$ielle SacC i# 199'.

.2

I(VE(TAR AL 9ETODELOR SI I(STRU9E(TELOR DE I(TE5RARE SCOLARA ,dupa 9u$ielle SacC : 199'+4I.C/U5 .6,5U,RII 1. ,7,P/,R., S+CI,5, roiective% 2. NI6.5U5 7. 7.:6+5/,R. ,5 C+PI5U5UI IN/.9R,/ a*- INTELECTUAL +*- SCOLAR c*- BLOBAL !. ,/I/U7IN., 2.7IU5UI S+CI,5 $directori, rofesori, arinti ai co iilor (andica ati sau normali% 4.INS.R/I, INS/I/U/II5+R IN 2.7IU5 S+CI,5 $scoli, centre, servicii% ). C+S/ ' .-IC,CI/,/. 2./+7. SI INS/RU2.N/. 7. .6,5U,R. 8 9rile de o&servare a com ortamentului 8 C(estionare si interviuri 8 /este de ersonalitate $de frustrare,

0 /este de inteli#enta 0 Pro&e ia#etiene ' Pro&e scolare standardizate cu evaluare sumativa si formativa ' .valuari zilnice sau eriodice $ale ro#reselor si dificultatilor co ilului% 0 Interviuri 0 C(estionare de o inii 0 9rile de o&servare ; C(estionare ; 9rile de o&servatie ; Pro&e de evaluare a randamentului scolar si rofesional ; ,naliza si(olo#ica a roduselor activitatii 0 Studii rivind o&iectivele s ecificate 0 ,nc(ete statistice

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<

*. .valuarea rocesului de inte#rare, i#cepe cu e)alua$ea a d!i +act!$i ese#tialiA : c!pilul : %ediul educati!#al Acestia t$ebuie e)aluati i#ai#te si dupa decla#sa$ea p$!cesului i#te"$ati). i# u$%a p$!cesului de e)alua$e, se ad!pta deci&ia %e#ti#e$ii sau plasa$ii c!pilului i# alta sc!ala. A#sa%blul des+asu$a$ii p$!cesului de e)alua$e a +!st desc$is de 9u$ielle SacC, c!#+!$% sc e%ei de %ai 3!sA

.8

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII SCFE9A TEORETICA A PROCESULUI DE EVALUARE A I(TE5RARII SCOLARE ,dupa 9u$ielle SacC : 199'4V(56(74 I(AI(TE DE I(TE5RARE COPIL 9EDIU DUPA I(TE5RARE COPIL EVALUAREA EVOLUTIEI 9EDIU EVALUAREA EVOLUTIEI

CO(TEQTUL I(TERACTIU(ILOR

DECI7IA

IPOTE7E PRIVI(D PROCESUL CARE A(TRE(EA7A E?ECTELE CO(STATATE DECI7IA

9E(TI(ERE ?ARA 9ODI?ICARE

9E(TI(ERE CU 9ODI?ICARE

RETRA5ERE

I(TOARCEREA I( I(STITUTIE

PLASAREA I( ALTA SCOALA

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

.9

?!$%ele de e)alua$e educati)a, ce se $ec!%a#da sa +ie +!l!site, i# cad$ul p$!cesului i#te"$a$ii, su#t u$%at!a$eleA : e)alua$ea : i#itiala : +!$%ati)a : su%ati)a : e)alua$ea : c!#ti#ua P$actic, se !bse$)a ca, p!t +i +!l!site pe#t$u 4%asu$a$ea6 i#te"$a$ii, t!ate +!$%ele de e)alua$e i%p!$ta#te di# peda"!"ia %!de$#a. Se elab!$ea&a, asa cu% a% %ai subli#iat, atat ele)ul, cat si c!#te;tul educati!#al. I# ca&ul ele)ului, su#t e)aluate c!%pete#tele cu$$icula$e, %!ti)atia, i%pactul st$ate"iil!$ educati!#ale si #i)elul i#te$actiu#il!$ s!ciale. I# ca&ul c!#te;tului, e)alua$ea se $e+e$a, cu p$ecade$e, la e+ctele deci&iil!$ cu$$icula$e, atitudi#ile pe$s!#alului si !$"a#i&a$ea ce#t$ului de i#te"$a$e. I# +i#al, i#+!$%atiile !bti#ute cu p$i)i$e la ele) si c!#te;tul educati!#al, a3uta, dupa ! 3udici!asa a#ali&a, la pe$+ecti!#a$ea p$!cesului de i#)ata$e al ele)il!$ cu CES, i#te"$ati p$i#t$:! %ai bu#a adapta$e a st$ate"iil!$ educati!#ale la speci+icul acest!$a. I# situatia i#te"$a$ii educati!#ale a ele)il!$ a#dicapati %i#tal, ce$ceta$ile de specialitate au e)ide#tiat +aptul ca, este util sa se i#ceapa cu cei cu a#dicap %i#tal us!$ ,debilitate %i#tala-, u$%a#d ca, pe ba&a e;pe$ie#tei d!ba#dite i# +ieca$e ce#t$u de i#te"$a$e i# pa$te, sa se t$eaca, t$eptat, la i#te"$a$ea educati!#ala a cel!$ cu a#dicap %i#tal %!de$at si se)e$.

EDUCATIA INTEGRATA IN EUROPA DE VEST MODELUL NORVEGIAN - PREZENT SI PERSPECTIVE

/8

PRE9ISE PE(TRU U( POSIBIL 9ODEL RO9A(ESC DE RE?OR9A Capit!lul de +ata ets c!#sac$at $e+!$%ei desti#ate pe$s!a#el!$ a#dicapate di# ta$ile #!$dice. I# cad$ul acestui p$!ces c!%ple;, au l!c sc i%ba$i st$uctu$ale i# i#te$i!$ul i#t$e"ului siste% de asiste#ta s!ciala si educatie speciala, ca$e )i&ea&a t!ate c!%p!#e#tele sale, a)a#d d$ept !biecti) +i#al, ste$"e$ea de!sebi$il!$ di#t$e e;iste#ta pe$s!a#el!$ cu di)e$se tipu$i de a#dicap, si cele #!$%ale, p$i# i#latu$a$ea i#t$e"ului a#sa%blu de ba$ie$e +i&ice, s!ciale si cultu$ale, ca$e $ep$e&i#ta !bstac!le i# calea $eali&a$ii l!$ dpli#e. Subsiste%ul educatiei speciale, dat!$ita a3usta$il!$ ca$e u$%ea&a sa se p$!duca i# i#te$i!$ul sau, )a 3uca u# $!l dete$%i#a#t i# cad$ul acestui p$!ces. Cu#!sca#d p$e!cupa$ile p$e&e#te si de p$specti)a di# ta$a #!ast$a, di# pla#ul $e+!$%ei, c!#side$a% util sa p$e&e#ta% aceste $eali&a$i, cu spe$a#ta ca )!% c!#t$ibui, ast+el, la i%bu#atati$ea p$!p$iului siste% de i#)ata%a#t special. Subsc$ie% la pa$e$ea ca, i#susi$ea u#ei e;pe$ie#te de pe pla# i#te$#ati!#al, !$icat a$ +i de a)a#sata, este #ecesa$ sa se ti#a sea%a de pa$ticula$itatile #ati!#ale, de ta$a u#de u$%ea&a sa +ie t$a#s+e$ate, i# ca& c!#t$a$, puta#du:se a3u#"e la dist!$siu#i i#t$e c!%p!#e#tele ad!ptate si c!#ditiile e;iste#te pe pla# l!cal. I# ca&ul i# ca$e se )a "asi ! s!lutie c!$espu#&at!a$e , ca$e )a duce la ad!pta$ea ele%e#tel!$ p!t$i)ite cu pa$ticula$itatile di#t$:! a#u%ita $e"iu#e, se )!$ ec!#!%isi ti%pul si $esu$sele +i#a#cia$e, #ecesa$e u#!$ e;pe$i%e#te p$!p$ii, desti#ate $e&!l)a$ii u#!$ p$!ble%e ce si:au "asit de3a $aspu#su$ile pe pla# i#te$#ati!#al. Ad!pta$ea, cu disce$#a%a#t, a u#!$ %!dele ce si:au de%!#st$at i# ti%p utilitatea p$actica, )a c!#duce, t!t!data, la e)ita$ea u#!$ "$eseli ce s:au sa)a$sit i# a#u%ite pe$i!ade de ti%p, i# di)e$se ta$i ale lu%ii. Di# acest pu#ct de )ede$e, ! ast+el de st$ate"ie )a asi"u$a p$!cesului de $e+!$%a u# ca$acte$ c!#sta#t p$!"$esi), p$i# eli%i#a$ea disc!#ti#uitatil!$ dete$%i#ate de i#ce$ca$ile si e;pe$i%e#tele #e$eusite. Spe$a% ca, a#ali&a #!ast$a sa c!#stituie ! su$sa de de&bate$i, pe#t$u specialistii di# i#)ata%a#tul special, ca$e sa duca, i# +i#al, la "asi$ea cail!$ si %i3l!acel!$ p$actice, cele %ai p!t$i)ite, i# )ede$ea !pti%i&a$ii !$"a#i&a$ii acestui i%p!$ta#t d!%e#iu al )ietii s!ciale si ali#ie$ii sale sta#da$del!$ eu$!pe#e, cele %ai a)a#sate. PRI(CIPIILE (OR9ALI7ARII SI DESCE(TRALI7ARII:SUPORT TEORETIC PE(TRU RE?OR9AREA SERVICIILOR DESTI(ATE PERSOA(ELOR FA(DICAPATE
/1

O $e+!$%a cup$i#&at!a$e, )i&a#d i%bu#atati$ea c!#ditiil!$ de )iata ale pe$s!a#el!$ a#dicapate, se des+as!a$a i# p$e&e#t i# (!$)e"ia. I# ce#t$ul acestei actiu#i se a+la c!#ceptul de #!$%ali&a$e si t$a#spu#e$ea acestuia i# p$actica. (!$%ali&a$ea i#sea%#a, i# acest se#s, p$!%!)a$ea sp$i3i#ului pe#t$u i#te"$a$ea a#dicapatil!$ i# t!talitatea s+e$el!$ )ietii di# c!%u#itatile i# ca$e acestia t$aiesc si u#de este #ecesa$ sa li se asi"u$e u# )iit!$ lipsit de "$i3i. Pe#t$u $eali&a$ea acestui !biecti), i#t$ea"a st$ate"ie de actiu#e, desti#ata acest!$ cate"!$ii de pe$s!a#e, )a +i $est$uctu$ata +u#da%e#tal. (!$%ali&a$ea se ba&ea&a pe c!#ceptia ca, +ieca$e i#di)id a$e d$eptul sa +ie i#te"$at i# cad$ul siste%ului de l!cui#te ale c!%u#itatii i# ca$e t$aieste si a$e #e)!ie sa +ie a3utat, pe cat %ai %ult p!sibil, ca sa pa$cu$"a acelasi ciclu de de&)!lta$e pe ca$e il au cei de aceeasi )a$sta cu el, ca$e +ac pa$te di# aceeasi s!cietate. I# (!$)e"ia, aceasta se%#i+ica sa se !+e$e c!piil!$ p!sibilitatea ca sa t$aiasca i# %i3l!cul +a%iliil!$ si sa u$%e&e "$adi#ite si sc!li publice di# )eci#atate. ?ieca$e adult t$ebuie, de ase%e#ea, sp$i3i#it pe#t$u a putea a)ea p$!p$ia l!cui#ta si +a%ilie si pe#t$u a putea be#e+icia de %u#ca platita, i# a+a$a casei. (!$%ali&a$ea i#clude, de ase%e#ea, susti#e$ea pa$ticipa$ii acti)e a +ieca$ui i#di)id, i# +u#ctie de i#te$esele sale la )iata cultu$ala si pe#t$u pet$ece$ea ti%pului libe$ i# cad$ul c!%u#itatii. Se$)iciile si a3ut!$ul i#di)idual )!$ +i p$!%!)ate i# asa +el, i#cat sa se asi"u$e i#clude$ea tutu$!$ a#dicapatil!$ i# l!cui#tele di# l!caliatile i# ca$e d!%icilia&a si sa i%pulsi!#e&e pa$ticipa$ea l!$ cu d$eptu$i e"ale la t!ate tipu$ile de acti)itate di# pla# l!cal. (!$%ali&a$ea i#clude asi"u$a$ea u#ei asiste#te i#di)iduali&ate, ba&ata pe sp$i3i# di+e$e#tiat, alt+el spus, i#sea%#a c!#stitui$ea u#!$ se$)icii speciali&ate, ca$e sa pe$%ita $eali&a$ea u#!$ actiu#i )a$iate. La #i)el ad%i#ist$ati), #!$%ali&a$ea p$esupu#e !$"a#i&a$ea si de&)!lta$ea u#!$ st$uctu$i c!$espu#&at!a$e cel!$ $eali&ate pe#t$u ceilalti cetate#i di# c!%u#itate. Aceasta cup$i#de "$adi#ite si sc!li, !+icii pe#t$u c!#st$ui$ea de lucui#te, !+icii de %u#ca, t$a#sp!$t public si ase&a%i#te cultu$ale de pet$ece$e a ti%pului libe$, s.a.%.d. Re+!$%a p$e)ede i# acest se#s, u# t$a#s+e$ cla$ al $esp!#sabilitatil!$ pe#t$u se$)iciile ac!$date, de la #i)el dist$ictual:$e"i!#al la #i)elul !$"a#i&a$ii ad%i#ist$ati):te$it!$iale, de tipul !$asel!$ si c!%u#el!$. I# aceasta ta$a, aut!$itatile l!cale au de3a $esp!#sabilitatea pe#t$u %a3!$itatea se$)iciil!$ ac!$date di# di)e$se sect!a$e ale )ietii s!ciale.

/'

Re+!$%a p$!pusa acce#tuea&a, i#sa, #ecesitatea u#ei %ai %a$i desce#t$ali&a$i a se$)iciil!$ speciali&ate, !$"a#i&ate a#te$i!$ la #i)el $e"i!#al. Se c!#side$a ca desce#t$ali&a$ea este abs!lut #ecesa$a, daca se d!$este ca se$)iciile $especti)e sa $aspu#da, i#t$ade)a$, #ecesitatil!$ l!cale. Cu atat %ai %ult pa$ticipa$ea pe$s!a#el!$ a#dicapate la )iata c!%u#itatii $ecla%a !$"a#i&a$ea u#ei +!$%e de sp$i3i# si#c$!#i&ata la #i)el l!cal. C!!$d!#a$ea l!cala este i%p!$ta#ta, atat pe#t$u a asi"u$a de&)!lta$ea tutu$!$ )a$ia#tel!$ de se$)icii #ecesa$e la #i)el %u#icipal, cat si pe#t$u c!#stitui$ea u#ei cat %ai c!%plete "a%e de se$)icii, $eali&ate p$i# c!!$d!#a$ea u#!$ sect!a$e si a"e#tii ca$e acti)ea&a i# d!%e#ii di+e$ite. Este i%pa$tasita c!#ceptia ca, u# sta#da$d de )iata acceptabil, i#clu&a#d si $eali&a$ea cel!$lalte d$eptu$i cetate#esti, este i%p!sibil de $eali&at +a$a c$ea$ea i#stitutiil!$ c!$espu#&at!a$e. Ad!pta$ea p$i#cipiului #!$%ali&a$ii, ca u# p$i#cipiu di$ect!$ pe#t$u de&)!lta$ea se$)iciil!$ s!ciale di# (!$)e"ia, este, pe#t$u p$i%a !a$a, %e#ti!#ata de "u)e$#ul acestei ta$i i# a#ul 1900. De&)!lta$ea i# c!#ti#ua$e a ideil!$ le"ate de #!$%ali&a$e a c!#dus, atat la ! s!lida c$itica a siste%ului t$aditi!#al, ba&at pe i#stitutii, cat si la acce#tua$ea cauta$il!$ i# )ede$ea "asi$ii u#ei alte alte$#ati)e si a#u%e siste%ul ba&at pe de&)!lta$ea +ieca$ei pe$s!a#e a#dicapate, i# cad$ul c!%u#itatii i# ca$e t$aieste. I# +i#al, "u)e$#ul #!$)e"ia#, a decis, i# a#ul 1982, dupa ! p$!+u#da a#ali&a, des+ii#ta$ea siste%ului ba&at pe i#stitutii. Au +!st p$!puse le"i ca$e au ac!$dat $esp!#sabilitatea pe#t$u !$"a#i&a$ea asiste#tei %edicale "e#e$ale si se$)iciil!$ s!ciale, de la #i)elul c!#siliil!$ l!cale. I# c!#ti#ua$e s:a d!)edit ca, %ulte c!#silii ad%i#ist$ati)e di# di)e$se l!calitati, au +!st capabile sa asi"u$e se$)icii adec)ate, i#clusi) pe$s!a#el!$ cu p!li a#dicap. Aceasta a i#cu$a3at 9i#iste$ul Re"al al Sa#atatii si A+ace$il!$ S!ciale ca, i# c!lab!$a$e cu alte %i#iste$e si i#stitutii "u)e$#a%e#tale, sa p$!%!)e&e li#iile di$ect!a$e ale $e+!$%ei si ale i%ple%e#ta$ii sale i# p$actica. P$!iectul 4S6, elab!$at de 9i#iste$ul Educatiei si Ce$ceta$ii di# (!$)e"ia, se i#cad$ea&a a$%!#i!s i# aceasta pe$specti)a si, de aceea, c!#side$a% util sa:l p$e&e#ta% i# c!#ti#ua$e.

/*

CONTRIBUTIA PROIECTULUI ,S- SI A CARTII ALBE LA DEZVOLTAREA EDUCATIEI INTEGRATE DIN NORVEGIA I#t$e a#ii 1982:1988, 5u)e$#ul #!$)e"ia# a discutat i#delu#" desp$e $esp!#sabilitatea statului, $e+e$it!a$e la p$!%!)a$ea u#!$ se$)icii peda"!"ice speciale. Re"le%e#ta$ea p$!pusa cu acest p$ile3, p$e)edea ca t!ate cele .8 de sc!li speciale ale statului sa +ie $e!$"a#i&ate si stabilea p$i#cipiile acestei actiu#i, sc!pul +ii#d acela de a se !+e$i siste%ului de i#)ata%a#t p!sibilitatea sa p$!%!)e&e ! %ai bu#a educatie speciala pe#t$u t!ti c!piii a#dicapati. P$!iectul S a +!st alcatuit cu sc!pul de apu#e la disp!&itia 9i#iste$ului Educatiei si Ce$ceta$ii pe$specti)a te!$etica si p$actica, #ecesa$a pla#i+ica$ii si aplica$ii u#ei $e+!$%e $adicale pe#t$u $e!$"a#i&a$ea i#)ata%a#tului.

/.

I# a#ii 1989:1998 au +!st p$e&e#tate i# Ca$tea Alba #$./., pla#u$ile detaliate i# acest sc!p, $e+e$it!a$e la !$"a#i&a$ea educatiei speciale pe#t$u c!piii si ti#e$ii di# (!$)e"ia. P$i#cipala p$!ble%a a#ali&ata este +elul i# ca$e p!ate +i e;ti#s acest tip de educatie, ce cade de!p!t$i)a i# sa$ci#a !$"a#el!$ ad%i#ist$atiei, cat si a cel!$ $e"i!#ale, !$ase#esti si c!%u#ale. Ca$tea Alba #$./. ,1989:1998-, c!#ti#a#d %asu$i p$i)i#d educatia speciala pe#t$u c!pii, ti#e$i si adulti ,elab!$ata de 9i#iste$ul Educatiei si Ce$ceta$ii-, a +!st ap$!bata de "u)e$# la data de 1 iu#ie 1998. Acest d!cu%e#t subli#ia&a ca !$"a#is%ele $e"i!#ale si %u#icipale, au $esp!#sabilitatea p$e)a&uta de le"e, pe#t$u !$"a#i&a$ea educatiei pe$s!a#al!$ a#dicapate. Se $ea%i#teste ca, i#te"$a$ea, desce#t$ali&a$ea si p!sibilitati e"ale de educatie pe#t$u t!ti c!piii au +!st p$i#cipii +u#da%e#tale ale siste%ului educati) #!$)e"ia#. T!ti c!piii )!$ a)ea p!sibilitatea, i# cel %ai la$" se#s p!sibil, sa +ie educati i# sc!lile l!cale. Statul i#te#ti!#ea&a sa i#ta$easca siste%ul de educatie speciala !$"a#i&at la #i)elul $e"i!#al si !$ase#esc:c!%u#al, p$i# t$a#s+e$a$ea +!#du$il!$ #ecesa$e la #i)elul l!cal. P$i# $e!$"a#i&a$ea sc!lil!$ speciale, deti#ute de stat, ! %a$e pa$te di# $esu$sele +i#a#cia$e si %ate$iale )!$ +i ca#ali&ate sp$e %u#icipalitati, p$i# siste%ul bu"eta$ p$i)i#d )e#itu$ile $e"i!#ale.

(. C48,7454 8(,I98(54 P48,76 4/6C(,I4 "P4CI(5( I# sc!pul !$"a#i&a$ii u#!$ i#stitutii de specialitate, dispu#a#d de p$!cedee a)a#sate de asiste#ta, statul i#te#ti!#ea&a sa i#+ii#te&e 18 ce#t$e #ati!#ale pe#t$u educatie speciala. ?ieca$e )a ac!pe$i u# d!%e#iu disti#ct al educatiei speciale si a#u%e pe#t$u pe$s!a#e cu de+icie#te de au&, )i&uale, s!ciale, e%!ti!#ale, de c!%u#ica$e si "$eutati de i#)ata$e. Ce#t$ele )!$ !+e$i asiste#ta pe#t$u c!piii de t!ate )a$stele, i#cepa#d cu cei de )a$sta p$esc!la$a. +&iective Ce#t$ele )!$ a)ea ! %ultitudi#e de !biecti)e. Obiecti)ul p$i#cipal )a +i, i#sa, !$"a#i&a$ea u#!$ acti)itati pe$+ecti!#ate pe#t$u educa$ea si $ecupe$a$ea ele)il!$ de+icie#ti, i# c!lab!$a$e cu alte i#stitutii i%plicate i# aceasta acti)itate. Pe#t$u $eali&a$ea acestui de&ide$at se p$e)ede asi"u$a$ea u#ui cu$$iculu% di+e$#tiat si adaptat p!sibilitatil!$ p$actice, !+e$ite de sc!ala !bis#uita. I# acelasi ti%p, ce#t$ele )!$ a)ea p!sibilitatea sa ac!$de asiste#ta pe ! pe$i!ada %ai scu$ta sau %ai lu#"a de ti%p, i# ca&ul u#!$ c!pii ca$e #ecesita
//

educatie i# c!#ditii de!sebite si cu ! %et!d!l!"ie p$!%!)ata de specialisti cu i#alta cali+ica$e. O$"a#i&a$ea de se$)icii de c!#sulta#ta si c!#duce$e a p$!cesului educati), )a c!#stitui ! alta p$i!$itate a ce#t$l!$ ba&ate pe ! a#ali&a de dia"#!stica$e ate#ta si ! bu#a cu#!aste$e a p!sibilitatil!$ l!cale. Aceasta i#clude, de ase%e#ea, $eali&a$ea u#!$ p$!"$a%e supli%e#ta$e de cu$su$i de pe$+ecti!#a$e pe#t$u pa$i#ti, p$!+es!$i, pe$s!#alul di# sc!li si alte cate"!$ii de pe$s!#al. O ulti%a, da$ la +el de i%p!$ta#ta, sa$ci#a a acest!$ i#stitutii se $e+e$a la i#+!$%a$ea "e#e$ala a publicului. :. ,4;8959<II &9/4784 :(=(,4 P4 >959"I74( C9&P6,47656I I8 (?6,9765 P79>4"97I597 Te #icile %!de$#e, ba&ate pe +!l!si$ea c!%pute$ului, desi +!a$te #!i, s: au i%pus i# d!%e#iul educatiei speciale. I# )iit!$ )!$ +i i#t$!duse c!%pute$e, desti#ate acti)itatil!$ educati)e i#t$:! pa$te di# ce#t$ele $especti)e. U#itatile d!tate cu c!%pute$e )!$ i#t$a sub di$ecta c!!$d!#a$e a 9i#iste$ului Educatiei si Ce$ceta$ii, a C!siliului pe#t$u Educatie P$i%a$a si 5i%#a&iala si a C!#siliului pe#t$u Educatie Liceala. 4C!#siliul pe#t$u Educatia Lap!#il!$6, )a deti#e $!lul p$i#cipal i# de&)!lta$ea te #icil!$ ba&ate pe c!%pute$, #ecesa$e educatiei speciale. Ce#t$ele )!$ a)ea dat!$ia sa i#st$uiasca cad$ele didactice i# )ede$ea +!l!si$ii e+icie#te a %i3l1!acel!$ de i#)ata%a#t %!de$#e, puse la disp!&itie. C. C47C4,(74 "I I89V(74 Pe#t$u $eali&a$ea %ultitudi#ii si )a$iatatii de !biecti)e ce$ute, pe$s!#alul ce#t$el!$ #ati!#ale pe#t$u educatie speciala, )a t$ebui sa p!sede cea %ai i#alta p$e"ati$e de specialitate di# d!%e#iul l!$ de acti)itate. Aceasta, bi#ei#teles, i%plica u# i#alt #i)el de educatie pe#t$u +ieca$e p$!+esie i# pa$te. Se p$e)ede ca %i#iste$ul de p$!+il sa i#cu$a3e&e pe$s!#alul ca$e luc$ea&a aici, i# sc!pul de a se pe$+ecti!#a t!t ti%pul, pe#t$u a putea asi"u$a u# i#alt "$ad de p$e"ati$e i#stitutiei i# ca$e luc$ea&a. Va +i i#cu$a3ata, de ase%e#ea, de&)!lta$ea %!delel!$ si st$ate"iil!$ de i#te"$a$e, p$ecu% si ce$ceta$ea si i#!)a$ea, ca $e&ulta#ta a e;pe$ie#tei d!ba#dite i# p$actica peda"!"ica &il#ica. Ca$tea Alba acce#tuea&a, i# aceasta di$ectie, #ecesitatea u#ei st$a#se c!lab!$a$i cu c!le"ii si u#i)e$sitati ca$e p$e"atesc specialisti de p$!+il. /. &("67I 97<(8I=(,97IC4 P4 P5(8 59C(5 @Intarirea puterii de decizie pentru administratia locala)

/0

Re!$"a#i&a$ea +!stel!$ sc!li speciale, apa$ti#a#d statului, p$esupu#e apa$itia u#!$ sa$ci#i pe#t$u ad%i#ist$atia l!cala si $e"i!#ala. Pe#t$u t$aduce$ea l!$ i# )iata, statul )a t$a#s+e$a i# %!d c!#sec)e#t %ai %ulte +!#du$i cat$e aut!$itatile $especti)e. 1. S ecialisti in fiecare consiliu administrativ're#ional Ca$eta Alba stabileste p$i#cipiile #ecesa$e de&)!lta$ii se$)iciil!$ la #i)el l!cal, ia$ 9i#iste$ul Educatiei si Ce$ceta$ii p$!pu#e ca, cel puti#, u# p$!+es!$ specialist i# su$d!peda"!"ie si u# altul de specialist i# ti+l!peda"!"ie sa +ie atasati pe la#"a c!#duce$ea ad%i#ist$ati)a a +ieca$uia di# cele 19 dist$icte ale ta$ii. Acesti specialisti )!$ de)e#i c!#silie$ii pe p$!ble%e speci+ice pe#t$u t!ti c!piii si ti#e$ii di# &!#a "e!"$a+ica $especti)a. I# a+a$a de acesti e;pe$ti, alti d!i specialisti i# peda"!"ia a#dicapatil!$ %i#tal )!$ +i asi"u$ati de cat$e stat i# +ieca$e dist$ict. Acestia )!$ +i i#te"$ati ec ipei pe#t$u $ecupe$a$ea de+icie#til!$ %i#tal, ce +u#cti!#ea&a i# cad$ul 4C!#siliil!$ ad%i#ist$ati)e l!cale6. T!ti specialistii e#u%e$ati, )!$ c!lab!$a i# acti)itatea ce ! )!$ depu#e cu Ce#t$ele #ati!#ale, pe#t$u educatia speciala. Aceasta )a duce, i# +i#al, la i%bu#atati$ea se$)iciil!$ pe#t$u pe$s!a#e cu #e)!i speciale pe i#t$e" te$it!$iul (!$)e"iei. Ec ipele speciali&ate i# $ecupe$a$ea pe$s!a#el!$ a#dicapate, )!$ +i de %a$e i%p!$ta#ta i# $eali&a$ea 4Re+!$%ei #!$)e"ie#e p$i)i#d pe$s!a#ele cu de+icie#te i# de&)!lta$e6 ,FVPU-, ca$e se des+as!a$a i# p$e&e#t. I# c!#+!$%itate cu le"ea e;iste#ta aceasta $e+!$%a ac!$da i#t$ea"a $esp!#sabilitate pe#t$u sti%ula$ea, $ecupe$a$ea si educa$ea a#dicapatil!$ %i#tal, l!calitatil!$ i# ca$e acestia d!%icilia&a. 2. Reteaua de servicii romovata la nivel local Ca$tea Alba acce#tuea&a asup$a i%p!$ta#tei de!sebite pe ca$e ! $ep$e&i#ta +aptul ca, p$i%ul a3ut!$ si sp$i3i# sa +ie ac!$dat a#dicapatil!$ cat %ai de)$e%e p!sibil ,la )a$sta cea %ai +$a"eda-, aceasta usu$a#d acti)itatea de $ecupe$a$e )iit!a$e. Se p$e)ede, de aceea, ca $eteaua de se$)icii, !$"a#i&ata la #i)el l!cal, sa +u#cti!#e&e i#t$:! st$a#sa c!!pe$a$ea di#t$e di+e$iti specialisti di# d!%e#ii di)e$se, ca de e;e%plu, luc$at!$i s!ciali, aut!$itati sc!la$e, pe$s!#alul di# "$adi#ite, se$)iciile psi !peda"!"ice. I# ca&ul i# ca$e , u#ui c!pil cu #e)!i speciale #u I se p!ate ac!$da sp$i3i#ul c!$espu#&at!$ p$i# $eteaua l!cala, I se )a asi"u$a acestuia p!sibilitatea sa +ie p$i%it de u# spital dist$ictual sau de u# 4Ce#t$u (ati!#al pe#t$u Educatie Speciala6. !. .c(i e entru educatia s eciala in scoli

/2

I# Ca$tea Alba se p$e)ede, i# sc!pul ac!$da$ii u#ui sp$i3i# c!$espu#&at!$, i# +u#ctie de a#dicapul +ieca$ui ele), sa se !$"a#i&e&e, la #i)elul +ieca$ei sc!li, ec ipe pe#t$u educatie speciala. Ec ipele )!$ asi"u$a, i# acelasi ti%p, c!lab!$a$ea di#t$e pa$i#ti si ceilalti specialisti i%plicati i# p$!cesul de i#)ata%a#t si $ecupe$a$e. 4. ,lte modalitati de or#anizare a educatiei s eciale Pe#t$u u# #u%a$ $est$a#s de ele)i, 4C!#siliile %u#icipale6, )!$ +i #e)!ite sa "aseasca alte %!dalitati pe#t$u !$"a#i&a$ea educatiei speciale, aceasta de!a$ece, i#ta$i#d sc!lile cu p$!+es!$i cali+icati i# d!%e#iu si asi"u$a#d %i3l!acele de i#)ata%a#t c!$espu#&at!a$e, se )a d!)edi ca, acestea )!$ putea a3uta #u%ai ! pa$te di# c!pii. Altii, de e;e%plu, cei cu %a$i p$!ble%e e%!ti!#ale si de adapta$e s!ciala, )!$ +i plasati i#t$:! sc!ala l!cala, c!$espu#&at!a$e de+icie#tel!$ sau i#t$:! i#stitutie s!ciala si %edicala pe#t$u ! a#u%ita pe$i!ada de ti%p. Este i%p!$ta#t +aptul ca. ast+el de i#stitutii sa i#t$eti#a ! c!lab!$a$e pe$%a#e#ta cu $eteaua l!cala de i#)ata%a#t. ). Serviciile si(olo#ice si de educatie (!$)e"ia a$e ap$!;i%ati) *88 de ec ipe psi !l!"ice si de educatie, ca$e isi des+as!a$a acti)itatea i# di)e$se !$ase si c!%u#e. Ap$!;i%ati) 3u%atate di#t$e ele asi"u$a se$)iciile pe#t$u ! si#"u$a l!calitate, ia$ $estul dese$)esc d!ua sau %ai %ulte l!calitati. Ec ipele su#t c!#stituite di# specialisti cu p$e"ati$e di# di)e$se d!%e#ii. Psi !l!"ii si peda"!"ii educati!#ali su#t %a3!$ita$i di# pu#ct de )ede$e #u%e$ic, da$ pe la#"a acestia, a c$escut i# ulti%a decada, #u%a$ul educat!$il!$ si p$!+es!$il!$ ,ca$e au u$%at cu$su$i de speciali&a$e de p$!+il-. I# a+a$a de acestia, i# %ulte pa$ti, i# ec ipe su#t i#clusi si luc$at!$i s!ciali. Se$)iciile psi !l!"ice si educati!#ale ,de#u%ite si psi !peda"!"ice- au $!lul ,cu% a% %ai a$atat-, sa sp$i3i#e c!piii i#cepa#d de )a$sta p$esc!la$a si ap!i, pe t!ata du$ata cu$su$il!$ sc!lii !bli"at!$ii de 9 a#i, i# ca$e )!$ be#e+icia de educatie speciala. Ele )!$ c!lab!$a cu $eteaua sc!la$a l!cala, ac!$da#d ! ate#tie de!sebita c!piil!$ cu #e)!i speciale de educatie si )!$ !+e$i i#d$u%a$i si p$!cedee te$apeutice adec)ate. Se$)iciile )!$ a)ea $!lul i%p!$ta#t i# %u#ca p$e)e#ti)a si, de ase%e#ea, )!$ ac!$da asiste#ta #ecesa$a pe$s!#alului di# "$adi#ite si sc!li i# des+asu$a$ea si i#d$u%a$ea u#!$ p$!"$a%e de $ecupe$a$e e+icie#te. O$ici#e p!ate apela la a3ut!$ul acest!$ se$)icii, cu% a$ +i, de e;e%plu, c!pii, pa$i#ti, stude#ti, d!ct!$i, pe$s!#al didactic, s.a.%.d.
/8

Ca$tea Alba p$!pu#e i#+ii#ta$ea u#ui 4Ce#t$u (ati!#al pe#t$u De&)!lta$ea Se$)iciil!$ Psi !l!"ice si de Educatie6, pe#t$u sti%ula$ea acest!$ +acilitati. 4. &9/454 /4 C99P47(74 49i#iste$ul Educatiei si Ce$ceta$ii6, i%p$eu#a cu 49i#iste$ul +a%iliei si a+ace$il!$ de c!#su%6, ,i# p$e&e#t 9i#iste$ul a+ace$il!$ pe#t$u c!pil si +a%ilie-, a i#itiat p$!iecte e;pe$i%e#tale, a)a#d d$ept sc!p i%bu#atati$ea siste%ului de se$)icii, !+e$it de l!calitati p$i# i#ta$i$ea si c!!$d!#a$ea "a%ei de p$estatii !+e$ite. Se$)iciile psi !l!"ice si de educatie, 3!aca u# i%p!$ta#t $!l i# cd$ul e;pe$i%e#tel!$ de p$!%!)a$e a u#!$ s!lutii alte$#ati)e, de !$"a#i&a$e, +ata de cele e;iste#te. 9i#iste$ul $aspu#&at!$ de acest p$!ces, cauta ca, pe ba&a e;pe$i%e#tala, sa dete$%i#e ca$e su#t %!delele cele %ai e+icie#te de c!lab!$a$e pe#t$u a putea a3uta, i# +i#al, +ieca$e c!pil. >. C74",474( C4747II /4 "P4CI(5I",I Pe#t$u $eali&a$ea sc!pu$il!$ p$e)a&ute, i# le"atu$a cu asi"u$a$ea d$eptului la %asu$i peda"!"ice si de $ecupe$a$e, di+e$e#tiate pe#t$u t!ete pe$s!a#ele a#dicapate, se +ace si%tita #e)!ia c$este$ii #u%a$ului de specialisti la t!ate #i)elu$ile. Aceasta situatie t$ebuie $e&!l)ata cu p$i!$itate, de!a$ece, dupa i#+!$%atiile +u$#i&ate, (!$)e"ia $esi%te i#ca lipsa u#ui #u%a$ su+icie#t de specialisti, i# d!%e#ii cu% a$ +iA psi !l!"ie, peda"!"ie, de+ect!l!"ie si asiste#ta s!ciala. C!#side$a% ca acest +apt este dete$%i#at si de )a$ietatea si a#)e$"u$a p$!iectel!$ sale i# d!%e#iile educati!#al, s!cial si %edical. I# Ca$tea Alba se stipulea&a, i# aceasta di$ectie, #ecesitatea ca pe$+ecti!#a$e pe$s!#alului di# di)e$sele i#stitutii i%plicate i# $eali&a$ea !biecti)el!$ p$!puse sa se des+as!a$e i# pa$alel cu actiu#ea de de&)!lta$e si i#!)a$e p$i# e;pe$i%e#ta$e. Este c!#side$ata abs!lut #ecesa$a c!lab!$a$ea di#t$e c!le"ii, u#i)e$sitati si "$adi#ite si sc!li, pe#t$u !$"a#i&a$ea si e)alua$ea u#!$ p$!"$a%e de sp$i3i# la #i)el l!cal. I#c eie%, c!#side$a#d ca 4PROIECTUL S6, i# a#sa%blul sau, $ep$e&i#ta ! desc ide$e cu$a3!asa sp$e )iit!$, ia$ $e&ultatele sale, be#e+ice dupa ! e)alua$e de substa#ta, p!t +i p$eluate si de alte ta$i, i# +u#ctie de p!te#tialul ec!#!%ic al +ieca$ei s!cietati i# pa$te.

/9

DEZVOLTAREA EDUCATIEI INTEGRATE PENTRU ELEVII HANDICAPATI MINTAL DIN SUA I# 1908:28, u# i%pact de!sebit asup$a i%bu#atati$ii situatiei pe$s!a#el!$ a#dicapate, l:au a)ut d!ua ele%e#teA 1. :$aspa#di$ea cu#!aste$ii d$eptu$il!$ u#i)e$sale ale !%ului1 '. :c$este$ea substa#tiala a +!#du$il!$ +ede$ale pe#t$u p$!"$a%e si se$)icii desti#ate a#dicapatil!$. E$editatea si de+ectele +i&ice se)e$e, au +!st c!#side$ate ca +ii#d $ele)a#te pe#t$u 18:1/H di# cau&ele ca$e dete$%i#a a#dicapul %i#tal. Restul cau&el!$ au +!st le"ate de %!ti)e i#clu&a#d e;pe$ie#ta cultu$ala si de %ediu. A c$escut se#sibilitatea +ata de p$!ble%atica a#dicapului %i#tal si p$!%!)a$ea u#!$ se$)icii pe#t$u cei a+ectati de aceasta tulbu$a$e de pe$s!#alitate. Servicii din cadrul comunitar =! # Ge#edE, se#sibil la p$!ble%atica a#dicapatil!$ %i#tal, de!a$ece a)ea ! s!$a a#dicapata %i#tal si !ptiu#i p!litice de%!c$atice, a de)e#it p$esedi#te la '8 ia#ua$ie 1901 si a i#itiat ! p!litica ce cup$i#dea !biecti)e, )i&a#dA :a- calitatea )ietii si :b- calitatea se$)iciil!$ desti#ate a#dicapatil!$. Pe#t$u a de)e#i i# sp$i3i#ul ce$i#tel!$ pe$s!a#el!$ a#dicapate, Ge#edE a i#+ii#tat ! c!%isie de '0 de %e%b$i, c!#dusa de Le!#a$d 9aE!, ca$e a stabilit sase !biecti)e st$ate"ice, desti#ate sa !$ie#te&e p!litica a%e$ica#a, i# d!%e#iul educatiei si asiste#tei s!ciale, pe#t$u aceste cate"!$ii de pe$s!a#e. Rap!$tul +i#al de actiu#e ,P$eside#t Pa#el !+ 9e#tal Reta$dati!#, PP9R-, c!#ti#ea 11' $ec!%a#da$i pe %ai %ulte di$ectii p$i#cipale. I# acest se#s , se p!t %e#ti!#a u$%at!a$eleA
08

1. Ce$ceta$i i# di$ectia cau&el!$ $eta$datului %i#tal si a %et!del!$ de te$apie, $ecupe$a$e si educatie. '. 9asu$i p$e)e#ti)e de sa#atate, i#clu&a#dA a- u# p$!"$a% pute$#ic de i#"$i3i$e si sup$a)e" e$e a %a%el!$ si c!piil!$, +!cali&at la i#ceput pe ce#t$ele p!pulate, u#de p$e%atu$itatea si $ata c!piil!$ de+icie#ti e$a i#alta1 b- p$!tectie i# ti%pul sa$ci#ii i%p!t$i)a $adiatiil!$ si d$!"u$il!$1 c- e;ti#de$ea se$)iciil!$ de dia"#!stica$e si di+e$#tie$e. *. I#ta$i$ea p$!"$a%el!$ educati!#ale, i# "e#e$al, ca$e cup$i#deau $e+e$i$i cu p$i)i$e laA a- $aspa#di$ea p$!"$a%el!$ educati!#ale "e#e$ale si c$ea$ea de p$!"$a%e de educatie speciala, e;te#si)e, i# sc!lile publice si p$i)ate, i# st$a#sa le"atu$a cu +!$%e !$"a#i&at!$ice de %atu$i&a$e )!cati!#ala, $eabilita$ea p$!+esi!#ala, +!$%a$e si a#t$e#a%e#t p$!+esi!#al, i# )ede$ea a#"a3a$ii i# di)e$se %ese$iiA b- educa$ea adultil!$ a#dicapati %i#tal si !$"a#i&a$ea de atelie$e p$!te3ate, c!$espu#&at!a$e #e)!il!$ acest!$a. .. I#+ii#ta$ea u#!$ cli#ici de specialitate, pe$+ecti!#ate si se$)icii s!ciale c!%p$e e#si)e, desc!pe$i$ea u#!$ %et!de si p$!cedee de i#"$i3i$e di)e$si+icate, cu acce#t pe +a%ilie si de&)!lta$ea u#ei "a%e la$"i de +acilitati pe pla# l!cal si c!%u#ita$. /. Apa$itia u#ui c!#cept le"al si s!cial desp$e a#dicap, i#clu&a#d p$!tectia d$eptu$il!$ l!$ ci)ile, p$e)ede$i desti#ate p$!tectiei )ietii acest!$a, ! atitudi#e desc isa di# pa$tea le"ii si a i#sta#tel!$ de 3udecata si cla$i+ica$ea te!$iei le"ate de $esp!#sabilitatea i# sa)a$si$ea de acte c$i%i#ale. 0. Ac!$da$ea u#ei ate#tii de!sebite de&)!lta$ii stii#tei si a +ieca$ui tip de se$)iciu, p$i# asi"u$a$ea de p!sibilitati stude#til!$ sa studie&e )a$ietatea aspectel!$, le"ate de p$!ble%atica de+icie#tei %i#tale si a#dicapu$il!$, i# "e#e$al. 2. P$!%!)a$ea de p$!"$a%e de educatie si i#+!$%a$e, pe#t$u se#sibili&a$ea publicului pe#t$u p$!ble%atica de+icie#tei %i#taleA a- pe#t$u a i#ta$i ce$ceta$ea si acti)itatea de p$e)e#i$e, $ap!$tul $ec!%a#da ca, se$)iciile sa +ie i#te"$ate la #i)elul c!%u#itatii, i#t$:! $etea de le"atu$i c!$espu#&at!a$e, si b- cu asiste#ta +ede$ala, statele si c!%u#itatile l!cale p!a$ta $aspu#de$ea p$i#cipala pe#t$u +i#a#ta$ea si i%bu#atati$ea c!#ditiil!$ de )iata pe#t$u pe$s!a#ele $eta$date %i#tal. I# le"atu$a cu de&)!lta$ea se$)iciil!$, desti#ate a#dicapatil!$ %i#tal, e$au luate i# c!#side$atie ! )a$ietate de #e)!i speciale, la di+e$ite )a$ste.

01

Decla$atia O(U di# 1921, cu p$i)i$e la d$eptu$ile $eta$datil!$ %i#tal, i# cele 2 a$tic!le, stipula, i# ese#ta, ca pe$s!a#ele a#dicapate au aceleasi d$eptu$i cu cele ale cel!$lalti cetate#i si de aceeasi )a$sta di# aceeasi ta$a. Decla$atia $especti)a a i#+lue#tat SUA, i# ad!pta$ea u#ei plat+!$%e pe#t$u i#itie$ea de $e+!$%e si p$!"$a%e de de&)!lta$e di# d!%e#iul a#dicapu$il!$. Realizari o&tinute in ractica sociala I# ciuda casti"u$il!$ i#$e"ist$ate i# a#ii 19.8:19/8, %ulte pe$s!a#e $eta$date %i#tal, i#ca #u p$i%eau se$)iciile adec)ate. De e;e%plu, i# sc!lile publice, u# %a$e #u%a$ de c!pii e$au e;clusi de la p$!"$a%ele educati!#ale, di# cau&a tipului sau se)e$itatii a#dicapului l!$. A#ul 1921 a +!st a#ul sc i%ba$ii acestei situatii di+icile. 4Se%#alul a +!st dat de de%e$sul +acut de As!ciatia pe#t$u C!pii Fa#dicapati di# Pe#sEl)a#ia. I# le"atu$a cu $espi#"e$ea a 1* c!pii de+icie#ti %i#tal di# sc!lile publice ale statului. Cei 1* c!pii au +!st c!#side$ati $ep$e&e#tati)i pe#t$u t!ti cei e;clusi di# i#)ata%a#tul public6. I#tele"e$ea i#c eiata i# a#ul u$%at!$, 192', stabilea !bli"atia Depa$ta%e#tului de Asiste#ta S!ciala si a celui pe#t$u Educatie, de a asi"u$a ! educatie c!$espu#&at!a$e, i# sc!lile publice pe#t$u t!ti c!piii $eta$dati %i#tal. 4Se speci+icau, de ase%e#ea, p$!cedu$ile de e)alua$e si de asi"u$a$e a p$!te3a$ii acest!$ c!pii. I# u$%a i#tele"e$ii $especti)e, 1/88 de c!pii e;clusi di# sc!lile di# Pe#sEl)a#ia au +!st ad%isi i# acestea6. Este i#te$esa#t de #!tat ca, %ai %ult de 3u%atate di# acestia, #u e$au a#dicapati se)e$, cu% s:a$ +i asteptat sa +ie ca&ul, ci ei se i#cad$au i# cate"!$ia cel!$ cu de+icie#ta %i#tala us!a$a si %!de$ata. Ast+el de c!$ectii aduse le"islatiil!$ statale, au p$e"atit LE5EA ?EDERALA PRIVI(D EDUCATIA PE(TRU TOTI COPIII, di# 192/. O p$e)ede$e ese#tiala di# aceasta le"e, a +!st aceea $e+e$it!a$e la c!!$d!#a$ea de sp$i3i# +i#a#cia$ di# bu"etul +ede$al pe#t$u a"e#tiile statale si l!cale i%plicate i# !$"a#i&a$ea p$!"$a%el!$ di# d!%e#iul educatiei speciale, p$!"$a%e $eali&ate i# %!d desce#t$ali&at. Alte p$e)ede$i, i# st$a#sa le"atu$a cu educatia speciala, i#cludeau u$%at!a$eleA 1. ac!$da$ea u#ei educatii libe$e si adec)ate pe#t$u t!ti c!piii a#dicapati1 '. p$!cedu$i de testa$e si e)alua$e pe#t$u c!pii, #edisc$i%i#at!$ii, i# +u#ctie de $asa si cultu$a de p$!)e#ie#ta1 *. de&)!lta$ea de p$!"$a%e educati!#ale i#di)iduali&ate pe#t$u +ieca$e c!pil a#dicapat1

0'

.. educa$ea i#t$:u# %ediu s!cial cat %ai puti# $est$icti), aceasta i#se%#a#d educa$ea c!piil!$ a#dicapati, i%p$eu#a cu cei #!$%ali, pe cat %ai %ult p!sibil1 /. asi"u$a$ea de p$!cedee de asiste#ta pe#t$u c!pii, cat si pe#t$u pa$i#ti. Aceste p$e)ede$i au a)ut u# i%pact de!sebit asup$a $e)i"!$a$ii se$)iciil!$ educati!#ale pe#t$u a#dicapatii %i#tal, da$ #:au eli%i#at, i#ca, abu&u$ile si #:au a$atat 4cu% acest tip de educatie speciala sa +ie asi"u$at6, cu alte cu)i#te, caile, %et!dele si %i3l!acele ei de $eali&a$e. Perfectionarea sistemului institutional I# a#ii >28, i#sta#tele 3udeact!$esti +ede$ale, au ac!$dat u# i#te$es %a3!$ de&)!lta$ii i#stitutiil!$, decla$a#d %ulte di# c!#ditiile !+e$ite de acestea, p$ecu% si p$!cedu$ile l!$ de luc$uc , ca +ii#d #ec!#stituti!#ale. I# a#ul 1921, 3udecat!$ul =! #s!# de la t$ibu#alul di# Alaba%a, a decla$at ca, d$eptu$ile c!#stituti!#ale ale a#dicapatil!$ %i#tal, $e&ide#ti i# i#stitutii, au +!st )i!late. F!ta$a$ea sa 3udecat!$easca i#cludea si u# ape#di;, ca$e de+i#ea sta#da$dele %i#i%ale pe ca$e t$ebuiau sa le i#depli#esca sc!lile statale. De ase%e#ea, a +!st i#+ii#tata ! c!%isie ca$e sa duca la i#depli#i$ea !ta$a$il!$ i#sta#tel!$ 3udecat!$esti $especti)e. I# 192', p$!ble%a a +!st $eluata de ! cu$te 3u$idica di# Di#sc!#si#, cu $e&ultate si%ila$e. Re+!$%a i#stitutiil!$ a%e$ica#e a luat u# d$u% #!u, p$i# i#clude$ea aspectel!$ le"ate de i#stitutiile pe#t$u a#dicapatii %i#tal, i# a%e#da%e#tul di# 1921, capit!lul QIQ di# 5e#ea rivind rotectia sociala. P$e)ede$ile di# aceasta le"e cup$i#deau %ulte di# sta#da$dele p$!puse de 4C!#siliul pe#t$u se$)icii desti#ate a#dicapatil!$ %i#tal6 si alt!$ pe$s!a#e cu a#dicapu$i de de&)!lta$e si statuau !bli"atia asi"u$a$ii de +!#du$i di# bu"etul +ede$al, pe#t$u $eali&a$ea sta#da$del!$ p$!puse. Aceste p$e)ede$i stipulau, de ase%e#ea ca, sta#da$dele i%puse, sa +ie asi"u$ate de cat$e ec(i e interdisci linare. Princi ii ale educatiei inte#rate 9asu$ile $e+!$%at!a$e ad!ptate p$i# aceasta le"e e$au "u)e$#ate de t$ei p$i#cipii +u#da%e#tale de educatie si asiste#ta s!cialaA 1. p$i#cipiul #!$%ali&a$ii '. p$i#cipiul de&)!lta$ii *. p$i#cipiul de&i#stituti!#ali&a$ii 1. Princi iul normalizarii, de&)!ltat %ai i#tai, i# ta$ile sca#di#a)e, se $e+e$a la +aptul ca t$ebuie +acute t!ate e+!$tu$ile pe#t$u a asi"u$a pe$s!a#ei $eta$date %i#tal ! e;iste#ta cat %ai #!$%ala p!sibil, asi"u$a#du:se
0*

accesibilitatea situatiil!$ si c!#ditiil!$ )ietii c!tidie#e, i# asa +el i#cat, aceasta sa t$aiasca c!#+!$% sta#da$del!$ dupa ca$e t$aiesc %a3!$itatea %e%b$il!$ #!$%ali ai s!cietatii. 2. Princi iul dezvoltarii, a +!st p$!pus i#itial de 4Li"a i#te$#ati!#ala a s!cietatil!$ pe#t$u a#dicapati %i#tal6 si se $e+e$a la +aptul ca, t!ti c!piii si adultii a#dicapati %i#tal su#t capabili de c$este$e, i#)ata$e si de&)!lta$e. 4?ieca$e i#di)idualitate p!seda u# p!te#tial de p$!"$es, i#di+e$e#t de se)e$itatea a#dicapului6 si, deci, 4!biecti)ul +u#da%e#tal al p$!"$a%el!$ pe#t$u a#dicapatii %i#tal, c!#sta i# sti%ula$ea i#susi$il!$ u%a#e ale acest!$a6.B *. Princi iul dezinstitutionalizarii, a +!st )a&ut +$ec)e#t, ca +ii#d s!lutia cea %ai e+icie#ta, i# cad$ul $e+!$%ei i#stitutiil!$. Pe#t$u a se ati#"e acest !biecti), i#stitutiile a de +acut u# e+!$t, i# di$ectia c$este$ii i#depe#de#tei %e%b$il!$ acest!$a, p$e"ati#du:i pe#t$u plasa$ea i# %i3l!cul c!%u#itatil!$, ia$ c!%u#itatile t$ebuie sa:si de&)!lte #i)elul se$)iciil!$ pe#t$u a putea asi"u$a %e#ti#e$ea a#dicapatil!$ %i#tal i# %i3l!cul s!cietatii. De&i#stituti!#ali&a$ea a de)e#it u# !biecti) %a3!$ al a#il!$ >28, ca#d p$esedi#tele (i;!# a la#sat !biecti)ul #ati!#al de $educe$e a p!pulatiei di# cad$ul i#stitutiil!$ la *8H, pa#a la s+a$situl sec!lului. 4P$!"$esele $eali&ate i# acest sect!$, pa#a i# p$e&e#t, se $e+lecta i# +aptul ca, i#te$)alul 1928:1929, #u%a$ul $e&ide#til!$ di# i#stitutiile ad%i#ist$ate de stat, a sca&ut pa#a la /81*9 de pe$s!a#e, i# ti%p ce p!pulatia a%e$ica#a a c!#ti#uat sa c$esca ,Sc ee$e#be$"e$, 1988-6. Concluzii Pe$i!ada di#t$e 1908 pa#a i# p$e&e#t, a cu#!scut cele %ai $adicale sc i%ba$i i# atitudi#e si t$ata%e#tul de+icie#til!$ %i#tal di# i#t$ea"a ist!$ie a A%e$icii. Reali&a$ile !bti#ute apa$ti# u#ei s!cietati a ca$ei atitudi#i si $esp!#sabilitati, i# $e&!l)a$ea p$!ble%el!$ le"ate de !% , au c$escut de:a lu#"ul ulti%il!$ a#i. 4I# t$ecut, di# %ulte pu#cte de )ede$e, pe$s!a#ele a#dicapate %i#tal au +!st t$atate i#t$:u# %!d ca$e $aspu#de %ai %ult ce$i#tel!$ specialistil!$ di# cad$ul c!%u#itatii si %ai puti# #ecesitatil!$ i#di)iduale ale acestei cate"!$ii de pe$s!a#e6. C!#stata% ca, atitudi#ea +ata de pe$s!a#ele a#dicapate %i#tal, +ata de l!cul l!$ i# cad$ul c!%u#itatii si $esp!#sabilitatea s!cietatii a%e$ica#e, i# $eali&a$ea de p$!"$ese i# aceste d!%e#ii, s:au sc i%bat +$ec)e#t si p$!+u#d, pa#a i# p$e&e#t. Te!$eticie#ii de a&i, di# SUA, spe$a ca, atitudi#ile i#!)at!a$e p$e&e#te, )!$ +i t$aduse i#te"$al si c!#sta#t i# +apte si ca, ast+el, )!$ $aspu#de adec)at #e)!il!$ pe$s!a#el!$ a#dicapate, ca$!$a le su#t desti#ate.
0.

::::::::::::::::::::::::::::::: BCe"elCa P.T, P$e % F.=. : 9e#tal $eta$dati!# +$!% cate"!$ies t! pe!ple,
C a$les E.9e$$ill Publis i#" C!%pa#E, O i!, 198'.

SISTEMUL LEGISLATIV SI DE ORGANIZARE AL INVATAMNATULUI INTEGRAT IN EUROPA DE VEST - SINTEZA 1. Se !bse$)a ca, %a3!$itatea ta$il!$ de&)!ltate ale lu%ii ,atat di# C!%u#itatea Eu$!pea#a, cat si di# SUA-, su#t adepte ale $eali&a$ii educatiei speciale, c!#+!$% rinci iul inte#rarii pe$s!a#el!$ a#dicapate. '. I#te"$a$ea este $eali&ata i# di)e$se ta$i, pe di)e$se t$epte si #i)ele, u#ele +ii#d %ai a)a#sate i# acest se#s ,e;. ta$ile sca#di#a)e-, altele se a+la i#t$:! +a&a i#cipie#ta. *. I# %a3!$itatea statel!$, pe la#"a u#itati sc!la$e !bis#uite, i# ca$e se a+la i#te"$ati a#dicapati, e;ista si u#itati de !c$!ti$e si i#)ata%a#t special, sepa$ate, desti#ate cu p$ecade$e, a#dicapu$il!$ "$a)e, p!li a#dicapu$il!$ sau a#dicapu$il!$ se#&!$iale. .. U#ele ta$i au i#t$!dus i# le"islatia #ati!#ala "e#e$ala, cu p$i)i$e la i#)ata%a#t, p$e)ede$i $e+e$it!a$e la !$"a#i&a$ea i#)ata%a#tului special, altele au elab!$at le"i desti#ate #u%ai acestui d!%e#iu ,e;. ta$ile sca#di#a)e-. /. I# t!ate ta$ile de&)!ltate, c!#duce$ea, !$"a#i&a$ea si pla#i+ica$ea educatiei speciale, $e)i# 9i#iste$ului Educatiei sau I#)ata%a#tului. 0. Se c!#side$a ca, desce#t$ali&a$ea $esp!#sabilitatii de la #i)el ce#t$al si dele"a$ea ei la #i)el $e"i!#al si l!cal, este ! s!lutie !pti%a pe#t$u asi"u$a$ea u#ei "a%e la$"i si e+icie#te de se$)icii pe#t$u a#dicapati. 2. I# %a3!$itatea ta$il!$ de&)!ltate, p$!"$a%ele desti#ate educatiei si $ecupe$a$ii pe$s!a#el!$ a#dicapate, se des+as!a$a i# st$a#sa le"atu$a p$i# c!lab!$a$ea i#t$e aut!$itatile ad%i#ist$ati)e ce#t$ale si l!cale, cu !$"a#i&atiile #e"u)e$#a%e#tale ,O(5:u$i-, desti#ate p$!tectiei pe$s!a#el!$ a#dicapate, b!l#a)e sau +aca#d pa$te di# "$upe cu "$ad $idicat de $isc. 8. Succesul i# $eali&a$ea !biecti)el!$ i#te"$a$ii si al e"ali&a$ii sa#sel!$, se ba&ea&a pe p$!"$esul $eali&at i# di)e$si+ica$ea "a%ei de se$)icii desti#ate pe$s!a#el!$ cu #e)!i speciale, i#cepa#d cu cele de la #i)el #ati!#al. 9. I#te"$a$ea di# pu#ct de )ede$e acti!#al i#sea%#a, i# )i&iu#ea %a3!$itatii ce$cetat!$il!$ c!#te%p!$a#i, asi"u$a$ea se$)iciil!$ de i#)ata%a#t special si a cel!$ di# cad$ul c!%u#itatii, i# cad$ul i#)ata%a#tului !bis#uit. 18. Se c!#stata sc i%ba$ea %e#talitatii la #i)el i#te$#ati!#al +ata de pe$s!a#el!$ a#dicapate. Aceasta sc i%ba$e, la #i)el +i&i!l!"ic si ide!l!"ic, este dete$%i#ata de aplica$ea p$i#cipiil!$ u#i)e$sale ale d$eptu$il!$ !%ului si pe#t$u aceste cate"!$ii de pe$s!a#e.

0/

11. I# p$e&e#t se %a#i+esta ! acuta p$e!cupa$e pe#t$u di)e$si+ica$ea si la$"i$ea a$iei de actiu#e a se$)iciil!$ desti#ate a#dicapatil!$, pu#a#du:se acce#t pe asiste#ta ac!$data +a%iliil!$, ca$e au i# i#"$i3i$e pe$s!a#e a#dicapate. I# c!#clu&ie, asista% la ! a%pla $e+!$%a a i#)ata%a#tului special, ca$acte$i&ata p$i# c!#ti#ue cauta$i de #!i +!$%ule !$"a#i&at!$ice si sc i%ba$i le"islati)e, i# ac!$d cu p$!"$esele s!cietatii c!#te%p!$a#e. I# pla#ul le"i+e$a$ii, aceasta a$e ca e+ect e;iste#ta u#!$ le"i te%p!$a$e ,)e&i ca&ul Ola#dei-, ca$e c!e;ista, i# %!d p$!)i&!$iu, cu le"i pe$%a#e#te, di# d!%e#iul educatiei si asiste#tei s!ciale pe#t$u pe$s!a#ele a#dicapate.

E.TRASE DIN PRINCIPALELE DOCUMENTE INTERNATIONALE SI ROMANESTI,

00

CU PRIVIRE LA EDUCATIA INTEGRATA I. R.C+2,N7,RI5. C+NSI5IU5UI .UR+P.I R=2>*>=?4>=2 T!ate pe$s!a#ele cu de+icie#te, i# +u#ctie de tipul sau "$adul de+icie#tei, au d$eptul la educatie c!$espu#&at!a$e, ca$e sa $aspu#da ce$i#tel!$ si d!$i#tel!$ l!$. Educatia )a asi"u$a pe$s!a#el!$ de+icie#te u$%at!a$eleA 1. ati#"e$ea celui %ai i#alt #i)el p!sibil de de&)!lta$e pe$s!#ala1 '. )a sti%ula i#)ata$ea, lua#d i# c!#side$atie ca$acte$isticile de+icie#tel!$ si +!l!si# +!$%e de sp$i3i# pe#t$u +acilita$ea i#)ata$ii1 *. )a c!#t$ibui la accepta$ea de+icie#tel!$ si ac i&iti!#a$ea dep$i#de$il!$ #ecesa$e pe#t$u depasi$ea !bstac!lel!$ cu ca$e se c!#+$u#ta. +&iectivele educatiei s eciale Educatia )a a3uta pe$s!a#ele cu de+icie#te sa ati#"a cea %ai %a$e i#depe#de#ta ec!#!%ica p!sibila, ast+el i#cat sa c!#t$ibuie la de&)!lta$ea s!ciala a ta$ii l!$. I# a+a$a de +!$%a$ea dep$i#de$il!$ acade%ice, educatia ti#e$il!$ )a cup$i#deA B +!$%a$ea dep$i#de$il!$ s!ciale si p$e"ati$ea pe#t$u )iata i#depe#de#ta, i# c!lab!$a$e cu pa$i#tii si educat!$ii1 B asiste#ta p$actica pe#t$u e;iste#ta si i#te"$a$ea i# s!cietate. Obiecti)ele si se#su$ile educatiei c!#sta i# educa$ea c!pilului de+icie#t, ca pa$te a u#ui p$!"$a% i#di)idual peda"!"ic educati!#al si te$apeutic "l!bal, ca$e este adaptat #e)!il!$ capacitatil!$ si d!$i#tel!$ ,ce$i#tel!$- sale. Specialistii ,p$!+esi!#istii- )!$ as!cia +a%ilia c!pilului pe cat %ai %ult p!sibil i# %!d acti), la p$!iecta$ea, aplica$ea, u$%a$i$ea si e)alua$ea p$!"$a%ului dese%#at. ?a%ilia )a +i i# pe$%a#e#ta i#+!$%ata asup$a e)!lutiei c!pilului si )a be#e+icia de t!t sp$i3i#ul de ca$e a$e #e)!ie. Ti#a#d c!#t ca, p$i#cipiile i#te$)e#tiei ti%pu$ii su#t i# i#te$esul c!pilului, este #ecesa$A : sa se i#ceapa cu %asu$i %edic!:educati!#ale i#ca de la )a$sta p$esc!la$a, i# special atu#ci ca#d se i#te#ti!#ea&a $eali&a$ea u#ei educatii sc!la$e, %ai us!a$e i# stadiile ulte$i!a$e1 : c!pilul sa u$%e&e "$adi#ita si sc!ala la ! )a$sta cat %ai %ica. I#t$e c!piii de+icie#ti si cei +a$a p$!ble%e se $eali&ea&a c!#tacte ca$e asi"u$a ! sti%ula$e pute$#ica, i# )ede$ea i#te"$a$ii a%bel!$ cate"!$ii. Pe#t$u aceasta, educatia t$ebuie $eali&ata i#t$:u# %ediu !bis#uit, i%p$eu#a cu "$upu$i de c!pii #!$%ali, ac!l! u#de p!ate +i asi"u$ata t!tdeau#a asiste#ta #ecesa$a pe#t$u c!piii de+icie#ti, i# )ede$ea $e&!l)a$ii ce$i#tel!$ speci+ice, p$i# utili&a$ea ec ipa%e#tel!$ te$apeutice, te #ice si educati!#ale, p$e)a&ute pe#t$u +ieca$e ca& i# pa$te.

02

Atu#ci ca#d situatia i#di)iduala a c!pilului ce$e educatie speciali&ata, !bis#uita sau c!%bi#ata, se i%pu# %asu$i c!#ti#ue, ca$e i#cludA : ! st$a#sa c!lab!$a$e i#t$e sc!lile speciale si cele "e#e$ale1 : c!#tacte i#t$e c!piii cu si +a$a de+icie#te, de aceeasi )a$sta1 : i#cu$a3a$ea t$a#&itiei cat$e sc!lile !bis#uite, u#de este p!sibil1 : i#cu$a3a$ea ab!$da$il!$ i#!)at!a$e, i# sc!pul sp$i3i#i$ii i#di)i&il!$. 5$adi#itele sau, i# u#ele ca&u$i, se$)iciile peda"!"ice p$esc!la$e, $ep$e&i#ta u# pu#ct de p!$#i$e +a)!$abil pe#t$u educa$ea i# c!%u# a c!piil!$ cu si +a$a de+icie#te. Aceasta se $eali&ea&a atu#ci ca#d ele su#t capabile sa utili&e&e %i3l!ace +le;ibile pe#t$u i#cu$a3a$ea i#di)i&il!$1 c!piii i#)ata sa se s!ciali&e&e u#ul de la altul si #u i# cad$ul u#ui p$!"$a% educati!#al ba&at pe pe$+!$%a#te sta#da$di&ate. Ca$acte$isticile si tipul de sc!ala, )!$ +i alese i# +u#ctie de $e&ultatele u#ui p$!ces de e)alua$e ate#ta, i# ca$e pa$i#tii si c!piii cu de+icie#te, su#t e;a%i#ati de ! c!%isie %ultidiscipli#a$a de specialisti ca$e i#t$ebui#tea&a te #ici de a#li&a c!pilului si se c!#ce#t$ea&a pe capacitatile ,abilitatile-, d!$i#tele si #e)!ile c!pilului. O ate#tie speciala t$ebuie ac!$data $!lului si i%pactului #!ii te #!l!"ii, asup$a pla#i+ica$ii p$!cesului educati!#al. Este #ecesa$ sa +ie i#)esti"ate %!du$ile i# ca$e c!%pute$ele p!t sp$i3i#i educatia c!piil!$ cu de+icie#te. De!a$ece c!#tactele i#t$e sc!ala si +a%ilia c!pilului )a +i i#cu$a3at, i#te$esul si pa$ticipa$ea +a%iliei i# %u#ca sc!lii. t$ebuie subli#iat ca, t$a#&itia c!pilului de la u# %ediu educati!#al la altul, $ecla%a ! %a$e adaptabilitate, atat di# pa$tea c!pilului, cat si a +a%iliei, ca$e )!$ a)ea #e)!ie de sp$i3i# psi il!"ic. T!ti c!piii cu de+icie#te, i#di+e$e#t de #atu$a acest!$a, su#t i#d$eptatiti la ! educatie c!$espu#&at!a$e, i#t$:u# %ediu adec)at, i# ac!$d cu ce$i#tele ,#e)!ile- l!$ si d!$i#tele +a%iliei. Tutu$!$ c!piil!$ de+icie#ti, daca be#e+icia&a de pe u$%a educatiei, t$ebuie sa li se ac!$de p!sibilitatea c!#ti#ua$ii acesteia. .ducatia in scolile inclusive Pe#t$u ca, u# #u%a$ cat %ai %a$e p!sibil de c!pii cu de+icie#te, sa u$%e&e sc!ala !bis#uita t$ebuie satis+acute u$%at!a$ele ce$i#teA 1. sa se asi"u$e se$)icii %edic!:te$apeutice si psi !l!"ice1 '. sa se pu#a la disp!&itie clase adaptate di# pu#ct de )ed$e al +!$%ei i# ca$e p$!+es!$ul titula$ sa +ie a3utat, daca este #ecesa$, de alt pe$s!#al cali+icat c!$espu#&at!$1 *. sa se asi"u$e cladi$i si ec ipa%e#te adaptate pe#t$u c!piii de+icie#ti, i#clu&a#d %asu$i pe#t$u i%bu#atati$ea accesibilitatii si t$a#sp!$tului.

08

.. sa se +!l!seasca %et!de, %ate$iale, cu$$iculu%:u$i si p$!cedu$i de e;a%i#a$e adaptate1 /. sa se aplice %et!de de c!#silie$e si c!#ceptii de actiu#e, ca$e ti# sea%a de tipul de de+icie#ta ca$!$a li se adaptea&a. Aceste ce$i#te t$ebuie i#depli#ite pe#t$u ca, i#ce$ca$ea de a educa c!pii de+icie#ti alatu$i de cei #!$%ali, +a$a asi"u$a$ea siste%el!$ de sp$i3i# #ecesa$e, c!%p$!%ite sa#sele de e"alitate si, depi#de de situatia +ieca$ui ca& i# pa$te si de speci+icul de+icie#tei, daca c!piii a#dicapati +ac p$!"$ese %ai %a$i i#t$:! sc!ala speciala sau u#a !bis#uita. V!$ +i a#ali&ate, cu "$i3a, d!$i#tele pa$i#til!$ de a se asi"u$a +acilitatile te$apeutice si educati!#ale i# ap$!pie$ea d!%iciliului. .ducatia s eciala C!piii a#dicapati p$!+u#d, ca$e #u p!t u$%a ! "$adi#ita !bis#uita, )!$ p$i%i educatie speciala p$esc!la$a, +ie acasa sau i#t$:u# ce#t$u special, de e;e%plu, i#t$:! "$adi#ita speciala. U# #u%a$ su+icie#t de sc!li speciale si p$!+esi!#ale speciale )!$ +i !$"a#i&ate, ec ipate cu %i3l!ace te #ice #ecesa$e, i# )ede$ea ac!$da$ii u#ui sp$i3i# i#di)idual si c!lecti), )!$ +i i#cad$ate cu p$!+es!$i cu cali+ica$e i# d!%e#iul educatiei speciale, )!$ +i p$e)a&ute sa +u#cti!#e&e ca ce#t$e de $esu$se pe#t$u sc!lile !bis#uite si )!$ +i le"ate de sc!lile !bis#uite pe#t$u a de&)!lta c!lab!$a$ea. U#de i#"$i3i$ea i# %ediul i#stituti!#al este #ecesa$a, ea )a +i asi"u$ata i#t$:! at%!s+e$a +a%iliala. Pe#t$u e)ita$ea i&!la$ii p$elu#"ite a c!pilului, este i#dicata plasa$ea sa i# +a%ilii ad!pti)e si este i#cu$a3ata c!lab!$a$ea pe$%a#e#ta i#t$e c!piii de+icie#ti si pa$i#tii l!$. .ducatie si recu erare I# cad$ul educatiei ele)il!$ de+icie#ti, acest!$a li se )a asi"u$a accesul la p$!"$a%e si $esu$se desti#ate sa:i a3ute la p$e"ati$ea p$!+esi!#ala, cu% a$ +i p$e"ati$ea )!cati!#ala si alte siste%e de sp$i3i#. V!$ +i stabilite le"atu$i, i# ti%pul des+asu$a$ii p$!cesului de i#)ata%a#t, i#t$e acti)itatile de educatie, asti)itatile de p$!+esi!#ali&a$e si )iit!a$ele !cupatii alese p$i# !$"a#i&a$ea u#ei e)alua$i a %atu$i&a$i p$!+esi!#ale cu$e#te ,!bis#uite- sau speciali&ate. I# cad$ul sc!lii, c!piii t$ebuie sa aiba acces la $esu$se )a$iate de $ecupe$a$e di# d!%e#iul %edical si +u#cti!#al. Ti#e$ii cu de+icie#te, i# special cei cu di+icultati de i#)ata$e, t$ebuie sa p$i%easca sp$i3i# educati!#al special, i# cad$ul !$el!$ de cu$s. I#stitutiile de i#)ata%a#t )!$ +i us!$ accesibile si adaptate st$uctu$al #e)!il!$ c!piil!$ cu de+icie#te.
09

.ducarea adultilor deficienti $cu deficiente% Va +i ac!$data ! ate#tie de!sebita $!lului educatiei pe#t$u adulti, i# special i# ceea ce p$i)este pe$s!a#ele cu de+icie#te %i#tale. Educatia pe#t$u adulti )a asi"u$a t!ate c!#ditiile p!sibile pe#t$u pe$s!a#ele cu de+icie#te, i#clu&a#d +!$%a$ea dep$i#de$il!$ de ba&a si educatia speciali&ata. V!$ +i luate i# c!#side$atie #e)!ile pe$s!a#el!$ )a$st#ice cu de+icie#te, de!a$ece, acestea se di+e$e#tia&a de cele ale alt!$ adulti cu de+icie#te. Pe$s!a#ele )a$st#ice p!t be#e+icia se%#i+icati) de ! educatie de c$i&a, pe#t$u aut!c!#duce$e, de +!$%a$ea dep$i#de$il!$ c!tidie#e, p$ecu% si de pe u$%a pa$ticipa$ii i# cad$ul u#!$ p$!"$a%e i#te"$ate pe#t$u educa$ea adultil!$.

II. R.9U5I5. S/,N7,R7 PRI6IN7 .9,5I:,R., S,NS.5+R P.RS+,N.5+R CU 3,N7IC,P Sesiu#ea Adu#a$ii O(U, di# '8 dec.199*, a elab!$at ! Re&!lutie, .8<1990, ca$e stabileste $e"ulile ca$e c!#s+i#tesc !bli"atiile aut!$itatil!$ +ata de pe$s!a#ele a#dicapate. Aceste $e"uli !+e$a u# i#st$u%e#t pe#t$u stabili$ea p!liticil!$ si atitudi#il!$, i# +a)!a$ea pe$s!a#el!$ cu a#dicap. Sc!pul acest!$ $e"uli este, sa li se asi"u$e a#dicapatil!$ aceleasi d$eptu$i si !bli"atii cu cele ale pe$s!a#el!$ #!$%ale, i# s!cietate. Conce te fundamentale I.I(CAPACITATEA, i#su%ea&a u# %a$e #u%a$ de di)e$se li%ita$i +u#cti!#ale, ca$e p!t +i i#tal#ite la ! p!pulatie, cau&ate de dis+u#cti!#alitati +i&ice, i#telectuale sau se#&!$iale, de c!#ditii de sa#atate sau b!li %i#tale. Ele p!t +i pe$%a#e#te sau te%p!$a$e.
28

II.FA(DICAPUL, i#sea%#a pie$de$ea sau li%ita$ea sa#sel!$ de a lua pa$te la )iata c!%u#itatii, la u# #i)el ec i)ale#t cu al cel!$lalti %e%b$i ai sai. El desc$ie i#te$actiu#ea di#t$e pe$s!a#a cu i#capacitati si %ediul sau. Sc!pul acestui c!#cept este de at$a"e ate#tia asup$a de+icie#tel!$ de %ediu ,i#+!$%atiile, c!%u#ica$ea si educatia-, la ca$e pe$s!a#a a#dicapata #u p!ate pa$ticipa, i# c!#ditii de e"alitate. Te$%i#!l!"ia cu$e#ta cup$i#de ' aspecteA : $ecu#!aste #ecesitatea de a se ad$ea #e)!il!$ i#di)iduale ,cu% a$ +i $eabilita$ea si a3ut!$ul te #ic-1 : i#te$actiu#ile s!cietatii ,!bstac!lelede pa$ticipa$e la )iata acesteia-. III.PREVE(IREA, i#sea%#a actiu#ea desti#ata i%piedica$ii apa$itiei de+icie#tel!$ ,i#telectuale, se#&!$iale-, p$e)e#tie p$i%a$a, sau i%piedica$ii apa$itiei de+icie#tel!$ ce dete$%i#a li%ita$i +u#cti!#ale pe$%a#e#te, p$e)e#tie secu#da$a. IV.REABILITAREA, este p$!cesul desti#at sa dea pe$s!a#el!$ a#dicapate sa#sa sa a3u#"a si sa:si past$e&e #i)ele +u#cti!#ale !pti%e, +u$#i&a#du:le acest!$a i#st$u%e#tele cu a3ut!$ul ca$!$a p!t !bti#e u# "$ad %ai %a$e de i#te$depe#de#ta. V.E5ALITATEA SA(SELOR, este p$!cesul, p$i# ca$e, di)e$sele siste%e ale s!cietatii si %ediului, su#t puse la disp!&itia pe$s!a#ei a#dicapate ,se$)iciile, acti)itatile, i#+!$%atiile si d!cu%e#ta$ea-. VI.PRI(CIPIUL DREPTURILOR E5ALE, i%plica +aptul ca, #ecesitatile pe$s!a#el!$ a#dicapate su#t de i%p!$ta#ta e"ala, ia$ $esu$sele s!cietatii t$ebuie +!l!site pe#t$u ca +ieca$e i#di)id sa aiba sa#se e"ale de pa$ticipa$e. Pe$s!a#ele a#dicapate t$ebuie sa $a%a#a i# c!%u#itati, u#de t$ebuie sa li se asi"u$e se$)iciile #ecesa$e. Di#t$e $e"ulile sta#da$d %ai i%p!$ta#te, a%i#ti%A RE5ULA 0 : EDUCATIA Aut!$itatile di# d!%e#iul educatiei "e#e$ale su#t $esp!#sabile de educatia pe$s!a#el!$ a#dicapate, i# c!#te;te i#te"$ate. Educatia a#dicapatil!$, $ep$e&i#ta ! pa$te i#te"$a#ta a siste%ului "e#e$al de i#)ata%a#t. Educatia i# sc!lile !bis#uite p$esupu#e asi"u$a$ea de i#te$p$eti, pe de ! pa$te, si alte se$)icii c!$espu#&at!a$e, pe de alta pa$te. T$ebuie ac!$data ! ate#tie specialaA :c!piil!$ +!a$te %ici, cu a#dicap :c!piil!$ p$esc!la$i, cu a#dicap1 :adultil!$ cu a#dicap, i# special +e%eil!$. Adapta$ea p$acticil!$ educatiei i# i#)ata%a#tul "e#e$al p$esupu#eA
21

:p!litica cla$a ,la #i)el #ati!#al:+le;ibili&a$ea si i%b!"ati$ea cu$$iculu%:ului sc!la$ :%ate$iale didactice de calitate, p$ecu% si

p$e"ati$ea

p$!+es!$il!$. I# situatia i# ca$e, siste%ul sc!la$ "e#e$al #u +ace +ata #e)!il!$ pe$s!a#el!$ a#dicapate, se $ec!%a#da educatia speciala. Educatia a#dicapatil!$ se#&!$iali %ai p!t$i)ita, i# sc!lile speciale, dat!$ita #ecesitatil!$ de c!%u#ica$e speci+ice ale acest!$a. RE5ULA 1. : LE5ISLATIA Le"islatia #ati!#ala t$ebuie sa asi"u$e $especta$ea d$eptu$il!$ pe$s!a#el!$ a#dicapate. Statele t$ebuie sa asi"u$e $especta$ea d$eptu$il!$ +u#da%e#tale ci)ile si p!litice, pe ba&a de e"alitate cu ceilalti cetate#i. E;ista d!ua %!dalitati de $eali&a$e a acest!$ c!#ditii, si a#u%eA : i#"l!ba$ea d$eptu$il!$ si !bli"atiil!$ i# le"islatia "e#e$ala, : i#clude$ea l!$ i#t$:! le"islatie speciala. Le"islatia speciala t$ebuie sa aiba i# )ede$eA : dec$eta$ea u#ei le"i sepa$ate, p$i)i#d i#capacitatea ,de e;e%plu, i# R!%a#ia e;ista le"ile /* si /2 di# 199'-1 : i#t$!duce$ea c!#ceptului de i#capacitate i# pa$a"$a+e speciale, i# cad$ul le"il!$ "e#e$ale ,e;. Le"ea i#)ata%a#tului, 88<199/, di# R!%a#ia-. : %e#ti!#a$ea pe$s!a#el!$ cu a#dicap i# te;tele ca$e se$)esc la i#te$p$eta$ea le"il!$ e;iste#te. Este de d!$it, i#sa, ca aceste p$!cedee sa +ie c!%bi#ate. De ase%e#ea, este utila stabili$ea u#ui %eca#is% le"al de depu#e$e a $ecla%atiil!$ pe#t$u p$!tectia i#te$esel!$ pe$s!a#el!$ a#dicapate.

2'

III. 7.C5,R,/I, 7. 5, S,5,2,NC, I#t$e 2 si 18 iu#ie 199., a a)ut l!c i# Spa#ia, la Sala%a#ca, C!#+e$i#ta 9!#diala asup$a Educatiei Speciale, !$"a#i&ata de "u)e$#ul spa#i!l i# c!lab!$a$e cu U(ESCO, c!#+e$i#ta la ca$e au +!st p$e&e#ti peste *88 de paticipa#ti, $ep$e&e#ta#d 9' de "u)e$#e si '/ de !$"a#i&atii i#te$#ati!#ale, $eu#i#d pe$s!#alitati cu i#alte $esp!#sabilitati i# d!%e#iul educatiei, c!#ducat!$i p!litici, $ep$e&e#ta#ti ai O(U si ai !$"a#i&atiil!$ sale speciali&ate, si alt!$ !$"a#i&atii i#te$#ati!#ale si ai u#!$ !$"a#i&atii de bi#e+ace$e. Obiecti)ul c!#+e$i#tei a +!st educatia pe#t$u t!ti, si i# ba&a acestuia, au +!st e;a%i#ate sc i%ba$ile p!litice +u#da%e#tale, #ecesa$e p$!%!)a$ii u#ei ab!$da$i i#te"$at!a$e a educatiei, adica, pe#t$u a pe$%ite sc!lil!$ de a se pu#e i# slu3ba tutu$!$ c!piil!$, si i# pa$ticula$ a cel!$ cu ce$i#te educati!#ale speciale ,CES-. C!#+e$i#ta de la Sala%a#ca s:a +i#ali&at cu 7eclaratia de la Salamanca si, de ase%e#ea cu u# Cadru 9eneral de ,ctiune. Aceste d!ua d!cu%e#te su#t i#spi$ate de p$i#cipiile i#te"$a$ii si a $ecu#!ste$ii #ecesitatii de a luc$a pe#t$u c$ea$ea 4Sc!lil!$ pe#t$u t!ti6, acestea i#se%#a#d i#stitutii pe#t$u sc!la$i&a$ea tutu$!$ c!piil!$, ca$e $especta di+e$e#tele di#t$e acestia, sp$i3i#a ele)ii i# acti)itatea de i#)ata$e si ca$e $aspu#d ce$i#tel!$ i#di)iduale ale +ieca$uia.

2*

Decla$atia de la Sala%a#ca se ba&ea&a, i# p$i%ul $a#d, pe $ea+i$%a$ea d$eptului la educatie al +ieca$ei pe$s!a#e, asa cu% a +!st c!#stituit i# 19.8, p$i# Decla$atia U#i)e$sala a D$eptu$il!$ O%ului1 de ase%e#ea, $ea%i#teste #u%e$!asele decla$atii ale O(U, cul%i#a#d cu Re"ulile Sta#da$d asup$a E"ali&a$ii Sa#sel!$ pe#t$u Pe$s!a#ele cu Fa#dicap, di# 199*, ca$e i#dea%#a statele sa asi"u$e c!#ditii #ecesa$e t$a#s+!$%a$ii educatiei pe$s!a#el!$ cu a#dicap, i#t$:! pa$te i#te"$a#ta a siste%ului educati!#al "e#e$al. Dele"atii la C!#+e$i#ta 9!#diala asup$a Educatiei pe#t$u T!ti, p$i# Decla$atia de la Sala%a#ca, isi a+i$%a atasa%e#tul la p$i#cipiile Educatiei pe#t$u T!ti, $ecu#!sca#d #ecesitatea de a asi"u$a educatia c!piil!$, ti#e$il!$ si adultil!$ cu ce$i#te educati!#ale speciale ,CES-, i# cad$ul siste%ului !bis#uit de educatie. I# acest se#s s:a c!#clu&i!#atA : +ieca$e c!pil a$e d$eptul +u#da%e#tal la educatie si +ieca$ui c!pil t$ebuie sa I se !+e$e sa#sa de a a3u#"e si de a se past$a la u# #i)el acceptabil de i#)ata$e, : +ieca$e c!pil p!seda ca$acte$istici, i#te$ese, aptitudi#i si #ecesitati de i#)ata$e p$!p$ii, : siste%ele educati!#ale a$ t$ebui p$!iectate ast+el i#cat sa ti#a sea%a de di)e$sitatea acest!$ ca$acte$istici si #ecesitati, : pe$s!a#ele cu ce$i#te speciale t$ebuie sa aiba acces i# sc!lile !bis#uite, ca$e t$ebuie sa se adapte&e u#ei peda"!"ii 4ce#t$ata asup$a c!pilului6, capabila de a iesi i# i#ta%pi#a$ea acest!$ #ecesitati, : sc!lile !bis#uite, ca$e au ad!ptat aceasta !$ie#ta$e, su#t cele %ai utile %i3l!ace de c!%bate$e a atitudi#il!$ disc$i%i#at!$ii, c$ea#d c!%u#itati p$i%it!a$e, c!#st$ui#d ! s!cietate i#clusi)a si !+e$i#d educatie pe#t$u t!ti ele)ii. Se %ai +ace apel la i%plica$ea "u)e$#el!$, "$upu$il!$ de susti#e$e, c!%u#itatil!$ si "$upu$il!$ de pa$i#ti si, i# pa$ticula$, !$"a#i&atiil!$ pe$s!a#el!$ cu a#dicap, i# i#ce$ca$ea de i%bu#atati$e a accesului la educatie a %a3!$itatii pe$s!a#el!$ cu ce$i#te speciale. P$e&e#tul d!cu%e#t $e+lecta u# c!#se#s i#te$#ati!#al asup$a !$ie#ta$il!$ ce t$ebuiesc ad!ptate i# )iit!$, i# %ate$ie de educatie si de ce$i#te educati!#ale speciale. T!ate pa$tile i#te$esate t$ebuie sa accepte aceasta p$!)!ca$e si sa lupte ca educatia sa de)i#a, i#t$:ade)a$, PE(TRU TOTI, si, i# pa$ticula$, pe#t$u cei )ul#e$abili si pe#t$u cei ca$e au cea %ai %a$e #e)!ie de aceasta.

2.

I6. 5.9., IN6,/,2,N/U5UI 'NR.@4>1==) IN6,/,2,N/U5 SP.CI,5 ART..1 : I#te"$a$ea c!piil!$ cu ce$i#te speciale se +ace p$i# u#itati de i#)ata%a#t special si !bis#uite. ART..' : U#itatile de i#)ata%a#t special p!t be#e+icia de sp$i3i#ul i#stitutiil!$ de p$!tectie s!ciala al !$"a#i&atiil!$ de stat si pa$ticula$e, al s!cietatil!$ de bi#e+ace$e si al pe$s!a#el!$ +i&ice sau 3u$idice di# ta$a si st$ai#atate. ART..* : Tipul si "$adul a#dicapului se stabileste de c!%isii de e;pe$ti&a, i#te$sc!la$e si 3udete#e, sub!$d!#ate i#spect!$atel!$ sc!la$e. ART../ : Re!$ie#ta$ea $apida sp$e sc!ala de %asa di# sc!ala speciala si i#)e$s. P$!pu#e$ea de $e!$ie#ta$e se +ace de cd$ul didactic ca$e a luc$at cu c!pilul si psi !l!"ul sc!la$. F!ta$a$ea se ia de cat$e c!%isia de e;pe$ti&a cu ac!$dul +a%iliei. ART..0 : 9.9.P.S. i# c!lab!$a$e cu !$"a#is%e "u)e$#a%e#tale si #e"u)e$#a%e#tale asi"u$a i#te"$a$ea i# )iata acti)a. ART..2 : Se p$e)ede !$"a#i&a$ea de cat$e i#spect!$atele sc!la$e a casel!$ de c!pii de tip +a%ilial.

2/

6. R.9U5,2.N/U5 IN6,/,2,N/U5UI SP.CI,5 7IN R+2,NI, $CU ,P5IC,R. .AP.RI2.N/,5,% P$e)ede$ile cu p$i)i$e la educatia speciala, se c!%pletea&a cu cele ale 4Re"ula%e#tului I#)ata%a#tului Special6, $ec!%a#dat pe#t$u aplica$e e;pe$i%e#tala, $elati) $ece#t, de ct$e 9i#iste$ul Educatiei (ati!#ale. (!ul $e"ula%e#t, p$i)i#d !$"a#i&a$ea si +u#cti!#a$ea special $!%a#esc, ti#e sea%a de sta#da$dele i#te$#ati!#ale $e"le%e#ta$e p$i# #u%e$!ase d!cu%e#te i#te$#ati!#ale, ! pa$te i#se%#ata di#t$e ele +ii#d $ati+icate si de ct$e ta$a #!ast$a. Di#t$e acestea, e#u%e$a%A P$!"$a%ul %!#dial de actiu#e cu p$i)i$e la pe$s!a#ele a#dicapate ,198*-, C!#)e#tia cu p$i)i$e la d$eptu$ile c!pilului ,1989, a$t.'*-, Decla$atia %!#diala asup$a educatiei pe#t$u t!ti ,1998-, Rec!%a#da$ile C!#siliului Eu$!pei, p$i)i#d $eabilita$ea pe$s!a#el!$ cu a#dicap ,199'-, Re"ulile sta#da$d p$i)i#d e"ali&a$ea sa#sel!$ pe$s!a#el!$ cu a#dicap ,199*- si Decla$atia %!#diala asup$a educatiei speciale, de la Sala%a#ca, U(ESCO ,199.-. De ase%e#ea, i# cad$ul $e"ula%e#tului su#t p$e&e#tate p$i#cipiile pe ca$e u$%ea&a sa se ba&e&e educatia speciala di# ta$a #!ast$a, e#u%e$ate i# a$tic!lele de la #u%a$ul 1/ la #u%a$ul '1. C!#side$a% ca, aceste p$i#cipii su#t aplicabile i# aceeasi %asu$a si educatiei i#te"$ate. Aceste p$i#cipii su#tA Principiul prevenirii deficientelor, incapacitatilor si 3andicapurilor, c!#+!$% ca$uia se a$e i# )ede$e #ecesitatea u#ei %a$i di)e$sitati de actiu#i speciali&ate i# d!%e#iul sa#atatii si educatiei1 Principiul interventiei educationale precoce, ca$e p$esupu#e ca e)alua$ea si i#te$)e#tia psi upeda"!"ica sa +ie cat %ai ti%pu$ie, i# $ap!$t cu ide#ti+ica$ea ce$i#tel!$ speciale1
20

Principiul educatiei globale si individualizate a copilului cu cerinte educative speciale, ca$e p$esupu#e )al!$i+ica$ea tutu$!$ capacitatil!$ si disp!#ibilitatil!$ c!"#iti)e, psi !%!t!$ii, a+ecti):$elati!#ale si s!cial: adaptati)e e;iste#te sau p!te#tiale la u# a#u%it c!pil1 Principiul drepturilor si sanselor egale, ca$e p$esupu#e ca acti)itatea i# +a)!a$ea c!piil!$ cu a#dicap )i&ea&a, atat satis+ace$ea e"ala a #ecesitatil!$ i#di)iduale, cat si eli%i#a$ea u#!$ !bstac!le s!ciale. C!#+!$% acestui p$i#cipiu, d$eptul la pa$ticipa$ea si i#te"$a$ea c!piil!$ cu de+icie#te se $eali&ea&a p$i# i#clude$ea l!$ i#t$:u# %ediu educati!#al cat %ai puti# $est$icti) si sepa$at de ceilalti c!pii de aceeasi )a$sta1 Principiul asigurarii serviciilor de spri$in, #ecesa$e i# +u#ctie de a%pl!a$ea, i#te#sitatea si speci+icul ce$i#tel!$ educati)e speciale ale +ieca$ui c!pil1 Principiul cooperarii si parteneriatului in educatia speciala, ca$e p$esupu#e c!lab!$a$ea specialistil!$ di# d!%e#iu cu aut!$itatile ca$e au p$e!cupa$i i# d!%e#iu, cu as!ciatiile si !$"a#i&atiile #e"u)e$#a%e#tale de p$!+il si cele ale pa$i#til!$. Educatia c!piil!$ cu ce$i#te speciale este c!#side$ata ca +ii#d 4! pa$te i#te"$a#ta a siste%ului #ati!#al de i#)ata%a#t6 si t$ebuie sa +ie 4accesibila, +le;ibila si c!%p$e e#si)a6. Cu p$i)i$e la des+asu$a$ea educatiei i#te"$ate, p$i#cipalele $e"le%e#ta$i i# aceasta p$i)i#ta su#t cup$i#se i# a$tic!lele /1:/8 di# Re"ula%e#t, i# p$e%ie$a abs!luta pe#t$u ta$a #!ast$a. Aceste $e"le%e#ta$i su#t c!#+!$%e cu ca$acte$isticile %!delel!$ +u#da%e#tale de i#te"$a$e +!l!site i# %!d +$ec)e#t i# ta$ile de&)!ltate ale lu%ii. C!#+!$% a$tic!lului //, 4i#te"$a$ea sc!la$a a c!piil!$ cu ce$i#te educati!#ale speciale i# sc!lile !bis#uite de i#)ata%a#t, i# "$upe si clase !bis#uite, se $eali&ea&a pla#i+icat si "$adual cu asi"u$a$ea asiste#tei psi !peda"!"ice #ecesa$e, p$i# %!dalitati di)e$se, i# +u#ctie de a%pl!a$ea, i#te#sitatea si speci+icul tulbu$a$il!$ de i#)ata$e6. St$uctu$ile !$"a#i&at!$ice p$e)a&ute i# $e"ula%e#t su#t u$%at!a$eleA Programul de integrare, ca$e se !$"a#i&ea&a pe#t$u asiste#ta psi !peda"!"ica i#di)iduala, pe#t$u u# #u%a$ de 8:1' c!pii cu ce$i#te de educatie speciala, cu )a$sta cup$i#sa de $e"ula i#t$e / si 1' a#i, i#clusi i# "$upe sau clase ale aceleeasi "$adi#ite sau i# clase !bis#uite1 "ubprograme de integrare, ca$e cup$i#d u# #u%a$ %ai %ic de c!pii sau ele)i cu ce$i#te speciale, .:0, ca$!$a li se ac!$da sp$i3i# i#di)idual i# cad$ul u#ei i#stitutii1 <rupa sau clasa speciala afiliata, ca$e cup$i#de c!pii sau ele)i cu de+icie#te, i# )a$sta de / pa#a la 1' a#i1

22

<rupa sau clasa speciala de spri$in, ca$e cup$i#de, de $e"ula, c!pii sau ele)i cu tulbu$a$i de i#)ata$e sau de&)!lta$e, i# )a$sta de 0 pa#a la 18 a#i. Se p!ate !bse$)a ca $e"ula%e#tul p$e)ede di)e$se alte$#ati)e de !$"a#i&a$e a i#)ata%a#tului i#te"$at, i#cepa#d cu +!$%ele i#di)iduale si te$%i#a#d cu cele c!lecti)e. I# ca&ul aplica$ii %!delel!$ de i#te"$a$e ba&ate pe clase sau "$upe sepa$ate de c!pii cu ce$i#te educati!#ale speciale, !biecti)ul u$%a$it c!#sta i# asi"u$a$ea de&)!lta$ii acest!$a, i# asa +el i#cat sa se asi"u$e $ea#t!a$ce$ea l!$ , cat %ai $apida, i# clasele sau "$upele !bis#uite, alatu$i de #!$%ali. Pe#t$u $eali&a$ea acestui !biecti), p$i# des+asu$a$ea u#ei acti)itati de te$apie si $ecupe$a$e de calitate, este #eces$a sp$i3i#i$ea cad$el!$ didactice di# i#)ata%a#tul !bis#uit de cat$e p$!+es!$i, psi !peda"!"i, i#cad$ati c!#+!$% p$e)ede$il!$ i#)ata%a#tului special. I# ca&ul +!l!si$ii u#!$ %!dele ba&ate pe i#te"$a$ea i#di)iduala, se stipulea&a #ecesitatea sp$i3i#i$ii c!piil!$ cu ce$i#te educati!#ale speciale de cat$e cad$e didactice speciali&ate i# psi !peda"!"ie speciala, dupa %!delul iti#e$a#t ,i# c!#+!$%itate cu p$e)ede$ile a$tic!lului /2-. O ulti%a p$e)ede$e i%p!$ta#ta, asup$a ca$eia d!$i% sa #e !p$i%, este aceea dupa ca$e 4ele)ii cu a#dicap di# sc!lile !bis#uite, be#e+icia&a de acces la $esu$sele de educatie speciala si de $eabilita$e di# u#itatile de i#)ata%a#t special6 ,a$tic!lul //-. Dupa cu% se p!ate !bse$)a, i#t$ea"a "a%a de $e"le%e#ta$i di# d!%e#iul i#)ata%a#tului special p$e+i"u$ea&a cu cla$itate p!sibilitatile le"ale pe#t$u des+asu$a$ea u#ei educatii i#te"$ate de calitate.

28

REALIZARI SI PERSPECTIVE ALE EDUCATIEI INTEGRATE DIN ROMANIA IN PERIOADA CONTEMPORANA 1. 2+7.5 /.+R./IC P.N/RU ,N,5I:,R., NI6.5U5UI 7. 7.:6+5/,R. ,5 .7UC,/I.I IN/.9R,/. Educatia i#te"$ata p!ate +i p$i)ita, ca u# p$!ces, cu e)!lutie di+e$ita de la ! ta$a la alta, i#ceput dupa cel de:al d!ilea $a&b!i %!#dial. C!#side$a% ca, pe#t$u a#ali&a de&)!lta$ii educatiei i#te"$ate i# R!%a#ia, ca si i# !$ica$e alta ta$a, este util sa #e $e+e$i% la ce$cul elab#!$at de ?lE## si (itsc , cu a3ut!$ul ca$uia, acestia a#ali&ea&a stadiile aplica$ii %!delului #!$%ali&a$ii i# di+e$ite ta$i ale lu%ii, cat si ale !$ica$ei i#!)atii i# d!%e#iul s!cial. Ce$cul i#cepe cu ad!pta$ea %!delului i# te!$ie, ca$e se $e+e$a la clasi+ica$ea c!#ceptel!$ si te!$iil!$ le"ate de #!$%ali&a$e si c$ea$ea le"islatiei c!$espu#&at!a$e pe#t$u t$a#spu#e$ea i# p$actica a c!#ceptel!$ !data ad!ptate de ! c!%u#itate stii#ti+ica. Se c!#ti#ua cu etapa ad!pta$ii %!delului i# p$actica, i# cea de:a d!ua 3u%atate a ce$cului, i# ca$e se stabilesc $esu$sele +i#a#cia$e #ecesa$e aplica$ii u#!$ p$!iecte di# d!%e#iul educatiei i#te"$ate, se c!#ti#ua cu $eali&a$ea u#!$ p$!iecte pil!t, p$!cesul i#c ei#du:se cu e;ti#de$ea e;pe$ie#tei p!&iti)e d!ba#dite p$i# p$!cedeele pil!t la #i)elul i#t$e"ii ta$i, u#de acestea au a)ut l!c. 4C!#+!$% lui ?lE## si (itsc ,1988-, %!delul #!$%ali&a$ii este la 3u%atatea d$u%ului p$i# ce$c. Ei #u au "asit #icaie$i i# lu%e, ! ad!pta$e i# p$actica, pe sca$a la$"a, si au a+i$%at ca, i# Sca#di#a)ia ! %a$e pa$te di# $esu$sele +i#a#;cia$e su#t c eltuite pe %!delul i#stituti!#al6. ,dupa 5u#a$ Sta#")i" : c!%i#ica$e p$e&e#tata la Si%p!&i!#ul EDUCATIE SI FA(DICAP, Bucu$esti, .:2 (!ie%b$ie, 1991, cu titlul >9!delul de educatie si i#"$i3i$e ba&at pe #!$%ali&a$e, ! elab!$a$e %ultidiscipli#a$a si ba&ata pe c!%u#itate@.Pa$ad!;ul subli#iat de aut!$i este acela ca, dupa 18 a#i, ce$ceta$ile au a$atat ca situatia #u s:a sc i%bat $adical si, ca p$actic si i# p$e&e#t, c!#side$a% #!i, #e a+la% i#t$:! situatie #u cu %ult sci%bata i# acest se#s.

29

Apa$, i#sa, a#u%ite di+e$e#te de #ua#ta, ca$e ti# de tipul si de p$!+u#&i%ea a#dicapului si )a$sta pe$s!a#el!$ cu #e)!i speciale, a#ali&ate. ,+i".1-.

APLICAREA I( PRACTICA TEORIE

APLICAREA I(

I(STITUTIO(ALI7AREA SOCIETALA

CO(CEPTUALI7AREA

I9PLE9E(TAREA PE SCARA LAR5A

ACCEPTAREA I(ITIALA

RESURSE ,ALOCARE DE ?O(DURI-

LE5ITI9ARE LE5ISLATIVA

?I5.1 STADIILE U(EI I(OVATII I( PLA( SOCIAL ,dupa ?lE## si (itsc -

2.,N,5I:, 7.:6+5/,RII .7UC,/I.I IN/.9R,/. IN R+2,NI,, IN P.RI+,7, 1==?'1==@ I# $ap!$tul p$i)i#d a#ali&a #e)!il!$ de p$e"ati$e a u#!$ specialisti p$i# 4P$!"$a%e de %aste$at pe#t$u educatie i#te"$ata6 : $ap!$t i#t!c%it i# cad$ul actiu#ii 4TE9PUS II S.=EP:891'/<9/6, a +!st subli#iat, cu a$"u%e#te te%ei#ice, +aptul ca, 4! p$i!$itate a siste%ului de educatie speciala pe#t$u c!piii cu de+icie#te di# R!%a#ia, ! c!#stituie de&)!lta$ea +!$%el!$ de educatie i#te"$ata, +a$a disc$i%i#a$i p$ec!#cepute, i# $ap!$t cu educatia
88

!bis#uita a c!piil!$ +a$a de+icie#te6. De&ide$atul %e#ti!#at, ca$e $a%a#e )alabil si pe %ai depa$te, a pus i# e)ide#ta si este a$"u%e#tat i# c!#ti#ua$e, p$i#t$:! se$ie de ce$ceta$i, des+asu$ate, %ai ales, dupa a#ul 1989, i# d!%e#iul educatiei speciale a pe$s!a#el!$ a#dicapate sau cu alte i#ta$&ie$i si abate$i de la t$aseul #!$%al al de&)!lta$ii si adapta$ii, i#clusi) sc!la$e. Adapta$ea %!delului de a#ali&a p$!pus, la situatia R!%a#iei, #e $ele)a cate)a aspecte ese#tiale, ca$e au dete$%i#at i#t$!duce$ea u#!$ etape supli%e#ta$e +ata de %!delul i#itial. 1. Etapa cla$i+ica$il!$ c!#ceptuale si te!$eti&a$ile s:a decla#sat i# ta$a #!ast$a i# 1998 si a du$at , ap$!;i%ati), pa#a i# 199'. I# acesta etapa s:au des+asu$at #u%e$!ase si%p!&i!a#e si sesiu#i stii#ti+ice cu pa$ticipa$e i#te$#ati!#ala, i# ca$e au +!st de&batute, de cat$e specialisti, #u%e$!ase aspecte te!$etice si p$actice p$i)i#d educatia i#te"$ata si p!sibilitatile adapta$ii acestuia la speci+icul educatiei speciale di# R!%a#ia. De ase%e#ea, au +!st des+asu$ate ! se$ie de ce$ceta$i. Ast+el %e#ti!#a% ce$ceta$ile des+asu$ate de p$!+.d$.E%il Ve$&a ,U#i). Bucu$esti-, i# le"atu$a cu +e#!%e#ele p$e&e#te i# i#)ata%a#tul $!%a#esc, ca$e c!#stituie a$"u%e#te 4p$!6 si 4c!#t$a6 siste%ului educatiei i#te"$ate. De ase%e#ea, ce$ceta$ile des+asu$ate de p$!+. d$. Vasile P$eda ,U#i). Babes:B!lEai, Clu3-, i# le"atu$a cu !pi#iile cad$el!$ didactice di# sc!li, p$i)i#d aplica$ea c!#ceptiei i#te"$ati!#iste i# sc!la$i&a$ea c!piil!$ cu ce$i#te educati!#ale speciale ,CES-. Subli#ie% si ce$ceta$ile $e+e$it!a$e la c!#t$adictiile siste%ului de i#)ata%a#t di# ta$a #!ast$a, ca$e +ac #ecesa$e p$e+ace$i p$!+u#de, i#clusi) i# se#sul p$!%!)a$ii educatiei speciale i#te"$ate pe#t$u pe$s!a#e a#dicapate si cu alte ce$i#te educati)e ,c!#+.d$.5 .Radu., U#i).Bucu$esti-, p$ecu% si studiile c!%pa$ati)e, p$i# ca$e se aduce la cu#!sti#ta citit!$il!$ di# R!%a#ia, e;pe$ie#tap!&iti)a a ta$il!$ cu $e&ultate de%#e de ap$ecie$ea educatiei i#te"$ate ,lect.d$d.D!$u P!p!)ici, U#i).Bucu$esti-, etc. Acest p$!ces de studiu si de&bate$e a p$!ble%el!$ i#te"$a$ii, c!#ti#ua si i# p$e&e#t, ca#d pute% a+i$%a ca, pe ba&a acu%ula$ii u#ei e;pe$ie#te te!$etice si p$actice, s:au c!#tu$at ! c!#ceptie si ! st$ate"ie %ai cla$a, cu speci+ic $!%a#esc, i# d!%e#iu, "$atie elab!$a$ii de cat$e 9E(, cu asiste#ta i#te$#ati!#ala, a PRO5RA9ULUI (ATIO(AL DE PRO9OVARE A I(TE5RARII SCOLARE SI SOCIALE I( CO9U(ITATE, PE(TRU COPII CU CERI(TE SPECIALE. '. O alta etapa, cea a c!lab!$a$il!$ de !$di# le"islati), s:a des+asu$at %ai ales i#t$e a#ii 1991:199/. Odata cu apa$itia #!ii C!#titutii, de%!c$atice, a R!%a#iei, ,1991-, s:a a+i$%at pe#t$u p$i%a !a$a i# le"islatia ta$ii #!ast$e, #ecesitatea ac!$da$ii u#ei ate#tii speciale pe$s!a#el!$ cu #e)!i speciale si i#te"$a$ii acest!$a i# s!cietate. A$tic!lul .0 di# C!#stitutie, a$ata ca6 Pe$s!a#ele a#dicapate se
81

bucu$a de p$!tectie speciala. Statul asi"u$a $eali&a$ea u#ei p!litici #ati!#ale de p$e)e#i$e, de t$ata%e#t, de $eadapta$e, de i#st$ui$e si i#te"$a$e s!ciala a a#dicapatil!$, $especta#d d$eptu$ile si i#dat!$i$ile ce $e)i# pacie#til!$ si tut!$il!$.6 P$!cesul le"islati) +a)!$abil i#te"$a$ii, a c!#ti#uat cu ad!pta$ea u#ei le"islatii speciale i# d!%e#iul asiste#tei s!ciale pe#t$u a#dicapatiA Le"ea /*, p$i)i#d p$!tectia speciala a pe$s!a#el!$ a#dicapate si Le"ea /2, p$i)i#d i#cad$a$ea i# %u#ca a pe$s!a#el!$ a#dicapate. Aici su#t cup$i#se +acilitati le"ate de sc!la$i&a$ea la d!%iciliu a pe$s!a#el!$ a#dicapate si sp$i3i#i$ea +i#a#cia$a a +a%iliil!$ ca$e au i# i#"$i3i$e c!pii a#dicapati, e)ita#du:se i# +elul acesta i#stituti!#ali&a$ea l!$ p$ec!ce. P$i# %!di+ica$ile aduse le"islatiei le"ate de ad!ptii si i#cu$a3a$ea ad!ptiei #ati!#ale, i#te"$a$ea i# c!%u#itate a c!piil!$ a#dicapati, a capatat u# #!u i%b!ld. Ele%e#tul ese#tial pe#t$u i#te"$a$ea educati!#ala si s!ciala a c!piil!$ cu #e)!i speciale, l:a c!#stituit apa$itia Le"ii I#)ata%a#tului, #$.8.<199/. I# Capit!lul VI :6I#)ata%a#tul Special6, se a$ata ,la a$t..1-ca, inte#rarea co iilor cu cerinte s eciale se face rin unitati de invatamant s ecial si o&isnuit, ia$ la a$t..0, 99PS i# c!lab!$a$e cu !$"a#is%e #e"u)e$#a%e#tale asi#ura inte#rarea in viata activa. De ase%e#ea, este i%p!$ta#ta aplica$ea, t!t i# a#ul 199/, cu titlu e;pe$i%e#tal, a u#ui Re"ula%e#t de !$"a#i&a$e si +u#cti!#a$e a i#)ata%a#tului special, $e"ula%e#t i# ca$e, p$i#t$e altele, se e#u%e$a si d!cu%e#tele i#te$#ati!#ale cu p$i)i$e la a#dicapati si alte pe$s!a#e cu ce$i#te educati)e speciale, la ca$e R!%a#ia este pa$te si pe ca$e se !bli"a sa le apliceA : P$!"$a%ul %!#dial de actiu#e, cu p$i)i$e la pe$s!a#ele a#dicapate ,198*-1 : C!#)e#tia, cu p$i)i$e la d$eptu$ile c!pilului ,1989-1 : Decla$atia %!#diala, asup$a educatiei pe#t$u t!ti ,1998-1 : Rec!%a#da$ile C!#siliului Eu$!pei, p$i)i#d p!litica c!e$e#ta pe#t$u ,$e-abilita$ea pe$s!a#el!$ cu a#dicap ,199.-1 : Re"ulile Sta#da$d, p$i)i#d e"ali&a$ea sa#sel!$ pe#t$u pe$s!a#ele cu a#dicap ,199.-1 : Decla$atia C!#+e$i#tei 9!#diale, asup$a educatiei speciale, de la Sala%a#ca ,U(ESCO,199.-. Aceste p$e)ede$i, c!%pletate cu cele di# Re"ula%e#tul pe#t$u i#)ata%a#tul special, se $ele)a i# detaliu si tipu$ile si +!$%ele de educatie i#te"$ata, ce se p!t !$"a#i&a de cat$e 9E(, pe#t$u c!piii cu ce$i#te educati)e speciale.

8'

*. T$eca#d la aplica$ea i# p$actica a ideii de educatie i#te"$ata, t$ebuie spus ca, aceasta s:a $eali&at, i#cepa#d i#ca di# a#ul 199', c ia$ i#ai#tea ad!pta$ii u#ui cad$u le"islati) adec)at. P$i# al!ca$ea u#!$ $esu$se +i#a#cia$e i#te$#ati!#ale, di# pa$tea O(U ,U(ICE?-, U(ESCO si #ati!#ale, di# pa$tea 9E(, s:au c$eat p$i%ele p$!iecte pil!t pe#t$u educatie i#te"$ata, la Clu3 si Ti%is!a$a. Dupa cu% se stie, i#itiati)a si c!!$d!#a$ea acestei actiu#i ca$e a debutat i# a#ul 199', ca ! aplica$e a p$!pu#e$il!$ +acute la Si%p!&i!#ul te%atic de specialitate di# 9i#iste$ul Educatiei (ati!#ale, sp$i3i#it %ate$ial si %!$al de Rep$e&e#ta#ta U(ICE? di# R!%a#ia, cat si de specialisti ai u#!$ !$"a#is%e i#te$#ati!#ale, i# p$i%ul $a#d de dl. PATRICG DAU(T, ca$e, ! bu#a pe$i!ada de ti%p, a +!st c!#sulta#t special U(ESCO pe#t$u R!%a#ia, i# d!%e#iul educatiei i#te"$ate. Asa cu% s:a subli#iat i# Rap!$tul di# +eb$ua$ie, 1992, a "$upului %i;t de e)alua$e +i#ala, +!$%at di# specialisti di# R!%a#ia si 9a$ea B$ita#ie, c!!$d!#at de dl FARL DA(IELS, se+ul Depa$ta%e#tului de Educatie Speciala a U#i)e$sitatii di# Bi$%i#" a%, $e&ultatele !bti#ute i# cad$ul ce#t$el!$ pil!$ au +!st p!&iti)e, u$%a#d ca e;pe$ie#ta acu%ulata sa +ie )al!$i+icata !pe$ati), p$i# e;ti#de$ea t$eptata, i# i#t$ea"a ta$a, a +!$%el!$ e;pe$i%e#tate de educatie i#te"$ata. La $eusita actiu#il!$ des+asu$ate i# ce#t$ele pil!t a c!#t$ibuit i%plica$ea cu i#te$es a u#!$ cad$e di# i#)ata%a#tul !bis#uit si special di# cele d!ua !$ase, p$ecu% si sp$i3i#ul pe ca$e l:au ac!$dat i# +u#da%e#ta$ea stii#ti+ica a acti)itatil!$, cated$ele de specialitate di# u#i)e$sitati. Ulte$i!$, i# a#ul sc!la$ 199/:90, au apa$ut i# i#t$ea"a ta$a, ! se$ie de i#itiati)e de educatie i#te"$ata, ceea ce a c!#t$ibuit la i#+ii#ta$ea asa: #u%itel!$ zone de inte#rare $:.7.I%, i# cad$ul ca$!$a u$%ea&a sa se aplice e;pe$ie#ta p$!iectel!$ pil!t de la Clu3 si Ti%is!a$a. I# cad$ul c!lab!$a$ii +$uctu!ase i#t$e 9E( si U(ICE? a luat +ii#ta ! $etea #ati!#ala de i#te"$a$e si #!$%ali&a$e RE(I(CO, cup$i#&a#d specialisti di# di)e$se &!#e ale ta$ii. .. I# a#ul 199/ s:a decla#sat p$e"ati$ea ap$!+u#data a specialistil!$ i# d!%e#iul educatiei i#te"$ate, la #i)el de %aste$at, i# p$i#cipalele ce#t$e u#i)e$sita$e di# ta$a, Bucu$esti, Clu3, Iasi si Ti%is!a$a. Pe#t$u p$e"ati$ea cad$el!$, ca$e de3a luc$ea&a i# d!%e#iul educatiei speciale, s:a $eali&at ! se$ie de actiu#i c!#c$ete, i#t$e a#ii 199/:90, p$i# i#te$%ediul u#ui p$!"$a% TE9PUS de %asu$i c!%ple%e#ta$e. C!#side$a% ca, acest p$!"$a% a d!st de p$ea scu$ta du$ata, i#t$ucat #u%a$ul de specialisti di# i#)ata%a#tul !bis#uit, ca$e t$ebuie p$e"atiti i# d!%e#iul educatiei i#te"$ate, este de!sebit de %a$e, el depasi#d p!sibilitatile actuale ale +acultatil!$ #!ast$e.
8*

De aceea, este util ca, pe )iit!$, p$e"ati$ea specialistil!$ sa se +aca atat la #i)el u#i)e$sita$, i#ca de pe ba#cile +acultatii, cat si p$i# cu$su$i de scu$ta du$ata, de p$e"ati$e c!#ti#ua, pe#t$u p$!+es!$i di# p$!%!tiile %ai )ec i, i#clusi) pe#t$u cei cu speciali&a$i, altele decat psi !peda"!"ia a#dicapatil!$. (e a+la% acu% i# p$a"ul +i#ali&a$ii etapei de luc$u, des+asu$ata i# cad$ul p$!"$a%ului TE9PUS, i# c!lab!$a$e cu specialisti ai depa$ta%e#tel!$ de p$!+il ale u#i)e$sitatil!$ di# Bi$%i#" a% ,A#"lia-, C!pe# a"a ,Da#e%a$ca-, 9ala"a ,Spa#ia- si B!l!"#a ,Italia-, i# c!#ditiile +i#a#ta$ii e;te$#e, di# p$!"$a%ul TE9PUS =EP:891'/<9/. I# aceasta etapa, a% be#e+iciat de sp$i3i# %ate$ial pe#t$u a #e d!ta lab!$at!a$ele si bibli!tecile cated$el!$. De ase%e#ea, a% be#e+iciat de cu$su$ile ti#ute si de%!#st$atiile +acute, i# +ata cated$el!$ si stude#til!$ #!st$i, de cat$e specialistii u#i)e$sitatil!e %e#ti!#ate, p$ecu% si de sta"ii de d!cu%e#ta$e si p$e"ati$e a u#!$ cad$e si stude#ti $!%a#i la u#i)e$sitatile $especti)e. T!ate acestea au i#se%#at u# sp$i3i# $eal, pe#t$u ca$e le %ultu%i%cel!$ ca$e au +!st $ecepti)i la c!lab!$a$e si s:au st$aduit sa #e i#telea"a #e)!ile si sa #e cu#!asca speci+icul. I# p$e&e#t, #e a+la% i# p$a"ul u#ei #!i etape, pe ca$e ! )!% c!#ti#ua d!a$ cu +!$te p$!p$ii. P!$#i% i# aceasta etapa cu ! e;pe$ie#ta de t$ei a#i. Ea #e )a da p!sibilitatea sa pe$+ecti!#a% pla#ul de i#)ata%a#t, pe#t$u studii ap$!+u#date:%aste$:i# d!%e#iul educatiei i#te"$ate, sa $eactuali&a% si sa i%bu#atati% p$!"$a%ele a#alitice pe#t$u disipli#ele cup$i#se i# pla#ul de i#)ata%a#t. /. I# +ata #!ast$a apa$, i#sa, ! se$ie de dificultati. Asa, de e;e%plu, dupa abs!l)i$e, #u t!ti specialistii cu studii ap$!+u#date i# d!%e#iul educatiei i#te"$ate isi des+as!a$a acti)itatea p$!+esi!#ala i# acest d!%e#iu, ia$ cei ca$e ! +ac, su#t %ai ales l!"!pe&i la cated$ele i#te$sc!la$e di# i#)ata%a#tul !bis#uit. De ase%e#ea, u#ii luc$ea&a i# i#)ata%a#tul specila sepa$at, u#de cauta %!dalitati de ap$!pie$e cu sc!lile !bis#uite, %ai ales sub +!$%a des+asu$a$ii i# c!%u# a u#!$ acti)itati cultu$ale, sp$ti)e, de !di #a si $ec$ee$e cu ele)ii cel!$ d!ua tipu$i de sc!li. Aceasta utili&a$e #e$ati!#ala a specialistil!$ cu studii ap$!+u#date i# d!%e#iul educatiei i#te"$ate, se dat!$este, dupa pa$e$ea #!ast$a, u$%at!a$el!$ cau&eA a- : salariile in invatamant, mai ales entru tinerii s ecialisti fara #rade didactice, sunt mult inferioare celor e care ei le rimesc, adesea, in alte arti, c ia$ daca #u %u#cesc i# specialitate1 b- : i# i#st$uctiu#ile di# iului 1992 ale 9E(, cu p$i)i$e la !$"a#i&a$ea c!#cu$su$il!$ de !cupa$ea p!stu$il!$ di# i#)ata%a#tul special, a&solventii sectiilor de si(o eda#o#ie ale universitatiloe, inclusiv cei cu studii a rofundate, sunt usi intr'o situatia de neta inferioritate, de!a$ece la aceste c!#cu$su$i p!t sa pa$ticipe si alti abs!l)e#ti de i#)ata%a#t supe$i!$

8.

,c ia$ cu p$!+il te #ic-, p$!ba de c!#cu$s #e+ii#d di# d!%e#iul educatiei speciale si i#te"$ate, ci di# d!%e#iul specialitatii de pe dipl!%a1 c- : i# c!#ditiile de&)!lta$ii le#te a siste%ului de educatie i#te"$ata i# t!ate 3udetele ta$ii, numarul osturilor cu rofil de educatie inte#rata ro riu'zisa, este limitat. De&)!lta$ea le#ta a +!$%el!$ de i#)ata%a#t i#te"$at, este dete$%i#ata de u$%at!a$ele cau&e p$i#cipaleA 1. : arintii multora dintre co iii cu cerinte educative s eciale sunt, adesea, foarte sarci si refera sa'si mentina co iii in invatamantul se arat, u#de #u #u%ai sc!la$i&a$ea, da$ si i#t$eti#e$ea l!$ su#t "$atuite1 '. :o arte dintre cadrele didactice din invatamantul o&isnuit au o atitudine nefavora&ila fata de formele inte#rate de instruire, c!#side$a#d ca, acestea )!$ $ep$e&e#ta pe#t$u ele ! !bli"atie si ! p!)a$a i# plus1 *. : o ularizarea formelor de educatie inte#rata si a &eneficiilor reale, e care acestea le aduc, nu se face e cai accesi&ile celor interesati1 de e;e%plu, $e)ista RE(I(CO #u a3u#"e i# %ai#ile tutu$!$ acel!$ pa$i#ti ca$e a$ a)ea #e)!ie de ea, ia$ pe#t$u specialisti #u e;ista ! $e)ista de #i)el c!$espu#&at!$. 9e#ti!#a%, de ase%e#ea, ca i# l!cul u#!$ %asu$i $eale de i#te"$a$e, de e;ti#de$e a e;pe$ie#tei p!&iti)e, acu%ulate i# cad$ul ce#t$el!$ pil!t de la Clu3: (ap!ca si Ti%is!a$a, sunt initiate uneori false masuri de asa'zisa inte#rare. De e;e%plu, p$i# i#spect!$ul de specialitate di# 9E(, s:a dat disp!&itia sc i%ba$ii de#u%i$ii de 4sc!ala speciala@ pe#t$u a#dicapati, i# 4sc!ala de educatie speciala6, ca$e +!a$te us!$ p!ate +i i#te$p$etata ca ! sc!ala desti#ata tutu$!$ c!piil!$ cu ce$i#te educati)e speciale, sepa$ata de i#)ata%a#tul !bis#uit. De ase%e#ea, s:a i#dicat sc i%ba$ea de#u%i$il!$ di+e$e#tiate ale cabi#etel!$ de c!$ecta$e ,a tulbu$a$il!$ de li%ba3, a tulbu$a$il!$ #eu$!%!t!$ii, etc.- cu de#u%i$ea "l!bala de 4cabi#et de c!%pe#satie6, p$i# ca$e i#te"$a$ea este asi%ilata ideii de ab!$da$e #edi+e$e#tiata, u#i+!$%a, 4la "$a%ada6 a tutu$!$ c!piil!$ cu p$!ble%e. I# c!#te;tul cel!$ a$atate, c!#side$a% ca, p$i#cipalele %asu$i ale etapei i# ca$e #e a+la%, su#tA 1. : i#te#si+ica$ea e+!$tului pe#t$u de&)!lta$ea, i# c!#ti#ua$e, a +!$%el!$ $eale de educatie i#te"$ata si c!%bate$ea te#di#tei de i#l!cui$e a acest!$a cu +!$%e +alse si %asu$i +!$%ale1 '. : pe$+ecti!#a$ea c!#ti#utului si a +!$%el!$ de p$a"ti$e ap$!+u#data a ti#e$il!$ specialisti pe#t$u educatie i#te"$ata si sp$i3i#i$ea +!$u$il!$ c!%pete#te pe#t$u utili&a$ea c!%pleta si e+icie#ta a acest!$ specialisti1

8/

*. : di)e$si+ica$ea %!dal!tatil!$ de p!pula$i&a$e a !biecti)el!$ si disp!#ibilitatil!$ siste%ului de educatie i#te"$ata pe#t$u pe$s!a#ele a#dicapate sau cu alte ce$i#te educati)e speciale1 .. : p$!iecta$ea u#ei st$ate"ii c!e$e#te de educatie i#te"$ata de cat$e 9E(1 /. : i%plica$ea i#spect!$atel!$ sc!la$e 3udete#e i# t$a#spu#e$ea i# pa$actica a acestei st$ate"ii, e)e#tual p$i# dese%#a$ea u#ui i#spect!$ de specialitate, ca$e sa $aspu#da de d!%e#iu1 0. : st$a#"e$ea c!lab!$a$ii cu O(5:u$ile l!cale pe#t$u at$a"e$ea acest!$a i# de&)!lta$ea u#!$ p$!iecte de i#te"$a$e sc!la$a si s!ciala1 2. : at$a"e$ea i# p$!iectele de i#te"$a$e a aut!$itatil!$ l!cale di# d!%e#iile asiste#tei s!ciale si %edicale1 8. : sc i%ba$ea %e#talitatii p!pulatiei p$i)i#d d$eptu$ile !%ului, i# "e#e$al, si d$eptu$ile a#dicapatil!$, i# special1 9. : i#clude$ea i# pla#u$ile si p$!"$a%ele di# i#)ata%a#tul supe$i!$ a u#!$ cu$su$i si te%e de educatie i#te"$ata1 18. : !$"a#i&a$ea de cu$su$i pe#t$u educatie c!#ti#ua i# d!%e#iul i#te"$a$ii pe#t$u p$!+es!$ii di# i#)ata%a#tul special si !bis#uit1 11. : $eali&a$ea de c!#+e$i#te si se%i#a$ii de educatie i#te"$ata i# cat %ai %ulte 3udete ale ta$ii1 1'. : c!#ti#ua$ea acti)itatil!$ de c!#sulta#ta a e;pe$til!$ st$ai#i, di# ta$ile cu t$aditie i# i#te"$a$e1 1*. : sp$i3i#i$ea O(5:u$il!$ cu $esu$se +i#a#cia$e de la bu"et, i# ca&ul i# ca$e $eali&ea&a p$!"$a%e de i#te"$a$e educati!#ala si s!ciala1 1.. : at$a"e$ea, i# c!#ti#ua$e, a u#!$ $esu$se +i#a#cia$e supli%e#ta$e, di# pa$tea O(U, U(ESCO, U(ICE?, pe ba&a de p$!"$a%e c!#c$ete1 1/. : publica$ea de cu$su$i si %a#uale de educatie i#te"$ata1 10. : !$"a#i&a$ea de cu$su$i pe#t$u +a%iliile cu c!pii cu #e)!i speciale, i# ca$e sa +ie i#)atati cu% sa:si i#"$i3easca c!pilul acasa1 12. : p$!iecta$ea u#ui p$!"$a% de i#te$)e#tie ti%pu$ie pe#t$u c!piii cu CES, p$e%i&a a i#te"$a$ii s!ciale si sc!la$e )iit!a$e1 18. : p$e"ati$ea c!%u#itatii p$i# acti)itati de c!#sulta#ta pe#t$u asi"u$a$ea se$)iciil!$ desce#t$ali&ate de i#te"$a$e s!ciala, %edicala si educati!#ala1 19. : depista$ea si sp$i3i#i$ea !$ica$!$ i#itiati)e l!cale di# d!%e#iul i#te"$a$ii sc!la$e si s!ciale, p$i# acti)itati de c!#sulta#ta de specialitate, e+ectuate de specialistii di# u#i)e$sitati si +!$%at!$i. Ap$ecie% ca, i# p$e&e#t, ta$a #!ast$a se a+la la i#ceputu$ile aplica$ii %!delului i#te"$a$ii educati!#ale si s!ciale pe sca$a la$"a. ,)e&i ?i".'I#t$:! pe$i!ada de ti%p $elati) scu$ta, de 8 a#i, ea a st$abatut ! se$ie de etape i%p!$ta#te, le"ate de cla$i+ica$i te!$etice, sc i%ba$i le"islati)e, al!ca$e
80

de $esu$se, $eali&a$ea de p$!iecte pil!t, p$e"ati$ea u#ui #u%a$ de specialisti si i#cepe$ea p$!cesului 7EDEI, i# di+e$ite $e"iu#i ale ta$ii, cu sp$i3i#ul p$e&u%ti) al 9E( si asi"u$a$ea c!lab!$a$ii u#ui O(5, c!#stituit pe sc eletul i#itial al RE(I(CO. ,)e&i ?i".'I# c!#clu&ie, ap$ecie% ca, succesul p$!cesului i#te"$a$ii depi#de, i# %a$e %asu$a, de %e#ti#e$ea acu%ula$il!$ a#te$i!a$e si de aplica$ea u#ei st$ate"ii c!e$e#te, +i#a#tata de la #i)elul aut!$itatil!$ di# i#)ata%a#t, i# c!lab!$a$e cu !$"a#i&atiile #e"u)e$#a%e#tale l!cale si i#te$#ati!#ale. R!lul specialistil!$ st$ai#i $a%a#e, i# c!#ti#ua$e, i%p!$ta#t, %ai ales i# d!%e#iul c!#sulta#tei si +i#a#ta$ii u#!$ p$!"$a%e de i#te"$a$e $e"i!#ale, la #i)el educati!#al si c!%u#ita$, i# c!!pe$a$e cu aut!$itatile #ati!#ale de i#)ata%a#t, de la #i)el ce#t$al si l!cal.

IN/R.4,RI SI /.2. R.C,PI/U5,/I6. 1. Ca$e su#t p$i#cipalele ase%a#a$i si de!sebi$i i# aplica$ea p$i#cipiului #!$%ali&a$ii i# Ta$ile Sca#di#a)e si SUA. '. Ca$e su#t e$!$ile +$ec)e#te, ce apa$ i# aplica$ea p$icipiil!$ #!$%ali&a$ii. *. Desc$ieti $elatia di#t$e p$!cesul #!$%ali&a$ii si cel al i#te"$a$ii. .. Ca$e su#t i%plicatiile p$i#cipiului i#clu&iu#ii i# pla# educati!#al. /. P$e&e#tati a)a#ta3ele si li%itele %!delel!$ de !$"a#i&a$e, +!l!site i# i#te"$a$ea educati!#ala a ele)il!$ a#dicapati %i#tal. 0. De ce este #ecesa$ sa +ie %!di+icate, st$uctu$al si +u#cti!#al, i#stitutiile t$aditi!#ale pe#t$u ele)ii a#dicapati. 2. Ca$e su#t cele %ai $aspa#dite st$ate"ii didactice +!l!site i# educatia i#te"$ata pe#t$u ele)ii a#dicapati.

82

8. Desc$ieti aspectele ca$acte$istice ale de&)!lta$ii educatiei i#te"$ate i# (!$)e"ia si SUA, cu aplicabilitate la $e+!$%a i#stitutiil!$ de i#)ata%a#t special di# R!%a#ia. 9. Ca$e su#t p$i#cipalele ca$acte$istici le"islati)e si !$"a#i&at!$ice ale siste%ului de i#)ata%a#t i#te"$at di# Eu$!pa de Vest si di# ce d!cu%e#te i#te$#ati!#ale decu$" acestea. 18. P$e&e#tati $eali&a$ile si pe$specti)ele i#)ata%a#tului i#te"$at di# R!%a#ia.

:4

I 4 5 I + 9 R , - I .'

1. BBB U(ESCO : Pac et de $esu$se pe#t$u i#st$ui$ea p$!+es!$il!$ : Ce$i#te speciale i# clasa, U(ICE?, 199/. '. BBB U(ESCO : Decla$atia de la Sala%a#ca si di$ectiile de actiu#e i# d!%e#iul educatiei speciale, U(ICE?, 199/. *. BBB O(U : Re"ulile sta#da$d p$i)i#d e"ali&a$ea sa#sel!$ pe$s!a#el!$ cu a#dicap, U(ICE?,199/. .. AI(SCOD 9EL : E++ecti)e sc !!l +!$ all, Da)id ?ult!# Publis e$s, L!#d!#, 1991, pa".21. /. BAI(E D. : Fa#dicapped c ild$e# i# de)el!pi#" c!u#t$ies1 assess%e#t, cu$$iculu% a#d i#st$ucti!#, U#i)e$sitE !+ Albe$ta, Ed%!#t!#, 1991. 0. CALL 9c.S. : C!%u#ica$e ti#uta la Si%p!&i!#ul sc!lii pe#t$u a#dicapati )i&ual, Clu3, U#i)e$sitE !+ Bi$%i#" a%, 1998.

88

2. BALLA D.A., 7IE5LER E. : I%pact !+ i#stituti!#al be a)i!$ a#d de)el!p%e#t !+ $eta$ded pe$s!#, A%e$ica# =!u$#al !+ 9e#tal De+icie#cE, 1922, )!l.8', #$.1, pa".1:11. 8. BALLA D.A., COR(ICG 9c.9., 7IE5LER E. : Reside#t ca$e p$actices i# i#stituti!#s +!$ $eta$ded pe$s!#s ac$!ss: I#stituti!#al class cultu$al studies, A%e$ica# =!u$#al !+ 9e#tal De+icie#cE, 192/, #$.1, pa".1:12. 9. CE5ELCA PATRICIA T., PREF9 FERBERT =. : 9e#tal $eta$dati!# +$!% cate"!$ies t! pe!ple, C a$les E. 9e$$ill, Publis i#" C!%pa#E, O i!, 198'. 18. DAVIDSO( C.5., (EALE =.9. : Ab#!$%al psEc !l!"E, =! # Dilei R S!#s I#c. 1998.S 11. ?LL(( =., (ITSCF R., GATFLEE( E. : (!$%alisati!#, s!cial i#te"$ati!# a#d c!%%u#itE se$)ices, U#i)e$sitE Pa$C P$ess, Balti%!$e, 1988. 1'. GEBBO( LARS : (!$%ali&ati!# i#te"$ati!# a#d t e SualitE !+ li+e a#d t e $ealitE, U#i)e$sitE !+ Ge#t Ca#tebu$E, I#stitute !+ S!cial a#d Applied PsEc !l!"E, 1980. 1*. LEDI( G. : PsEc !l!"ie di#a%iSue, PU?,Pa$is, 1902. 1.. 9USU I. : O$"a#i&a$ea u#ui ce#t$u de educatie i#te"$ata, c!%u#ica$e la Si%p!&i!#ul RE(I(CO:C$ai!)a, 199/. 1/. (IR=E B. : T e Basis a#d L!"ic !+ (!$%ali&ati!# P$i#ciple i# Aust$alia a#d (eJ 7eela#d, =!u$#al !+ De)el!p%e#tal disabilities, )!l.11, #$.', 198/. 10. (IR=E B. : T e (!$%ali&ati!# P$i#ciple I%plicati!#s a#d C!%%e#ts, B$itis =!u$#al !+ 9e#tal Sub#!$%alitE, 1928, #$.10, p.0':28 12. (IR=E B. : (!$%alisati!# et i#te"$ati!#, c!#cepts de base e# a%eli!$e$ la Sualitee de la )ie, Ai$lie F!use, Vi$"i#ia, 1920. 18. PERRI( BURT, (IR=E B. : A C$itiSue !+ S!%e ?$eSue#t 9isc!#cepti!#s !+ t e (!$%ali&ati!# P$i#ciple i# Aust$alia a#d (eJ 7eela#d, =!u$#al !+ De)el!p%e#tal Disabilities, )!l.11, #$.', 198/, pa".09:2.. 19. PREDA V. : Educatia c!piil!$ cu ce$i#te speciale i# educatia si di#a%ica ei, Edit. T$ibu#a I#)ata%a#tului, 1988, pa".1.2:1/0. '8. PREDA V. : (!te de cu$s:dactil!, U#i). Babes:B!lEai, Clu3, 1990.

89

'1. POPOVICI D.V. : Viit!$ul educatiei speciale di# (!$)e"ia : P$!iectul 4S6 : #!ua Ca$te Alba, Re)ista de Educatie speciala, #$. ', 199*. ''. POPOVICI D.V. : Aspecte ale $elatiei di#t$e #!$%ali&a$e si calitatea )ietii la a#dicapatii %i#tal, i# Re)ista 4Recupe$a$ea si i#te"$a$ea pe$s!a#el!$ cu a#dicap6, #$.', 1992, pa".91:9/. '*. POPOVICI D.V. : I#+lue#ta i#stitutiil!$ t$aditi!#ale asup$a pe$s!#alitatii a#dicapatil!$ %i#tal, i# Re)ista 4Recupe$a$ea si i#te"$a$ea pe$s!a#el!$ a#dicapate, #$.', pa".181:18/. '.. POPOVICI D.V. : Idei pe#t$u $e+!$%a: educatia speciala i# (!$)e"ia: p$e&e#t si pe$specti)e, i# Re)ista de Educatie speciala, #$.1, 199*. '/. PI=L S.=., 9ELER =.D., FE5ARTL S. : I#clusi)e educati!#, a "l!bal a"e#da, T.=.P$ess Padst!#, Ltd. 1992, pa".1/1. '0. RADU 5F. : C!#t$adictii ale siste%ului actual de i#susi$e si educatie speciala a a#dicapatil!$ %i#tal, studiu i# Re)ista de Educatie Speciala, #$.1, 199'. '2. RADU 5F., POPOVICI D.V. : C!%u#ica$e ti#uta la Si%p!&i!#ul TE9PUS de la Clu3, 1998. '8. STA(ESCU ?. : Educatia speciala i# Da#e%a$ca, Luc$a$e de Dise$tatie, U#i).Bucu$esti, 1998. '9. VER7A E. : Psi !peda"!"ia i#te"$a$ii si #!$%ali&a$ii, i# Re)ista de Educatie Speciala, #$.1, 199'.. *8. VRA=9AS T., 9USU I., DAU(T P. : I#te"$a$ea i# c!%u#itate a c!piil!$ cu ce$i#te educati)e speciale, 9i#iste$ul I#)ata%a#tului, Rep$e&e#ta#ta U(ICE?, R!%a#ia, 1990. *1. VRA=9AS E., VRA=9AS T. : C!pii cu ce$i#te educati)e speciale, studiu i# Re)ista de Educatie Speciala, #$.1, 199*, pa".09:21. *'. DOL?E(SBER5ER D. : T e P$i#ciple !+ (!$%ali&ati!# i# Fu%a# Se$)ices, T!$!#t! (ati!#al I#stitute !+ 9e#tal Reta$dati!#. **. DOL?E(SBER5ER D. : 4La )al!$isati!# du $!le s!cial1 u#e #!u)elle c!#ceptualisati!# de la #!$%alisati!#6, i# 4De+icie#ce %e#tale6, *.<'<198..

98