Sunteți pe pagina 1din 9

Cap.

4 Fuga mea zadarnicita spre Himalaya

2013 DC = 313 Dwapara

de Paramhansa Yogananda continuare de la Cap.3 Sfantul cu doua corpuri

Fuga mea zadarnicita spre Himalaya


Pleaca din sala de clasa su! un prete"t oarecare si ia o !ir#a. $preste%te pe alee& acolo unde nu te poate 'edea nimeni de la mine din casa.( )cestea erau instructiunile mele finale pentru )mar *itter& un prieten de liceu care planuia sa ma insoteasca in +imala,a. )leseseram -iua urmatoare pentru fuga noastra. .ra necesar sa fim precauti& intrucat )nanta era foarte 'igilent. .ra hotarat sa%mi -adarniceasca planurile de e'adare la care !anuia ca imi statea in principal mintea. )muleta& asemenea unui ferment spiritual& lucra tacuta inlauntrul meu. Speram ca printre -ape-ile himala,ene& sa%l gasesc pe maestrul al carui chip imi aparea adesea in 'i-iuni. /amilia traia acum in Calcutta& unde 0ata fusese transferat permanent. 1espectand o!iceiul indian patriarhal& )nanta isi adusese mireasa sa locuiasca la noi in casa& aflata acum la numarul 2 al stra-ii 3urpar. )colo& intr%o micuta camera din pod& faceam -ilnic meditatii si imi pregateam mintea pentru cautarea spirituala. Dimineata memora!ila a sosit cu o ploaie de rau augur. )u-ind rotile de la trasura lui )mar pe strada& am impachetat in gra!a o patura& o pereche de sandale& fotografia lui 4ahiri *ahasa,a& un e"emplar din 5haga'ad 3ita& un ro-ariu de rugaciune si doua !ucati de pan-a pentru infasurat in #urul coapselor. )m aruncat aceasta !occea de la fereastra mea de la eta#ul trei. )m fugit pe scari si am trecut pe langa unchiul meu care cumpara peste in usa casei. % Ce%i cu gra!a asta6 Pri'irea lui ma cerceta suspicioasa. 7%am intors un -am!et e'a-i' si m%am indreptat spre alee. 4uandu%mi !occeaua& m%am alaturat lui )mar cu o precautie conspirati'a. )m mers spre Chadni Chow8& un centru de cumparaturi. 0imp de luni de -ile economisiseram !anii pentru gustarea de la scoala ca sa ne cumparam haine engle-esti. Stiind ca

fratele meu in desteptaciunea lui putea sa #oace cu usurinta rolul unui detecti'& ne%am gandit sa fim mai destepti ca el purtand haine europene. 7n drumul spre gara& ne%am oprit sa%l luam si pe 'arul meu& 9otin 3hosh& caruia ii spuneam 9atinda. .ra un proaspat con'ertit& dorindu%si cu nesat un guru in *untii +imala,a. Si%a pus costumul cel nou pe care%l a'eam pregatit. .ram !ine camuflati& speram noi: $ inflacarare puternica pusese stapanire pe inimile noastre. % ;u mai a'em ne'oie acum decat de pantofi de pan-a. *i%am condus companionii la un maga-in care pre-enta incaltaminte cu talpa de cauciuc. )rticolele din piele& care se o!tin numai prin omorarea animalelor& tre!uie sa fie a!sente in aceasta calatorie sacra.( *%am oprit pe strada ca sa indepartecoperta de piele a 5haga'ad 3itei mele si curelele de piele de la sola topee <palaria= mea engle-easca. 4a gara am cumparat !ilete pentru 5urdwan& unde planuiam sa schim!am trenul spre +ardwar& de la poalele +imala,ei. De indata ce trenul& ca si noi insine& a pornit%o& am dat glas cator'a din magnificele mele asteptari. % 7maginati%'a: am i-!ucnit eu. >om fi initiati de maestri si 'om e"perimenta transa constiintei cosmice. Corpul nostru 'a fi incarcat cu un asemenea magnetism incat animalele sal!atice din +imala,a se 'or apropia de noi im!lan-ite. 0igrii nu 'or fi decat pisicute de casa docile asteptand mangaierile noastre: )ceasta remarca descriind o perspecti'a pe care eu o consideram incitanta& atat metaforic cat si literal a adus un -am!et entu-iast pe fata lui )mar. 7nsa 9atinda si%a ferit pri'irea& uitandu%se pe geam la peisa#ul galopant. % Sa impartim !anii la trei. 9atinda a intrerupt o tacere indelungata cu aceasta sugestie. /iecare ar tre!ui sa%si cumpere singur !ilet la 5urdwan. )sa& nimeni din gara n%o sa%si dea seama ca fugim impreuna. )m fost de acord fara sa suspecte- nimic. 4a asfintit& trenul nostru s%a oprit la 5urdwan. 9atinda a intrat in !iroul de !ilete? )mar si cu mine stateam pe peron. )m asteptat cincispre-ece minute& apoi am inceput sa intre!am in stanga si%n dreapta fara nici un re-ultat. Cautand in toate directiile& l%am strigat pe 9atinda pe nume cu intensitatea data de sperietura. 7nsa el disparuse in intunericul necunoscut care impre#muia micuta gara. .ram total panicat& si o amorteala ciudata ma cuprinsese din cau-a socului. Cum a putut Dumne-eu permite ca lucrurile sa ia o turnura atat de deprimanta6 Prile#ul romantic al primei mele fugi atent planuite in cautarea 4ui era stricat in mod !rutal. % )mar& tre!uie sa ne intoarcem acasa. Plangeam ca un copil. Plecarea cruda a lui 9atinda este un semn rau. )ceasta calatorie este sortita esecului. % )sta este iu!irea ta fata de Domnul6 ;u esti in stare sa suporti micul test al unui companion tradator6 Datorita sugestiei lui )mar ca acesta ar fi fost un test di'in& inima mi s%a linistit. ;e%am intremat cu dulciurile faimoase din 5urdwan@ sita!hog <hrana pentru -eita= si motichur <pepite din perle dulci=. Dupa cate'a ore ne%am urcat in trenul spre +ardwar& 'ia 5areill,. Schim!and trenul la *oghul Serai& am discutat un su!iect de o importanta 'itala in timp ce asteptam pe peron. % )mar& s%ar putea ca in curand sa fim chestionati in detaliu de ofiterii de la caile ferate. ;u su!estime- istetimea fratelui meu: 7ndiferent de re-ultat& nu 'oi rosti un neade'ar. % 0ot ce te rog& *u8unda& este sa ramai linistit. ;u rade si nu ran#i in timp ce eu 'or!esc.

7n acel moment& m%a acostat un agent european de la caile ferate. .l flutura o telegrama a carei importanta am sesi-at%o imediat. % ;u cum'a fugiti de acasa de suparare6 % ;u: .ram !ucuros ca felul in care folosise cu'intele imi permitea sa dau un raspuns emfatic. .u stiam ca nu supararea era cau-a comportamentului meu e"centric& ci acea melancolie di'ina(. )poi functionarul s%a intors spre )mar. Duelul mintilor care a urmat imi permitea cu greu sa%mi pastregra'itatea stoica asa cum fusesem sfatuit. % Ande este al treilea !aiat6 $mul a infu-at in 'oce un ton puternic de autoritate. +aideti? spuneti ade'arul: % Domnule& o!ser' ca purtati ochelari. ;u puteti 'edea ca nu suntem decat doi6 )mar a -am!it o!ra-nic. ;u sunt un magician? nu pot sa fac sa apara ca prin farmec un al treilea companion. /unctionarul& 'i-i!il deconcertat de aceasta impertinenta& a cautat un nou plan de atac. % Cum te numesti6 % *a cheama 0homas. Sunt fiul unei engle-oaice si al unui indian con'ertit la crestinism. % Cum il cheama pe prietenul tau6 % 7i spun 0hompson. De#a amu-amentul meu interior a#unsese la apogeu? am tasnit !rusc spre tren& care fluiera plecarea. )mar m%a urmat impreuna cu functionarul& care a fost intr%atat de nai' si dragut incat ne%a pus intr%un compartiment european. .ra in mod e'ident socat sa se gandeasca ca doi !aieti pe #umatate engle-i calatoreau in sectiunea re-er'ata indigenilor. Dupa ce a plecat politicos& m%am lasat pe spate in scaun si am ras incontrola!il. Prietenul meu a'ea o e"presie de satistactie fericita pentru ca il intrecuse in istetime pe functionarul european. Pe peron i-!utisem sa citesc telegrama. .ra de la fratele meu si suna asa@ 0rei !aieti !engale-i im!racati engle-este fug de acasa catre +ardwar 'ia *oghul Serai. >a rog sa%i retineti pana la sosirea mea. 1ecompensa mare pentru ser'iciile d's.( % )mar& ti%am spus sa nu lasi la tine acasa orare <de circulatie a trenurilor%n.t.= cu insemnari la tine acasa. Pri'irea mea era plina de repros. Pro!a!il ca fratele meu a gasit unul acolo. Prietenul meu a acceptat rusinat impunsatura. ;e%am oprit putin la 5areill,& unde Dwar8a Prasad ne astepta cu o telegrama de la )nanta. >echiul meu prieten a incercat cu cura# sa ne retina? eu l%am con'ins ca fuga noastra nu fusese o hotarare luata cu usurinta. Ca si intr%o oca-ie anterioara& Dwar8a a refu-at in'itatia mea de a porni catre *untii +imala,a. 7n timp ce trenul nostru statea in statie in acea noapte si eu eram pe #umatate adormit& )mar a fost tre-it de un alt functionar curios. Si el a ca-ut 'ictima farmecelor com!inate ale lui 0homas( si 0hompson(. 0renul ne%a purtat triumfator spre o sosire in -ori la +ardwar. *untii maiestuosi se conturau ademenitori in -are. )m alergat prin statie si am patruns in anonimatul multimilor orasului. *ai intai ne%am schim!at in costume indigene& intrucat )nanta se prinsese cum'a de faptul ca um!lam deghi-ati in europeni. Premonitia capturarii imi apasa mintea. Considerand ca era mai !ine sa plecam imediat din +ardwar& am cumparat !ilete pentru a ne indrepta spre nord& spre 1ishi8esh& un pamant de multa 'reme sfintit de pasii multor maestri. .u ma urcasem de#a in tren& in 'reme de )mar intar-ia pe peron. ) fost oprit !rusc de strigatul unui politist. 3ardianul nostru nepoftit ne%a escortat pana la un !ungalou din statie si ne%a luat !anii. .l ne%a e"plicat politicos ca era datoria lui sa ne retina pana la sosirea fratelui meu mai mare.

)fland ca destinatia 'aga!on-ilor fusese *untii +imala,a& ofiterul ne%a relatat o po'este stranie. % >ad ca 'a dati in 'ant dupa sfinti: ;u 'eti intalni niciodata un om al lui Dumne-eu mai mare decat cel pe care tocmai l%am 'a-ut ieri. Colegul meu si cu mine l%am intalnit pentru prima oara acum cinci -ile. Patrulam malul 3angelui cautand un anumit ucigas. 7nstructiunile noastre erau sa%l capturam 'iu sau mort. Se stia ca se dadea drept sadhu pentru a #efui pelerinii. 4a mica distanta in fata noastra am -arit o silueta care semana cu descrierea criminalului. .l a ignorat ordinul nostru de a se opri? am alergat sa%l prindem. )propiindu%ne de el pe la spate& mi%am manuit toporul cu o forta colosala? !ratul drept al omului a fost taiat aproape complet. /ara nici un protest sau 'reo pri'ire spre rana teri!ila& in mod surprin-ator& strainul si%a continuat mersul iute. Cand am sarit in fata lui el ne%a 'or!it linistit. ;u sunt criminalul pe care%l cautati.( .ram profund tul!urat sa 'ad ca ranisem un intelept cu alura di'ina. Prosternandu%ma la picioarele sale& i%am implorat iertarea si mi%am oferit pan-a tur!anului pentru a opri pierderea puternica de sange. /iule& n%a fost decat o greseala de inteles din partea ta.( Sfantul m%a pri'it cu !unatate. +ai& du%te& si nu te mai !lama singur. Preaiu!ita *ama are gri#a de mine.( Si%a impins !ratul care ii atarna la loc in ciotul care ii ramasese si iata: s%a lipit? in mod ine"plica!il sangele a incetat sa mai curga. >ino la mine su! copacul de colo peste trei -ile si ma 'ei afla complet 'indecat. )sa nu 'ei mai simti remuscare.( % 7eri colegul meu ofiter si cu mine ne%am dus la locul indicat. Sadhu era acolo si ne%a permis sa%i e"aminam !ratul. ;u se mai 'edea nici o urma de cicatrice ori semn al ranii: *a duc prin 1ishi8esh catre singuratatile +imala,ei.( ;e%a !inecu'antat pe cand se indeparta cu repe-iciune. Simt ca 'iata mi%a fost inno!ilata datorita sfinteniei lui. $fiterul a incheiat cu o e"clamatie pioasa? era e'ident ca acea e"perienta il miscase dincolo de puterea lui o!isnuita de intelegere. Cu un gest impresionant& mi%a inmanat un decupa# din -iar in care se 'or!ea despre miracol. 7n maniera distorsionata o!isnuita a unui -iar de sen-atie <care nu lipseste din pacate nici in 7ndia:=& 'ersiunea reporterului era usor e"agerata@ ea indica faptul ca sadhu fusese aproape decapitat: )mar si cu mine ne%am lamentat ca il ratasem pe marele ,oghin care isi putea ierta persecutorul intr%o maniera atat de cristica. 7ndia& sarmana din punct de 'edere material in ultimile doua secole& are totusi un fond inepui-a!il de prosperitate di'ina? -garie%norii( spirituali pot fi intalniti oca-ional pe marginea drumului pana si de oameni o!isnuiti precum acest politist. 7%am multumit ofiterului pentru ca ne%a scapat de plictiseala cu po'estea lui minunata. Pro!a!il ca sugera faptul ca el era mai norocos ca noi@ intalnise un sfant iluminat fara sa faca nici un efort? cautarea noastra sincera se incheiase& nu la picioarele unui maestru& ci intr%o tri'iala statie de politie: )tat de aproape de *untii +imala,a si totusi& capti'i fiind& atat de departe& i%am spus lui )mar ca ma simteam de doua ori mai incitat sa caut li!ertatea. % Sa ne furisam cand apare oca-ia. Putem merge pe #os pana la 1ishi8esh%ul cel sfant. )m -am!it incura#ator. 7nsa companionul meu de'enise pesimist imediat ce ne fusese luat -dra'anul nostru suport material. % Daca am incepe sa calatorim printr%o asemenea #ungla periculoasa& am sfarsi nu in citadela sfintilor& ci in stomacul tigrilor:

)nanta si fratele lui )mar au sosit dupa trei -ile. )mar si%a intampinat ruda cu o usurare afectuoasa. .u eram de neimpacat? )nanta nu a scos de la mine altce'a decat un repros se'er. % 7nteleg cum te simti. /ratele meu mi%a 'or!it cu !landete. ;u%ti cer decat sa ma insotesti pana la 5enares ca sa intalnim un anumit sfant& iar apoi sa mergem la Calcutta sa il 'i-itam pentru cate'a -ile pe tatal nostru mahnit. )poi iti poti relua aici cautarea unui maestru. )mar a inter'enit in con'ersatie in acest punct pentru a nega orice intentie de a se intoarce la +ardwar cu mine. .l se !ucura de caldura familiei. 7nsa eu stiam ca nu 'oi a!andona niciodata cautarea gurului meu. 3rupul nostru s%a urcat in tren spre 5enares. )colo am primit un raspuns instantaneu si remarca!il la rugaciunile mele. )nanta pusese la cale dinainte un plan inteligent. 7nainte sa 'ina dupa mine la +ardwar& el se oprise la 5enares ca sa ceara unei anumite autoritati in scripturi sa ma primeasca mai tar-iu. )tat panditul cat si 01 fiul lui promisesera ca ma 'or descura#a sa ma urme- calea de sann,asi. )nanta m%a condus la ei acasa. /iul& un tanar cu comportament e"u!erant& m%a intampinat in curte. *%a pro'ocat la o con'ersatie filo-ofica indelungata. Pretin-and ca are cunoasterea 'iitorului meu prin clar'i-iune& el a descura#at ideea mea de a fi calugar. % 0e 'ei confrunta cu neca-uri permanente si nu 7l 'ei putea gasi pe Dumne-eu daca insisti sa renunti la 02 responsa!ilitatile tale o!isnuite: ;u poti sa%ti re-ol'i 8arma trecuta fara sa ai e"perienta lumii. Cu'intele nemuritoare ale lui Brishna mi%au 'enit pe !u-e drept replica@ Chiar si cel cu cea mai rea 8arma& care meditea-a neincetat asupra mea& scapa repede de consecintele actiunilor sale rele din trecut. De'enind o fiinta cu suflet ele'at& el atinge curand pacea eterna. )r#una& 03 iti spun cu siguranta@ de'otul care%si pune increderea in mine nu piere niciodata:( 7nsa pre'i-iunile pline de forta ale tanarului mi%au clatinat putin increderea. Cu toata fer'oarea inimii mele& m%am rugat in tacere lui Dumne-eu@ 0e rog indepartea-a confu-ia si raspunde%mi& chiar aici si acum& daca 0u doresti ca eu sa duc 'iata unui pustnic sau a unui om o!isnuit:( )m remarcat un sadhu cu o tinuta no!ila stand chiar in afara curtii casei punditului. .'ident& au-ise con'ersatia animata dintre asa%-isul clar'a-ator si mine& pentru ca strainul m%a chemat langa el. )m simtit o putere uriasa i-'orand din ochii lui calmi. % /iule& nu%l asculta pe ignorantul acela. Ca raspuns la ruga ta& Dumne-eu imi spune sa te asigur ca unica ta cale in aceasta 'iata este cea a renuntarii. Cu uimire si recunostinta& am -am!it fericit la au-ul acestui mesa# crucial. % Pleaca de langa omul acela: 7gnorantul( ma chema din curte. 3hidul meu sfant si%a ridicat mana in semn de !inecu'antare si a plecat incet. % )cel sadhu este la fel de ne!un ca tine. Panditul cu par carunt fusese cel care facuse aceasta o!ser'atie incantatoare. .l si fiul lui ma pri'eau in mod sinistru. )m au-it ca si el si%a parasit casa pentru o cautare 'aga a lui Dumne-eu. *%am indepartat. 7%am spus lui )nanta ca nu 'oi mai intra in nici o discutie cu ga-dele noastre. /ratele meu a fost de acord sa plecam imediat? ne%am urcat curand in trenul spre Calcutta.

.u& stand in picioare in spatele fratelui meu mai mare )nanta.

Altimul /esti'al de Solstitiu sar!atorit de Sri Yu8teswar& in decem!rie 1C3D. 3urul meu este ase-at in centru? eu stau la dreapta lui& in curtea mare a ermita#ului sau din Serampore.
% Domnule Detecti'& cum ai descoperit ca fugisem cu doi companioni6 mi%am e"primat eu curio-itatea 'ie fata de )nanta in timpul calatoriei noastre spre casa. .l a -am!it malitios. % 4a tine la scoala am aflat ca )mar plecase din sala de clasa si nu se intorsese. *%am dus la el acasa a doua -i dimineata si am descoperit un orar <de circulatie a trenurilor%n.t.= cu insemnari. 0atal lui )mar tocmai pleca cu trasura si 'or!ea cu 'i-itiul. /iul meu nu 'a 'eni cu mine la scoala in dimineata asta. ) disparut:( suspina el. )m au-it de la un alt 'i-itiu ca fiul dumnea'oastra si inca doi& im!racati in haine europene& au luat trenul din statia +owrah(& a spus omul. .i i%au dat cadou 'i-itiului pantofii lor din piele.( % )sa am a'ut trei indicii orarul& trioul de !aieti si im!racamintea engle-easca. )scultam marturisirile lui )nanta cu un amestec de 'eselie si iritare. 3enero-itatea noastra fata de 'i-itiu fusese cam nepotri'ita: % 5ineinteles& am alergat sa trimit telegrame sefilor din statiile tuturor oraselor pe care )mar le su!liniase in orar. .l !ifase 5areill,& asa ca am telegrafiat acolo prietenului tau Dwar8a. Dupa cercetari facute in cartierul nostru din Calcutta& am aflat ca 'arul 9atinda lipsise o noapte insa sosise acasa a doua -i dimineata in haine europene. 4%am cautat si l%am in'itat la cina. .l a acceptat& destul de de-armat de atitudinea mea prieteneasca. Pe drum l%am condus fara sa !anuiasca nimic catre o statie de politie. .ra incon#urat de cati'a ofiteri pe care ii selectasem anterior pentru infatisarea lor fioroasa. Su! pri'irea lor formida!ila& 9atinda a fost de acord sa e"plice comportamentul sau enigmatic. )m pornit spre *untii +imala,a intr%o stare de efer'escenta spirituala(& a e"plicat el. .ram plin de inspiratie cand ma gandeam la perspecti'a intalnirii maestrilor. 7nsa de indata ce *u8unda a spus@ 7n timpul e"ta-urilor noastre din pesterile himala,ene tigrii 'or fi fermecati si 'or sta in #urul nostru ca niste pisicute im!lan-ite( am inghetat? !ro!oane de sudoare s%au format in sprancenele mele. Si atunci6( m%am gandit eu. Daca natura fioroasa a tigrilor nu 'a fi schim!ata prin puterea transei noastre spirituale& oare ne 'or trata cu !landetea pisicilor de casa6( 7n ochii mintii mele ma si 'edeam to'aras fara 'oie al stomacului 'reunui tigru patrun-and acolo nu tot odata ci in !ucati:( *ania mea fata de disparitia lui 9atinda s%a e'aporat in rasete. 1elatarea amu-anta din tren a meritat toata supararea pe care mi%o cau-ase. 0re!uie sa marturisesc ca simteam un pic de satisfactie@ nici 9atinda nu scapase de intalnirea cu politia: 02 % )nanta & esti un detecti' innascut: Pri'irea mea amu-ata nu era lipsita de ce'a e"asperare. Si o sa%i spun lui 9atinda ca ma !ucur ca nu a fost manat de dorinta de tradare& dupa cum se parea& ci doar de un prudent instinct de conser'are: )casa in Calcutta& 0ata m%a rugat induiosator sa%mi controle- dorul de duca cel putin pana la incheierea studiilor liceale. 7n a!senta mea& el pusese cu dragoste ce'a la cale& aran#and ca un pundit sfant& Swami 0D Be!alananda & sa 'ina regulat pe la noi. % Sfantul 'a fi profesorul tau de sanscrita& m%a anuntat incre-ator parintele meu. 0ata spera sa%mi satisfaca foamea mea religioasa cu in'ataturi de la un filo-of in'atat. 7nsa foaia s%a schim!at in mod su!til@ noul meu profesor& departe de a%mi oferi su!iecte intelectuale aride& mi%a atatat #arul aspiratiei fata de Dumne-eu. /ara ca 0ata sa stie& Swami Be!alananda era un discipol a'ansat al lui 4ahiri *ahasa,a. 3urul fara egal a'usese mii de discipoli atrasi de el in tacere datorita

magnetismului sau di'in ire-isti!il. )m aflat mai tar-iu ca 4ahiri *ahasa,a il caracteri-ase adesea pe Be!alananda ca un rishi sau intelept iluminat. 5ucle !ogate incadrau fata frumoasa a in'atatorului meu. $chii lui negri erau candi-i& curati ca ai unui copil. 0oate miscarile corpului sau micut erau marcate de o cumpanire linistita. *ereu !land si iu!itor& el era ferm ancorat in constiinta infinita. )m petrecut multe din orele fericite in care eram impreuna in meditatii profunde de Bri,a. Be!alananda era o autoritate marcanta in shastras sau cartile sacre antice? eruditia sa ii castigase titlul de Shastri *ahasa,a(& cu care era de o!icei apelat. 7nsa progresul meu la sanscrita nu era remarca!il. Cautam orice oca-ie ca sa dau deoparte gramatica pro-aica si sa 'or!esc despre ,oga si 4ahiri *ahasa,a. 7n'atatorul meu m%a indatorat intr%o !una -i spunandu%mi ce'a despre propria lui 'iata cu maestrul.

)rareori norocos& am fost totusi capa!il sa raman langa 4ahiri *ahasa,a timp de -ece ani. Casa lui din 5enares era tinta pelerina#ului meu noapte de noapte. 3urul era mereu pre-ent intr%un mic salon din partea frontala a casei& la primul eta#. 7n timp ce statea in postura lotusului pe un scaun de lemn fara spatar& discipolii sai erau ase-ati in #urul lui intr%un semicerc ca o ghirlanda. $chii lui straluceau si dansau de !ucuria Di'inului. .rau mereu pe #umatate inchisi& pri'ind prin ochiul interior telescopic catre o sfera de !eatitudine eterna. )rareori 'or!ea pe larg. $ca-ional pri'irea lui se focali-a asupra 'reunui student care a'ea ne'oie de a#utor? cu'inte 'indecatoare curgeau atunci ca o a'alansa de lumina. $ pace indescripti!ila a inflorit in mine la pri'irea maestrului. )m fost impregnat cu parfumul lui& ca al unui lotus din infinit. ) fi cu el& chiar si fara sa schim!am un cu'ant -ile in sir& a fost o e"perienta care mi%a transformat intreaga fiinta. Daca in calea concentrarii mele se interpunea 'reo !ariera in'i-i!ila& o!isnuiam sa medite- la picioarele gurului meu. )colo& starile cele mai rafinate imi de'eneau cu usurinta accesi!ile. )semenea perceptii nu imi erau posi!ile in pre-enta unor in'atatori inferiori. *aestrul era un templu 'iu al lui Dumne-eu& ale carui usi secrete erau deschise tuturor discipolilor prin intermediul de'otiunii. 4ahiri *ahasa,a nu era un interpret pedant al scripturilor. .l se cufunda fara efort in !i!lioteca di'ina(. $ spuma de cu'inte si o pul'eri-are de ganduri se re'arsau din fantana omniscientei lui. )'ea 0E cheia fermecata care deschidea stiinta filo-ofica profunda ascunsa cu multe ere in urma in >ede . Daca era rugat sa e"plice diferitele planuri de constiinta mentionate in te"tele antice& el accepta cu un -am!et. >oi e"perimenta acele stari si imediat 'a 'oi spune ceea ce percep. )stfel& el era diametral diferit de in'atatorii care retin scripturile pe de rost si apoi formulea-a a!stractiuni fara reali-are interioara. 0e rog sa e"plici 'ersurile sfinte asa cum le intelegi.( 3urul taciturn dadea adesea aceasta indicatie unui discipol de langa el. 7ti 'oi ghida gandurile pentru ca sa fie rostita interpretarea corecta.( 7n acest fel au a#uns sa fie scrise multe din perceptiile lui 4ahiri *ahasa,a& in 'olume de comentarii& de catre diferitii sai studenti. *aestrul nu recomanda niciodata credinta oar!a. Cu'intele nu sunt decat in'elisuri(& spunea el. Castigati con'ingerea in pre-enta lui Dumne-eu prin intermediul propriului 'ostru contact !eatific cu .l in meditatie.( 7ndiferent care era pro!lema discipolului& gurul intotdeauna recomanda practica Bri,a Yoga ca solutie.

Cheia ,oghina nu isi 'a pierde eficienta cand eu nu 'oi mai fi pre-ent in corpul fi-ic ca sa 'a ghide-. )ceasta tehnica nu poate fi legata& indosariata si uitata& asa cum se intampla cu inspiratiile teoretice. Continuati neincetat pe calea 'oastra spre eli!erare prin Bri,a& a carei putere consta in practica.( .u insumi consider Bri,a ca fiind metoda cea mai eficienta de eli!erare prin efort propriu& care a aparut 'reodata in decursul cautarii 7nfinitului de catre om. Be!alananda a incheiat cu aceasta marturisire sincera. Prin folosirea ei& Dumne-eu cel omnipotent& ascuns in toti oamenii& s%a incarnat pentru a fi 'i-i!il in corpul lui 4ahiri *ahasa,a si al cator'a dintre discipolii lui.
4ahiri *ahasa,a a facut un miracol cristic in pre-enta lui Be!alananda. 7n'atatorul meu sfant mi%a relatat po'estea intr%o -i& cu ochii departe de te"tele sanscrite din fata noastra.

An discipol or!& 1amu& mi%a tre-it foarte mult compasiunea. $are chiar tre!uia ca el sa nu ai!a lumina ochilor cand l%a ser'it cu atata credinta pe maestrul nostru in care Di'inul stralucea cu atata putere6 7ntr%o dimineata am cautat sa 'or!esc cu 1amu& insa el a stat ra!dator ore in sir facand 'ant gurului cu pun8ha <e'antai%n.t.= lucrat manual din frun-e de palmier. Cand in cele din urma de'otul a parasit camera& l%am urmat. 1amu& de cat timp esti or!6( De la nastere& domnule: $chii mei nu au fost niciodata !inecu'antati sa -areasca Soarele.( 3urul nostru omnipotent te poate a#uta. 0e rog sa formule-i o rugaminte.( ) doua -i 1amu s%a apropiat timid de 4ahiri *ahasa,a. Discipolul s%a simtit aproape rusinat sa ceara ca prosperitatea fi-ica sa fie adaugata supraa!undentei sale spirituale. *aestre& Sursa de 4umina a cosmosului este in tine. 0e rog sa aduci lumina 4ui in ochii mei& ca sa percep stralucirea mai mica a Soarelui.( 1amu& cine'a a planuit sa ma puna intr%o po-itie dificila. .u nu am puterea de a 'indeca.( Domnule& cu siguranta ca Cel 7nfinit din dumnea'oastra poate sa 'indece.( )sta e& intr%ade'ar& cu totul altce'a& 1amu. Dumne-eu nu are limite: Cel care aprinde stelele si celulelor corpului cu stralucirea misterioasa a 'ietii poate cu siguranta sa aduca scanteierea 'ederii in ochii tai.( *aestrul a atins fruntea lui 1amu in punctul dintre sprancene 0F . 0G timp de sapte -ile.

*entine%ti mintea concentrata acolo si canta frec'ent numele profetului 1ama Splendoarea Soarelui iti 'a oferi un rasarit special.(

Si ce sa 'e-i: )sa s%a si intamplat intr%o saptamana. 1amu a 'a-ut pentru prima oara chipul frumos al naturii. Cel $mniscient isi instruise precis discipolul sa repete numele lui 1ama& pe care acesta il adora mai presus de toti ceilalti sfinti. Credinta lui 1amu a fost solul arat cu de'otiune in care gurul a facut sa rasara samanta puternica a 'indecarii permanente. Be!alananda a tacut un moment& apoi a adus inca un omagiu gurului sau. .ra e'ident in toate miracolele reali-ate de 4ahiri *ahasa,a ca nu permitea niciodata principiului 0C egoului sa se considere forta cau-atoare. Ducand la perfectiune a!andonarea completa de sine& maestrul permitea Puterii Supreme >indecatoare sa curga li!era prin el. ;umeroasele corpuri care au fost 'indecate in mod spectaculos prin 4ahiri *ahasa,a au a#uns ine'ita!il in flacarile crematiei. 7nsa tre-irile spirituale tacute pe care le%a reali-at& discipolii de talie cristica pe care i%a format& sunt miracolele lui nepieritoare.

;u am de'enit niciodata un erudit in sanscrita? Be!alananda m%a in'atat o sinta"a mai di'ina. 017nseamna literal pustnic(. Pro'ine din radacina sanscrita a 'er!ului a lasa deoparte(. 02.fectele actiunilor trecute& din aceasta 'iata sau dintr%una anterioara? pro'ine din sanscritul 8ri& a face(. 035haga'ad 3ita& 7H& 30%31. Brishna a fost cel mai mare profet al 7ndiei? )r#una a fost cel mai important discipol al sau. 02*a adresam lui intotdeauna cu )nanta%da. Da este un sufi" de respect pe care il primeste fratele cel mai mare dintr%o familie indiana din partea fratilor si surorilor sale mai mici. 0D4a momentul intalnirii noastre& Be!alananda inca nu se alaturase $rdinului de Swami si era in general numit Shastri *ahasa,a(. Pentru a e'ita confu-ia cu numele lui 4ahiri *ahasa,a si a *aestrului *ahasa,a <'e-i Capitolul C=& ma refer la in'atatorul meu de sanscrita folosind numai numele lui monastic de mai tar-iu& cel de Swami Be!alananda. 5iografia lui a fost recent pu!licata in lim!a !engali. ;ascut in districtul Bhulna din 5engal in 1GE3& Be!alananda si%a parasit corpul fi-ic la 5enares& la 'arsta de sai-eci si opt de ani. ;umele sau de familie era )shutosh Chatter#i. 0ECele patru >ede antice cuprind in pre-ent peste 100 de 'olume recunoscute. .merson a adus urmatorul omagiu gandirii 'edice in al sau 9urnal@ .ste su!lima asemenea caldurii si noptii si unui ocean fara suflare. Contine toate punctele de 'edere religioase& toate marile etici care la randul lor cutreiera prin fiecare minte poetica no!ilaI ;u are nici un sens sa dai cartea deoparte? daca ma recunosc pe mine insumi in paduri sau intr%o !arca de pe lac& ;atura face imediat din mine un !rahmin@ necesitate eterna& rasplata eterna& putere inimagina!ila& tacere neintreruptaI )cesta este cre-ul ei. Pacea& mi%a spus ea& si puritatea si a!andonul a!solut aceste panacee sterg toate pacatele si iti aduc !eatitudinea celor $pt Jei.( 0FSediul ochiului unic( sau spiritual. 4a moarte& constiinta omului este de o!icei atrasa spre acest loc sfant& ceea ce e"plica ochii dati peste cap. 0GPersona#ul sacru central al epopeii sanscrite& 1ama,ana. 0C)han8ara& egoismul? literal inseamna eu fac(. .ste cau-a fundamentala a dualitatii sau ilu-iei ma,ei& datorita caruia su!iectul <egoul= pare un o!iect? creaturile isi inchipuie ca sunt creatori.