Sunteți pe pagina 1din 2

Bitelul nr. 14 1.Micozele, generalitati. Pitiriazis versicolor.

Micozele cutaneo-mucoase sunt afeciuni superficiale sau profunde date de fungi (lat.ciuperci) Etiologie Micozele superficiale sunt cauzate de fungii pluricelulari (dermatofii) i unicelulari (levuri), de unde i gruparea micozelor superficiale n dermatofitoze (dermatofiii) i levuroze. Micozele profunde sunt provocate, de regul, de fungi dimorfi, care au ca proprietate fundamental prezena sub form de levur in vivo (37C) stare parazitar, precum i n form filamentoas in vitro (25C) stare saprofit. Clasificare micozelor-cutanate (adaptata): 1. Dermatofiti (tinea) : microsporia, tricofitia, favusul, epidermofitia, rubromicoza. 2. Keratomicoze ( pitiriazis versicolor) 3. Candidomicoze ale mucoaselor, cutanate si sistemice. 4. Micoze subcutanate si profunde ( aspergiloza, eumicetomul, sporotricoza etc.) 5. Pseudomicoze (actinomicoza, actinomicetomul, eritrasma etc.) Clasificare epidemiologic (modaliti de infectare fungic) Exclusiv de la om (fungi / micoz antropofil); De la animale i om (fungi / micoz zoo-antropofil); Direct din sol (fungi / micoz geofil); Prin tranziie de la saprofitism la parazitism (candidoza, pitirosporoza). Manifestri clinice De regul, elementul morfologic primar esenial pentru micozele cutaneo-mucoase este macula eritematoas, care i are particularitile sale n diferite afeciuni fungice; elementele secundare sunt scuamele, iar n formele exudative i crustele. Diagnosticul de laborator Examenul prin culturi pe medii selective. Precizeaz diagnosticul de specie al agentului fungic. Mediul clasic de preparare a culturilor este mediul de prob Sabouraud:glucoz brut 4 g, pepton granulat 1g, agar (sau geloz) 2 g, ap distilat100 g. n caz de eminen a unei contaminri a culturii, mediile sunt suplimentate cu antibiotice i cicloxemid. Se poate practica i antibiograma (micograma) cu adugarea substanei antifungice de testat n concentraii crescnde. Fluoroscopia cu lampa Wood Aceast metod este informativ n diagnosticul microsporiei (fluorescen verde-vie n forma antropofil i verdepal n cea zooantropofil), favusului (fluorescen verde palid), pitiriazisului versicolor (fluorescen verzuiemaro) i eritrasmei (fluorescen rou-coral). n tricofiii, epidermofiii i candidomicoze fluorescena n lampa Wood este absent Tratamentul general Poliene: Amphotericine B / Nystatine Azoli: Imidazoli Myconazole / Ketokonazole / Triazoli Itraconazole/ Fluconazole. Alilamine: Terbinafine Morfoline: Amorolfine Alte: Flucytosine / Grizeofulvine / Potassium iodide Tratamentul topic 1. Antimicotice topice: unguent de sulf 5-10%, tinctur de iod 2-5%, soluie Castelan, soluie albastru de metilen 2%, clotrimazol, miconazol, econazol, ketokonazol (nizoral), natamicin (pimafucin), ciclopiroxolamin (ciclopirox, batrafen), terbinafin (lamisil), bifonazol (micospor), naftifin (exoderil). 2. Keratolitice (n hiperkeratoze micotice): unguent de acid salicilic de 3-5-10-20%, unguent Arievici (cu acid lactic i salicilic), unguent Whitefield (cu acid benzoic). 3. Keratoplastice (n infiltrate micotice): unguent cu ihtiol 10%, unguent cu gudron 3-5%, unguent cu naftalan 3-5%. 4. Comprese umede cu dezinfectante (n micoze exudative): soluia d-Alibur, rivanol, tanin, permanganat de potasiu, furacilin. Pitiriasis versicolor Este o micoza superficiala, banala, neinflamatorie, limitata la stratul cornos. Etiologie Este produs de Pityrosporum oribulare, o levura lipofila, saprofita, care se intalneste in teritorii cutanate, unde sunt glandele sebacee. Patogenie Aparitia bolii se datoreaza multiplicarii exagerate a florei saprofite in conditiile unui mediu favorabil(umezeala, transpiratii) si prezenta unei boli care duce imunosupresie (HIV/SIDA). Clinic Se caracterizeaza prin macule, localizate in zonele bogate in glande sebacee, se pot extinde spre talie si radacina membrelor, maculele sunt de culoare de la roz-pal, apoi galben-verziu la brun-cafeniu, albe, hipocrome, aparute dupa expunerea la soare, de dimensiuni variante, pina la placarde mari. Suprafata este acoperita cu scuame fine, furfuracee, evidentiate prin gratajul pielii cu unghia (semnul talajului). Diagnostic

Tabloul clinic, semnul talajului, fluorescenta galben-verziu la lampa wood, examenul micotic in scuame se observa spori rotunzi si filamente scurte; usor se cultiveaza pe mediul Sabouraud. Diag diferential Eritrasma; trcofitia circinata, vitilogo, rozeola sifilitica, pitiriazisul rozat gibert etc. Tratament 1. Metoda Demianovici cu sol. nr.1 de tiosulfat de sodiu 60% si apoi peste 15 min cu sol nr 2 de acid clorhidric 6% 2. Terbinafina (crema)- 2 saptamini; clotrimazol (spray si sol 1%) 3 sapt; ketocomazol(sampon, crema) 2-3 sapt; naftifina (crema) 2-4 sapt. 2.Dermatita (eczema) atopica. Dermatita (eczema) atopic: etiologie, patogenie, aspecte clinice, diagnostic pozitiv/ diferenial, tratament. Este o maladie cu predispozitie genetic, cu transmitere autosomal- dominanta, cu evolutie cronica si recidivanta, asociata cu astm bronsic, conjunctivita si rinita alergica, cu mecanism de hiperproducere a Ig E. Clasificare -dermatita atopica infantila pina la 2 ani -dermatita atopica a copilariei de la2-13 ani -dermatita atopica a adolescent si adult de la 14 ani Diagnostic pe baza criteriilor: Criterii majore (Hanifin i Rajca): Prurit/ Lichenificarea pliurilor la copil sau cu dispoziie liniar la adult/ Afectarea feei i a zonelor de extensie ale membrelor la nou-nscui i copii / Erupie recidivant i/sau cronic / Antecedente personale sau familiale de atopie: astm bronic, rinit alergic, dermatit atopic Criterii minore: Xeroza cutanata/ tegumete palide/ keratoza pilara/ pliu la pleoapa infer/ par uscat si mat/ dermografism alb/ crize de hipersudoaratie/ cataracta subcapsulara anterioara etc. Pe baza diag paraclinic: -teste de autentificare a imunitatii umorale- teste de hemaglutinare pasiva; determinarea imunoglob cu metoda precipitarii in gelvdupa Mancini; -teste de autentificare a imunitatii celulare testul de transformare blastica a limfocitelor -testul de epicutane- teste de scarificare; intradermoreactii etc. Tratament -indepartarea factorului trigger - trat general : antihistaminice(clamastina/ prometazina); antiserotoninice( ciproheptadina); hiposensibilizarea nespecifica; antibiotice, antimicotice, antivirale; corticosteroizi sistemici(hidrocortizon, prednisolon); diuretice; sorbenti(carbune activ); AINS; fizioterapie etc. -trat local: reducerea reactiei inflamatorii/ calmarea pruritului/ reparatia epidermului, care depinde de stadiul eczemei: Stadiul de zemuire: lotiuni apoase antiseptice(tanina; furacilina) sau spray cu dermatocortoizi Sradiul de crustificare: sol apoase de coloranti anilinici(albastru de metilen, eozina); antipruriginoase(oxid de zinc); creme cu dermatocorticoizi(buritat de hidrocortizon) Stadiul de descuamare si lichinificare: pomezi cu dermatocorticoizi(propionat de clobetasol); keratoplastice; keratolitice(gudron, ichtiol) etc. 3.Diagnosticul serologic in infectia sifilitica. Exista teste nespecifice si specifice: I. nespecifice: Reactii serologice cu antigenice netreponemice care fac parte: a) reactii de floculare- RMP/MRS(reactia de microprecipitare) sunt costisitoare dar se efectueaza rapid si usor, testul este pozitiv la 10-20 zi de aparitia sifilomului, cind apare anticorpii in ser;b) reactia de fixare a complementului reactia Bordet- Wasserman , pozitiva la 5-7 saptamina sau la 20 zi de aparitia sifilomului; II. specifice: Reactii serologice cu antigene treponemice: a) teste de hemaglutinare cu antigeni treponemici TPHA(trepomena palidum hemmaglutination assay) se bazeaza pe principiul ca hematiile, puse in contact cu treponemele lizate cu ajutorul ultrasunetelor, aglutineaza in prezenta anticorpilor antitreponemici din serul cercetat; b) teste de imunofluorescenta; c) teste de imobilizare a treponemelor- evidentierea in serul bolbavului anticorpi anti-treponeme imobilizate; d) teste treponemice imunoenzimatice ELISA; e) testul Westernn-Blot- treponemele utilizare prin electroforeza