Tipuri de familii.

Familia de procreere
Sociologia familiei

Asistent universitar: Rusu-Mocanasu Daniela Student: Leopa Alexandra Mariana Anul II

Cuprins
1.

2.
3. 4.

5.
6.

Definitie Abordarea sociologica Casatoria Functia de reproducere Concluzii Bibliografie

Definitie
Rudenia reprezinta o apropiere intre oameni realizata pe criterii biologice sau spirituale si recunoscuta social. Corina Bistriceanu (2006, p. 29) considera ca rudenia este o forma primara de convietuire, de societate. Astfel, rudenia desemneaza raporturile de consanguinitate, de afinitate sau alianta, dar si cele de comuniune spirituala. Tot Corina Bistriceanu sustinea ca rudenia poate fi structurata pe doua dimensiuni: cea verticala (de continuitate, perpetuare sociala), reprezentata de descendenta, si cea orizontala, casatoria. Astfel, descendenta este definita ca grup de filiatie ai carui membrii sunt prinsi in relatii genealogice care ii leaga pe unii de altii si pe toti de stramosul fondator (Bonte, 1999, p. 191). Definind conceptele de rudenie, descendenta si casatorie, reiese definitia familiei. Ea este un tip de comunitate umana realizata in urma casatoriei si alcatuita din persoane legate intre ele prin relatii de rudenie si descendenta

Constantin Schifirnet sustinea ca familia este o institutie nelipsita din societatile de-a lungul timpului, ceea ce nu se intampla cu celelalte institutii cum ar fi cea religioasa, economica, politica, medicala, educationala. De asemenea el considera ca nu exista societate fara relatii familiale(2003, p. 153). Tot Constantin Schifirnet realizeaza o clasificare a familiei dupa numarul de membrii si dupa relatia dintre barbati si femei. Cunoastem astfel, dupa numarul de membrii, familia de grupe mari (zadruga la slavii din sud). Un alt tip de familie este cea extinsa, formata dintrun cuplu si rudele apropiate, de obicei din acest tip de familie fac parte una sau doua generatii ascendente sau descendente. Ultimul tip de familie in functie de numarul membrilor este cea nucleara care este alcatuita din cuplul conjugal si copiii acestora. Acest tip de familie este specifica societatii contemporane. Termenul de familie nucleara este adesea utilizat ca sinonim pentru familia conjugala (de procreere).

Abordarea sociologica
Familia este cea mai pura forma de manifestare a socialului uman, fiind una din primele forme de convietuire colectiva deoarece primele comunitati umane (clanurile, triburile sau hoardele) nu erau decat structuri familiale largi. Acestea au stat, multa vreme, la baza modelului dupa care societatea era construita. Ferdinand Tonnies porneste de la cele trei tipuri de relatii familiale (materna, conjugala si fraterna) si contureaza cele trei tipuri comunitare dominante: Rudenia comunitatea de sange asimilabila relatiei de rudenie; Vecinitatea comunitatea spatiala asemanatoare relatiei de colaborare conjugala; Prietenia comunitatea spirituala, similara relatiei fraterne, fiind bazata pe impartirea acelorasi valori (Bistriceanu, 2005, pp. 13-14).

Casatoria
Ca institutie familiala, casatoria este de data relativ recenta, daca ne raportam la vechimea formelor de familie. Vreme de secole,casatoria nu exista decat ca un ritual casnic, prin care barbatul si femeia intemeiau o noua casa, un nou mediu de perpetuare a valorilor si cutumelor ce tineau de o anumita forma cultica, cea a religiei domesticii. Centrul aceastei forme de casatorie era transferarea tutelei femeii de la familia de origine, la cea de procreere/conjugala. Astfel, casatoria, ca institutie, se leaga de pozitia femeii in familie si in public. Claude Levi-Strauss a lansat teoria conform careia femeia, in cea mai mare parte a istoriei, a constituit moneda de schimb care reglementa relatiile dintre barbati, fiind oferita in schimbul unui serviciu cu valoare sociala. De asemenea, casatoria avea functia de alianta intre doua neamuri straine sau de refacere a aliantei dintre neamuri inrudite, pastrandu-se astfel coeziunea familiala si intarirea descendentei prin alaturaraea a doua ramuri de rudenie cat mai puternice. Aceasta conventie se incheia intre sefii celor doua neamuri, ceea ce insemna ca tinerii nu aveau dreptul sa se opuna.

Pentru tineri, casatoria reprezinta trecerea de la statutul de fiu/fiica, de descendenti, la acela de parinti, de ascendenti, raspunzand direct de pastrarea si transmiterea patrimoniului familial, in primul rand biologic. Casatoria crestina dubleaza caracterul casnic, exclusiv familial al acestei ceremonii printr-un ritual celebrat in spatiul public, al bisericii de parohie. In secolul al XI-lea, atunci cand in Europa au loc primele casatorii liturgice, unirea mirilor se facea in doi timpi, logodna si casatoria propriu-zisa, separate de un interval de timp a carui marime depindea de varsta logodnicilor sau de distanta geografica ce separa cele doua rezidente.

Functia de reproducere
Functia de reproducere biologica a familiei este cea mai importanta functie a familiei conjugale deoarece asigura perpetuarea speciei. Aceasta poate fi descrisa pe baza unor parametri de o simplitate aritmetica. Ea este influentata de o serie de factori cum ar fi: varsta sotiei; sanatatea partenerilor; durata casatoriei; distributia rolurilor in familie; utilizarea mijloacelor contraceptive; nivelul de instructie al sotilor si in mod special al sotiei; statutul profesional al femeii; dorinta de a avea copii.

Concluzii

In concluzie familia de procreere este forma dezirabila de convietuire deoarece principalul sau obiectiv este perpetuarea speciei. Acest tip de familie poate fi privit din perspectiva prin care individul isi priveste viata, el canalizandu-si energia si activitatea catre viitor, creandu-si propria familie. Uneori, insa, individul alege ambele forme de familie (de origine si de procreere) formand astfel familia extinsa.

Bibliografie

Bistriceanu, Corina, Sociologia familiei, Editura fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005 Bonte, Pierre, Izard, Michel, Dictionar de etnologie si antropologie, Polirom, Iasi, 1999 Schifirnet, Constantin, Sociologie, Editura Comunicare.ro, Bucuresti, 2003 Zamfir, Catalin (coord.), Dictionar de Sociologie, Editura Babel, Bucuresti, 1993