Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nu cred ca a durat
L-am vazut. Stiu ce va urma. Ma cuprinde frica de moarte. Ma uit in jur dupa rucsac sa il iau in spate
si sa fug cat inca mai pot. Ii strabat cu privirea pe toti dar nimeni nu observa nimic. Ma injura cineva ca l-
am calcat cand m-am repezit sa iau ghiozdanul. Nu apuc sa ajung la rucsac caci ezit o secunda.
Si atunci il simt... Imi ridic privirea si raman teapana. Esti in fata mea si te privesc in ochi. Ori nu mai
aud eu nimic, ori a amutit toata lumea. Il simt adanc printre coaste si un lichid fierbine mi se scurge pe
spate. Nu te mai vad in fata mea. Vad doar ceva gri si mainile mele. Simt cu intarziere o durere in
genunchi si in podul palmelor. Ma uit in gol si pe trotuarul gri apar pete de un rosu aspru, aproape negru.
Durerea din spate e atat de mare incat mi-a amortit tot. Nu mi-am dat seama imediat de gustul dulceag
metalizat din gura si nici ca aveam gura deschisa. Cred ca ma inec; nu mai am rasuflare. Scuip si mai
mult sange ca sa-mi desfund caile respiratorii... dar numai pentru o secunda. Ma doare tot. Roiti in jurul
meu ca niste albine mute; eu nu aud nimic. Imi cedeaza coatele si capul mi se sprijina de asfalt; putetrea
impactului ia din mine si ultima rasuflare. In sfarsit aud... si aud galagie si intrebari si injuraturi si urlete
si tu ma strigi.
Durerea mi s-a parut nesfarsita. Desi nu cred ca a durat totul mai mult de 10 secunde. Defapt, l-am si
auzit in spatele meu numarand. Era tot ce auzeam. Am rezistat mai mult decat se asteptase el. Dar pentru
ceilalti s-a terminat prea repede.