Sunteți pe pagina 1din 75

ORIGINEA, DEZVOLTAREA SI PERSPECTIVELE QIGONG-ULUI PENTRU MENTINEREA SANATATII

QiGong-ul(pronuntat ci cung) chinezesc pentru mentinerea sanatatii este o ramura a medicinii traditionale chineze(MTC) si o parte a mostenirii culturale si stiintifice a poporului chinez. In mare, QiGong-ul poate fi descris ca o serie de exercitii care regleaza functiile organismului si sustin energia !itala" a corpului. #stfel, se pot pre!eni $olile, intretine sanatatea, intarzia im$atranirea si prelungi !iata. %l este in stransa legatura cu acupunctura, cu exercitiile &ao'in, cu gerontologia, cu sporturile, cu gimnastica medicala si cea de refacere, cu artele martiale, cu igiena mentala,etc. &e aceea QiGong-ul este o stiinta atotcuprinzatoare cu un rol important in studiul practic si teoretic. (rin QiGong se exerseaza Qi-ul din corpul omenesc.#cest Qi nu este aerul pe care il respiram ci energia !itala a corpului. (racticand QiGong se exerseaza aceasta energie !itala. In trecut energia !itala era considerata forta care punea in miscare acti!itatile !itale din corp, sau sursa de energie a !ietii. Ca ramura a stiintelor medicale, QiGong-ul nu consta doar in tehnici !ariate si unice ci are si $aze teoretice profunde. Tehnicile de exersare sunt !ariate pentru a putea fi folosite de catre persoane cu diferite constitutii corporale, !arste si $oli, mai ales ca tehnicile adec!ate persoanelor de !arsta mi)locie si de !arsta a treia sunt considerate o $una practica in lupta impotri!a $olilor si prelungirii !ietii. *e poate in!ata QiGong mai mult sau mai putin, se poate practica superficial sau profund. %ste simplu dar eficient, usor de in!atat si practicat, in orice pozitie(in picioare, stand in capul oaselor, intins pe pat sau mergand). +oala poate fi !indecata la pacientii $olna!i iar sanatatea im$unatatita la cei care nu sunt $olna!i. QiGong-ul nu este doar o terapie medicala si un exercitiu fizic dar si un fel de stiinta si arta in domeniu medical. QiGong-ul ca terapie pentru mentinera sanatatii are o istorie de mii de ani. &e exemplu in cartea (rincipiile Interne ale Imparatului Gal$en", !eche de mai $ine de ,--- de ani se precizeaza."/cei care inteleg cum functioneaza lumea si principiile 0in-0ang pot respira energia !itala, isi pot mentine acti!itatea mentala calma si muschii in armonie". &upa cum arata datele istorice, in timpul dinastiei

0ao, acum mai $ine de 1--- de ani, oamenii practicau de)a dansul" pentru a trata $olile. Intr-o carte !eche intitulata &ocumentele Istorice ale lui 2u" exista urmatoarea descriere."In perioada Taotang, se acumulase 0in-ul, canalele cu apa erau $locate iar apa nu mai curgea ca de o$icei. 3amenii sufereau de depresii si de $loca)e si contracturi ale oaselor si muschilor. &e aceea, ei practicau dansul" pentru a-si alina durerile." In timpul *tatelor Com$atante(44--,,-i.e.n.), tehnica respiratiei pentru sanatate a fost pentru prima data propusa in lucrarea"2anzi" si dez!oltata in 5huangzi". 2a acea !reme, cunostintele despre QiGong au fost incrustate pe o placa de )ad. #ceasta relic!a culturala, !eche de mai mult de ,--- de ani se pastreaza si in prezent. (e ea se afla 16 de caractere chinezesti care explica mecanismul QiGong-ului. 3 pictura pe o $ucata de matase apartinand dinastiei 7an de 8est si dezgropata in 9:4,, este o ade!arata reprezentare colorata a exercitiilor QiGong. (e ea se pot !edea 9- persoane care imita miscarile animalelor. #ceasta este prin urmare cea mai !eche do!ada a unui exercitiu inspirat din miscarile animalelor. (rincipiile Interne ale Imparatului Gal$en" este lucrarea considerata drept fundamentul QiGong-ului chinezesc pentru mentinerea sanatatii deoarece aici se discuta originea, aplicatiile, clasificarea si teoriile acetuia. Cunoscutul medic antic 7ua Tuo se pricepea nu doar la chirurgie, plante medicinale si acupunctura dar si la tehnica miscarii pentru mentinerea sanatatii. Mergand pe urmele inaintasilor lui, el a dez!oltat Miscarile celor 6 #nimale", care imitau miscarile tigrului, caprioarei, ursului, maimutei si pasarii, pentru a !indeca $oli, pentru a intari picioarele si pentru a incetini procesul de im$atranire. #ceste miscari" au fost larg popularizate si au fost indragite de foarte multi oameni. &e atunci QiGong-ul se dez!olta neincetat. Incepand cu anii ;6- QiGong-ul a inceput sa fie practicat la scara larga, sa fie cercetat si popularizat si a o$tinut rezultate remarca$ile. #u fost infiintate #sociatii de Cercetare in multe pro!incii si orase, departamente QiGong in spitale, departamente de cercetare a acestui fenomen in multe institutii de cercetare si sanatorii QiGong. In multe din colegiile medicale chineze a inceput predarea cursurilor de QiGong. %ntuziamul practicarii QiGong-ului a cuprins $irourile, scolile, fa$ricile si minele. *e practica QiGong in parcuri si gradini. In +ei)ing exista zeci de locuri in parcuri unde se practica QiGong. #cest lucru arata ca oamenilor le place sa practice QiGong pentru ca simt $eneficiile lui, atat fizice cat si mentale. (racticarea QiGong-ului echili$reaza 0in si 0ang, com$ina acti!itatile statice cu cele dinamice, disciplineaza gandirea si !ointa, antreneaza capacitaea somatica si pe cea mentala. %ste un antrenament al flexi$ilitatii si sta$ilitatii intregului corp prin antrenarea in practica a intregului potential fiziologic. #stfel QiGong-ul poate

pre!eni si !indeca $oli, mentine sanatatea si forta organismului, intarzia procesul de im$atranire si prelungi !iata. (entru a realiza aceste lucruri se foloseste un sistem teoretic si tehnici di!erse, incluzand. 9. (ozitiile de $aza in QiGong.
o o o o

*tand in picioare *tand in capul oaselor *tand intins pe pat Mergand .QiGong dinamic

9. Tehnici de $aza.
o o o

(ozitiile.in picioare, )os, pe pat, mergand <espiratia .diferite tehnici Concentrarea mintii

&intre cele = tehnici de $aza, ultima are o importanta co!arsitoare putand modifica functiile fiziologice prin exercitiu mental. In acest fel se purifica" sau regleaza acti!itatea cortexului cere$ral, influentandu-se astfel tot organismul. 9. %xercitii de $aza.
o

QiGong static. sa fii nemiscat in afara dar in miscare inauntru(linistea mintii si a corpului in afara, miscarea corpului in interior) QiGong dinamic. in!ersul celui static

Cele 1 pozitii, = tehnici si , modalitati de practica tre$uie exersate alternati! si com$inate adec!at pentru rezultate maxime. Multe $oli cronice si profesionale pot fi tratate cu a)utorul QiGong-ului sau printr-o terapie com$inata in care sa fie inclus si acesta. QiGong-ul este eficient mai ales in tratamentul $olilor cronice care pot recidi!a cu usurinta cum sunt hipertensiunea arteriala, $olile de inima coronariene, ulcerul peptic al stomacului si duodenului, gastro-enterite cronice, neurastenii, $ronsite cronice, astm $ronsic, lum$ago si dureri de picioare. QiGong-ul este eficient si in mentinerea sanatatii persoanelor de !arsta a doua si a treia. &upa o practica corespunzatoare, functiile digesti!a, respiratorie, cardio!asculara si cea a sistemului ner!os pot fi in$unatatite. QiGong-ul poate com$ate insomnia, inlatura o$oseala, reface rezer!ele energetice, mari capacitatea fizica si mentala si creste eficienta muncii.

Multe persoane care au in )urul !arstei de 9-- de ani si care au practicat QiGong mult timp, detin inca o sanatate $una, o tensiune arteriala $una, !edere si auz $une, dorm profund, sunt !i!ace, au o !oce puternica si un mers sigur. &easemenea se im$olna!esc rareori. In conformitate cu teoriile fundamentale ale medicinii traditionale chineze, cele 1 functii de $aza ale QiGong-ului sunt. echili$rarea 0in-0ang, reglarea Qi-ului si a compozitiei sangelui, de$locarea meridianelor si generarea energiei !itale. In ultimii =- de ani cercetarile chineze asupra efectelor QiGong-ului au aratat ca practicarea lui poate mari rezer!ele de energie ale organismului, poate reduce consumul de energie si im$unatati meta$olismul diferitelor sisteme. QiGong-ul poate regla functionarea cortexului cere$ral si a sistemului ner!os !egetati! printr-o reglare duala". &e exemplu, poate produce scaderea presiuni sang!ine la pacientii cu hipertensiune dar poate sa pro!oace si cresterea ei la cei cu hipotensiune. #cest lucru se poate demonstra prin masurarea conducti!itatii cutanate in punctele de acupunctura. &esi QiGong-ul s-a do!edit util in pre!enirea si tratarea $olilor, in intretinerea sanatatii, in incetinirea im$atranirii si in cresterea duratei de !iata, el nu este un panaceu care !indeca toate $olile si intretine sanatatea la nesfarsit. In ultimii ani QiGong-ul a patruns si in alte tari si !a de!eni cu siguranta o importanta componenta a medicinii sociale si a autoeducatiei. Cand practicam QiGong tre$uie sa a!em o deplina intelegere a acestui sistem si sa o facem a!and in minte un scop $ine definit.

TRATATI-VA CU AJUTORUL RESPIRATIEI Avertisment : Exercitiile de respiratie, informatiile si sugestiile


prezentate mai jos au scop pur educativ si nu inlocuiesc serviciile medicului. Desi exercitiile de respiratie descrise aici nu sunt periculoase, cei care au probleme medicale serioase trebuie sa consulte medicul inainte de a le pune in practica!!!
Respiratia, Rit !ri"e U"tra#ia$e si D!reri"e #e Cap Cei care si-au o$ser!at indea)uns de mult respiratia, au o$ser!at pro$a$il ca, in general, aerul nu se misca in mod egal prin caile nazale. &e o$icei, cand nara stanga este mai deschisa, cea dreapta este mai inchisa si !ice !ersa. #cest lucru se intampla deoarece sangele se misca prin cele doua nari intr-un ritm care dureaza aproximati! 9,6-, ore. #cest ritm ultradian", indelung studiat de catre medicina, este in stransa relatie cu functionarea emisferelor cere$rale si poate

)uca un rol important in procesul de !indecare. Cand nara stanga este mai deschisa, emisfera dreapta este mai acti!a si in!ers. 3ricine poate folosi acest lucru in $eneficiul propriu. &e exemplu, putem deschide o nara care este mai congestionata, astfel acti!and si mai mult emisfera opusa ei, intinzandu-ne pe o parte in pat cu nara congestionata in sus si continuand sa respiram pe nas. &aca nu !a simtiti in apele &!s sau !a doare capul, incercati acest experiment timp de 96-,- de minute. &eseori rezultatele sunt multumitoare. Respiratia, %iper&e$ti"atia si A$'ietatea (e masura ce in!atam sa ne o$ser!am respiratia, multi dintre noi realizam ca si atunci cand stam nemiscati respiratia noastra este mai rapida decat rata medie" de 9,-91 respiratii pe minut(o rata mai mare decat ar fi normal). &e fapt, multi dintre noi, hiper!antilam", adica respiram superficial doar cu !arfurile plamanilor. #ceasta modalitate de a respira reduce drastic ni!elul de dioxid de car$on din sange. #cest ni!el redus de dioxid de car$on face arterele, inclusi! artera carotida care alimenteaza creierul cu sange, sa se ingusteze, reducandu-se astfel circulatia sangelui in corp. Cand se intampla acest lucru, nu mai conteaza cantitatea de oxigen pe care o introducem in plamani pentru ca in corpul nostru !a exista oricum o lipsa de oxigen. 2ipsa oxigenului !a acti!a sistemul ner!os simpatic > reflexul de fuga si atac" > care ne face irasci$ili si nelinistiti. 3 astfel de respiratie ne reduce capacitatea de a gandi clar si ne lasa prada gandurilor si imaginilor o$sesi!e. ?nii cercetatori cred ca hiper!entilatia ne poate accentua pro$lemele sau conflictele psihologice si ca hiper!entilatia cronica este indisolu$il legata de temerile si anxietatile noastre. *ecretul incetinirii respiratiei noastre nu este incercarea de a o incetini in mod !oit ci de a in!ata cum sa respiram profund, folosind in acest proces si muschiul diafragma, a$domenul si cusca toracica. Respiratia Dia(ra) i*a Va P+ate A,!ta I$i a Cercetarile recente au rele!at existenta unei relatii intre respiratia superficiala si atacurile de cord. &upa cum arata &onna @arhi in Cartea <espiratiei"(pag.6:), pacientii care au suferit un atac de cord au fost in!atati cum sa introduca respiratia diafragmica in !iata lor de zi cu zi. <ealizand acest lucru", spune @arhi ei si-au redus simtitor sansele de a a!ea un al doilea atac de cord. ?n alt studiu a aratat ca toti cei 96= de pacienti care erau internati cu pro$leme coronariene respirau superficial". In!atand sa respiram profund putem sa ne a)utam deci si inima. Re"a'ati-&a M!s*-ii O*!"ari si ai .etei pe$tr! + Respiratie Pr+(!$#a

(ersoanele a caror munca cere o foarte mare concentrare !izuala(iar lista este destul de lunga, mai ales in aceasta era a tehnologiei computerizate) isi pot im$unatati performantele si spori energia relaxand muschii fetei. #cest lucru se poate realiza usor pri!ind pur si simplu in mod frec!ent in alta directie decat cea pe care suntem concentrati atunci cand lucram. #cest lucru !a a)uta respiratia. #tunci cand muschii fetei sunt tensionati iar ochii concentrati intr-un punct prea mult timp, miscarea diafragmei in timpul respiratiei scade. #stfel scade cantitatea de oxigen pe care o introducem in corp. Mai mult chiar, aceasta respiratie superficiala incetineste curgerea limfei in acest fel reducandu-se eficacitatea sistemului imunitar. #sadar !erificati muschii fetei o data la 96 minute pentru a !edea daca sunt tensionati si miscati ochii cat mai des. Respiratie C+$stie$ta pe$tr! Re"a'are si Ate$!area D!reri"+r Cei care practica 0oga, Qi Gong, cei care mediteaza si cei interesati de medicina alternati!a stiu ca respiratia constienta poate reduce stresul, mari relaxarea si atenua durerea. In cartea Moleculele %motiei" cunoscutul medic neurolog Candace (ert arata ca respiratia costienta in timpul meditatiei poate aduce multe $eneficii. 3 astfel de respiratie ne poate a)uta sa ne anga)am intr-o con!ersatie minte-trup fara pre)udecati sau pareri preconcepute si sa eli$eram molecule de peptide din creierul mic pentru a regla respiratia". *ecretul pare sa fie simpla costientizare a respiratiei folosindu-ne atentia pentru a ne urmari inspiratia si expiratia, fara a inter!eni insa in proces. #sa incat daca doriti sa !a relaxati, sa reduceti stresul si sa atenuati durerea, incercati sa stati linistiti, in tacere, cate!a minute pe zi, doar urmarindu-!a respiratia. Respiratia pe$tr! I /!$atatirea Di)estiei #ceasta gen de respiratie este un exercitiu simplu dar eficient care a)uta digestia. *e folosesc mainile pentru a stimula punctele de pe meridianele *plina si *tomac in timp ce respiratia este directionata in a$domen. (entru acest exercitiu, asezati-!a pe un scaun, tineti spatele drept dar relaxat iar picioarele paralele, pe sol. #sezati-!a palmele pe genunchi, cu podul palmei im$racand" rotula iar degetele orientate in )os. @olositi degetele aratator, mi)lociu si inelar pentru a gasi trei sco$ituri su$ rotula unde aceste degete !or ramane pe parcursul exercitiului. &upa ce ati fixat degetele apasati usor pentru a stimula meridianele, mentinand aceasta presiune pe tot parcursul exercitiului. *imtiti caldura care intra in genunchi prin degete. (e inspiratie, introduceti energie in Aia &antien(zona om$ilicala). (e expiratie, simtiti cum a$domenul se contracta in mod natural. Bu fortati. %xersati cel putin 6 minute dupa fiecare masa sau ori de cate ori a!eti pro$leme digesti!e. Respiratie pe$tr! Re"a'are

?nii dintre noi incearca sa respire profund atunci cand doresc sa se relaxeze. &in pacate, cei mai multi dintre noi nu stim C?M sa respiram profund. Bu stim cum sa eli$eram tensiunile nedorite din a$domen, spate si coaste. &rept rezultat, eforturile noastre de a indeparta stresul prin respiratie profunda pro!oaca deseori o respiratie superficiala care ne face irasci$ili si ne tensioneaza corpul. %xista insa si o rezol!are a acestei pro$leme. #ccentuarea si lungirea expiratiei. #tunci cand suspinam, expiratia este mai lunga decat de o$icei. #cest lucru acti!eaza sistemul parasimpatic. &eci nu a!eti de facut decat sa !a asigurati ca expiratia este mai lunga decat inspiratia. Bu !a apucati sa numarati. (uneti-!a constiinta la trea$a. Incercati sa simtiti aerul urcand si iesind prin nas. Bu !a $ateti capul cu inspiratiaC ea se !a realiza de la sine. Respiratia Pr+(!$#a P+ate I /!$atati .+r a .i0i*a Intr-un studiu pu$licat in , mai 9::D, cercetatorii de la ?ni!ersitatea din (a!ia, Italia, au sta$ilit o rata optima a respiratiei. E respiratii pe minut. (acientii care au in!atat sa-si incetineasca respiratia au a)uns in final sa ai$e un ni!el mai ridicat al oxigenului in sange si au o$tinut performante remarca$ile la testari. Conform raportului, ni!elul scazut al oxigenului in sange, tipic celor suferind de inima, F poate afecta muschii scheletici si meta$olismul si poate conduce la atrofie musculara". #utorii studiului au concluzionat aratand ca aceste rezultate sunt in concordanta cu alte studii care prezinta efectele $enefice ale antrenamentului muschilor care sustin procesul respirator".

U$ Maestr! C-i$e0 i$ R+ a$ia 1 i$*a + sa$sa pe$tr! sa$atatea t!t!r+r2


&e cati!a ani $uni, Maestrul de origine chineza Li$ 3ai Ti$) face cunoscut romanilor dornici Z%ONG%UA 4ANGS%ENG 4IZ%I QIGONG adica METODELE C%INEZESTI sau QIGONG-UL 5ENE.IC SANATATII SI INTELEPCIUNII, 5ENE.IC VIETII INSASI6 Cei interesati sa afle mai multe in acest sens, dar si cei curiosi, pot accesa adresa. 77768i"i$)+$)6r+ unde !or gasi informatii interesante despre acti!itatile Maestrului 2in Gai Ting, despre cursurile de Qigong organizate in tara si multe alte informatii cu pri!ire la aceasta stra!eche arta a culti!arii sanatatii.

C!&i$te"e !$!i i$te"ept #espre "+$)e&itate

# fost odata un foarte cunoscut intelept in China antica. #cest intelept era maestru in multe discipline > caligrafie, scrierea poemelor, arte martiale si Taoism fiind recunoscut pentru intelepciune, sensi$ilitate si intelegere. &ar, ca orice fiinta de pe acest (amant, inteleptul a im$atranit, trecand cu mult de !arsta de 9-- de ani pentru ca mai apoi cu calm si seninatate sa plece din aceasta lume. 8arsta exacta a inteleptului nu s-a stiut niciodata cu exactitate pentru ca in acele !remuri astfel de date nu se inregistrau. Totusi, inainte sa moara, in timp ce preda un curs, cati!a ele!i l-au intre$at care este secretul !ietii lungi si a sanatatii. Inteleptul a ras si a spus. "(rietenii mei tineri, practic Tai Chi si Qigong de mai multi ani decat !arstele !oastre la un loc. #cesta e secretul". #poi inteleptul rosti aproape in soapta. "dar secretul !ietii mele este acela de a fi pretuit intotdeauna un suflet linistit. &aca !a !eti exersa arta cu perse!erenta si cu un suflet linistit atunci !eti trai o !iata lunga, rodnica si fericita."

I$tr+#!*ere i$ Qi)+$)
I$tr+#!*ere Qigong este un sistem chinezesc ce inglo$eaza antrenamentul fizic, filozofia, pre!enirea si ingri)ira sanatatii. Qi inseamna aer, respiratie sau esenta (energia) !itala. Gong inseamna munca, autodisciplina, desa!arsire sau maestrie. Qigong este o disciplina care daca este practicata ne permite sa controlam forta !itala care curge prin corpul nostru. %xista mai mult de = --- de !arietati de Higong si 6 traditionale principale. Taoist, +uddhist, Confucianist, Higong-ul artelor martiale si cel medical. Qigong este astfel o forma usoara a unui set se discipline inrudite care include Tai Chi Chuan si Gung @u. Be !om ocupa in cele ce urmeaza doar de Higong-ul medical. Ca si celelalte forme, Higong-ul medical este culti!area si controlul !oluntar al energiei !itale". %ste deasemenea, asa cum il defineste maestrul 0an Ain, un sistem filozofic stra!echi de integrare armonioasa a corpului uman in uni!ers". Qigong-ul medical include exercitii de respiratie com$inate cu meditatia. %xercitiile de respiratie a)uta la inducerea starii de meditatie si !ice !ersa. In starea Higong gri)ile si necazurile dispar. %le sunt inlocuite de imagini poziti!e,

o incredere sporita si un suflet mai linistit. In cele din urma se a)unge in starea in care nu !or mai exista ganduri deprimante sau gri)i. (rin meditatie se a)unge la sentimente poziti!e. #cest lucru duce la randul lui la stimularea circulatiei sangelui si Hi-ului. &aca sunteti $olna!, in timp, functiile corpului !or re!eni la normal. &aca sunteti sanatos, starea de sanatate !a spori si ea. 3amenii de orice !arsta pot in!ata sa practice Qigong si astfel sa-si dez!olte si sa-si mentina energia interna si sanatatea. In timpul <e!olutiei Culturale Chineze (9:E6-9:4E), (artidul Comunist si Garzile <osii au interzis practicarea Qigong-ului care a re!enit timid in actualitate prin 9:4D. Interesul pentru Higong a cunoscut un real a!ant in China anilor ;D-. #stazi, mai mult de 4- de milioane de chinezi practica Higong in fiecare zi. ?nii o fac pentru a-si trata si !indeca o $oala. #ltii incearca sa pre!ina aparitia acesteia. Multi doresc sa simta si sa execute mai $ine, sa atinga ni!ele superioare de energie si sa incetineasca procesul de im$atranire. Qigong nu este eficient in cazul $olilor acute sau al urgentelor medicale. #re insa rezultate extraordinare in pre!enirea $olilor si tratarea starilor cronice si a in!aliditatilor. Insufletiti de po!estile despre !indecarile miraculoase ale maestrilor de Higong multi occidentali calatoresc in China pentru a se trata acolo. Chinezii au descoperit ca Hogong-ul este o modalitate eficienta de tratare a a$uzului de su$stante si a o$ezitatii. #ceasta arta $landa im$unatateste transportul oxigenului catre celululele corpului, reduce stresul si im$unatateste functionarea intestinelor. &octorii chinezi au folosit Higong-ul in spitale si clinici pentru tratamentul diferitelor $oli printre care. alergii, artrite, astm, pro$leme ale intestinelor, constipatie, dia$et, gastrite, guta, dureri de cap, $oli cardiace, hipertensiune, $olo cronice ale rinichilor, $oli ale ficatului, dureri de sale, $oala Meniere, miopie, o$ezitate, neurastenie, paralizie pro!ocata de rani externe, retinopatie(deteriorarea retinei), reumatism, neuralgie sciatica, insomnie, stress, ulcer si $oli !asculare periferice. Qigong-ul poate trata cu succes cancerul si poate reduce sau elimina efectele secundare ale tratamentului cu radiatii sau chimioterapie. #)uta in tratamentul afaziei(pierderea totala sau temporara a a$ilitatii de a !or$i), paralizie cere$rala, scleroza multipla, $oala (arIinson si sindromul post congestie cere$rala. %ste foarte folositor in tratamentul oricarei dureri cronice si a tul$urarilor cronice ale sistemelor digesti!, respirator, cardio!asculator si ner!os. Qigong-ul !a poate a)uta sa luptati practic cu orice $oala. Cu a)utorul lui se pot !indeca multe dintre cele 6-J din $olile pe care medicina occidentala le considera netrata$ile. &aca doriti sa folositi Higong-ul pentru tratarea unei $oli faceti acest lucru daca e posi$il su$ atenta indrumare a unei persoane a!izate. E&itarea i /+"$a&irii (e langa faptul ca a)uta la !indecarea $olilor de)a instalate, Higong-ul ii a)uta pe oameni sa si pre!ina aparitia $olii. #cest lucru economiseste $ani si suferinta.

Qigong-ul mareste forta fizica, im$unatateste rezistenta la $olile infectioase si la senilitatea prematura. (racticarea Higong-ului reduce considera$il aparitia unei congestii cere$rale si im$unatatirea ni!elului de zahar in sangele dia$eticilor. &eoarece normalizeaza ni!elul hormonilor sexuali se poate trata cu mult succes impotenta si frigiditatea. %fectele antistress pot im$unatati !iata sexuala atat cantitati! cat si calitati!. (racticarea Higong-ului poate gra$i refacerea dupa o operatie chirurgicala si dupa tot felul de accidentari cu pana la 6-J. Qigong-ul ofera celui care il practica o modalitate de a atinge o stare relaxata si armonioasa a echili$rului dinamic. Qigong este o practica terapeutica cu a)utorul careia se poate a$orda practic orice pro$lema de sanatate. Bumeroasele forme al masa)ului medical chinezesc (tuinah) deri!a in mod direct din Higong. C! 9(!$*ti+$ea0a: Qi)+$)-!";

(racticand Qigong oamenii de!in mai sensi$ili si mai atenti la ce se intampla in interiorul corpului lor si la pozitia pe care acesta o ocupa in natura. #cest lucru ne permite sa ne sporim rezistenta la dezechili$rele si $loca)ele care ne afecteaza Hi-ul personal. #ceasta sensi$ilitate a)uta la integrarea factorilor interni 'in-'ang in ordinea uni!ersala, din care facem parte si noi. Cel ce practica Higong (re)descopera ca nu exista o separare intre minte si corp, lucru afirmat in sec. A8II si de catre &escartes. (utem intelege Hi-ul ca pe forta ce completeaza relatia dintre corp(materie, structura) si minte(proces, functie). Medicina chineza accentueaza puternic relatia dintre om si natura. @itoterapia chineza, acupunctura si Higong-ul sunt trei parti ale unei singure entitati, la fel de apropiate precum sunt apa, !aporii de apa si gheata. (ot fi, si deseori sunt folosite, separat dar si impreuna. #laturi de stiinta dietei si de masa) sunt considerate componente indispensa$ile ale medicinei traditionale chineze. In timp ce acupunctura si fitoterapia se concentreaza in principal asupra !indecarii $olii, Higong se concentreaza de o$icei pe mentinerea unei sanatati $une(asa cum fac masa)ul si nutritia echili$rata-'in-'ang). In filozofia Higong, unul din scopurile principale este mentinerea sau refacerea echili$rului si armoniei mintii si trupului. (rin Higong, se poate acumula Hi care poate fi directionat acolo unde exista un $loca). Cei ce practica Higong castiga mai mult decat o sanatate im$unatatita. %i in!ata o alta cale de a pri!i si experimenta unitatea dinamica a !ietii. Ce (a*e 8i)+$)-!" #e (apt; (racticarea Higong-ului scade tensiunea arteriala si ne!oia de oxigen a organismului si creste functionalitatea sistemului endocrin. *enzatia de seninatate pe care o produce Higong-ul rezulta partial din cresterea usoara a temperaturii corpului si din cresterea ratei de a$sor$tie a oxigenului. Qigong-ul acti!eaza Hi-ul, im$unatateste circulatia sangelui si echili$reaza 'in si 'ang, sustine functionarea sistemului imunitar si stimuleaza conducti!itatea meridianelor si canalelor prin care curge Hi-ul.

Teoria medicala chineza spune ca multe $oli pro!in din conditiile improprii de mediu, cum sunt. caldura, frig, uscaciune si umiditate, dieta incorecta, mancare stricata, germeni patogeni, otra!ire si poluare, traume si accidente. (ro$leme interne pot aparea ca urmare a excesului sau deficitului de furie, $ucurie, compasiune, suparare sau teama si atitudini mentale si credinte nepotri!ite. %xista deasemenea $olile sufletului care pot cauza pro$leme serioase. #cesti factori pot produce un exces sau deficit de Hi, il pot $loca, il pot face sa de!ina stagnant, congestionat astfel cauzand tot felul de pro$leme. #tunci cand sistemul imunitar funcioneaza perfect, suntem centrati d.p.d.!. emotional in corpul nostru iar Hi-ul si sangele curg li$er. *copul practicarii Higong-ului este o$ligarea Hi-ului sa curga cu putere in corpul nostru. #cest lucru ne a)uta sa rezistam sau sa trecem peste $loca)e si peste dezechili$rele pe care acestea le pro!oaca. (racticarea Higong-ului ne a)uta deasemenea sa intuim infinitatea uni!ersului si locul nostru ca ingramadire organizata de energie si informatie in aceasta infinitate. Qi este un mesa) informational. Medicina chineza poate prelungi !iata, !italitatea si $unastarea prin incetinirea procesului im$atranirii. #cest lucru se intampla datorita afinitatii anumitor ier$uri cu Hi-ul si cu mediul in care acesta exista. Bu e ne!oie sa de!ii maestru Higong pentru a experimenta multe dintre efectele lui !indecatoare. (entru sanatate, nu tre$uie sa in!eti decat cate!a exercitii. In!ers, Higong-ul nu este nici pe departe un medicament care !indeca pe loc". (entru a $eneficia de pe urma lui, tre$uie atinsa o stare de liniste, tre$uie eliminiate tensiunile, tre$uie construita o atitudine poziti!a si dez!oltata o puternica !ointa. +eneficiile pot fi culese in trei feluri. @ie se apeleaza la un maestru pentru tratament, fie se practica Higong in paralel cu tratamentul maestrului fie se poate in!ata autotratamentul prin practicarea Higong-ului. &aca se alege cea de-a treia !arianta, rezultatele !or aparea in urma unei practici care cere timp, ra$dare, implicare totala, hotarare si staruinta. #ceasta arta inseamna mai mult decat simplul antrenament fizic. Cere educarea respiratiei si a modului de a gandi. In functie de implicarea fiecaruia, unii !or progresa mai repede altii mai incet. In practica Higong-ului nu exista scurtaturi si nici limite. Ate$tie2 9. &eoarece Higong-ul su$tiaza sangele, femeile nu ar tre$ui sa practice in timpul menstruatieiK ,. &aca a!eti hemoragii interne sau sangerati ca urmare a extractiei unui dinte sau ca urmare a unei traume e!itati exercitiile Higong pana dispar aceste pro$lemeK =. Bu exersati daca !a simtit ametitiK 1. Bu este indicat sa practice Higong persoanele ce sufera de $oli infectioase acuteK

6. Bu mancati sau nu $eti nimic o ora si )umatate dupa ce ati exersatK E. %!itati in special alcoolulKKK

Te+ria *e"+r Ci$*i E"e e$te


@ilozofia chineza pri!este organismul uman ca pe o !ersiune in miniatura a ?ni!ersului. (rocesele !itale sunt in stransa legatura cu interactiunea dintre cele 6 elemente creatoare ale naturii prin intermediul doctrinei principiului 'in-'ang. Tocmai de aceea 3mul nu poate fi separat de Batura. #stfel 3mul si Batura respecta aceleasi legi uni!ersale. In natura, ca si in corpul omenesc, exista o continua interactiune intre fortele opuse si unificatoare > 'in si 'ang. #rmonia in echili$rarea celor doua principii opuse este realizata printr-un echili$ru dinamic al intregului organism > Hi. #ceasta armonie este culti!ata si o$tinuta prin respectarea legii, prin integrarea omului in totalitatea Baturii. #ceasta relatie 3m-Batura este deseori reprezentata in poezii si picturi. 3mul, mic si insignifiant, este fericit si in armonie cu maretia naturala a muntilor, copacilor si raurilor si cu lumea ne!azuta a !idului infinit. 3mul nu poate fi separat de Batura. Cel care e separat de Batura nu poate fi cu ade!arat 3m. @undatia Medicinii Traditionale Chineze se spri)ina pe o filozofie a naturii fara de care practicantii nu pot o$tine o !indecare totala. <apida largire a frontierelor stiintei si tehnicii, cresterea accelerata a achizitiei de informatie, intensitatea specializarii in cercetarile organizate, puterea crescanda a armelor de distrugere in masa si epuizarea resurselor naturale, toate acestea creeaza un !acuum moral si crize ideologice. #colo unde se termina stiinta incepe calea eticii religioase. 3menirea are ne!oie de un spri)in. 3mul a plecat din sanul Baturii iar acum tre$uie sa se intoarca acolo si fie in uniune cu ea. # fi in armonie cu imensitatea naturii inseamna sa fii in comuniune cu Tao lucru care reprezinta de fapt uniunea cu Cine *untK Conceptul celor cinci elemente este un rezultat al interactiunilor 'in-'ang. Cele cinci elemente sunt lemnul, focul, pamantul, metalul si apa. 2emnul este acti!, creste si poate fi ars, adica este 'ang. @ocul este cel mai acti!, a!and ne!oie de aer pentru a arde. %l este elementul cel mai 'ang din cele cinci. #tat lemnul cat si focul sunt deasupra ni!elului solului lucru considerat 'ang. (amantul constituie ni!elul solului fiind astfel neutru. *u$ pamant se afla depozitele de metal si minerale care sunt considerate 'in. &easemenea metalul este 'in deoarece este mult mai sta$il in comparatie cu lemnul ce arde mai usor. &ar cel mai 'in dintre toate elementele este apa care poate a)unge mult su$ ni!elul solului, chiar mai )os decat metalul. #pa este indispensa$ila pentru cresterea copacilor astfel ca ciclul reincepe cu elementul lemn. &ocumente istorice din sec.9 i.7r. il metioneaza pe 5hou 0en ca fiind cel care a o$ser!at interactiunile 'in-'ang din natura, fenomenele de crestere si

descrestere a 'in-ului si 'ang-ului, separarea Cerului si a (amantului si miscarile celor Cinci Mari 8irtuti. *e crede ca tot el a perceput relatia anatomica din punctul de !edere al *istemului celor Cinci %lemente. #ceasta este singura atestare istorica de acest fel. &e aceea 5hou 0en (=6--,4- i.7r.) este considerat a fi primul care a pus in legatura conceptul 'in-'ang si *istemul celor Cinci %lemente. #ceasta com$inatie constituie cel mai important concept regasit in Canonul de Medicina Interna al Imparatului Gal$en". &e fapt in aceasta lucrare conceptul a fost tratat in detaliu pentru prima data. @iecare element este asociat cu un numar de organe sau tesuturi functionale, cu gusturi, emotii, sezoane, culori si alte caracteristici. 2ao 5i mentionase inca din sec.8I i.7r. cate!a dintre aceste caracteristici $azate pe conceptul celor Cinci %lemente (!ezi FCartea Caii si a 8irtutiiF). Cele cinci culori or$esc ochiul. Cele cinci sunete asurzesc urechea. Cele cinci gusturi amortesc cerul gurii. Cele Cinci %lemente au fost insa asociate cu organele interne, cu emotiile si cu alte caracteristici a$ia in FCanonul de Medicina Interna al Imparatului Gal$en". Intre aceste structuri trupesti si caracteristici asociate, exista o relatie interdependenta care se afla in starea dinamica a homeostazei. %a este folosita in Medicina Traditionala Chineza pentru a corela fenomenele naturale cu mintea si corpul omenesc. (atologia si terapia nu ar tre$ui sa fie pri!ite ca o simpla relatie cauza-efect intr-un singur sens. %fectul ar putea influenta cauza existand deasemenea si influente reciproce ale dinamicii celor Cinci %lemente. Interactiunile 'in-'ang si Conceptul celor Cinci %lemente ar tre$ui sa fie un ghid pentru practica medicala si pentru pre!enirea $olilor. *i asta pentru ca acest sistem a fost dez!oltat de-a lungul a mii de ani de experiente clinice in China.

Ci*"!" Pr+#!*ti& a" Ce"+r Ci$*i E"e e$te


@iecare element genereaza alt element si de aceea fiecare element este urmat de unul pe care nu il poate stapani. 2emnul este urmat de @oc. @ocul este urmat de (amant. (amantul este urmat de Metal, etc. Ciclul producti! se desfasoara deci in aceasta ordine. lemn, foc, pamant, metal, apa. Cu alte cu!inte, este un ciclu de generare reciproca aratand interdependenta tuturor lucrurilor din natura. %xplicatia acestui ciclu este aceea ca nici un element din natura nu poate domina la nesfarsit. @iecare element este urmat de unul pe care nu il poate stapani. *emnificatia stra!eche a acestui ciclu este ca nici un imparat sau dinastie nu poate conduce pe termen nelimitat. Bici un imperiu nu poate dura la infinit. Bimeni nu poate trai de-a pururi pentru ca suntem, cu totii, muritori. #ceasta este 2egea Baturii.

Ci*"!" Distr!*ti& a" Ce"+r Ci$*i E"e e$te


In acest ciclu, fiecare element stapaneste un element care il urmeaza, dar fiecare element este precedat de un un elemnet stapanitor. &e exemplu, apa stinge focul, deci apa precede focul. @ocul poate topi metalul, asa ca focul precede metalul. Metalul, su$ forma de unelte, poate taia copacii, tocmai de aceea metalul precede lemnul. <adacinile copacilor pot patrunde adanc in pamant, deci lemnul precede pamantul. (amantul poate opri curgerea apei (un $ara) de pamant, de exemplu) asfel ca pamantul precede apa. Iar ciclul continua cu apa care controleaza focul, s.a.m.d. Qi este energia !itala ce curge prin toate organele, fie ele 'in sau 'ang. 2ipsa Hiului in oricare dintre organe semnifica un dezechili$ru in acel organ. (entru ca organele sunt in stransa legatura unele cu celelalte, acest lucru asigura curgerea normala a Hi-ului prin corp. @iecare element are un meridian specific prin care circula energia. 3rganele pline ('ang) depoziteaza energia iar organele goale ('in) transforma su$stantele nutriti!e in Hi si inlatura deseurile rezultate in urma procesului. #cupunctura a)uta la resta$ilirea echili$rului care sa permita curgerea normala a energiei in timp ce plantele (fitoterapia) a)uta la eliminarea excesului de Hi sau la aportul de energie. &ezechili$rul energetic semnifica un dezechili$ru 'in-'ang in interiorul unui organ care !a influenta in mod negati! organul pe care il controleaza in ciclul distructi!. &e exemplu, daca exista un dezechili$ru la ni!elul inimii aceasta !a afecta plamanii iar un dezechili$ru la ni!elul intestinului su$tire !a influenta negati! intestinul gros. &ezechili$ru inseamna fie prea multLputin 'in fie prea multLputin 'ang. %nergia esentiala, in toate manifestarile ei, este implicata intr-un proces de interactiune a celor Cinci %lemente. ?ni!ersul se mentine in echili$ru si prin echili$rul 'in-'ang al energiei. &eoarece corpul omenesc este un uni!ers in miniatura el atinge starea de armonie mentala si fizica in acelasi fel. %nergia curge in corp prin meridiane si prin !iscerele lor corespunzatoare ca urmare a interactiunilor dintre cele Cinci %lemente. %nergia are patru directii - urca sau co$oara pentru transformare, intra si iese pentru crestere. %nergia ancestrala este depozitata in rinichi. %nergia nutritionala se afla in mancare. %nergia

atmosferica este extrasa din aer de catre plamani. #cestea sunt doar cate!a din manifestarile energiei care pro!ine din miscarea lui Tao.

ELEMENT ANOTIMP ORGAN 4ANG ORGAN 4IN SENTIMENT CULOARE SUNET GUST MIROS DESC%IDERE TESUT CLIMAT PROCES DIRECTIE

LEMN
PRIMAVARA VEZICA 5ILIARA .ICAT MANIE VERDE TIPAT ACRU RANCED OC%I TENDOANE VANTOS NASTERE EST

.OC
VARA INTESTIN SU5TIRE < TRIPLU INCALZITOR INIMA PERICARD 5UCURIE ROSU RASET AMAR PARLIT LIM5A VASE SANGUINE ARSITA SUD

PAMANT
VARA TARZIE STOMAC

METAL
TOAMNA INTESTIN GROS PLAMANI MA%NIRE AL5 PLANSET USTURATOR CLOCIT NAS PIELE SI PAR ARID VEST

APA
IARNA VEZICA URINARA RINIC%I TEAMA AL5ASTRU GEAMAR SARAT PUTRID UREC%I OASE RECE NORD

SPLINA SIMPATIE GAL5EN CANTEC DULCE AROMAT GURA CARNE UMED CENTRU

CRESTERE TRANS.ORMARE RECOLTARE DEPOZITARE

Ta/e"!" #e *+resp+$#e$te a" *e"+r Ci$*i E"e e$te

ARTA RESPIRATIEI CORPORALE SI MICUL CIRCUIT CERESC


(utine persoane stiu ca exista o multitudine de stiluri de a respira. *i mai putine stiu cum sa-si im$unatateasca procesul respiratiei. In general fiecare respira in acelasi mod - pe gura sau pe nas. Multi considera ca nasul si plamanii sunt singurele organe care ii a)uta sa respire. %i uita insa cel mai mare organ al corpului prin care se poate respira ...PIELEA, cu porii si capilarele ei. In practica Qigong-ului respiratia se realizeaza prin pieleK #cest lucru se numeste Respiratie C+rp+ra"a si este asemanatoare modalitatii prin care respira plantele. Bea!and nas, plantele respira prin pori. #cest lucru permite, de exemplu, copacilor sa traiasca mai mult decat o fiinta omeneasca. &aca !eti practica respiratia corporala in fiecare zi !eti $eneficia si &!s. de o sanatate $una si de o !iata mai lunga. In practica Qigong-ului lucrul cu respiratia )oaca un rol foarte important in !indecare si in atingerea unui standard de !iata ridicat. &iferitele stiluri de respiratie duc, in Qigong, la diferite stiluri de !iata. Respiratia C+rp+ra"a este un stil de respiratie de $aza. Multe exercitii de Qigong au la $aza doar acest stil de respiratie care este extrem de simplu si incredi$il de util. #cest exercitiu !a poate schim$a in totalitate sanatatea si !iata. Respiratia C+rp+ra"a are multe a!anta)e in comparatie cu respiratia normala. %limina energia negati!a din corp im$unatatind in acest fel sanatatea. Multe $oli apar datorita acumularii de energie negati!a in corp. <espiratia Corporala este modalitatea prin care aceasta energie negati!a este eliminata in mod constant din corp. Respiratia C+rp+ra"a !a poate prote)a de influenta energiei negati!e din )urul &!s. Ma)oritatea oamenilor sunt incon)urati de energie negati!a pro!enind de la persoane $olna!e, diferite animale, plante moarte, aer poluat, etc. &aca folositi <espiratia Corporala energia negati!a din )urul &!s. nu !a !a afecta. Cel mai mare a!anta) al Respiratiei C+rp+ra"e este acela de a elimina cu eficacitate stresul, tensiunile si durerea. 3$tinand astfel o stare de calm !eti putea utiliza energia proprie pentru a-i !indeca pe cei din )urul &!s.

Mi*!" Cir*!it Ceres* este o tehnica care a fost tinuta in secret timp de mai $ine de o mie de ani de cati!a maestri de QiGong. &eoarece aceasta tehnica este foarte eficienta impotri!a im$atranirii si a multor $oli ea se mai numeste si #rta 2onge!itatii. In China antica, maestrii QiGong si imparatii cautau o cale spre nemurire. 2a inceputul acestei cautari ei credeau ca exista o su$stanta care sa-i a)ute sa traiasca pentru totdeauna. #u incercat sa amestece anumite materiale speciale pentru a o$tine pilule (numite &an" in lim$a chineza). (ilulele o$tinute in acest fel erau denumite Da$ e'ter$". &in pacate ele nu asigurau nemurirea nimanui. Maestrii QiGong si-au dat seama ca era imposi$il sa de!ii nemuritor cu a)utorul unui medicament extern. %i stiau ca oamenii traiesc datorita Qi-ului (energiei !itale) pe care il au in corp. 3amenii im$atranesc pe masura ce aceasta energie !itala se reduce si mor atunci cand Qi-ul nu se mai afla in corp. &in acest moti! a aparut o metoda de !indecare interna numita =ia+ Z-+! Tia$ sau Mi*!" Cir*!it Ceres*. *copul ei era sa sporeasca Hi-ul intern si astfel sa prelungeasca !iata. +ineinteles ca oamenii nu pot trai la infinit dar pot trai mai mult decat in mod normal daca practica Micul Circuit Ceresc. @unctia principala a acestei tehnici este im$unatatirea sanatatii. In China se spune ca de indata ce incepi sa practici Aiao 5hou Tian sute de $oli !or disparea". Mi*!" Cir*!it Ceres* a)uta la cresterea cantitatii de Hi din corp, desface $loca)ele de pe meridiane si intareste sistemul imunitar. Ca rezultat pot disparea multe dureri cronice, se poate pre!eni astfel im$olna!irea, se poate im$unatati functionarea creierului, se pot trezi diferite functii latente (al treilea ochi, de exemplu) si prelungi !iata. Cantitatea si calitatea !ietii depind de energia !itala din organism. Qi-ul din corp poate fi clasificat ca 8i pri ar si 8i +/ti$!t. Qi-ul primar pro!ine de la parintii nostri de la care il primim in momentul conceptiei. *e mai numeste si 4!a$ Qi. 0uan Qi este forta !itala. (e masura ce im$atranim si il consumam acest Hi de!ine din ce in ce mai sla$. &e aceea $atranii sunt mai predispusi la im$olna!irii decat cei tineri. Micul Circuit Ceresc poate mari cantitatea de 0uan Qi sau cel putin sa pre!ina pierderea acestuia. Qi-!" +/ti$!t pro!ine din aer si hrana. %l spri)ina acti!itatea umana dar functioneaza $ine doar cand 0uan Qi este indea)uns de puternic.

Mi*!" Cir*!it Ceres* B? are efecte secundare negati!e. Totusi unele persoane care au pro$leme de sanatate se pot simti si mai rau practicand aceasta metoda. #cest lucru se intampla deoarece Hi-ul actioneaza asupra pro$lemelor de sanatate si astfel simptomele sunt mai e!idente pentru o perioada de timp, de o$icei pentru cate!a zile. &upa aceasta perioada ele dispar. ?neori pot exista perioade cand Hi-ul incearca din greu" sa desfaca anumite $loca)e si sa deschida meridianele. In aceste perioade cei ce practica aceasta metoda pot resimti durere sau disconfort in anumite zone din corp. #ceasta stare dureaza de o$icei doar cate!a zile dupa care sur!ine !indecarea. #sa cum spun chinezii." inainte de !indecare apare Marea D!rere". Mi*!" Cir*!it Ceres* se practica in China de aproape 9 6-- de ani. &e curand aceasta metoda a fost facuta cunoscuta si pu$licului larg. Milioane de oameni au inceput sa practice aceasta tehnica si pana acum nu s-au inregistrat pro$leme datorate practicarii ei. Cu toate acestea se recomanda in!atarea acestei !aloroase metode de !indecare direct de la un maestru de QiGong.

5ENE.IQIILE QIGONG-ULUI
#ceasta practica !eche de cand lumea si (amantul" se poate do!edi utila oamenilor de orice !arstaK 2a copii, de exemplu, Qigong-ul poate dez!olta simtul Iinestetic, a)utandu-i astfel sa simta mai pregnant relatia pe care o are corpul cu mediul in care se afla. Qigong-ul, atunci cand este predat cu ra$dare, in doze mici si cu intelegere fata de capacitatile copiilor, !a incura)a dez!oltarea atentiei si ii !a face sa fie mai constienti de propriul lor corp. Copii care practica Qigong !or continua sa inteleaga realitatea fizica personala prin intermediul senzatiilor, nu o !or a$stractiza asa cum suntem in mare parte in!atati sa o facem in procesul de maturizare. #dultii pot $eneficia si ei de pe urma practicarii Qigong-ului. &e exemplu, printre efectele exercitiilor se numara relaxarea incheieturilor intepenite pentru persoanele sedentare si o$ligarea energiei sa circule prin tot corpul fara sa produca o$oseala sau transpiratie. In acest fel starea generala de sanatate se im$unatateste. Qigong-ul intareste rezistenta fizica atat la sporti!i cat si la adoloescenti, acestia putand efectua astfel efort muscular intens si de scurta durata fara o cheltuiala energetica deose$ita. Mai mult chiar, se mareste capacitatea de concentrare in acest fel putandu-se alege miscarea perfecta sau eficienta pentru orice situatie. (entru persoanele cu !arsta inaintata ale caror capacitati incep sa scada, Qigong-ul are si mai multe a!anta)e. 2a !arsta cand incheieturile intepenite si muschii rigizi diminueaza potentialul fizic si flexi$ilitatea, in cazurile in care sistemul cardio!ascular incepe sa cedeze sau respiratia este sla$ita sau chiar cand in!aliditatea fizica suferita ca urmare a reumatismului condamna indi!idul la scaunul cu rotile sau la mersul in $aston, Qigong-ul poate reprezenta iesirea din

aceste situatii nedorite. In aceste cazuri Qigong-ul este cea mai sigura si eficienta cale spre refacerea fizica. %nergia circulata in timpul practicii Qigong !a da o noua stare de $ine si posi$ilitatea im$unatatirii reale a sanatatii, ceea ce !a incetini considera$il procesul de im$atranire. Qigong-ul este de mare a)utor si celor $olna!i si in!alizilor, furnizandu-le modalitatea prin care sa redescopere energia !itala pe care au consumat-o fie luptand contra $olii fie in procesul de restaurare" a sanatatii in care este implicat organismul. *-a do!edit stiintific ca Qigong-ul stimuleaza sistemul imun si ca a)uta la !indecarea tesutului inflamat sau dezintegrat. Tot el are un efect calmant asupra sistemului ner!os fiind de aceea $enefic in tratamentul anxietatii, insomniei si depresiei. Qigong-ul incura)eaza descoperirea si dez!oltarea potentialului personal. #stfel opera unui pictor poate exprima deodata o profunzime ce a lipsit pana atunci. In 3rient caligrafia este com$inata cu practica Qigong-ului. Miscarile unei dansatoare pot capata gratii noi. 3 cantareata poate practica Qigong pentr a-si im$unatati puritatea !ociiC un ganditor pentru ca ii stimuleaza forta intelectuala. Cel ce cauta se !a folosi de Qigong pentru a gasi drumul spre ade!ar. Qigong-ul nu este un scop in sine > este un mi)loc disponi$il pentru cei ce cauta sa-si im$unatateasca !iata din toate punctele de !edereK

CATE CEVA DESPRE DIETA TAOISTA


Care este cea mai indicata alimentatie in practica taoista pentru atingerea unei stari de sanatate $une si a longe!itatiiM ?nul dintre posi$ilele raspunsuri este nu foarte mult". +ineinteles ca practicantii doresc raspunsuri mai detaliate in ceea ce pri!este grupele de alimente pe care sa le foloseasca in com$inatie. &ar daca mediteaza atent asupra raspunsului nu foarte mult" !or o$ser!a ca este unul foarte pertinent. &aca o persoana !egetariana mananca doar salata !erde, acea persoana !a fi su$nutrita. In schim$, daca !a manca cate putin din toate (de la seminte la zarza!aturi proaspete), dieta acelei persoane !a fi echili$rata. Multi dintre cei ce utilizeaza principiile macro$ioticii in alimentatia proprie a)ung sa tan)easca la moment dat dupa anumite grupe de alimente. 2a urma urmelor, consumul indelungat doar a orezului $run si a supei de zarza!aturi poate face din ciocolata ce!a irezisti$il. &in punctul de !edere al macro$ioticii chineze, o dieta macro$iotica este o dieta medicament" si tre$uie sa se renunte la ea cand pro$lema de sanatate a fost rezol!ata. 3 alta intre$are legata de alimentatie este # fi consumator de carne sau !egetarianM". &aca sunteti o persoana tanara si sanatoasa atunci puteti folosi o dieta !egetariana. &aca insa a!eti anumite deficiente in starea de sanatate ar tre$ui sa consumati din cand in cand $ors cu carne.

Cata carne, cate seminte si cat de mult zarza!at ar tre$ui sa consumamM", se !or intre$a poate multi. &eschideti gura, numarati-!a si o$ser!ati-!a dintii. Cei din fata sunt pentru taiatul zarza!aturilor, incisi!ii pentru ruperea carnii iar molarii pentru stri!irea grauntelor. Bumararea lor poate da o idee despre cum tre$uie com$inate diferitele grupe de alimente. In general, pe $aza numarului de dinti alocat, dieta ar tre$ui sa contina =-J zarza!aturi, ,-J carne si 6-J seminte. Chinezii considera ca laptele nu poate fi digerat. &aca dumnea!oastra !a place insa, il puti consuma fara pro$leme. Taoistilor nu le este interzis consumul de carne. 2a fel, in $uddhism, nu exista o lege care sa interzica consumul carnii animalelor care nu au fost sacrificate in acest scop. *a ne amintim ca in trecut $udistii tre$uiau sa cerseasca pentru mancare si nu isi permiteau sa faca nazuri. 2uau orice li se oferea. #sadar una din marile" pro$leme ale alimentatiei pare sa fi fost rezol!ata. % indicat sa mancam cat mai !ariat, in functie de starea sanatatii la momentul respecti! iar cantitati!, nu foarte mult"K

.ENG S%UI SAU ARMONIA LA DOMIQILIU


9Da*a i$ *asa este ar +$ie, starea $ati!$ii este /!$a6 Da*a starea $ati!$ii este /!$a, este pa*e i$ "! e6: Vechi proverb chinez .e$) S-!i inseamna !ant si apa". 8echii chinezi a!eau credinta ca daca iti asezi casa pe locul potri!it, !ei trai o !iata plina de multumire, fericire si $unastare. Termenul feng shui" este aparut relati! recent. Caracterele chinezesti pentru feng shui erau %a si 4!. 7am inseamna primirea energiei din ceruri in timp ce 0u face legatura intre pamant si celelalte corpuri ceresti. Bu se stie cu exactitate cand a inceput practica feng shui. Cu toate acestea in China exista o legenda despre inceputurile acesteia. *e spune ca Nu, primul din cei trei imparati legendari ai Chinei din perioada preistorica, participand la lucrarile de irigatii de pe malul <aului Gal$en, a !azut intr-o $una zi o $roasca testoasa uriasa iesind din apele marii. Intamplarea a fost considerata de $un augur deoarece im acele !remuri se credea ca zeii locuiau in carapacele $roastelor testoase. Intrucat semnele de pe carapacea acesteia formau un patrat magic perfect, Nu si-a adunat toti in!atatii care au studiat acest fenomen ciudat ani intregi. In cele din urma, acest patrat a a)uns sa fie considerat $aza feng shuiului, I Ching-ului, astrologiei si a numerologiei chineze. In primele doua secole si )umatate ale existentei sale, (e$) s-!i a reprezentat o acceptiune larga a e!aluarii peisa)ului, din punct de !edere geografic, cunoscuta su$ denumirea de S*+a"a .+r e"+r. #ceasta studiaza forma, conturul, relatiile

spatiale si conditiile de mediu ca de pilda prezenta unui sol $un sau a plantelor si animalelor.. In urma cu , =-- de ani a capatat mai multa indi!idualitate odata cu descoperirea $usoleiC in acel moment a luat nastere S*+a"a 5!s+"ei care e!alueaza principiile feng shui prin orientare directionata. &atorita magnetismului terestru, energiile punctelor cardinale B, *, % si 8 si a pozitiilor intermediare B%, B8, *8 si *%, difera intre ele. (asul acesta ma)or a dat posi$ilitatea practicantilor de feng shui sa aleaga locurile potri!ite pentru amplasarea caselor pe $aza datei de nastere a proprietarului. In prezent exista multe !ariante de feng shui dar ele pot fi catalogate ca facand parte fie din S*+a"a .+r e"+r fie din Scoala Busolei. In antichitate chinezii credeau ca un dragon !erde sau un tigru al$ traiesc su$ fiecare deal sau munte. 2ocurile unde cele doua animale !ietuiau impreuna reprezentau, in mod sim$olic, amplasari perfecte pentru locuinte. &e asemenea chinezii credeau ca dragonul crea 8i cu rasuflarea sa. #sa cum energia tre$uie sa curga li$er prin corpul nostru pentru ca sa fim sanatosi la fel tre$uie ca Hi-ul sa se miste li$er si in casa noastra pentru ca armonia sa se faca simtita. Tocmai de aceea poate unul dintre principiile calauzitoare in feng shui este e!itarea dezordinii. &ezordinea poate reprezenta aproape orice lucru de care nu mai ai ne!oie. %ste indicat sa scapi de ceea ce este !echi si demodat pentru a face loc noului. &ezordinea $locheaza si constrange Hi-ul $enefic acesta nemaiputand sa se raspandeasca cu usurinta in toata casa. #desea dezordinea este creata de nesiguranta oamenilor sau de temerile lor de a lasa lucrurile sa curga firesc. @iind de sorginte chineza, feng shui foloseste indiscuta$il notiunile de 'inL'ang si teoria celor cinci elemente. Casa, la randul ei, este impartita in zone 'in si 'ang. @ata casei care ser!este la intampinarea persoanelor este o suprafata deschisa", deci 'ang. Cu cat inaintezi in interiorul casei, cu atat camerele de!in mai intime existand astfel mai mult 0in. &e aceea ne simtim mai $ine daca dormitoarele sunt situate foarte departe de usa de la intrare. Mo$ila reprezinta atat 'in (linie cur$a) cat si 'ang (linie dreapta). 3 com$inatie de linii cur$e si drepte a)uta la crearea echili$rului.. Cele cinci elemente sunt reprezentate in diferite forme. .+*!" este triunghiular, pa a$t!" este patrat, eta"!" este rotund, apa este orizontala iar "e $!" este dreptunghiular si !ertical. #rhitectii utilizeaza aceste forme atunci cand !or sa proiecteze o cladire pentru un scop anume. &e exemplu, o cladire proiectata pentru scopuri financiare !a a!ea adesea o forma reprezentand metalul. Incercati sa a!eti cele cinci elemente reprezentate in casa dumnea!oastra. Impreuna ele sim$olizeaza intregul a)utand la crearea confortului si armoniei. #stfel, plantele !ii, florile proaspete si o$iectele !erzi reprezinta elementul "e $. *fesnicele, suporturile de mirodenii si o$iectele rosii > (+*!". Pa a$t!" este reprezentat de o$iectele gal$ene si orice alt o$iect din teracota, lut sau ceramica. *uieratul !antului (clopotei de !ant) si tot ceea ce este confectionat din metal reprezinta elementul eta". Apa poate fi sim$olizata de un ac!ariu cu pesti, o fintana decorati!a sau orice altce!a care este negru, al$astru sau care contine apa.

&ar ce tre$uie sa facem mai in detaliu pentru a aduce armonia in casa noastra cu a)utorul acestei stra!echi practiciM ?na dintre cele mai usoare metode de e!aluare a echili$rului energetic din casa se numeste Aspiratii"e 5a G!a (se citeste pa Iua). +a Gua este un sim$ol de forma octogonala $inecunoscut chinezilor. @iecare latura reprezinta un punct cardinal si o zona importanta a !ietii.

%l poate fi asezat peste planul casei sau peste planul unei singure camereC poate fi utilizat chiar si pe un o$iect mai mic, cum ar fi un $irouK (entru o mai usoara aplicare a aceste metode, +a Gua este ilustrat in interiorul unui patrat impartit in : zone.

5!$astare

.ai a Casat+rie

.a i"ie C!$+astere Cariera

C+pii Me$t+ri

2atura +a Gua care acopera zonele C!$+astere, Cariera si Me$t+ri se afla pe latura casei unde este situata usa de la intrarea din fata. #ceasta inseamna ca daca intrati pe usa din fata si mergeti cat se poate de mult in stanga, in diagonala, !a !eti afla in zona $unastarii din casa dumnea!oastra. +a Gua poate fi amplasat si peste fiecare camera din casa. (artea inferioara (Cunoastere, Cariera si Mentori) se asaza peste intrarea in camera. *i pentru ca am !or$it mai sus de dezordine, sa !edem ce efect are ea in functie de zonele unde apare. &aca 0+$a /!$astarii din casa este aglomerata cu tot felul de lucruri, traiti experienta negati!itatii si confuziei in legatura cu $anii proprii. 8eti acumula destul de greu $ani pana nu !a descotorositi de aglomeratia de aici. &ezordinea din 0+$a (ai ei indica faptul ca a!eti du$ii si sunteti confuz in ceea ce pri!este pozitia pe care o detineti in societate. &ezordinea din 0+$a *asat+riei indica pro$leme potentiale in relatia dumnea!oastra sau cel putin relatia dumnea!oastra nu e!olueaza in directia dorita. *i dezordinea din 0+$a (a i"iei poate conduce la neintelegeri in familie si la dorinta mem$rilor familiei de a actiona pe cont propriu si nu ca un tot. 2a fel, dezordinea din 0+$a *+pii creeaza gri)i si nesiguranta putand afecta comunicarea dintre parinti si copii. &ezordinea din 0+$a *!$+asterii creeaza dificultati in studiu (memorie sla$a). &ezordinea din 0+$a *arierei indica nesiguranta in pri!inta carierei alese. In fine, in 0+$a e$t+ri"+r dezordinea ingreuneaza atragerea persoanei potri!ite. @ie !eti atrage cu dificultate persoanele de care a!eti ne!oie, fie !eti atrage persoane necorespunzatoare. Considerand ca ordinea domneste in toate zonele din casa sa !edem cum putem acti!a fiecare zona in parte pentru ca energia sa curga nestingherita si pe acolo. Z+$a 5!$astarii gu!erneaza $anii dar si ceea ce !a poate aduce $ogatie in !iata. (entru a o acti!a puteti mari cantitatea de lumina in aceasta parte a casei, camerei, $iroului, etc. o oglinda, un candela$ru sau un cristal suspendat !or atrage mai mult Qi. Intrucat apa inseamna $unastare in feng shui, un ac!ariu sau o fantana mica sunt utile in acti!area acestei zone. 3$iectele metalice se

do!edesc deasemenea $enefice. In 3rient se o$isnuieste sa se atarne monede pe pereti ca o afirmare muta a atragerii de $ani. Z+$a .ai ei reprezinta pozitia dumnea!oastra in comunitate. &aca doriti sa de!eniti mai cunoscut in comunitatea in care locuiti sau sa !a atingeti mai usor scopurile in !iata, mariti cantitatea de lumina in aceasta parte a casei. (uteti sa asezati trofee, premii si fotografii personale pentru a su$linia calitatile pe care !i le doriti. 3 oglinda rotunda este $enefica in zona faimei. Z+$a Casat+riei se raporteaza la relatiile apropiate, de o$icei personale dar o puteti acti!a si pentru stimularea relatiilor de afaceri. &aca sunteti in cautarea unei noi relatii sau doriti sa o im$unatatiti pe cea din prezent mariti cantitatea de lumina in aceasta zona. #sezati aici fotografii de la nunta si alte o$iecte pe care le considerati romantice. Z+$a .a i"iei reprezinta intr-un sens larg al cu!antului, includerea tuturor oamenilor de care iti pasa si pe care ii iu$esti. #ceasta zona este un loc $un pentru a aran)a portretele celor dragi. 5ona @amiliei se refera si la sanatate. &aca dumnea!oastra sau altcine!a din familie este $olna! acti!ati zona folosind cristale sau mai multa lumina. Z+$a C+pii se refera la copii dar si la creati!itate. &aca doriti copii sau daca a!eti pro$leme cu copiii dumnea!oastra aran)ati aici fotografiile copiilor dumnea!oastra precum si lucruri confectionate de ei. ?n $irou asezat aici ofera un loc excelent de lucru unde creati!itatea poate fi exprimata. Z+$a C!$+astere se refera la studiu si spiritualitate. %ste un loc $un pentru rafturi de carti si un loc ideal pentru studiu. ?n ta$lou cu munti si un rau sau o cascada poate sim$oliza aici potentialul nelimitat de care dispuneti. 3$iectele din sticla a)uta la apropierea de eul spiritual. Z+$a Carierei tre$uie acti!ata daca incercati sa faceti progrese in cariera dumnea!oastra. #ici puteti pune un fax, un computer sau orice altce!a legat de cariera dumnea!oastra.aceasta zona poate fi acti!ata daca asezati aici o oglinda, clopotei de !ant sau o lampa de $irou atragatoare. Z+$a Me$t+ri sim$olizeaza persoanele care te pot a)uta si poate fi acti!ata atarnand acolo un cristal. Tot in aceasta zona puteti aran)a orice fel de o$iecte care se refera la faima sau filozofie de !iata. #ceasta parte a casei se refera si la calatorii, in special peste hotare. Ce reprezinta insa zona din centrul +a GuaM %a este cunoscuta su$ diferite denumiri. In 3rient i se spune 5ona Borocului, Centrul *piritual, Centrul *ufletului, Centrul Qi sau 5ona @ericirii. #ici e indicat sa atarnati un candela$ru sau un cristal sau sa asezati orice fel de lampa de iluminat. Tot aici puteti medita.

Intr-o prezentare destul de generala, aceasta este o parte a stra!echii arte ce-si propune sa uneasca cerul si pamantul (7am 0u) a)utandu-ne astfel sa aducem armonia din ?ni!ers si in casele noastre. Totul depinde insa doar de noiK

.URIA SI QIGONG-UL
M+tt+: Pe$tr! a re0+"&a pr+/"e e"e e ai /i$e sa (+"+sesti i$te"ep*i!$ea #e*at e +tii"e2

In Qigong furia este pri!ita ca unul dintre cei mai in!ersunati inamici ai practicantului. *e spune chiar ca daca ai acumulat !irtute cat o padure o poti arde pe toata doar cu focul furieiK Tocmai de aceea. 1. Incearca sa nu te infurii niciodata. #minteste-ti in fiecare moment ca esti practicant de Qigong. ,. Chiar daca ai toate moti!ele sa te infurii, nu lasa furia sa te stapaneasca mai mult de = minuteK =. Cand simti ca nu ai incotro si tre$uie sa te infurii, incearca sa nu te infurii si in sufletul tauK 1. &aca nu iti poti controla furia, inceteaza practica Qigong pentru o !reme. &e ce este furia atat de periculoasaM (entru ca polueaza corpul. Cand suntem furiosi, $ataile inimii se accelereaza, respiratia de!ine sacadata iar corpul, incordat (se stie ca atunci cand cine!a se ener!eaza foarte tare se inroseste sau se in!erzeste la fata). @uria polueaza intregul corp si are efecte daunatoare asupra acestuia, efecte de pe urma carora corpul se reface foarte greu. @uria produce daune si la ni!elul meridianelor energetice. #tunci cand practicam in mod regulat, ne deschidem anumite canale energetice in corp si mai ales in creier. @uria inchide aceste meridiane. @uria or$este mintea. @uria nu permite o gandire clara, rationala. &upa ce ne-am ener!at foarte tare e ne!oie de mult timp si efort pentru a re!eni la starea de calm a mintii necesare practicii. @uria isi poate pune amprenta negati!a si asupra relatiilor cu ceilalti. @uria ne face sa ne pierdem controlul si sa facem lucruri pe care mai tarziu le !om regreta. &aunele emotionale sunt greu de uitatK 3rice rau !om face celorlalti acesta se !a intoarce in cele din urma asupra noastraK (rin practica Qigong ne dez!oltam felul de a gandi, de a simti, ne dez!oltam constiinta. #tunci cand suntem furiosi riscam sa ne folosim de puterea pe care ne-am dez!oltat-o prin antrenament pentru a rani pe altii in mod intentionat sau

nu. ?n practicant de Qigong nu tre$uie sa astepte ce!a de la ceilalti sau sa impuna anumite standarde celorlalti. (entru a practica Qigong la un ni!el inalt tre$uie sa iertam orice, sa intelegem totul si sa pri!im toate fiintele ca fiind inrudite cu noi. Cand !om reusi aceste lucruri nu ne !om mai putea infuriaK ?nii practicanti pot intra in rezonanta cu emotiile celorlalti, inclusi! furia, datorita sensi$ilitatii do$andite prin intermediul practicii. In acest caz, nu uitati ca aceste emotii nu !a apartin iar ele !or disparea de la sine. *a presupunem ca cine!a !a lo!este sau !a )igneste fara nici un moti! sau !rea sa platiti inca o data pentru cumparaturile pe care tocmai le-ati platit. *titi ca ati fost nedreptatit dar totusi nu !a infuriatiK #cest lucru inseamna ca practica dumnea!oastra a a)uns la un ni!el de sta$ilitate. &eseori astfel de intamplari care par foarte ciudate pot fi puse la cale de catre Maestru pentru a testa ele!ul. N! se stie $i*i+#ata *a$# &eti (i testatK Culti!area si transformarea personalitatii unui om sunt cele mai dificile procese de realizat. Bu e chiar atat de usor sa scapi de orgoliu. Cand !eti intalni un practicant care se irita cu usurinta puteti fi siguri ca e inca incepator. *i pentru ca mai toti suntem incepatori poate ca ne mai ener!am din cand in cand. Cum controlam" insa furia atunci cand aceasta apareM # controla furia nu inseamna a o inna$usi. Cand inna$usim ce!a, acel ce!a se acumuleaza si se poate manifesta cu !iolenta mai tarziu. Controlul este un fel de transformare si su$limare. @olosirea intelepciunii pentru a controla emotiile este o cale mai $una de urmat. Tre$uie sa recunoastem ca furia apare in mintea noastra, tre$uie sa incercam sa intelegem ce a cauzat-o si sa o$ser!am schim$arile produse in mintea noastra. Incercand sa ne punem in pielea celorlalti !om reusi sa intelegem ratiunea actiunilor lor. Chiar daca ne-au facut un rau, putem descoperi ca au pro$leme ascunse in interiorul lor pe care tre$uie sa le infrunte si sa le rezol!e. Cand !om a!ea moti!e pentru a ne infuria, sufletul nostru nu !a mai fi tul$urat, ne !om directiona emotiile catre pro$leme, catre modalitatile prin care putem rezol!a acele pro$leme si nu catre oameni. #cest lucru !a diminua pagu$ele produse in corpul si in mintea noastra si a celorlalti. &e a)utor !a pot fi si discutiile cu prietenii care !a inteleg cu ade!arat emotiile.

QIGONG SCURT ISTORIC


QiGong-ul (pronuntat *i *!$)) chinezesc pentru mentinerea sanatatii este o ramura a medicinii traditionale chineze (MTC) si o parte a mostenirii culturale si stiintifice a poporului chinez. In general, QiGong-ul poate fi descris ca o serie de exercitii care regleaza functiile organismului si sustin 9e$er)ia &ita"a: a corpului. #stfel, se pot pre!eni $olile, intretine sanatatea, intarzia im$atranirea si prelungi

!iata. %l este in stransa legatura cu acupunctura, cu exercitiile &ao'in, cu gerontologia, cu sporturile, cu gimnastica medicala si cea de refacere, cu artele martiale, cu igiena mentala, etc. &e aceea Qigong-ul este o stiinta atotcuprinzatoare cu un rol important in studiul practic si teoretic. (rin Qigong se exerseaza Qi-ul din corpul omenesc. #cest Qi nu este aerul pe care il respiram ci energia !itala a corpului. (racticand Qigong se exerseaza aceasta energie !itala. In trecut energia !itala era considerata forta care punea in miscare acti!itatile !itale din corp sau sursa de energie a !ietii. Ca ramura a stiintelor medicale, Qigong-ul nu consta doar in tehnici !ariate si unice ci are si $aze teoretice profunde. Tehnicile de exersare sunt !ariate pentru a putea fi folosite de catre persoane cu diferite constitutii corporale, !arste si $oli, mai ales ca tehnicile adec!ate persoanelor de !arsta mi)locie si de !arsta a treia sunt considerate o $una practica in lupta impotri!a $olilor si a prelungirii !ietii. *e poate in!ata Qigong mai mult sau mai putin, se poate practica superficial sau profund. %ste simplu dar eficient, usor de in!atat si practicat, in orice pozitie (in picioare, stand in capul oaselor, intins pe pat sau mergand). +oala poate fi !indecata la pacientii $olna!i iar sanatatea im$unatatita la cei sanatosi. Qigongul nu este doar o terapie medicala si un exercitiu fizic dar si un fel de stiinta si arta in domeniu medical. Ca terapie pentru mentinera sanatatii, Qigong-ul are o istorie de mii de ani. &ocumentele arata ca exercitiile pentru a a)uta Hi-ul sa circule in mod li$er si sa hraneasca organele interne dateaza din timpul dinastiei *hang (sec.9E-99 i.7r.). In cartea Ca$+$!" #e Me#i*i$a I$ter$a a" I parat!"!i Ga"/e$" (7uang &i Bei Oing) , !eche de mai $ine de ,--- de ani se precizeaza. "P/Q *ei *are i$te"e) *! (!$*ti+$ea0a "! ea si pri$*ipii"e 4i$-4a$) p+t respira e$er)ia &ita"a, isi p+t e$ti$e a*ti&itatea e$ta"a *a" a si !s*-ii i$ ar +$ie". &upa cum arata datele istorice, in timpul dinastiei 0ao, acum mai $ine de 1--- de ani, oamenii practicau de)a dansul" pentru a trata $olile. Intr-o carte !eche intitulata 9D+*! e$te"e Ist+ri*e a"e "!i L!: exista urmatoarea descriere. :I$ peri+a#a Ta+ta$), se a*! !"ase 4i$-!", *a$a"e"e *! apa era! /"+*ate iar apa $! ai *!r)ea *a #e +/i*ei6 Oa e$ii s!(erea! #e #epresii, #e /"+*a,e si *+$tra*t!ri a"e +ase"+r si !s*-i"+r6 De a*eea, ei pra*ti*a! 9dansul: pe$tr! a-si a"i$a #!reri"e6: In timpul *tatelor Com$atante (44--,,- i.7r.), tehnica respiratiei pentru sanatate a fost pentru prima data propusa in lucrarea "2anzi" si dez!oltata in 5huangzi". 2a acea !reme, cunostintele despre Qigong au fost incrustate pe o placa de )ad. #ceasta relic!a culturala, !eche de mai $ine de ,--- de ani se pastreaza si in prezent. (e ea se afla 16 de caractere chinezesti care explica mecanismul Qigong-ului. 3 pictura pe o $ucata de matase apartinand dinastiei 7an de 8est si dezgropata in 9:4,, este o ade!arata reprezentare in culori a exercitiilor Qigong. (e ea se pot !edea 9- persoane care imita miscarile animalelor. #ceasta este prin urmare cea mai !eche do!ada a unui exercitiu inspirat din miscarile

animalelor. Ca$+$!" #e Me#i*i$a I$ter$a a" I parat!"!i Ga"/e$" este lucrarea considerata drept fundamentul Qigong-ului chinezesc pentru mentinerea sanatatii deoarece aici se discuta originea, aplicatiile, clasificarea si teoriile acestuia. Cunoscutul medic antic 7ua Tuo se pricepea nu doar la chirurgie, plante medicinale si acupunctura dar si la tehnica miscarii pentru mentinerea sanatatii. Mergand pe urmele inaintasilor lui, el a dez!oltat Mis*ari"e *e"+r > A$i a"e", care imitau miscarile tigrului, caprioarei, ursului, maimutei si pasarii, pentru a !indeca $oli, pentru a intari picioarele si pentru a incetini procesul de im$atranire. #ceste miscari" au fost larg popularizate si au fost indragite de foarte multi oameni. &e atunci Qigong-ul s-a dez!oltat neincetat. Incepand cu anii ;6- Qigong-ul a inceput sa fie practicat la scara larga, sa fie cercetat si popularizat si a o$tinut rezultate remarca$ile. #u fost infiintate #sociatii de Cercetare in multe pro!incii si orase, sectii Qigong in spitale, departamente de cercetare a acestui fenomen in multe institutii de cercetare si sanatorii Qigong. In multe din colegiile medicale chineze a inceput predarea cursurilor de Qigong. Cu toate acestea in timpul <e!olutiei Culturale Chineze (9:E6-9:4E), (artidul Comunist si Garzile <osii au interzis practicarea Qigong-ului care a re!enit timid in actualitate prin 9:4D. Interesul pentru Higong a cunoscut un real a!ant in China anilor ;D-. #stazi, mai mult de 4- de milioane de chinezi practica Qigong in fiecare zi. %ntuziasmul practicarii Qigong-ului a cuprins $irourile, scolile, fa$ricile si minele. *e practica Qigong in parcuri si gradini. In +ei)ing exista zeci de locuri in parcuri unde se practica Qigong. #cest lucru arata ca oamenilor le place sa practice Qigong pentru ca simt $eneficiile lui, atat din punct de !edere fizic cat si mental. Multe persoane care au in )urul !arstei de 9-- de ani si care au practicat Qigong mult timp, detin inca o sanatate excelenta, o tensiune arteriala constanta, !edere si auz $une, dorm profund, sunt !i!ace, au o !oce puternica si un mers sigur. &easemenea se im$olna!esc rareori. In ultimii =- de ani cercetarile intreprinse de specialistii chinezi asupra efectelor Qigong-ului au aratat ca practicarea lui poate mari rezer!ele de energie ale organismului, poate reduce consumul de energie si im$unatati meta$olismul diferitelor sisteme ale organismului. Insufletiti de po!estile despre !indecarile miraculoase ale maestrilor de Higong multi occidentali calatoresc in China pentru a se trata acolo. &in fericire in ultimii ani Qigong-ul a patruns si in alte tari de!enind o importanta componenta a medicinii sociale si a autoeducatiei.

In R+ a$ia, Qigong-ul $enefic sanatatii si intelepciunii, $enefic !ietii insasi (Z-+$)-!a 4a$)s-e$) 4i0-i QiG+$)), promo!at din 9::E de catre maestrul Li$ 3ai Ti$) atat prin cursuri de initiere cat si prin tratamente, a cunoscut o deose$ita dez!oltare, punand astfel la dispozitia celor interesati de o sanatate proprie cel putin $una, o metoda ce a fost testata cu succese deose$ite in ultimii aproximati! /6 --- de ani. 5a*?

Re)!"i @S(at!riA pe$tr! Pra*ti*a$t!" #e Qi)+$)


Qigong este o cale, nu un scop iar de-a lungul acestei cai exista multe indicatoare rutiere". # simti energia (Qi), a crede ca o simti, a in!ata sa o directionezi cu miscari fizice sau doar cu mintea, etc, sunt pasi facuti pe un drum care nu se sfarseste niciodata. ?rmatoarele reguli (sfaturi) sunt menite sa pregateasca practicantul de Qigong pentru o !iata disciplinata si nu pentru a-i oferi o rasplata imediata a efortului depus.

B6N! (i i$*apata$at i$ *eea *e pri&este p"a$i(i*area pr+)res!"!i


#ceasta este una dintre greselile cele mai frec!ente pe care le fac incepatorii. Cand incepem sa practicam Qigong, suntem plini de entuziasm si nera$dare. Cu toate acestea, uneori nu in!atam atat de repede pe cat ne-am dori, de!enim nera$datori si incercam sa fortam lucrurile. Be facem un program personal. astazi !reau sa-mi incalzesc &an Tian-ul, in anume zi doresc sa o$tin rezultate nota$ile in timpul Micului Circuit Ceresc, etc. #ceasta cale este gresita. Qigong-ul nu este o sarcina pe care tre$uie sa o duci la $un sfarsit intr-un inter!al de timp anume. I$ Qi)+$) $!-ti p+ti pr+)ra a PROGRESUL. #cest lucru nu !a face altce!a decat sa-ti incetineasca dez!oltarea. T+t!" se &a i$ta p"a "a ti p!" sa!. Da*a (+rte0i "!*r!ri"e, e"e NU se &+r i$ta p"a i$ +# $at!ra"

C6C+$*e$trea0a-ti ate$tia as!pra !$!i si$)!r "!*r!


#tunci cand practici Qigong nu fi atent la diferitele fenomene sau senzatii care apar in corpul tau. @ii constient de ceea ce se intampla dar concentreaza-te asupra a ceea ce faci in acel moment. &aca ii permiti mintii sa plece" acolo unde simti ca se intampla ce!a interesant", energia !a urma mintea si !a interactiona cu tendinta naturala a corpului de se reechili$raK Bu te astepta sa se intample nimic si nu-i permite mintii tale sa um$le hai-hui in cautarea di!erselor fenomene. Mai mult chiar, nu incepe sa e!aluezi sau sa )udeci fenomenul, intre$andu-te, de exemplu, &an Tian-ul meu este mai cald astazi decat ieriM" sau ?nde se afla acum energia;:6 .ii CONSTIENT #e *e se i$ta p"a, #ar $! #a ate$tie2 Cand conduci o masina nu te urmaresti in timp ce schim$i !iteza sau cand apesi

pedalele. (ur si simplu mintea ta se afla acolo unde !rei sa a)ungi iar tu iti lasi corpul sa conduca masina aproape in mod automat.

D6E&ita )a$#!ri"e *are ra a$ "e)ate #e +ri)i$ea "+r


#ceasta este o pro$lema ce tine de antrenarea mintii. @iecare idee este puternic legata de originea ei. &aca nu reusesti sa tai" legatura dintre idei si sursa lor, mintea nu poate fi culti!ata si nici energia (Qi). &easemenea !ei descoperi deseori ca, desi ai intrerupt fluxul de ganduri razlete, in timpul practicii sunt generate noi idei. &e exemplu, cand descoperi ca &an Tian-ul tau este cald (fier$inte), iti aduci imediat aminte unde se mentioneaza acest lucru intr-o carte pe care ai citit-o sau cum a descris acest fenomen Maestrul tau si incepi sa compari experienta ta cu acestea. *au poti incepe sa te intre$i care este urmatorul pas pe care tre$uie sa-l faci. Toate aceste ganduri te !or indeparta de pacea si calmul necesare practicii, mintea ta !a fi confuza, imprastiata iar tu !ei o$osi repede.

E6%si$ @S-e$A $! tre/!ie sa se "ase 9(!rata: #e peisa,


%ste !or$a tot despre culti!area mintii (7sin). Cand mintea nu se afla su$ control orice element exterior o poate indeparta" de corp. Tre$uie sa te educi in asa fel incat zgomotele, mirosurile, con!ersatiile si alte elemente care distrag atentia sa nu-ti influenteze concentrarea. % $ine sa fii constient de ceea ce se intampla in )urul tau dar mintea ta tre$uie sa ramana calma atunci cand exersezi.

>6Re)"ea0a-ti a*ti&itatea se'!a"a


%ste indicat sa nu ai relatii sexuale cu cel putin ,1 de ore inainte sau dupa practicarea Qigong-ului. (rin sex se pierde Qi iar in acest fel ni!elul energiei din partea inferioara a corpului scade su$ normal. (racticand Qigong in aceste conditii e ca si cum ai face exercitii cu greutati imediat dupa ce ai facut sex. Mai mult chiar, atunci cand energia este deficitara senzatiile resimtite nu sunt la fel de clare ca de o$icei. ?nul dintre scopurile Qigong-ului este sa dez!olte procesul de transformarea a energiei (Qi) in esenta (Oing) si de folosire a acestei esente pentru hranirea corpului. #tunci cand un $ar$at face sex el cedeaza" din stocul" lui de Qi partenerei sale. Multi maestri de Qigong insista chiar ca practicantul sa nu ai$a relatii sexuale cu trei zile inainte si dupa ce a practicat. In timpul unei relatii sexuale femeia primeste de o$icei Qi iar $ar$atul pierde energie prin e)aculare. % indicat ca femeile sa nu practice Qigong decat dupa ce corpul lor a digerat" Qi-ul o$tinut de la $ar$at.

F6Sa $!-ti (ie $i*i prea *a"# #ar $i*i prea re*e
Temperatura in camera in care practici nu tre$uie sa fie nici prea mare nici prea mica. %ste indicat sa practici intr-un mediu cat mai conforta$il care sa nu-ti tul$ure mintea si culti!area.

G6.ii ate$t "a *e"e *i$*i s"a/i*i!$i


Cele cinci sla$iciuni se refera la sla$irea celor cinci organe 0in. inima, ficatul, plamanii, rinichii si splina. Cand o$ser!i ca unul din aceste cinci organe este sla$it practica cu mare gri)a si in mod gradat. (ractica Qigong este mai mult interna si in directa legatura cu aceste cinci organe. &aca nu practici cu mare gri)a si in mod gradat in acest caz, e ca si cum ai forta o persoana sla$ita sa alerge ,- Im. #cest lucru nu o !a intari ci ii !a crea pro$leme si mai mari. &in acelasi moti!, atunci cand ai o pro$lema de sanatate in interiorul corpului distri$utia si circulatia interna a energiei sunt deran)ate. &aca practici Qigong in acest caz pro$lema ta se poate agra!a sau poti interfera cu procesul natural de !indecare. %xista anumite exercitii care sunt create pentru a !indeca pro$lemele aparute in interiorul corpului dar pentru a folosi aceste exercitii ai ne!oie de o foarte $una intelegere a starii energetice din corpul tau.

H6N! sta *! (ata spre #ire*tia #i$ *are /ate &a$t!"


Bu practica afara atunci cand $ate !antul si mai ales nu sta cu fata spre directia din care sufla !antul. Cand practici Qigong exersezi atat intern cat si extern. % normal sa transpiri iar pentru ca esti relaxat porii pielii sunt larg deschisi. &aca iti expui corpul in acest moment !antului rece, !ei raci.

I6N! p!rta -ai$e *are sa te stra$)a si<sa! *!rea


(oarta intotdeauna haine largi in timpul practicii deoarece acest lucru te !a a)uta sa te simti conforta$il. Bu purta curea. #$domenul este poate cea mai importanta zona in practica Qigong si de aceea tre$uie sa ai gri)a sa nu limitezi miscarile acestei zone.

BJ6N! *+$s! a prea )rasi i sa! #!"*i

!"te a"i e$te /+)ate i$

In timpul practicii tre$uie sa-ti controlezi si dieta. #limentele cu un $ogat continut in lipide (grasimi) sau glucide (zaharuri) !or mari cantitatea de @oc din organism si astfel mintea de!ine imprastiata. Consuma mai multe fructe si legume si fereste-te de alcool si tutun.

BB6N!-ti atar$a pi*i+are"e "a

ar)i$ea pat!"!i

(e !remuri cel mai o$isnuit loc pentru practicarea Qigong-ului era /patul. (entru ca ma)oritatea paturilor erau inalte, daca stateai pe margine picioarele iti atarnau deasupra podelei. Cand practici Qigong am$ele picioare tre$uie sa atinga podeaua. &aca acest lucru nu se intampla greutatea corpului !a apasa pe partea inferioara a coapselor si !a reduce circulatia Qi-ului si a sangelui.

BC6N! pra*ti*a *! &e0i*a p"i$a


Mergi la toaleta inainte de a incepe sa exersezi. &aca simti ne!oia sa faci acest lucru in timpul practicii, opreste-te si mergi la toaleta. #ltfel concentrarea ta !a fi deran)ataK

BD6N! s*arpi$a +

a$*ari e

&aca simti ne!oia sa te scarpini, de exemplu o insecta care se plim$a pe tine sau care te-a piscat, nu te alarma si ramai calm. &irectioneaza Qi-ul inapoi in Aia &antian. <espira de cate!a ori si constientizeaza locul in care te afli. #poi poti sa te scarpini. &aca senzatia de mancarime este rezultatul redistri$uirii Qi-ului in corpul tau, fii calm si nu-ti concentra mintea in acel loc. (ur si simplu ignora senzatia si permite fenomenului sa se intample. Cand echili$rul a fost resta$ilit, mancarimea !a inceta. &aca te !ei scarpina in acel moment, mintea ta !a fi deconcentrata iar mainile !or interfera cu procesul natural de reechili$rare a energiei din corp.

BE6N! per ite sa (ii #era$,at /r!s*


% $ine sa e!iti sa fii deran)at $rusc. Totusi daca acest lucru se intampla, linisteste-ti mintea. Bu tre$ui sa-ti pierzi stapanirea de sine cu nici un pret. Ce s-a intamplat, s-a intamplatK Bu mai poti schim$a nimic iar ener!andu-te nu !ei re0+"&a nimic. Ce tre$uie sa faci este sa impiedici astfel de lucruri sa se intample in !iitor.

B>6N! te "asa 9(!rat: #e peisa,!" 9i$ter$:


% foarte normal ca in timpul practicii sa o$ser!i ca ce!a anume se intampla in corpul tau. &e exemplu, poate ca simti energia miscandu-se mai clar ca de o$icei iar acest lucru iti exalta spiritul. Tocmai ai cazut in capcana. Mintea ta si-a pierdut concentrarea, lucru periculos si daunator. Tre$uie sa in!eti cum sa constientizezi ceea ce se intampla in corpul tau fara sa-ti pierzi concentrarea.

BF6N! p!rta -ai$e tra$spirate

Cand hainele sunt ude din cauza transpiratiei nu te !ei simti conforta$il in ele iar concentrarea ta !a a!ea de suferit. *chim$a-ti hainele cu altele uscate si apoi reia-ti practica.

BG6N! pra*ti*a *a$# iti este (+a e sa! *! st+ a*!" p"i$
Bu e indicat sa practici cand ai stomacul plin sau cand iti este foame. Cand ti-e foame este dificil sa te concentrezi iar cand ai stomacul plin, practica !a afecta digestia.

BH6Ra ai *a"

i$ +ri*e *+$#itii

*e crede ca energia corpului este in mod direct afectata de schim$arile din starea !remii. &e aceea nu este indicat sa practici atunci cand !remea se schim$a $rusc deoarece in acest fel !ei interfera cu a)ustarea naturala a corpului la noile conditii de mediu. &easemenea nu !ei putea simti energia ca de o$icei. Tre$uie sa incerci intotdeauna sa ramai neutru din punct de !edere emotional atunci cand practici QigongC chiar daca esti deran)at de un dezastru natural (un cutremur, de exemplu) tre$uie sa ramai calm astfel incat energia sa fie su$ control.

BI6As*!"ta #+ar A#e&ar!"


Tre$uie sa ai incredere atunci cand practici Qigong. Bu e $ine sa asculti sfaturile celor care nu au experienta in Qigong sau care nu cunosc exact starea in care se afla corpul tau. ?nele persoane isi asculta colegii de practica po!estind cum au a)uns ei la un anumit ni!el sau cum au !indecat ei o anume pro$lema de sanatate si incearca apoi or$este sa foloseasca aceeasi metoda. Tre$uie sa intelegi ca fiecare persoana are un corp diferit de al celorlalti, sanatatea fiecaruia este putin diferita de a celorlalti si ca fiecare in!ata in mod diferit. Cand !a sosi momentul sa in!eti ce!a nou, !ei intelege ce-ti tre$uie6 Ia-o incetisor si ai intotdeauna incredere in practica taK

CJ6N! te ap"e*a si $! a#+r i


Bu e indicat sa practici atunci cand iti este somn. % periculos sa folosesti o minte o$osita pentru a directiona energie. &easemenea cand esti somnoros corpul tau !a tinde sa se incline sau chiar sa cada iar o pozitie gresita !a impiedica circulatia energiei. Cand iti e somn este $ine sa te odihnesti iar a$ia apoi sa-ti reiei practicaK

CB6N! e#ita at!$*i *a$# esti $er&+s sa! s!res*itat


Bu e $ine sa meditezi cand esti prea tul$urat din cauza unei emotii puternice (furie, fericire, etc.). deoarece in acest caz mintea nu mai este concentrata iar meditatia iti poate face mai mult rau decat $ine.

CC6N! s*!ipa
% normal sa produci multa sali!a in timpul practicii. #ceasta tre$uie inghitita pentru a umezi interiorul gatului. Bu scuipa sali!a pentru ca ar fi o mare pierdere iar acest lucru iti !a deran)a si concentrareaK

CD6N! te i$#+i #e s!**es si $! #e&e$i "e$es


Cand incepi sa practici pentru prima data Qigong tre$uie sa ai incredere in ceea ce faci si sa nu incepi sa te indoiesti de !aliditatea lui sau sa te intre$i daca exersezi corect. &aca !ei incepe sa te indoiesi chiar de la inceput, !ei de!eni lenes si !ei incepe sa te intre$i daca !rei cu ade!arat sa mai continui. In acest caz nu !ei o$tine nici un succes iar practica ta nu !a dura pre multK

CE6N! *a!ta s!**es!" rapi#


(ractica Qigong dureaza mult in timp iar progresul este lent. Tre$uie sa ai ra$dare, o !ointa puternica si incredere pentru a-ti atinge scopulK 2ipsa gra$ei si naturaletea sunt cele mai importante reguliK

9RIDICAREA RINIC%ILOR: 1 UN E=ERCITIU, MULTIPLE 5ENE.ICII


3rice persoana ce participa pentru prima data la cursul de initiere in tainele stra!echiului Qigong, initiere realizata in cadrul scolii Qi"i$)+$) de catre maestrul Li$ 3ai Ti$), face cunostinta in mod in!aria$il cu acest exercitiu relati! simplu si care poate fi executat de oricine in aproape orice circumstante. Cei curiosi a)ung mai de!reme sau mai tarziu sa afle ca un exercitiu asemanator exista si in 0oga. #cest lucru nu este de mirare de!reme ce +udismul a fost adus in China in timpul dinastiei 7an din locul sau de origine, India, in )urul anului II d.7r.. In practica 0oga acest exercitiu se numeste ASKINI MUDRA. In lim$a sanscrita !#ra inseamna gest iar as7i$i, cal. &enumirea exercitiului pro!ine de la faptul ca dupa eliminarea fecalelor, calul dilata si contracta de mai multe ori anusul. Iata asadar ca nu doar chinezii se pot lauda cu atenta supra!eghere a miscarilor animalelor, miscari transpuse apoi in exercitii utile sanatatii omului (!ezi Miscarile Celor Cinci #nimale" din practicile chineze).

&in punctul de !edere al unui 'oghin, acest exercitiu implica contractia sfincterului anal si a planseului pel!ian (a $azinului). @ortificandu-se musculatura acestei regiuni se e!ita ptozele (deplasarile) rectului, uterului, !aginului si !ezicii urinare. Contractia si dilatarea succesi!a a sfincterului anal pre!ine totodata hemoroizii iar !enele anusului sunt in mod fa!ora$il influentate si decongestionate. (entru !iitoarele mame exercitiul este deose$it de important deoarece el actioneaza asupra ansam$lului genital. ?n planseu pel!ian suplu si in acelasi timp puternic este de dorit in cazul cand se doreste o nastere fara dureri. &eoarece actiunea gestului calului" asupra partii pel!iene a parasimpaticului este deose$it de intensa, re$elele cazuri de constipatie sunt com$atute eficient. Influenta lui nu se limiteaza doar la actiunea asupra sistemului ner!os autonom care regleaza miscarile de e!acuare ale colonului si ale rectului ci se extinde si asupra peristaltismului partii terminale a tu$ului digesti!. In plus influenta lui se face simtita si la ni!elul muschilor care cola$oreaza la eliminarea fecalelor. In ceea ce pri!este muschii este interesant de mentionat ca prin ridicarea rinichilor" se antreneaza si unul dintre muschii foarte importanti ai zonei pel!iene care nu poate fi tinut in forma" in alt fel. %ste !or$a despre muschiul pu$ococcigian ((C) care are forma unui hamac si care se intinde de la $aza coloanei !erte$rale pana la pu$is. ?n muschi (C $ine antrenat amplifica durata orgasmului deopotri!a la femeie cat si la $ar$at si a)uta femeile care nu au experimentat inca aceasta placere sa o o$tina (in sfarsitK). Tocmai de aceea mai este denumit si muschiul dragostei". *e intelege asadar de ce persoanele iu$itoare" !or dori sa ai$a un muschi pu$o-coccigian $ine antrenat". #cest muschi are o deose$ita importanta in atingerea continentei sexuale (separarea orgasmului de e)aculare, la $ar$at, atenuarea descarcarilor explozi!e in timpul orgasmului si reducerea secretiilor menstruale la femeie) care urmareste eliminarea pierderilor" energetice in urma actului amoros, continenta ce poate duce apoi la ascensionarea energiei cunoscute su$ numele de Gundalini *haIti". #stfel acesta poate dura ore intregi fara ca cei doi parteneri sa o$oseasca. In plus in acest fel se realizeaza si o rafinare a energiilor su$tile transferate de la un partener la altul. In afara a!anta)elor semnalate pe plan sexual, fortificarea muschiului (C are si alte moti!atii importante. 3 stare sla$a a acestui muschi conduce la o rigiditate cronica ce poate cauza, la randul ei, dureri la $aza coloanei !erte$rale. %xista date conform carora un muschi (C neantrenat sla$este imunitatea organismului impotri!a unor $oli din domeniul genital, cum ar fi. !aginita, micozele, dereglari hormonale si chiar unele forme de cancer. #cest exercitiu constituie dealtfel si $aza unor exercitii pentru im$unatatirea !ietii intime, puse la punct in anii R6- de catre un medic de origine americana, #rnold Gegel. #cesta a redescoperit de fapt practici ce se folosesc de mii de ani in India si China, fapt do!edit de prezenta acestui exercitiu in cadrul unei arte !echi de mai $ine de 6 --- de ani.

Iata deci cum un simplu" exercitiu ce poate fi in!atat usor si executat la fel de usor este de un real folos acolo unde de o$icei se cheltuie multa energie si $ani pentru rezol!area pro$lemelor de sanatate. @ie ca se numeste #sSini Mudra, exercitiu Gegel sau <idicarea <inichilor importanta este practicarea lui cu perseverenta pentru ca efectele $enefice sa se faca resimtiteKKK

5a#!a$,i$ @Pa T!a$ C-i$A sa! 5r+*ar#!" i$ Opt Se*ti!$i


&#30IB este un sistem unic de metode aparute in China, in urma cu mii de ani, pentru mentinerea sanatatii, indepartarea $olii si prelungirea !ietii. %l reprezinta practic sursa tuturor exercitiilor de Higong moderne. Tocmai de aceea se poate spune ca stra!echiul &ao'in este mama" Qigong-ului modern. &upa cum arata documentele istorice, metodele &ao'in au inceput sa apara inca din preistorie, inainte de dinastia *hang (sec. 94-99 i.d.7.) si au a)uns la maturitate in timpul *tatelor Com$atante. Inscriptia pe o $ucata de )ad din aceasta perioada, pastrata acum la Muzeul Tian)in, este cea mai !eche scriere despre exercitiile &ao'in. (e ea se poate citi." I$spira +#ata, pr+(!$# si #ire*ti+$ea0a-ti respiratia i$ ,+s (spre Aia &antian)6 Pastrea0-+ a*+"+6 Ap+i e'pira si #ire*ti+$e0a-ti respiratia i$ s!s, *a + "a#ita *e *reste, *atre #ire*tia +p!sa *e"ei #e i$spiratie, pa$a "a *apat6 Ast(e" ese$ta *er!"!i &a !r*a iar ese$ta pa a$t!"!i &a *+/+ri6 Ce" *e respe*ta a*easta "e)e &a trai, a"t(e" &a !ri6" #ceasta este o descriere a intregului proces de respiratie din practica &ao'in. (icturile &ao'in din timpul dinastiei 7an descoperite intr-un mormant la MaSangdui langa Changsha, capitala pro!inciei 7unan, reprezinta cele mai !echi descrieri grafice ale practicii &ao'in. In aceste picturi sunt reprezentati oameni de am$ele sexe si de !arste diferite in mai mult de 1- de posturi, imitand diferite animale (dragonul, pasarea, maimuta, ursul sau cocostarcul). &upa dinastia 7an, sistemul &ao'in a inceput sa fie dez!oltat si mai mult de medici sau taoisti a)ungandu-se la aparitia altor forme cum ar fi. SuHinxi ()ocul celor cinci animale), taixifa (arta respiratiei interne), 'i)in)ing (exercitii pentru intarirea tendoanelor) si /a#!a$,i$ ($rocardul in opt sectiuni). Pi*t!ri"e Da+Li$ #e "a Ma7a$)#!i

%xista doua forme de $rocard - una care se executa stand )os si cealalta in picioare. &i!ersi autori atri$uie originea acestor exercitii lui 5hong 2i din dinastia Tang (E9D-:-4). &escrierea setului de opt exercitii in pozitie sezand a aparut pentru prima data in 5hongli +aduan)infa, apendice al Aiuzhen *hishu (5ece Texte pentru *tudiul <ealitatii). 3riginea acestor exercitii conduce catre o introducere scrisa de 5eng 5ao, un a!ocat ce a murit in )urul anului 996-, autor al unei enciclopedii despre alchimia interna (&aoshu). Fcele opt exercitii ale lui 5hong 2i, spune el, au fost inscrise pe un zid de piatra de mana lui 2T &ong$inC astfel ele au fost transmise lumii intregiF. *e spune ca 5hong 2i a fost profesorul +atranului 2T precum si precursorul Taoismului <ealitatii Complete, scoala din care a facut parte si Chang *an-eng caruia i se atri$uie originea Tai Chi Chuan-ului. +rocardul in opt sectiuni este considerat ca un amestec de tehnici din gimnastica, de a$sor$tie a respiratiei, de !izualizare si de alchimie interna. LM D+$)/i$) 2egenda ii atri$uie generalului 0ue @ei finisarea $rocardului (pozitia in picioare), lucru intamplat in timpul dinastiei *ong de *ud (9944-9,4:). #cesta a pus la punct un set de doisprezece exercitii care erau folosite pentru antrenarea soldatilor denumite FOpt 5r+*ar#!ri Preti+aseF. #cest nume a fost dat de steagurile de matase folosite de soldati, steaguri pe care se aflau $rodate Ce"e Opt Tri)ra e @5a)!aA ale 0i)ing. ?nele din aceste exercitii, realizate cu mai putina forta si fara greutatea echipamentului militar, au fost adaptate mai tarziu pentru stilul usor de antrenament su$ denumirea de 5r+*ar#!" i$ Opt Se*ti!$i sau Ce"e Opt C+ +ri. Tot in !remea dinastiei *ong de *ud, +rocardul taoist a patruns si in manastirea *haolin el fiind folosit ca exercitiu de incalzire de catre calugari, asa cum se arata intr-un text cunoscut ca *he *heng 0ao'i. In timpul dinastiei Qing (9E11-9:99) circula un manuscris intitulat 4i,i$,i$) (Manual cu %xercitii pentru Intarirea Tendoanelor). #cesta continea urmatoarele capitole. teoria generala a 'in)in)ing, tratat de fortificare interna, intarirea interioara a

eroului mistic, +pt e'er*itii #e /r+*ar# pe$tr! (+rti(i*area e'ter$a a er+!"!i isti*, desenele celor doisprezece pozitii. Ge$era"!" 4!e .ei In 9D61 un anume Nang 5u'uan care petrecuse trei luni la manastirea *haolin a !azut manuscrisul si a recunoscut exercitiile taoiste +aduan)in care au fost transmise aproape intacte in !remea noastra. +rocardul practicat in picioare a de!enit foarte cunoscut in 9:,E cand N.C. Nang si Gunsun 7oh l-au pu$licat intr-un ziar din *hanghai producand o furie !iolenta in randul instructorilor de Tai)i si Nushu. 2umea a inceput sa !or$easca despre el iar +rocardul a fost introdus in programul de antrenament al artelor martiale. *e spune ca insusi Mao 5edong il practica frec!ent. +rocardul a fost unul dintre primele exercitii rea$ilitate la inceputul deceniului al saselea al secolului trecut in China. %l este recomandat in mod special celor care lucreaza la $irou in fiecare zi. %ficacitatea lui, usurinta cu care poate fi in!atat si timpul scurt in care poate fi exersat sunt principalele caracteristici ale acestui set de exercitii. (racticand regulat 5r+*ar#!", organele interne precum si muschii si tendoanele se !or intari. In timpul practicarii fiecare parte a organismului este implicata, respiratia si miscarile corpului sunt lente, respiratia este ritmica si in armonie cu miscarile corpului. &ar sa !edem care sunt pro$lemele de sanatate care pot fi rezol!ate de fiecare exercitiu in parte. 1. (rimul exercitiu are efect asupra tuturor organelor interne, a)uta la cresterea capacitatii pulmonare, alunga o$oseala, intareste muschii si oasele spatelui, acti!eaza circulatia prin Triplul Incalzitor (*an)iao) care este responsa$il de sintetizarea si distri$uirea energiei in corp. #cest prim exercitiu pregateste muschii si organele interne pentru formele urmatoare. 2. #l doilea exercitiu stimuleaza functiile respiratorie si circulatorie, intareste muschii pieptului, $ratelor si umerilor si tonifica meridianele plamanului si intestinului gros. =. #l treilea exercitiu stimuleaza organele interne si a)uta la pre!enirea $olilor gastro-intestinale. <egleaza energia stomacului si a pancreasului im$unatatind astfel digestia, tranzitul intestinal si circulatia sanguina.

4. #l patrulea exercitiu intareste muschii ochilor, muschii gatului impiedicand astfel aparitia pro$lemelor la !erte$rele cer!icale, stimuleaza circulatia sanguina la ni!elul capului eliminand o$oseala, ametelile si alte dereglari functionale ale sistemului ner!os central. %ste in mod special $enefic celor care sufera de hipertensiune si arterioscleroza. 6. #l cincilea exercitiu are efect asupra inimii si im$unatateste functionarea sistemului ner!os. E. #l saselea exercitiu are efect de marire a Qi-ului intern, stimuleaza cortexul cere$ral si sistemul neuro!egetati!, im$unatateste circulatia sangelui, mareste forta fizica. 4. #l saptelea exercitiu intareste muschii lom$ari (salele) si im$unatateste functionarea rinichilor si a glandelor suprarenale. Cei care sufera de hipertensiune sau arterioscleroza nu tre$uie sa co$oare capul prea mult. D. #l optulea exercitiu distri$uie energia in tot corpul.

(entru ca acest set de exercitii sa ai$a un efect $enefic asupra sanatatii, el tre$uie a$ordat cu incredere, sinceritate si perse!erenta. &oar cu incredere !a puteti dez!olta sinceritatea si !a puteti concentra in timpul practiciiC doar cu sinceritate puteti perse!era in practica si puteti o$tine succese !izi$ileC si doar cu perse!erenta puteti o$tine efecte $enefice. %ste indicat sa practicati cel putin o data pe zi. Cei care doresc sa se refaca in urma unei pro$leme de sanatate pot exersa +rocardul de trei ori pe zi dar nu tre$uie sa o$oseasca exersand. &eoarece cate!a din exercitiile din acest set implica intinderi e indicat sa nu fortati dincolo de punctul in care apare disconfortul.

QIGONG - ARTA CULTIVARII VIETII


Qigong-ul este arta mentinerii si intaririi sanatatii, o metoda de conser!are" a !ietii, de intarire a corpului fizic si dez!oltare a intelepciunii, ce inglo$eaza, pe langa antrenamentul fizic, filozofia antica si intreaga traditie a culturii chineze. #re un rol acti! in pre!enirea im$olna!irii si tratamentul afectiunilor, prote)and si intarind sanatatea, opunandu-se im$atranirii premature si prelungind !iata. &e aceea, in antichitate, Qigong-ul era considerat ca fiind metoda de eliminare a $olilor si de prelungire a !ietii". Inceputurile Qigong-ului, radacinile sale, se pierd unde!a in negura timpului, in urma cu peste 4--- de ani, in prezent dez!oltanduse ca o noua stiinta, stii$ta &ietii. Qi (se citeste Rci;) inseamna Renergie;, acea energie esentiala sau !itala care insufleteste intreaga materie, fie ca este !or$a de organismele !ii sau de materia amorfa, in filosofia orientala, fiind predominanta ideea unitatii tuturor lucrurilor si

fenomenelor existente in naturaC aceasta energie primordiala sau esentiala este in continua miscare, organismele !ii aflandu-se intr-un permanent schim$ energetic cu mediul incon)urator si prin intermediul acestuia - cu intregul uni!ers. G+$) (se citeste RIung; ca in RIung fu;) inseamna maiestrie (munca, autodisciplina, desa!arsire)C asadar, notiunea de 8i)+$) (se citeste RciIung;), sar putea traduce prin maiestria energei, ceea ce se refera pe de o parte calitatile acesteia, iar pe de alta parte la calitatile practicantului, care poate de!eni un maestru al energiilor. #stfel, Qigong-ul este $aza medicinei traditionale chineze, dar si a artelor martiale. Calitatea exercitiului de Qigong afecteaza in mod direct rezultatele. S*+p!" pra*ti*arii Qi)+$)-!"!i este a*! !"area si sp+rirea Qi-!"!i, sa!, *! a"te *!&i$te, 9*!"ti&area Qi-!"!i a#e&arat:. # poseda suficienta energie" ade!arata inseamna de fapt a a!ea o sanatate excelenta. Iar secretul in aceasta practica este perseverentaK Qigong-ul, are pe de o parte un *ara*ter pr+(i"a*ti*, a)utandu-i pe practicanti sa e!ite drumurile prea dese pe la spitale, precum si efectele secundare ale medicamentelor chimice, iar pe de alta parte, ofera te-$i*i #e trata e$t rapi#, si p"! si e(i*ie$t, pentru multe afectiuni cu o raspandire larga, cum ar fi durerile de cap, insomnia, durerile de spate, etc. Toata lumea stie ca facand zilnic gimnastica putem e!ita multe $oli si toti au auzit de gimnastica de recuperareC insa foarte putini au idee cat de eficient este Qigong-ul in acest sensC in multe pri!inte acest tip de Qigong seamana cu miscarile din gimnastica, diferenta fundamentala fiind activitatea mentala, respecti! concentrarea atentiei pe diferite aspecte in timpul practicii, pe care Qigong-ul pune un accent deose$it, fara de care efectul este diminuat. (utem practica exercitiile de Higong "a +ri*e &arsta, in orice loc si indiferent de cat de ocupati am fi, tre$uie doar sa ne impunem un mic efort de !ointa pentru a acorda putina atentie si sanatatii noastre. &e aceea, se poate afirma ca Higong-ul este o ade!arata arta de a fi si a ne mentine sanatosi, + a#e&arata arta #e *!"ti&are a Vietii. Cand Qigong-ul a fost adus pentru prima data in 3ccident din China, oamenii au pri!it aceasta arta ca pe ce!a mistic iar acest lucru i-a impiedicat sa o perceapa asa cum este ea in realitate. I s-au dat tot felul de interpretari mistice si i-au fost atri$uite chiar idei superstitioase. &esi regreta$il, acest lucru este foarte normal/ iar el continua sa existeK Incercand sa inteleaga culturi diferite de a lor, oamenii se straduiesc deseori sa gaseasca solutiile propriilor pro$leme in ceea ce au de oferit aceste noi culturi. #sa cum diferite lucruri din cultura occidentala par exotice altor culturi si Qigong-ul a fost pri!it ca ce!a exotic. 3ameni au inceput sa petreaca mult timp imaginandu-si" tot felul de lucruri > fara insa ca ce!a real sa se petreaca. Qigong-ul a fost considerat un panaceu

pentru toate bolile pe care medicina occidentala nu le putea vindeca". 3ccidentalii au asteptat pur si simplu ca aceasta arta milenara sa ii a)ute sa se !indece fara ca ei sa faca nimic. #u considerat ca pot doar sa realizeze cate!a miscari, fara alt efort, iar magicul" Qigong se !a ocupa singur de pro$lemele lor. Qi)+$)-!" $! are $i i* a)i* i$ e". %ste doar putin cam nou/ pentru unii. *i nu functioneaza" daca se foloseste doar minteaC tre$uie folosite i$tea si *+rp!"i pre!$aK &e fapt este important sa se foloseasca si s!("et!". *tudiile realizate in China asupra efectelor Qigong-ului au aratat ca, pentru ca Qigong-ul sa functioneze", tre$uie sa fie prezente *i$*i e"e e$te #e /a0a. &aca macar unul dintre aceste elemente lipseste, Qigong-ul nu isi !a putea indeplini functiile de pre!enire si !indecare a $olilor. #ceste cinci elemente sunt. is*area, respiratia, *+$*e$trarea, re"a'area si atit!#i$ea6 MISCAREA C+rp!" tre/!ie is*atK @ie ca miscarile sunt largi sau reduse ca amplitudine, nu conteaza. Corpul tre$uie pus in miscare, lucru esential pentru sanatate. +ineinteles daca miscarile sunt reduse ca amplitudine e ne!oie de mai multe repetari. *i in!ers, daca miscarile sunt largi. 2a fel ca la antrenamentul cu greutati, unde se pot face repetari putine cu o greutate mare sau multe repetari cu greutati mai mici. #celasi concept se aplica si in Qigong depinzand de intentia si scopul practicantului. Miscarile reduse ca amplitudine !or face sa circule mai putina energie astfel incat !a fi ne!oie de mai multe repetari pentru a pune in miscare o cantitate mai mare de energie. &aca miscarile sunt largi, punandu-se astfel in miscare incheieturile, ligamentele si muschii, atunci !or fi necesare mai putine repetitii. Miscarea in Qigong poate fi inceata si uniforma, extrem de inceata dar facuta in asa fel incat sa fie simtita" sau mai rapida dar totusi lina, uniforma. Nu trebuie realizate miscari violente sau smucite. RESPIRATIA Tre$uie sa mai si respiramK Toata lumea stie acest lucru. (ro$lema e cum respiram. Respiratia pr+(!$#a este mult mai $enefica si este de preferat celei s!per(i*ia"e, care se realizeaza folosind doar o parte din capacitatea pulmonara. <espiratia profunda oxigeneaza corpul si realizeaza un masa) al organelor interne, impunand un ritm care a)uta la o relaxare mai profunda. .+"+si$# + ast(e" #e respiratie i$tea #e&i$e ai *a" a si ai *+$*e$trata iar s!("et!" ai #es*-is6 In Qigong se folosesc mai multe moduri de a respira, dar ma)oritatea tipurilor de respiratie implica orientarea acesteia catre a$domenul inferior. &e exemplu respiratia i$&ersa" se realizeaza prin comprimarea a$domenului pe inspiratie si relaxarea lui pe expiratie iar respiratia *+ p"eta" prin umplerea mai intai a

partii inferioare a plamanilor si a zonei a$domenului inferior iar mai apoi si a partii superioare. CONCENTRAREA Mi$tea tre/!ie *+$*e$trata i$ +# re)!"at. #cest lucru a)uta la mentinerea unei acti!itatii mentale constante. &aca mintea nu mai este folosita, ea nu !a mai putea lucra la capacitate maxima atunci cand !a fi ne!oie. (e masura ce neuronii, celulele ce alcatuiesc creierul, nu mai sunt intre$uintati, mintea de!ine lenesa, intra intr-o stare de amortire. Mi$tea (!$*ti+$ea0a "a (e" *a si *+rp!"6 Cand corpul nu mai este antrenat el nu mai poate fi folosit la fel ca inainte. #celasi lucru se intampla si cu mintea. Corpul si mintea se afla in stransa legatura, deci, in mod firesc functioneaza la fel. %fectuand exercitii fara o minte concentrata se pot o$tine unele rezultate dar acestea nu !or fi la fel de $enefice ca atunci cand se exerseaza pe concentrare. % foarte important sa fii atent la ceea ce faci, sa constientizezi i$te$tiaK @ara o intentie precisa, clara exercitiile de Qigong nu !or fi altce!a decat simple miscari(gimnastica) care nu !or da rezultatele scontate. &aca atentia nu este indreptata asupra a ceea ce se exerseaza, de cele mai multe ori inter!ine plictiseala. RELA=AREA %ste cel de-al patrulea element necesar pentru a produce efecte poziti!e in Qigong. Ea este i p+rta$ta pe$tr! re#!*erea stres!"!i si a e(e*te"+r a*est!ia as!pra i$tii. In mod normal, o minte care este supusa incontinuu unui efort considera$il !a a!ea de suferit de pe urma acestei presiuni. Mintea si corpul nu pot functiona la parametri optimi in astfel de conditii se!ere. % ne!oie de o perioada de intoarcere la linistea din interior", la sursa interioara. 3rice fiinta omeneasca tre$uie sa se intoarca" pentru un timp la aceasta sursa interioara de calm altfel !or aparea pro$leme, $oli, etc. Corpul are ne!oie de timp pentru a se reface. ?neori somnul nu este de a)uns, mai ales in zilele noastre. &e aceea tre/!ie sa $e re"a'a K 2a fel de important ca relaxarea corpului este relaxarea mintii si a sufletului. &e fapt corpul este mai relaxat decat e ne!oie. 3amenii se asaza cand conduc masina, stau pe scaun la ser!iciu si acasa, citind ziarul sau pri!ind la tele!izor. &e aceea ei au ne!oie de miscare pentru corp. &e relaxare au ne!oie doar pentru minte si suflet. ?neori in corpul uman apar tensiuni stagnante, $loca)e datorate asa-numitelor ganduri negre", dar aceste tensiuni pot fi inlaturate prin exercitii fizice. <elaxarea pare a fi asadar, pentru ma)oritatea oamenilor, doar o pro$lema legata de relaxarea sufletuluiK ATITUDINEA

Tre$uie sa se inteleaga ca atitudinea unei persoane )oaca un rol important in o$tinerea unei eficiente maxime de pe urma practicarii Qigong-ului. #titudinea este oarecum asemanatoare concentrarii mentale. Chiar daca practicantul face totul corect > miscarea, respiratia, concentrarea si relaxarea > daca atitudinea nu este in concordanta cu dorinta de a a!ea o sanatate $una sau de a pre!eni $olile, $eneficiile o$tinute !or fi mai mici decat in cazul in care atitudinea practicantului ar reflecta pe deplin aceste scopuri. @iecare atitudine pe care o a!em contri$uie fie la o$tinerea unei stari $une de sanatate fie la im$olna!ire6 Atit!#i$ea !$ei pers+a$e este #e +/i*ei si$)!ra pie#i*a i$ *a"ea pr+)res!"!i6 T+t!si sta i$ p!terea $+astra sa s*-i /a +ri*e atit!#i$e *are $! este i$ *+$(+r itate *! #+ri$ta $+astra #e /i$e. 3ricine crede ca nu poate face nimic in acest sens isi neaga puterea interioara. &aca a!em o atitudine deschisa si li$era !om putea !edea lucrurile clar, asa cum sunt ele cu ade!arat. 3 atitudine inchisa nu !a face altce!a decat sa distorsioneze ade!arul. S!rsa $+astra i$teri+ara este 9(i"tr!": *are $!a$tea0a *eea *e &e#e si (a*e . (rin intermediul ei ne creeam o !iata frumoasa sau nu. #titudinea adoptata, fie ea potri!ita sau nu, reprezinta fereastra" prin care pri!im !iata. &epinde de fiecare persoana cum !a trece peste situatiile negati!e. #de!arul se afla peste tot in )urul nostru. &aca il !om intelege asa cum e el, atunci ne putem schim$a si atitudinea. Cunoscand realitatea in toata profunzimea ei putem pastra lucrurile pe fagasul lor normal. *a luam de exemplu fenomenul de im$atranire. *tim cu totii ca im$atranirea este ine!ita$ila. % $ine sa acceptam aceasta realitate. &ar multi oameni im$atranesc inainte de !reme deoarece accepta tot ce li s-a spus despre procesul de im$atranire. #ccepta ca la o anumita !arsta !or merge spri)initi in $aston si ca !or fi senili. Iar ce e si mai rau este faptul ca ei asteapta ca aceste lucruri sa se intample. In acest fel ei isi programeaza su$constientul sa urmeze aceasta cale. &aca ar adopta o atitudine mai tinereasca" sansele ca aceste persoane sa ramana mai mult timp tinere ar creste considera$il. Gandind in acest fel a!em mai multe sanse sa e!itam im$atranirea prematura" si ine!ita$ilele" pro$leme ce decurg din acest proces. Im$atranirea este un lucru sigur dar de ce ar tre$ui sa ne facem pro$leme in acest sensM Bu uitati ca fiecare pro$lema isi are cauza ei. .a$ta$a ti$eretii $! este !$ e"i'ir sa! !$ "+*, este pr+pria $+astra atit!#i$e i$teri+ara6 &aca intelegem intelepciunea ascunsa in spatele acestei afirmatii atunci putem intelege cu usurinta cel putin un aspect al sintagmei chinezesti hraneste energiile unui copil". In loc sa acceptam ca !om im$atrani la 4-, D- sau chiar la :- de ani, de ce nu am face ce fac cei tineri, de ce nu am a!ea atitudinea pe care o au eiM (ersoanele tinere sunt acti!e, spontane, nu se plictisesc usor, au scopuri precise, sunt excentrice si indi!idualiste, putin sceptice si re$ele, le place sa se )oace, sa faca pozne, sunt curioase, au o minte deschisa si sunt sincere. Cei tineri nu se agata" de lucruri sau situatii, ei intreprind ce!a iar apoi merg mai departe. Bu pastreaza resentimentele in suflet. (entru ei !iata e prea incitanta si

are prea multe de oferit pentru a se opri intr-un singur loc. Tinerii se )oaca. *unt li$eri oriunde ar merge. &oriti sa a!eti o !iata mai frumoasa, mai sanatoasaM #tunci ganditi si actionati asa cum fac tinerii.

Respira

Nat!ra" Sa! C+re*t;

Respiratie "!$)a, &iata "!$)a6 Respiratie s*!rta, &iata s*!rta6 Lipsa respiratiei N +arte2 Istoria FantrenariiF respiratiei este una uni!ersala. In 0oga exercitiile pentru o$tinerea unui anumit ritm al respiratiei sunt reunite su$ denumirea (rana'ama. In general este !or$a despre o inspiratie urmata de o pauza apoi o expiratie si pauza. In Gundalini 0oga exista ceea ce se numeste <espiratia @ocului (o respiratie rapida). In 0oga Ti$etana exista o tehnica de retinere a aerului in plamani (apnee) ce produce o puternica caldura interioara. <espiratia este poarta catre sistemele ner!oase central si !egetati!. <espiratia poate fi constienta si inconstienta ca atunci cand dormim sau am lesinat. In ceea ce pri!este si$#r+ !" +rtii s!/ite "a s!)ari exista do!ezi concrete ca $e$elusii FuitaF pur si simplu sa respire in somn. % un lucru tragic care explica prezenta, in cultura chineza, a paturilor de familie. (rezenta mamei in acelasi pat in care doarme un nou-nascut poate fi pri!ita ca o masura de pre!edere impotri!a sindromului mortii su$ite la sugari. &eoarece respiratia influenteaza sistemele ner!oase ale corpului uman, maestrii taoisti au o$ser!at ca emotiile influenteaza modul in care respiram. Cand suntem furiosi respiram greu. Cand suntem tristi simtim ca ne sufocam. Cand suntem fericiti respiratia de!ine usoara. Cand suntem linistiti respiratia noastra este prelunga. In practica taoista si $udista respiratia este de patru feluri. 1. Respiratia O&i,e"i+asaO - dupa cum ii spune si numele, acest tip de respiratie apare dupa un exercitiu fizic sau dupa o munca grea cand incepem sa gafaim. #cest fel de respiratie poate pro!oca cu usurinta o$oseala. 2. Respiratia O0)+ +t+asaO - aceasta respiratie se numeste asa deoarece poate fi auzita si de ceilalti. #cest tip de respiratie apare ca urmare a unor emotii puternice sau a $olii. <espiratia zgomotoasa poate pro!oca tensiuni in corp si $loca)e energetice. 3. Respiratia Oe$er)eti*aO - aceasta respiratie este atat de usoara incat nu poate fi auzita decat de catre FproprietarF. <espiratia energetica poate conduce la o stare de toropeala sau somn. 4. Respiratia Ota*!taO - aceasta respiratie este atat de silentioasa incat nu poate fi auzita nici chiar de catre FproprietarF. #ceasta este respiratia

adec!ata starii Qigong. &oar cand se poate respira in acest fel se poate considera ca s-a a)uns la ni!elul de incepator in QigongKKK <espiratia FtacutaF poate fi experimentata cu usurinta in timpul meditatiei. In stare de meditatie profunda sunetul respiratiei dispare. In acel moment un o$ser!ator extern nu !a mai putea preciza daca persoana ce mediteaza mai respira sau nu. #tentie insa, NU incercati sa !a opriti respiratia in mod intentionatKKK Acest lucru poate cauza traume serioase. F#ntrenamentulF respiratiei tre$uie sa se desfasoare su$ indrumarea unei persoane care a atins cel putin al patrulea stadiu al respiratiei. Bu e de mirare ca mai tuturor ele!ilor li se da urmatorul sfat cu pri!ire la respiratie in Tai)i. Frespira naturalF. #cesta nu e un sfat rau dar nici unul $un. # respira natural inseamna pentru ma)oritatea incepatorilor sa continue sa respire asa cum fac de o$icei. (entru a incepe cu ade!arat FantrenamentulF respiratiei tre$uie o$ser!ate o$iceiurile nesanatoase legate de respiratia proprie dar si partea superioara a trunchiului, umerii si regiunea gatului. 2ucrul cu respiratia nu implica influnte din afara. Chiar si G.I. Gurd)ieff a fost sfatuit de catre profesorul sau sa renunte la toate tehnicile de respiratie pe care le in!atase deoarece acestea Fii faceau mai mult rau decat $ineF. &iferitele etape pe care le parcurge respiratia apar in mod NATURAL pe masura ce se castiga experienta in practica Tai)i sau Qigong. *copul respiratiei este sa aduca !italitate si oxigen in sange. &ar exista si multe alte aspecte cruciale in ceea ce pri!este respiratia. de exemplu a)utorul dat inimii in actiunea acesteia de a pompa sangele, diri)area emisiei de hormoni endocrini precum si miscarea lichidului cere$ral prin sira spinarii. <espiratia li$era, fara nici o inhi$itie se intalneste rar. &aca a!eti norocul sa respirati in acest fel !eti resimti !aluri de $ucurie raspandindu-se incet in tot corpul. #ceasta respiratie este mai intensa chiar decat un orgasm. (entru a eli$era respiratia tre$uie sa retraim momentul traumatic al nasterii noastre. (entru ma)oritatea oamenilor prima respiratie a fost insotita de durere si teama. &e o$icei doctorul care asista nasterea lo!este cu palma fundul sau spatele $e$elusului. #stfel la iesirea din caldura si intunericul pantecului mamei prima respiratie este insotita de un anume soc si de teama. Bu e de mirare deci ca multi dintre noi respiram foarte greu. (rima respiratie isi pune amprenta pe modul de respiratie pe care il folosim uneori toata !iata. &aca !a numarati printre cei nascuti intr-o piscina, su$ apa, sunteti printre putinii norocosi care s-au nascut si au respirat fara durere. &e aceea copiii care s-au nascut astfel si carora li s-a permis sa respire pentru prima data langa mama lor fara a li se taia cordonul om$ilical !or a!ea o !iata mult mai sanatoasa si mai fericita. Bu uitati. inainte sa rostim primul cu!ant tre$uie mai intai sa respiram o data. Iar de cum respiram o data sau de mai multe ori tine si o mare parte din fericirea noastra ulterioara. *a respiram deci natural dar corectKKK

E(e*te Se*!$#are I$ Pra*ti*a Qi)+$) ;2


(entru practicantul de Qigong con!ins de eficacitatea acestei arte in ceea ce pri!este pre!enirea si !indecarea multor $oli, intre$area din titlu ar parea cel putin ciudata. &e fapt Qigong-ul in sine nu are nici o !ina. #de!aratul F!ino!atF este practicantul care nu respecta cu strictete ceea ce a fost in!atat, care exerseaza in gra$a dorind rezultate imediate, care com$ina prea multe metode diferite (in acest fel FzapacindF Qi-ul intern), care are un profesor necorespunzator sau care in!ata din carti. (rintre efectele secundare ce apar ca urmare a practicarii dezorganizate se numara. ameteala, durerile de cap, greata, fiori reci in corp chiar si atunci cand e cald afara sau $ufeuri de caldura (incapacitatea corpului de a regla temperatura), senzatie de dilatare la ni!elul zonei &antian sau a pieptului, insuficienta respiratorie, amorteala a mem$relor, spasme, palpitatii, umflaturi la ni!elul !erte$relor, miscarea haotica a energiei in corp si pierdere de energie. (rintre e(e*te"e p+0iti&e ale practicarii Qigong-ului amintim senzatia de caldura in corp, furnicaturi, senzatie de curent care circula prin corp, sensi$ilitate crescuta si un sentiment de liniste totala. Se$0atii"e $e)ati&e pot aparea su$ forma racelii corpului, amortelii, durerii intepatoare, etc. A*estea #i$ !r a $! tre/!ie *+$(!$#ate *! e(e*te"e se*!$#are #e+are*e i$ a*est *a0 este &+r/a #espre +/i"i0area Qi-!"!i i$ter$ i$ "!pta *+$tra /+"ii sa! pe$tr! #es(a*erea /"+*a,e"+r e$er)eti*e. *e stie ca orice disconfort resimtit in corp este rezultatul curgerii defectuoase a energiei intr-o anumita zona. (entru ca practica sa poata continua meridianele energetice tre$uie FdesfundateF. In momentul cand acest lucru se intampla senzatiile neplacute dispar. #numite stiluri de Qigong pun accent pe metoda !izualizarii in timpul meditatiei. Intr-ade!ar concentrarea poate fi im$unatatita folosind mintea dar aceasta se intampla cu pierdere de energie in timp ce scopul meditatiei este acumularea de Qi. #cest lucru se poate realiza doar cu o minte calma si golita de ganduri. #lte metode incura)eaza practicantul sa conduca mental energia de-a lungul meridianelor &u Mai si <en Mai pentru a forma =ia+ Z-+! Tia$ (Micul Circuit Ceresc) numit si FCalea (renatalaF. #sta deoarece in pantecele mamei, fatul respira prin &antian si prin piele si are doar un canal energetic. 2a nastere lucrurile se schim$a - nou-nascutul incepe sa respire prin plamani iar canalul energetic se di!izeaza in doua pentru a forma <en Mai si &u Mai. #tunci cand corpul atinge o stare naturala de echili$ru se formeaza Micul Circuit Ceresc iar Qi-ul se poate misca spontan in orice directie. &aca se !a incerca deschiderea fortata a Micului Circuit Ceresc pot aparea urmatoarele efecte secundare. senzatie de greata, de presiune la $aza craniului si ner!ozitate. *e stie ca in timpul practicarii Micului Circuit Ceresc !arful lim$ii tre$uie sa atinga cerul gurii. # atinge nu inseamna a apasa, a presa. In timpul exersarii sau meditatiei B? tre$ui sa existe nici cea mai mica tensiune in corp. Cand gura este inchisa lim$a

tre$uie sa atinga in mod firesc $olta palatina chiar in spatele dintilor. &aca este apasata puternic ea poate intepeni sau pot aparea pro$leme de !or$ire. In scopul e!itarii aparitiei efectelor secundare in practica Qigong, indiferent de stil, tre$uie sa respectati cu strictete toate indicatiile primite de la Maestru. &aca totusi acestea isi fac simtita prezenta nu disperatiK &e o$icei ele pot fi corectate fie chiar de catre practicant (prin reglarea pozitiei corpului in timpul practicii, a respiratiei sau a mintii) fie de catre Maestru care !a poate arata unde ati gresit sau poate emite Qi pentru a restaura echili$rul. &aca practicati Qigong in!atat din carti si apar efecte secundare tre$uie neaparat sa incetati practica si sa cautati indrumarea unui Maestru. In felul acesta nu !or aparea pro$leme si !a !eti $ucura doar de efectele poziti!e si de $eneficiile acestei arte pentru tot restul !ietiiKKK

.ENG S%UI PENTRU IM5UNATATIREA VIETII SENTIMENTALE


#cesta este un exemplu, deloc exhausti!, simplist dar folositor, de utilizare a #spiratiilor +a Gua pentru a gasi un partener, daca sunteti singur(a) sau pentru a re!italiza o relatie in care sunteti implicat de)a dar peste care s-a asternut FprafulF inertiei. &aca nu sunteti inca familiarizat(a) cu arta @eng *hui !a rog sa cititi mai intai articolul F@eng *hui *i #rmonia Mediului In Care TraimF pentru o introducere Fin temaFK 8a doresc relatii pline de iu$ireLarmonieKKK

#pa (ac!ariu cu #pa (un ac!ariu cu pestisori), 2ut, pestisori) sau o$iecte 2umanari sau 3$iecte Ceramica, Cristale, de culoare neagra sau rosii @otografii impreuna, al$astra, Clopotei de 3$iecte de culoare !ant rosie @lori, (lante, Cristale sau Clopotei de !ant Un culoarea elementului care Ul precede pe cel personal, 2umanari rosii, &raperii sau Mo$ila rosie pentru rein!ierea pasiunii

3$iecte care au legatura cu elementul personal, o$iecte al$astre sau !erzi (cristal ac!amarin, turcoaz, etc.)

Ce$tr! Spirit!a"

3$iecte de culoare roz sau gal$en, un o$iect de culoarea elementului care Ul precede pe cel al persoanei implicate Un relatie si care are pro$leme de comunicare

3$iecte sau (lante !erzi, roz sau rosii

3rice o$iect de culoare !erde (2umanari, Cristale, (lante, chiar artificiale)

C! sa e$ti$e /!$e"e re"atii si *! sa $e (a*e i!/iti pri$ a#!*erea "a &iata a *+"t!ri"+r a)i*e
(entru .OC @olositi o suprafata la )oasa inaltime. #sigurati-!a ca este asezata in partea de sud a camerei !oastre. #sezati o mica oglinda pe marginea unei mese, pozitionata cu spatele la perete si puneti-i o singura lumanare rosie sau un $etisor parfumat. &aca a!eti o hematita sau un carneol, asezati-o langa lumanare. Toate acestea ar tre$ui intinse pe o panza caramizie sau de culoare portocaliuaprins. @aceti rost de un ta$lou, un poster cu maci, floarea-soarelui sau cu un apus de soare si agatati-l deasupra oglinzii. (entru a-i amplifica puterea, puteti aseza o prisma in coltul !ostru magic in asa fel incat sa poata rasfrange fiecare raza de lumina. (entru PAMANT #sigurati-!a ca ati ales un colt in partea de nord-est sau de sud-est a camerei. #legeti o suprafata destul de inalta, daca este posi$il, pana la inaltimea $ratelor. #legeti ca fond o fotografie cu un $onsai (puteti cumpara unul natural de la florarie) sau un peisa) )aponez. #coperiti suprafata cu un material !echi, o cu!ertura antica sau macar o $ucta de tapiterie decolorata. @aceti rost de un mic cos de teracota sau de un !as mic, rotund din acelasi material pe care umpleti-l cu pietricele sau scoici culese de pe pla)a. @aceti-!a un o$icei din a aseza sticluta de parfum in acest loc. Chiar daca ati consumat parfumul, puteti pastra sticluta in coltul !ostru pentru a pastra mirosul. (uteti aseza acolo un cuart fumuriu sau o piatra a 2unii pentru a-i mari puterea. (entru LEMN

Inaltimea cea mai adaptata pentru 2emn este cea a solului. #flati unde se situeaza est-ul sau sud-est-ul in camera !oastra si alegeti coltul. #coperiti spatiul respecti! cu un material de &amasc !erde sau cu unul de catifea !erde inchis. #sezati o sculptura din lemn in forma de pasare sau, daca este posi$il, in forma de dragon de culoare !erde.%ste posi$il sa le gasiti in magazinele cu articole orientale. #gatati pe perete o oglinda sau un ta$lou cu rama de lemn, prelucrata manual. &aca a!eti intamplator prin casa !reo carte foarte !eche, asezati-o impreuna cu o planta de fereguta. In mi)locul compozitiei asezati un malahit. (entru APA @olositi coltul din partea de nord a camerei. Inaltimea ideala ar fi pana la ni!elul genunchilor. #coperiti suprafata cu o panza din matase de culoare !iolet, !erde sau al$astru de (rusia. (e perete agatati o reproducere sau un poster cu imaginea marii sau a unei cascade. #sezati intr-un !as de sticla fragmente din sticla sau din ceramica, stranse e!entual de pe pla)a si plasati !asul in centrul aran)amentului. &aca nu a!eti, puteti aseza un !as din sticla in care ati asezat $ile. Incercati sa faceti rost de un recipient din piatra si umpleti-l cu apa. (uteti adauga mici $riliante iar pentru optimizarea legaturilor de dragoste rezemati de !as am$ra sau chiar turcoaz. (entru METAL #sigurati-!a ca locul !ostru magic se gaseste in zona de est sau de nord-est a camerei. #gatati o oglinda inramata sau un candela$ru de perete din oglinda lucioasa. *patiul pe care il amena)ati ar tre$ui sa fie la inaltimea taliei. (uneti in fata oglinzii un !as din argint, din alia) de cositor si mercur sau dintr-un alt metal.pe margine asezati un !as !echi din ta$la pe care l-ati auratat in prela$il sau un pahar din sticla pe care l-ati pictat in auriu. &aca a!eti un colier, un lant la $aza gatului, din argint, il puteti agata de candela$ru. (uteti adauga chiar si o fotografie inramata in rama de argint. In centru asezati un diamant, o piatra a 2unii sau un cuart al$. Chiar daca locuiti cu cine!a in camera, crearea unui spatiu personal nu ar tre$ui sa fie o pro$lema. &aca nu a!eti un partener amena)area unui astfel de spatiu ar tre$ui sa !a a)ute in gasirea unei noi po!esti de dragoste. ?n astfel de spatiu !a poate a)uta chiar la im$unatatirea relatiilor actuale caci el inlesneste circulatia energiei prin camera si casa. (entru a intari coltul !ostru magic copiati talismanul de mai )os pe un carton si agatati-l pe peretele cel mai apropiat de locul !ostru magic sau desenati-l direct pe perete, cat de mare puteti. #cest !echi talisman chinezesc a fost folosit in #ntichitate pentru a asocia pacea cu prosperitatea si este cel mai $un instrument folosit pentru a aduce casa la !iata. Cu siguranta acest talisman a)uta la disparitia oricarei energii stagnante ce poate crea dificultatiK

eporter. &e cand !eniti in <omaniaM Maestr!" Li$ 3ai Ti$): A &e$it pri a #ata i$ R+ a$ia i$ BIIC6

Cata priza a a!ut la pu$licul romanesc arta QiGong si care a fost e!olutia in timpM Pri !" *!rs, i$ BIIC, a p+r$it *! #+ar sapte +a e$i, i$tr-a#e&ar, #ar pe$tr! *a QiG+$) are si !$ r+" #e+se/it #e are pe$tr! sa$atatea +a e$i"+r si pe$tr! e$ti$erea "+r i$ (+r a, a*esti sapte +a e$i a! p+&estit si a"t+ra si a! a#!s priete$i, &e*i$i iar $! ar!" *!rsa$ti"+r a *res*!t6 #cum cati cursanti a!etiM A*! a ii #e e"e&i i$ t+ata tara6

Cum se desfasoara un astfel de cursM Ce continut areM Ce le spuneti ele!ilorM U$ *!rs este str!*t!rat pe par*!rs!" a sapte 0i"e, pri e"e *i$*i *ate patr! +re pe 0i iar !"ti e"e #+!a 0i"e sase +re #ar se a,!$)e !$e+ri si "a BC +re6 Oa e$ii *are &i$ "a a*este *!rs!ri s!$t #e t+ate &arste"e, a! #i(erite pr+(esii, #+*t+ri, st!#e$ti, t+ate )ra#e"e #e sa$atate6 &octorii care !in la cursurile &umnea!oastra aplica in practica lor ceea ce le spuneti la cursM Cre# *a !$ii i$tr-a#e&ar i$*ear*a sa a#!*a "a !$ $! it+r *+ !$, sa (+"+seas*a e#i*i$a &esti*a #ar si !$e"e $+ti!$i pe *are "e pri es* "a a*este *!rs!ri6 Este t+t!si #i(i*i" pe$tr! *a i$tre e#i*i$a &esti*a si QiG+$) este + are #i(ere$ta6 QiG+$) este /a0a e#i*i$ii *-i$e0e6 A! *+$*epte t+ta" #i(erite6 Me#i*i$a &esti*a ia *+rp!" + e$es* pe /!*ati, e#i*ii (ii$# e'tre #e spe*ia"i0ati pe !$ a$! it +r)a$ a" *+rp!"!i ! a$6 QiG+$) si e#i*i$a tra#iti+$a"a *-i$e0a a! a*easta &i0i!$e )"+/a"a a + !"!i, a +r)a$is !"!i ! a$ si $! $! ai + !" *i + !" i$ *+$ta*t #ire*t *! e#i!" i$*+$,!rat+r6 Ti$e *+$t #e t+ti (a*t+rii #e e#i!, i$#i(ere$t *a este e#i! i$*+$,!rat+r sa! e#i! ! a$6 QiG+$) este pr+(!$# a$*+rat i$ i$trea)a (i"+s+(ie si tra#itie *-i$e0a, a /e"e (+r a$# !$ i$tre), i$)"+/a$# U$i&ers!", t+ate (e$+ e$e"e *are se pr+#!*6 Cum determinati un om o$isnuit, simplu, sa !ina la cursul &umnea!oastraM Cei *are &i$ si se &i$#e*a sa! #+ar s!$t art+ri "a a*este &i$#e*ari, ira*!"+ase #e !"te +ri, tra$s it ai #eparte, p+&estes* priete$i"+r, (a i"iei, &e*i$i"+r #espre *e"e &a0!te si ast(e" $! ar!" *!rsa$ti"+r *reste per a$e$t6 QiGong are efecte secundare, negati!e pentru cei care il practicaM (ot ei sa nu se mai readapteze la modul de !iata F!esticFM #ceasta pentru ca am cunostinta despre un practicant de 'oga care nu a mai fost in stare sa se readapteze la modul de !iati anterior inceperii practicarii 'ogaM E'ista !"te +ti&e pe$tr! a*este i$a#aptari6 Pri !" +ti& este + )resea"a ta*ti*a6 N! a! (+st i$&atati *+re*t, i$ +ri*e *a0 a! e'ersat )resit6 I$ QiG+$) $! e'ista e(e*te se*!$#are6 Mi-ati sp!s *a i$ L+)a s-a! i$ta p"at ast(e" #e "!*r!ri6 Asta $! i$sea $a *a L+)a $! este /!$a *i (apt!" *a a*easta *!$+astere a &e$it #i$ *arti sa! pe a"te *ai si a$! ite #eta"ii $! a! (+st i$&atate *+re*t, $! se *!$+s*6 I$ "! e s!$t + !"ti e #e pers+a$e *are se a!t+i$tit!"ea0a O aestr!O sa! O are aestr!O6 Depi$#e (+arte !"t *! *i$e i$&eti si pra*ti*i6 Care este scopul principal al acestor cursuriM

I$ QiG+$) s*+a"a are $+ti!$ea #e sti"6 S*+a"a $+astra #e QiG+$) este !$a spe*ia"a, i$ se$s!" *a se a#resea0a i$ pri !" ra$# sa$atatii si "+$)e&itatii6 QiG+$) p+ate (i (+"+sit i$ +ri*e #+ e$i! a" &ietii, a,!ta "a i /!$atatirea per(+r a$te"+r6 N+i $! &re *a +a e$ii sa &i$a "a *!rs!ri #+ar pe$tr! a se &i$#e*a *i si pe$tr! a i$&ata, pe$tr! a a&ea "a i$#e a$a + tr!sa #e pri a,!t+r6

E"e&ii, st!#e$tii si Qi)+$)-!"


?nul dintre cei mai perfizi dusmani ai omului modern, stresul, reuseste sa-si faca loc chiar si in !iata persoanelor mai tinere care, cel putin teoretic, ar tre$ui sa fie mai ferite de tensiunile emotionale la care sunt supuse persoanele mature. @ie ca performantele scolare sunt autoimpuse sau impuse din exterior (parinti, necesitatea de a trece un examen pentru o$tinerea unei diplome sau calificari, etc) stresul o$tinerii rezultatelor le afecteaza in orice circumstanta. 2a ni!el energetic acest lucru se traduce prin aparitia unor $loca)e din cauza stagnarii energiei care, daca nu sunt inlaturate in timp util, pot cauza diferite pro$leme la ni!elul corpului fizic (dureri de cap, stare de moleseala, sla$iciune, constipatie, inapetenta, scaderea puterii de concentrare, etc) in acest fel eficienta a$ordarii unui examen sau a unei sesiuni scazand considera$il. #dministrarea de remedii" su$ forma de pastile, luate de ce le mai multe ori dupa ureche", cafea sau diferite energizante" nu inlatura decat efectul ce pro!oaca disconfortul fizic si asta pentru o perioada scurta de timp. +loca)ele !or ramane sa influenteze in continuare starea de sanatate care se !a inrautati si mai mult odata cu trecerea timpului. <ezol!area eficienta a pro$lemei !ine chiar de la !enera$ilul" Qigong care prin mecanismele sale de actiune poate a)uta la inlaturarea $loca)elor de)a instalate sau in curs de formare iar apoi la mentinerea unei stari optime de sanatate in ciuda atacurilor" de orice fel. ?n singur exercitiu, din multitudinea celor oferite de scoala Qilingong, executat cu constiinciozitate, in fiecare zi (aproximati! =- de minute) poate aduce $eneficii considera$ile ele!ilor si studentilor care se pregatesc pentru sustinerea diferitelor examene. In acest fel starea #e *+$(+rt (i0i* &a (i e$ti$!ta pe$tr! !$ ti p !"t ai i$#e"!$)at, +/+sea"a &a aparea ai )re! sa! #e"+*, s+ $!" &a (i ai +#i-$it+r si &+r (i $e*esare ai p!ti$e +re #e s+ $ pe$tr! re*!perare6 (racticarea Qigong-ului de catre persoanele tinere poate face posi$ila si atingerea unor performante deose$ite chiar daca aceste persoane au fost catalogate" drept mediocre" din punct de !edere intelectual. *e stie ca creierul este format dintr-un numar foarte mare de celule ner!oase dintre care se utilizeaza doar o mica parte (6-9-J). Cercetarile efectuate de oamenii de stiinta care au studiat efectele Qigong-ului asupra oamenilor au scos in e!identa faptul ca atunci cand o persoana se afla intr-o stare caracteristica Qigong-ului (de relaxare, de liniste), neuronii din straturile profunde ale creierului intra intr-o stare de excitatie deose$ita. Insumarea acti!itatii neuronale din acele zone duce la

formarea unor $iocurenti foarte puternici. &in acest moti! tesuturile neuronale din creier !or fi si mai mult acti!ate a)ungandu-se la o stimulare a D--:-J din celulele ner!oase aflate in stare latenta. 3data cu cresterea capacitatii creierului se realizeaza si un regla) general in organism prin intermediul sistemului ner!os central si al sistemului ner!os !egetati!. In acest fel capacitatea intelectuala nati!a poate capata noi dimensiuni. Ce parinte nu-si doreste un copil cu un intelect dez!oltatM Iata asadar ca Qigong-ul poate a)uta la dez!oltarea armonioasa a copiilor nu doar in planul performantelor scolare dar si in cel al dez!oltarii ulterioare ca adult pentru ca aceasta arta stra!eche a culti!arii !ietii" se poate transforma chiar intr-un mod de !iata in care accentul pus pe morala, pe !irtute nu poate a!ea decat o influenta $enefica pentru formarea !iitorului adult.

E$er)ia -ra$ei
In 3ccident alimentele sunt descrise ca a!and in componenta diferite cantitati de proteina, grasimi, minerale, !itamine s.a.m.d. 8aloarea nutriti!a a alimentelor este reprezentata de suma ingredientelor chimice inainte de introducerea acestora in corp. Cu alte cu!inte, un aliment poate fi desfacut in elementele sale constituti!e iar apoi recreat prin sinteza de la$orator. In 3rient alimentele sunt descrise ca a!and anumite calitati cum ar fi. racesc" sau incalzesc", au diferite gusturi sau actioneaza asupra corpului in anumite feluri. #ceste informatii au fost o$tinute prin atenta o$ser!are a reactiei corpului dupa ingerarea diferitelor alimente. 8aloarea nutriti!a a unui aliment este data de numarul de proprietati energetice care descriu actiunea acelui aliment asupra corpului uman. #sadar in timp ce !iziunea occidentala asupra alimentelor se $azeaza pe chimie, cea orientala seamana mai mult cu alchimia. Cea mai importanta categorie, in ce pri!este !iziunea orientala asupra alimentelor, este te perat!ra. In conformitate cu medicina orientala un aliment poate fi (ier/i$te, *a"#, $e!tr!, ra*+r+s sau re*e. 3!azul, carnea de pui si ceapa, de exemplu, sunt caldeC orzul, carnea de iepure si salata !erde sunt racoroase. Botiunile de cald si rece din medicina orientala nu se refera la temperatura masurata in grade Celsius ci la efectul pe care alimentul respecti! il are asupra corpului dupa incheierea procesului de digestie. #limentele racoroase" directioneaza energia spre interior si in )os, racorind mai intai partile superioare si exterioare ale corpului. #limentele calde" misca energia in sus si spre exterior, incalzindu-ne astfel din interior spre exterior. #limentele foarte fier$inti" ne incalzesc intens iar apoi ne racoresc prin transpiratie. # cunoaste temperatura" alimentelor e foarte important in $ucataria orientala traditionala. #stfel, caldul" curr' este echili$rat prin com$inarea cu racoritorul" castra!ete sau iaurtC fier$intea" carne de miel e racorita" cu sos de mentaC supa de radacinoase ne incalzeste iarna iar salatele ne racoresc !ara.

Bu exista reguli a$solute care sa spuna daca un aliment e cald" sau racoros". %xista insa niste repere generale pe care ne putem $aza. (lantele care cresc mai greu (radacinoasele, ghim$irul, etc.) sunt ce!a mai calde" decat cele ce cresc mai repede (salata !erde, do!leceii, etc.). #limentele cu un continut mare de apa sunt mai racoroase" (pepenele, castra!etele, do!leceii). #limentele uscate sunt mai calde" decat cele proaspete. 2egumele si fructele tratate cu ingrasaminte chimice pentru a creste mai repede sunt mai racoroase" decat cele naturale. Temperatura alimentelor poate fi influentata deasemenea si de metoda de gatire folosita. Iata efectele cator!a astfel de metode. fier$ere in a$uri > racoroasaLneutra, fier$ere > neutra, pra)ire usoara > usor calda, fier$ere la foc mic > calda, coacere la cuptor > mai calda, pra)ire > fier$inte, pra)ire la gratar > mai fier$inte. #limentelor introduse in cuptorul cu microunde nu li se modifica temperatura energetica dar studii recente au aratat ca alimentele sufera modificari la ni!el celular care cauzeaza schim$ari anormale in compozitia sangelui si scaderea sistemului imunitar. #sadar cunoasterea temperaturii energetice a alimentelor ne poate a)uta sa ne echili$ram dieta in functie de necesitati. #stfel persoanele cu constitutii reci au ne!oie de diete calde" si !ice!ersa. G!st!" descrie o calitate esentiala a unui aliment, adica potentialul care este eli$erat prin intermediul alchimiei prepararii hranei si digestiei. @iecare gust pro!ine dintr-o putere elementara si se spune ca intra intr-un singur organ. %xista cinci gusturi. 9. ,. =. 1. 6. *arat > apartine elementului apa si intra in rinichi #cru > apartine elementului lemn si intra in ficat #mar > apartine elementului foc si intra in inima &ulce > apartine elementului pamant si intra in splina (icant > apartine elementului metal si intra in plaman.

&eseori ne intre$am daca alimentul de care ne e pofta e $un pentru noi. <aspunsul e si da si nu. Cand exista un dezechili$ru energetic in corpul nostru apare pofta, in incercarea de a corecta acest dezechili$ru. Gustul dulce a)uta la intarirea *plinei astfel ca atunci cand a!em pofta de ce!a dulce, exista un dezechili$ru la ni!elul *plinei noastre. #ceasta pofta e $una in masura in care ne spune" ca exista un dezechili$ru la ni!elul *plinei care tre$uie corectat. In timp ce o cantitate moderata dintr-un aliment cu un anume gust se poate do!edi $enefica pentru organul corespunzator gustului, prea mult, ca de o$icei, strica, putand o$tine in acest fel exact efectul contrar. In societatea noastra unde alimentele sunt foarte condimentate, prea mult se poate consuma foarte usor. Gustul ne poate spune cate ce!a si despre actiunea respecti!ului aliment.

1. Gustul sarat se deplaseaza spre interior si in )os, atragand actiunea alimentului catre centrul corpului. Gustul sarat umezeste, inmoaie si detoxifica, contracarand astfel intarirea muschilor si a glandelor. <egleaza echili$rul umezelii in corp, stimuleaza functia digesti!a si im$unatateste concentrarea. #cest gust a)uta la eliminarea excesului de umezeala prin actiunea de intarire a rinichilor ca si la rehidratarea corpului. Gustul sarat in excess poate coagula sangele si stresa Inima. 2. Gustul a*r! stimuleaza contractia si a$sor$tia. #re un efect astringent. &e aceea se foloseste in cazuri de pierdere de lichid cum ar fi transpiratie, diaree si hemoragii. Contracareaza efectele alimentelor grase, pre!ine stagnarea si a)uta la a$sor$tia digesti!a. Gustul acru stimuleaza in special secretia !ezicii $iliare si a pancreasului si in ciuda naturii acide a ma)oritatii alimentelor acre, efectul este de scadere a aciditatii intestinelor. #limentele acre acti!eaza sangele dar in exces pot produce retentie prea mare de umezeala. 3. Gustul a ar elimina si usuca deoarece se misca in )os prin corp. Im$unatateste apetitul, stimuleaza digestia si elimina umezeala si caldura. %ste folosit pentru reducerea excesului. Gustul amar actioneaza in special asupra Inimii dar si asupra (lamanului. In excess, gustul amar poate duce la pierdere de Hi si de umezeala. 4. Gustul #!"*e este de departe cel mai intalnit pentru ca toate alimentele il contin intr-o masura mai mare sau mai mica. #cest gust armonizeaza toate celelalte gusturi si reprezinta punctul central al dietei noastre, stimuland usor circulatia Hi-ului si a sangelui. Gustul dulce se regaseste in ma)oritatea carnurilor, plantelor, nucilor, lactatelor si legumelor amidonoase si are efect de tonifiere si intarire. #limentele dulci sunt folosite pentru tratarea deficientelor si a uscaciunii. In exces, acest gust duce la formarea flegmei si a caldurii. 5aharul rafinat sla$este sangele. %xcesul de dulce tre$uie e!itat in conditii de umezeala accentuata. 5. Gustul pi*a$t disperseaza orice fel de stagnare si sustine circulatia Hi-ului si a sangelui. *timuleaza digestia si a)uta la dispersarea flegmei. Temperatura alimentele cu gust picant tre$uie aleasa cu mare gri)a. Multe alimente fier$inti" sunt atat de fier$inti incat a)ung sa racoreasca corpul prin transpiratie. #limentele picante calde" isi mentin efectul un timp mai indelungat fiind indicate in conditii reci". #limentele cu temperatura racoroasa" pot fi folosite cand e prezenta caldura in exces. #m !azut asadar ca fiecare gust corespunde unui anumit organ. &easemenea se spune ca fiecare aliment isi directioneaza efectele catre un anume organ prin intermediul meridianelor energetice. Migdalele, de exemplu, intra" pe meridianul (lamanului iar nucile pe cel al <inichiului. ?n aliment poate fie sa tonifice o su$stanta corporala sau functie ('in, 'ang, Hi, sange) fie sa reduca influenta unei stari patologice (stagnarea Hi-ului, staza sangelui, umezeala, cald sau rece). Migdalele, de exemplu, contracareaza flegma iar nucile tonifica 'ang-ul.

#tunci cand com$inam traseul energetic cu actiunea terapeutica a alimentelor o$tinem descrierea efectului sau terapeutic. @olosind exemplele de mai sus, putem spune deci ca migdalele indeparteaza flegma din (laman iar nucile tonifica 'ang-ul <inichiului. *tiind aceste lucruri putem sa includem in dieta noastra alimentele care ne sunt folositoare din punctul de !edere al ne!oilor energetice personale. *a !edem acum cum putem sa tratam diferitele deficiente care pot aparea. 1. Pers+a$e"e *! #e(i*it #e La$) > unei astfel de persoane ii lipseste scanteia catalitica ce aprinde arderea la ni!el celular. Cand focul nostru e sla$it, de!enim reci iar procesele fizice incetinesc. 7ipotiroidismul, de exemplu, apare ca urmare a deficientei de 'ang cand rata meta$olismului scade iar pentru refacerea echili$rului se folosesc medicamente precum T'roxina. In !iata de zi cu zi, miscare este cea care genereaza 'ang, crescand !iteza proceselor meta$olice. &e aceea in astfel de cazuri exercitiile fizice sunt $ine!enite. #celasi principiu il putem aplica si in cazul alimentelor. #sa cum deficienta de 'ang este tratata cu caldura" prin folosirea moxelor, tot asa putem folosi alimentele care au temperatura calda" pentru intarirea 'ang-ului. (entru a a)uta la patrunderea cat mai profunda a caldurii" !om folosi metode de preparare a mancarii precum coacerea in cuptor, pra)irea la gratar sau in tigaie. *faturile pentru o persoana cu deficienta de 'ang sunt asadar. sa se miste mai mult, sa consume mai putine alimente reci, sa e!ite expunerea la temperaturi scazute, sa consume mai multe alimente calde" si cate!a dintre mirodeniile calde" cu gust picant. Castanele, pastra!ul la cuptor, mielul pra)it sau ceaiul indian condimentat sunt recomandari tipice pentru aceste persoane iar mancarea poate fi condimentata cu ghim$ir, scortisoara, cuisoare, nucsoara, $usuioc, rozmarin si cim$ru. 2. Pers+a$e"e *! #e(i*it #e Li$ > pentru aceste persoane odihna este cheia pentru refacere. In acest caz echili$rul poate fi resta$ilit prin practici care ne interiorizeaza, precum meditatia sau odihna de calitate. *unt de dorit locurile linistite unde putem hrani aspectele su$tile si reflecti!e ale fiintei noastre. Toate acestea tre$uie du$late insa si de o dieta corespunzatoare. #limentele care intaresc 'in-ul sunt de o$icei racoroase. %le calmeaza si umezesc. @oarte folositoare sunt deci gusturile dulce, sarat si acru in timp ce gusturile amar si picant sunt reduse la maxim. (rintre alimentele ce tonifica 'in-ul se numara multe fructe, seminte, alge de mare si produse lactate. 3 masa care sa hraneasca 'in-ul poate fi formata dintr-o salata de fructe, oua pra)ite sau supa de peste. #lgele de mare si !arehul sunt suplimente folositoare pentru o astfel de dieta iar carnea de porc sau de iepure poate fi folosita cu succces. #sadar, persoanele cu deficienta 'in sunt sfatuite sa reduca stimularea si sa se odihneasca mai mult, sa reduca alimentele stimulatoare si sa consume alimente care induc o stare de calm.

3. Pers+a$e"e *! #e(i*it #e 8i > cauzele pierderii Hi-ului sunt multiple. ?nele tin de emotii, altele de mediul incon)urator iar altele de lipsa de oxigen datorata unei respiratii superficiale. *i alimentele au partea lor de !ina. cele fara !iata", mai ales cele supuse actiunii microundelor, nu contin ce tre$uie pentru a sustine calitatea Hi-ului din corpul nostru. 2a ni!el fizic, deficienta de Hi se traduce prin lipsa energiei care este oferita de arderea car$ohidratilor. (rincipiul rezonantei se foloseste si in cazul anumitor alimente care au anumite forme sau culori, pentru intarirea Hiului din anumite organe. &o!leceii, de exemplu, se folosesc pentru intarirea *plinei iar fasolea pentru intarirea <inichiului. *upa de pui tonifica desemenea Hi-ul. 3!azul, carnea de pui si curmalele sunt unele dintre cele mai $une alimente cunoscute care tonifica Hi-ul mai ales cand sunt suplimentate cu ginseng sau de laptisor de matca. #ceasta suplimentare e recomandata doar pe termen scurt. 4. Pers+a$e"e *! #e(i*it #e sa$)e > calitatea sangelui nostru reflecta su$stantele nutriti!e care circula in corpul nostru iar producerea acestuia depinde de cat de puternica e *plina noastra. *angele este transportat catre Incalzitorul *uperior unde este energizat de Inima dupa ce a fost influentat de (laman. &eficitul de sange se trateaza cu usurinta prin dieta mai ales cand aceasta este spri)inita de exercitii care im$unatatesc functionarea (lamanului. 3 dieta $ogata in legume e esentiala. +eneficiile ei pot fi crescute daca se adauga si seminte. Ma)oritatea carnurilor, fasolea si alimentele $ogate in proteine pot intari deasemenea sangele. *au mai pe scurt, daca a!eti un deficit de sange, mancati mult si !ariat caci in cele din urma toate alimentele sunt transformate in sange sau Hi. *angele este sla$it mai ales de zahar iar calitatea lui scade prin consumarea alimentelor foarte sarate, denaturate sau grase. 3ua fierte cu spanac, supa de radacina de sfecla, ficat fiert sau ceai de urzica sunt retete simple pentru o dieta care sa hraneasca sangele. &aca am !or$it de deficiente, sa spunem cate ce!a si despre exces si despre ce produce acesta. 1. Sta)$area > are ne!oie de miscare fie ca e de natura emotionala, fizica sau creati!a. Cand ne referim la hrana, recomandarea e sa reducem situatiile care incura)eaza stagnarea cum ar fi mancatul excesi!, prea multe alimente complexe, sau prost com$inate. Gustul picant se foloseste pentru a da un impuls" miscarii. 2. Ca"#!ra sa! ra*ea"a > sunt tratate de opusele lor. <aceala e com$atuta cu alimente calde si !ice!ersa. Cand e implicat un factor patogen iar starea e acuta se recurge la gustul picant pentru indepartarea din corp factorului in!adator. &e exemplu, gustul picant racoritor al florii de soc se foloseste pentru un factor patogen fier$inte in timp ce gustul picant cald al ghim$irului pentru unul rece. 3. U e0ea"a e'*esi&a si ("e) a > umezeala excesi!a rezulta din incercarea ratata de incalzire sau transformare a umezelii din corp. %

aproape intotdeauna asociata cu o *plina sla$ita, deseori cu un <inichi sla$it si uneori cu un (laman sla$it. ?mezeala excesi!a se poate localiza intr-o anume parte a corpului sau poate afecta intreg corpul. ?nii oameni sunt mai predispusi la umezeala excesi!a decat altii. #ceasta tendinta spre umezeala poate fi agra!ata de locuitul in conditii de umiditate sau de un stil de !iata sedentar. % ne!oie de puterea transformatoare a 'ang-ului din corp pentru a opri acumularea de umezeala. Tendinta catre umezeala poate creste si ca urmare a unor o$iceiuri alimentare ce inhi$a functionarea *plinei sau care scad cantitatea de 'ang. ?mezeala excesi!a poate fi cauzata si de agentii patogeni din corp care nu au fost eliminati corespunzator sau de consumul de steroizi sau anti$iotice. ?mezeala in exces se trateaza prin intarirea *plinei dar si prin tonificarea <inichilor, (lamanului si a 'ang-ului corpului. ?mezeala excesi!a e deseori rezultatul supraalimentarii dar poate aparea si ca urmare a incarcarii sistemului digesti! cu mancaruri prost com$inate. % indicat sa e!itam prea multe alimente crude, reci sau dulci si consumul exagerat de lichide. ?nele alimente predispun la acumulare de umezeala excesi!a. (rintre acestea se numara lactatele (produsele din lapte de oaie sau capra produc mai putina umezeala), carnea de porc, alunele pra)ite, sucurile concentrate mai ales cele de rosii sau portocale, painea al$a, dro)dia de $ere, $erea, $ananele, zaharul si indulcitorii si grasimile saturate. #lte alimente au exact efectul in!ers, de inlaturare a umezelii excesi!e. Multe dintre ele au gust amar sau sunt diuretice. orzul, telina, algele de mare, orezul si usturoiul. (rezenta in exces a flegmei cere scaderea consumului de alimente care formeaza flegma si folosirea alimenteleor care o indeparteaza, cum ar fi usturoiul, ridichile sau orzul. In cazul retentiei de lichid in corp se folosesc alimente diuretice precum telina sau algele de mare. (entru indepartarea umezelii excesi!e de!enita cronica e necesar mai mult timp si com$inarea folosirii alimentelor care indeparteaza umezeala cu e!itarea celor care duc la formarea umezelii. Cand corpul e sla$it, ca in cazul sindromului o$oselii cronice, de exemplu, tonifierea se poate do!edi mai importanta decat reducerea umezelii excesi!e deoarece pana cand umezeala nu poate fi transformata de *plina si de 'ang-ul corpului, ea !a continua sa se acumuleze cu usurinta. 3rzul si !arza se folosesc pentru reducerea caldurii si umezelii din @icat, ceaiul din radacina de papadie a)uta in mod deose$it la transformarea umezelii din Incalzitorul Inferior iar ceaiul de iasomie a)uta o *plina rece si umeda. Iata in continuare un ta$el cu descrierea calitatilor cator!a fructe si legume. Fructul/Leguma emperatura !ust "eridian

Afine Alge de mare Ananas Anghinare A"ocado anana roccoli 'aisa 'a&ere 'artof dulce 'artofi 'astra"ete 'a&suni 'ea&a 'icoare 'irese 'iu&erci 'oaca*e negre 'ono&ida 'oriandru 'urmale #o"leac #o"lecei

Racoros Rece Neutru Racoros Racoros Rece Racoros Neutru 'ald 'ald Neutru Racoros Rece 'ald Racoros 'ald Racoros Rece Racoros 'ald 'ald Neutru Racoros

Acru Sarat Acru, dulce Amar, sarat, dulce #ulce #ulce Amar, &icant Acru, dulce Amar, &icant #ulce #ulce #ulce Acru, dulce Picant Amar #ulce #ulce Acru, dulce

P, S, St R, St Yin Yin V ,! $%, !, P, SP !, P

Yin,

Yin, Yin

Yin,

R, S R, S, St $%, S, St R, !, P, S P V ,! $, S, St $%, !, $S,St !, R $%, S, St

Yin,

Yin,

)i

Picant #ulce #ulce #ulce

P, S !, P, S P, S

)i, s

#ude !asole !run*e de mustar %re&frut %ulii %utui +agina ,amai -andarine -ango -ar -asline -ere acre -orco" -ure Na&i Nuca de cocos Pa&a.a Patlagina Pa&adie Pastarnac Pe&ene gal/en Pe&ene "erde

Rece Neutru 'ald Rece Neutru 'ald 'ald Rece Rece Rece Rece Neutru Neutru Neutru 'ald Neutru Neutru Neutru Rece Rece 'ald Rece Rece

#ulce #ulce Picant Acru, dulce Amar, &icant, dulce Acru Amar, &icant Acru Acru, dulce Acru, dulce Acru, dulce Acru, dulce Acru, dulce #ulce Acru, dulce Amar, &icant, dulce #ulce Amar, dulce #ulce Amar, sarat, dulce Picant, dulce #ulce #ulce

R, !, P R, S P, St

Yin, Yin

!, S $, $%, P V , R, $%, !, S P, St St $, P, St P, St $, !, P !, P, S !, R St )i P, St $%, $S V , !, S !, P Yin Yin Yin Yin Yin

Sang

V0, $, St

Yin

Pere Piersici Pi&er Portocale Pra* Prune Ridiche Rodii Rosii Ru/ar/a Salata "erde Sfecla Smochina S&anac S&aranghel Struguri 1elina Var*a Vinete 2meura

Racoros 'ald 'ald Racoros 'ald Neutru Racoros Neutru Rece Rece Racoros Neutru Neutru Racoros Rece Neutru Racoros Neutru Rece Neutru

Acru, dulce Acru, dulce Picant Acru, dulce Picant, dulce Acru, dulce Picant, dulce Acru, dulce Acru, dulce Amar Amar, dulce #ulce #ulce #ulce Amar, dulce Acru, dulce Amar, dulce Picant, dulce #ulce Acru, dulce

P, St $%, $S, St St ! ! ! P, St V0 !, St $% $%, St $, ! !, P, S $%, St R, P R, !, P, S !, St $%, St $%, !, S, St, !, R

Yin

Yin Yin

Sang

)i, s

Sang Yin

)i, s

Yan

LISTA PRESCURTARILOR -3R$#$AN3 # (laman $% A'1$0N$ (romo!eaza circulatia Hi-ului

&! 't ' & &' *) ( *' *+ )

Intestin gros *tomac *plina-pancreas Inima Intestin su$tire 8ezica urinara <inichi 8ase-sex (pericard) 8ezica $iliara ?ter

$' $ ( ) A F

(romo!eaza circulatia sangelui Contracareaza caldura Contracareaza raceala Contracareaza umezeala %limina apa &izol!a flegma Indeparteaza toxinele

I$te"ep*i!$e +rie$ta"a i$ /!*ataria +**i#e$ta"a


Medicamentele sa !a fie hrana iar hrana, medicament" spunea 7ipocrate, parintele medicinii. Intr-o anumita masura noi am pierdut simtul !alorii alimentelor asa cum am pierdut si practica medicinii energetice. In ultima parte a secolului trecut ne-am indreptat mai mult atentia spre 3rient in incercarea de a completa aceasta pierdere. &in acest articol !eti afla cum puteti adapta intelepciunea orientala la cultura occidentala, mai exact cum puteti pune in practica occidentala ideile orientale despre alimentatie fara sa renuntati la propriile traditii. Chinezii percep mai $ine realitatea su$tila care trece dincolo de !iata materiala. *pre deose$ire de principiile fizicii moderne, ei !ad lumea de la ni!elul energiei. Miscarea su$tila a Qi-ului se regaseste in medicina, in agricultura mai exact in toate domeniile !ietii lor. &e aceea culti!area acestei energii-motor a !ietii este principiul fundamental al unei !ieti sanatoase. In occident alimentele sunt !azute din punctul de !edere al cantitatilor de su$stante nutriti!e care se gasesc in acestea (proteina, fier, !itamina #, etc). 8iziunea orientala asupra alimentelor rezida in o$ser!area comportamentului uman indata ce alimentul respecti! a a)uns in corp. #limentele sunt e!aluate din punctul de !edere al naturii si calitatii Qi-ului pe care il contin. ?nele alimente acti!eaza meta$olismul, altele il incetinescC unele alimente genereaza caldura in

corp, altele, racoareC anumite alimente hidrateaza, altele usucaC unele hranesc rinichii, altele ficatul sau inima. ?nul dintre principiile hranirii orientale" spune ca tre$uie sa mancam in conformitate cu ceea ce suntem. #sadar pentru chinezi nu exista diete general care functioneaza pentru toti. @iecare persoana are o constitutie diferita, deci ne!oi nutriti!e diferite. 3 persoana poate fi descrisa ca o com$inatie a anumitor calitati de $aza cum ar fi %xcesul sau &eficienta, Cald sau <ece, ?med sau ?scat si ca a!and o tendinta particulara catre dezechili$rul unui organ sau element. #ceste sa$loane constitutionale determina cea mai potri!ita dieta pentru fiecare persoana iar ceea ce este potri!it pentru o persoana s-ar putea sa nu se potri!easca alteia. In China, alimentele sunt descrise intr-un lim$a) care pare mai degra$a poetic decat stiintific. In occident, pe etichetele alimentelor apare o lista cu principalele su$stante nutriti!e din acel aliment, ni!elul grasimilor, al car$ohidratilor, etc. &e exemplu, pe o conser!a de sardine sta scris ca ar contine 9:- de Iilocalorii, ,9,= g proteina si 9- g de grasimi la suta de grame. (e aceeasi eticheta dar in China am putea intalni urmatoarea descriere. sardinele sunt neutre dpd! al temperaturii si au un gust sarat si dulce. 7ranesc *angele, a)uta la eliminarea apei din corp si au un efect $enefic asupra *tomacului si *plinei. Ce !or sa spuna toate acesteaM *a explicam. (rintre calitatile atri$uite alimentelor in China, temperatura este cea mai importanta. Temperatura nu se refera la consumarea alimetelor reci sau fier$inti ci la efectul pe care acestea il au asupra meta$olismului dupa digestia initiala. Mai exact, unele alimente incalzesc in timp ce altele racoresc. Castra!etii, rosiile si iaurtul, de exemplu sunt pe lista cu alimentele ce racoresc in timp ce piperul, usturoiul si carnea de miel se regasesc pe lista cu alimente ce ne incalzesc/ meta$olismul. *ardinele sunt unde!a pe la mi)loc. #cum am putea de)a sa sta$ilim cate!a reguli in pri!inta dietei in conformitate cu propria noastra constitutie. 3 persoana cu o constitutie fier$inte", de exemplu, !a tre$ui sa ai$a o dieta intrucat!a racoritoare". multe fructe si legume, peste in locul carnii si nu foarte multe alimente condimentate sau grase sau su$stante care produc caldura, precum alcoolul. 3 persoana rece" !a a!ea ne!oie de o dieta calda". mancaruri cu carne si legume fierte la foc mic sau ina$usit, ingrediente calde" precum ghim$ir sau usturoi si nu foarte multe su$stante care racoresc > ceai sau alimete crude. #tunci cand suntem raciti sau a!em gripa putem gasi leacul" chiar in propria $ucataria. In a)utor ne pot !eni fie o ceasca cu ceai de menta sau flori de soc fie o supa de do!lecel, de telina sau de morco!i. #ceeasi raceala poate fi agra!ata insa prin consumarea alimentelor fier$inti" sau a celor care au efect congestionant cum ar fi carnea sau lactatele. &aca raceala se manifesta prin tremuraturi si dureri renuntati la sticla cu apa fier$inte. Consumati in schim$ ceai

de ghim$ir sau o supa de ceapa. #limentele reci" ca fructele sau salatele si cele congestionante" !or incetini refacerea. Gustul alimentelor da o indicatie in plus asupra actiunii lor. %xista cinci gusturi (dulce, picant, sarat, acru si amar) fiecare corespunzand unui organ si indeplinind anumite actiuni. #limentele dulci umezesc si hranesc, cele picante au efect de dispersie a energiei stagnante si a)uta la resta$ilirea curgerii normale a Qi-ului, alimentele sarate inmoaie si detoxifica, cele acre stimuleaza a$sor$tia si contractia iar alimentele amare contracareaza umezeala. ?n aliment poate a!ea diferite alte actiuni. poate intari anumite functii sau su$stante sau poate regla curgerea energiei prin corp. unele alimente intaresc *angele, Qi-ul, sau 'in-ul si 'ang-ul. #ltele elimina umezeala, stimuleaza circulatia sau elimina fortele patogene. *ardinele sunt $une pentru *ange, carnea de pui hraneste Qi-ul, semintele de susan intaresc 0in-ul iar nucile, 'angul. #lte alimente au actiuni reglatoare. ghim$irul proaspat elimina <aceala, !arza elimina Caldura, chimenul dulce (secareaua) face sa circule mai $ine Qi-ul digesti!, maslinele indeparteaza toxinele iar secara elimina ?mezeala. #sadar cum am putea incepe sa aplicam ideile $ucatariei orientale in cea occidentalaM Mai simplu decat s.-ar putea crede. &e fapt pentru a manca in stil oriental nu tre$uie sa ne schim$am dieta ci (e"!" in care mancam. Iata cate!a indicatii. 1. 5!*!rati-&a #e a$*area #&s6 @elul in care ne simtim atunci cand consumam alimentele da indicatii organismului ce sa faca cu acestea. *traduiti-!a sa nu a!eti ganduri inestetice" atunci cand sunteti la masa. 2. Re"a'ati-&a6 &aca stam intr-o pozitie incordata sau foarte aplecata putem impiedica ca hrana sa circule normal prin sistemul digesti!. % indicat sa respiram adanc de cate!a ori, sa ne reglam pozitia la masa si sa ne linistim inainte de a incepe sa mancam. Inspirand aroma mancarii putem a)uta la stimularea sucurilor gastrice. 3. Meste*ati /i$e si mancati incet. *e spune ca stomacul nu are dinti. Mancarea nemestecata da si mai mult de lucru sistemului digesti! lucru care poate produce pro$leme digesti!e. 4. N! a este*ati /a!t!ri"e *! a$*area6 (rea multe lichide ingerate laolalta cu mancarea pot dilua prea mult sucurile gastrice afectand astfel digestia. 3 ceasca de ceai de iasomie, de chimen dulce sau de menta pentru usurarea digestiei e dea)uns. % indicat sa $em mult cu )umatate de ora inainte de masa sau la o ora si ce!a dupa aceasta. 5. N! ra*iti siste !" #i)esti&6 #cesta nu tolereaza ingestia continua de su$stante reci (direct din frigider) sau de su$stante cu energie rece cum sunt alimentele crude. In cele din urma focul ce spri)ina si energizeaza sistemul digesti! !a sla$i iar su$stantele si energia necesare nu !or mai putea fi extrase din alimente.

4. Opriti-&a i$ai$te #e a &a si ti sat!"6 Multe dintre pro$lemele de sanatate din occident sunt urmarea supraalimentatiei. &aca mancam in mod o$isnuit prea mult, sistemul digesti! se supraincarca iar noi ne simtim o$ositi si congestionati. (rea multa energie !a fi implicata in procesarea $olului alimentar si prea putina !a putea fi folosita pentru alte acti!itati. % ne!oie de disciplina si atentie pentru a regla aceasta tendinta dar $eneficiile apar imediat iar foamea pe care cautam sa o potolim cu mancare se do!edeste deseori ca e la origine o foame emotionala" de fapt. 5. Ma$*ati *at ai !"te a"i e$te #i$ 0+$a i$ *are "+*!iti6 #limentele care au crescut in aceeasi zona cu noi au mai multe sanse sa rezoneze in armonie cu corpul nostru decat cele care au crescut in alt sezon pe cealalta parte a Glo$ului, care sunt necoapte si stropite cu tot felul de su$stante conser!ante. H6 N! !itati sa &a /!*!rati #e *eea *e a$*ati2

#ceste principii simple pot face diferenta intre o stare de sanatate $una si una mai putin $una. *a mai spunem deasemenea ca alimentele care nu au suferit modificari genetice au o structura energetica mai puternica si mai sanatoasa decat cele supuse efectelor su$stantelor chimice. *tructura energetica a alimentelor este serios sla$ita de microunde. @elul in care ne gatim mancarea ii afecteaza !italitatea iar pentru indi!izi diferiti sunt necesare metode diferite. Iata cate!a metode de gatit. S!pe si a$*ar!ri (ierte "a (+* i* > au a!anta)ul de a eli$era su$stantele nutriti!e cu usurinta in organism si sunt foarte folositoare mai ales celor care au un sistem digesti! sla$it. A"i e$te"e (ripte > sunt o metoda ideala de gatit in sezonul rece si pentru cei cu constitutie rece". Sa"ate"e > nu sunt ce!a o$isnuit in China dar sunt foarte apreciate la noi. #limentele crude au in general efect de curatare si racorire si se potri!esc celor care au o constitutie fier$inte". Cate o salata din cand in cand a)uta doar daca sistemul nostru digesti! este indea)uns de puternic. A"i e$te"e (ierte i$ apa sa! a/!r > aceasta metoda e considerata neutra deoarece nu creste in mod semnificati! temperatura" energetica a alimentelor. #limentele fierte in a$ur au un usor efect de curatare. A"i e$te"e pra,ite > aceasta metoda clasica orientala este acum populara si in occident. %ste o metoda ce!a mai calda" decat fier$erea in a$ur. &aca se adauga ghim$ir, usturoi sau alte condimente calde" mancarea o$tinuta !a fi mai calda" si mai usor de digerat.

#sadar nu e necesar sa mancam alimente chinezesti sau sa in!atam sa manuim renumitele $etisoarele chinezesti pentru a $eneficia de intelepciunea acumulata de-a lungul atator secole si in acest domeniu. Bu tre$uie decat sa aflam ce constitutie a!em in conformitate cu normele chinezesti, sa adoptam cate!a principii simple si sa transformam $ucataria intr-un loc de )oaca" cu noile idei. (ofta $unaK

Sp"i$a 1 /!*ataria *+rp!"!i $+str!


Inca de mici in!atam sa ne adaptam mediului in care ne nastem. (e masura ce acest lucru se intampla ne dez!oltam si puterea *plinei. 2a inceput depindem de laptele matern si de gri)a parintilor. (e masura ce crestem ne dez!oltam a$ilitatea de a digera hrana mai complexa si de a ne purta singuri de gri)a. #$ia dupa !arsta de 4 ani putem considera ca *plina noastra a a)uns la maturitate ceea ce inseamna ca primii ani de !iata sunt foarte importanti in dez!oltarea sanatoasa a *plinei. &ez!oltarea *plinei poate fi !azuta ca trecerea de la dependenta" la independenta", de la a ni se purta de gri)a" la a ne purta de gri)a noua insine". @unctiile *plinei sunt cea de adaptare, de hranire si de spri)in. &upa cum !om !edea, aceste functii sunt exprimate deopotri!a la ni!el fiziologic, anatomic, mental, emotional si spiritual. 2a ni!el fiziologic, *plina se exprima prin intermediul sistemului digesti!. &igestia este procesul de transformare a hranei in su$stante care pot fi folosite in interiorul corpului si de trimitere a acestora acolo unde e ne!oie de ele. Cu cat *plina noastra e mai puternica cu atat putem extrage mai eficient din alimente su$stantele necesare pentru ne!oile corpului nostru. #tunci cand mancam intre$area pe care tre$uie sa ne-o adresam nu este daca un anume aliment este $un pentru noi ci daca *plina noastra e indea)uns de puternica pentru a extrage principiile nutriti!e din acel aliment. (rimul pas spre o alimentatie corecta nu implica neaparat schim$area dietei ci mai degra$a intarirea *plinei. 8om !edea cum ce!a mai tarziu in acest articol. 2a ni!el mental, *plina gu!erneaza capacitatea de studiu si de concentrare, de procesare a informatiei. &esi la prima !edere nu pare, gandirea si procesul digesti! sunt asemanatoare. Cand cititi acest articol, de exemplu, tre$uie sa transformati cu!intele (hrana) in ce!a ce puteti intelege cu mintea (su$stantele nutriti!e) iar apoi sa depozitati aceste cunostinte ca sa le folositi mai tarziu. @unctia *plinei este asadar de a transforma atat hrana cat si informatia in ce!a ce poate fi utilizat. %xista si alte modalitati prin care putem su$linia legatura dintre alimentatie si gandire. Cand mancam prea mult, gandim mai greuC cand in!atam prea mult, a!em pofta de alimente dulciC cand ne facem prea multe gri)i ne putem $loca usor sistemul digesti!. (uterea de concentrare si digestia sunt in stransa legatura si se pot influenta reciproc. 2a ni!el emotional, *plina se exprima prin capacitatea noastra de a primi si de a oferi hrana" emotionala. Cand ne!oile ne sunt satisfacute ne simtim in siguranta.

#desea confundam ne!oile emotionale cu cele nutriti!e, consumand alimente cand de fapt a!em ne!oie de alinare sau folosind mancarea pentru a suprima sentimente precum frustrarea sau dorinte. Iata asadar cum capacitatea noastra de a gasi si de a primi hrana emotionala este in stransa legatura cu sistemul digesti!. &upa ce ne indepartam de sanul mamei iar mai apoi de caminul parintesc ne dez!oltam o mama si un camin interioare pe care le purtam in noi ca pe o sursa constanta de hrana si spri)in. #ceasta mama interioara si acest camin interior sunt o $una descriere a rolului pe care il )oaca *plina. &in punct e !edere anatomic, *plina se exprima prin intermediul tesutului con)uncti!. #cesta e dispus intr-o retea care tine totul la locul sau in corpul nostru. Tesutul con)uncti! exprima functia *plinei de spri)in si retinere in interior. Cand acest tesut este relaxat, toate miscarile corpului sunt usoare iar organele functioneaza corespunzator. Be simtim $ine in pielea noastra si in corpul nostru. #cest lucru este expresia unei energii puternice a *plinei. Cu cat *plina noastra este mai puternica cu atat putem a$sor$i si folosi mai eficient su$stantele din alimentele consumate. *a !edem, deci, cum putem sa ne intarim *plina si sa o mentinem in aceasta stare. &.p.d.! fizic, *plinei ii place" sa atinga si sa fie atinsa, sa se intinda. Miscarile se stretching (de intindere a muschilor) a)uta la eliminarea contracturilor din tesuturile moi, relaxand astfel organele si mem$rele corpului. 3rice fel de exercitii a)uta *plina, cu conditia ca acestea sa fie urmate de stretching si relaxare (masa)ul, de exemplu). *plina iu$este" atingerea fizica iar o im$ratisare pe zi" e un ade!arat medicament pentru *plina. #ntrenamentul fizic este $un si pentru minte. #tentie, insaK @olosirea excesi!a a acesteia (de ex. in timpul perioadelor lungi de studiu, sarcini care implica ore intregi de nemiscare si prelucrare mentala de informatii sau chiar si pro$lemele zilnice la care ne gandim excesi!) poate sla$i *plina. *plina apartine elementului (amant, acesta fiind cel care ne furnizeaza hrana si spri)inul ca o ade!arata mama. (rin intermediul legaturii noastre cu (amantul, *plina se exprima d.p.d.!. spiritual. @acute in mod constient, toate acti!itatile care creeaza o legatura cu pamantul > gradinaritul, lucrul cu lutul, petrecerea timpului cu picioarele goale pe sol, rostogolitul pe pamant > ne pot a)uta sa ne impamantam" mai $ine in corpurile noastre si in mediul natural. *i in aceasta maniera putem a)uta la intarirea *plinei. *a !edem acum cum putem a)uta *plina sa functioneze optim din punctul de !edere al functiei digesti!e. &aca mancam cu placere, corpul nostru !a accepta mult mai eficient hrana. &eseori, e mai important sa vindecam" relatia noastra cu ceea ce mancam decat sa schimbam ceea ce mancam. &e multe ori catalogam alimentele drept $une" si rele". ?nele sunt $une pentru noi" chiar daca nu ne plac. #ltele sunt

rele pentru noi" iar noi le consumam cu un sentiment de !ino!atie in suflet sau chiar le e!itam. &e fapt si de drept, atitudinea noastra fata de alimente !a indica *plinei ce sa faca cu ele. #sadar, orice am manca, odata ce am ales un aliment, $un" sau rau", e mai $ine sa-l acceptam cu draga inima. Chinezii considera ca e mai $ine sa nu amestecam ser!itul mesei cu acti!itatile lucrati!e. &igestia functioneaza cel mai $ine cand suntem concentrati asupra a ceea ce mancam si nu atunci cand suntem distrasi sau deran)ati. &eci nu cititi, nu pri!iti la tele!izor, nu !a ocupati de afaceri sau de alte lucruri cand mancati. (ozitia corpului in timpul mesei tre$uie sa fie relaxata. &aca tinem picioarele incrucisate, stam rasuciti sau cocosati !om comprima organele digesti!e si !om impiedica trecerea hranei prin sistemul digesti!. 3 !or$a spune ca stomacul nu are dinti". Mancarea $ine mestecata micsoreaza efortul pe care organele digesti!e tre$uie sa il depuna si creste eficienta extractiei su$stantelor nutriti!e. &easemenea mestecatul incalzeste alimentele reci. &aca mancam prea mult la o masa, !a aparea o cantitate de hrana care isi !a astepta randul pentru a fi digerata. Ca urmare ne !om simti o$ositi pentru ca energia noastra !a fi folosita pentru a digera hrana in exces. &aca mancatul prea mult de!ine o o$isnuinta, *plina incepe sa o$oseasca si poate produce flegma sau caldura. *plinei nu-i place o cantitate prea mare de fluid la o singura masa deoarece acesta sla$este digestia. 3 cantitate cat o ceasca de ceai de lichid e dea)uns de o$icei. 2ichidele e mai $ine sa fie consumate intre mese. (rea multe alimente crude sau reci si prea mult lichid !or duce la sla$irea *plinei. (rocesul digesti! are ne!oie de caldura. In medicina orientala aceasta se numeste foc digesti!". Cand mancam foarte tarziu, noaptea, hrana e digerata mai greu deoarece functiile corpului incetinesc in mod normal. Incercarea corpului de a arde hrana stagnanta genereaza caldura in exces care poate distruge 'in-ul *tomacului. % indicat sa se consume cat mai multe alimente din zona in care locuim si asta pentru ca energia din acestea se conser!a mai $ine. &in pacate Hi-ul din alimente este distrus de microunde, de prelucrarea excesi!a, de conser!antii chimici si de radiatii. #sadar, iu$iti orice aliment pe care il consumati, nu mancati foarte tarziu, mestecati $ine, mancati relaxat, nu !a ridicati satul de la masa si mai ales nu exersati imediat ce ati teminat de mancat. Ta$el cu caracteristicile cator!a alimente (dpd! al MTC)

N! e

G!st

Te perat!ra

Meri#ia$

E(e*te

#lune #nanas +anana Caisa Cartof Castra!ete Capsune Ceapa

&ulce &ulce, acru &ulce &ulce, acru &ulce &ulce &ulce, acru (icant, amar &ulce, acru &ulce &ulce &ulce &ulce &ulce, acru (icant

Beutru Beutru <ece Beutru Beutru <ece <ece Cald

*(, ( *, 8? *, IG (, * *(, *, IG *, 8? (, *( (, *, IG

Intareste Qi-ul *(, umezeste (, dizol!a @legma Induce eliminarea urinei, a)uta digestia Intareste *, umezeste (roduce lichide, umezeste ( Intareste *( si * %limina @ocul, elimina edemul ?mezeste (, intareste *( #cti!eaza 'ang-ul, trimite Qi-ul in )os Intareste *( si @, hraneste @ si < #)uta la secretia laptelui Intareste Incalzitorul Mi)lociu, reface Qi-ul %limina @ocul inimii si toxinele 3preste diareea, usureaza aparitia eruptiilor in po)ar #)uta digestia, im$unatateste circulatia Incalzeste (

Cireasa Crap &o!leac @loare de caprifoi @loarea*oarelui Gherghin Ghim$ir

Cald Beutru Cald <ece Cald, neutru Cald Cald

*(, @ *(, * *(, * (, I, * *(, IG *(, *, @ (, *(, *

Ginseng american Ginseng chinezesc Grapfruit Grau Iepure 2amaie Mandarina Mazare Mar Mei

&ulce, amar &ulce, amar &ulce, acru &ulce &ulce #cru &ulce, acru &ulce &ulce, acru &ulce, sarat *arat

<ece Cald Cald <ece <ece <ece <ece Beutru <ece Cald

(, * *(, (, I *(, *, @ I, *(, < *(, * *, (, @ (, *, < *(, * *(, * *(, *, (

Tonifica Qi, produce lichide, umezeste (, elimina @ocul inimii Tonifica Qi, hraneste ( si *( 7raneste sangele 7raneste I, intareste *( Intareste *(, hraneste Qi Intareste I #)uta digestia, intareste *( Intareste *(, elimina edemul (roduce lichide, intareste *( Intareste *( si <, induce eliminarea urinei 7raneste @ si <, tonifica *angele si %senta ?mezeste ( si intestinele, intareste *( si * Intareste *(, intareste energia @, curata I Intareste (, hraneste *(

Midii

Cald

@, <

Migdale Morco!

&ulce &ulce

Beutru Beutru

(, *(, IG *(, @, (

Muguri de ginIgo

&ulce, amar

Beutru

(, *(, <

Muguri de pin Buci 3aie 3rez 3rz (ara (atlagea !anata (epene !erde (iersica (orc (ortocala (orum$

&ulce &ulce &ulce &ulce &ulce &ulce, acru &ulce &ulce &ulce, acru &ulce, sarat &ulce, acru &ulce

Cald Cald Cald Cald <ece <ece <ece <ece Cald Beutru <ece Beutru

(, IG <, (, IG *(, < *(, *, ( *(, *, 8? (, * *, IG *, I, 8?

?mezeste ( si intestinele ?mezeste intestinele, tonifica ( si < Incalzeste Incalzitorul Mi)lociu, tonifica Qi si *angele Intareste *( si *, hraneste Hi-ul ( Intareste *(, regleaza energia * (roduce lichide, elimina mucusul, indeparteaza ?scaciunea %limina @ocul, racoreste *angele, sustine miscarile peristaltice %limina @ocul, induce eliminarea urinei #)uta circulatia *angelui, umezeste intestinele

(, *(, @ *, 8? *, 8?

7raneste 'in-ul, tonifica *angele (roduce lichide Intareste *, regleaza Incalzitorul Central %limina @ocul din @, produce lichide

(runa

&ulce, acru

<ece

@, *

(ui

&ulce

Cald

*(, *

7raneste *(, tonifica <, hraneste Qi si *angele

<ata <idiche <osie *alata !erde *coici *oia *panac

&ulce, sarat (icant, dulce &ulce, acru #mar, dulce &ulce, sarat &ulce &ulce

Beutru <acoritor <ece <ece <ece Beutru <acoritor

*(, (, < (, * *, @ *, IG @, < *(, * IG, *, @

7raneste 'in-ul, usureaza trecerea apei, indeparteaza umezeala #)uta digestia, elimina flegma %limina @ocul, hraneste 0in-ul #)uta la eliminarea urinii %limina @ocul, hraneste 'in-ul si @ Intareste *(, elimina ?mezeala, detoxifica ?mezeste ?scaciunea, hraneste @

*truguri *usan

&ulce, acru &ulce

Beutru Beutru

<, @, * @, <, IG

Tonifica Qi si *angele 7raneste @, <, umezeste intestinele

Tu$ercul de sparanghel Telina

&ulce, amar (icant, dulce

<ece <acoritor

(, * @, *, 8?

7raneste 'in, umezeste (, elimina @ocul inimii %limina @ocul, calmeaza @, intareste *

?sturoi

(icant, dulce &ulce *arat &ulce

Cald

*(, *, (

Intareste *, incalzeste Incalzitorul Mi)lociu Intareste *( si *, tonifica Qi si *angele &izol!a flegma, elimina edemul 7raneste *(, regleaza energia *

8aca 8areh 8arza

Beutru <ece Beutru

*(, * @, *, < *(, *

Pres*!rtari:
P"a a$ 1 P I$testi$ )r+s 1 IG St+ a* 1 S Sp"i$a 1 SP I$i a 1 I I$testi$ s!/tire 1 IS Ve0i*a !ri$ara 1 VU Ri$i*-i 1 R Ve0i*a /i"iara 1 V5 .i*at 1 .

BC Pri$*ipii 5!##-iste

Gotama, initiatorul $uddhismului, s-a nascut in nordul Indiei in sec. 8II i.7r. 2a !arsta de =de ani a plecat in cautarea ade!arului, pentru el si pentru ceilalti. &upa E ani de cautari a atins iluminarea fiind astfel supranumit Cel 2uminat", Cel Constient", Cel Ce *tie", un +uddha. &upa aceasta experienta, el si-a petrecut restul !ietii incercand sa impartasesca si celorlalti ceea ce aflase. ?nii l-au crezut. #ltii nu. &upa moartea lui, din ce in ce mai multi oamenii au inceput sa se simta atrasi de in!ataturile lui si astfel numarul adeptilor a crescut considera$il. #proximati! o treime din populatia lumii urmeaza in prezent in!ataturile lui +uddha. <eligia $udista este denumita religia pacii pentru ca nu a existat niciodata un raz$oi $udist si pentru ca nici o persoana, in nici o perioada de timp, nu a fost persecutata de o grupare, organizatie sau tara $udista pe $aza credintei sau li$ertatii de exprimare a acesteia. Iata in continuare cate!a dintre principiile de $aza dupa care se calauzeste religia $udista. 9. @iecare persoana ar tre$ui sa-si inteleaga propria minte si !iata pe care o traieste. *istemul numit $udist exista tocmai pentru a te a)uta in acest sens. Incepe chiar acum si infrunta-ti !iata asa cum se prezinta ea, in!ata sa-ti asumi responsa$ilitatea pentru propriile experiente. ,. Totul se schim$a. Tot ceea ce exista trece prin acelasi ciclu al existentei > nastere, $atranete, $oala si moarte. &oar !iata este continua, cautandu-si tot timpul noi forme de manifestare. 8iata este un proces sau curgere care nu a inceput niciodata si nu se !a termina niciodata. =. 2egea schim$arii se aplica deopotri!a si la ceea ce oamenii numesc suflet". Bu exista ce!a intr-o persoana care sa fie nemuritor, care sa nu se transforme. 4. Toate uni!ersurile care exista sunt expresia !ietii. Toate efectele au si cauze iar caracterul unei persoane este rezultatul actiunilor sale. @iecare fiinta umana isi creaza situatii de !iata, fie ca intelege acest lucru sau nu. (rin ganduri $une si actiuni corecte se poate purifica sinele interior. Intelegerea naturii interioare !a duce in timp la eli$erare. @iintele omenesti care petrec multe !ieti pe (amant pot atinge in cele din urma iluminarea. 5. 8iata e singurul lucru care se schim$a in mod constant. 8iata isi schim$a forma de nenumarate ori. Tocmai de aceea nu exista moarte desi toti cred ca murim. &in intelegere se naste compasiunea si un simt al identitatii cu alte forme de !iata. 2ege eterna este intelegerea si armonia.

E. Gri)a partii tre$uie sa fie gri)a intregului. %goismul directionat gresit produce suferinta personala si a celorlalti. (oti in!ata din propria suferinta sa o micsorezi si sa-i elimini cauzele. 5. Incearca in primul rand sa o$tii o intelegere preliminara a $uddhismului. #poi poti dez!olta o intelegere mai profunda. +udismul este un mod de !iata nu doar o teorie despre !iata. Inceteaza sa mai faci rau, in!ata sa faci $ine, purifica-ti inima. 6. ?n +uddha este o fiinta omeneasca. *copul !ietii este atingerea iluminarii. #ceasta stare de constiinta conduce la disparitia limitarilor. Toate fiintele omenesti si toate celelalte forme de !iata contin iluminarea in stare latenta. Iluminarea este procesul transformarii in ceea ce suntem cu ade!arat. (ri!este in interiorul tau - esti +uddha". 7. Intre starea de latenta si iluminarea propriu-zisa exista un proces de autodez!oltare. *ingura credinta folosita in $udism este increderea ca acolo unde a fost o calauza, merita sa mergi si tu. 18. +udismul pune mare accent pe ne!oia de meditatie si concentrare interioara, care conduce in timp la dez!oltarea facultatilor spirituale interioare. (erioadele de liniste pentru acti!itatile interioare sunt esentiale pentru o !iata echili$rata. ?n +uddha are mintea treaza in orice moment. @ereste-te sa te atasezi mental si emotional de tot ce e trecator. 99. @iecare persoana sufera consecintele propriilor actiuni si in!ata din ele. #)uta-i pe altii sa faca acelasi lucru. Bici o rugaciune adresata lui +uddha sau oricarei alte zeitati nu !a impiedica un efect sa-si urmeze cauza. (reotii $udisti nu sunt intermediari intre realitate si indi!id. Toate celelalte religii si filozofii sunt acceptate fara discernamant pentru ca nimeni nu are dreptul sa se aseze in calea unei persoane care isi cauta &umnezeul. 9,. +udistii nu cred in nici un &umnezeu. +udismul este un sistem de gandire, o religie, o stiinta spirituala si un mod de !iata care e rational si practic. (entru mai $ine de , --- de ani el a satisfacut ne!oile a aproape o treime din populatia Glo$ului. Bu are dogme, satisface simtul rational si pe cel al inimii, insista ca fiecare indi!id sa-si asume responsa$ilitatea, sustine toleranta pentru ceilalti si pentru punctele lor de !edere, im$ratiseaza stiinta, psihologia, etica si arta si su$liniaza faptul ca oamenii sunt creatorii !ietii lor prezente si a destinului lor.