Sunteți pe pagina 1din 18

Curs 1

11 mai 2010 18:22

Societate si drept Sociologia juridica are in vedere structurarea fenomenelor sociale, prin prisme regulilor de drept -> relatiile dintre indivizi. Notiunea de sociologie juridica ca stiinta de ramura: sociologia dreptului, sociologie generala, sociologie juridica (analiza unor comportamente umane in anumite cazuri). Dreptul este legat de societate -> unele relatii: raport parte intreg -raporturi juridice - raporturi morale - raporturi religioase

Destramarea unui stat -> consecinte juridice, politice etc Destramarea soc. comerciale -> consecinte juridice
Indivizii cauta sa-si sporeasca sansele in societate, traiul, capacitatea de aparare -> prietenii

Relatiile sociale sunt uneori influentate de normele dreptului, regulile dreptului.


Fiecare grup isi creeaza relatiile sociale in functie de mediul inconjurator in care traieste. Dreptul -> modeleaza societatea, impune reguli -> incorsetari normele juridice -> menite pentru a ne proteja unii de altii (homo homini dens) De asemenea, dreptul se si adapteaza societatii -> imprumuta de la alte societati

Cursuri Page 1

Curs 2
11 mai 2010 18:22

Aparitia sociologiei juridice ca stiinta - sf. sec XIX, inceput sec. XX - stiinta de granita intre sociologia juridica si drept - se ocupa cu studierea si analiza actiunilor umane in cadrul societatii (analizeaza formele de convietuire)
Sociologia juridica se manifesta in plan SPECULATIV. De exemplu, sociologia analizeaza cauzele violentei domestice, iar dreptul aplica sanctiunie. Cauze: saracia, lipsa educatiei, raporturile de familie. Sociologia juridica se ocupa la studierea EVOLUTIEI SOCIETATII UMANE si a comportamentelor Dreptul sanctioneaza comportamentul uman intr-un anumit moment August Comte 1893 - a definit o disciplina noua care are drept obiect de reglementare relatiile interumane si comportamentul individului in societate

Montesquieu + Cicero + Aristotel: analizeaza relatiile dintre societate si drept, nedistingand insa sociologia juridica F. Bacon: analize in ceea ce priveste raporturile dintre societate si stat. Judecatorii nu sunt niste zei care detin adevarul absolut. Aceasta spune ca acest serviciu poate deveni foarte costisitor pentru individ. Montesquieu (sec XVII): dreptul nu e altceva decat o suma a raporturilor ce se stabilesc intre indivizi Deciziile trebuie luate de cetateni, iar exercitarea atributiilor de conducere sa se faca in mod diferentiat Despre spiritul legilor. D. Anzzillotti 1892: Raporturile dintre sociologie si drept Hans Kelsen: simplul drept al statutului de a face parte dintr-o organizatie internationala Eugen Erlich 1913: Dreptul = drept viu -> comportamentul uman se schimba cu trecerea timpului Virgilius Sperantia: Sociologia nu este altceva decat un cumul de factori care ne determina viata de zi cu zi. Mircea Manolescu: Sociologia juridica este disciplina de contract.

Sociologia juridica are o notiune mult mai larga decat sfera natiunii de sociologia dreptului. Sociologia dreptului analizeaza exclusiv norma de drept. Sociologia generala = stiinta de sina statatoare a comportamentului uman. - ambele discipline utilizeaza aceleasi notiuni, dar unele notiuni au sensuri diferite - constrangerea in sociologie nu este asa stricta ca un drept - de asemenea, cele 2 discipline opereaza si cu notiuni distincte. Ex: in drept infractiune, in sociologia juridica focus grup - sociologia generala reprezinta baza de plecare pentru sociologia juridica. - obiectul de reglementare al sociologiei juridice il reprezinta abordarea juridica a realitatii sociale - sociologia juridica nu alege decat acele comportamente care au relevanta pentru drept

- RAPORTUL DINTRE SOCIOLOGIA JURIDICA SI STIINTA DREPTULUI -> de coordonare, complementare. Dreptul imprumuta metode de lucru, iar sociologia foloseste notiuni si institutii metodele de investigare sociologica: ancheta, chestionarul, interviul Notiuni + institutii + reguli : pedeapsa obiectul de studiu al sociologiei juridice = nu este un drept pur -> juridic/sociologic obiectul de studiu analizeaza comportamentul uman prin prisma regulii prescrise
Cursuri Page 2

- obiectul de studiu analizeaza comportamentul uman prin prisma regulii prescrise

Cursuri Page 3

Curs 3
11 mai 2010 18:22

SCOLILE DE GANDIRE

1. SCOALA CONTRACTUALISTA (curentul contractualist) Teoria contractului social -> individul traieste in societate, dar doar in relatii cu ceilalti semeni (apetit de a trai intr -o comunitate) Inca de la nastere, individul realizeaza un contract tacit, acesta stipuland modul in care fiecare individ relationeaza cu comunitatea Indivizii se nasc cu un set de drepturi (drepturi naturale) si pe parcurs capata noi drepturi, fie prin prisma relatiilor cu ceilalti indivizi, fie prin prisma relatiilor cu comunitatea.
IDEEA CONTRACTUALISTA 1) J.J. Rousseau: Starea naturala a omului este o stare de bine, de intelegere, dar oamenii au nevoie de un contract social pentru binele ..., iar oamenii ... 2) Montesquieu: necesitatea contractului duce la formarea statului. Acesta vede statul ca acel loc in care individul isi desfasoara activitatea, statul fiind cel care protejeaza individul si ofera garantii. homo homini deus 3) Thomas Hobbes: starea naturala a omului un razboi permanent intre indivizi homo homini lupus omul este lup pentru om

Este necesar contractul social intre indivizi pentru ca acestia sa se poata apara. Omul este individualizat si pentru realizarea binelui sau incearca sa ia de la ceilalti. Contractul: a) necesar pentru realizarea unei intelegeri in plan social b) solutia perfecta c) antidotul starii naturale a individului
4) Spinoza: ideea necesitatii unui contract in interiorul societatii Oamenii traiesc sub conducerea ratiunii -> RATIUNEA este data de interesele, asteptarile fiecarui individ. Contractul intregeste modalitatea rationala a omului. TEORIA CONTRACTUALISTA - face parte din scoala mare integralista - are unele variante de actiuni o solidarismul o teoriile normativiste Scoala integralista vede individul prin raportarea indivizilor intre ei si prin raportare cu mediul.

Curente de gandire: a) contractualismul b) solidarismul c) teoria normativista Normativismul modul in care indivizii relationeaza in vederea realizarii unui raport 2 tipuri de norme de comportament Contractuale Scoala individualista modul in care individul isi deruleaza activitatile lui; in care relationeaza curenatul relationist (de gandire) pune accentul pe relatiile interumane Rudolf Stemler: Experienta sociala a indivizilor se constituie prin 2 elemente distincte: prin drept si prin economie DREPT vazut ca forma de manifestare a indivizilor ECONOMIA materie
5) G. Simmel: Relatiile umane reprezinta suma relatiilor pe care fiecare individ in parte le rezolva-> in timp duce la formarea anumitor comportamente geometrie sociala 6) Max Weber: Sociologia repr o stire a actiunii sociale iar individul, relationand in societate creeaza reguli si comportamente. Acesta pune accentul in analiza comportamentului social, pe individ si pe actiunile acestuia.

Cursuri Page 4

Acesta pune accentul in analiza comportamentului social, pe individ si pe actiunile acestuia. 2 subcurente: a) actionism modul in care facem ca indivizi ceva, din proprie initiativa b) interactionism modul n care facem ceva prin stimulare Relatiile; inter-reactiile -> repr obiectul de studiu al soc in viziunea lui Weber De la curentul lui M.W. s-a dezvoltat relationismul interdisciplinar, de catre T. Pareon acesta pune in centrul studiului sau nu individul, nu societatea, ci mai degraba sistemul. - ceea ce conteaza in analiza societatii umane este sistemul - "individul intrat intr-un asemenea sistem, se comporta intcoami ca el - "suntem, prizonierii propriului sistem.
Clasificari ale sociologiei juridice

Teorie a actiunii sociale: sistemul este cel care reactioneaza pt individ si nu invers Din scoala integralista -> curentul sociologic -> aoartine scolii integraliste a sociologiei si considera omul ca produs al societatii; principalul adept: Emil Durkheim
Aceasta socala sociologica considera ca omul este produs al societatii, numai ca vede diferit individul si societatea ca 2 realitati diferite (diformitati fizice).

E.D.: Orice fapt social este exterior individului, iar ceea ce se petrece in societate este rodul comportamentului nostru in societate Nu tot ce se petrece in societate este social Scoala Monografica Se bazeaza pe analizele aplicative ale comportamentelor sociale Adept: Dimitrie Gusti Monografia sociologica se refera la studiul manifestarilor sociale, economice, politice, juridice, spirituale ale indivizilor in societate.
Stimuli: (D. Gusti 7 elemente ale monografiei) a) o buna cercetare sociologica are nevoie de o buna pregatire teoretica b) -|| - de sinceritate si obiectivitate c) ~ de o observatie corecta d) Observatia sa fie controlata, confirmata (analiza detaliata a elementelor din societate) e) ~ de o influenta bazata pe o corecta informare si documentare a cercetatorului f) cercetarea trebuie sa fie colectiva (necesita informatii in diverse domenii) g) o cercetare buna trebuie sa se bazeze pe o cercetare comparativa

Cursuri Page 5

Curs 4
11 mai 2010 18:22

Rolul si statutul individului in societate Rol -> standardele de comportament asteptate de catre un grup de la fiecare individ in procesul de convietuire Statul -> totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care orice individ le are Dpdv sociologic: socializarea: a) modalitatea in care indivizii intra in societate b) viata individului in societate presupune o influentare a fiecarui individ din societate INTRAREA INTR-UN GRUP Familia: pentru copil, un model Socializarea presupune asumarea unui rol. Grupul ofera norme/reguli -> rezultatul intelegerii prealabile a membrilor grupului (religioase, morale) SOLIDARITATE capacitatea umana de a intemeia grupuri SOCIABILITATE capac umaana de a forma retele prin care grupurile transmit informatii, care se exprima prin pasiuni, clase sociale, gesturi, relatii de vecinatate SOCIALITATE capac umana de a mentinre impreuna grupurile si retelele si de a le asigura o coerenta si o coeziune SOLIDARITATEA Cel mai mic grup este cuplul. Indivizii urmareasc anumite scopuri, ce nu pot fi indeplinite de unul singur In orice grup este o concurenta -> data de obiectivele concurentilor 1. un cuplu se formeaza bazat pe interese personale de moment se formeaza pentru ca in general nu se accepta ritualurile casatoriei pentru realizeaza unor probleme nevoia indivizilor de a satisface anumite dorinte 2. grupurile de presiune actori sociali care-si propun sa smulga puterii politice anumite privilegii ex: sindicatele in cele mai multe cazuri, grupurile de presiune presupun lobby sau asedieri de societati a) lobby b) advocacy 3. partidele coalitii permanente si organizate care urmaresc acapararea puterii modalitatatea de functionare si organizarea difera de la o tara la alta in functie de regimul politic partidele politice sunt creatoare de norme juridice prin obtinerea puterii politice

SOCIABILITATEA Retelele = ansamblul de relatii care se stabilesc intre persoane - de familie - de rudenie - de afaceri - de prietenie
Cursuri Page 6

- de prietenie - de vecinatate Retelele sunt influentate de societatea n care traim si de obiectivul nostru in societate -> relatii foarte stranse in cadrul familiei In China de exemplu intr-o anumita locuinta traiesc mai multe generatii Relatii de rudenie: vizibile mai ales la batranete Relatiile de afaceri sunt dominate de interesele bazate pe rolul pe care vrea sa-l aiba in societate Relatile de vecintate - amiabile, de preferat

CIVILIZATIILE Un mijloc prin care indiviziii realizeaza la nivelul umanitatii relatii de convietuire Nu au limite in timp si spatiu Acestea au format in societate, reguli SOCIALITATEA <--> solidaritate sociala [ E. Durkheim ] Elemente: a) Tribul b) Feudalitatea c) Natiunea Tribul - Indivizii traiesc impreuna avand ca principal scop apararea si gasirea mijloacelor de subzistenta Feudalitatea - Intemeiata pe Vasalitate Senioria Crearea a 2 clase diferite - Transmiterea ramurilor nobiliare in cazul seniorilor -> camera lorzilor = rezultatul acestui fenomen

Natiunea - Totalitatea indivizilor care au in comun elemente precum: Limba Istorie Cultura Obiceiuri Toate acestea sunt rezultatul convietuirii indivizilor o perioada indelungata de timp. - Stau la baza formarii POPORULUI (stat) -> sens sociologic - Natiunea difera de popor, in sens juridic

Cursuri Page 7

Curs 5
17 mai 2010 15:37

Obiectul si definitia sociologiei juridice Sociologia juridica analizeaza activitatea de baza care are loc in cadrul societatii (pentru ca dreptul nu poate avea loc decat in cadrul unei societati, iar evolutia sa depinde de evolutia societatii)
Obiectul de reglementare - dreptul nu poate exista decat in cadrul unei societati. Dreptul se formeaza intr-un anume climat politic, economic, social, religios, istoric. Relatii sociale reglementate de sociologia juridica a) Relatii sociale reglementate e drept b) Relatii sociale care se afla la interferenta dreptuluicu alte stiinte (norme morale, religioase, politice) Normele morale/religioase/politice -> norme juridice Obiectul de reglementare al sociologiei juridice = totalitatea aspectelor care compun fenomenul juridic.

Fenomenul juridic cuprinde atat acte juridice, cat si fapte nejuridice. Sociologia juridica intereseaza modul cum sunt construite, se manifesta fenomenul juridic si raporturile dintre normele juridice si fenomene juridice.
Modul in care sunt constuite fenomenele juridice = obiect de cercetare al sociologiei juiridice Modul in care se manifesta un fenomen juridic: Ex: neplata unui impozit de stat ce deterina acest comportament (trebuie vazut) Diferente dintre norma de drept - fenomen juridic Consecinteleincalcarii dreptului -> intervine automat o sanctiune Cand incalci un comportament in societate -> nu intervine neaparat o sanctiune Atitudinea fata de lege -> trebuie respectata de buna-voie Factorii care configureaza dreptul Tari in care au aparut norme juridice datorita factorilor geografici Constiinte juridice (pe care norma de drept le formeaza) Raspundere/responsabilitatee Raspundere - in dreptul roman inseamna raspunderea fata de consecintele unei legi Responsabilitate - asumarea unor fapte/consecinte Definitia sociologiei juridice = acea stiinta care studiaza comportamentul individului in societate si efectele pe care dreptul le produce asupra societatii Sociologia juridica e definit de multe ori ca fiind o stiinta sociala care studiaza realitatea social a dreptului, influenta asuora dreptului si invers si o stiinta care studiaza factorii juridici si rolul lor in societate NB: Toate fenomele juridice sunt si fenomene sociale, insa nu si invers. Sociologia juridica Explica fenomenele sociale care ne intereseaza (ex: exista popoare mai pragmatice decat altele) Explica de ce anumite fenomene gen: "statul slab" favorizeaza coruptia Sinuciderea e mai frecventa in zona urbana decat in cea rurala Sprijina decizia care se ia in cazul unui stat prin furnizarea de sociologie juridica de date Ex: campaniile electorale - sprijinte de informatii luate de pe teren Explica fenomene care ne intereseaza Contribuie la solutionarea unor probleme sociale care apar Ex: saracia, somaj, imigratie, delincventa Sociologie: a) Descriptiva (ce ? Cum ? Cat? ) b) A actiunii ( de ce? ) Exista situatii care se nasc in practica si de foarte multe ori trebuie sa intelegem ca sociologia juridica si dreptul lucreaza cu elemente diferite:

Cursuri Page 8

sociologia juridica si dreptul lucreaza cu elemente diferite: Dreptul lucreaza cu fictiuni juridice ( ex: persoana juridica) Sociologia lucreaza cu date, explica fenomene, foloseste presupuneri la reconstituirea unor fenomene sociale

Cursuri Page 9

Curs 9
9 mai 2010 18:58

ETIOLOGIA VIOLENTEI
I.

1. TEORIA VIOLENTEI INNASCUTE Violenta este intrinseca omului. Nu exista studii care sa reflecte faptul ca violenta este innascuta. 2. TEORIA VIOLENTEI FRUSTRARE Violenta este rezultatul frustrarii pe care o acumuleaza individul in traiul de zi cu zi. Se manifesta prin privarea indivizilor de DORINTA si NEVOI. Satisfacerea unor dorinte > placeri; daca nu = frustrare
Factori care genereaza frustrarea: NATURALI SOCIALI Factorii naturali: a) Disproportia dintre resurse si numar indivizilor dintr-un anumit domeniul b) Raritatea mijloacelor de satisfacere a nevoilor umane Factorii sociali - Explica ponderea pe care o au acesti factori in acumularea frustrarii - Multipli

NB: Cauzele frustrarii trebuie cautate in factorii sociali si nu in cei naturali


3. TEORIA PRIVARII RELATIVE Existenta unui decalaj foarte mare intre asteptari si posibilitati

4. TEORIA FRUSTRARII SISTEMATICE - Simtita de un colectiv - Provocata de: - Decalajul dintre asteptari si realizari - Diferenta intre ceea ce realizeaza omul pe moment si estimarile viitoare - Incertitudine - Aspiratiile si asteptarile conflictuale (ex: serviciu vs. timp liber) 5. TEORIA FRUSTRARII PRIN MODERNITATE Modernizarea unei societati se face trecand prin niste etape de tranzitie Tranzitia - caracterizata prin existenta unor situatii atipice (mutatie a valorilor) 3 etape TRADITIONALA - societatea conservatoare DE TRANZITIE MODERNA Perioada de tranzitie lipsa regulilor regulile sunt puse la indoiala Perioada moderna Regulile se asaza Se formeaza valori corespunzatoare (sau) sunt mostenite reguli/valori traditionale

Cursuri Page 10

II. 6. TEORIA VIOLENTEI - FRUSTRARE = violenta directa Deriva din teoria violentei innascute; explica violenta prin raspunsul individullui in societate. Manifestarea violentei personale (nu se manifesta la o colectivitate) 7. TEORIA VIOLENTEI CULTURALE = violenta invatata Explica tehnica, raspandirea si exercitarea. Violenta este dobandita in procesul de invatare pe care indivizii il parcurg in societate. Factori: Individuali - parintele invata copilul de mic Societari - se manifesta prin prisma unor comportamente care se regasesc in societati: religia crestina/iudaica etc De grup - copierea comportamentului, gesturilor grupului respectiv Factori societari - factori care determina un comportament violent Alcoolism Somaj Bolile psihice Falimentul institutiei sociale a familiei - divort, abndon, concubinaj Nesiguranta vietii Suprapopularea - duce la obligarea indivizilor de a-si gasi mijloace de subzistenta Imposibilitatea atingerii unor deziderate in cadrul societatii Lipsa dialogului si izolarea indivizilor

Remedii: Reforme in cadrul societatii Ex: in Turcia, armata nu mai reprezinta un element principal -> reforma radicala Ameliorarea conditilor de viata Asigurarea securitatii vietii Debirocratizarea societatii "umanizarea" individului -> revenirea la caractersticile lor initiale
Mass-media joaca un rol important in deviolentizarea societatii sau, dimpotriva, in instigarea la violenta. Ex: scoaterea in evidenta a violurilor - educare negativa

Cursuri Page 11

Curs 6 + 7
17 mai 2010 15:58

Modalitati de investigatii 1. Somajul - stratificarea unor opinii 2. Ancheta Se observa tendinta majoritara Presupune surprinderea faptelor, fenomenelor sau a relatii sociale Presupune strangerea si prelucrarea datelor Se desprinde o opinie majoritara Etape: I. Determinarea obiectivului investigatiei (precizarea temelor de investigatie) Aceasta etapa ajuta dreptul prin anchetele sociologice pe care le face cand se determina obiectul investigatiei II. Preancheta Realizeaza o analiza amanuntita a tuturor ipotezelor posibile; se fac o serie de supozitii si scenarii III. Determinarea universului anchetei Presupune identificarea populatiei care urmeaza a fi investigata. Factori: - Intinderea - Densitatea - Gradul de cunoastere - Educatia populatiei IV. Alcatuirea esantionului Pe baza unor legi statistice (in functie de numarul celor investigati vom avea o marja de eroare) V. Alegerea tehnicilor de cercetare = ansamblu de reguli si procedee pentru realizarea unei actiuni eficiente Exista mai multe tehnici si procedee. Alegerea lor se face in functie de obiectul investigatiei.
Modalitati tehnice a) Observatia b) Chestionarul c) Interviul Observatia - = examinarea sistematica si complexa a unui fenomenon, examinare avand la baza perceptia - Poate fi de mai multe feluri: Directa Interna Externa Indirecta - Gradul de corectitudinea e mai mare la cel care a participat directa la evenimente, dar si invers

Observatia directa a) Interna Cea relatata de participantul la o actiune ( ex: victima unui furt) b) Externa Persoane care au fost de fata la un eveniment, dar nu au participat Observatia indirecta Persoane care nu sunt implicate direct intr-o actiune, dar analizeaza acea actiune/fenomen prin prisma altor relatari Trebuie filtrata, tinand cont de sursa utilizata Sursa scrisa - poate fi probata Sursa nescrisa - nu poate Observatia poate fi in acelasi timp:

Cursuri Page 12

Observatia

poate fi in acelasi timp: Juridica - cele care se fac avand la baza un text de lege Nejuridica - in general este nejuridica observatia Jurisprudentiala - nu poate fi data decat de persoane care sunt implicat si analizeaza evenimentele de genul celor petrecute

Chestionarul - = o lista de intrebari aranjate in mod riguros sau nu, ori o succesiune de intrebari si imagini - Se foloseste atunci cand dorim sa identificam anumite informatii cu privire la un fapt sau eveniment - Intrebarile intotdeauna trebuie sa fie clare pentru ca de ele depind acuratetea rezultatelor - Intrebarile trebuie sa fie precise pentru ca atlfel dau o marja de eroare mare - Intrebarile trebuie sa fie neechivoce, sa foloseasca termeni pe care persoana respectiva ii intelege (intrebari inteligibile) - Persoana chestionata cunoaste lucrurile despre care este intrebata (trebuie sa ne asiguram de acest lucru) - Daca persoana chestionata e dispusa sa ne dea informatiile

Tipuri de chestionare Criteriu: natura informatiei primite a) De opinie - scot in evidenta opiniile persoanelor b) De date - urmaresc strangerea unor date Criteriu: intinderea informatiei a) Generale - probleme generale (ex:ratingul unor emisiuni) b) Speciale - probleme speciale (ex:identificarea faptuitorului) Criteriu: forma intrebarii a) Inchise - cele care nu lasa posibilitatea opiniei personale b) Deschise - cele care lasa posibilitatea opiniei personale c) Mixte - intrebari deschise + inchise Se pot obtine mai multe informatii de la indivizi Ce parere aveti despre? - cand avem un nou produs - intrebare deschisa

Interviul - = tehnica de cooperare verbala intre 2 persoane - Folosit pentru strangerea de date Clasificare: Criteriu: felul comunicarii a) Formal - un cadru anume b) Informal - se realizeaza spontan a) Interviuri conversatie - dau intervievatului posibilitatea de a se simti in largul sau atunci cand poarta o discutie b) Ghidate - cele prin care anchetatorul dirijeaza intervievatul catre o anume problematica pe care doreste sa o cunoasca

Criteriu:gradul de libertate al anchetatorului a) Intrebari reciproce De obicei - interviuri informale b) De obicei - interviuri formale Intrebari precise, stabilite dinainte si care urmaresc ajungerea la un anumit moment al interviului "interviuri mascate"
Criteriu:numarul de persoane intervievate a) Individuale - opinii detaliate b) De grup - desprinzi opinia generala, fara detalii Anumite persoane pot observa ca au o parere diferita de grup si atunci nu si-o mai exprima

Criteriu: modul de intervievere

Cursuri Page 13

Criteriu: modul de intervievere a) Interviuri directe - intervievatul e prezent; face 2 face b) Interviuri indirecte - nu sunt unul in fata celuilalti

Criteriu:nivelul la care se situeaza informatia a) Surprind reactiile, starile; este spontan b) Iti controleaza raspunsurile

Violenta in societate

Violenta face parte din procesul se socializare = savarsirea de fapte antisociale. Este violenta o permanenta umana sau nu? Este violenta sau nu intrinseca omului? Scolile de gandire in sociologia juridica considera ca violenta e intrinseca - Hobbes - conflicte intre oameni Alte opinii: - Montesquieu + Rousseau: starea naturala a oamenilor este o stare de liniste, ei sunt determinati, impulsionati sa fie violenti Violenta poate fi diminuata sau chiar eradicata? Cei care spun ca violenta este intrinseca considera ca violenta poate doar sa fie diminuata, nu eradicata Cei care spun ca violenta este extrinseca -> violenta poate fi eliminata
Violenta = actiune coercitiva exercitate impotriva unor persoane in vederea obtinerii unui raspuns conform anumitor interese -> un mijloc de coercitie -> violenta este o relatie sociala in care avem de-a face cu subiecte si cu un obiect

Obiectul Violenta prin forta Violenta manifestata psihologic Violenta manifestata prin limbaj Violenta manifestata prin comportament Raportata la interese Raportata la numarul indivizilor care traiesc pe un teritoriu - densitatea Raportata la evolutia istorica a societatii - a dus la manifestare diverselor tipuri de violenta Raportata la ordinea naturala a lumii - progres/conservatorism Raportata la natura umana Raportata la cadrul institutional

Cursuri Page 14

Curs 10
9 mai 2010 19:19

Violenta = manifestarea comportamentala exprimata sub forma fortei "vis" [ lat ] = forta Educatia este cea care determina un comportament adecvat, o infranare a violentei.

Violenta verbala Insulta Ironie Calomnie S.Freud -> "celor violenti le lipseste supra-eul"
a. b. c. d. e. PARANOICUL - sunt violenti deoarece sunt ignorati de societate si au senzatia ca sunt izolati SCHIZOFRENICUL - comit act de violenta, mai ales in cadrul domestic DEMENTII - comit acte de violenta pentru satisfacerea propriilor dorinte OLIGOFRENII - comit acte de violenta din cauza unor sugestii DIZARMONICII - comit acte de violenta din cauza substantelor halocinogene Cauzele violentei Toxicomania Sexualitatea gresit indreptata Conflictele conjugale Industrializarea exagerata - orase aglomerate Terorismul de stat - specific regimurilor totalitare Paroxismul - razboiul - instrument de stabilire a starii de drept, social si moral intr-o societate Terorismul international - atacul asupra maselor

Anti-terorism = prevenirea acestui curent Contra-terorism = masuri luate de trupele speciale

Cursuri Page 15

Curs 11
9 mai 2010 19:27

COMUNICAREA - Rol important in stiintle socio-umane - Influenta mijloacelor de comunicare este covarsitoare Scrisa Verbala - Orice comunicare se face printr-o CONVERSATIE. - Rezultatul comunicarii: OPINIA CONVERSATIA = dialog fara utilitate directa si imediata, in care se vorbeste din placere, in joaca sau din politete. Tipuri de conversatie: Obligatorie (colocviu) Facultativa Lupta Ex: conversatia dintre doi avocati - sistem anglo-saxon; conversatiile contradictorii Schimb Acel tip in care cei ce intra in dialoc fac un schimb de idei, cunostinte, impresii (seminarul) -> conversatie utila Conversatia Forma de socializare Forma de uniformizare a judecatilor (discursurile politice) -> aducerea electoratului la un anumit nivel Crearea ideilor Stabilirea unor anumite sisteme de valori Crearea tipurilor de comportament (agresivitatea tinerilor deriva din conversatiile pe care le vad in filme sau din sanul fam iliei) Agresivitatea intervina atunci cand persoana respectiva isi pierde forta argumentelor -> ridicarea tonului. Comunicarea in masa A luat nastere dupa WW2 Important e ce se spune si cu ce efecte, cine spune si cui se adreseaza Nu trebuie transmise foarte multe idei. Sunt indeajuns cateva idei, care sa contina seva mesajului -> cuvinte-cheie Mesajul scris are avantajul de a ramane asa cum a fost transmis Este foarte important mesajul, corelat cu momentul in care este transmis (transmisiunea acestuia in prime -time [ jurnalul de seara ] va duce la captare mai buna si de catre mai multi destinatari) Transmiterea mesajului la inceput este mai favorabila expeditorului (la sfarsit, mesajul este receptat mai greu - audienta este plictisita) Obiectivul mesajului este foarte important Mijloace Clasice: ziare, radio, tv Moderne: internet Orice conversatie genereaza un feed-back -> generarea reactiei, raspunsului Intr-o comunicare se pot observa: Stari: mirare, frica Reactii Face 2 face Telefon Atributiile emitatorului Daca acesta nu formuleaza clar intrebarile sau raspunsurile, mesajul va fi distorsionat Continutul mesajului Continutul este formulat in functie de nivelul de cultura al emitatorului, de gradul de educatie Nelezarea celuilalt este foarte importanta - pastrearea nivelului conversatiei la un nivel propice, echilibrat, in functie de cui te adresezi Credibilitatea mesajului Sporturile publicitare se fac in functie de credibilitate Intensitatea mesajului Este data de forta cu care este spus acel mesaj si de frecventa Un mesaj transmis de mai multe ori este implantat in mintea receptorului
Perceptia mesajului Tine cont de:

Cursuri Page 16

Tine cont de: Simplitatea argumentelor Numarul argumentelor -> sa nu plictisesti Viteza mesajului -> o viteza echilibrata Mijloacele de comunicare utilizate Folosirea de simboluri -> raman vizual in minte Perceptia este mai puternica atunci cad mijlocul utilizat este mult mai vizionat de persoane ( tv, internet) Sigla, simbolul, declanseaza impresia mult mai rapid. Acesta nu trebuie schimbat foarte des Ex: blazonul regla transmite mesajul casei respective !! Convingerea este primul punct in captarea mesajului. Mesajele Memorate Acceptate Trasaturile unui mesaj persuasiv Aspectele emotionale prevaleaza in fata celor rationale Un mesaj persuasiv trebuie sa canalizeze pasiuni preexistente si nu sa creeze unele noi 1. Situatia emotionala influenteaza receptarea mesajului. Ex: mesajul legat de o catastroga este mult mai penetrant 2. Mesajul nu trebuie imapachetat intr-o pasiune noua Functiile mijloacelor de comunicare 1. Informativa: acumularea de informatii 2. Instrument de legatura sociala: prin comunicare, oamenii se apropie unii de altii 3. Recreativa: ne eliberam de ceea ce traim zilnic 4. Transmisia culturala: dezvoltarea culturala !! Miza oricarei comunicari este NU transmiterea mesajului, ci modalitatea in care o faci.

Cursuri Page 17

Curs 12
12 mai 2010 10:00

Reguli de examen: - Nu se tine cont de prezenta - 101-103: 10-11 in A2 - 104-105: 10-11 in A1 - 106-107: 11-12 in A2 - 108-109: 11-12 in A1 - 110-112: 10-11 in A2 - 113-114: 10-11 in A1 - 115-116: 11-12 in A2 - 117-118: 11-12 in A1 - 18 intrebari tip grila; 4 variante de raspuns dintre care una corecta - 3 intrebari cu mai multe variante de raspuns corecte (nu vor fi intrebari fara niciun raspuns corect) - Grile si din ceea ce nu este in cursul tiparit, dar din ceea ce a predat - Numai din ceea ce a predat - 18 intrebari de 0.5 puncte - Carnetul de student + act de identitate

Cursuri Page 18

S-ar putea să vă placă și