Sunteți pe pagina 1din 6

(incepand cu a doua parte a secolului XIV pana in prima parte a secolului XVII) perioada de inflorire si stralucire a societatii europene

ne social-economic, stiintific si cultural (umanistii); miscare cultural-artistica, renastere spirituala prin, reinvierea culturii antice grecesti pornind din Italia specifica mai putin artei muzicale care a fost propriu-zis o nastere muzicala

RENASTEREA (sec. XV XVI)

MELODI conservarea traditiei monodiei gregoriene integrata discursului polifonic doua tendinte de tratare a melodiei !) de simplificare a cantus planus-ului (in valori mari) care devine cantus firmus ") complicarea cantului gregorian in tesaturi polifonice savante introducerea celei de-a patra voci basul denumit si tenor bas teme de esenta profana tema cantecului Lhomme arm devine tema unor creatii ale compozitorilor# Dufay, Ockeghem, Obrecht, !s"u#$ %es &r's, &a(estr#$a, .. e$presii contrastante cea so%ra, austera, traditionalista de esenta religioasa si cea moderna mozaicata din te$tele laice care impune folosirea %arelor de masura intervalele si duratele tratate cu rigurozitate tinand cont de profilul vocal al cantului salturile dificile sunt evitate, cromatismele sunt pregatite si rezolvate; se$ta mica se folosea doar ascendent iar se$ta mare era evitata; intervalele de septima precum si cele & si erau evitate 'I(M)L musica mensurata preluata de la Ars Nova durata unui timp * tactus %arele intalnite nu conturau masuri ci delimitau fragmente tematice valorile mari erau intalnite la inceputul si sfarsitul frazei iar valorile mici in interior prin contrast cu monoritmia ritmului li%er al melodiei gregoriene diversitatea duratelor folosite da nastere la poliritmii formule ritmice %inare si ternare determinate de continurul te$tului poetic 'MO+I se incadreaza in sistemul modal gregorian completat su% influenta muzicii populare cu ionianul pe D si eolianul pe la moduri teoretizate de )e$r#cus *!r#tus, supranumit +(area$us in cele%rul Dodecachordon (!,-- !./0) !" moduri utilizarea sensi%ilei apar noi relatii de consonanta terte si se$te muzica renasterii nu cunoaste regulile succesiuni acordice ale functionalismului tonal cu e$ceptia sensi%ilei in cadenta cadenta picardiana (alterarea suitoare a tertei in modurile dorian! frigian si eolian) 1OLI2O+I eli%erata de su%ordonarea fata de cantus firmus importanta egala acordata vocilor prin imitatia melodica li%era sau stricta (canon) contrapunctul liber si sever realizat dupa reguli clare ( !ha$$es T#$ct!r#s) '3I(E4()'I in muzica religioasa # %azate pe monodia gregoriana motetul si missa in muzica laica %azate pe traditia cantecului cavaleresc si a cantecului popular # chanson! madrigal! liedul polifonic
IO 4, 5tud 'enasterea - scoli

'E+ 5(E'E M)6I4 L 54OLI


o dupa doua secole de dominatie a muzicii franceze, prin "coala de la Notre#Dame, "coala (franco)#flamanda isi va impune pozitia in fata marilor centre de arta si cultura ale Europei o stilul muzicii vocale a 'enasterii are caracter unitar in ansam%lul sau dar prezinta diferetieri atat in plan national cat si personala prin # o continutul emotional al mesa7ului, modul de constructie a structurilor ritmicomelodice, al impletirii liniilor polifonice imitative, al utilizarii si tratarii disonantelor, cadentelor precum si in ceea ce priveste constructia ar8itecturala o cele mai importante centre stilistice muzicale reprezinta atat zone geografice cat si culturi specifice# f(ama$%a, fra$ce,a, #ta(#a$a, e$g(e,a, s-a$#!(a s# germa$a $% Scoala franco-flamanda (neerlandeza) regiunea 2landrei si 9urgundiei (9elgia, Olanda, Lu$em%urg, nordul 2rantei) flamanzi, valoni, %urgunzi si francezi .ambray considerat ca primul centru de instruire polifonica, al doilea fiind A$/ers0 Scoala franco-flamanda sau neerlandeza are la %aza o arta menestrelilor : truverilor, o educatia muzicala din ;ma<trises= si o influenta muzicinilor englezi; 4aracteristici# in creatiile religioase respecta normele cantului gregorian in cantus firmus in creatiile laice promoveaza chansonul burgund provenit din cantecele populare de%utul si finalul sunt in maniera organum-ului simfonii in octave! cvinte, fara terta folosesc atat contrapunctul inflorit, imitativ si contrapunctul du%lu armonic intalnim relatii modale si tonale note de pasa7, %roderii, note straine cadenta neerlande&a (la-sol>-fa>-la) intalnita si in cadenta melodica a lui *a$%#$! ar8itectural creatori de forme cu repriza si fara repriza +u#((aume Dufay (?!,,@ !,A,) nascut la 4am%rai sau 2aB, aproape de 4am%rai 4reatia# rondeau'! ballades! virelais! chansons polifonice, motete, misse( missele sunt vocal-instrumentale se pot inlocui unele voci cu instrumente in misse foloseste ca si cantus firmus cantece de origine populara Lhomme arm in creatia sa se contureaza spri7inul armonic al vocii de bas (tenor bas) +#((es (Eg#%#us) 1#$ch!#s (?!,@@ ?!,/@) 4reatia# chansons! ballades! rondeau'! motete! misse! magnificate 4aracteristici stilistice# structuri modale in conducerea vocilor prefigureaza relatii armonice de tip tonal a scris aproape numai la trei voci, rar la patru voci melodica de esenta populara, diatonica, dar si cu elemente cromatice, am%itus pana la octava, o mare varietate ritmica (superius este ornamentata, celelalte sunt simple) foloseste frecvent false relatii si elemente de fau'#bourdon ritmica preponderent ternara /:-, sau 0:- rar %inara ea$ /a$ ( !ha$$es) Ockeghem (?!,"@ !,C/), 4reatia # chansons ("@) trei voci, in maniera lui Mac8ault motets (") e$primare polifonica personala, pe melodii ar8aice gregoriene i se atri%uie si motetul la 0/ de voci Deo gratias( misses ($)) genul in care a e$celat, toate la patru voci, inaugureaza imitatia la cvarta, si un re*uiem (missa pro defunctis) cea mai vec8e lucrare cunoscuta in acest gen ac!b Obrecht (?!,.@ - ?!.@.) 4reatia# contri%utie deose%ita in chanson! motet si missa ( si un +e*uiem)
IO 4, 5tud 'enasterea - scoli 2

adeptul principiului parodiei utilizeaza frecvent intervale mari !s"u#$ %es &res (Des-re,) (?!,.@ !."!) supranumit ;princeps musicorum= melodica pregnanta, cantus firmus si mai ales tematica populara cristalizarea stilului vocal ;a cappella= maestru al canonului si imitatiei isi permite licente in interesul e$presiei (salturi si intervale nerezolvate, mers frecvent de terte paralele, sensi%ile artificiale ;a la Mac8ault= pentru cadente poliritmii si polimetrii; momente de fau'#bourdon! com%inatii polimodale! secvente melodice, cadenta flamanda 4reatia# laica chansonuri! frottole pe te$te franceze si italiene (cele%ra ,l -rillo) religioase . motete! misse, )e$r#cus Isaac (?!,.@ !.!A), A%r#a$ 2#((aert (?!,-. !./") ac"ues Arca%e(t (?!.!. !./-), &h#(#--e /a$ %er 1erghe 3 4#(#--! %# 5!$te (!."! !/@0) .(eme$s $!$ &a-a (!.!@ !../(-), .y-r#a$! %a R!re (?!.!/ !./.) Or(a$%! %# *ass! 3 R!(a$% %e *assus (!.0@ !.C,) a$ &#eters,!!$ S6ee(#$k (!./" !/"!) "D coala francez sintagma scoala franco-flamanda su%ordoneaza si omogenizeaza si totusi traditia culturala a 2rantei impune valori muzicale distincte artei flamande 5ecD EIF marcat de realizarile trubadurilor! truverilor si a "colii de la Notre#Dame( &h#(#--e %e V#try (!"0! !0/!) poet, compozitor si teoretician Ars Nova . scriere teoretico-istorica, pornind de la scrierile lui 1!eth#us o perfectionarea notatiei ritmice o integreaza diviziunea %inara alaturi de cele ale ritmului ternar; o acorda importanta sensi%ilei evolutia spre sistemul tonal ma7or-minor; o considera alteratiile ca note ce fac parte din configuratia melodica o promoveaza intervalele de 0-ta si /-ta ca si consonante imperfecte; o considera ca mersul paralel in consonante perfecte este gresit o /musica ficta0 adica ;musica falsa= iar cea diatonica ;naturala=, ;adevarata= o admite disonantele daca sunt rezolvate in consonante perfecte o reliefeaza totodata importanta mersului contrar in conducerea vocilor; +u#((aume %e 5achau(t (!0@@ !0AA) cel mai reprezentativ compozitor din Arsa Nova urmas al truverilor (nordul 2ranei, poezii epice, istorioare) o a compus indeose%i genuri profane! ballada fiind genul preferat o scriitura la trei voci este cvasiprezenta o Missa pentru patru voci (compusa cu ocazia incoronarii lui 4arol al F-lea) este considerata ca prima lucrare de valoare din istoria genului o lim%a7 polifonic, modulatii surprinzatoare, cromatisme, anticipeaza gandirea armonica, formal impune o legatura de continuitate intre partile componente secolul EFI-lea promovarea stilul omofon precusor demers practic pentru Rameau 4ra$7!#s V#((!$ lanseaza sintagma ;cuvantul sa fie e$primat prin cant= iar ritmul sa fie su%ordonat structurii metrice a versului

IO 4, 5tud 'enasterea - scoli

prioritatile componistice al francezilor sunt chansonul, apoi motetul si missa chansonul era indeose%i chanson damour, dar si chansonul descriptiv! polifonic evolutia stilistica a chansonului evidentiaza doua etape # o !.@@ !..@ dominata de creatia lui .(eme$t a$$e"u#$ organizare modala, cromatisme putine, scriitura la patru voci o !..@ !/@@ dominata de .(au%e (e eu$e note alterate cu functie de sensi%ile in cadentele interioare si finale, scriitura la ,, . sau / voci; - in cadrul celor patru voci vocea superioara (superius) devine dominanta iar celelalte (contratenore! tenore si bassus) formeaza un acompaniament fugat sau armonic o ar8itectural intalnim reluarea ;da capo0 ( 4laude 5ermisB ) 'eprezentanti N#c!(as +!mbert (!,-@ !..") c8ansonuri in stil polifonic traditional .(au%e %e Serm#sy (!,-@ !./") &#erre &assereau (?!,C@ ?) actif vers !.@C !.,A .(eme$t a$$e"u#$ (!,C. !./@) cel mai reprezentativ compozitor de c8ansonuri .(au%e (e eu$ (?!.0@ ?!/@@), +u#((aume .!ste(ey (!.0! !/@/) .(au%e +!u%#me( (? !.A") 0D coala italian sim%ioza artei franco-flamande cu cea italiana 5ecolul EIF * polifonia simpla italiana de esenta populara 2lorenta * Athena Italiei! orasul lui Da$te A(#gh#er# (!"/. !0"!), +#!tt! %# 1!$%!$e (!"//:A !00/:A), &etrarca 4ra$cesc! (Incisa: rezzo !0@, !0A, rGuH:1adova) denumirea RENAS ERE apartine lui *!re$,! +h#bert# ar8itectul domului din 2lorenta Ienuri !rottola gen muzical tipic italian, cu tematica variata, de esenta folclorica, in forma strofa . refren( "illanella sau #anzone villanesca cantec taranesc, simplu de o mare vivacitate ritmico-melodica #accia (l%D italiana * vanatoare) inspirat la inceput din su%iecte de vanatoare; are forma unui canon la doua voci $allata (ballare in italiana * a dansa) gen poetic-muzical in forma dansanta; forma strofele erau cantate de solist iar refrenul de dansatori si spectatori #anon forma imitativa, contrapunctica tema melodica (proposta)! era repetata prin intrari succesive de celelalte voci (riposta! consecventa)( imitatia se facea la unison, octava, cvinta; in miscare directa sau contrara, la una sau mai multe vociD Madri%alul poezie si cantec italian din secD EIF cu tematica variata; Etimologia cuvantului isi are originea in cantus matrialis cu sens opus lui cantus spiritualisD Evolutia termenului a fost materialis#madriale#madrigalD 2orma initiala era# str!fa8 str!fa8refre$(ritornello) adica AA1 (forma de 9ar)D &audele imnuri sau cantari de slava cu te$te din Fec8iul si +oul (estament au fost im%ogatite melodic de calugarii franciscani; Dramele litur%ice sau Misterele origine in secD E, in manastiri su% forma unor dialoguri intre preot si cor pentru prezentarea te$telor si persona7elor %i%lice se anticipeaza conceptia spectacolelor de teatru si operaD 4ra$cesc! *a$%#$! (!0". !0CA) /il cieco0 or%ul organist la %iserica 5an 1orenzo
4

IO 4, 5tud 'enasterea - scoli

din 2lorenta - cel mai reprezentativ poet-muzician al artei florentine din secD EIF prezenta in Italia a muzicienilor straini# !s"u#$ %es &r's, .(eme$t a$$"u#$, ak!bus Obrecht, ac"ues Arca%e(t, A%r#a$ 2#((aert, R!(a$% %e *assus, T!mmas! *!%!/#c! %a V#tt!r#a, alaturi de cei auto8toni# +#!/a$$# &#er(u#g# %a &a(estr#$a, *uca 5are$,#!, +esua(%! %a Ve$!sa, Ora,#! Vecch#, .(au%#! 5eru(!, A$%rea s# +#!/a$$# +abr#e(#, .(au%#! 5!$te/er%# a doua parte a secD EFI muzica polifonica europeana intra intr-un proces de clasicizare, punctul culminant, epoca de aur a polifoniei vocale, creatia lui &a(estr#$a, stilul epocii * ;stilul palestrinian= fiind intalnit si in creatia compozitorilor contemporani lui *assus, %a V#tt!r#a s# 1yr%0 creatiile lor sunt apropiate stilistic Italia artistii au tendinta de intoarcere spre natural, spre lim%a populara (vulgara)

a) 5coala venetiana A%r#a$ 2#((aert (?!,-. !./") franco-flamand, 4atedrala 5an Marco - corul de la 5an Marco a fost infiintat in !,C! amplasat in partile laterale al altarului Jillaert initiind vestitele ;cori spe&&ati= cantarea antifonica din traditia am%roziana - creatia * gandirea polifonica franco-flamanda si vigurozitatea muzicii italiene - can&one precum si in misse! psalmi! imnuri si mai ales in motete si madrigaluri - scriitura predilecta era la - voci (,&,) im%ina conceptul linear polifonic cu parti declamatorii ce insinueaza gandirea omofon-armonica .#-r#a$! %a R!re (?!.!/ !./.) franco-flamand, succesorul lui Jillaert la 5an Marco +#useff! 9ar(#$! (!.!A !.C@) succesorul lui 4ipriano da 'ore la 5an Marco - apreciat peste timp pentru scrierile sale teoretice %aza invatamantului contrapunctic - a pus %azele fizice ale ma7orului %azat pe seria armonicelor - primul teoretician al sistemului tonal DDD'ameau, DDD9ac8 A$%rea +abr#e(# (!.!. !.-/) - tranzitia dintre Jillaert (mentorul sau) si Iiovanni Ia%rieli (ilustrul sau nepot) +#!/a$$# +abr#e(# (!..A !/!0) educat de unc8iul sau ndrea dar si Orlando di Lasso - 1rintre discipolii celor doi Ia%rieli amintim germanii )a$s *e! )ass(er (elev al lui ndrea) si )e#$r#ch Schut, (elev al lui Iiovanni) Ora,#! Vecch# (!..@ !/@.) .(au%#! 5eru(! (!.00 !/@,) %) Kcoala romanL .!$sta$t,! 4esta (:;<=> ;?<?), +#!/a$$# &#er(u#g# %a &a(estr#$a (;?@? ;?A<), 4e(#ce A$er#! (;?BC ;B;<), *!%!/#c! +r!ss# %a V#a%a$a (;?B< ;B<?), ... Kcoala cromaticilor .#-r#a$! %a R!re (:;?;B ;?B?) *uca 5are$,#! (;??> ;?AA), .ar(! +esua(%! %# Ve$!sa (;?BC ;B;>) )ltimul flamand ilustru Or(a$%# %# *ass! (;?>@ ;?A<) '( coala spaniol

IO 4, 5tud 'enasterea - scoli

.r#st!ba( %e 5!ra(es (;?CC ;??>), 4ra$cesc! +uerrer! (;?@D ;?AA), T!ma, *u#, %e V#ct!r#a (;?<A ;B;;) )( coala en%lez traditia muzicantilor calatori, /minstrels 1 menestreli0 cantece lirice si legende epice in engleza, galeza, irlandeza si scotiana - arta cavalereasca - spectacole de teatru popular cu su%iecte laice si religioase - cea mai vec8e marturie de polifonie populara, un ;cantec de vara= ( "ummercanon) secD EIIID - 'egele 3enric al F-lea (!,!0 !,"") a introdus in liturg8ie traditia cantarii corale si a admis patrunderea in %iserica si a altor instrumente in afara de orga !h$ Du$stab(e (Du$sta-(e) (cD !0C@ ",D!"D!,.0) - compozitor englez, polifonist precursor al muzicii renascentiste teoreticianul !ha$$es T#$ct!r#s l-a numit Mparinte al contrapunctului= 2#((#am 1yr% (;?<> ;B@>), Th!mas 5!r(ey (;??D ;BC>), !h$ D!6(a$% (;?B@ ;B@B), !h$ 1u(( (;?B@ ;B@=), Or(a$%! +#bb!$s (;?=> ;B@?), Th!mas 2ee(kes (;?D? ;B@>). *( +ermania )a$s *e! )ass(er (;?B< ;B;@) ac!bus +a((us ( ac!b (e .!") )a$%( (;??C ;?A;) Epoca de glorie a madrigalului polifonic dramatic (cromatic) sau rLspNntia esteticL spre stilul monodiei acompaniate .(au%#! 5!$te/er%# (;?BD ;B<>) +O( # 5ecolul EFI * apogeul esteticii renascentiste # Leonardo da Finci (!,." !.!C), 'afael (!,-0 !."@), Mic8elangelo (!,A. !./,) -

IO 4, 5tud 'enasterea - scoli