a)RATIUNEA este considerata ca un dat specific omului. b)iluminismul proclama EGALITATEA tuturor oamenilor.

Monarhul nu mai esteunsul lui Dumne eu si doar primul slu!itor al statului preocupat de si"uranta supusilor sai. Ne"andu#se ierarhia sociala feudala$ societatea %a trebui structurata pe ba a unuicontract social intre om si semenii sai. c)M&NAR'UL ILUMINAT repre inta idealul politic al epocii care inlocuia perimatul monarh absolutist. Treabuia sa fie un filo of in estrat cu o capacitate de aintele"e mecanismele societatii si de a mediati a si armonia a relatiile dintre claselesociale. d)&rasul ima"inat de iluminist ca sediu pentru ()ETATEANUL UNI*ER+AL( este()ETATEA UNI*ER+ALA#)&+M&,&LI+UL($ loc in care ra boiele ar dispareaiar pre!udecatile de ordin rasial sau reli"os ar fi e-cluse. )ercetatorii au plasat aparitiaunui astfel de oras in .//0. e)Idealul uman al acestei epoci este 1IL&2&1UL # fi"ura care inlocuia ca%alerul sisfantul E%ului Mediu. f) Repre entantii iluminsmului au militat pentru re%olutionare sistemului educationalsi introducera in%atamantului in limbile nationale Introducere (Ti"aniada( este capodopera literara a iluminismului romanesc si repre inta cea mai celebra epopee din literatura romana. Desi redactata in doua %ariante ea nu a!un"e sa fie publicata decat in 34.5. Din aceasta cau a literatura romana %a a%ea foarte mult de pierdut. +i alti autori pasoptisti 6e-7 Ion 'eliade Radulescu) incep sa scrie o epopee a neamului insa aceste proiecte nu sunt finali ate. Geneza operei Ion 8udai#Deleanu$ om de o %asta cultura "aseste punctul de plecare al (Ti"aniadei( in lucrarea (8atra homiamahia( 6(Lupta broastelor cu soarecii() de Tasso$ in (Don 9ui!ote de la Mancha( a lui )er%antes si in (&rlando furioso( de Aristo. Tema operei (Ti"aniada( are ca tema calatoria ale"orica pe care o face neamul ti"anesc in cautarea unei forme statale. Semnificatia titlului Titlul este unul ale"oric creat dupa modelul marilor epopei 6(Iliada($ (&diseea($ (Eneida(). Acesta ne trimite la persona!ul central al operei si anume la etnia ti"anilor . Titlul este unul ale"oric deoarece sub intruchiparea ti"anilor$ Ion 8udai# Deleanu ascunde ascunde aspiratiile iluministe ale romanilor din Ardeal. Compozitia Din punct de %edere compo itional (Ti"aniada( sau (Tabara ti"anilor(este alcatuita din 3. cantece compuse de cantaretul Leonachi Ghianeu si imbo"atita (cu multe insemnari si luari aminte$ critice istorice$ filosofice$ filolo"ice si "ramatice de catre Mitru ,erea si alti mai multi in anul 3:00(. & astfel de structura isi do%edeste modernitatea datorita multitudinii de %oci naratoriale. ,ersona!ele care comentea a e%enimentele in subsolul pa"inii de%in %oci naratoriale de sine statatoare. Ele nu e-plica ce%a ci au rolul de a crea o opera in opera. Firul epic Actiunea se desfasoara in Muntenia lui *lad Tepes. Domnitorul se hotaraste sa#i inareme e pe ti"ani pentu a lupta impotri%a turcilor deoarece dorea sa e%ite folosirea acestora ca iscoade. ,entru a#i con%in"e *lad %oda le promite o localitate numita +pateni unde acestia sa se or"ani e e intr#o formatiune statala. Ti"anii se lasa "reu con%insi$ mai intai a%and loc un sfat care are rolul de#ai e%identia caracterul etero"en si instabil. Mai intai ti"anii sunt supusi unor probe de cura!. *lad Tepes si armata lui se de"hi ea a in turci fara a fi recunoscuti de ti"ani iar apoi pune in calea acestora carele cu bucate. La cele doua probe ti"anii esuea a do%edind lipsa cura!ului si o pofta de mancare nemasurata. In schimbul intrarii in lupta *lad Tepes le ofera ca recompensa localitatea +pateni plasata strate"ic intre 8arbatesti si Inimoasa.Denumirea localitatilor este una e%ident parodica ea desemnand lipsa cura!ului si a tra"erii de inima din partea ti"anilor. &data intrati in lupta tabara ti"anilor este tulburata de inter%entia +atanei care o rapeste pe Romica$ lo"odnica %itea ului ,arpan"el. ,entru a#si re"asi iubita acesta porneste intr#o cala torie initiatica la capatul careia trebuie sa do%edeasca faptul ca este apt de a se insura$ de a#si intemeia o familie si de a conduce etnia ti"anilor. 8ineinteles ca aceasta calatorie este tot

parodica. ,arpan"el este supus unor probe astfel trece printr#o padure %ra!ita si poposeste la un han care in mod miraculos se transforma dimineata intr#o balta cu broaste. +atana reuseste de fiecare data sa#l ama"easca pe ,arpan"el. De ama"it$ eroul se hotaraste sa se intoarca in tabara ti"anilor. ,e drum se intalneste cu %itea ul Ar"ineanu imbracat in armura %ra!ita si !ac schimb de haine. Astfel ,arpan"el intra in lupta impotri%a turcilor. Infricosati de %ederea armurii si cre ant ca este Ar"ineanu turcii bat in retra"ere si toata aceasta a%entura eroica se termina cu o banala cadere de pe cal a lui ,arpan"el. Lesinat mai mult de frica eroul cala toreste in iad si in rai. )and isi re%ine o re"aseste pe Romica si fac nunta. La ospatul de nunta ,arpan"el po%esteste tuturor ti"anilor cele %a ute in iad si in rai. Dupa acestea ti"anii pornesc un sfat in %ederea stabilirii formei de or"ani are statala. Nu reusesc din cau a nara%urilor innascute ale acestora. Totul se incheie cu o de binare a ti"anilor fiecare apucand pe o alta cale. ,o%estirea spusa de ,arpan"el ti"anilor despre calatoria sa in rai este impan ita de elemente specifice neamului ti"anesc cel mai important fiind mancarea. Aspectele rele%ante pentru descrierea taramului infatisat de ,arpan"el sunt7 situarea "eo"rafica (intre cer si pamant($ clima ile senine$ ceriul limpede$ fara nouri($ (%antucele dra"alase$ line($ (nu e %ara adufoasa$ nici iarna cu "er$ nici toamna rece$ ci tot prima%ara man"aioasa($ relieful (campuri cu flori osebite($ (dealuri si coaste de cas$ de branm a$ de slanina( $ (muntii si stancele "ur"uiate tot de ahar$ stafide$ smochine($ (rauri de lapte dulce pe %ale($ flora si fauna (rodii in loc de arburi si copace($ (in loc de nisip si tarana; Tot "raunta de aur iei in mana($ (stru"uri$ %in(. In descrierea acestui rai ,arpan"el porneste de la formele de relief$ clima si %e"etatia intalnite in lumea reala si le transforma ideali andu#le intr#un rai ti"anesc. In acest rai al ti"anilor totul trimite le o abundenta de bucate semn ca ti"anilor nu le este data munca ci lenea si ospatul. Naratorul este cel care po%esteste niste intamplari reale sau ima"inare. *ocea naratoriala a acestua se identifica cu persoana a III#a sin"ular. Naratorul care stie tot despre persona!e si intamplarile prin care acestea %or trece se numeste narator omniscient si omnipre ent 6sau narator creditabil). Naratorul necreditabil este acel narator care din di%erse mati%e deformea a lumea pre enta astfel incat el nu mai poate fi cre ut de catre cititor. ,arpan"el este un astfel de narator necreditabil. Acest erou este actor al intamplarii po%estite si totodata si narator. *ocea naratoriala se identifica cu cea a persona!ului si pre entarea se face la persoana I. Incheiere Intitulata (poemation eroi#comico#satiric($ (Ti"aniada( se do%ededeste a fi o ale"orie ce intrupea a na uintele de %eacuri ale romanilor ardeleni. Esenta acesteia o repre inta democratia fara fond. In incercarea lor de a#si "asi o forma dre or"ani are statala$ ti"anii do%edesc lipsa adec%arii la fondul lor ori"inar acela de populatie omada fara posibilitatea de a se ase a intr#un loc. ,re enta %ocilor naratoriale aflate in subsolul pa"inii nu are rolul de a e-plica un e%eniment ci de a imbo"ati te-tul. Numele din subsol sunt caracteri ante$ ceea ce spun persona!ele se re"aseste in semnificatia numelor acestora creand astfel o opera in opera. Ion 8udai#Deleanu se do%edeste a fi un creator modern care trece de limitele timpului sau.