Sunteți pe pagina 1din 7

Strategia anual!

Eu v! propun cu totul alt! ntrebare: V-a"i f!cut strategia pentru anul care vine? Strategia pe anul care vine este o chestiune care ar trebui s! e sacr! pentru ecare dintre noi. Acum ani de zile cnd ncepeam timid s! mi fac previziuni pentru anul care urma, am tot avut timp s! observ cum se fac ni#te obiective realiste eliminnd #i riscul fabula"iei, dar #i riscul de a prea lejer cu tine #i de a trece pe list! ni#te lucruri pe care oricum le-ai ob"inut. A#a c! intervine ntrebarea: Care e scopul unei strategii personale? Scopul strategiei este s! "i asigure o direc$ie clar! c!tre ni#te obiective prioritare pe care le ai. Simplul fapt c! le scrii pe o foaie pe care o arunci apoi ntr-un sertar #i tot face minuni (mintea se centreaz! pe acele lucruri, mai ales c! e o perioad! spiritual!). Dar po"i face cu mult mai mult de att. Scopul acestei strategii este ca la nalul anului viitor s! i o variant! mai bun! a ta, cu mpliniri profesionale, mai s!n!tos #i mai mplinit suete#te dar #i, ATEN%IE, gata s! ob"ii alte lucruri m!re"e pentru anul care vine. Strategiile anuale se leag! una de alta, se ajut!, te las! ntr-o pozi"ie avansat! pentru ca anul care vine s! ob"ii #i mai mult iar anul urm!tor #i mai mult. A#a c! primul pas pe care trebuie s! l faci atunci cnd "i scrii obiectivele pe anul viitor, pune-"i ntrebarea n felul urm!tor: F!cnd un exerci"iu mental, #tiind cine e#ti, care sunt valorile tale, #tiind ceea ce faci tu acum #i care sunt posibilit!"ile pe care le ai, ntr-o lume ideal! (virtual!) dac! totul ar merge EXACT cum "i-ai propune, UNDE AI FI PESTE UN AN? Ei bine strategia anului care vine ar trebui s! e r!spunsul ntreb!rii de mai sus #i nimic mai mult.

E nceput de an, de obicei cu to"ii auzim ntrebarea obsesiv! $i-ai f!cut bilan"ul? Dac ! e # ti considerat om de business atunci trebuie s! o auzit n multe p!r"i.

2/7

ATEN!IE! Nu trebuie s" scrii lucruri pe care oricum le-ai ob#ine, chiar $i f"r" documentul din fa#a ta, ca un fapt natural. Trebuie s" n#elegi acest document ca un ideal la care aspiri, nu ca pe un lucru banal, pe care l faci de zi cu zi. Documentul "sta trebuie s" e planul t"u de a o persoan" evident superioar" n anul viitor (la nalul anului viitor).

Planicarea
Organizarea pentru atingerea obiectivelor este vital!. Se spune c! o or! de pl!nuire nu este o or! pierdut!, ci una c#tigat!. Tot ce mai trebuie este s! faci ceea ce "i-ai pl!nuit. Exist! 2 tipuri de pl!nuire: ! de rutin! ! strategic! Pl!nuirea de rutin! este compus! din cele dou! tipuri de agende pe care ar trebuie s! le "ii, ca om de afaceri: ! agenda zilnic! ! agenda s!pt!mnal! (pl!nuirea activit!"ilor pe s!pt!mna care vine, lund n considerare #i strategia anual!) Pl!nuirea strategic! este compus! din: ! strategia anual! ! activit!"ile lunare (parte din strategia anual! #i care trebuie revizuit! la ecare nceput de lun!).

Agenda zilnic!
Fiecare are propriul stil de a-#i "ine agenda zilnic!. Cu toate astea exist! cteva principii pe care ar bine s! le respec"i: ! Identicarea activit!"ilor de rutin! #i a activit!"ilor strategice (activit!"ile care men"in activitatea #i activit!"ile care m!resc ritmul activit!"ii). Este important! realizarea procedurilor pentru activit!"ile care se repet! (de ex.: pl!"ile #i situa"iile de plat! le fac vinerea); n felul !sta nu pierzi timp n ecare zi cu o activitatea care poate rezolvat! o dat! pe s!pt!mn! n decurs de 1-3 ore. ! Orice agend! ncepe cu vericarea e-mailului, golirea inboxului n foldere speciale (exemplu de foldere, n func"ie de domeniu: vnz!ri, pl!"i, pre"uri furnizori, web-design etc). E-mailul trebuie golit de 2 ori pe zi, o dat! diminea"a, o dat! seara. Mai exist! o regul!: se r!spunde ec!rui mail n parte! ! Eviden"ierea timpilor de execu"ie pe ecare sarcin! n parte. ! Prioritizarea sarcinilor (o metod! ok este metoda Eisenhower) #i delegarea sarcinilor care nu sunt importante.
3/7

! La nalul zilei trasarea sarcinilor pe urm!toarele zile, sarcini ce sunt deduse din activitatea din ziua respectiv!. ! Identicarea procentului de rezolvare a sarcinilor din agend! (din tot ce "i-ai propus ct ai realizat? un procent bun este peste 70%). ! Identicarea sarcinilor care nu au fost f!cute mai multe zile la rnd (sunt cu adev!rat importante? n cazul n care sunt importante dar nu pot terminate ar ok ca n ziua urm!toare s! le pui n capul listei, ca s! scapi de acea sarcin!: s-ar putea s! te sapi singur).

Capcane n care ri!ti s" cazi


Subestimarea Personal, la ecare sfr$it de an cnd mi fac o analiz" pe strategia anului trecut, de obicei am o reac#ie de respingere: acum de miam propus att de pu#ine anul trecut? S-ar putea s" vi se ntmple $i vou"; sta#i lini$ti#i, e un lucru normal. Faptul c" a mai trecut un an, dac" lucrurile au mers bine nseamn" c" v" g"si#i ntr-o cu totul alt" etap" a vie#ii, cnd priorit"#ile voastre poate s-au schimbat, aspira#iile au crescut, oportunit"#ile s-au ndesit. Nu v" e fric" s" v" propune#i mult. Eu am observat c" din strategie mi ating cam 70-80% din obiective. Mi se pare un procent foarte bun, avnd n vedere factorii exterior care se schimb" (pe partea profesional" o singur" lege dat" de guvernan#i schimb" ntreaga percep#ie despre o pia#") sau faptul c" noi n$ine, ca persoane, suntem n continu" schimbare. Sintetiznd, am observat c" mi ating 70-80% din obiective indiferent dac" mi propun mult sau pu#in. ntotdeauna 70-80 % din mult e mai bine dect 70-80% din pu#in. nc" un lucru: cnd m" refer la mult, m" refer la calitate, nu neap"rat la cantitate. Ce e important e s" men#inem linia la care ne-am ancorat (de aici rezult" valoarea ca om $i stabilitatea emo#ional"). Dac" anul "sta suntem obseda#i de munc", avnd 12 ore pe zi petrecute la birou iar anul viitor ne g"se$te ntr-o etap" n
4/7

Agenda s!pt!mnal!
Agenda s!pt!mnal! este suma sarcinilor (taskurilor) care pot deduse din strategia lunar! #i este o unealt! important! de control asupra respect!rii strategiei anuale. Teoretic taskurilor li se identic! timpii de execu"ie #i li se atribuie o zi (respectiv mai multe) din s!pt!mna care urmeaz! pentru a realizate. Acestor sarcini li se adaug! sarcinile uzuale, de rutin! (cele de men"inere a activit!"ii).

Strategia lunar!
Strategia lunar! este defalcarea strategiei anuale n 12 buc!"i. Ea este principala unealt! de vericare a strategiei anuale, pentru c! strategia lunar! este supus! intemperiilor n func"ie de ceea ce se ntmpl! n realitate (versus ce se ntmpl! pe hrtie). Strategia lunar! este mp!r"it! apoi n 4 p!r"i #i atribuit! cte unei s!pt!mni din luni. Fiecare strategie lunar! "ine cont n special de rezultatele ob"inute n luna anterioar!, de activit!"ile prev!zute n strategia lunar! ini"ial! #i de linia creionat! n strategia anual!.

Strategia anual!
Respectiv ceea ce discut!m n prezentul articol.

Artha, Kama "i cu Dharma


Ceea ce "i voi spune acum este att de valoros nct, pot spune cu mna pe inim!, mie personal mi-a schimbat viziunea asupra vie"ii. Tr!im ntr-o perioad! n care ecare este liber s! cread! ce vrea despre el, despre ceea ce l nconjoar!, despre ceea ce l mn!, care este motiva"ia intrinsec! etc. Un prieten de-al meu avea o vorb!: orice sistem e mai bun dect nici un sistem. Eu, ca s! pot da o valoare la ceea ce fac, a trebuit s! mi g!sesc principii care nu existau la cei din jur. A#a am dat de artha, kama #i dharma principiile de care se vorbe#te n Mahabharata. Artha se refer! la bun!stare #i mplinirea nanciar!, Kama la tr!iri #i la pl!cerea dat! de sim"uri ("ine inclusiv de sexualitate #i erotism), Dharma la partea spiritual! a lucrurilor #i a vie"ii. Referitor la ele, avem tendin"a s! ne concentr!m n mod excesiv (#i intuitiv) pe o singur! categorie, devenind bloca"i pe celelalte canale. Se spune c! cele 3 categorii reprezint! de fapt cele 3 etape ale vie"ii unui om, astfel: un tn!r neap!rat #i va tr!i via"a la maximum, ncercnd s! capete ct mai mult! experien"! (Kama); dup! aceast! etap! se va concentra pe ntemeierea unei familii #i va ncerca s! asigure bun!starea ei sau va ncerca s! evolueze foarte mult pe partea profesional! (Artha); n ultima etap! a vie"ii omul #i dedic! timpul echilibr!rii celor trei categorii, concentrndu-se pe partea spiritual!, lozoc!, a vie"ii (Dharma). Obiectivele pe care "i le pui n Strategia anual! ar trebui s! aib! n vedere aceste 3 mari categorii ale vie"ii nanciar (artha), personal (kama) #i spiritual (dharma). Dac! reu#e#ti s! le dai o destina"ie, vei avea o imagine mult mai clar! asupra a ceea ce trebuie s! faci, ce vrei, care e chemarea ta #i cum "i mpar"i activit!"ile astfel nct s! ob"ii ceea ce vrei.

care ie$im n club (de exemplu) de 4-5 ori pe s"pt"mn", e clar c" ceva nu e n regul" la nivel de identitate. De asemenea, important e s" trecem pe hrtie idealurile pe care le avem n cap pentru noi, nu lucrurile banale. Am observat c" mai des ne autolimitam, dect s" scriem lucruri imposibil de realizat. Cu alte cuvinte, ne e fric" mai mare s" nu cumva s" cerem prea mult de la noi $i s" nu ob#inem (s" dezam"gim / teama de e$ec) dect s" ne e fric" s" nu ne propunem prea pu#in. Ironic, nu? Mintea noastr" prefer" comoditatea unor rezultate mediocre, pe care oricum le-am ob#ine, dect ni$te lucruri m"re#e la care aspir"m, dar de care ne e fric" totodat". Lipsa de viziune Am v"zut priorit"#ile unui prieten pentru anul care urma $i m-a frapat o chestie. Aveam impresia c" un an de zile, totu$i, e o palet" prea larg" pentru acele obiective. I-am pus atunci o ntrebare care ar trebui s" o pune#i $i voi cnd scrie#i la acest manuscris: Auzi, dac" #i-a$ da termen pn" n martie (poate $i iulie) $i teai concentra pe aceste lucruri, le-ai ob#ine? El $i scrisese dou" tipuri de obiective, prioritare $i secundare. Sus#inea c" ar da oricnd pe cele secundare numai ca s" le aib" pe cele prioritare rezolvate, motiv pentru care mi s-a p"rut absurd s" $i propun" att de pu#in. Think Big Ideal nseamn" un lucru m"re#, dar pentru care s" nu #i strici
5/7

Cum s! #i scrii strategia pe anul care vine


! trei puncte de vedere, trei categorii, ecare categorie trebuie privit! aparte de celelalte ! Artha, Kama #i Dharma a sau Financiar, personal #i spiritual ! declara"ie proprie (gndire progresist!: cine e#ti, ce ai, care sunt punctele tale forte) ! scrii 10 priorit!"i care "i vin n minte la ecare categorie (artha, kama, dama); dac! nu "i vin 10, cu att mai bine, pentru c! num!rul nu este prioritar, este mai important ca aceste priorit!"i s! e mari, s! aib! perspectiv!, viziune ! faci prioritizarea ec!ruia comparndu-le cu celelalte, ca s! identici care sunt obiectivele pe anul urm!tor (faci un clasament) ! obiectivele trebuie s! e cuanticabile; NU exist! obiectiv bun sau prost, pentru c! ecare #i propune ce vrea el de la persoana lui n anul care urmeaz!; exist! ns! obiectiv prost enun"at sau bine enun"at; un obiectiv trebuie s! e clar (cum fac asta?) #i s! aib! nalitate (cnd #tiu c! am ob"inut rezultatul dorit?); dac! nu po"i r!spunde la aceste ntreb!ri, enun"ul este prost (exemplu: vreau s! u o persoan! mai bun! are toate #ansele s! e un obiectiv prost enun"at; n schimb dac! i po"i ad!uga CIFRE care s! "i indice pragul la care e#ti o persoan! mai bun!, atunci este un obiectiv bine enun"at: Vreau s! u o persoan! mai bun!. Cum fac asta? Cump!r mncare pentru 10 familii s!race n lunile de iarn!. ! identici bonusurile prin care te recompensezi atunci cnd un obiectiv a fost ndeplinit ATEN!IE! Bonusurile nu trebuie confundate cu obiectivele! Nu este indicat s! pui un poten"ial bonus ca obiectiv. Lucrurile materiale pe care le-ai dori intr! n categoria bonus. Nu "i po"i pune ca obiectiv cump!rarea unei ma#ini, de exemplu. De ce? De#i s-ar putea s! ob"ii ma#ina, "i ngustezi viziunea extrem de

echilibrul unei vie#i (da, se pot ob#ine lucruri m"re#e $i f"r" s" #i rupi s"n"tatea n 2). Cineva mi spusese c" vrea s" pun" un depozit de 1000 euro. Avnd n vedere ct c$tiga $i ce f"cea, mi s-a p"rut totu$i o sum" mic". mi m"rturisise c" nu f"cea economii niciodat", dar c" vrea s" fac" economii mari, ca s" investeasc" n ceva. L-am ntrebat atunci: De ce 1000 $i nu 10000? Mi-a r"spuns blbit: 10000? Crezi c" pot s" strng 10000 ntr-un an? Sunt convins c" ai putea, dac" #i-ai propune asta. La naiba, sunt convins c" ai putea $i 100000 la cum te $tiu! Mintea lui se limitase la sum" de 1000 euro. Mie, din exterior, mi s-a p"rut o sum" mic" pentru un an de zile, mai ales c" asta era o prioritate. Cnd i-am dat o varianta mai bogat", mintea lui s-a deschis $i a putut s" vad" solu#ii pentru scenariul nou, care pn" atunci nu exista. n felul "sta ne limit"m $i noi. Dar nu pentru c" suntem incapabili s" facem mai mult, ci pentru c" suntem incapabili s" vedem ce putem face. De ecare dat" cnd #i propui un lucru, ai impresia c" e$ti vizionar. Ar trebui s" te gnde$ti ns" dac" nu cumva te limitezi, n loc s" #i oferi libertate. Propune#i maxim din ce ai putea face dac" ai un personaj principal dintr-un lm sau carte. Gndindu-te la tine disociat s-ar putea s" #i dea puteri speciale pe care, n altfel, nu le ai din cauza limit"rilor pe care #i le pui singur.

6/7

mult dac! "i propui ca obiectiv cump!rarea unei ma#ini. Ajungi s! munce#ti strict pentru asta, s! devii un rob al propriei dorin"e. Nu o s! "i fac! pl!cere! ntotdeauna pui ca obiectiv, n cazul acesta, o activitate aduc!toare de bani #i "i pui bonus ma#ina pe care o vrei. Exemplu corect: obiectiv dep!#irea targetului de vnz!ri de pe rm! cu 140%, caz n care voi c#tiga suma X. Bonus ma#ina Y. Ideal este ca suma X = ma#ina Y (ca valoare); ideal este, de asemenea, s! i atras de activit!"ile aduc!toare de bani, nu de obiecte. Urm!torul pas, gracul GANTT: faci un grac pe anul care urmeaz! n care identici, lunar, termenele pentru ecare obiectiv; teoretic ecare obiectiv poate mp!r"it n activit!"i #i subactivit!"i pe care trebuie s! le n#iri pe o perioad! mai lung! de timp. De exemplu, dac! ai ca obiectiv un proiect, tu po"i enumera n gracul GANTT #i termenele pentru subactivit!$ile logice care or s! duc! spre rezultatul dorit. Exemplu lansarea unui site: ! cump!r domeniu (ianuarie) ! instalarea unui wordpress (ianuarie) ! concept site: identicare meniu, texte de prezentare, grac!, etc. (februarie) ! articole cu care s! umplu scheletul siteului (martie) ! lansarea siteului #i strngerea listei de cititori pentru newsletter (aprilie)

Ultimul pas: declara#ia nal". n nalul documentului ncepi o fraz" n felul urm"tor: Finalul anului XXXX vreau s" m" g"seasc"... Scrii acolo exact persoana care vrei s" i la nalul anului. Printezi %i o #ii aproape pe tot anul care vine. Succes!