PSIHOLOGIA EDUCATIEI Curs Lect.univ.drd.

Claudia Hanga

Obiectivele cursului de Psihologia Educatiei:

Studentii vor fi capa ili sa! Caracteri"e"e psi#ologic varstele scolare Defineasca si descrie notiunile de !reper psi#ogenetic$ personalitate$te%pera%ent$ caracter$ aptitudine$ invatare$%otivatie$ creativitate$ consiliere$ co%unicare psi#opedagogica Sa circu%scrie sfera ur%atoarelor concepte!o sevatie$ ana%ne"a$ e&peri%ent$ test psi#ologic$ convor ire$ c#estionar$ ca %etode de cunoastere psi#ologica a elevilor

Continut: De"voltarea psi#icului in ontogene"a!factorii de"voltarii psi#ice'paradig%e ale de"voltarii'stadialitatea din perspectiva lui (o#l erg$Piaget'caracteri"area generala a pu ertatii si a adolescentei Siste%ul de personalitate' deli%itari conceptuale'perspective de a ordare a personalitatii)E*senc+$ ,reud$ -ogers.' te%pera%ent$ caracter$ aptitudini$ inteligenta ca aptitudine generala$ rolul e&pectantelor in de"voltarea personalitatii Invatarea' definitii ale invatarii' teorii ale invatarii'tipuri de invatare Aspecte %otivationale ale invatarii in scoala!definirea conceptuala'tipuri de %otivatie'%otive funda%entale pentru procesul educative ,actorii psi#ologici ai reusitei scolare'succsul si insuccesul scolar Creativitatea$ cultivarea creativitatii la elevi'deli%itari conceptuale'fa"ele procesului creator'factorii creativitatii'cultivarea creativitatii la elevi Co%unicarea didactica'indici ai co%unicarii nonver al'principalele caracteristici ale co%unicarii defectuoase'principiile de a"a ale unei une co%unicari /otiuni de consiliere psi#opedagogica'caracteristici ale consilierului'anali"a tran"actionala)0erne.'perspectiva cognitivista a lui 0ec+ asupra consilierii

DEZVOLTAREA PSI IC!L!I I" O"TO#E"EZA

1.Educatia2factor deter%inant al de"voltarii psi#oindividuale 3.Stadiile de"voltarii psi#ice din perspectiva generala 4.Stadiile de"voltarii psi#ice din perspectiva lui Piaget 5.Stadiile de"voltarii psi#ice din perspectiva lui (o#l erg 6.Descrierea generala a adolescentei si a pu ertatii 7.E&igente educative pentru perioada pu ertatii si a adolescentei

Introducere! In acest capitol sunt evidentiate i%portanta celor trei factori ai devenirii u%ane! ereditatea$ %ediul si educatia. Acesti trei factori a%prentea"a in %od diferit fiinta u%ana$ conferind unicitate fiecareia dintre acestea.De ase%enea sunt ilustrate cateva dintre cele %ai se%nificative a ordari ale stadialitatii$ respectiv cea piagetiana$ cea din perspectiva lui (o#l erg$ si cea dintr2o perspectiva generala. /u in ulti%ul rand$ sunt creionate cateva dintre cele %ai relevante trasaturi ale varstelor pu ertatii si adolescentei$ etape de varsta de %a&i% interes pentru %a8oritatea viitoarelor cadrelor didactice.

Concepte c#eie! paradig%e de de"voltare$ ereditate$ %ediu$ educa9ie for%al:$ nonfor%al:$ infor%al:$stadii de de"voltarea psi#ica$ pu ertate$ adolescenta

$%Teorii &rivind educabilitatea

De"voltarea psi#ologica a fiin9ei u%ane este o re"ultant: a interac9iunii %ai %ultor factori! a. interni! . e&terni! 2ereditatea 2%ediul 2intern 2e&tern 2educa9ia ponderea lor fiind diferit: atat de la un individ la altul cat ;i de la un stadiu la altul. Gradul de i%plicare a acestor factori a fost a ordat in %od diferit de literatura de specialitate $ constituindu2se cateva paradig%e!

Paradig%a sceptic: sau organicist:$ avandu2i ca repre"entan9i de sea%a pe Platon$ Aristotel$ Galton$ Stanle* Hall$ T#orndi+e$ accentuea": rolul factorilor ereditari $ sus9inand c: de"voltarea copiilor se produce aproape in totalitate ca re"ultat al influen9elor genetice$ celorlal9i doi factori revenindu2le un rol redus.Esen9a acestei paradig%e s2ar putea concentra in ur%atoarea afir%a9ie )cit. <=Introducere in psi#ologia conte%porana==$ /.Ha*es$ S.Orrell$ >775.! <=-ecunoa;te9i individualitatea copilului du%neavoastr: ca atare ;i a andona9i ideea c: i2o pute9i produce )altfel decat prin %o;tenire.$ sau i2o pute9i %odifica in %od esen9ial==. Paradig%a opti%ist: sau %ecanicista are drept e&ponen9i pe ?.Loc+e$ Helvetius$ -osen"@eig$ Aatson$ S+inner$ 0andura$ ;i pro%ovea": un opti%is% naiv$ accentuand in %od e&agerat rolul %ediului in ansa% lul celor trei factori. Ideea ei conducatoare se poate re"u%a astfel )cit. <=Introducere in psi#ologia conte%porana==$ /.Ha*es$ S.Orrell$ >775. !B=Cu o du"in: de copii sanato;i)...garante" c: iau pe oricine la inta%plare ;i il preg:tesc s: devina orice fel de specialist$ doctor$ avocat$ ;i da $c#iar ;i un cer;etor sau #o9$ f:r: s: tin cont de talentul sau$ de inclina9ii$ de afinitati$ de capacitate$ de vocatii ;i de rasa predecesorilor s:i==. Paradig%a interac9ionist: sau realist: reu;este s: concilie"e cele doua paradig%e anterioare$ ;i are drept repre"entan9i principali pe! ,reud$ Aallon$ Cigots+i$ etc.Acest curent acorda o pondere inse%nat: tuturor celor trei factori %ai sus %en9iona9i$ re"ervand totu;i educa9iei un rol conducator. Dodele e&plicative ale de"volt:rii )L.Iaco $ A.Cos%ovici$>776.

Ereditate2Dediu Educa9ie

Educa9ie

Dediu2 Ereditate

Educa9ie2Dediu2Ereditate

'%Ereditatea( &re)is* natural* a de+volt*rii &sihoindividuale

Ereditatea se refer: la ele%entele de specificitate care sunt trans%ise de la antecesori la succesori su for%a codului genetic. Trans%isia genetic: se refer: la faptul c: genele organis%ului con9in A/D)acid de"o&iri onucleic.. Aceste su stan9e sunt alcatuite la randul lor din gene.Genele sunt cele care poarta infor%atii asupra de"voltarii iologice a organis%ului. ,iin9ele u%ane au EF de perec#i de cro%o"o%i )14 in total.$8u%atate %osteniti pe linie paterna. E&ist: situa9ii in care apare un cro%o"o% in %o%entul concep9iei$ ca de e&e%plu in sindro%ul Do@n. Ha*es ;i Orrel )op.cit..preci"ea": c: in ur%a unei cercetari recente s2a sugerat c: apro&i%ativ 4GH dintre copiii cu sindro%ul Do@n Inta%pin: doar dificulta9i u;oare de inva9are$ nu%eroase dificulta9i in acest sens fiind in %are %:sur: depa;i ile dac: inc: din pri%ul an din via9: se intervine cu o instruire special:. -e"ultatele sla e ale acestor copii)sus9in aceia;i autori. s2ar datora e&pectan9elor sc:"ute ale adul9ilor$ ;i a unei insuficiente sti%ul:ri intelectuale ;i fi"ice din partea acestora. In acest conte&t se i%pune ;i preci"area c: genotipul presupune cantitatea de infor%a9ie stocat: intr2o celul: neactivat: in ti%p ce fenotipul este re"ultatul interac9iunii dintre genotip ;i %ediu. Psi#icul apar9ine fenotipului intrucat presupune interac9iunea dintre genotip ;i %ediu.)Allport$ >76>.. Deci$ in %o%entul conceperii sunt i%plicate atat 8u%:tate din %aterialul cro%o"o%ia% de la %a%:$ cat ;i 8u%:tate de la tat:$ ;i printr2un %ec#anis% de de selectie a genelor$ unele dintre ele sunt do%inante$ iar altele sunt recesive.)poten9iale.. Acestea din ur%: se pot reactuali"a la succesori. Cu alte cuvinte$ genotipul repre"int: progra%ul infor%a9ional al unui individ$ iar actuali"area lui In conte&tual social se refera la fenotip.

Pro le%atica eredit:9ii include anu%ite caracteristici dintre care cele %ai de sea%a sunt! >.Ereditatea ofer: %ai degra : predispo"i9ii ;i poten9ialit:9i$ ;i %ai pu9in o trans%itere efectiv: de tr:s:turi ale antecesorilor. E.Trans%iterea insu;irilor %orfologice ;i ioc#i%ice este %ai degra : accesi il: descrierii stiin9ifice

F.Poten9ialit:9ile pe care ereditatatea ni le ofer: pot r:%ane In fa"a de latent: pe parcursul vie9ii in lipsa unui factor activator sau se pot %anifesta efectiv. 1.Ereditatea ofer: a;a nu%itele==perioade sensi ile==Jn care interven9ia %ediului este opti%:. /efructificarea acestor perioade poate i%piedica reali"area unei anu%ite ac#i"i9ii )de e&e%plu ac#i"i9ia li% a8ului tre uie s: fie reali"at: intr2un anu%it %o%ent opti% al copilariei. un e&e%plu elocvent in acest sens este nu%it <=proces de i%pri%are==. Cercet:torii au de%onstrat c: o ocii de gasc: de"volt: un ata;a%ent fa9: de orice o serv: in %i;care )<=%a%a gasc:==$ fiin9a sau c#iar un o iect neinsufle9it aflat in %i;care.$ cu condi9ia c: acesta s: fie situat in prea8%a o ocilor in %o%entul ie;irii acestora din g:oace. Ei au nu%it acest proces==i%pri%are==$ fiindc: o ocii p:reau a2;i fi for%at o i%presie asupra o iectului ca ;i cand acesta ar fi noua %a%:. E&ist: deci o perioad: critic: atat la fiin9ele u%ane cat ;i la cele ani%ale$ in care se for%ea": ata;a%entul )in ca"ul de fa9a ie;irea din ou.'%ai tar"iu feno%enul nu ar %ai avea loc. Perioadele de for%are a ata;a%entului se constat: In diferite tipuri de culturi! de e&e%plu In anu%ite tri uri din Uganda %a8oritatea copiilor erau puternic ata;ati de %a%: in 8urul varstei de 4 luni. Dai to9i for%au si%ultan ata;a%ente cu %ai %ulte persoane$ fiind Igri8iti ;i de al9i adul9i. In +i ut"2urile israeliene$ inc: din pri%ul an de viata$ copiii petrec o %are parte a ti%pului In Ingri8irea unei doici. Astfel$ sugarii for%ea": ata;a%ente puternice atat fa9: de %a%: cat ;i fa9: de doici. In plus se sta ilesc leg:turi puternice ;i cu ceilal9i copii$ aceasta conducand ulterior spre o %ai %are i%plicare social:. I%portan9a ata;a%entului2care reduce an&ietatea ;i asigura suportul afectiv in situatii de stres$ se eviden9ia": nu doar in pri%ii ani de via9:$ ci ;i de2a lungul stadiilor vie9ii. Oricu%$ rela9iile de ata;a%ent copil2p:rinte este de natur: s: influen9e"e raporturile ulterioare ale copilului nu doar cu proprii p:rinti$ ci e&trapoland$ ;i cu fra9ii$ cu antura8ul$ cu partenerii ulteriori de via9a precu% ;i cu proprii copii.)0irc# A$ EGGG. 3.-olul eredit:9ii in ca"ul unor procese psi#ice este %ult %ai pregnant decat in ca"ul altora )de e&e%plu te%pera%entul$ e%otivitatea$ sunt %ai puternic a%prentate de ereditate decat caracterul.. Intr2o %:sur: Inse%nat: ereditatea antrenea": ;i aptitudinile de;i in acest ca" un rol de sea%: revine ;i factorului activator. S2au reali"at de e&e%plu studii asupra %o;tenirii aptitudinilor de2a lungul genera9iilor. In fa%ilia lui 0ac# din 35 de %e% ri a 3 genera9ii au aparut >3 co%po"itori re%arca ili. ?o#ann Se astian 0ac# a avut EG de copii dintre care >G au fost dota9i %u"ical. E&e%plele pot continua ;i in alte do%enii! in %ate%atic: fa%ilia 0ernoulli$ in literatur: fa%ilia Du%as$ ;tiin9e ale naturii Dar@in. 4.E&perien9ele pe %ai%u9e ale unor oa%eni de ;tiin9a care au studiat %:sura in care antropoidele sunt capa ile s: ac#i"i9ione"e li% a8ul specific u%an. -e"ultatele au de%onstrat c: ereditatea nu poate fi depa;ita$iar li%itele ei pot fi doar e&tinse )ca ;i in ca"ul pre"entat.$ dar nici %:car pri%atele nu au putut fi u%ani"ate.

Dr.,.Patterson )cit. de S.Orrell$ >75.a reusit printr2un e&peri%ent e&tins pe durata a >1 ani s: inve9e o gorila s: posede un li% a8 de 3GG de cuvinte$ plus 3GG de se%ne In li% a8ul surdo2 %u9ilor. Ea reu;ise c#iar s: ela ore"e scurte propo"i9ii dar perfor%an9ele o 9inute in acest ca" au fost singular. 5. E&presiile faciale la o% sunt universale$ indiferent de cultura c:reia persoana ii apar9ine$ indiferent de ti%pul In care tr:ie;te )rasul$ plansul.. 6. Aportul eredit:9ii in de"voltarea personalit:9ii se constat: per%anent in! Structura anato%o2%orfologic: a organis%ului u%an Stadiile de"volt:rii psi#ice Po"i9ia ipeda Deta olis% Te%pera%ent$ dina%ica cortical: 7. Acest aport poate fi studiat prin %etoda ge%enilor %ono"igo9i ;i di"igo9i2 la %ono"igo9i e&ist: o foarte %are ase%:nare datorit: faptului c: ei provin$ dup: cu% se ;tie dintr2un singur ou fecundat)de;i intr2o anu%it: %asur: aceast: %etod: co%port: anu%ite deficie9e Intrucat In spa9iul uterin unul dintre ge%eni este Intotdeauna de"avanta8at$ ceea ce va provova anu%ite caren9e.$ prin studiul copiilor institu9ionali"a9i$)co%parandu2se inteligen9a acestora$ avandu2se in vedere c: in acest ca" condi9iile de %ediu sunt acelea;i.$ prin feno%enul adop9iei)co%parandu2se nivelul de inteligen9: al copiilor cu cel al p:rin9ilor.$ prin anc#eta fa%ilial:)co%parandu2se nivelul de inteligen9: al p:rin9ilor cu cel al copiilor proprii.. Studii recente au dus la posi ilitatea geneticienilor de a produce organis%e povenind dintr2un singur p:rinte de"voltand celulele intr2un %ediu special ;i e&tragand %esa8ul genetic continut de A/D2ul celulelor)clonare.. E&e%plarele n:scute In acest %od sunt Intru totul identice$ f:r: nici un fel de varia9ie. Dulte plante au ap:rut in acest %od)e&e%plu +i@i a aparut dint2o planta original: care a produs un fruct nor%al$ iar apoi a fost clonat: de %ii de ori. Clonarea s2a reali"at ;i in lu%ea ani%al:$ posi ilit:9ile ingineriei genetice p:rand a fi neli%itate.. Kn ceea ce prive;te lu%ea u%an: de;i in %o%entul de fa9: cercet:torii nu reu;esc s: si%ule"e condi9iile necesare clon:rii unui copil$ posi ilit:9ile ingineriei genetice sunt$ dupa cu% s2a %ai %entionat$ practic neli%itate.. >G. A;a cu% considera La""o$ cu cat o func9ie psi#ic: este %ai co%ple&:$ cu atat rolul eredit:9ii este %ai pu9in pregnant. >>. Ac9iunea factorilor ereditari este %ai pregnant: in pri%ele etape ale de"volt:rii$ iar la varsta %ai Inaintat: aceast: ac9iune este %ai pu9in pregnant: ;i o %are i%portan9: o au e&perien9ele do andite. >E. In in9elegerea influen9elor genetice ale co%porta%entului$ un aspect care poate fi adus in discu9ie este legat de procesul de %aturi"are. Genetic %o;teni% anu%ite caracteristici care devin realit:9i doar de2a lungul procesului %ai sus %en9ionat.Dac: Ins: persoana este privat: de anu%ite necesitati$ %odificarile de %aturi"are pot fi afectate. Un e&e%plu in acest sens este anore&ia care$ confor% unor teorii presupune Incercarea su con;tient: a adolescentelor de a a%ana transfor%arile corporale pe care %aturitatea le

i%plic: ;i de a2;i p:stra tr:s:turile infantile cat %ai %ult ti%p posi il. Acest lucru de%onstrea": c: sc#i% arile genetice pot fi afectate de influen9ele %ediului.

,% -ediul( cadrul sociou)an al de+voltarii &sihoindividuale

Ada% ;i Eva erau inteligen9iM Se intrea : pe un: dreptate Alain Lieur*. Intr2adev:r cercet:rile)Aas# urn >74G$ Hollo@a* >751.$ sus9in c: acu% 3GGGG de ani <=#o%o sapiens== avea aceea;i capacitate creativ: ca ;i cea a noastr:$ astfel incat perfo%an9ele intelectuale ale e&ponen9ilor u%ani ai civili"atiei actuale se datorea"a %ediului )li% a8$ cunostin9e literare$ stiin9ifice$ etc.fiind produsul unor inv:9:ri ce se e&tinde de2a lungul %ileniilor. Cos%ovici )>776. ar:ta c: ac9iunea %ediului este %ultipl: ! direct: )referindu2se aici la ali%enta9ie ;i cli%:.$ ;i indirect: )nivel de trai$ grad de cultur: ;i civili"a9ie..Aceste influen9e pot proveni din %ediul pro&i%al)din i%ediata apropiere a o%ului.$ sau din %ediul distal )aflat la distan9:.. Cu toate c: unii autori definesc %ediul ca fiind totalitatea influen9elor postnatale care se e&ercit: asupra individului$ al9i speciali;ti e&tind sfera acestor influen9e nu doar la perioada postnatal: ci ;i la cea prenatal:. Astfel$ cercet:ri ;tiin9ifice renu%ite acord: ;i %ediului o pondere Inse%nat: In de"voltarea fiini9ei u%ane.Din aceast: perspectiv: o clasificare a tipurilor de %ediu ar ar:ta astfel!

-ediu

a.222222intern )intrautrerin.

.222222e&tern ! >.2222222fi"ic E.2222222social

-ediul intern

Dunteanu este unul dintre autorii ro%ani de specialitate care su linia": i%portan9a acestui tip de %ediu. Ea arat: ins:$ c: de;i vec#ile civili"a9ii au acceptat aceast: i%portan9:$ totu;i oa%enii de ;tiin9: ai secolului nostru au avut nevoie de %ult ti%p pentru a o accepta .

Astfel$ in uter copilul este o fiin9a activ: care incepand din sapta%ana a CI2a a e&isten9ei sale intrauterine==I;i pune a"ele propriului s:u alfa et psi#ologic==.In al III2lea tri%estru de via9: penatal: copilul poate de8a reac9iona sen"orial$ are de8a un siste% a%plu de inv:9are$ afectivitate$ %e%orie$ in9elegere. De ase%enea$ tonusul psi#ologic al %a%ei este capa il s: influen9e"e copilul' in privin9a alcoolului$ tutunului$ drogurilor ingerate de %a%: In perioada gravidit:9ii lucrurile sunt e&tre%e de ine cunoscute$ astfel Incat a devenit aproape un truis% luarea lor in discutie. Stresul e%o9ional al %a%ei are drept re"ultat producerea adrenalinei$ care deter%in: o vasoconstric9ie care %ic;orea"a cantitatea de sange din placent: ;i uter$ ceea ce duce la o %ai sla : o&igenare a f:tului. Oricu%$ Intre %a%: ;i prunc se creea": o legatur: e&tre% de puternic: inc: din aceast: etap:$ legatur: care Ins: depinde de afec9iunea %aterna$ capa ila s: cree"e un adevarat scut pentru copil i%potriva agresiunilor e&terne.

-ediul e.tern -ediul /i+ic Este repe"entat de factori de cli%:$ relief$ flora$ faun:$ ali%enta9ie$ care contri uie la de"voltarea so%atic: ;i psi#ic:.Se cunosc astfel diferen9ele care e&ist: Intre popoarele care tr:iesc Intr2o cli%: ca ld: ;i u%ed: fa9: de cele care tr:iesc In "onele nordice ;i reci. De ase%enea o ali%enta9ie deficitar: influen9ea": nefast atat de"voltarea fi"ica cat ;i cea intelectual:.Studiile au de%onstrat c: in Africa de"voltarea intelectual: a copiilor este %ult Incetinit: din cau"a %alnutri9iei$ Intrucat proteinele)care con9in a%inoaci"i care la randul lor sunt precursorii neurotrans%i9:torilor.$ lipsesc intr2o %are %asur:.

-ediul social Cuprinde totalitatea condi9iilor econo%ice$ politice$culturale care a%prentea": de"voltarea psi#ic:.E&ist: dou: %ari direc9ii prin care %ediul social I;i e&ercit: influen9ele! asigur: p:strarea ac#i"i9iilor u%ane care s2au reali"at de2a lungul istoriei$ constituind un adevarat depo"it pentru e&perien9a u%an: <=aceste produse ale culturii concentrea": In ele ;i capacit:9ile psi#ice pe care le2au generat$ facilitand astfel trans%iterea lor de la o genera9ie la alta==$ sus9ine I./icola)>77E. referindu2se la cel de2al doilea tip de influen9e pe care %ediul social il e&ercit: asupra o%ului.Influen9ele care se e&ercit: in ti%p asupra speciei u%ane vi"ea"a deci nu nu%ai %odificari organice$ c:ci influen9ele culturale au drept ur%are ;i o per%anent: evolu9ie In privin9a de"volt:rii capacit:9ilor psi#ice u%ane. -eferindu2se la o parta8are a factorilor ce alc:tuiesc %ediul social$ A.Dunteanu afir%: c: atunci cand pune% in discu9ie sintag%a de <%ediu social=$ tre uie s: ne gandi% la %ai %ulte direc9ii! Condi9ii socio2econo%ice$ sau cu alte cuvinte aspecte legate de confortul %aterial pe care fa%ilia il poate asigura copilului

Condi9ii socio2profesionale se refer: la profesiunea parintilor ;i la %:sura In care acest lucru Il influen9ea"a pe copil Condi9iile socio2igenice vi"ea": %:sura In care ritualurile "ilnice de igien: sunt respectate Condi9ii socio2culturale care evoc: at%osfera cultural: in care copilul I;i de"volt: personalitatea Condi9ii socio2co%unicative ;i socio2afective$ care==cuprind cli%atul afectiv in care traieste copilul$ cat ;i diversitatea rela9iilor pe care le anga8ea": cu cei din 8ur==$ sus9ine autoarea %ai sus %en9ionat:. D:sura In care %ediul social se constituie Intr2un factor deter%inant al devenirii u%ane este pro at: ;i de e&isten9a asa "i;ilor <=copii s:l atici== i"ola9i din varii %otive de co%unitatea u%an:. Au e&istat astfel copii2leopard$ a uin$ panter:$ ga"el:$ precu% ;i copiii lup. Un astfel de ca" cele ru este cel al feti9elor ote"ate ulterior A%ala ;i (a ala$ descoperite in India la 7 octo% rie >7E>. Kn %o%entul descoperirii acestora )avand varsta de > an ;i respectiv 6 ani ;i 8u%atate.$ ele tr:iau al:turi de F lupi adul9i ;i E pui$ ;i aveau un co%porta%ent ase%:n:tor cu cel al fa%iliei adoptive.Dai e&act$ ele nu ac#i"i9ionaser: %ersul iped$ ci u% lau pe coate ;i genunc#i$ aveau calo"it:9ile groase pe podul pal%elor$ pe coate ;i pe genunc#i. L:sau s: le atarne li% a ;i gafaiau$ lip:iau lic#idele$ de"gropau %ort:ciunile$ se te%eau de lu%in:. Kn ti%p ce "iua st:teau %ai %ult tol:nite$ noaptea se agitau$ ge%and ;i urland. Cea %ai %ica dintre feti9e a %urit in acela;i an in care a fost descoperit: iar cealalt: a trait pan: la varsta de >5 ani'in cei 6 ani petrecu9i in tov:r:;ia ani%alelor$ ea a a8uns s: do andeasc: noi co%porta%ente!dupa >G luni Intindea %ana cand solicita ceva$ dupa >4 luni se ridica in genunc#i$ dar doar dupa 4 ani a ac#i"i9ionat %ersul iped. In ceea ce prive;te li% a8ul$ la >5 ani voca ularul s:u cuprindea 3G de cuvinte. Un ca" ase%:nator s2a petrecut tot in India unde s2a descoperit un copil de apro&i%ativ 7 ani crescut in co%pania ani%alelor$ care do andise ;i el$ la fel c: ;i in ca"ul %ai sus %en9ionat$ un co%porta%ent tipic ani%al!%ersul in patru la e$ reac9ia negativ: in fa9a lu%inii$ lipsa li% a8ului. De;i speciali;tii au incercat ti%p de >1 ani sa2l u%ani"e"e$ acest lucru a fost practic i%posi il. E&e%plele acestea)dar ;i altele care nu sunt e&puse aici.vin toate in spri8inul ideii c: In lips: unui %ediu specific u%an$ nici atri utele specifice ale u%anitatii nu pot fi do andite. Un argu%ent interesant favora il i%portan9ei %ediului social se refer: la structura ;i %odul de organi"are a proceselor psi#ologice$ care sunt dependente de tipul de organi"are social: din care individul face parte. Astfel$ D.Dead)Papalia$ >764.arat: c: in insula Sa%oa rolurile sociale sunt inversate!fe%eile ca;tiga #rana$ in ti%p ce ar a9ii se ocupa de sevitu9ile casnice. Kn aceste condi9ii fe%eile do andesc acolo tr:s:turi psi#ologice co%para ile cu cele ale :r a9ilor din tipul nostru de civili"a9ie. Asista% in acest ca" la o #iperde"voltare a agresivit:9ii fe%inine$ ceea ce de%onstrea"a c: %ediul este responsa il de acest fapt$ sic a ne insusi%)su

influenta lui.inca din copilarie anu%ite roluri sociale pe care ni le %entine% apoi pe parcursul vietii. Discutand despre %ediu tre uie su liniat c: influen9ele care se e&ercita asupra individului sunt cu atat %ai pregnante cu cat se %anifest: la o varst: %ai fraged:. Perioada de %a&i%: influen9: din acest punct de vedere este cuprins: intre E ;i 6 ani. Studiile asupra deprivarii sen"oriale )la o% ;i ani%al. confir%: ;i ele i%portan9a factorului pus in discu9ie. Astfel inc: din >717 au e&istat studii )reconfir%ate in >746 precu% ;i ulterior. sus9in c: in condi9ii de internare pe perioade %ai lungi in spital$ copiii pre"entau o apatie generala ;i o anu%it: intar"iere in de"voltare )caracteristici cunoscute su denu%irea de <#ospitalis%=.$ datorate lipsei de sti%ulare care ar tre ui s: vina din partea %ediului. )sti%ul:ri i%portante sunt cele care vi"ea": sfera afectivita9ii $ varietatea cro%atic:$ etc.. Deprivarea sen"orial: influen9ea": negativ nu doar fiin9ele u%ane$ ci ;i pe ani%ale. De e&e%plu deprivarea sen"orial: total:$ te%porar: la pisic: )pleoape cusute. degenerescen9e nervoase ireversi ile in ur%a c:rora pisicile r:%an oar e )pentru vedere perioada in care influen9a %ediului este %a&i%:$ deci perioada critic: se situea"a In a treia sapta%an: ;i a treia luna.. Intr2un alt e&e%plu care de%onstrea": i%portan9a sti%ul:rilor precoce se constituie e&perien9ele reali"ate de -osen"@eig asupra %ediului i% og:9it ;i a %ediului s:r:cit al ;o olanilor. Se pare c: diferen9ele individuale Intre so olani In privin9a capacit:9ii de a re"olva pro le%e se datorea": in %are %asur: influen9elor %ediului. Astfel$ intre cei crescu9i intre 1 ;i >G sapta%ani intr2un %ediu s:r:cit )cu;ca %ic:$ un singur i eron pentru F ;o olani. ;i cei crescu9i intr2un %ediu i% oga9it ) tot intre 1 ;i >G s:pt:%ani$ cu;ca %are$ diferite o iecte sc#i% ate "ilnic$ cu% a fi o scari9:$ o roata$ #ran: ;i ap:.$ s2au constatat diferen9e se%nificative! ;o olanii din a doua categorie fa9a de cei din pri%a pre"entau un corte& cere ral %ai greu ;i %ai dens$ celulele gliale erau %ai nu%eroase$ iar activitatea en"i%elor era %ai %are. In acest cadru de discu9ie tre uie su liniat c: in ceea ce priveste fiin9a u%an:$ foarte i%portanta este %:sura in care ea re"onea": cu factorii de %ediu$ c:ci un factor de %ediu indiferent o%ului este nese%nificativ in privin9a de"volt:rii ) de e&e%plu un con9inut didactic inaccesi il elevului va fi un factor co%plet inert in privinta de"volt:rii sale cognitive.. In conclu"ie se poate afir%a c: %ediul este principalul factor ce sti%ulea": poten9ialul oferit de ereditate$ el poate acorda o ;ans: de"volt:rii$ cu condi9ia s: nu fie unul ostil$ ci unul favora il.

0% Educa1ia ( /actor deter)inant al de+voltarii &sihoindividual

Se considera c: scopul educa9iei are ca produs final fiin9a u%an: autono%: In raport cu propriul s:u destin ;i propria sa personalitate$ de;i a;a cu% afir%a De esse < educa9ia nu2l creea": pe o%$ ea il a8uta s: se cree"e=) cit. C. Cucos$ >776..

Cu alte cuvinte 2 a;a cu% a reie;it din cele e&puse anterior 2 de;i e&tre% de i%portant: in devenirea fiin9ei u%ane$ educa9ia nu este totu;i singurul factor deter%inant in acest sens. Una dintre nu%eroasele defini9ii ale educa9iei preci"ea": c: aceasta este <activitatea siste%atic: pe care adul9ii o desfa;oar: asupra copiilor ;i adolescen9ilor$ din dorin9a de a2i preg:ti pentru via9:$ intr2un %ediu deter%inat= )Planc#ard$ >754.. Poten9ialul ereditar al fiec:rui individ nu favori"ea": in %od egal toate co%ponentele personalit:9ii$ ;i toc%ai aici intervine pregnant rolul educa9iei ! acela de a ac9iona asupra tuturor acestor co%ponente$ asigurand un ec#ili ru opti% intre ele.

Conce&tele de educa1ie /or)al*2 non/or)al* 3i in/or)al*

In reali"area educa9iei $ Inv:9:%antului Ii revine un rol de sea%:$ dar el nu este singurul factor in reali"area acestui de"iderat' prin ur%are s2a i%pus ideea confor% c:reia$ pe lang: acest tip de educa9ie oferit de siste%ele institu9ionali"ate$ e&ist: ;i alte tipuri de educa9ie care a%prentea": individul intr2o %anier: tot atat de i%portant: ca ;i pri%ul tip . Se conturea"a astfel trei tipuri de educa9ie ! Educa1ia /or)al*: se refer: la acel tip de educa9ie pri%it: In ;coal:$ deci intr2un siste% institu9ionali"at$ structurat ierar#ic ;i cronologic. Educa1ia in/or)al*: in acest ca" individul do ande;te educa9ia in %od independent$ prin e&perien9a de via9:$ prin participarea la via9a cultural: )citit$ etc... Acest proces se e&tinde pe durata Intregii vie9i a o%ului. Educa1ia non/or)al*: se do ande;te in afara institu9iilor de inv:9:%ant$ prin influen9a %ediului fa%ilial$ al antura8ului$ etc.$ ;i vi"ea"a atat copiii cat ;i adul9ii. Educa1ia /or)al* N are drept o iectiv for%area persoanei In ur%a unei activit:9i e&tinse pe durata >G2EG de ani. De fapt$ a;a cu% se preci"ea"a in <Psi#opedagogia pentru e&a%ene de definitivare ;i grade didactice= ela orat: su coordonarea lui C. Cucos$ >776$ educa9ia for%al: repre"int: %ai %ult o introducere in sfera culturii ;i a preg:tirii ini9iale pentru educa9ia per%anent: ce se va e&tinde pe durata intregii vie9i. O tr:s:tur: deloc de negli8at a educa9iei for%ale o constituie evaluarea reali"at: in diferite %oduri$ evaluare %enita In cele din ur%: s: facilite"e succesul ;colar. Specificul evalu:rii in cadrul educa9iei for%ale const: In faptul c: aceasta se reali"ea": doar in cadrul institu9iei$ lucru care nu se %ai produce in ca"ul celorlalte tipuri de educa9ie$ cand evaluarea cade e&clusiv In sarcina individului Insu;i$ prin confir%area sau de"%in9irea ac9iunilor sale toc%ai de realitatea Incon8ur:toare. educa9ia in/or)ala N e&pri%a c: racterul spontan al acestui tip de educatie$ ea cuprin"and intreaga ac#i"itie autono%a a persoanei$ do andita inta%plator. Ea este facilitata nu nu%ai de cultura livresca$ ci ;i 2%ai ales in ulti%ul ti%p2 de inva"ia %are a c: nalelor TC$ a internetului$ CD2uri$ DCD2uri$ etc. Una dintre %arile c: racteristici

ale acestei educatii este discontinuitatea sa$ ceea ce e&plica faptul c: educa9ia infor%ala nu poate contitui te%eiul funda%ental al educa9iei $ cu atat %ai %ult cu c: t lu%ea care se conturea"a tot %ai pregnant este una preponderent vi"uala$ electronica$ ;i in %ai %ica %asura literara. Calorificate ins: 8udicious$ ele%entele acestei culturi pot contri ui intr2o %asura inse%nata la co%pletarea culturii ;i e&perientei elevilor. educa1ia non/or)ala 4 se refera$ as: cu% a% %ai preci"at anterior la educa9ia e&trascolara$ ;i are anu%ite caracteristici cu% ar fi! fle&i ilitatea$ varietatea$ i%plicarea %ai profunda in acest de%ers a insesi persoanelor educate.

1.Stadiile

de+voltarii &sihice dintr(o &ers&ectiva generala

Dintr2o perspectiva generala$ principalele perioade ale de"voltarii psi#ice sunt ur%atoarele! G2> an$ perioada noului nascut >2F ani$perioada anteprescolara F25 ani$ perioada prescolara 52>> ani$perioada scolara %ica >>2>3 ani$ perioada pu ertatii >32>7 ani perioada adolescentei Desigur aceste li%ite de varsta sunt fle&i ile si orientative$ intrucat se stie ca rit%urile de de"voltare difera de la un copil la altul.

5%Stadiile de+voltarii &sihice din &ers&ectiva lui Piaget

G2E ani stadiul sen"orio2%otor E25 ani perioada preoperationala 52>> ani perioada operatiilor concrete >>2%aturitate$ perioada operatiilor for%ale Pri%a perioada se caracteri"ea"a prin aceea ca acu% copilul isi organi"ea"a si interpretea"a infor%atiile pri%ite prin inter%ediul organelor de si%t$ isi de"volta coordonarea %otrica$ propria sc#e%a corporala. Tot acu% apare si perceptia constantei o iectului.

Cea de2a doua perioada este o perioada in care se de"volta li% a8ul$ si2n plus copilului nu ii sunt accessi ile doua principii!principiul conservarii %ateiei si principiul reversi ilitatii. Perioada a treia de%onstrea"a ca gandirea copilului este acu% destul de ase%anatoare cu cea a adultului$ doar ca el nu intelege notiunile pur a stracte'acestea$ pentru a putea fi intelese pas cu pas tre uie a fi aportate la concret. In a patra perioada tanarul poate %anevra logica a stracta$ poate intelege diferite teoii stiintifice$ a stractiunile in genere.

6%Stadiile de+voltarii &sihice din &ers&ectiva )orala a lui 7ohlberg

(o#l erg a sta ilit e&istenta ur%atoarelor stadii ale de"voltarii psi#ice$ folosind drept criteriu al stadiali"arii de"voltarea %orala! 12>G ani nivelul pre%oral$ in care copilul respecta regula %orala din doua %otive in principal!tea%a de pedeapsa sau dorinta de a o tine si%patia cuiva. >G2>F ani nivelul %oralitatii conventionale!unele pesoane ra%an intreaga viata cantonate in acest stadiu$ in care regula %orala se respecta pentru ca pur si si%plu==asa e fru%os==$ O=asa se cuvine==$ O=asa se face==$etc$ fara a se %ai trece regula %orala prin filtrul 8udecatii personale. >F2 pana la sfarsitul vietii ) acest stadiu poate sa nu fie atins niciodata .$ nivelul autono%iei %orale in care e&ista doua su stadii!pri%ul in care o%ul tece printr2un filtru personal regula %orala$ si o respecta in %asura in care crede ca asa este %ai ine $ %ai corect si %ai de%ocratic pentru sine si pentru ceilalti. Al doilea su stadiu este c&el in care individul isi alcatuieste propriul sau cod de reguli %orale$ din care unele pot c#iuar intra in contradicti cu regulile %oale unani% acceptate de catre societate$ dar fara a fi totusi i%orale.

8%Descrierea generala a &ubertatii si a adolescentei

Perioada pubertatii, nu%ita si Ovarsta ur%atoarele caracteristici! ingrata=$ are in opinia lui -ose Cincent

2preocuparea pentru confor%is% 2interesul pentru pro le%e se&uale 2revolta fata de valorile adultilor

2placerea secretului Adolescenta$ intre alte caracteristici$ le are si pe ur%atoarele! 2este o varsta a contestatiei 2apar false conflicte de detaliu cu cei din lu%ea adultilor 2nonconfor%is%ul adolescentului ia nastere din confor%is%ul gupului

8%E.igente educative &entru &erioada &ubertatii si a adolescentei:

2educatia tre uie sa se reali"e"e intre tutela e&cesiva si indiferenta. Controlul tre uie sa fie discret $ dar consecvent 2tre uie ca %ereu sa e&iste disponi ilatea de a discuta cu adolescentul 2situatiile conflictuale tre uie re"olvate cu cal% 2%i8loacele de disciplinare tre uie utili"ate cu suplete 2tanarul sa si%ta intotdeauna caldura afectiva 2autoritatea adultului sa fie nealterata 2initierea de activitati co%une cu adolescentul

Re+u)atul acestei sectiuni:

In evolutia fiintei u%ane e&ista o %ultitudine de factori ce2si pun a%prenta asupra ei$ factori ce pot fi grupati in trei %ari categorii!ereditate$ %ediu si educatie In de"voltarea fiintei u%ane pot fi sta ilite cateva perioade$ avand in vedere anu%ite criterii)e&.!cognitiv$ %oral. Perioadele pu ertatii si a adolescentei sunt grupele de varsta caora li se adresea"a cu precadere cadrul didactic$ si care prin i%portanta lor se constituie in etape de %a&i%a i%potanta in personalitatea viitorului adult.

Intrebari de autoevaluare:
>. Definiti ereditatea............................................................................................................. .............................................................................................................................

............................................................................................................................. .................................... E. Definiti %ediul.................................................................................................................. ............................................................................................................................. ............................................................................................................................. .................................... F. Sta iliti rolul lor in de"voltarea ontogenetica........................................................................................................ ............................................................................................................................. ............................................................................................................................. .................................... 1. Care este clasificarea propusa de Piaget in do%eniul stadiilor de"voltarii psi#iceM................................................................................................................ ............................................................................................................................. ............................................................................................................................. .................................... 3. Dar cea a lui (o#l ergM............................................................................................................ ............................................................................................................................. ............................................................................................................................. ..................................... 4. Pre"entati ase%anari si deose iri intre cele doua paradig%e$ cea piagetiana si cea +o#l ergiana in de"voltarea o%ului.................................................................................................................. ............................................................................................................................. ............................................................................................................................. ...................................

Sarcini de lucru
Organi"ati2va in doua grupuri$ pri%ul constituit din %e% ri care s: aduca argu%ente etice favora ile clonarii$ cel de al doilea care s: aduca argu%ente care s: de%onstre"e c: in c: "ul clonarii etica este incalcata. Confruntati2va parerile. Co%entati ur%atoarele afir%atii! o </u e totuna sa2ti pla%adesti trupul sau %intea pe inalti%i sau intr2o vagauna.= o <A educa insea%na a instrui.= o <Un suflet de copil poate fi ridat de toate erorile de educa9ie ale unui atran.= o <A educa insea%na a dresa.=

Evidentiati actiunea educa9iei

asupra celorlalti factori ai de"voltarii

SISTE-!L DE PERSO"ALITATE

Cu&rins:
>. Personalitatea$ deli%itari conceptuale'tipologia lui (retsc#%er E. Scoala psi#o%etrica a lui E*senc+ F. Scoala psi#analitica a lui ,reud 1. Scoala u%anista a lui -ogers 3. Di%ensiuni ale personalitatii! te%pera%ent$ c#aracter$ aptitudini 4. Personalitatea profesorului 5. -olul e&pectantelor in de"voltarea personalitatii Introducere: De2a lungul evolutiei psi#ologiei$ personalitatea a fost un do%eniu ce a atras atentia specialistilor$ dat fiind i%portanta cunoasterii ei in conte&tual co%ple& al intelegeii finite u%ane.Acest capitol evidentia"a cateva teorii ale personalitatii cu epre"entantii sai cei %ai i%portanti'de ase%enea sunt a ordate di%ensiunile personalitatii$ aspect ce tin de aptitudinea didactica$ dar si de i%portanta asteptarilor positive)realiste.ale profesorilor asupra colectivitatii de elevi.

<=Personalitatea este organi"area dina%ica in cadrul individului a acelor siste%e psi#ofi"ice care deter%ina gandirea si co%porta%entul sau c#aracteristic==)Allport..Personalitatea este cea care ne individuali"ea"a $ care ne deose este de toti ceilalti. Dorinta de a e&plica si a intelege corelatiile dintre aspectele fi"ice ale persoanei si caracteristicile sale psi#ologice a dus la aparitia unor tipologii constitutionale$ dintre care cea %ai cunoscuta este cea a lui (retsc#%er. Din punctual sau de vedere e&ista ur%atoarele tipuri! Tipul picnic-statura %i8locie$ %aini si picioare scurte$ a do%en si torace ine de"voltate. Ca trasaturi psi#ice asociate se constata voiciune$ opti%is%$ ono%ie$ tendinta spre superficialitate$ opportunis%.

Tipul astenic- este %ai degra a inalt si su tire$ %aini si picioare lungi si su tiri$ %usculature firava.Ca trasaturi psi#ice intalni% sensi ilitate$ tendinta spre a stracti"are$ interiori"are$ si%t al onoarei$ sensi ilitate. Tipul atletic-are o de"voltare fi"ica si psi#ica ec#ili rata

A"i este evident ca toate acestea sunt si%plificari deoarece fiinta u%ana este prea co%ple&a pentru a putea fi cuprinsa intre aceste li%ite e&acte si oarecu% reductioniste. Perspectivele asupra personalitatii au fost diferite in ti%p'dintre aceste ne2a% oprit aici asupra ur%atoarelor! Scoala &siho)etrica a lui E9senc:: din punctual sau de vedere$ personalitatea are doua di%ensiuni!introversiuneaPe&troversiunea$ si sta ilitateaPinsta ilitatea. Trasaturile introvertitului sunt ur%atoarele! este tentat a se inc#ide in sine$ conte%plativ$ tendinte de i"olare sociala$ ro%antic$ fin $ i%aginativ$ ti%id. E.travertitul pe de alta parte este orientat spre lu%ea e&terioara$ desc#is$ co%unicativ$ usor adapta il$ evita singuratatea$ cauta initiativa$ opti%ist$ neatent. Dodelul de personalitate al lui E*senc+ cuprinde! Te%pera%entul SA/GUI/$ care este e&travertit si sta il Te%pera%entul COLE-IC$ care este e&travertit si insta il Te%pera%entul DELA/COLIC$ care este introvertit si insta il Te%pera%entul ,LEGDATIC$ care este introvertit si sta il ,iecare dintre aceste tipuri are anu%ite caracteristici! SA/GUI/ICUL este socia il$ energic$ flecar$ lipsit de gri8i$ sensi il$ autoritar

COLE-ICUL este active$ i%pulsive$ sc#i% ator$ agresiv$ vioi$ foarte sensi il DELA/COLOCUL este capricios$ nelinistit$ so ru$ pesi%ist$ re"ervat$ nesocia il$ tacut$ visator ,LEGDATICUL este cal%$ ec#ili rat$ sigur$controlat$ pasnic$ gri8uliu$ pasiv Toate aceste trasaturi enuntate repre"inta trasaturi de personalitate ale finite u%ane.

Scoala &sihanalitica a lui ;reud% ,reud este cel care sustine ca &sihicul este alcatuit din trei instante! Constient Subconstient Inconstient Dintea o%ului este ase%anata cu un ice erg$ din care partea vi"i ila este si%ilara constientului$ in ti%p ce partea ce nu se vede )deci cea %ai %are parte a ice ergului.este si%ilara inconstientului. Deci$ partea vi"i ila este cea controla ila$ in ti%p ce inconstientul scapa controlului nostru$ fiind o "ona a psi#icului in care sunt ascunse conflictele si trau%ele acu%ulate ' ,reud considera ca in %are parte co%porta%entul nostru% este deter%inat de inconstient. Pe langa acestea$ %ai e&ista o sfera a psi#icului nu%ita su constient$ care adaposteste ganduri si a%intiri ce sunt te%porar uitate $ dar care$ dupa ca"$ pot fi reactuali"ate. Pe langa studiul psi#icului$ ,reu s2a ocupat si de studiul &ersonalitatii$ care in vi"iunea lui cuprinde co%ponentele! Sinele Eul Su&raeul

Sinele este pri%a instanta care se de"volta$ si este do%inat de principiul placerii$ fiind egoist si ur%arind satisfacerea placerii si a i%pulsurilor.Pe %asura ce inaintea"a in varsta $ si odata cu interactiunile sociale$ cu educatia$ individual incepe sa do andeasca eul$ care este do%inat de principiul realitatii.Acesta incearca sa satisfaca solicitarile sinelui$ dar intr2o %aniera re"ona ila$ de"ira ila in raport cu regulile sociale.In fine$ ulti%a instant care apare este supraeul$ care propune standardele pe care individual doreste sa le atinga'supraeul cuprinde toate responsa ilitatile si indatoririle su iectului u%an. Si aceasta instant tre uie sa fie controlata de catre eu$ pentru ca nici e&agerarile supraeului nu sunt de"ira ile. In conclu"ie$ o personalitate ec#ili rata tre uie sa ai a un eu puternic. Eul$ pentru a2si indeplini sarcinile$ tre uie sa puna in functie niste )ecanis)e de a&arare care ii per%it sa se prote8e"e de e&agerarile inspre care tind celelalte doua instante. Iata cateva e&e%ple in acest sens! Proiectia2presupune a ne proiecta propriile noastre idei sau stari neplacute asupra altei persoane -efularea2sau repri%area unei e&periente $ de e&e%plu pentru ca este prea peni ila$ rusinoasa$ stan8enitoare pentru a o avea %ereu in sfera constiintei -ationali"area2presupune gasirea de scu"e in proprii nostril oc#i pentru o fapta deloc onora ila co%isa de catre noi Teoria u)anista a personalitatii il are drept repre"entant pe Carl Rogers$ si isi centrea"a esenta pe ideea<<sinelui<<care poate fi unul real sau unul ideal. Sinele se

refera la acea latura a fiintei u%ane care o defineste asa cu% este ea in %od efectiv$$ in ti%p ce sinele ideal se refera la persoana asa cu% si2ar dori ea sa fie. Este evident ca pentru o personalitate ec#ili rata si ar%onioasa discrepanta dintre cele doua tipuri de sine ar tre ui sa fie cat %ai %ica.Dupa -ogers$ de"voltarea unei personalitai ar%onioase presupune acordarea de catre cineva apropiat)de o icei parinti.$ a unei &retuiri neconditionate. In %asura in care ii este acordata aceasta pretuire$ persoana se si%te apreciata si iu ita indifferent de calitatile si defectele sale. Ea eli erea"a individual de necesitatea de a cauta %ereu apro are sociala la cei din 8ur$ si de a2si e&plora aptitudinile si talentele.In ca"ul in care aceasta pretuire nu este acordata$ iar iu irea este conditionata)de e&.de note une o tinute la scoala$ sau de un co%porta%ent fru%os.$ copilul pri%este %esa8ul ca si2ar dori un copil ideal. Acest copil creste incercand sa intre in %odelul pe car parintii il preconi"ea"a pentru el$ negli8andu2si propria fiinta inti%a. Ulterior aceste persoane tind sa ai a standard foarte ridicate$ c#iar uneori nerealiste$ distanta dintre sinele real sic el ideal fiind foarte %are. Una dintre co%ponentele personalitatii este TE-PERA-E"T!L%Acesta este latura dina%ico2energetica a personalitatii$ si poate fi studiat din %ai %ulte perspective! Din perspectiva lui Pavlov$ siste%ul nervos are ur%atoarele caracteristici! ;orta Echilibru -obilitate ,orta se e&pri%a in re"istenta la solicitari a siste%ului nervos Ec#ili rul se e&pri%a in raportul e&istent intre e&citatie si in#i itie Do ilitatea este dependenta de vite"a cu care se consu%a si regenerea"a su stantele constitutive ale neuronului)se constata de e&e%plu in diferite aspect e&terioare$ o serva ile$ cu% ar fi %odificarea unei deprinderi.. In functie de cu% se co% ina aceste trei insusiri intre ele$ re"ulta ur%atoarele tipuri! Sanguinicul2&uternic2 echilibrat2 )obil ,leg%aticul(&uternic2 echilibrat2 inert Colericul(&uternic2 neechilibrat2 )obil Delancolicul(hi&oton)are un tonus sca"ut. Din punctual de vedere al lui E9senc: $ te%pera%entele sunt tot acestea patru e&puse anterior$ cu caracteristicile %entionate la paragraful referitor la paradig%e ale personalitatii)perspectiva lui E*senc+..

O alta perspectiva este cea a lui Le Senne2 care sta ileste e&istenta a opt tipuri te%pera%entale$ in functie de ur%atoarele criterii! E%otivitate Activitate -asunet)Ecou. In functie de acesti factori o%ul poate fi!E%otiv)E. sau /one%otiv)nE. Activ)A. sau Inactiv)nA. Pri%ar)P.$ 2care are terndinta de a trai puternic pre"entul$ i%plica e&troversiunea2$sau Secundar)S.2care are tendinta de a ra%ane su influenta i%presiilor trecute$ i%plica introversiunea2 Cele opt tipuri te%pera%entale pe care le sta ileste Le Senne sunt! 2Pasionat)EAS. 2Coleric)EAP. 2Senti%ental)EnAS. 2/ervos)EnAP. 2,leg%atic)nEAS. 2Sanguinic)nEAP. 2Apatic)nEnAS. 2A%orf)nEnAP. O alta co%ponent a personalitatii sunt a&titudinile.Acestea se definesc ca fiind <=insusiri ale persoanei$ care in ansa% lul lor e&plica diferentele constatate intre oa%eni in privinta posi ilitatii de a2si insusi anu%ite cunostinte$ priceperi si deprinderi==)A.Cos%ovici. Clasificarea aptitudinilor! A. Dupa natura proceselor psihice implicate: Aptitudini sen"oriale)e&.acuitate vi"uala$ auditiva$ etc. Aptitudini psi#o%otorii)e&.de&teritate %anuala. Aptitudini intelectuale)e&.aptitudinea spre %ate%atica. Aptitudini fi"ice)e&.forta$ vite"a$ inde%anare.

0.Dupa gradul de specializare: Aptitudini generale)e&.inteligenta. Aptitudini special)e&.aptitudinile profesionale. Din ansa% lul acestor aptitudini ne vo% referi in continuare la inteligenta2 ca a&titudine generala% In %o%entul de fata e&ista o %ulti%e de definitii ale inteligentei'in fapt$ lu%ea psi#ologica nu a reusit sa se puna de accord cu un punct de vedere unani% asupra acestei pro le%e. Oricu%$ ea este capacitatea de a o tine alte noi capacitatati'de ase%enea ea este instru%ent al anali"ei$ sinte"ei$a stracti"arii$ generali"arii$ etc. Dintre perspectivele asupra inteligentei ne vo% referi la cea a lui Thorndi:e2 Cattell2 Thurstone% T#ornidi+e considera ca e&ista ur%atoarele tipuri de inteligenta! 2A stracta2se refera la capacitatea de a folosi li% a8ul ver al si s*% olic 2Prag%atica2vi"ea"a activitatile concrete de %anipulare a o iectelor si instru%entelor Sociala2se refera la a ilitatea de a ne descurca eficient in cadrul relatiilor sociale$ in aco%odarea la ele. Initial apare inteligenta prag%atica)copiii desco%punand si reco%punand diferite o iecte$ 8ucarii$ etc si2o antrenea"a.$pe ur%a a8uge la cea conceptuala)a stracta.$ pentru ca apoi sa se de"volte inteligenta sociala. Din punctul de vedere al lui Cattell$ se poate distinge o inteligenta /luida si o inteligenta cristali+ata% Astfel$ inteligenta fluida raspunde %ai degra a situatiilor noi$ insolite$ in ti%p ce inteligenta cristali"ata este aplica ila la situatiile tip ale %ediului socio2 cultural)I.Dragan. Thorstone considera ca in spatele inteligentei generale stau opt factori$ si anu%e! -ationa%ent inductiv -ationa%ent deductiv De%orie Aptitudine nu%erica -apiditatea perceptiei Aptitudini spatiale

 Intelegere ver ala ,luenta ver al

IQ CE-SUS EQ)EQRinteligenta e%otionala.

OEste foarte interesant c:$ de;i au diplo%e ec#ivalente ca valoare$ unii se tIr:sc In slu8 e u%ile$ In ti%p ce al9ii fac salturi i%presionante In dru%ul lor c:tre succes. Cu% se e&plic: faptul c: unii care dovedeau In copil:rie o inteligen9: vie ;i pro%iteau foarte %ult$ au e;uat pIn: la ur%: In %ediocritate$ iar al9ii$ care nu se distingeau prin ni%ic deose it$ au reu;it In via9:M De ce sInt cupluri care se ceart: ;i apoi se despart$ ;i perec#i care$ de;i se %ai confrunt: cu tensiuni$ nu se destra%: ;i c#iar sInt fericiteM -:spunsul la toate aceste Intre :ri 9ine cont de faptul c: noi Sdecide% ;i gIndi% su influen9a senti%entelorS$ dup: cu% ne sugerea": Daniel Gole%an$ psi#olog la Harvard. Adev:rata %:sur: a inteligen9ei nu este I.Q.$ ci E.Q.$ coeficientul e%o9ional. SDarea revolu9ie a anilor EGGG const: In revan;a senti%entelor asupra inteligen9eiS$ ne asigur: Daniel Gole%an In cartea sa cele r: de8a In Statele Unite ale A%ericii$ SE%otional IntelligenceS. Kn pre"ent$ cInd ne referi% la inteligen9:$ In9elege% cel pu9in dou: lucruri! intelectul )IQ. ;i inteligen9a e%o9ional: )EQ.. SKn %od tradi9ional$ puterea creierului este dat: de IQ$ Ins: cu cIt lu%ea devine %ai co%ple&:$ inteligen9a e%o9ional: trece pe pri%ul planS )Daniel Gole%an.. O persoan: inteligent: e%o9ional este a ilitat: In patru do%enii! identificarea e%o9iilor$ In9elegerea e%o9iilor$ reglarea e%o9iilor ;i folosirea e%o9iilor. Kn vi"iunea lui Daniel Gole%an )>776.$ inteligen9a e%o9ional: este for%at: din cinci factori! cunoa;terea propriilor e%o9ii$ %anage%entul e%o9iilor$ %otivare$ recunoa;terea e%o9iilor la al9ii )e%patie. ;i rela9iile interpersonale. Iat: o co%para9ie Intre IQ ;i EQ. Intelectul 2 IQ ne a8ut: s: face% socoteli' ne a8ut: s: proces:% infor%a9ii' se a"ea": pe logic:' ne a8ut: s: re"olv:% pro le%e' ne a8ut: s: reu;i% la ;coal:' In decursul vie9ii IQ2ul este relativ constant' Inteligen9a e%o9ional: 2 EQ ne a8ut: s: ne In9elege% pe noi In;ine ;i s: ne %otiv:%' ne a8ut: s: lu:% deci"ii )f:r: e%o9ii nu poate fi luat: nici o deci"ie.' ne a8ut: s: co%unic:% ;i s: ne In9elege% %ai ine cu al9i oa%eni ;i s: construi% rela9ii puternice$ care durea":' ne a8ut: s: ne transfor%:%' ne a8ut: s: Inv:9:% din e&perien9:' ne a8ut: s: fi% creativi' ne a8ut: s: reu;i% la locul de %unc: ;i In via9:. De"avanta8ele intelectului func9ionea": ine doar cInd sInte% cal%i' func9ionea": Incet$ sau In orice ca" %ai Incet decIt inteligen9a e%o9ional:' din aceast: cau": nu ne pute% a"a pe IQ atunci cInd ne afl:% In situa9ii critice sau cInd tre uie s: lua% rapid deci"ii' este un predictor sla al succesului nostru In via9:' )Ins: un un predictor al succesului nostru In ;coala tradi9ional:.' r:%Ine relativ constant toata via9a. Avanta8ele EQ

func9ionea": ine In orice situa9ie' functionea": rapid$ sau In orice ca" %ai repede decIt IQ2ul' din aceast: cau": ne pute% a"a pe EQ cInd ne afl:% In situa9ii critice sau cInd tre uie s: lu:% rapid deci"ii' este un predictor puternic al succesului nostru In via9:' poate cre;te$ c#iar foarte %ult. 0ell La s$ Centrul de cercetare pentru Inalta te#nologie al lui A.T.TT.$ gigantul teleco%unica9iilor din SUA$ a apelat la Gole%an pentru a testa anga8a9ii care se dovediser: foarte eficien9i. -e"ultatul! cei %ai valoro;i cercet:tori nu aveau un I.Q. foarte ridicat sau diplo%e dintre cele %ai prestigioase. Erau Ins: persoane foarte ec#ili rate din punct de vedere e%o9ional$ capa ile s: fac: fa9: cu succes %o%entelor de cri":. Cercetarile au ar:tat c: succesul nostru la locul de %unc: sau In via9: depinde 6GH de inteligen9a e%o9ional: ;i doar EGH de intelect. Kn ca"ul liderilor$ inteligen9a e%o9ional: contri uie cu pIn: la 7GH la succes. Asta nu Insea%n: c: rolul IQ2ului tre uie negli8at. IQ2ul continu: s: fie i%portant$ dar nu cel %ai i%portant. De altfel$ via9a ;i e&perien9a fiec:rui individ arat: c:$ spre deose ire de IQ$ care nu se sc#i% : %ai deloc dup: adolescen9:$ inteligen9a e%o9ional: este$ In %are parte$ Inv:9at:$ ;i continu: s: se de"volte pe %:sur: ce Inaint:% In varst: ;i Inv:9:% s: cunoa;te% e%o9iile ;i senti%entele ;i s: le utili"a% po"itiv.=)dr.C#erec#ianu Aurel.

Caracterul este si el o co%ponenta a personalitatii. Acesta==constituie profilul psi#o%oral al individului$ %anifestat in consistenta relatiilor interpersonale si in activitatea sa=)I.-adu. E&ista asadar trasaturi po"itive$ precu% si trasaturi negative)de e&.cinstea$ corectitudinea$ constiincio"itatea$ %odestia$ altruis%ulP%inciuna$ aroganta$ lenea$rutina$ linguseala. Trasaturi negative de caracter /recvente la co&il si corectarea lor: Dinciuna Forme de manifestare:eludarea intentionata a adevarului. Piaget sustine ca pana apro&i%ativ in 8urul varstei de 4 ani$ copilul este de fapt un pseudo%incinos$ fiindca in ceea ce2l priveste granite dintre real si i%aginar este foarte sensi ila. Cauze: tea%a de pedeapsa$ dorinta de a iesi in relief Remedii:deprinderea inca de la varste %ici cu e&actitatea$ de"voltarea si%tului realului$ iar la varste %ai %ari$ constienti"area faptului ca respecatrea adevarului este o c#estiune de de%nitate. Capriciul Forme de manifestare:Copilul capricios este un copil cu toane$ %ofturos$o isnuit sa I se satisfaca toate gusturile.Odata refu"ata o dorinta$ copilul i" ucneste in tipete$ cuvinte urate$ etc

Cauze - :interne2o sla a de"voltare a in#i itiei interne si un psi#ic la il 2 E&terne2greseli educative din partea fa%iliei$ rasfatul si ingaduinta e&agerata

Remedii:nu se recurge la ruga%inti$ ci se adopta o atitudine fe%a $ cerintele sa fie statornice$ indiferenta fata de %anifestarile capricioase Incapatanarea Forme de manifestare:refu"ul ne8ustificat de a indeplini anu%ite sarcini Cauze:educatie e&cesiv de autoritara$ rasfat e&agerat$ sau de ase%enea poate fi lipsa autoritatii si a supraveg#erii din partea parintilor Remedii:ignorarea te%porara dupa principiul <=o serva totul$ dar nu reactiona la orice==$a%anarea indeplinirii sarcinilor pana in %o%entul in care situatia s2a %ai detensionat$ la varste %ici a aterea atentiei spre alte o iective. Personalitatea &ro/esorului

-eferindu2ne la aceasta$ e necesar a releva in ce consta a&titudinea didactica: 2calitati sen"oriale!va"$ au" 2calitati ale aparatului loco%otor 2calitati ale li% a8ului!e&pri%are clara$ inteligi ila 2atentie!concentrate$ distri utive 2calitati intelectuale!gandirea2fle&i iltatea %entala 2rationa%ent a stract 2capacitate de anali"a si sinte"a 2gandire creative 2calitati ale personalitatii!interes profesional crescut$ socia ilitatea$ %oderare in reactii$ constiincio"itate si si%tul datoriei$ autoritate$ cal%$ incredere in sine$ si%tul u%orului 2capacitati psi#opedagogice!capacitatea de a face %aterialul de ivatare accesi il$ e%patia$ creativitatea in %unca psi#opedagogica -anage)entul e//icient presupune! >. O negociere inca de la inceputul cola orarii profesor2elev a siste%ului de regului care vor functiona in clasa)deci presupune i%plicarea si activarea elevilor.

E. Depinde si de i%agine ape care elevii si2o for%ea"a despre profesorul efficient. In ur%a cercetarilor s2a constatat ca elevii sunt interesati de ur%atoarele pro le%e! 2Poate profesorul sa %entina ordineaM 2Stie profesorul sa radaM 2Ii intelege pe eleviM -eferitor la pri%a intre are$ s2a constatat ca de fapt elevii asteapta de la profesor toc%ai acest lucru$ dar %entinerea acestei ordini sa nu se transfor%e intr2un regi% prea aspru.De ase%enea$ elevii asteapta ca profesorul sa inteleaga clasa ca intreg. Controlul profesorului se a"ea"a pe doua aspecte! >. Pe putere2presupune coercitii2fi"ice 2psi#ologice E. Pe autoritate2intruneste consensul celor aflati su autoritatea sa Pentru a reali"a un control efficient$ profesorul tre uie sa detina ur%atoarele calitati! a. C#aris%a2capacitatea de a atrage si a influenta oa%enii prin propria personalitate . Ascendenta2o tinerea controlului asupra unei situatii prin si%p+a pre"enta c. Puterea intelectuala2puterea e&pertului d. -esursele de putere2capacitatea de a organi"are a ele%entelor unei activitati in clasa

In privinta rolului e.&ectantelor in /or)area &ersonalitatii $ in cele ce ur%ea"a$ ne vo% referi la! Autoeficienta, care insea%na==credinta cuiva de a putea indeplini o sarcina specifica==)0andura..Aceasta presupune faptul ca in %o%entul in care persoana are asteptari)e&pectatii. inalte fata de sine$ e&ista %ulte sanse ca ele sa se indeplineasca ' in %asura in care aceste e&pectatii sunt negative$ sansele ca ele sa se indeplineasca sunt de ase%enea %ari. Predictia ce se autoindeplineste se refera la situatia de interactiune dintre doua sau %ai %ulte persoane$in care asteptarile credi ile din partea o servatorului $ vor suscita un anu%it co%porta%ent din partea actorului.Cu alte cuvinte$ in %asura in care un profesor are asteptari sca"ute in ceea ce priveste nivelul unei clase)din

%ultiple puncte de vedere!co%porta%ental$ invatatura$ etc.$ el trans%ite acest lucru c#iar si indirect acest lucru elevilor$ astfel incat $%ai devre%e sau %ai tar"iu ei ii vor confir%a asteptarile$ si vor intra in %odelul)negative.pe care profesorul l2a preconi"at pentru ei.

CREATIVITATEA=C!LTIVAREA CREATIVITATII LA ELEVI

Cu&rins: $%Deli)itari conce&tuale '% Eta&ele &rocesului creator ,% ;actorii creativitatii 0% Cultivarea creativitatii la elevi

Introducere: De"voltarea creativitatii este un do%eniu intrat nu foarte de%ult in atentia psi#ologilor$ cu toate acestea studiul ei prinde actual%ente tot %ai %ult teren$ intrucat se constata ca societatea actuala are din ce in ce %ai %ulta nevoie nu doar de indivi"i inteligenti si instruiti$ ci si de indivi"i creative$ capa ili sa gaseasca solutii inedite si eficiente la pro le%ele co%ple&e cu care lu%ea de a"i se confrunta.

>Creativitatea este o activitaste sau un proces care duce la un produs caracteri"at prin noutate sau originalitate$ si valoare prin societate==)I.-osca. Initial s2a considerat creativitatea ca fiind apana8ul geniului$ %ai e&act a <=geniului ne un==.Creativitatea presupunea deci in una %asura insanitatea psi#ica. Ulterior s2a de%onstrat ca in fapt creativitatea tre uie va"uta ca o scala pe care sunt situate toate fiintele u%ane nor%al de"voltate din punct de vedere intellectual'singura diferenta este ca ele se situea"a la un nivel %ai inalt au %ai sca"ut pe aceasta scala.

In privinta fa"elor procesului creator$ acestea sunt patru! Pre&ararea2 care consta in adunarea de infor%atii referitoare la do%eniul de intees Incubatia2 care este un %o%ent predo%inant a isal$ si care consta intr2o corelare a infor%atiilor e&istente$

Ilu)inarea2sau==fulguratia unei clipe incandescente$ care sfidea"a orice legitate==)A.Dunteanu.$ este %o%entul in care ideea se naste. /u%ita si reactia <=Evri+a==$ ea poate fi descrisa stiintific$ pretandu2se %ai degra a descrierilor literare. Veri/icarea se refera la procesul de punere in aplicare a celor gandite$ si i%plica in %are %asura efort volitiv. ;actorii creativitatii pot fi i%partiti in %ai %ulte categorii! A? ;actori &sihologici pot fi i%pariti in %ai %ulte categorii! Intelectuali /onintel ectuali

Discutand despre factorii intelectuali$ in pri%ul rand face% referiri la gandire.Aceasta poate fi convergenta sau divergenta.Cea convergenta este %ai degra a o gandire algorit%ica$ ce %erge pe dru%ul cel %ai scurt si %ai u"ual pentru re"olvarea unei pro le%e. Gandirea divergenta presupune un %od nou$ neu"ual de re"olvare a pro le%elor.,actorii care alcatuiesc gandirea divergenta sunt ur%atorii! ,luiditatea2capacitatea de a da un nu%ar de raspunsuri cat %ai %are la o anu%ita pro le%a ,le&i ilitatea2capacitatea gandirii de a2si sc#i% a pro%pt cursul gandirii daca este ca"ul Originalitatea2capacitatea de a da raspunsuri noi si neu"uale la o pro le%a Ela orarea2punerea in practica a celor gandite'presupune effort volitiv Sensi ilitatea fata de pro le%e2capacitatea de a sesi"a pro le%e acolo unde aparent ele nu e&ista -edefinirea2 capacitatea de a folosi un o iect sau o parte a unui o iect in alt scop decat cel pentru care a fost creat In privinta ra&ortului dintre inteligenta si creativitate specialistii sustin ca nu se poate discuta despre creativitate in lipsa unei inteligente aflata %acar la un nivel %ediu.Dincolo de acest nivel orice co% inatie este posi ila intre cei doi factori!un nivel inalt de inteligenta si o creativitate %edie$ un nivel %ediocre de inteligenta si o creativitate inalta$ a% ele inalte$ a% ele %edii. Cativa dintre factorii nonintelectuali ai creativitatii sunt ur%atorii:

-otivatia)intrinseca este %ai degra a favora ila creativitatii decat cea e&trinseca'o i%portanta %are au si celelalte tipuri de %otivatii!cognitive$ afectiva$po"itiva..Un alt factor este caracterul$ cel putin in ceea ce priveste tenacitatea $ perseverenta de a pune in practica cele gandite.A/ectivitatea influentea"a si ea creativitatea$ in ceea ce priveste latura sa care vi"ea"a placerea de a crea$ pasiunea pentru un do%eniu. @?;actori biologici :Ereditatea )se cunosc fa%ilii in care e&ista predispo"itia fructificata spre a crea intr2un anu%it do%eniu$ cu% ar fi fa%ilia Dar@in$ fa%ilia 0ac#$ etc.' e!ul"desi in %o%entul de fata %arile creatii ale o%enirii apartin ar atilor intr2o %ai %are %asura decat fe%eilor $ acest lucru este perfect e&plica il prin %entinerea secole de2a randul a fe%eilor intr2o situatie de ignoanta in ceea ce priveste instructia'dupa cu% a% va"ut inainte$ unul dintre %o%entele creativitatii este cel al prepararii$ al adunarii de date$ caci <=inta%plarea nu a8uta decat o %inte pregatita==dupa cu% spunea Pasteur.Pe de alta parte testarile in "ona potentialului creativ $ nu au reliefat nici o superioritate$ nici a fe%eilor si nici al ar atilor in acest do%eniu. @? ;actori sociali se refera la influenta fa%iliei si a scolii asupa individului. )asupra acestui punct se intra in detalii la punctul 1 al te%ei!==Cultivarea creativitatii la elevi==. Discutand despre cultivarea creativitatii la elevi2 tre uie spus ca un %ediu familial per%isiv are un rol po"itiv' In privinta %ediului scolar$ acesta poate fi unul in#i itor)i%plica profesori #ipercritici$ lipsiti de entu"ias%$ rigi"i$ indisponi ili in afara orelor..Un alt tip de %ediu este cel sti%ulativ)aici se per%ite li era e&pri%are a ideilor$ c#iar contrare$ se sti%ulea"a %unca independent$ profesorii sunt disponi ili si in afara orelor. Factori ce blocheaza creati#itatea in scoala: >. Evaluarea2stiindu2se notat$ cel %ai adfesea elevul nu2si %ai per%ite alte a ordari ale pro le%ei decat cea u"uala$ caci a incerca ceva nou i%plica si riscul de a gresi$ ori daca doreste o nota una$ elevul nu2si asu%a acest risc.Se propune ca atunci cand acest lucu este posi il$ evaluarea sa fie a%anita. E. -eco%pensa2cel %ai adesea este nota.In locul acesteia se propune gasirea si oferirea unor sarcini2a il alese2in plus. Aceasta este vala ila %ai ales la elevi cu varsta %ai %ica.)de e& in %o%entul in care elevii ter%ina de e&ecutat o sarcina$ doar celor care sunt apreciati ca au lucrat %ai creativ li se ofera noi %aterial de co%pletat$ co% inat$ ales$ etc astfel incat atat ei cat si restul colectivului percep acest lucru ca o valori"are a lor la care nu toata lu%ea a reusit sa acceada.

F. Co%petitia2in locul ei se propune cooperarea. $%&doli ai sistemului scolar sanctificati timp de secole%%" dupa A.Dunteanu.$ si care in#i a creativitatea! 2cultul elevului dupa care profesorul isi reglea"a te%poul 2o sesia profesorului pentru progra%a 2<=elevul %odel==este recitatorul fidel al %anualului 2sanctificarea %etodelor traditionale de invata%ant 2supraesti%area notelor 2fetisi"area ratiunii si a %e%oriei in defavoarea i%aginatiei si a di%ensiunilor noncognitive ale personalitatii

Una dintre %etodele de sti%ulare a creativitatii$ e&trapola ila si la do%eniul didactic$ este brainstor)ingul$ sau %etoda asaltului de idei.Acesta presupune doua principii! >. A%anarea 8udecatii E. Cantitatea creste calitatea Si patru reguli! >. Suspendarea oricarui criticis% E. Danifestarea i%petuoasa a i%aginatiei F. Sti%ularea unui de it ideativ %ai %are 1. Preluarea ideilor e%ise de altii$ si fructuficarea lor prin a8ustari

Co)unicarea

Cu&rins: >. Deli%itari conceptuale!co%unicare nonver alaPco%unicare ver ala E. Indici ai co%unicarii nonver ale F. Co%unicarea ver ala!

F.a. Principalele caracteristici ale co%unicarii defectuoase F. . Principiile de a"a ale unei une co%unicari

Introducere: Lipsa co%unicarii este o tar: a perioadei actuale$ accentuandu2se parca %ai %ult ca oricand datorita a ceea ce nu%i%==vite"a==acestor ti%puri.Lipsa co%unicarii$ sau deficientele ei a%prentea"a atat relatia perinte copil$ cat sip e cea profesor elev. Toc%ai de aceea sunt a ordate cateva dintre aspectele considerate %ai interesante si %ai relevante ale pro le%aticii co%unicarii. -Toti ne formam o imagine despre propria persoana -&n actiunile noastre ne bazam pe aceasta imagine -'neori imaginea de sine nu coincide cu realitatea -Atunci cand e!ista o mare discepanta intre imaginea de sine si realitate, comunicarea are de suferit Indicii co)unicarii nonverbale sunt ur%atorii! Contactul visual E&presia faciala Po"itia Gesturile Pro&i%itatea I% raca%intea

In privinta co)unicarii verbale$un aspect de care tre uie tinut cont se refera la &rinci&alele caracteristici ale co)unicarii de/ectuoase% Acestea ar putea fi ur%atoarele! 2Atacul la persoana2in acest ca"$ persoana care are dificultati de co%unicare$ are tendinta de a conda%na interlocutorul in ansa% lu$ ca persoana$ in loc sa se centre"e e&clusive pe co%porta%entul care a deran8at2o

2Apararea2persoana are tendinta de a se apara in %od glo al$ in loc sa2si e&plice co%porta%entul care a avut rever eratii negative in cealalta persoana 2Infaili ilitatea2persoana are tendinta de a considera ca dreptatea este e&clusive de partea sa$ partenerul de discutie neavand catusi de putin dreptate 2Senti%entul nedreptatii2acest indice se refera la faptul ca persoana se si%te in %od necesar o victi% in raport cu celalalt 2De"ilu"ia2discutia nu are rost$ pentru ca celalalt oricu% nu ne intelege 2Agresivitatea2persoana face totul pentru a2si rani interlocutorul$ pentru a2l u%ili 2-etragerea in sine2fiind caracteri"ati de acest indice$ refu"a% oice co%unicare cu interlocutorul$% orice e&plicatie$ orice dialog

Intre &rinci&iile de ba+a ale unei bune co)unicari$ a% selectat aici u%atoarele! Principii legate de ascultare: 2De"ar%area Nse refera la faptul ca in %o%entul in care discutia risca sa degenere"e in conflict$ sa ne antrena% a ilitatea de trans%ite direct sau indirect faptul ca ii intelege% furia sau frustrarea interlocutorului$ dar ca in aceasta situatie a% reactionat astfel deoareceU)e&plicand aici eact %o ilurule co%porta%entului nostru. 2E%patia!presupune parcurgerea a trei pasi! A2l asculta pe celalalt cu atentie A2I repeta pe scurt ceea ce a% inteles A2I cere preci"ari sau infor%atii in plus cu privire la su iectul pus in discutie Principii legate de e!primare: 2,le&i ilitatea!se refera la faptul ca perceptia noastra asupra eveni%entelor nu este infaili ila$ si ca pro a il si interlocutorul isi are partea sa de dreptate 2Centrarea2presupune capacitatea persoanei de a se focali"e e&clusive pe co%porta%entul care ne2a deran8at la interlocutor$ si a nu aluneca in reprosuri colaterale 2Aprecierea!se refera la faptul ca$ in %asura in care reusi% sa trans%ite% interlocutorului ca in ansa% lu il aprecie% ca persoana$ ca il respecta% $ dar ca de asta data un anu%it co%porta%ent al sau ne2a deran8at$ este %ai putin pro a il ca situatia sa degenere"e in conflict.

As&ecte )otivationale ale invatarii in scoala Cu&rins: >. Dotivatia! definire$ structura$ for%e E. Legea Ver+es2Dodson F. ,rustrarea si %ecanis%e de aparare in fata frustrarii

Introducere: Cunoasterea structurilor %otivationale care deter%ina cea %ai de"ira ila conduita a elevului)atat in planul scolar cat si e&trascolar.$ este necesara in intregul proces didactic.Astfel$ aflarea unui opti%u% %otivational$ adica a unui ec#ili ru opti% intre perfor%anta elevului si nivelul %otivatiei sale$ cere in pri%ul rand cunoasterea te%einica a elevului cu toate particularitatile sale de varsta.

Dotivatia cuprind ansa% lul factorilor care declansea"a si sustin activitatea.

Structura sa este alcatuita din ur%atoarele! 2tre uinte 2%otive 2interese 2convingeri 2idealuri In privinta tre uintelor Daslo@ a alcatuit o pira%ida a acestora$ situand la a"a sa tre uinte fi"iologice)foa%e$ sete$ se&$ odi#na.$apoi u%ea"a tre uinte de securitate$ dragoste si afiliere$ de sti%a si statut $de cunoastere$ estetice si de autoreali"are.Pe %asura ce o tre uinta de la a"a se reali"ea"a$ o%ul poate sa acorde atentie reali"arii ur%atoarei tre uinte.Este evident de e&e%plu ca$ in lipsa satisfacerii tre uintelor de securitate)in conditii dra%atice$ de ra" oi de pilda. $o%ul nu este interesat de tre uintele estetice$ ci %ult %ai curand de a2si pastra viata$ de a o continua in circu%stante sigure$ ferite de pri%e8dii. ,or%ele %otivatiei sunt! Po"itiva si negativa

De e&e%plu un elev invata din placer)si este %otivat deci po"itiv.$ sau din tea%a de a nu fi pedepsit$ de a nu ra%ane coregent )si deci e %otivat negativ. Cognitiva si afectiva De e&e%plu un elev invata din dorinta de a sti ori din dorinta de a o tine si%patia cuiva drag Intrinseca si e&trinseca De e&e%plu elevul invata pentru ca el doreste astfel$ dorinta este a sa si o face din pasiune$ in ti%p ce fiind %otivat e&trinsic$ el invata pentru o nota una$ pentru o ursa$ etc

Legea Aer:es Dodson se refera la raportul dintre %otivatie si perfor%anta.

Dai e&act $ in ca"ul unei %otivatii sla e$ perfor%anta este pe %asura.Daca persoana este supra%otivata$ perfor%anta este afectata in %od negative$ pentru ca$ aflata su stress$ persoana va fi in#i ata$ iar perfor%antele sale nu vor fi pe %asura capacitatilor sale. De aceea este de dorit ca persoana sa fie eficienta sa sa fie reala. ine)si nu supra.%otivate$ pentru ca

;rustrarea este pe de o parte i%iedicarea unei persoane sa2si reali"e"e un drept sau o dorinta$ iar pe de alta parte este starea psi#ica ce re"ulta din acest loca8. In fata frustrarii oa%enii pun in functie diverse %ecanis%e de aparare$ cu% ar fi! 2eli%inarea arierei!de e&e%plu un elev are de dat un e&a%en foarte i%portant$ dar se isca o furtuna foarte puternica.Eli%inand ariera$ elevul va lua un ta&i$ sau va gasi o alta %odalitate de a solutiona aceasta situatie 2ocolirea arierei!e&.unul dintre elevi se si%te persecutat la scoala din cau"a ca acesta a de"voltat o antipatie nestavilita fata de el. Deci$ fiindca nu poate eli%ina ariera$ o va ocoli$ de e&e%plu transferandu2se la o alta scoala. 2reactii co%pensatorii! >.Su stituirea %otivului!un liceean se indragosteste de o colega a sa$ dar intrucat aceasta va allege un alt aiat$ cel dintai isi va intensifica si reorinta eforturile in alta directive$ inspre invatatura$ sport$ etc E. su stituirea o iectului reactiei!un functionar este certat la serviciu de catre seful sau$ dar neputand riposta isi va revarsa furia acasa$ asupra sotiei. 2reactii de aparare a eului! >.refularea sau repri%area unor a%intiri care sunt prea peni ile pentru a putea fi pastrate in sfera constiintei

E.co%pensarea prin fante"ie!un elev %entinut la nivelul %arginal al clasei de catre colegii sai din diverse %otive$ poate sa co%pense"e acest nea8uns prin visare$ prin i%aginarea a diferite iposta"e avanta8oase pentru el$ si al caror protagosnist principal este. F.identificarea!un individ care si2a dorit o viata intreaga sa devina %edic$ de e&e%plu$ si din anu%ite %otive nu a reusit acest lucru$ poate depune toate eforturile pentru ca fiul sau fiica sa sa devina ceea ce n2a reusit$ identificandu2se astfel cu el)ea.. 1.rationali"area!un evreu in ti%pul celui de2al doilea ra" oi %ondial isi denunta fratele pentru ca acesta din ur%a co%plota i%potriva Statului Da8or al SS2ului.Dotivul pe care pri%ul il invoca era respectarea legalitatii si a regula%entelor'in fapt intre ei e&ista o vec#e rivalitate si gelo"ie inca din copilarie.

"otiuni de consiliere &siho(&edagogica

Cu&rins: >. Deli%itari conceptuale E. Caracteristicile consilierului si ale consilierii F. Anali"a tran"actionala din perspectiva lui 0erne 1. Perspectiva cognitivista a lui 0ec+ asupra consilierii 3. ?urnalul starilor sufletesti Introducere: Profesorul diriginte indeplineste adesea$ pe langa celelalte roluri asu%ate in institutia de invata%ant$ sip e cel de consilier. In acest scop$ acest capitol2ce nu se doreste a fi e&#austiv2$ pre"inta o introducere in acest do%eniu$ su liniind ca rolul cadrului didactic este si Acela de a contri ui la de"voltarea personala a elevului$ de a sensi ili"a specialistul )psi#olog cel %ai adesea.atunci cand e&ista o situatie de cri"a care depaseste atri utiile sale.

Consilierea este o interactiune intre doua sau %ai %ulte persoane. Ea presupune in %od necesar! 2 e&istenta unui consilier si a unui client 2 un anu%it ti%p si spatiu acordat consilierii

2un set de te#nici$ %etode de consiliere$ a ilitati si atitudini pentru atingerea re"ultatului dorit 0eneficiile clientului in ur%a consilierii sunt! Autocunoastere$ acceptare si de"voltare personala Sesi"area si re"olvarea pro le%elor cu care se confrunta clientul I% unatatirea relatiilor sale cu ceilalti Eli%inarea situatiilor de cri"a

Caracteristicile consilierului

Po"itive! ra dare$ ascultare activa$ co%unicare eficienta$ e%patie$ respect$ acceptare neconditionata$ toleranta$ caldura$ confidentialitate /egative! Tendinte de do%inare$ tendinte de superioritate sau de inferioritate fata de consiliat$ precu% si reversul fiecareia dintre caracteristicile positive %ai sus %entionate Ce &resu&une consiliereaB

A. Pre#entia2este ele%ental de a"a al consilierii'se pot preveni o iceiuri legate de fu%at$ droguri$ consu%ul de alcool$ insucces scolar$ etc 0. Dez#oltare personala-presupune insusirea de te#nici de autocunoastere$ invatare eficienta$ co%unicare$ eli%inarea unor co%ple&e$ prospectarea viitorului C. &nter#entia in situatii de criza- presupune interventia unei persoane speciali"ate in situatii cu% ar fi!stress accentuat$ depresie$ tentative de sinucudere$ situatii post trau%atice Din %ultitudinea paradig%elor referitoare la consiliere a% ales spre ilustrare doua$ si anu%e! Anali"a tran"actionala din perspectiva lui 0erne$ si perspectiva cognitivista a lui 0ec+ asupra consilierii. Anali+a tran+actionala din &ers&ectiva lui @erne: Conceptia lui 0erne in acest do%eniu se poate re"u%a la ur%atoarele!

 Stari ale egoului -egulile tran"actiilor Scenariul de viata Cu alte cuvinte$ 0erne considea ca fiecare persoana include in fiinta sa trei tipuri de ego! ego de copil$ ego de adult si ego de parinte. 2Egoul de copil i%plica anu%ite trasaturi cu% ar fi!co%porta%ent e%otional$ creative$ nesupus rigorilor disciplinei 2Egoul de adult i%plica un co%porta%ent realist$ logic$ rational$neafectiv 2Egoul de parinte presupune asu%area valorilor preluate de la parinti )%orala$ atitudini$ credinte.$ e%patie$ gri8a si ocotire fata de ceilalti. Unui copil nu2I este caracteristic in fiecare %o%ent doar egoul de copil$ ci si alte tipuri de egode e&e%plu ego de parinte in atitudinea fata de un ani%al$ fata de o papusa$ etc.$ dupa cu% si un adult poate pune in functie la un %o%ent dat un ego de copil. Dificultatile de co%unicare sustine 0erne$ se datorea"a in %are %asura faptului ca o anu%ita persoana pune in functie un anu%it ego)de e&e%plu de parinte.$ adresandu2 se egoului de copil al interlocutorului)co%unicare defectuoasa.$ in loc sa se adrese"e tot egoului de parinte al acestuia)co%unicare eficienta. Un e&e%plu de situatie in care doua persoane pun in functie doua egouri diferite) co%unicare defectuoasa$ cu potential conflictual.! Doi colegi$ functionari$ sunt protagonistii acestui dialog!Unul dintre acestia$ punctual la serviciu$ il intrea a ne%ultu%it pe celalalt$ care toc%ai intar"iase$ in ti%p ce2si priveste ceasul!==Cat e oraM==La care colegul sau $ pe un ton ne%ultu%it raspunde!==E opt si 8u%atate==. Este evident ca fiecare dintre cei doi co%unica de fapt un cu totul alt %esa8 decat cel aparent! De fapt $ %esa8ul pri%ului este!==De ce ai intar"iat atatM==$ in ti%p ce %esa8ul celuilalt este!==De ce %a iei la rost$ in fond nu sunt su alternul tauW==. Pri%ul s2a adresat celui de2al doilea de la un ego de parinte la un ego de copil$ insa colegul sau n2a acceptat acest lucru$ raspun"andu2I de la un ago de adult$ si activandu2I tot un ego de adult Acest e&e%plu este ilustrat sc#e%atic %ai 8os!

Copil

Copil

Adult

Adult AAaa

Parinte

Parinte

Ce se inta%pla in aceasta situatieM 0erne sustine ca aici regulile tran+actiilor ur%atoarele! apar foarte clar$ acestea fiind

>. Cand sagetile sunt paralele intre cele doua tipuri si%ilare de ego$ co%unicarea poate continua neli%itat E. Cand sagetile se incrucisea"a$ co%unicarea cu privire la un anu%it su iect incetea"a i%ediat F. Intelegerea %esa8ului psi#ologic este c#eia intelegerii co%porta%entului unei persoane In fine$ 0erne sustine ca in ur%a interactiunilor cu parintii$ copilul de"volta un %odel de co%porta%ent care poate fi unul suportiv$ sau unul agresiv.El de"volta o anu%ita atitudine fata de sine si fata de ceilalti'aceste deci"ii vor for%a ulterior scenariul de viata$ care poate fi de persoana care invinge$ sau de persoana care pierde. Pers&ectiva cognitivista a lui @ec: asu&ra consilierii

Pe scurt$ conceptia lui 0ec+ in acest do%eniu poate fi sinteti"ata astfel! Co%porta%entul nostru% este deter%inat de interpretarea noastra a situatiilor pe care le trai% Defor%arile rationa%entului dau nastere pro le%elor

 Te#nica auto%onitori"arii$ prin care defor%arile pre"ente devin alternative rationale 0ec+ sustine deci ca noi acoda% situatiilor pro le%atice pe care le traversa% anu%ite se)ni/icatii)%ai %ult sau %ai putin grave.$ si ca toc%ai acest lucu este de natura sa ne influente"e co%porta%entul$ si nu situatia in sine.De pilda$ raportandu2 ne la activitatea didactica$ o nota de sapte poate constitui o sursa de %are stress pentru un elev$ in ti%p ce pentru altul poate constitui o %are usurare. Confruntandu2se cu situatii pro le%atice$ persoana are nu o data de infruntat inva"ia gandurilor auto)ate de&resive%Iata cateva e&e%ple de acest tip de ganduri! 2/u sunt un de ni%ic 2/u reusesc niciodata ni%ic 2/i%eni nu %a intelege 2Di2ar placea atat de %ult sa fiu altfel 2/i%ic nu %erge cu% vreau eu 2Ceva nu e in regula cu %ine 2Sunt un g#inionist De fapt$ spune 0ec+$ in %o%entul in care o persoana care se adresea"a consilierului)un elev de pilda care traversea"a o situatie dificila$ adresandu2se dirigintelui sau$ in conditiile in care in scoala nu e&ista un psi#olog scolar.$ el tre uie sa fie consiliat de asa %aniera incat sa fie capa il sa2si stavileasca avalansa gandurilor depresive$ si sa constienti"e"e ca practic$ el se afla in %ie"ul unor defor%ari de rationa%ent. Iata cateva e&e%ple dintre &rinci&alele ti&uri de de/or)are a rationa)entului: >. -adicali"area!a vedea totul fie in al $ fie in negru E. Supragenerali"area!a dra%ati"a o dificultate o isnuita$ generali"and2o in %od e&cesiv F. Defor%area selective!a nu retine decat partea negative a lucrurilor$ sau a %ini%ali"e ceea ce este po"itiv$ a%plificand ceea ce este negative 1. Autodeprecierea!a crede ca toate calitatile si atuurile noastre nu au nici o valoare si nu servesc la ni%ic 3. Inferenta!a g#ici )%ai e&act a crede ca g#icesti correct.gandurile oa%enilor$ a g#ici viitorul 4. E%otivitatea!a ne proiecta starile sufletesti asupra realitatii)E&!viata este trista si grea pentru ca noi sunte% indispusi.

5. Pre"enta lui==a tre ui==!a socoti ca viata si lu%ea tre uie sa raspunda intotdeauna unor nor%e foarte precise 6. Etic#etarea!a identifica intotdeauna persoanele cu actiunile lor In aceasta situatie$ persoana consiliata tre uie a8utata sa2si de"volte a ilitati de auto)onitori+are$ cu a8utorul carora de/or)arile &re+ente sa devina alternative rationale. In acest scop$ 0ec+ propune reali"area unui <=?urnal al starilor sufletesti==! ?urnalul starilor sufletesti

>.I%pre8urarile %ele!22222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222

indispo"itiei

==avea% pentru pri%a oara intalnire cu o fata$ a% asteptat o ora$ dare a nu a venit==2222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 E.Senti%entele %ele negative$ si intensitatea lor pe o scala de la > )%ini%. la>oo )%a&i%.222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222222%a si%t!22222trist$ nelinistit$ neincre"ator in %ine$ etc2222222222222222222222222222222222222222222222222 Da si%t!

Trist 5G H

nelinistit 1GH CDE $E

/eincre"ator in %ine 6GH 0DE

etc

etc

Intensitatea senti%entelor a fost initial co%pletata la inceputul ela oraii 8urnalului. Daca va fi corect e&ecutata activitatea$ la sfarsitul ei$ ne astepta% ca intensitatea senti%entelor negative sa se di%inue"e. E&e%plu! Gandurile %ele auto%ate Defor%arile pre"ente negative Alternative rationale

Intensitatea lor pe o scala de la > la >GG

Intensitatea lor pe o scala de la > la >GG

2/u reusesc niciodata ni%ic 6GH

Autodeprecierea

2In grupul %eu de prieteni sunt apreciat si valori"at >GGH 2s2ar putea sa2I fi intervenit ceva$ %otiv pentru care nu a a8uns la intalnire 6GH

etc etc

etc etc

etc etc

In conclu"ie! intr2o pri%a fa"a persoana descrie situatia care l2a facut sa se si%ta atat de neplacut. Apoi ce si%te e&act fata de aceasta situatie$ plus intensitatea trairilor$ pe o scala de la > la >GG. La fiecare gand auto%at depresiv trecut in ta el$ I se gaseste ce tip de defor%are a rationa%entului ii corespunde. Ulterior$ in ulti%a ru rica se gasesc si se notea"a alternative rationale )cu intensitatea lor.. In finalul de%ersului$ se revine cu aprecierea intensitatii senti%entelor negative$ )in ta el cifra apare ingrosat.$ si cu% a% %ai preci"at$ ne astepta% ca aceasta intensitate sa scada$ si persoana sa se si%ta %ai ine. In ceea ce piveste eta&ele consilierii $ acestea pot fi anali"ate din doua puncte de vedere! Etapele consilierii dupa scopul urmarit: a. Etapa initialaR sta ilirea pri%ului contact$ presupune e&plorarea situatiei$ ascultarea active$ identificarea pro le%ei$ sta ilirea strategiei

. Etapa de actiuneRi%plica aplicarea strategiilor de actiune$ %etodele propriu "ise c. Etapa finalaRadica anali"a situatiei si ur%arirea ca"ului Etapele consilierii din prisma abilitatilor utilizate de consilier: a. Ascultare active) i%plica contact vi"ual$ li% a8 nonver al adecvat.$ la care se adauga o servarea clientului)%i%ica$ postura$ gestica. . De evitat intre arile inc#ise)e&'==te intelegi ine cu parintiiM==$ care loc#ea"a flu&ul co%unicarii in sensul ca su iectul este tentat sa raspunda cu=da=sau=nu==.' se reco%anda in sc#i% intre arile desc#ise!=ce ai putea sa2%i povestesti despreUM== c. Incura8area)prin li% a8ul ver al si nonver al.$ prin parafra"are)e&!==daca a% inteles ine$ spuneai caU==. d. -eflectarea senti%entelor)<=ce si%tiM==$ <=ce cre"iM==. e. ,ocali"area)<=adevarata pro le%a pare sa fie==. f. Influentarea)sesi"area i%preuna cu clientul a alternativelor de actiune. g. Deci"ia)o ia clientul$ asistat de consilier.