Management turistic-Hanul Ancutei Introducere Cap1-Hanul Ancutei 1.1Mod de derulare a activitatii, 1.2 Evenimente posibile , 1.

3Spatiu de cazare Cap2-Evolutia unitatii 2.1Ultimii 4 ani 2.2Eficienta activitatilor Cap3-Impuls asupra Hanului 3.1Valorificarea Hanului in viitor 3.2Opinii culese (chestionare aleatorii) Concluzii Bibliografie

Capitolul 1 - Hanul Ancutei Mult citat, cartea lui Mihail Sadoveanu a facut cunoscut zona rural a Moldovei, axndu-se pe acest han cu lunga istorie i credibilitate monumental, dar nu n ultimul rnd credibilitate i oportunitate turistic n dezvoltarea imaginii tradiiilor i obiectelor meteugreti. Tiprite n memorie cu greu noilor generaii de persoane, obiceiurile i tradiiile din zone alese ale Romaniei devin din ce n ce mai strine culturii acestora, i de aceea este nevoie de o mare atenie asupra cunoaterii porturilor populare, tradiiilor, obiceiurilor, aspectelor, i de ce nu, asupra vieii rurale. Despre cunoaterea exhaustiv a noilor generaii despre popular, elemente tradiionale i tot ceea ce cuprinde nivelul rural se discut intens in mediile sociale, ncercndu-se a se muamaliza situaia prin implementarea turismului n zonele de acces importante din ar. n aceste locuri rurale i nepatrulate intens de turiti se regsesc deopotriv construcii antice, rmie din urma rzboaielor, dar i hanuri, muzee, expoziii, vizoalizarea artelor locale, tradiiile pe fiecare moment al anului. Lum n perspectiv hanurile, deoarece fac obiectul acestei lucrri, i sunt pretutindeni rspandinte in ar, desigur unele suferind modificari majore din cauza urbanizrii, altele rmnnd conservate perfect. Acestea pot cuprinde n general n interiorul lor muzee cu diverse obiecte din vremea funcionrii hanului de odat, porturi populare din zona de apartenen, buctrie tradiional, cazare pe tipul clasic tradiional. Ne axm cu precdere i pe partea teoretic unde putem discuta despre turism, managementul turistic, managementul hotelier, gastronomia hotelier i turistic. Prezentarea succint a organizaiei o reprezentm prin diagnosticarea organigramei i nivelurile de component a acesteia. n Fig.1 Organigrama resurselor umane-Hanul Ancuei este prezentat succint partea organizaional a unitii. Hanul Ancuei a fost adoptat de Turoag SA Roman, i de-a lungul timpului a suferit remedieri serioase, ajungnd astfel un han de renume din aceast zon. Turoag SA Roman deine pn n prezent numeroase pensiuni, magazine, hoteluri n Roman, jud. Neam, ct i pe tot teritoriul Romniei. Tot de aceast firm aparine i Hanul Ancuei, avnd 28 de angajai, inclusiv directorul general, totul pn la scara AGA. Acetia sunt repartizai pe diferite compartimente, care fac obiectul activitii acesteia. Astfel pe nivelul inferior AGA se afla directorul general care are n subordine mai multe filiale ale SC Turoag SA Roman, dar pe noi ne intereseaz doar Hanul Ancuei.

Fig.1 Organigrama resurselor umane-Hanul Ancutei

Urmtorul listat este administratorul care are n subordine toate compartimentele, sal, buctria, cazarea, recepia, casieria, contabilitatea i recepia. Atribuiile acestuia, n legtur cu fiecare departament n parte, sunt de a raporta directorului necesitile urgente de care are nevoie entitatea, evenimentele ntmplate ntr-o anumit perioad, repartizarea resurselor pe fiecare categorie de compartiment i ntr-un final conducerea propriu-zis a unitii. Imediat urmtor este biroul de contabilitate, pe o parte, n care se evideniaz toate operaiunile din aceast unitate. Aici se face prezent un singur contabil ce rspunde direct contabilului ef din cadrul entitii principale a SC Turoag SA. n subordinea acestuia i face prezent i casieria cu profilul axat doar pe ncasarea i plata creanelor i datoriilor ce au legtur cu unitatea. Pe de alt parte, i face prezent i biroul de recepie, care deine dou recepioniste , cu pregtire n domeniu i au ca scop primirea clienilor, turitilor ct i executarea de rezervri telefonice sau online. Baza piramidei const n ceea ce numim profil de lucru, mai exact sala restaurantului, buctria i cazarea. Lund ntr-un mod aleatoriu, sala restaurantului este deinut de eful de sal, care are n subordine barmanii i chelnerii osptari dar i departamentul de curenie. Acesta este supervisor pentru cei din subordine i se asigur de bun execuie a cerinelor fiecrui angajat. Barmanii se asigur de bun funcionare a fluctuaiilor cererilor clienilor, precum comenzile de buturi alcoolice, nealcoolice, rcoritoare, buturi calde, preparate. Toate comenzile vin din partea chelnerilor-ospatari, acetia desfurndu-i activitatea n sala mare a restaurantului, teras, foior i sala mic a restaurantului. Au datoria de a prelua comenzile din partea clienilor i de transmitere a lor la buctrie, bar, unde sunt recepionate de responsabili, apoi preparatele sunt preluate iar i servite la mese.

Urmtoarea categorie este buctria, condus de un buctar ef, iar n subordine avnd un buctar i dou ajutoare de buctari. Acetia executa comenzile chelnerilor-ospatari, iar n timpul festivitilor de tipul nunilor, cumtriilor, zile onomastice etc, mai sunt adui bucta ri din entitile afiliate a SC Turoag S. La compartimentul organizaional cazare, se afl n subordinea efului de cazare o persoan la recepie cazare, cu responsabiliti doar pe recepta clienilor pentru cazare i oferirea de informaii i dou cameriste cu obligaii n meninerea cureniei, schimbrii lenjeriilor, aprovizionarea cu produse consumabile de uz general.

Distinct este menionat n organigram departamentul pentru curenie, care se ocup cu igienizarea slilor restaurantului, precum i a buctriei. Acetia se ocup cu meninerea cureniei, evacuarea gunoaielor din unitate. Tot n gestiunea acestora intr i schimbarea i ntreinerea tuturor feelor de mas, veselei, tacmurilor etc, din cadrul unitii. Ansamblul metodelor, procedeelor i regulilor, mbinate cu o anumit miestrie personal, aplicate n executarea unei operaiuni ori lucrri sau n general, n practicarea unei profesiuni, poart numele de tehnic. Dac asociem acestui termen operaiunile specifice activitilor turistice, se poate vorbi despre o tehnic a acestui domeniu, rezultat din complexitatea componentelor produsului turistic, n care serviciile oferite de prestatori se regsesc n cele mai diferite forme i proporii. n produsul turistic nu se materializeaz doar serviciile prestatorilor (transport, primire, servirea mesei, tratament balnear, agrement, divertisment etc.), ci serviciile proprii ageniilor de turism specializate n comercializarea lor su intermedierea diferitelor aranjamente turistice. Dac turismul este privit sistemic, c loc de origine-destinaie, atunci multe dintre serviciile i facilitile cutate de turiti sunt gsite la destinaie. Din aceast cauz, o mare parte a literaturii care abordeaz dezvoltarea turistic este orientat pe destinaii, concentrndu-i atenia asupra unor componene cum ar fi: atraciile turistice, cazarea, facilitile i serviciile locale, infrastructur, transporturile, investiiile. Sectorul transporturilor, de exemplu, realizeaz legtura esenial ntre piee i destinaii, ca i ntre diferite puncte aflate la destinaie. Totui, multe dintre cltoriile individuale sau de grup care se gsesc pe piaa unde tour-operatorii i ageniile de turism detailiste acioneaz simultan conin, separat sau sub forma unor pachete turistice, experiena specific a acestor tipuri de operatori. Lund la cunotin cele mai sus menionate ne punem accentul pe obiectivul nostru turistic i incepem prin prezentarea propriu-zis a Hanului Acunei. Hanul este situat la intersecia drumurilor care duc spre Piatra Neam i Roman, a fost construit la nceputul secolului al XVIII-lea (anul 1718, dup cum este nscris pe placa amplasat la intrarea n han). El oferea loc de popas pentru negustorii ce cltoreau spre Roman, spre Suceava sau spre Iai, loc n care i acum servete la dispoziia cltorilor Hanul se afla la n marginea unui sat care s-a strmutat pe moia boierilor Catargi de la Tupilai (astzi n judeul Neam). n anul 1819, vornicul tefan Catargiu a obinut printr-un

hrisov dreptul de a nfiina trguri i iarmaroace, aici construindu-se un han nou, care va servi i ca staie de pot1. Lng han, pe un teren plan aflat lng apa Moldovei, se desfura iarmarocul de la Tupilai. ntr-un document din anul 1876, care cuprindea un inventar al moiei Tupilai, era trecut i "rateu de la Ancua". Hanul era zidit pe temelie de piatr, avea o lungime de 36, 20 metri i o lime de 15,70 metri, iar zidurile sale de crmid erau de 70 cm grosime. Hanul avea dou pori din lemn de stejar, una prin care intrau carele i alta prin care ieeau. Porile din stejar tare erau ferecate cu zvoare duble i drugi masivi de fier, iar ferestrele erau mici i zbrelite. Carele erau aezate lng poarta de ieire, avnd lng cldirea hanului un loc pentru depozitarea nutreului2. Cldirea avea o faad simpl, cu arhitectur de pilatri, iar intrarea beneficia de o arcad dubl, ncununat de un fronton clasic. Hanul dispunea de patru odi pentru musafiri, o odaie pentru crmari, una pentru hangiu, dou camere de odihn i grajdul. n partea din dreapta erau camerele de dormit pentru cltori, cu intrri separate, iar n stnga erau crciuma, birtul i locuina hangiului. Sub crcium se afla intrarea n pivnia boltit, construit din piatr de ru i avnd lungime de 11 metri i lime de 4 metri. Sala comun sau birtul, cu mese lungi, era pentru mncare, taifas i adesea pentru chef cu lutari. n volumul su de povestiri intitulat Hanu-Ancuei i publicat n anul 1928, marele scriitor romn Mihail Sadoveanu descrie astfel hanul: Trebuie s tii dumneavoastr c hanul acela al Ancuei nu era han era cetate! Avea nite ziduri groase de ici pn colo i nite pori ferecate cum n-am vzut n zilele mele. n cuprinsul lui se puteau oploi oameni, vite i crue i nici habar n-aveau dinspre partea hoilor... Hanul Ancuei a fost preluat de Casa Rural, n contul unor datorii pe care le avea Nicolae Calimachi Catargi. n anul 1920, Casa Rural a vndut hanul pentru 12.900 lei. n forma sa originar, Hanul Ancuei a existat pn n anul 1943, cnd proprietarii l -au demolat n cea mai mare parte pentru c nu puteau plti impozitele i nici nu avea posibilitatea material de a-l ntreine. Dei s-a propus ca s fie preluat de Oficiul Naional de Turism pentru a-l transforma n loc de popas pentru tineretul pornit n drumeie pe Valea Moldovei, din cauza rzboiului, nu s-au gsit fondurile necesare. Astfel, o perioad, n locul hanului au existat doar nite ziduri n ruin i pivnia.

Gina Popa - "Toamn n crciumile Moldovei". n "Evenimentul" din 8 septembrie 2007

Mihail Sadoveanu - "Povestiri" (Ed. pentru Literatur, Bucureti, 1965), p. 424

n perioada 1957-1960, autoritile au dispus reconstrucia hanului dup planurile existente la Arhivele Statului din Iai. Prin Decretul de Expropriere nr. 639 din 29 iunie 1967, hanul, care avea iniial o suprafa construit de 164 mp, a fost expropriat n beneficiul statului, cu scopul reconstruirii vechiului Han al Ancuei. Imediat dup expropriere, a fost demolat n ntregime, pstrndu-se din vechiul han numai podeaua i beciul. Pe locul vechiului han a fost ridicat o nou construcie, care respecta linia tradiional i de arhitectur specific secolului al XVIII-lea i care a cptat aceeai destinaie de han, tocmai pentru conservarea spiritului sadovenian moldovenesc. Hanul a fost restaurat din nou n anul 1999, el cptnd o nfiare autentic romneasc, fiind improvizate aici mici expoziii de costume populare specifice zonei, precum i de obiecte din ceramic sau din lemn. n partea dreapt a intrrii, chiar lng u, a fost amplasat o plac de marmur pe care scrie urmtorul text: Pe locul vechiului han ce s-a ridicat n anul 1718 i risipit cu ani n urm s-a cldit, cinstindu-se slova romneasc a marelui Sadoveanu, noua construcie. Fie s rmn loc de vrjit popas i desftare sufleteasc pentru toi cltorii pmnteni sau venii de pe alte meleaguri. n faa hanului, n partea dinspre drumul naional, a fost amplasat bustul din piatr al marelui povestitor Mihail Sadoveanu, care a descris n opera sa Hanul Ancuei. Bustul a fost realizat de sculptorul romacan Florin Zaharescu, dezvelit la 10 noiembrie 2002 n prezena ministrului culturii i cultelor, acad. prof. dr. Rzvan Theodorescu i sfinit de PS Ioachim Bcuanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului. Cu aceast ocazie, a avut loc o expoziie de produse culinare cu specific moldovenesc i un concert susinut de orchestra "Rapsozii Botoanilor". 3 Cu tot cu soclul, bustul are o nlime de 4.5 m. n fiecare an, n luna noiembrie, are loc aici Festivalul de Creaie Literar "Mihail Sadoveanu". n prezent, hanul se afl n proprietatea societii Turoag Roman SA. Cteva fotografii concluzionante pentru descrierea de mai sus, sunt urmtoarele:
Foto1 Privire din afara Hanului

Referine istorice culese

Foto2 Foior pentru servirea mesei n aer liber

Foto3 Privire lateral ctre bustul lui Mihail Sadoveanu

Foto4 Interiorul hanului

Foto5 Aspect interior

Foto6 Expozie de obiecte hand made

1.1 Mod de derulare a activitii Managementul, ca tiin, s-a definit relativ recent (primele lucrri de specialitate au aprut la nceputul secolului XX), ca rspuns la necesitile practicii sociale. Managementul ntreprinderii, datorit numrului mare de specialiti implicai, este abordat din multiple puncte de vedere, care cel mai adesea se deosebesc substanial ntre ele. Privit prin prisma evoluiei sale n timp, managementul a nceput ca o art, iar pe masura acumulrii experienei, a formulrii unor principii i legiti, a dezvoltrii unor metode i proceduri specifice de investigare i aciune a cptat tot mai mult caracteristicile unei tiine. n literatura de specialitate s-au exprimat diferite opinii privind coninutul i sfera de cuprindere a managementului, definiiile fiind mai generale sau mai analitice. Astfel: M.H. Mescon, M. Albert i Fr. Kedouri definesc managementul ca fiind procesul de planificare, organizare, antrenare i control al eforturilor membrilor unei organizaii i folosirea altor resurse organizaionale pentru atingerea scopurilor organizaionale4. Philippe Hurmel definete managementul ca fiind ansamblul demersurilor, metodelor i proceselor de planificare, organizare, alocare a resurselor, control, activare i animare a unei ntreprinderi5. Ovidiu Nicolescu: managementul firmelor rezid n studierea proceselor i relaiilor de management din cadrul lor, n vederea descoperirii legitilor i principiilor care le
4 5

Management: Individual and Organizational Effectiveness, 1985 Qualite et menagement strategique, 1989

guverneaz i a conceperii de noi sisteme, metode, tehnici i modaliti de conducere, de natur s asigure obinerea i creterea competitivitii 6. La baza conceperii i exercitrii managementului firmelor se afla un ansamblu de principii care au o tripl determinare: socio economic, tehnico material i uman. Principiile generale exprim nivelul de dezvoltare a tiinei managementului. Principiul asigurrii concordanei dintre parametrii sistemului de management al firmei i caracteristicile sale eseniale i ale mediului ambiant. Principiul managementului participativ. Participarea personalului este necesar s se realizeze difereniat, cu un plus de intensitate la nivelul firmelor mari i mijlocii, n domeniile de activitate cu complexitate i dinamism mare i pentru personalul cu pregtire ridicat. Principiul motivrii tuturor factorilor implicai, a stockholderilor n activitile firmei.motivarea puternic a factorilor implicai n activitile firmei, corelat cu aportul potenial i efectiv la rezultatele obinute, trebuie s ghideze n permanen menagementul firmei. Principiul eficacitii i eficienei. Exprim necesitatea modelrii sistemului de management al firmei, astfel nct s se determine supravieuirea i competivitatea s. ntr-un sondaj, la care au participat 44 de experi din diferite domenii din America i Europa, care avea ca subiect predicii pentru deceniul 1990 2000 cu prelungiri n deceniul 2000-2010 au rezultat peste 100 de tendine diferite privind societatea contemporan. S-au conturat astfel nou cauze importante ale schimbrii societii contemporane i anume: Maturizarea populaiei. Se vor manifesta preocupri sporite n domeniul forei de munc, de natur educaionala i de schimbare a politicii de pensionare n sensul ntrzierii ieirii la pensie. Apare o societate pestri di punct de vedere demografic. Se ajunge la o for de munc ce nglobeaz culturi diferite (datorit n primul rnd imigrrii), iar produsele i serviciile vor trebui adaptate la aceste condiii demografice. Mutaie n roluri societale. Se estompeaz graniele dintre sectoarele de stat i privat. Economie informatizat. Mariajul computerelor cu tehnologia comunicaionala transform informaia ntr-o resurs strategic. Globalizare. Rolul dominant al Americii n economia global va descrete, n timp ce influenele Japoniei i Europei se vor major.

Management, 1999

Accent pe calitatea vieii. Emanaiile toxice, calitatea ngrijirii curente a copiilor i btrnilor, precum i riscurile mbolnvirilor profesionale vor cpta o atenie sporit. Restructurare economic. Vor aprea noi ramuri industriale. Reconversia profesional va cpta importanta crescut, corespunztor unei economii aflate ntr-o schimbare rapid. Se redefinete familia i habitatul. Tradiional familie este nlocuit de cupluri fr copii, cupluri de necstorii, prini singuri i familii cu dou venituri. Tot mai muli oameni vor fi capabili s lucreze acas, s foloseasc serviciile bancare i s-i fac piaa fr a se deplasa de la domiciliu. Activism social sporit. Foti adversari cum ar fi ecologitii i industriaii se vor uni pentru arezolva n comun problemele ce vor aprea. Organizaiile non profit vor cpta importanta sporit. Aceste nou tendine ale schimbrii vor sta la baza transformrilor n bine i n ru a lumii moderne. Menagerii vor trebui s le ia n consideraie ca nite semnale ale schimbrilor ce vor avea loc n toate planurile: social, politico-legal, economic i tehnologic. 1.1.1.Rolul managementului i a managerilor n societatea modern Trebuie remarcat, n primul rnd, rolul managerilor i managementului n plan social. Ca atare, se cere ca managerii s fie capabili s atenueze discordantele dintre oameni n scopul realizrii misiunii i obiectivelor firmei. n rile europene aflate n tranziie spre economia de pia (una dintre ele aflat ntr-o nesfrit tranziie), managerii sunt confruntai cu conflicte grele de munc pe care trebuie s le rezolve mpreun cu sindicatele i patronatul . n acest conflict, managerii trebuie s cunoasc bine economia i legislaia i s fie buni negociatori. n plan politico juridic rolul managerilor este de a adopta aa numitul menagement al evenimentelor. Acesta reprezint un proces de identificare, evaluare i rspuns la problemele importante din domeniul social politic ce apar spontan. Scopul menagementului problemelor este dublu: de a minimiza surprizele prin semnalizarea la timp a oportunitilor i primejdiilor poteniale ale mediului i de a da rspunsuri la problemele particulare. Rspunsurile se pot da n trei moduri; activ, neutral i proactiv.

Rolul managerilor n plan politico juridic este subliniat de consecinele juridice le au erorile de decizie n acest domeniu, deoarece pentru nclcarea legii de ctre o firm este fcut rasponzator managerul acesteia.7 Rolul managerilor n plan economic are cea mai mare importan dintre toate rolurile ndeplinite de manageri. Rolul managerului const n stbilirea strategiilor evoluiei firmei, n monitorizarea performanelor acesteia potrivit strategiilor fixate i reglarea curent, funcie de condiiile de mediu, asigurnd un profit din care s se poat efectua retehnologizarea i investiiile pentru dezvoltare. Acestea fiind discutate putem trece la partea concret, mai exact la managerierea obiectivului turistic aflat n analiz. Aadar conducerea unei astfel de afaceri nu este uoar, dar se poate relaiona asupra organizrii i a modului de derulare propriuzisa, prin scoaterea n eviden a activrii aciunilor. n aceast unitate se organizeaz i se intercepteaz tot felul de evenimente, ncepnd de la nuni, botezuri i pn la petreceri organizate spontan, dar cel mai mult se pune accentul pe partea de locaie de relaxare, vizitare, curiozitatea de a descoperi tainele populare. Lund pe rnd fiecare tain de organizare a unui eveniment ne dm seama c pentru aa ceva este necesar de mult echilibru, multe dotri i foarte multe resurse umane pentru activarea propice evenimentului n cauz. n definirea funciilor managementului majoritatea specialitilor consider ca fiind eseniale urmtoarele funcii identificate i analizate pentru prima dat de Henry Fayol: prevederea (planificarea), organizarea, coordonarea, antrenarea i controlul. Aceste funcii se definesc printr-o serie de trsturi caracteristice i anume: Activitile din coninutul funciilor sunt specifice numai managerilor, reprezentnd elemente eseniale ce i difereniaz de personalul de execuie. Funciile managementului se exercit n toate firmele, indiferent de profilul i mrimea lor i la toate nivelurile erarhice, fiind determinate de esenta procesului de management. Deoarece se regsesc la toate nivelurile ierarhice, funciile difer ca forma de manifestere i coninut. Funciile au o pondere diferit pe vertical piramidei ierarhice; astfel la nivelurile ierarhic superioare se exercit cu precdere cele de prevedere i organizare, nivelurilor inferioare fiindu-le caracteristice ndeosebi funciile de coordonare i control.

Economie si gestiune in turism, Gabriela Stanciulescu, Cristina Micu, Ed. C.H. Beck, Bucuresti 2009

Previziunea const n ansamblul proceselor de munc prin intermediul crora se determin principalele obiective ale firmei, precum i resursele i principalele mijloace necesare realizrii lor. Rezultatele previziunii se mpart n funcie de orizont, grad de detaliere i obligatitate n trei mari categorii: Prognozele, acoper un orizont de minim 10 ani, au un caracter aproximativ, nefiind obligatorii Planurile, acoper, de regul, o perioad cuprins ntre 5 ani i o lun, au un caracter obligatoriu, gradul de detaliere variaz inver proporional cu orizontul. Programele au un orizont redus, o decad, o sptmn, o zi, un schimb, o or; sunt foarte detaliate Funcia de organizare const n stabilirea cadrului organizatoric optim care s permit desfurarea activitii firmei n condiii de eficien i profitabilitate.8 n cadrul organizrii delimitm dou subdiviziuni principale: Organizarea de ansamblu a societii comerciale concretizat n stabilirea structurii organizatorice i a sistemului informaional. Organizarea principalelor componente ale ntreprinderii: cercetarea-dezvoltarea, producia, personalul etc. Cerinele pe care le presupune realizarea funciei de organizare sunt: dinamismul continuu, n scopul asigurrii flexibilitii firmei, a adaptrii permanente a tuturor elementelor la schimbrile ce se produc n interiorul i n afara ei; identificarea soluiilor optime. Funcia de coordonare const n ansamblul proceselor de munc prin care se armonizeaz deciziile i aciunile personalului firmei i ale subsistemelor sale, n cadrul previziunilor i sistemului organizatoric stabilite anterior8. Pentru asigurarea unei coordonri eficace este esenial existena unei comunicri adecvate la toate nivelurile managementului, nelegnd prin comunicare transmiterea de informaii i perceperea integral a mesajelor coninute. Este funcia managementului ce depinde ntr-o msur decisiv de latura uman a potentilalului managerilor, ale crei efecte, sunt condiionate strns de coninutul celorlalte funcii ale managementului.

Economie si gestiune in turism, Gabriela Stanciulescu, Cristina Micu, Ed. C.H. Beck, Bucuresti 2009

Funcia de antrenare reprezint ansamblul proceselor de munc prin care se determin personalul firmei s contribuie la stabilirea i realizarea obiectivelor previzionate, pe baza lurii n considerare a factorilor care l motiveaz8. Scopul antrenrii este implicarea ct mai profund, ct mai eficace a personalului de execuie i de conducere la realizarea obiectivelor ce i revin, deduse din obiectivele ntreprinderii. Baza antrenrii o reprezint motivarea, ce rezid n corelarea satisfacerii necesitilor i intereselor personalului cu realizarea obiectivelor i sarcinilor atribuite. Motivarea, n funcie de rezultatele obinute poate fi pozitiv (prin amplificarea satisfaciilor personalului) sau negativ (prin ameninarea personalului cu reducerea satisfaciilor). Funcia de control const n ansamblul proceselor prin care performanele firmei, subsistemelor i componenilor acesteia sunt msurate i comparate cu obiectivele i standardele stabilite iniial, n vederea eliminrii deficienelor constatate i integrrii abaterilor pozitive8. Procesele de control evaluarea implic patru faze: -masurarea realizrilor; -compararea realizrilor cu obiectivele i standardele stabilite iniial, evideniind abaterile produse; -determinarea cauzelor ce au generat abaterile constatate; -efectuarea corecturilor care se impun, inclusiv acionarea, pe msura posibilitilor, asupra cauzelor ce au generat abaterile negative. Exercitarea funciilor managementului prezint o serie de particulariti att de la o firm la alta, ct i de la un sistem managerial la altul. n fiecare ar, managementul are o serie de particulariti determinate de gradul de dezvoltare economic, de sistemul legislativ, elementele culturale, tradiii, practici i nivel de educaie managerial. Funcia organizatoric a managementului unei firme include totalitatea activitilor manageriale menite s asigure conlucrarea prilor sistemului firmei n vederea unei acionari coerente a acesteia astfel nct s contribuie eficient la realizarea obiectivelor planificate. Tratarea organizrii att la nivel de ansamblu al firmelor ct i la nivel funcional prezint dificulti din punct de vedere didactic datorit faptului c organizarea pe funciuni (cercetare-dezvoltare, producie s.a.) depind ntr-o mare msur de tehnologii, iar acestea sunt diferite pentru diferite ramuri de activitate.

Tabelul 1Probleme importante de organizare pe functiuni ale firmelor

Funciuni Cercetaredezvoltare

Probleme de organizare Organizarea laboratoarelor Organizarea atelierelor i birourilor de proiectare Organizarea produciei i testrii de prototipuri i modele

Producie

Amplasarea subunitilor firmei Organizarea fluxurilor de fabricaie Organizarea locurilor de munc Organizarea activitilor auxiliare

Comercial i marketing

Organizarea aprovizionrii i desfacerii Organizarea reelei de distribuie Organizarea activitilor de promovare (trguri, expoziii, reclam, publicitate) Organizarea licitaiilor

4. Personal

Organizarea regimului de lucru (schimburi, pauze, concedii) Organizarea formaiilor de munc Organizarea seleciei, instruirii i testrii personalului Organizarea salarizrii

5. Financiarcontabil

Organizarea efecturii operaiilor de ncasri i plti Organizarea contabilitii (nregistrri, inventare, recepii) Organizarea relaiilor cu bncile i bugetul statului Organizarea controlului financiar

n manualele de management ce vizeaz un cerc larg de manageri, funcia de organizare, abordeaz n mod special problema proiectrii i utilizrii structurii organizatorice a firmei; i problemele sistemului informaional i descrierea i proiectarea sarcinilor acestea din urm reprezentnd aspecte derivate ale structurii organizatorice.

1.1.2.Derularea activitilor Concret activitatea se desfoar n interiorul cldirii (monument istoric), restaurantul are o capacitate de 300 locuri cu un design tradiional romnesc autentic (Foto7 Sala interioara). Totodat restaurantul beneficiazsi de un separeu de 20 de persoane, ntr-un context la fel de clduros i primitor, cu o discreie aparte dar, care las persoanele beneficiare s profite totodat de aceeai stare de confort i plcere. Detaliile din aceste sli fac din acest han un monument istoric veritabil, care are n spate o vechime garndioas dar i ntamplri corelate de Foto7 Sala interioara autori celebri n Romnia i nu numai, n crti veritabile.

n timpul anotimpului calduros se beneficiaza cu usurinta si de o teras grandioas pentru toti trectorii Moldovei, beneficiind aici de splendoarea designului autentic al hanului, alturndu-se straiele hangiilor, feele de mas, oalele de pe bnci, precum i vesela, toate ntr-un ansamblu veritabil, totul observndu-se pe detalii in Foto8 precum Foisor. vesela,

Accentul Foto8 Foisor

tacmurile, paharele, decoraiunile interioare

i exterioare, se mbin cu tehnologia astfel ncat este dotat cu diverse aparaturi electronice de tipul camerelor de supraveghere, plasmelor, acces wi-fi, sistem audio. Dac tot se aduce vorba despre muzic i bundispozitie, se poate accentua faptul ca unitatea dispune i de muzic autohton de tipul lutarilor, care pot face parte din toate evenimentele nscrise n ambient. Caracterul nvechit al monumentului poate pregti de la bun nceput vizitatorii i le ofer acestora un grandios meniu cu bucate tradiionale romnesti precum cea din Foto9 Tochitura Moldoveneasc, dar i pentru cei mai nflcrai de dorina modernismului, preparate culinare moderne.

Foto9 Tochitura Moldoveneasc

Toate acestea pregtite i asamblate ntr-o form modern, de rangul naional i internaional. Completnd atmosfera de srbtoare se dispune n unitate de toate necesitile umane, mulumind fiecare client n parte cu ceea ce i dorete, astfel, ncheindu-se contracte ferme cu unitile prestatoare de servicii de internet, cablu, buturi rcoritoare, cafea i derivate. Despre gastronomia Hanului Ancuei se va discuta ntr-un paragraf urmtor.

i merit pe deplin locul de onoare vinoteca de care hanul dispune, cu vinuri alese i culese de-a timpul anilor, vinuri autentice romneti, din zona binecunoscut a Vrancei, precum i vinuri din soiuri alese de struguri din Frana, Italia, Spania si de Foto10 Invitatie la degustare peste ocean. Cu un gust ameitor ne indreptm tot n cmara unde se gasesc butoaiele cu vinuri, trii excepionale, precum i gustrile preparate tradiional, dulceuri, conserve i tot ceea ce ine de tradiie, Foto 11 Locul cu pricina. Foto 11 Locul cu pricina ntr-un ansamblu de onoare cu bolte impresionante i senzaie de teroare, alturi de vinurile presrate n rafturi i buturile din zon, se poate participa la un eveniment de degustare, de servire a unei mese, sau organizare a unui eveniment minor. n consecin unitatea dispune de restaurant, teras, vinoteca, buctrie, cazare, parcare, nglobate ntr-un peisaj pitoresc autentic. n cele ce urmeaz se vor prezenta structural evenimentele posibile, precum i spaiul de cazare disponibil, fiecare cu elementele proprii definitorii.

1.2 Evenimente posibile Organizarea i controlarea tuturor persoanelor implicate n aceast unitate depinde ntotdeauna de managerul unitii i de ce nu de managerul general. Astfel, se pot subfraza foarte multe elemente tehnice de ordinul managementului resurselor umane, dar nu facem o

analogie complex, ci doar enumaram principalele funcii i reguli de aur care merit respectate i executate cu desvrire n planul unitilor turistice. Managementul resurselor umane presupune mbuntirea continu a activitilor tuturor angajailor n scopul realizrii misiunii i a obiectivelor organizaionale. Exercitarea unui asemenea tip de management necesit drept condiie primordial ca fiecare manager s constituie un model de atitudine comportamental. n acest fel, managerul trebuie s preia responsabilitatea procesului, s se implice n fiecare aciune, s discute personal cu angajaii progresele obinute de acetia i s recompenseze rezultatele bune. Aciunea managerial ia n considerare fiecare salariat ca o individualitate distinct cu caracteristici specifice.9 Aplicarea cu succes a obiectivelor managerului resurselor umane din cadrul oricrei organizaii presupune existena unui sistem de evaluare a performanelor, a unui sistem de stimulare a angajailor i de recompensare a rezultatelor. Responsabilitatea managementului resurselor umane revine n cadrul unei organizaii att managerilor superiori, ct i departamentului de specialitate. Cooperarea dintre acetia este hotrtoarea pentru succesul organizaional. Abordarea corect a managementului resurselor umane este asigurat i de organizarea unor programe de instruire a agenilor n acest domeniu. Principalele responsabiliti ale departamentului de resurse umane sunt10: recrutarea i angajarea personalului pe baz de competen; elaborarea programului de calificare i de perfecionare adecvate obiectivelor ntreprinderii; elaborarea planurilor de stimulare prin salarizare, destinate s ncurajeze realizri eficiente, la costuri sczute; elaborarea sistemelor de stimulare nefinanciar destinate s stimuleze interesul i entuziasmul ntregului personal pentru propria activitate; integrarea rapid a noilor angajai, elaborarea programului de carier pentru toi managerii organizaiei. Pentru ndeplinirea acestor responsabiliti, managerii de vrf trebuie s stabileasc cu eful departamentului de resurse umane principiile i orientrile care vor sta la baza activitii preciznd clar relaiile de lucru dintre personalul de execuie i specialitii de resurse umane, astfel nct s existe relaii de colaborare i armonie.

10

Anton Rotaru, Adriana Prodan Managementul resurselor umane, Editura Sedcom Libris, Iai, 1998, p.18 Anton Rotaru, Adriana Prodan Managementul resurselor umane, Editura Sedcom Libris, Iai, 1998, p.18

Managerul general va avea n vedere calitile necesare personalului din departamentul resurse umane pentru c orict de bun ar fi managementul practicat de aceast eficient activitate este asigurat i de competen personalului din subordine. Locul managementului resurselor umane este bine precizat n cadrul managerului general. n lucrrile aprute pn n prezent n strintate i n ar se pune accentul pe aspectele privind formele pe care le mbrac raporturile cu personalul, ncepnd cu recrutarea, selecia ncadrarea, perfecionarea i stimularea pe tot parcursul angajrii i terminnd cu ncetarea activitii. Lipsete total preocuparea managerului resurselor umane n timpul folosirii forei de munc n activitatea profesional. Considerm c aceast lacun prezint o deosebit importan. Trebuie s completm actuala accepie a managementului resurselor umane incluznd n coninutul su organizarea ergonomic a muncii. Organizarea nunilor este un prim eveniment posibil n aceast locaie, fiind oferite servicii de prestanta impecabil, dar i un ambient nemaipomenit. Pentru o cercetare mai aprofundata facem cunoscute date cu referire la organizrile de nuni din municipiul Roman. Oferta restaurantelor din municipiul Roman este prea mare, spun patronii acestor uniti, raportat la numrul cererilor de nuni. Cum numrul cstoriilor a sczut n ultimii ani, iar restaurantele s-au nmulit, cuplurile nu se nghesuie s mai fac programri cu un an nainte. Cutarea restaurantului pentru organizarea unei nuni perfecte este una dintre problemele cu care se confrunt orice cuplu care dorete s fac acest pas important al vieii. Dificultatea cutrii locaiei potrivite const n gsirea unui loc liber ntr-un restaurant n luna din an n care pot i vor s organizeze fericitul eveniment. Oferta restaurantelor din municipiul Roman este prea mare, spun patronii acestor uniti, raportat la numrul cererilor de nuni. Cum numrul cstoriilor a sczut n ultimii ani, iar restaurantele s-au nmulit, cuplurile nu se nghesuie s mai fac programri cu un an nainte. Anii de criz au determinat cuplurile s schimbe trendul n organizarea nunilor. Fastul acestor evenimente a fost nlocuit, n cele mai multe cazuri, cu o nunt restrns, n familie, care implic cheltuieli mai mici. Costul meniului i capacitatea restaurantului sunt elemente pe care viitorii miri le iau n considerare la alegerea restaurantului unde vor organiza nunta11.

11

http://www.ziarulderoman.ro/29931

Ca urmare, restaurantele romacane nu vor schimba preul meniului de nunt. Pentru cei care opteaz s-i organizeze nunta la restaurantul Mioritic, meniul ncepe de la 120 lei de persoan, iar preul poate urca n funcie de preteniile mirilor. Cred c sunt mai multe restaurante n Roman i mprejurimi dect cereri pentru organizarea de nuni. Numai anul acesta, n Roman, vor aprea dou noi restaurante, iar numrul de cstorii este n scdere, a spus Coca Carolea, patroana restaurantului. Dac preferinele cuplurilor se ndreapt ct re restaurantul Mariko Inn, atunci vor trebui s scoat din buzunar ntre 150 lei i 170 lei de persoan pentru meniu. Avem cereri depuse pentru organizarea de nuni. i vom contacta pe clieni pentru a ne confirma data cnd vor organiza evenimentul. De regul, luna august este cea mai aglomerat pentru acest tip de evenimente, cnd se ntorc romacanii n vacan din strintate, a spus organizatorul de evenimente din cadrul restaurantului Mariko Inn11. Restaurantul Bradul se afl n atenia cuplurilor care prefer o nunt restrns, n familie. Meniul pentru o persoan variaz ntre 100 i 150 lei de persoan. Avem multe cereri pentru organizarea de nuni n 2013. Chiar i pentru 2014 avem deja solicitri. Serviciile pe care le oferim i spaiul intim sunt motive pentru care cuplurile aleg unitatea noastr , a spus patroana restaurantului Bradul din Roman11. Mai sus au fost menionate principalele restaurante care organizeaz nuni i alte evenimente n Roman, acesta fiind principalul ora din care clientela fixa viziteaz localul. n ceea ce privete Hanul Ancuei organizarea nuniilor se desfoar n sala principal, avnd o capacitate de 300 de locuri, bineneles putnd fi pus la dispoziie i sala mic. Pentru o mai bun privire asupra organizrii i dotrii spatiilor prezentam n continuare detalierea fiecrei repartiii.

Foto 11Decoratiuni si obiecte populare La intrri sunt situate mici holuri unde pot fi observate decoraiuni i obiecte populare precum cele din Foto 11Decoratiuni i obiecte populare. Intrri sunt i pe partea cu strada principal , adic pe E85, acolo unde sunt i locurile de parcare. nainte de a intra propri-zis n unitate trebuie fcute cteva remarci despre exteriorul acesteia.Astfel se observ bustul marelui scriitor Mihail Sadoveanu Foto 12Bustul lui Mihail Sadoveanu, pe care sunt nscrise cteva cuvinte de mulumire, iar la intrarea n han se face remarcat o pnz pe care este scris Hanul Ancuei salacluieste acum la aceeai rscruce de drumuri, amintind prin inuta dotrilor tradiionale i prezena attor obiecte autentice de decor, de locul popas al timpurilor de altdat. , aceasta se poate vedea cu uurin n Foto13Panza de prezentare.

Foto 12Bustul lui Mihail Sadoveanu Foto13Panza de prezentare

Tot n exterior se pot observa foarte multe detalii asupra entitii de popular, mai exact un car precum cel din Foto14 Car crua, exist i un stnd cu diverse obiecte puse la vnzare, obiecte populare romneti, toate lucrate handmade, iar detaliile putnd fi observate cu uurin n Foto15-Standuri cu vnzare. n timpul anotimpului clduros se beneficiaz cu uurin i de o teras grandioas pentru toi trectorii Moldovei, beneficiind aici de splendoarea designului autentic al hanului, alturadu-se straiele hangiilor, feele de mas, oalele de pe bnci, precum si vesela, toate ntr-un ansamblu veritabil.

Foto14 Car caruta

Foto15-Standuri cu vanzare

Interiorul cldirii deine entiti precum buctria, restaurantul, cu cele dou sli, i cazarea , fiecare avnd n componenta i bai. Slile restaurantului sunt detaliate cu obiecte decorative, observate cu uurin n Foto16 Elemente decorative de interior. Accesul personalului se face att pe intrrile principale, ct i prin intrarea de serviciu din spatele cldirii, acolo unde sunt situate i ieirile din buctrie, restaurant i cazare, ieiri destinate personalului, care are obligaia de curenie. n spatele hanului sunt situate locuri amenajate pentru gunoi i resturi din alimente. Marf este stocat ntr-un minidepozit, amenajat separat ntr-o camer distinct. Spaiul pentru servire este mprit n trei categorii: sala mare, cu 300 de locuri, sala mic cu 20 de locuri, foior i terasa cu aproximativ 10 locuri. Spaiile de producie i anexele sunt situate n cadrul celor menionate mai sus, lundule pe rnd sunt evideniate astfel: Barul, poziionat n dreapta intrrii principale, aici avnd drept de folosin barmanii, dotrile acestuia fiind: maina de splat vase, aparat de cafea (luat sub contract de nchiriere de la firma furnizoare de materii prime pentru astfel de produse), fierbtor, maina de ghea, storctor de fructe, frigidere prorpii ct i frigidere a furnizoriilor de buturi rcoritoare, alcoolice sau nealcoolice, rafturile pentru buturi fiind organizate astfel nct s atrag atenia clienilor, suport de pahare, suport de erveele, suporturi vesel (ceti, pahare, farfuriue de cafea, farfurii, etc), sertare pentru tacmuri. Buctria, situat n partea din spate, aici inndu-i activitatea buctarii. Incinta este dotat cu hote de extracie a aburului, fumui, cuptoare electrice, cuptor cu lemne (pentru prepararea bucatelor tradiionale), chiuvete, maina de splat vase, mixere i ustensile electrice pentru prepararea produselor, dulapuri pentru vesela alimentelor, dulapuri pentru pahare destinate unor preparate, frigidere pentru alimentele reci i congelator pentru alimentele ngheate, dulapuri i lzi destinate legumelor i fructelor. Exist n unitate i o incinta destinat spltoriei, unde departamentul pentru curenie i ntreinere i desfoar activitatea, splnd s clcnd elementele necesare. Aceasta este accesorizata cu maina de splat, usctor, masa de clcat, maina de clacat i produse destinate cureniei. Am ajuns n zona cmrilor i depozitelor, dar cele din urm au fost detaliate mai sus, aadar ne axm asupra cmrilor. n aceast locaie ne oprim asupra vinotecii, presrat n mare parte cu vinuri romneti, organizat ntr-un mediu oportun, cu bolte i perei din piatr. Butoaiele i sticlele aranjate cu mare grij i atenie sunt acum uor prfuite, totul luminat de

candelabre impresionante. ntr-o parte a acestei locaii se afla i proviziile restaurantului, bunti i conserve preparate de buctari, alturi de produse autohtone. Spaiul destinat cazrii va fi caracterizat n subcapitolul urmtor. Planificarea unor evenimente de mare anvergur necesit resurse materiale ct i financiare pe msur. Funcionalitatea unitii de restaurant este realizat prin prezena celor trei grupuri de spaii: spaii productive, spaii de deservire i comercializare i spaii anexe. Gruparea de spaii productive - alctuit din buctria cald, buctria rece, cofetriei i patiseria - constituie ansamblul gastronomic al unui restaurant. Dimensionarea, distribuirea i organizarea suprafeelor de producie n activitatea gastronomic joac un rol important, de ele depinznd munca de ansamblu i n mod deosebit rezultatele economice. La dimensionarea suprafeelor de producie i anexe se vor avea n vedere: profilul unitii; volumul desfacerii i perspectiva creterii in viitor a acestuia; concepia funcional; tehnologia culinar; programul de funcionare; amplasamentul in interiorul construciei; instalaiile utilajele si mobilierul corespunztoare tehnologiei culinare; Aceste se au n vedere i pentru dotarea cu utilaje, mobilier, ustensile, aprovizionarea cu alimente, precum i pentru organizarea muncii. Elementul de baz de organizare i funcionare a interiorului ntreprinderii de alimentaie este mobilierul. Cerinele impuse nomenclatorului i tipurilor de mobilier ut ilizat n restaurante, cafenele, baruri in afar de cele generale (funcional-tehnologice ergonomice, estetice) sunt urmtoarele: mobilierul trebuie s corespund caracterului de lucru al ntreprinderii (autoservire S;M servire cu chelner) mobilierul i dimensiunile sale trebuie s corespund tipului unitii de alimentaie (restaurant, bar, cantin, cafenea etc.) n rezultatul diviziunii funcionale a lucrului se diminueaz cheltuielile neproductive a timpului de lucru. Controlul calitii produciei se efectueaz att in procesul de preparare ct i dup aceea. Se dezvolt controlul automatizat i: procesului de producere. In timpul

controlului organoleptic se efectueaz aprecierea aspectului exterior, apetisant, a culorii, a aromei a gustului i a temperaturii bucatelor preparate. n interiorul unitilor de alimentaie public trebuie de respectat condiiile de igien i cele sanitare. Personalul trebuie s cunoasc regulile de lucru ci utilaje i echipamente. O atenie deosebit se atrage la starea de curenie a pardoselii, i de asemenea de respectat regulile de securitate. Organizarea raional a zonelor de lucru, asigurate cu utilaj necesar, ajuta personalul s efectueze lucrul fr cheltuieli suplimentare. Lungimea meselor pentru prepararea bucatelor este determinat de lungimea unei mese de lucru. Sunt mai multe variante de organizare a sectoarelor de munc: linear, paralel, unghiular. Factorii ce determin structura echipamentelor unei uniti de alimentaie publica: volumul de vnzri prognozat pentru fiecare punct din meniu. tipul meniului: permanent sau sezonier. cantitatea de bucate incluse n meniu - cu ct sunt mai multe cu att utilajul va fi mai complicat. vitez de deservire dorit - vitez nalt implic un utilaj mai puternic. factorul nutritiv. Utilajul este aezat n aa mod nct s fie comod de preparat felurile de mncare incluse n meniul restaurantului respectiv. Majoritatea restaurantelor au designul similar unei buctrii: ncperile interioare funcionale frigiderele congelatoarele depozit pentru pstrarea fructelor uscate secie de producie sectorul de preparare a salatelor ncpere de producie dispecer sectorul desertului distribuire Sub aspect organizatoric suprafeele de producie vor fi astfel amplasate nct s permit ca preparatele culinare s ajung la un singur punct de distribuie i control, supravegheat de buctarul ef sau de ajutorul lui

Pentru spaiul afectat pregtirii alimentelor se folosesc n medie 0.52 m2/loc. n salonul restaurantului. Dar avnd n vedere tendina de viitor pe linia aprovizionrii restaurantelor cu semipreparate i concentrate alimentare, precum i modernizarea tehnologiei culinare, indicii pentru stabilirea suprafeei de producie sunt n descretere. Unele uniti au cobort indicele de suprafa de la 0.52 m2/loc. la 0.4 m2/loc. Repartizarea indicilor de suprafa pe principalele activiti se prezint dup cum urmeaz: buctria cald cafetria patiseria 0.24 m2/loc buctria rece 0.07 m2/loc 0.05 m2/loc 0.04 m2/loc

Ustensile de buctrie au urmatoarele caracteristici i ntrebuinri: Palet - Lungimea: cea 23-28 cm. Lama din oel inox este de form dreptunghiular, subire i flexibil cu vrful rotund i partea de fixare n mner conic. Se folosete la netezirea suprafeelor unor preparate culinare (salate, creme, compoziii etc.) Furculia pentru buctrie - Lungimea: cea 25 cm. Greutatea net: cea 0.35 kg. Confecionat din oel obinuit sau inox i prevzut cu dou brae. Se folosete la ntoarcerea bucilor din carne supuse procesului de frigere. Masat (pil de ascuit) ascuirea tiului la cuite. Satir confecionat din oel obinuit sau inox, cu lam lat i groas. Ctre vrful muchiei lama se lete pentru a imprima satrului la tiere, for necesar. Este folosit tierea cotletelor, spargerea oaselor etc. Foarfec cu muchie tietoare zimat - Lungimea total: cea 20 cm. Este confecionat din oel obinuit sau cromat sau oel din inox. Se folosete la tierea aripioarelor la peti. Bttor (maiu) - Lungimea plcii: 13 cm. Limea: 85 mm. Confecionat din oel obinuit, cu seciunea plcii n form de dreptunghi sau romb. Este folosit pentru baterea cotletelor, a nielelor, antricoatelor, fileurilor etc. Ac pentru dresat Lungimea: cea 16-24 cm. Este confecionat din oel inox i prevzut cu un orificiu pentru introducerea sforii. Servete la cusutul psrilor. Lungimea muchiei: cea 18-20 cm Greutatea net: cea 0.8 kg. Este - Lungimea: cea 25 cm. Greutatea net: cea 0.35 kg. Oel de form rotund sau eliptic, cu o structur tare prevzut cu mner. Se folosete pentru

epue pentru frigrui - Lungimea: cea 15-30 cm. Tij din oel ascuit n form de ac la un capt, iar cealalt prevzut cu un belciug. Servete la frigerea bucilor din carne. Cuit pentru format canaluri- Lungimea total: 6-7 cm. Mic instrument din oel inox,care are la extremitate un orificiu (cerc sau triunghi). Lama este fixat n mner cu un inel. Zdrobitor universal. Diametru : 1 5 cm. Lungimea mnerului cea 90 cm. Confecionat dinoel inox. Discul zdrobitor are orificii de form ptrat. Se ntrebuineaz la zdrobirea pisarea cartofilor, legumelor i fructelor de toate felurile n stare fiart. Tel pentru amestecarea compoziiilor. Lungimea: cea 100-140 cm. Confecionat din srm din oel inox, de cea mai bun calitate, avnd un numr de 24 de arcuri i mner din lemn de fag lcuit. Este folosit la amestecarea diferitor paste, compoziii etc. Lingur (palet) pentru fripturi. Diametrul cea 14-20 cm. Confecionat din srm de oel inox, mpletit n forma pnzei de pianjen. Servete la scoaterea fripturilor, nielelor, chiftelelor, petelui etc. , din baia de ulei, dup prjire. Strecurtoare (mo chinezesc). Diametrul cea 8-12 cm. Vas de strecurat, confecionat din tabl alb cositorit, n forma unui con, prevzut cu coad. strecurarea sosurilor. Polonic (lingur de buctrie). Diametrul cea 10-16 cm. Lungimea mnerului: 36-5 w cm. Este confecionat din tabl de fier cositorit sau din tabl inoxidabil. Este folosit la porionarea lichidelor (ciorbe, creme, supe etc.) Spatula din lemn. Lungimea: cea 30-60 cm. Este confecionat din lemn de fag fiert. Servete la amestecarea diverselor preparate culinare n timpul fierberii. Piuli. Diametru: 30-40 cm. De form semisferic, confecionat din marmor alb sau neagr, fixat pe un soclu nalt de cea 50 cm i prevzut cu pistil (zdrobitor) tot din marmor. Servete la zdrobirea diverselor condimente. Sit. Diametru: cea 20-30 cm. Format din dou cercuri din lemn introduse unul n altui cu o sit metalic, avnd orificii de mrimi diferite. n alt variant cercul este confecionat din material plastic. Servete la cernutul fainii sau mlaiului. Rzuitoare pentru legume (mandolin). Lungimea: cea 40-50 cm. Limea: cea 10-12 cm. Confecionat dintr-o sendur de fag pe care sunt fixate dou lame tietoare cu distan reglabil. Servete la tierea n felii a fructelor i legumelor. Cuit pentru brnzeturi. Lungimea: 25-30 cm. Lam dreptunghiular din oel inox, tiat oblic la vrf. Minerul de lemn este dispus deasupra muchiei. Servete la tierea brnzeturi lor. Este folosit la

Perie din sirm de oel cu abr. de oel, fixat pe un

Lungimea: cea 28 cm. Perie confecionat din srm

suport de lemn cu coad. Este prevzut cu o palet din tabl de oel

pentru rzuit. Este folosit la curirea grtarului de grsime i alte impuriti. Deschiztor de conserve. Lungimea: cea 15 cm. Mic instrument prevzut cu un cuit de oel inox, cu vrf conic. Pe suportul metalic, este fixat o roat dinat. Tierea se face prin bascularea mnerului. Servete la deschiderea capacelor de la cutiile de conserve. Cuit pentru grapefruit. Lungimea lamei: cea 8 cm. Confecionat din oel inox, cu lam dreptunghiular rotunjit la vrf. Ambele muchii sunt cu zimi. Servete la tierea grapefruitelor. Cuit pentru scos smburi. Diametrul lamei: cea 15 mm. Lama tietoare este circulara. Corpul este semirotund i fixat ntr-un mner din lemn. Servete la curirea merelor de smburi, gurirea dovleceilor pentru umplut etc. Raztoare. Este confecionat din tabl galvanizat n dou variante: dreptunghiular, paralelipipedic. Folosete la rzuirea sau tierea n felii subiri a fructelor. Pensul plat. Limea: cea 7-9 cm. Este confecionat din pr de bovine fin (de preferat de la urechea animalului). Prul este bine fixat pe un suport de lemn, prin lipire i prin aplicarea unei bande metalice din tabl alb cositorit. Este folosit pentru ungerea semiproduselor din aluat cu ou btut, unt topit etc Ustensilele de buctrie trebuie ngrijite cu aceeai atenie ca i cuitele. Venind n contact direct cu diverse compoziii, aluaturi, creme etc, care alctuiesc preparatele culinare, ele trebuie pstrate n stare de curenie i igien exemplar. Dup ntrebuinare se spal cu ap i detergeni, se dezinfecteaz cu o soluie de bromocet de concentraie de 2%, iar dup o perioad de circa 10 minute, sunt splate din nou cu ap curat, pe suprafeele dezinfectate. Aceast operaiune se execut ori de cte ori este nevoie. Depozitarea ustensilelor dup ce au fost splate se face n sertare i dulapuri, aezate n ordine, pentru a fi identificate cu uurin cnd lucrtorul urmeaz s le foloseasc n procesul tehnologic. Ca i ustensilele, utilajele tehnologice din dotarea buctriei i anexelor sunt folosite pentru reducerea efortului fizic depus de lucrtori i pentru ridicarea productivitii muncii. Dimensionarea utilajului i mobilierului se va realiza n funcie de volumul produciei i de procesele fizice, chimice i microbiologice specifice tehnologiei culinare alese. Mai nti se dimensioneaz utilajele i mobilierul i dup aceste;. suprafeele de producie i anexele lor. Amplasarea utilajelor tehnologice n buctarii mari, se face de regul pe ax

longitudinal a suprafeelor de producie, crendu-sr astfel un bloc termic cu dou fronturi de lucru orientate perpendicular pe masa cald ce constituie frontul pentru distribuirea preparatelor culinare n salonul restaurantului. Mobilierul trebuie aezat n imediata apropiere a utilajelor pentru a nltura circulaia inutil a lucrtorilor, fapt care conduce la scurtarea timpului efectiv de execuie i implicit la creterea productivitii muncii. n buctriile de dimensiuni mai mici se obinuiete ca amplasarea utilajelor s fie fcut lng perete respectndu-se principiile funcionale. Echipamentul tehnologic termic se clasific dup mai multe criterii. Dup tipul sursei de energie deosebim: utilaj ce funcioneaz pe baza gazului utilaj ce funcioneaz pe baza aburului utilaj ce funcioneaz pe baza focului Dup principiul de lucru: cu funcionare periodic cu funcionare permanent Dup destinaie tehnologic deosibim: utilaj universal utilaj specializat Utilajul termic se clasific de asemenea n dependen de gradul de automatizare, dup modul de nclzire i muli ali factori. Elementele specifice a echipamentelor moderne sunt varietatea de funcii ce pot fi efectuate i eficiena. Industria ofer diverse mrci i modele de utilaj. Echipamentele de acelai tip se clasific dup aceleai caracteristici: sursele i cheltuieli de energie, dimensiuni, productivitatea utilajului, comoditatea du utilizare, sigurana exploatrii, respectarea normelor ecologice, gradul de universalitate a utilajului. n toate cazurile echiparea buctriei cu utilaj trebuie s corespund programului de producie a ntreprinderii. De exemplu restaurantul ,, R Maxim E" din Frana deservind 350 de clieni timp de o zi, dispune de urmtorul utilaj: 4 cuptoare electrice, 1 mas cu nclzire, 1 frigider de temperaturi joase. Pentru achiziia acestui echipament au investii 95 mii franci. E necesar de supravegheat starea tehnic i de exploatare a utilajului. Pentru a caracteriza starea de exploatare a utilajului deja existent se evideniaz: utilaj montat (funcional i nefuncional); utilaj ce urmeaz a fi instalat; utilaj suplimentar. Se calculeaz coeficienii de utilizare a echipamentelor. Pentru caracterizarea strii tehnice a utilajului se iau n

consideraie: utilaj nou; utilaj bun; utilaj ce necesit reparaie capital; utilaj cu termen de exploatare expirat. Pe lng ustensile i utilaje, mobilierul tehnologic completeaz echipamentul specific activitii de producie ce se desfoar n buctrie i anexele ei. n ultimul timp el este confecionat din tabl inoxidabil, fixat pe un cadru metalic. Pentru pstrarea la cald a preparatelor culinare ce urmeaz a fi servite n salonul restaurantului se utilizeaz masa cald. n dulapurile mesei prevzute cu rastelc, 5,c pstreaz la cald vesela necesar n timpul serviciului. nclzirea se face prin registre de eava cu abur de joas presiune. Dulap cald pentru vesel se utilizeaz pentru pstrare n stare cald a veselei pentru mas. Se nclzete prin rezistene electrice cu reglaj automat al temperaturii. Finisarea i pstrarea la temperatur sczut a preparatelor culinare reci se efectueaz la masa rece pentru lucru. Rcirea se realizeaz cu agregat frigorific, iar temperatura se regleaz automat prin termostat. Pentru pstrarea i desfacerea preparatelor culinare reci n cadrul liniei de autoservire pentru restaurante se folosete tejghea cu vitrin rcit pentru bufet. Mas cald cit lamp de infraroii folosete la pstrarea la temperatur optim ; desfacerea preparatelor culinare calde, n cadrul liniei de autoservire pentru restaurauLL. Pstrarea tacmurilor i platourilor n cadrul liniei de autoservire pentru restaurante i bufete se face la mas de lucru. Orice buctrie trebuie s dispun de aparate mecanice destinaia crora este de a uura lucrul personalului de buctrie. Astfel de utilaje sunt: Maina de pasat: supe, piureuri, marmelade. Maina de tocat: carne, legume. Maina universal (robot): amestecat, frmntat, spumat, tocat, mcinat, tiat. Maina de btut (tel): compoziii diverse, albue, glbenue, maionez etc. Maina de ras (rztoare): migdale, alune, brnz, pesmet. Maina de tiat mezeluri: salamuri, unc presat, friptur, costi etc. Maina de tiat legume: varz, sfecl, cartofi, elin, morcovi. Maina de curat legume: sfecl, cartof], elin, morcovi. Broiez (zdrobitor cu valuri): zdrobirea i rafinarea smburilor grai n amestec cu zahr caramelizat. Maina pentru laminat aluat: laminarea a aluatului fraged. Maina de spumat frica cu aer comprimat: spumarea cremelor, frica lichid. Maina de umplut crnai: umplerea intestinelor cu past de carne. Cuter: main pentru obinerea unor compoziii de carne tocate

foarte fin. Maina de tiat pine: tierea pinii n felii subiri. Centrifuga: uscarea legumelor i salatei verzi dup splare. Maina pentru fabricat zahr fondant: cristalizarea zahrului n form fin din soluii suprasaturate de zahr. Malaxor: frmntarea aluatului. Utilajele termice utilizate n procesul produciei la unitile de alimentaie public clasific astfel: * Soba de gtit: fierberea, frigerea, prjirea i coacerea alimentelor. * Cuptor: frigerea i coacerea alimentelor. * Cuptor cu microunde: nclzirea preparatelor culinare congelate. * Friteuz: prjirea alimentelor. * Grtar: frigerea alimentelor. * Frigare: frigerea alimentelor. * Tigaie basculant: fierberea i prjirea alimentelor. * Main pentru prjit cafea. * Dulap pentru fiert legume n abur. * Salamandr: cuptor electric special pentru gratinarea preparatelor culinare. * Duman (dulap pentru dospit): folosit pentru dospirea produselor din aluat. * Frigare electric rotativ: frigerea puilor i ginilor. * Autoclav: fierberea legumelor, supelor, ciorbelor, cremelor, soluiilor de zahr etc.

1.3 Spatiu de cazare Unitile de cazare sunt construite, dotate i decorate pentru a rspunde unei cerine de baz satisfacia clientului. Acestea sunt concepute i organizate din punct de vedere al spaiilor lor n pri distincte: 1. Spaiile destinate clientelei sunt locurile n care circula ntreaga clientel a hotelului mpreun cu personalul care si desfoar activitatea n cadrul acestora; 2. Spaiile rezervate proceselor de producie i administrative sunt locurile n care circul, n general, numai lucrtorii unitii. 1. Spaiile destinate clientelei Aceast categorie de spaii include: A) Spaiile de folosin comun exterioare i interioare; B) Spaiile de cazare;

C) Spaiile de alimentaie. A. Spaiile de folosin comun exterioare i interioare: Spaiile de folosin comun exterioare se grupeaz n dou categorii: a. spaii cu funcie de primire-recepie: Acces auto i pietonal; Alei pietonale i spaii verzi; Parcri; Spaiile aflate la intrarea n hotel, scri, rampe destinate facilitrii accesului persoanelor cu deficiene fizice, copertin; b. spaii cu funcie de ambientare: grdini, parcuri, elemente decorative(fntni, stlpi lumin, garduri, bnci); Spaiile de folosin comun interioare, includ: a. spaii cu funcie de primire-recepie: Intrarea n unitatea hotelier prevzut cu sas i windfung(perdea de aer cald sau rece); Holul hotelului(recepie). b. spaii cu funcii comerciale: birou de turism, birou rent-a-car, magazine diverse, saloane de nfrumuseare, .a. c. spaii cu alte destinaii: Sli polivalente(care se pot adapta i folosi pentru ntlniri, consilii, banchete expoziii, seminarii, etc.), spaii pentru birouri; Spaii cu funcii de agrement i sport: Interioare: sal fitness, piscin-saun, masaj, sal-jocuri(bowling, biliard, squash), cazinou, club, sli de spectacole, .a.; Exterioare: terenuri de sport(tenis, minigolf, .a.),piscin; d. spaii destinate circulaiei: ascensoare, scar principal, acces restaurant, bar de zi, terase, holuri i culoare. e. garajele.

B. Spaiile de cazare:

n conformitate cu Ordinul Ministerului Turismului 510/2002, se evideniaz urmtoarele spaii de cazare: Camer cu pat individual(single), reprezentnd spaiul destinat folosirii de ctre o singur persoan. Limea paturilor individuale este de minim 90cm; Camer cu pat matrimonial, reprezentnd spaiul destinat folosirii de ctre una sau dou persoane. Limea patului matrimonial va fi de minimum 140 cm; Camer cu pat dublu, reprezentnd spaiul destinat folosirii de ctre dou persoane. Limea patului dublu este de minimum 160 cm; Camer cu paturi individuale(twin double room), reprezentnd spaiul destinat folosirii de ctre dou persoane; Camer cu trei paturi individuale; Camer cu patru paturi individuale; Camere comune cu mai mult de patru paturi individuale. Lungimea patului va fi de minimum 200 cm, n cazul hotelurilor de 3, 4 i 5 stele i de minimum 190 cm. n cazul hotelurilor de 1 i 2 stele; Camer cu priciuri, reprezentnd spaiul destinat utilizrii de ctre mai multe persoane. Priciul reprezint o platform din lemn sau din alte materiale pe care se asigur un spaiu de 100 cm. lime pentru fiecare turist; Garsonier, reprezentnd spaiul compus din: dormitor pentru dou persoane, salon, vestibul, i grup sanitar. Dormitorul poate fi desprit de salon i printr-un glasvand sau alte soluii care permit o delimitare estetic; Apartament, reprezentnd spaiul compus din unul sau mai multe dormitoare(maximum 5 dormitoare), sufragerie, vestibul, cu echipare sanitar proprie. La categoria 5 stele va exista un grup sanitar pentru fiecare dou locuri, iar la categoria 4 stele, precum i la restul categoriilor, minimum un grup sanitar la 4 locuri. n hotelria internaional se ntlnesc i alte tipuri de spaii de cazare, precum: o Suite(cu variantele: senior suite, junior suite, presidential suite, royal suite, family suite, VIP suite), acestea fiind spaii de cazare care ofer un confort sporit la preuri ridicate; o Camere alturate(comunicante) care au o u comun, dar ui separate de acces de pe coridor, fiind numite la noi suit. Pe plan internaional acestea se numesc connecting rooms, iar termenul de suite este utilizat pentru apartamente.

o Duplex: spaii de cazare organizate pe dou nivele, la nivelul inferior existnd salon sufragerie, iar la cel superior dormitorul

C. Spaiile de alimentaie ntr-o unitate hotelier se ntlnesc de regul urmtoarele tipuri de alimentaie: Restaurante de diferite tipuri: clasic, specializat, cu specific, cu program artistic; Braserii; Salon pentru micul dejun; Baruri: de zi, de noapte; Cofetrii. n funcie de condiiile concrete se pot stabili i alte tipuri de uniti de alimentaie cu respectarea criteriilor pentru tipul de structur turistic asimilat. Lund n considerare cele mai sus menionate, ne punem accentul pe spaiul de cazare oferit de unitatea n cauz. Hanu Ancuei dispune de 15 camere, dintre care 9 cu pat matrimonial, 4 camere cu pat simplu i 2 camere cu cte 2 paturi. Toate camerele pstreaz atmosfera pitoreasc din povetile lui Sadoveanu, care fac din acest han un popas potrivit pentru odihn i relaxare. Trebuie fcut meniunea n ceea ce privete preurile, astfel: Tarife de camera: * 79 RON/noapte - camera single (fr mic dejun) * 99 RON/noapte - camera cu pat matrimonial (fr mic dejun) * 99 RON/noapte - camer dubl (fr mic dejun) Servicii incluse la rezervare: * Televizor * Mini-bar * Internet * Parcare exterioar de 150 de locuri pentru care se asigura paza non-stop.

Observnd

imaginiile

etalate

aceste pagini, se observ o armonie a stilului clasic de design. Dotate ct mai modern, dar pstrndu-i stilul clasic, camerele de cazare poftesc oaspeii la odihn i relaxare total. n Foto17Dormitor matrimonial 1 se observa caracteristicile de decor interior, precum i televizorul, draperiile, oglind i covorul tradiional romnesc. Tapiseria fotoliilor sunt n aceeai msur la fel ca tapiseria patului, pentru crearea de un tot unitar. n Foto18Dormitor matrimonial 1 putem observa mai n detaliu desenele de pe dulap, picturi tradiionale fcute de mn.

La

fel

ca i 2

n n se

imaginea observ

mai

sus

caracterizat matrimonial

Foto19Dormitor mobilierul

decorat cu picturi artizanale romneti, tipul aranjamentelor de pe pat, precum i tapiseria deosebit a acestuia. Pe jos este montat un parchet laminat de calitate superioar de culoarea cireului.

n ceea ce privete bile, acestea sunt placate cu faian i gresie, avnd n dotare chiuvete i duuri, unitate sanitar i oglinzi. Sunt ntr-un mediu ambiant, cu un pastel de culori, motivaionale n ceea ce privete nevoiile aduse n conncordanta cu spaiile de cazare, iar pentru aceasta facem trimitere la Foto20.Sala de baie. n ncheierea acestui capitol recapitulm, n general, ceea ce s-a prezentat. n incipitul capitolului s-a fcut descrierea unitii, istoricul, poziionarea geografic a acesteia, aspectul exterior i interior, caracterizarea fiecrui spaiu, dotrile unitii n materie de utiliti, aparatura, vesel i locuri de stocare, prezentarea general a unitii de cazare. Pe lng toate aceste aspecte constatate din fotografii, s-au parcurs i cele mai importante elemente teoretice legate de managementul turistic, managementul resurselor umane, precum i marketing turistic. Organizarea i structurarea personalului pe nivele de responsabilitate s-au evideniat n ceea ce se numete n limbaj academic organigrama resurselor umane, pe lng aceast aducnd contribuii i explicnd pe fiecare element n parte totalitatea responsabilitilor fiecrui angajat n parte.

Capitolul 2 Evolutia unitatii Prin caracteristicile propii si prin cele propagate , turismul se evidentiaza in toate tarile ca o activitate care inregistreaza un grad mai ridicat de eficienta economica, in comparatie cu celelalte sectoare ale unei economii nationale. In decursul ultimelor decenii, activitatile turistice au avut un nivel ascendent , iar formele de turism s-au multiplicat , fapt ce a permis o mai buna valorificare a resurselor turistice. Dezvoltarea activitatii turistice presupune acordarea unei atentii deosebite conditiilor de mediu, prin masuri de conservare si dezvoltare a calitatii sale in zonele intrate in circuitul turistic sau in perspectiva de a intra, precum si de controlul consecintelor activitatii turistice, in vederea utilizarii rationale a resurselor turistice.12 In ultimii ani, turismul rural a trecut prin schimbari semnificative. Ceea ce a fost odata o activitate care avea scop principal administrarea parcurilor nationale a evoluat intr-o arie de interes despre care se considera ca detine un extraordinar potential pentru dezvoltarea rurala. Un aspect al acestei schimbari a statutului este vocabularul utilizat pentru descrierea diferitelor activitati de turism rural de exemplu unele studii se refera la turismul in mediul natural ca ecoturism, in vreme ce alte publicatii folosesc termenul de turism in natura. Chiar daca, din punct de vedere tehnic, cei doi termeni nu sunt sinonime termenul de ecoturism sugereaza activitati care promoveaza conservarea naturii, in vreme ce turismul in natura sugereaza un spectru mai larg de activitati recreationale ce pot avea loc in cadrul natural, cum ar fi pescuitul, vanatoarea, camping-ul si utilizarea vehiculelor recreationale ele reflecta o schimbare a perspectivei in industria turistica. Practicarea ecoturismului poate conduce la efecte ecologice pozitive, din randul carora se anticipeaza: diminuarea efectelor distructive rezultate din activitatea economica sau circulatia turistica necontrolata asupra potentialului turistic; limitarea accesului turisticde masa in zonele ecologice sensibile; sporirea activitatii resurselor turistice; dezvoltarea constiintei ecologice a populatiei; o mai buna convetuire in general.13

12 13

Bran Florina, Simona Tamara Puiu, Ecoturism, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag. 11 Bran Florina, Simona Tamara Puiu, Ecoturism, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag. 14

S-a incercat de-a lungul timpului identificarea de noi strategii care sa protejeze resursele turistice; dintre acestea o serie de idei trbuie mentionate, idei capabile sa puna in echilibru turismul cu natura: Zonele unde se practica ecoturismul trebuie sa fie considerate de interes continental sau mondial si sa faca parte din patrimoniul turistic al planetei si unde se cer respectate cu o rigoare deosebita teritoriile cu stiluri de viata traditionale ale populatiei locale. (1) Prin ecoturism, se incearca minimizarea efectelor negative ale midiului local si natural , ca si asupra populatiilor locale. Ecoturismul trebuie sa contribuie la gestionarea spatiilor protejate si sa amelioreze relatiile dintre comunitatile locale si persoanele abilitate sa gestioneze aceste spatii protejate; Aceasta forma de turism trebuie sa furnizeze avantaje economice si sociale locuitorilor zonelor turistice si sa asigure participarea lor in luarea deciziilor in ceea ce priveste genul si volumul activitatilor turistice si care trebuie astfel autorizate. Noul turism poate sa favorizeze o interactiune autentica intre populatia locala si turisti , precum si un interes real pentru o dezvoltare durabila si protectia zonelor naturale, atat in tarile receptoare cat si in cele emitente de turisti. Prin ecoturism se incearca largirea spectrului de activitati economice traditionale fara a le marginaliza sau inlocui, pentru ca economia locala sa nu fie subordonata schimbarilor si influientelor interne sau externe. Activitatile turistice desfasurate sub emblema ecoturismului trebuie sa ofere oportunitati specifice, in asa fel incat populatiile locale si angajatii din industria turistica sa fie in masura sa uilizeze spatiile naturale intr-o maniera durabila si sa aprecieze obiectivele naturale si culturale valoroase, care sunt puncte de maxima atractie pentru turisti. Planificarea si dezvoltarea meticuloasa reprezinta componente cheie ale celor mai multe strategii de turism rural de succes. Conform opiniei lui Long si Nuckolls (1994)14 exista nevoia unei planificari eficiente si sustin ca asistenta tehnica se poate dovedi cruciala pentru succesul dezvoltarii turistice ale multor comunitati mici cu resurse limitate. Diversele

14

Long Patrick T., Jonelle S. Nuckolls, Organizing Resources for Rural Tourism Development : The Importance of Leadership, Planning and Tehnical Assistance, Tourism Recreation Research, Vol. 19, No. 2, 1994, pg. 19-34

activitati din domeniul turismului ar trebui sa se realizezeintr-o maniera de echilibru, respectand principiile eficientei durabile. Weaver (1991)15 argumenteaza ca multe comunitati ar putea beneficia de pe urma implicarii statului in turismul rural; lucru realizabil prin sustinerea si promovarea responsabilitatilor morale si etice, protejarea mediului si conservarea acestuia. Turismul poate fi un factor important pentru dezvoltarea regiunilor rurale dezavantajate. In special, comunitatile rurale cu putine optiuni de dezvoltare ar putea vedea turismul ca un motor al cresterii si dezvoltarii. Desi turismul poate constitui in mod cert o componenta importanta a planurilor de dezvoltare , nu intotdeauna este cazul. De exemplu, Bontron si Lasnier (1997)16 noteaza ca impactul turismului local in cazul regiunilor rurale variaza foarte mult si ca este dependent de o multitudine de factori pentru care

caracteristicele fortei de munca si chestiunile referitoare la sezonalitate. Turismul se poate dezvolta satisfctor numai n situaia n care exist suficiente posibliti pentru odihna i cazarea vizitatorilor. De aceea, dintre serviciile turistice de baz, serviciile hoteliere condiioneaz n cel mai nalt grad volumul activitii turistice, dei anumite categorii de vizitatori nu recurg ntotdeauna la serviciile obiectivelor de cazare. Unii turiti sunt gzduii de rude, alii nnopteaz n propriile mijloace de transport (maini, rulote, corturi). Ponderea acestor categorii de turiti poate s influeneze uneori destul de semnificativ coeficienii capacitilor de cazare luate n evidena localitilor de destinaie turistic. Alturi de serviciile de transport, cele de cazare turistic reprezint dou dintre serviciile turistice de baz, ce nu pot lipsi din componena oricrui produs turistic, aa cum rezult, de fapt, din nsi definiia turismului. n lume exist o mare varietate tipologic a structurilor de primire cu funcii de cazare turistic. Astfel, alturi de hoteluri, care, la rndul lor, pot fi de mai multe categorii, exist moteluri, vile turistice, pensiuni, bungalow-uri, campinguri turistice etc. la rndul lor, acestea se pot clasifica dup categoria lor de confort (de regul, clasificarea fiind fcut dup

15

Weaver Glenn, TTRA Annual Conference Focuses on Rural Tourism Development Issues, Rural Development News, Vol.15, No.1, 1991, pg. 8-9 16 Bontron-Jean-Claude, Nadine Lasnier : Tourism: A potential Source of Rural Employment, in RUral Employment : An Internationoal Perspective, Ray D. Bollman and John m. Bryden, eds. New York : CAB International, 1997, pg. 427-446

numrul de stele de la 1, la 5 sau de flori, n cazul pensiunilor turistice rurale), dup scopul lor (comercial sau necomercial) sau dup alte criterii. n ultimele decenii, o cretere deosebit a fost nregistrat n privina numrului de noi reedine secundare sau case de vacan, al crui numr total este foarte greu de estimat, n lipsa unor statistici riguroase, n fiecare ar. Definirea capacitilor de cazare: Capacitile de cazare cuprind totalitatea formelor capabile de gzduire (nnoptare) cum sunt: hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, popasuri turistice, vile, sate de vacan, cmine, campinguri, csue, tabere de vacan etc, care asigur odihna turitilor pe o anumit durat de timp, n baza unor tarife determinate. Serviciul de cazare vizeaz, prin coninutul su, conturarea condiiilor i confortului pentru adpostirea i odihna cltorului. n practica turismului modern, el este produsul a ceea ce se numete industria hotelier, sector care nglobeaz ansamblul activitilor desfurate n spaiile de cazare, acele prestaii oferite turistului pe timpul i n legtur cu rmnerea lui n unitile hoteliere. n practica turistic internaional se cunosc mai multe criterii de clasificare a obiectivelor de cazare: Dup structura reelei de cazare pot fi distinse forme de baz (hotelul, motelul, hanulturistic etc) i forme complementare de cazare (campingul, satul de vacan, satul turistic etc) care funcioneaz n zonele (staiunile, localitile) n care reeaua de baz nu dispune de capaciti suficiente ori n acele locaii unde activitatea turistic are un pronunat caracter sezonier. Clasificarea pornete de la considerentul c un obiectiv de cazare reprezint de fapt, o ofert tridimensional de servicii de cazare (n timp, n spaiu i n structur), care nu poate satisface n toate mprejurrile cererea de cazare a clientelei poteniale n perioadele de vrf de sezon. Capacitile complementare de primire, denumite i extrahoteliere, fiind amenajri relativ simple, se realizeaz ntr-un timp mai scurt i cu investiii specifice mai reduse dect capacitile de baz i sunt destinate, n principal, prelurii unei pri a solicitrilor din perioadele de afluen maxim a clientelei. n funcie de evoluia cererii turistice i de intensitatea sezonalitii, ponderea formelor de baz i complementare de cazare poate diferi substanial de la o staiune (localitate) la alta i chiar de la o ar primitoare de turiti la alta. Dup categoria de confort hotelurile sunt grupate n funcie de tipul de structurii de primire cu funciuni de cazare. Categoria de confort a unitilor de cazare este determinat de caracteristicile constructive,calitatea i complexitatea dotrilor tehnice, nivelul calitativ i diversitatea serviciilor prestate. Conform Normelor metodologice n vigoare, n Romnia pot

funciona urmtoarele tipuri de structuri de primire turistice, clasificate astfel: Normele metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice sunt publicate n Monitorul Oficial al Romniei, nr.582 bis, 6 august 2002. Tipuri de stucturilor de primire Categoria de confort: -5 Stele , 4 stele, 3 stele, 2 stele, 1 stea -Hoteluri -Hoteluri-apartament -Moteluri -Hoteluri pentru tineret -Hosteluri -Vile turistice -Bungalouri -Cabane turistice -Sate de vacan -Campinguri -Popasuri turistice -Pensiuni turistice urbane -Pensiuni rurale[*] 17 -Spaii de cazare pe nave Sursa: Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, Nr.582 bis/6.VIII.200218 Pn n prezent nu s-a reuit implementarea n ntregime a Normelor citate de clasificare a structurilor de primire, fapt confirmat i de realizrile industriei hoteliere din anul 2005, unde o pondere de aproape 11 la sut din unitile de cazare n funciune nu au fost nc clasificate. Istoria nu furnizeaz dect informaii fragmentare i incerte privitoare la nceputurile apariiei primelor amenajri destinate adpostirii temporare a cltorilor, dar este de presupus c n vechiul Babilon i n Egiptul antic au existat deja forme incipiente de cazare pentru asigurarea odihnei cltorilor pe marile drumuri de trecere ale epocii. Germenii hotelriei profesionale au aprut n Imperiul Roman; dreptul roman coninea i percepte juridice care stabileau rspunderile gzduitorilor (hotes) fa de oaspeii lor (hospes).

17 18

[*] flori (margarete) Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, Nr.582 bis/6.VIII.2002

2.1.Evolutia si dezvoltarea unitatii Institutul National de Statistica a prezentat datele privind evolutia turismului in 2012, din punct de vedere al sosirilor si innoptarilor in unitatile de cazare. Aceste date arata o crestere importanta a fluxului de turisti in 2012, fata de anul anterior. Sosirile vizitatorilor straini in Romania in primele opt luni ale lui 2012 au fost de 5,526 milioane, in crestere cu 5,7% fata de aceeasi perioada din 2011. Sosirile in unitatile turistice au crescut cu 5,5% in august 2012, fata de aceeasi luna din 2011, in timp ce numarul innoptarilor in unitatile de cazare a crescut cu 6,1%, anunta Institutul National de Statistica. Numarul sosirilor inregistrate in unitatile turistice in august a fost de 1,083 milioane. Sosirile turistilor romani au avut o pondere de 82,4%, in timp ce turistii romani au reprezentat 17,6% din numarul total de sosiri. Sosirile in hoteluri au detinut in august o pondere de 71,8% din totalul sosirilor in unitatile de cazare, in crestere cu 3,2% fata de august 2011. Innoptarile in unitatile turistice in august 2012 au insumat 3,313 milioane. Innoptarile turistilor romani au avut o pondere de 88,3%, in timp ce innoptarile turistilor straini au reprezentat 11,7%. Sosirile vizitatorilor straini in Romania in august 2012, inregistrate la punctele de frontiera, au fost de 1,093 milioane, in crestere cu 12,9% fata de august 2011. Plecarile vizitatorilor romani in strainatate in august 2012 s-au ridicat la 1,341 milioane, in crestere cu 2,9% fata de august 2011. Cum a evoluat turismul in primele opt luni ale lui 2012 fata de aceeasi persioada din 2011? Sosirile inregistrate in unitatile de cazare in perioada ianuarie - august 2012 au insumat 5,277 milioane, in crestere cu 11,1% fata de aceeasi perioada din 2011. Sosirile turistilor romani in unitatile de cazare au reprezentat 78,8% din numarul total de sosiri in primele opt luni din 2012, in timp ce turistii straini au avut o pondere de 21,2%. Sosirile in hoteluri au detinut o pondere de 75,1% din total, in crestere cu 9,6% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Innoptarile in unitatile de cazare in primele opt luni din 2012 au insumat 13,355 milioane, in crestere cu 8,5% fata de cele inregistrate in aceeasi perioada din 2011. Innoptarile turistilor romani in unitatile de cazare au reprezentat 83,2% din numarul total de innoptari in perioada ianuarie - august 2012, in timp ce innoptarile turistilor straini au

reprezentat 16,8%. Plecarile vizitatorilor romani in strainatate s-au ridicat la 7,638 milioane in primele opt luni ale lui 2012, in crestere cu 0,9% fata de aceeasi perioada din 2011. 2.1.1. Evolutia gastronomica a unitatii Odihna, relaxarea, distractia sunt doar cateva dintre motivatiile, din ce in ce mai diversificate, ce caracterizeaza solicitarile in crestere pentru turism in forma sa clasica ori in cea specifica reintoarcerii catre origini, atat pe plan mondial cat si la nivel national. Turistul doreste, la acizitionarea unui serviciu turistic, sa isi satisfaca un complex de nevoi superioare precum : necesitatea de a socializa, nevoia de cunoastere sau cea de status social. Aceasta presupune, conform piramidei lui Maslow, ca in primul rand nevoile fiziologice elementare sa fie acoperite : un turist infometat nu va fi niciodata un turist fericit. Tocmai de aceea alimentatia constituie o componenta de baza a produsului turistic. Pornind de la painea noastra si ...ajungand...in zilele noastre Alimentatia se individualizeaza ca o componenta distincta a economiei, orientata spre satisfacerea nevoilor de consum, in principal, pe hrana populatie, avand un rol important in viata economica si sociala. Aparitia acestei activitati este rezultatul adancirii diviziunii muncii, iar dezvoltarea ei in ritmuri inalte este consecinta directa a modificarilor intervenite in conceptia si mentalitatea omului modern, cu privire la modul de viata si de acoperire a trebuintelor. In acelasi timp pregatirea si distribuirea hranei au parasit treptat, pentru segmene tot mai largi ale populatiei, sfera indeletnicirilor casnice si s-au constituit intr-o activitate de sine statatoare, realizata de unitati specializate.

Constatam, din punct de vedere economic si social, dar si din punct de vedere al tehnicilor turistice, ca alimentele si bauturile constituie puncte de atractie la fe l de importante ca si valorile culturale si istorice, ele integrandu-se patrimoniului turistic al unei zone sau tari. Mai mult traditia devine valoarea adaugata, iar autenticitatea sporeste profitul. Cererea si oferta de produse locale/traditionale este in crestere exponentiala : 1.2 miliarde intrari pentru local food, 58 milioane pentru traditional food, 72.000 pentru mancare traditionala

Autorealizarea

Nevoia de autorespect

Nevoia de dragoste si apartenenta

Nevoia de siguranta

Nevoi fiziologice

romaneasca doar in Romania si 277.000 pentru Romanian traditional food , si 7 milioane pentru ecological food.19 Aceste aspecte sunt valabile atat la nivel national cat si international. Intr-un eurobarometru din 1993, 30% dintre europeni afirmau ca originea produselor agro-

alimentare este un criteriu important in hotararea cumpararii ; 76% au declarat ca au consumat

19

Ion Talaba, Danut Gatan, Danut Ungureanu, Alina Petronela Haller, Turismul Rural Romanesc in contextul dezvoltarii durabile: Actualitate si perspectiva Vol. 19, Ed. Tehnopress, Iasi, 2010, pg.126

mancaruri traditionale; 40% au declarat ca au cumparat produse PDO20 macar de cateva ori. Acest lucru se consemneaza in paralel cu urmatoarea constatare a specialistilor din domeniu: in secolul XX, peste 93% din diversitatea culinara de pe continentul Nord-American a disparut; peste 80% din cea europeana, la fel; o treime din diversitatea septelurilor a disparut; peste 30.000 de varietati de legume; in plus, daca la sfarsitul secolului al XIX-lea in

alimentatia de baza a omeniriise regaseau intre 100 si 120 de specii diferite de mancare, catre sfarsitul secolului trecut numarul acestora se redusese la doar 10-12. Slow Food nou-abordare a obiceiurilor culinare? Impactul acestui proces a devenit vizibil, insa ceva mai tarziu, cand afectiuni necrutatoare precum boala vacii nebune si mai recent, gripa aviara, au pus sub un mare semn al intrebarii securitatea alimentara a intregii omeniri. De asemenea, asa-numitul paradox francez, care in buna masura este si un paradox italian, a incetat sa mai fie paradox, si a inceput a-si gasi cateva explicatii stiintifice: foie gras s-a dovedit, in profida grasimii sale, a fi extrem de bogat in acizi grasi nesaturati, benefici organismului, iar vaca piemonteza pentru a carei salvare Slow Food s-a luptat cu indarjire, s-a dovedit a fi mai saraca in colesterol decat multe majoritati de sortimente de peste; beneficiile compusilor din vinul rosu au fost recent recunoscute in prevenirea cancerelor si a altor afectiuni, iar cele ale uleiurilor de masline nici nu mai merita mentionateaici, fiind deja arhicunoscute. Este de la sine inteles ca orice turist care calatoreste trebuie sa manance, dar daca in loc de alimente preparate in mod obisnuit i se ofera altceva, un fel de mancare deosebit, preparat intr-un mod specific, acesta va resimti o satisfactie mai mare, poate peste asteptarile sale. In cazul in care preparatele culina sunt specifice zonei si se gasesc doar local, dupa o reteta veche, nemodificata, faptul poate fi folosit ca element ce da unicitate turismului local si particularizandu-se si prin aceste elemente. Utilizarea corecta a traditiilor culinare locale are puterea de a promova o tara, o zona, o unitate turistica sau de alimentatie publica, , plasand-o pe harta punctelor de atractie. Se poate afirma ca turismul culinar poate aduce o contributie majora la dezvoltarea turismului din orice regiune. In aceste conditii, turismul culinar se prezinta ca o oportunitate pentru dezvoltarea sectorului ospitalier din Romania. Posibilitatile sunt multiple. Deja, in toate

20

Protected Designation of Origin

regiunile tarii se desfasoara diverse manifestari cu caracter gastronomic : festivaluri, targuri, expozitii. Promovarea turismului culinar romanesc este, fara indoiala, un efort de echipa. In lipsa unei strategii la nivel national, initiativa se reduce momentan la nivelul asociatiilor profesionale ale actorilor ddin domeniul turismului sau asociatiile producatorilor, care incearca sa isi inregistreze marcile de produse traditionale. Experienta gastronomica unica si memorabila poate veni, insa, din cele mai neinsemnate locuri de pe harta, unde puterea financiara nu este mare. Turistii se dau in vant dupa preparatele culinare romanesti cum ar fi : traditionala mamaliga cu branza si smantana sau dupa bulz, un ameste de mamaliga cu branza de burduf. Un alt produs 100% romanesc este carnatul de Plescoi, a carei reteta apartine zarzavagiilor sarbi. Dar nu trebuie lasa-te in afara enumerarii preparate culinare precum : borsul, ciorba radauteana, gulasul ardelenesc, varza a la Cluj, ori papricasul de pui sau alivanca moldovenesca. Dar la o masa copioasa merge un vin bun, Romania se poate mandri ca face parte din Drumul Vinului, care strabate Bordeaux, nordul Itaiei, sudul Sloveniei, BosniaHertegovina, intra in tara pe la Vanju-Mare si trecand prin Samburesti, strabate Dealu Mare si iese pe la Tulcea. Conform statisticilor Romania, este a cincea tara din Uniunea Europeana la productia vicola si a noua pe plan mondial. Renumita este si palinca traditionala din Transilvania, care reprezinta 75% din exportul de bauturi spirtoase. Este de la sine inteles cum cele 27 de manifestari, organizate anual de Asociatia Nationala de Turism Rural Ecologic si Cultural, 18 au o motivatie gastronomica.

Evolutia gastronomica unitatii

De la traditionalele mancaruri taranesti pe care unitatea in cauza le-a implicat pana in prezent, s-a facut o evolutie cat si o involutie in gastronomia acesteia, dar totul intr-un sens bun al cuvantului. Astfel, evolutia in bucataria Hanului Ancutei se preciza a fi una spectaculoasa si care necesita mult timp de gandire clintilor, deoarece nu stiau exact ce si cum sa comande. Din anumite puncte de vedere, cum ar fi timpul de pregatire a preparatelor, fluxul zilnic de clienti, economicitatea financiara a restaurantului, cat si din punctul de vedere a resurselor umane implicate in astfel de procese, s-a realizat ca nevoia unui client sa aleaga dintre felurile de mancare preferate si ceva nou nu este foarte mare, astfel stimulandu-se aceasta privinta s-a creat un monoton de idei si principii ale conducerii, cat si a celor direct implicati bucatarii si chelnerii- de a uniformiza meniul general de preparate. Uniformizarea aceasta consta in ideea de multumi clientul si de a-i oferi acestuia un maxim de satisfactie, astfel incat nevoia de

marketing propriu-zis sa nu mai existe, totul reducandu-se la din vorba in vorba si creand astfel restaurantului si de ce nu intregului han reputatia de ce mancare buna au acolo. Crearea unor noi sortimente de mancare pentru unitatea in cauza a necesitat valorificarea graduata a tuturor elementelor implicate in acest proces si constatarea diferentelor favorabile viitoare. In principiu s-a stabilit ca pe langa mancarurile traditionale, deja existente, si cu specificul hanului implicat in recunoasterea ideii acestora pe nivel national, crearea sau implicarea altora cu alt specific traditional local, precum cele din Maramures sau Ardeal, nu isi aveau rostul in inima Moldovei. Cercetarile unitatii in privinta modificarii meniurilor au rezultat intr-un fapt impresionant de favorabil asupra recunoasterii Hanului pe zona Moldovei. Mai concis s-a realizat nevoia de un preparat mai complex din punct de vedere gastronomic, mai apreciat pe talia Europei, si mai recunoscut preparatul romanesc in alte continente. Acest bijoux se numeste preparat vanatoresc si are tendinte montane maximime. Vizualizarea acestuia se poate face, momentan, doar in imaginea Foto.22.Preparat-vanatoresc.

Foto.22 Preparat vanatoresc Ideaa acestuia de vanat provine de la Vanatorii de munte, care reprezint o specialitate militar a Fortelor Terestre Romane, component a infanteriei. Unitile de vntori de munte au rolul de a desfura operaii independent i n cooperare cu celelalte fore, n teren muntosmpdurit, pe direcii i n raioane greu accesibile, n orice condiii de timp i anotimp. Se constata usor concluzia de unde provine acest misterios preparat, deoarece acesti militari pentru a supravietui misiunilor apelau la vanarea salbaticiunilor din paduri si munti.

Clasificarea preparatului ca unul special s-a instalat cu repeziciune in gandurile clientilor, acesta fiind acceptat cu mare placere si interes, mai cu seama ca zona Hanului face legatura intre Piatra Neamt, Iasi, Suceava, zone cu mare potential turistic autohton care este in mare cautare de nou si bun.

Meniul existent momentan in unitate, cel cu specific vanatoresc, arata cam asa :

Meniu vanatoresc 1 Strachina haiducului (carne de caprioara, muschi de mistret, ciuperci, sos vanatoresc) Outlaws plate (venison, mushrooms, chasseur)

Meniu vanatoresc 2 Muschi de mistret cu sos de hrean, ciuperci salbatice, cartofi nature si morcovi sote Fillet of wild boar with horseradish sauce, wild mushrooms and carrots

Meniu vanatoresc 3 Ospat vanatoresc (muschi de caprioara, muschi mistret, carnati vanatoresti, varza rosie calita si ciuperci asortate) Banquet platter(venison fillet, fillet of wild boar, chasseur sausages, braised red cabbage and mushrooms)

Meniu vanatoresc 4 Muschi de caprioara cu hribi de padure Venison with boletus

Din punctul meu de vedere, preparatele cu specificul vanatoresc arata si sunt foarte bune, diversitatea acestora nu este prea mare, dar luand in considerarea fluxul clientilor cred ca este de ajuns. Designul farfuriilor in complexul gustariilor este deosebit, modern, cu un special sentiment, servite in farfurii atent selectate pentru a nu iesi din regimul de Han si a nu pierde din valoarea de autohton.

Vorbim de evolutia gastronomica, evolutia unei unitati cu specific traditional, evolutia claselor de servicii si produse care se fac resimtite cu succes aici in entitatea analizata. Putem face comparatia intre meniurile existente acum patru ani si cele actuale si se evidentiaza cu succes lipsa unor componente precum vanatul, meniul vegetarian, meniul de toamna, ospatul moldovenesc, si unele varietati de desert. Piata romaneasca de produse culinare traditionale va creste probabil in urmatorii ani odata cu expunerea sa la nivel international. Cei care promoveaza educatia culinara traditionala au raspuns unei mari dileme: o cerere mai mare, pentru astfel de produse va insemna inevitabil inlocuirea artizanatului la productia la scara industriala? Exemple ca Ion Baciu care a preferat sa devina intermediar pentru alti mici producatori, decat sa creasca prpria productie la nivel industrial, spun ca si pentru aceasta problema pusa la nivel international exista solutii, cel putin pe termen scurt. Revenind la turism, fie ca este vorba de turism rural, de cel numit agroturism, de cel culinar, ori de mai noul Slow Travel, ramanem partizanii ideii ca identitatea unei localitati, zone, areal turistic, este data si de autenticitatea si specificul gastronomiei din respectivul loc. Branza alba de Braila, carnatii de Plescoi, ciorba radauteana, varza a la Cluj, tuica de Zalau, cadarca de Minis, placintele poale-n brau si cate

alte bunatati romanesti, vor fi ele bune si in unitatile gastronomice cu specific romanesc de oriunde, dar intr-un singur loc vor fi oferite ca la mama acasa.

2.1.2. Evolutia unitatii din punct de vedere economic Cifra de afaceri a Turoag S.A. este in continua crestere incepand cu anul 1999. Din anul 1999 pana in anul 2008, cifra de afaceri a crescut cu 5.644.273,00 RON, adica cu 1.096,61%. Cea mai mare valoare a cifrei de afaceri a fost realizata in anul 2008 - valoare: 6.158.977,00RON. Cea mai mica valoare a cifrei de afaceri a fost realizata in anul 1999 - valoare: 514.704,00RON. In bilantul contabil (bilantul din anul 2008) cifra de afaceri a Turoag S.A., a crescut cu 1.023.413,00 RON, adica cu 19,93 %, fata de anul precedent. Grafic evolutie cifra de afaceri (RON)

1,600,000 1,400,000 1,200,000 1,000,000 800,000 600,000 400,000 200,000 0 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012

Cifra de afaceri a suferit evolutii surprinzatoare in utimii cinci ani in comparatie cu anii reprezentati mai sus, astfel incat au existat scaderi ale acesteia, dar si cresteri. Veniturile Turoag S.A. sunt in continua crestere incepand cu anul 1999. Din anul 1999 pana in anul 2008, veniturile au crescut cu 5.786.759,00 RON, adica cu 1.091,89 %. Cele mai mari venituri au fost obtinute in anul 2008 - valoare: 6.316.735,00 RON. Cele mai mici venituri au fost obtinute in anul 1999 - valoare: 529.976,00 RON. In bilantul din anul 2008(ultimul bilant inregistrat), veniturile realizate de Turoag S.A., au crescut cu 976.416,00 RON, adica cu 18,28 %, fata de anul precedent. Grafic evolutie venituri (RON)

Cheltuielile realizate de Turoag S.A. sunt in continua crestere incepand cu anul 1999. Din anul 1999 pana in anul 2008, cheltuielile au crescut cu 5.484.504,00 RON, adica cu 1.035,14 %.

Cele mai multe cheltuieli au fost realizate in anul 2008 - valoare: 6.014.335,00 RON. Cele mai putine cheltuieli au fost realizate in anul 1999 - valoare: 529.831,00 RON.
240000 230000 220000 210000 200000 190000 180000 170000 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012

In bilantul din anul 2008 cheltuielile Turoag S.A., au crescut cu 818.413,00 RON, adica cu 15,75 %, fata de anul precedent. Grafic evolutie cheltuieli (RON)

230000 220000 210000 200000 Series1 190000 180000 170000 Anul 2008 Turoag S.A. a Anul 2009 avut Anul 2010 in Anul 2011 toti anii Anul 2012 cu exceptia anului 2003

profit

Exista un singur an in care s-au inregistrat pierderi, anul 2003. Grafic evolutie venituri/cheltuieli (profit/pierdere) (RON)

250000 200000 150000 Venituri 100000 50000 0 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Cheltuieli

Tabelul 1 Venituri si cheltuieli

Venituri Cheltuieli Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 228563 226031 210015 207483 202551 200019 195896 193364 192286 189754 Din tabelul de mai sus (Tabelul1Venituri si cheltuieli) si din graficul evolutiei cheltuielilor pe perioada 2008-2012 se observa cu usurinta diferenta usoara intre cele doua categorii.

Veniturile sunt usor mai mari decat cheltuielile iar sumele par usor rotunde. Din punctul meu de

vedere, aceasta este o problematica grava din perspectiva fiscalitatii. Datoriile Turoag S.A. au o evolutie ascendenta cu scaderi in anii 2005 si 2008, cand

acestea au inregistrat valoarea de 1.562.966,00 RON, respectiv 2.495.631,00 RON. Din anul 1999 pana in anul 2008 nivelul de indatorare a crescut cu 2.104.122,00 RON, adica cu 537,44%. Cea mai mare suma datorata a fost in anul 2007 - datorie: 2.687.917,00 RON. Cea mai mica suma datorata a fost in anul 1999 - datorie: 391.509,00 RON. Conform bilantului contabil (anul 2008) datoriile lui Turoag S.A., au scazut cu 192.286,00 RON, adica cu 7,70 %, fata de anul precedent.

Evolutie datorii (RON)

3500000 3000000 2500000 2000000 1500000 1000000 500000 0 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012

In graficul de mai sus se observa evolutia, nu prea buna, a datoriilor din 2008 pana in 2012. Din 2008 pana in 2009 datoriile au crescut cu 0,118%, din 2009 pana in 2010 au avut o crestere substantiala de 18,703%, in 2011 o crestere de 2,012%, iar din 2011 pana in 2012 o scadere conbsiderabila de 9,035%. Numarul mediu de angajati de la Turoag S.A. este ascendent cu scaderi in anii 2002, 2003 si 2006, cand numarul angajatilor a insumat 71 persoane - 2002, 68 persoane - 2003, 88 persoane - 2006. Din anul 1999 pana in anul 2008 numarul de persoane angajate a crescut cu 25 angajati, adica cu 34,25%. Cei mai multi angajati au fost in anul 2008 - numar persoane angajate: 98. Cei mai putini angajati au fost in anul 2004 - numar persoane angajate: 68. Potrivit ultimului bilant contabil (anul 2008) numarul angajatilor Turoag S.A., a crescut cu 10 persoane, adica cu 11,36 %, fata de anul precedent.

Grafic evolutie salariati

120 100 80 60 40 20 0 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012

In 2009 se regaseau 83 de salariati, in 2010 cu 5 mai putin, iar in 2011 s-au regasit 75 de salariati. In 2012 se aflau 79 de salariati inscrisi la Cartea Muncii (graficul al doilea). Bilanturi Contabile Cifra de An afaceri (RON) 1999 514.704 2000 949.593 Venituri (RON) Cheltuieli Datorii (RON) (RON) Profit brut Profit net Pierdere Nr. neta mediu angajati 73 75 82

(RON) (RON) (RON) 145 6.187 145 911 1.224 -

529.976

529.831

391.509

1.214.464 1.208.277 614.336

2001 1.776.521 2.059.824 2.050.809 1.103.144 9.014

Cifra de An afaceri (RON)

Venituri (RON)

Cheltuieli Datorii (RON) (RON)

Profit brut (RON)

Profit net (RON)

Pierdere Nr. neta (RON) mediu angajati

2002 2.286.068 2.350.004 2.287.857 1.464.106 62.146

41.359

71

2003 2.705.416 2.770.454 2.830.557 1.499.131 -

61.213

68

2004 3.470.112 3.639.296 3.291.904 1.651.696 347.391 270.459 -

68

2005 3.788.156 3.942.812 3.791.312 1.562.966 151.500 120.283 -

90

2006 4.131.372 4.419.211 4.390.325 2.190.617 28.886

1.691

88

2007 5.135.564 5.340.319 5.195.922 2.687.917 144.397 110.751 -

88

2008 6.158.977 6.316.735 6.014.335 2.495.631 302.400 256.393 -

98

Alte informatii din bilantul contabil din anul 2008:

Elemente Active imobilizate total Active circulante total Stocuri Casa si conturi la banci Capitaluri total Capital social

Sume 3.579.236,00 RON 1.748.368,00 RON 408.986,00 RON 356.708,00 RON 2.581.858,00 RON 899.393,00 RON

Se observa din cele prezentate ca societatea este intr-o continua crestere economica, totul datorandu-se unui management, marketing si unei bune promovari din punct de vere al habitatului pe care il ofera. Hanu Ancutei este parte a grupului TUROAG SA, care a presupus mult efort si multe investitii in momentul preluarii si pana in momentul de fata. Cresterile de venituri sunt aproximativ la acelasi nivel cu investitiile cumulate de pe anii trecuti celui de referinta, ceea ce dovedeste ca amortizarile se efectuiaza regulat si liniar cu fiecare an trecut. Comparatiile facute subliniaza evolutia profunda a activitatilor intreprinderii, Turoag SA, cat si sacrificiile facute de aceasta pentru a realiza ceea ce se observa astazi in bilanturile si analizele efectuate. Hanu Ancutei, luat separat de societatea in cauza, se dovedeste a fi mai intreprinzator si mai eficient decat multe alte unitati economice din zone urbane chiar. Eficienta activitatilor intreprinse de acesta au un caracter economic dar si un caracter turistic foarte importante. Acestea se dezvolta impreuna, odata cu trecerea timpului dar si a evolutiei mentalitatii oamenilor de a-si petrece timpul liber in zone precum aceasta in care este situat Hanul. Mentalitatea persoanelor din Romania cu privire la turism se considera a fi atat de politizata, incat se uita de la ideea principala a subiectului. Cu trecerea timpului, probabil o sa se dezvolte cu totul, sau macar partial potentialul turistic romanesc, cu tot ceea ce cuprinde el : natura, obiceiuri, festivaluri, zone unice pe planeta, cultura, istorie. 2.2Eficienta activitatilor Conform opiniei specialitilor eficiena, ca expresie a legii economiei timpului, atribuie dezvoltrii produciei, n accepiunea cea mai larg, determinarea cantitativ, iar prin forma social a produciei i folosirii resurselor n general, determinarea calitativ. Unitatea dialectic a cantitii i calitii activitii este o msur a dezvoltrii socio-economice. n general ns, eficiena trebuie neleas ca proces, aciune, rezultat al unui ansamblu de evenimente tehnico-economice, iar efectul ca o consecina a procesului, a aciunii. Eficiena n orice activitate presupune ca aceasta s asigure recuperarea cheltuielilor sociale, s fie rentabil, s fie aductoare de profit. Eficiena are un coninut larg, referinduse-se la modul de utilizare a tuturor categoriilor de resurse: naturale, umane, materiale i finanaciare, al toate componentele de activiti: de producie, de comercializare, de servire, la aspectele lor cantintative i calitative,

economice i sociale, directe i indirecte. Astfel putem vorbi despre eficien total (agregat) determinat de : Eficiena de utilizare a factorilor de producie Eficiena de alocare a resurselor Eficiena de distribuie Rezultatele activitii de turism mbrac simultan doua aspecte, care se intercondiioneaz i se ntreptrund reciproc: eficien economica eficien sociala. Eficiena turismului nseamn n primul rnd, gospodria raional a materiilor prime, combustibilului i energiei, forei de munc i atraciilor naturale i folosirea integrala capacitilor de cazare, de transport, de alimentaie, etc. Printre principalele trsturi ale eficienei se numr compararea eforurilor exprimate prin intermediul valorii resurselor consumate, cu rezultatele (efectele), concretizate sub forma produciei. La nivel macroeconomic aceasta este influenat de modul de alocare a resurselor n economie ntre consum i investiii. Din raportul dintre latura economic i cea social rezult obinerea unor efecte ale eficienei turistice: Efecte directe - deduse din utilizarea fiecrui factor de producie sau asociate Efecte indirecte induse de turism asupra altor ramuri sau sectoare ale

fiecrui proces dconstitutiv al domeniului n ansamblul su economiei, ct i asupra acesteia. Semnificaiile ce sunt caracteristice eficienei n turism sunt: Cadrul natural i patrimoniului ocup un loc important printre factorii de producie specifici; Divesificarea cerinelor materiale i spirituale n vederea satisfacerii nevoilor individuale i colective;

 Reprezint unul din principalele mijloace de evaluare a activitii desfurate, de apreciere a utilitii unui domeniu, de fundamentare a deciziilor economicofinanciare. Constiuite o condiie fundamental a dezvoltrii.

Efectele economico-sociale ale activitatii de turism

Efectele economice n spaiul funcional al unitii prestatoare de servicii

ncasri din prestaii turistice Beneficiul (profitul) Taxa pe valoarea adaugat (TVA) Adaosul comercial Comisionul agenilor de tursim Prelevarea pentru societate

Efecte economico-sociale i educative n spaiul activitii umane a beneficiarilor prestatiilor turistice

Venitul net

Ridicarea nivelului educativ-cultural Cresterea randamentelor intelectual-creative (cu conversiune in efectele economice) Cresterea productivitatii sociale a muncii (ca urmare a fortificarii potentialului biopshic) Cresterea volumului de munca (ca urmare a refacerii capacitatii capacitatii de munca)

ncasri din prestaii hoteliere Desfaceri de marfuri cu amnuntul ncasri din turismul cu cetaeni romani Productia industriala a unitatilor de turism

21

Este bine tiut c turismul reprezint o activitate destul de complex, astfel pentru aprecierea i comesurarea eficienei economice n turism se utilizeaz o gam vast de criterii i indicatori, care pot fi de ordin general sau specifici activitii respective. Drept urmare criteriile de baz dup care are loc aprecierea eficienei economice n turism sunt urmtoarele:

21

Economia Turismului, O.Snack, P.Baron, N.Neacu, Ed.Expert, 2001

 Mrimea venitului net, i respectiv rentabilitatea Nivelul costurilor Gradul de utilizare a forei de munc i a capitalului tehnic i financiar Eficiena investiiilor ca expresie a randamentului efortului de dezvoltare22 n ceea ce privete indicatorii de msurare, s-a elaborat un sistem care s cuprind rezultatele de ansamblu al domeniu, i cele obinute de ctre o component n parte, asigurndu-se i cuantificarea efectelor directe i indirecte. Elemetele pe baza crora s-a purces la elaborarea acestui sistem au fost: Princiipii generale de calcul economic Structura resurselor utilizate Forma de concretizare a rezultatelor 23 Aadar a avut loc o delimitare a indicatorilor n doua mari grupe, care la rndul lor sunt formai din alte categorii de indicatori: I.Indicatori sintetici: Profitul Rata profitului Rata rentabilitii Volumul i nivelul cheltuielilor II.Indicatori pariali Productivitatea muncii Randamentul capitalului Indicatorii transporturilor turistice Indicatorii cazrii hoteliere Indicatorii turismul internaional Indicatorii investiiilor n turism Dup cum am menionat mai sus avem doua mari tipuri de indicatori de cuantificare. Mai jos vor fi explicai cei mai importani dintre ei. Dintre indicatorii sintetici vor fi analzai: Profitul - indicator absolut - se prezint sub doua forme:
22

Rodica Minciu Economia turismului, Editura Uranus, Bucureti 2004 Oscar Snak, Baron Petre, Neacu Nicolae Economia turismului, Editura Expert, Bucureti 2003

23

 brut- reprezint diferena ntre venituri (ncasri) i cheltuieli (costuri) net rmas dup achitarea impozitelor n determinarea profitului apar diferene de la un agent la altul n depeden de sectorul de activitate hotelrie, alimentaie public, turoperator, etc. Rata profitului - indicator relativ reprezint mrimea relativ a profitului (n %) n raport de un termen de referin ce reflect efortul depus pentru obinerea acestuia. Exist mai multe tipuri de rat a profitului: Rata economic a profitului (Rpe) - raport procentula ntre masa profitului (P) i valoarea activelor totale propii i mprumutate (AT): Rpe =(P/AT)*100; Rata comercial a profitului (Rpc) raport procentual ntre masa profiturilor (P) i ncasrile sau cifra de afaceri (CA): Rpc =(P/CA)*100; Rata financiar a profitului (Rpf) raport procentual dintre masa profiturilor (P) i activele proprii (AP/K): Rpf =(P/AP) sau Rpc =(P/K); Rata rentabilitii (Rr) repezint raportul procentual ntre masa profiturilor (P) i cheltuielile (costurile) de producie sau comercializare a vancaelor (Ch) : Rr =(P/Ch)*100. Se face necesara sustinerea tuturor elementelor teoretice pentru o cat mai buna alocare a atentiei pe ceea ce reprezinta evolutia economica a firmei in cauza. Asadar, din punctul meu de vedere consider ca cele mai importante etape sunt cele de analiza economico-financiara pentru rezultarea evolutiei intreprinderii. In continuare se vor prezenta tipuri de cheltuieli si feluri de cheltuieli. Volumul sau nivelul absolut al cheltuielilor se obine prin nsumarea tuturor costurilor/eforturilor necesare activitii. Prezentndu-se sub o mare diversitate din punct de vedere structural, putem deosebi cheltuielie dup mai multe criterii. Astfel avem: 1. Din punct de vedere al destinaiei/localizare : Cheltuieli de producie specific pentru hotele i restaurante Cheltuieli de distribuie-comercializare specifice ntreprinderilor de transport i ageniilor turistice 2. Dup coninut: Salarii i contribuii la asigurri medicale i sociale Materii prime i materiale

 Amortizarea mijloacelor fixe Chirii Transport Aprovizionare i stocare Publicitate Financiare Asigurri Generale i administrative Diverse taxe i impozite 3. Dup evoluia n raport cu volumul activitii Cheltuieli variabile se modific relativ proporional cu variaia cifrei de afaceri: salarii, materii prime alimentare i buturi, transport, aprovizionare i stocare Cheltuieli fixe stabile pe termen scurt: amortizri, chirii, administraie, cheltuieli de ntreinere 4. Dup posibilitatea repartizrii: Cheltuieli directe Cheltuieli indirecte Nivelul relativ al cheltuielilor (costurilor) (NCh ) evideniaz consumul total de resurse (Ch) n raport cu rezultatele economice obinute ncasri/cifra de afaceri (CA): NCh = (Ch/CA)*100. Din rndul indicatorilor pariali i prezint pe urmtorii: Productivitatea muncii (W) expresie a eficienei cheltuirii resurselor, ce se determin prin raportarea cifrei de afaceri (CA) la numrul lucrrilor (L): W=CA/L; n unele cazuri are loc raportarea profitului (P) la numrul lucrtorilor, iar rezultatul prezint informaii asupra contribuiei fiecrui lucrtor la realizarea profitului: W=P/L Randamentul capitalului reflect modul de utilizare a resurselor materiale i financiare (K): rk = CA/K

Indicatorii specifici pentru transporturile turistice sunt cei legai de evaluarea gradului de utilizare a parcului propriu i a mijloacelor de transport utilizate. Pentru parcul propriu se calculeaz urmtorii indicatori:

Coeficientul de utilzare a parcului (Cup) raport ntre numrul de zile active main (Nza) i numrul zile calendaristice main (Nzc): Cup = Nza/ Nzc

Coeficientul de utilzare a capacitii de transport (Cuct) raport ntre capacitatea efectiv folosit (n numr de cltori-kilometru parcuri) (Ckm)i capacitatea teoretic (n numr locuri-kilometru) (Lkm). Acesta asigur cea mai complet caracteristic a modului de exploatare a mijloacelor de transport: Cuct =Ckm/Lkm Parcursul mediu zilnic (Pmz) raport dintre parcursul total (Pt) numrul de km efectuat ntr-o anumit perioad de timp de toate mijloacele de transport i numrul de zile active main (Naz): Pmz = Pt/Naz Pentru mijloacele de transport nchiriate se calculeaz urmtorii indicatori:coeficientul de utilizare a capacitii, numrul de turiti tranportai, numr de curse efectuate; sau se compar plata pentru chirie, carburani, salriul oferului, alte taxe. Pentru cazarea hotelier sunt caracteristici mai multi indicatori, ns cel mai important este gradul de ocupare sau coeficientul de utilizare a capacitii (Cuc) Coeficientul de utilizare a capacitaii (Cuc) este un indicator sugestiv de apreciere a eficientei cazrii, calculate ca raport intre capacitatea de cazare efectiv utilizata (Cu) la un moment dat sau intr-o perioad de timp i capacitatea de cazare maxim posibila; Cuc=(Cu/ Cmax )*100 unde: Cuc - coeficientul de utilizare a capacitaii (%) (sau gradul de ocupare): Cu - capacitatea efectiv utilizat (nr de nnoptri sau nr zile turist nregistrate): Cmax - capacitatea maxima de cazare (produsul dintre capacitatea nominal i numrul de funcionare) Pentru turismul internaional cei mai importani indicatori sunt: Aportul net valutar (Av) exprima eficiena ntregii activiti de turism i se determin, n valoare absolut, ca diferena ntre totalul ncasrilor valutare din turism(Iv) i totalul plailor valutare legate de activitatea turistica: (Plv) Av = Iv-Plv , sau sub forma relative (rata), ca un raport ntre totalul profitului n valut i totalul ncasrilor valutare: R= Av/Iv*100 zile

Cursul de revenire (Cr) raportul ntre cheltuielile totale n valuta naional (Ch), efectuate pentru desfurarea turismului internaional i ncasrile valutare, prezentnd avantajul redrii sub o form sintetic a unei nsumri de efecte economice: Cr = Ch/Iv Din indicatorii de baz a investiiilor n turism fac parte: 1.Volumul capitalului investit sau valoarea investiiei (Vci) care reflecta efortul total economic pentru realizarea unui obiectiv de investiii (complex hotelier, unitate de alimentaie independent, baza de tratament, complex multifuncional etc.), i reprezint suma volumul capitalului destinat investiiilor directe (Id) i capitalului destinat investiiilor colaterale (Ic), necesarului iniial de mijloace circulante (Mo) i cheltuielilor suplimentare legate de pregtirea cadrelor, supravegherea lucrrilor (Cs): Vci= Id+ Ic+Mo+Cs 2. Durata de realizare a lucrrilor de investiii (D) investiii n obiective noi, modernizri ale obiectivelor existente, retehnologizri etc. i se exprim n perioade de timp (luni, ani). 3. Durata de funcionare a obiectivului (df) format din durata de realizare a investiiei, durata de atingere a parametrilor proiectai, durata de funcionare normal, durata eficient i durata de declin. 4. Capacitatea obiectivului se exprima, n general, n numrul locurilor de cazare i respective de alimentaie, sau n m2 pentru suprafeele destinate altor funciuni (magazine, Sli polivalente, piscine, agenii, birouri, alt destinaii). 5. Investiia specific (Is) arat volumul de investiii necesar pentru realizarea unui loc de cazare sau a unui loc la masa n unitile de alimentaie sau a unui m2 pentru celelalte suprafee. 6. Durata de recuperare a investiiei totale (D) se exprima n ani (luni) i se calculeaz pornind de la Profit sau Acumulri, dup formula: Dpr (b)=Pt/Ik Unde :Dpr (b)= durata de recuperare de profit (beneficiu); Ik=valoarea de investiie totala majorata cu efectul imobilizrii;

Pt.=volumul profitului anual 7. Coeficientul de eficien economica a investiiilor (e) sintetizeaz, corelaia dintre profitul anual obinut n urma realizrii investiiei, pe de o parte i efortul de capital investit, pe de alta parte, adic arat cte uniti monetare profit anual se vor obine de la o unitate monetar investit, dac este un nivel mai nalt situaia este mult mai favorabil. Pentru obiective noi indicatorul reprezint raportul dintre profitul anual obinut din urma investiiei (Ph) i volumul capitalului antrenat pentru realizarea obiectivului (It): e = Ph / It. 24

Analiza categoriilor de fond de rulment Fondul de rulment net i rata finanrii stabile Fondul de rulment net (FRN) reprezint excedentul de resurse permanente degajat de ciclul de finanare al imobilizrilor care poate fi folosit pentru rennoirea activelor circulante. Acest indicator este o marj de securitate financiar care garanteaz solvabilitatea ntreprinderii. Indicatorul, asigur independena financiar a ntreprinderii fa de creditorii si n cazul apariiei unor probleme de natur comercial sau financiar. Mod de calcul: Se determin prin dou modaliti echivalente: - prin abordarea prii de sus a bilanului (specific rilor Europei continentale) Fond de rulment net = capital permanent activ imobilizat - prin abordarea prii de jos a bilanului (modelul anglo-saxon) Fondul de rulment = active circulante datorii pe termen scurt Rata finanrii stabile a imobilizarilor se calculeaz dup formula .

Indicatorul permite aprecierea msurii n care resursele permanente asigur finanarea activelor imobilizate nete i este expresia relativa a fondul de rulment net. Pentru S.C. TUROAG S.A., fondul de rulment net pe perioada analizat 01.01.201131.12.2011 se poate observa n tabelul urmtor:
24

Oscar Snak, Baron Petre, Neacu Nicolae Economia turismului, Editura Expert, Bucureti 2003

01.01.2011 Capital permanent Active imobilizate Active circulante Datorii pe termen scurt Fond de rulment net Rata finanrii stabile 9851084 2976967 8269818 1395701 6874117 3,31

31.12.2011 19248043 12204670 8393090 1349717 7043373 1,58

Indici % 95,39 309,97 1,49 -3,29 1,02 -52,27

Valoarea fondului de rulment net mai mic dect zero evideniaz imposibilitatea firmei de a asigura un excedent de resurse financiare pe termen lung din care s fie acoperite necesitile de finanare pe termen scurt. Valoarea fondului de rulment net mai mare dect zero certific o stare de echilibru financiar pe termen lung. Existena unor capitaluri cu exigibilitate mai mare de un an asigur acoperirea necesarului de finanat al imobilizrilor. Un fond de rulment net pozitiv indic un fond de rezerv din care se pot finana deficitele care pot aprea ntre alocrile i resursele de finanat pe termen scurt. La societatea analizat, fondul de rulment net are valori pozitive si reflecta si o sporire a marjei de siguranta a intreprinderii (1,02%), datorita faptului ca o parte crescanda a activelor circulante vor fi finantate cu ajutorul capitalurilor permanente ramase dupa acoperirea necesarului permanent . Rata finanrii stabile a imobilizarilor a scazut din data de 01.01.2011, unde avea valoarea de 3,31%, pana la data de 31.12.2011, unde avea valoarea de 1,58%, cu 52,27% aceasta datorandu-se cresterii capitalului permanent cu 95,39% de la o perioada la alta, si cresterii activelor imobilizate cu 309,97%.

Fondul de rulment propriu si rata autofinanrii Fondul de rulment propriu (FRP) evideniaz starea de echilibru pe termen lung realizat pe seama resurselor proprii. Rata autofinanrii reprezint expresia , in mrimi relative, a fondului de rulment propriu. Literatura de specialitate a stabilit ca limita inferioara

a acestui raport 0,67 si, ca limita superioara , valori egale sau mai mari decat unitatea pentru a releva o buna soliditate patrimoniala a intreprinderii. Mod de calcul: Fond de rulment net = capital proprii activ imobilizat

Pentru S.C. TUROAG S.A., fondul de rulment propriu pe perioada analizat 20102011 se poate observa n tabelul urmtor: 01.01.2011 Capital propriu Active imobilizate Fond de rulment propriu Rata autofinantarii 9851084 2976967 6874117 3,31 31.12.2011 19248043 12204670 7043373 1,58 Indici % 95,39 309,97 1,02 -52,27

Dac fondul de rulment propriu are o valoare negativ, atunci exist un potenial semnal de alarm pentru viitor. Valoarea pozitiv a fondului de rulment propriu arat c firma se afl ntr-o stare de echilibru financiar pe termen lung realizat pe seama capitalurilor proprii. Chiar i dup rambursarea datroriilor bancare pe termen lung activele imobilizate vor putea fi finanate n ntregime pe seama capitalului pe termen lung. Societatea TUROAG S.A. are o tendinta crecatoare in perioada analizata de 1,02%, el axprima posibilitatea crescatoare a intreprinderii de a-si finanta din resursele proprii necesarul permanent, ca urmare a majorarii capitalului propriu cu 95,39% si a cresterii activelor imobilizate cu 309,97% de la o perioada la alta.Astfel cresterea autonomiei financiare a intreprinderii are influienta favorabila asupra posibilitatii de finantare a activitatii curente a acesteia. Rata autofinantarii imobilizarilor a scazut din data de 01.01.2011, unde avea valoarea de 3,31%, pana la data de 31.12.2011, unde avea valoarea de 1,58%, cu 52,27% aceasta datorandu-se cresterii capitalului propriu cu 95,39% de la o perioada la alta, si cresterii activelor imobilizate cu 309,97%.

Fondul de rulment brut (total) Fondul de rulment brut sau total (FRT) este egal cu activele circulante. Mod de calcul: Fond de rulment brut/total = active totale active imobillizate = active circulante Pentru S.C. TUROAG S.A., fondul de rulment brut/total pe perioada analizat 20102011 se poate observa n tabelul urmtor: 01.01.2011 Active totale Active imobilizate Fond de rulment brut/total 11246785 2976967 8269818 31.12.2011 20597760 12204670 8393090 Indicatori % 83,14 309,97 1,49

La societatea analizat, fondul de rulment brut/total are o valoare important. Activele circulante cuprind stocurile, creanele, investiii financiare pe termen scurt i disponibiliti bneti. Din analiza anterioar, se poate spune n ceea ce privete activele circulante ale firmei c sunt cteva probleme de recuperare a creanelor, iar rotaia stocurilor se ncadreaz n limitele normale, fiind ameliorat n ultimii ani. Fondul de rulment strin (mprumutat) i rata finanrii strine FRS este diferena dintre fondul de rulment net i fondul de rulment propriu. Rata finanrii strine sau rata de acoperire a imobilizrilor din datorii care trebuie platite intr -o perioada mai mare de un an, poate lua o valoare crescatoare a raportului, intr-o masura tot mai mare, a activelor imobilizate nete din imprumuturi pe termen lung. Riscul intreprinderii creste in aceasta situatie, daca ea nu produce suficiente resurse pentru a suporta toate cheltuielile. Mod de calcul: Fond de rulment strin = fond de rulmen net fond de rulment propriu

Pentru S.C. TUROAG S.A., fondul de rulment strin pe perioada analizat 2010-2011 se poate observa n tabelul urmtor: 01.01.2011 Fond de rulment net Fond de rulment propriu Fond de rulment strin 6874117 6874117 0 31.12.2011 7043373 7043373 0 Indicatori % 1,02 1,02 0

Fondul de rulment strin reflect msura ndatorrii pe termen lung pentru finanarea nevoilor pe termen scurt. Acesta reprezint sursele atrase de la parteneri (pli n avans) sau mprumuturi de la bnci.

01.01.2011 Dat.1 an Active imobilizate Rata finanrii strine 0 2976967 0

31.12.2011 0 12204670 0

Indicatori % 0 309,97 0

Societatea TUROAG S.A. are o situaie bun a fondului de rulment mprumutat, deoarece valorile acestuia sunt zero, firma finanndu-i activitatea n principal din surse proprii. Rata finanrii straine este zero, aceasta datorndu-se datoriilor mai mari de 1 an a intreprinderii deoarece acestea nu exist pe nici o perioad. Fondul de rulment capital de lucru i rata solvabilitii generale Mod de calcul= Active curente Datorii curente

Societatea SC TUROAG SA are fondul de rulment capital de lucru sintetizat in urmatorul tabel:

01.01.2011 Active curente Datorii curente Fond de rulment capital de lucru Rata solvabilitii generale 8269818 1395701

31.12.2011 8393090 1349717

Variatia % 1.49 -3.29

6874117 5,93

7043373 6,22

2.46 4,89

Fondul de rulment capital de lucru a suferit o crestere cu 2.46 % in perioada analizata, aceasta datorandu-se cresterii activelor curente cu 1.49% in perioada curenta fata de perioada de baza, si a scaderii cu 3.29% a datoriilor curente in perioada analizata. Rata solvabilitii generale are o valoare de 5,93% n perioada P0, iar n perioada P1 are o valoare de 6,22%, aceasta modificandu-se n perioada analizat cu 4,89%, ceea ce reprezint c ntreprinderea are o rat de solvabilitate mai mare decat limita admis (5,93 respectiv 6,22 1,66) i nu este declarata ntrepindere n stare de insolven. Toate acestea se datoreay creterii activelor curente cu 1,49% i scadrii datoriilor curente cu 3,29% in perioada analizat. Analiza necesarului de fond de rulment Pentru fundamentarea deciziilor financiare, fondul de rulment net trebuie pus n relaie cu necesarul de fond de rulment. Necesarul de fond de rulment evideniaz echilibrul financiar pe termen scurt ntre alocrile ciclice n stocuri i creane i surse ciclice rezultate din decalajele de pli ctre teri. Acesta arat activele circulante care trebuie finanate din fondul de rulment. Mod de calcul: Necesarul de fond de rulment = (Active curente Active de trezorerie) (Datorii curente Pasive de trezorerie)

Pentru S.C. TUROAG S.A., necesarul de fond de rulment pe perioada analizat 01.01.2011-31.12.2011 se poate observa n tabelul urmtor: 01.01.2011 Active curente Active de trezorerie Datorii curente Pasive de trezorerie Necesarul de fond de rulment 8269818 4333333 6874117 0 -2937632 31.12.2011 8393090 4817027 7043373 0 -3467310 Variatia % 1.49 1,11 2,46 0 -1,18

Necesarul de fond de rulment in perioada P0 are o valoare de -2937632, iar in perioada P1 o valoare de -3467310, ceea ce inseamna ca rezultatul negativ este semnalul unui surplus de resurse temporare, in raport cu necesarul de finantat al activelor circulante, iar variatia modificarii necesarului de fond de rulment este de -1,18 in perioada analizata. Acestea se datoreaza in principal lipsei de pasive de trezorerie, mai exact a creditelor bancare pe termen scurt. Viteza(durata) global de rotaie si termenul de recuperare a stocurilor Din necesarul de fond de rulment deriva o serie de indicatori care caracterizeaza lichiditatea intreprinderii, cunoscuti sub numele de rate de rotatie sau rate de gestiune. Rata (viteza) globala de rotatie a stocurilor este raportul dintre cifra de afaceri si valoarea stocului mediu. Durata de rotatie a stocului mediu este inversul vitezei de rotatie a stcurilor si exprima intervalul de timp in care se reinoiesc stocurile prin intermediul vanzarilor.

Se calculeaza dupa formula: (Stocuri/Cifra de afaceri) * 360. 01.01.2011 Cifra de afaceri Stocuri Viteza de rotatie (ori) Termenul 12498782 1025791 12,18 31.12.2011 12781851 1403766 9,11 39,54 37,29 Variatia % 2,27 36,85 -25,21

de 28,8

recuperare a stocurilor (zile) Viteza de rotatie a stocurilor a scazut cu 25,21 % in perioada analizata, astfel in P0 stocurile au o viteza de rotatie de 12,18 ori , iar in P1 de 9,11 ori, ceea ce reprezita o viteza de rotatie a stocurilor accelerata indica o politica comerciala dinamica, dublata de o gestiune eficienta a stocurilor, cu consecinte favorabile asupra lichiditatii intreprinderii. Termenul de recuperare a stocurilor s-a modificat de la o perioada la alta cu 37,29 %, ceea ce inseamna ca in marime absoluta durata de recuperare a stocurilor a crescut cu aproximativ 11 zile. Aceasta se poate datora din cauza cresterii cu 36,85% a stocurilor in perioada analizata. Viteza de rotatie a stocurilor de materii prime si termenul de recuperare a acestora Ca si in cazul de mai sus, viteza de rotatie a stocurilor de materii prime se calculeaza prin raportarea Cifrei de afaceri la Stocurile de materii prime. Termenul de recuperare a stocurilor de materii prime se calculeaza dupa formula : (Stocuri de materii prime / Cifra de afaceri) * 360. 01.01.2011 Cifra de afaceri Stocuri prime Viteza de rotatie (ori) Termenul 25,82 11,83 30,43 -15,14 17,85 de 12498782 31.12.2011 12781851 420027 Variatia % 2,27 -13,22

materii 484007

de 13,94

recuperare a stocurilor de m.p. (zile) Viteza de rotatie a stocurilor de materii prime a crescut cu 17,85% in perioada analizata, astfel in P0 stocurile au o viteza de rotatie de 25,82 ori , iar in P1 de 30,43 de ori,

ceea ce reprezita o viteza de rotatie a stocurilor de materii prime accelerata indica o politica comerciala dinamica, dublata de o gestiune eficienta a stocurilor, cu consecinte favorabile asupra lichiditatii intreprinderii. Termenul de recuperare a stocurilor de materii prime s-a modificat de la o perioada la alta cu -15,14 %, ceea ce inseamna ca in marime absoluta durata de recuperare a stocurilor a scazut cu aproximativ 2 zile. Aceasta se poate datora din cauza scaderii cu 13,22% stocurilor de materii prime in perioada analizata. Trezoreria net Trezoreria net este diferena ntre fondul de rulment net i necesarul de fond de rulment. Mod de calcul: Trezoreria net = fond de rulment net necesarul de fond de rulment = disponibiliti bneti + valori mobiliare de plasament credite pe termen scurt Pentru S.C. TUROAG S.A., trezoreria net pe perioada analizat se poate observa n tabelul urmtor: 01.01.2011 Fond de rulment net Necesarul de fond de rulment Trezoreria net 6874117 -2937632 9811749 31.12.2011 7043373 -3467310 10510683 Variatia % 1,02 -1,18 7,12 a

Dac trezoreria net are o valoare mai mic dect 0, atunci se nregistreaz un deficit de trezorerie ce trebuie acoperit prin credite pe termen scurt. O valoare pozitiv a trezoreriei nete evideniaz o stare de echilibru financiar global, ns o valoare prea mare arat incapacitatea managerului financiar de a identifica soluii viabile de valorificare a capitalului disponibil. La societatea TUROAG S.A., trezoreria net are o valoare pozitiv (P0 = 9811749 si in P1 = 10510683), aceasta crestere fiind de 7,12 %. Aceasta situatie este foarte favorabila intreprinderii pentru ca pe langa un excedent de resurse financiare permanente,ca efect al gestiunii performante a ciclului de exploatare, ceea ce determina o trezorerie neta favorabila.

Concluziile sunt destul de clare dupa o astfel de analiza aprofundata asupra societatii, astfel incat rezultatele etalate arata o maxima profitabilitate, maxima viteza de rotatie a stocurilor, eficienta economica foarte buna. Coeficientul de eficien economica a investiiilor sintetizeaz, corelaia dintre

profitul anual obinut n urma realizrii investiiei, pe de o parte i efortul de capital investit, pe de alta parte, adic arat cte uniti monetare profit anual se vor obine de la o unitate monetar investit, dac este un nivel mai nalt situaia este mult mai favorabil.

Cap3.Valorificarea hanului Turismul este o industrie care beneficiaz de previziuni extrem de optimiste pentru viitor, importana acestuia devenind din ce n ce mai mare, att la nivel mondial, ct i regional, naional i local. Un alt aspect care trebuie subliniat vizeaz faptul c turismul, ca fenomen, dar i ca activitate, este unic n felul su tocmai prin acea dependen pe care o manifest fa de mediul nconjurtor, mediul social i cel cultural, de valorile acestora. Din cauza acestei dependene, turismul are un interes de necontestat n a le asigura durabilitatea. Turismul durabil presupune dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul i marketingul turistic care s respecte integritatea natural, social i economic a mediului cu asigurarea exploatrii resurselor naturale i culturale i pentru generaiile viitoare. Dezvoltarea competitiv a produselor turistice duce la crearea de noi locuri de munc, att direct - n sfera producerii i distribuiei de servicii turistice - ct i indirect, prin efectul multiplicator asupra ramurilor conexe. Lansarea produselor turistice va conduce la efecte deosebite privind legturile ce se vor realiza ntre gazde i turiti, raporturile ntre modul de a aprecia valorile i nivelul de trai dintre participanii la actul de turism, comunicare, schimburi de idei etc Ineditul unui produs turistic, competent conceput, condiiile existente, cultura oamenilor i a locurilor, dublate de ospitalitate, interes, motivaie i aspiraia spre mai bine, vor consacra dezvoltarea unui turism cu adevrat durabil. Localitile n care se va desfura produsul turistic astfel creat vor deveni spaii unde se vor asambla toate elementele de dezvoltare durabil local. Va aprea interesul de mbuntire a infrastructurii, de constituire a unei viei spirituale a localitilor avute n vedere. Se va crea astfel suportul mbuntirii serviciilor publice. Se va observa c produsul turistic exercit o influen complex asupra nivelului general de dezvoltare economic a localitilor luate n considerare. Se vor realiza astfel obiectivele strategice ce au n vedere asigurarea i protejarea factorului uman, dotrile tehnice i conservarea patrimoniului, grupate n trei direcii de aciune astfel: Stoparea migraiei populaiei din anumite medii defavorizate (ex. mediul rural) i stimularea revenirii, cel puin parial, a populaiei spre aceste zone;

Asigurarea condiiilor de trai i de civilizaie n mediile respective, stimulnd stabilitatea populaiei active n aceste medii; Conservarea i protecia mediului natural factor de atracie a populaiei autohtone i strine. Turismul rural, montan, ecologic i cultural prin lansarea produsului turistic pe piaa

internaional, va deveni un ambasador cultural - educaional, un instrument constant i nu costisitor de exemplu continuarea activitii economice ntr-un mediu slab productiv (ex. Munii Apuseni), prevenirea creterii ratei omajului, contribuia major la creterea gradului general de civilizaie a unei mari categorii de populaie, mai ales prin ameliorarea condiiilor igienico - sanitare, a comportamentului social i cultivarea gustului estetic. Valorificarea turismului romanesc in concordanta cu valorificarea unitatii carcaterizate in aceasta lucrare se face punand in evidenta anumite obiective nerealizate pana in momentul de fata in Romania. Acestea se alineaza permanent in industria turistica din Romania, prin valorificarea maximala a personalului, valorificarea structurilor de amplasare a hotelurilor, restaurantelor si a altor zone de cazare si alimentatie, valorificarea oportunitatilor si punctelor tari ale zonelor de agrement, a potentialului turistic zonal, regional, si cel mai important valorificarea structurilor de obiective turistice si culturale din tara.

3.1Potentialul Hanului

Pana la prezentarea propriu-zisa a potentialului hanului trecem in revista cateva concepte teoretice cu privire la potentialul turistic general, aceasta deoarece trebuie clarificate unele aspecte cu axare, in principal, pe tendinta de evolutie si valorificare a unitatii in cauza. Astfel, revenim si precizam ca potentialul tristic al unui teritoriu poate fi definit, la modul general, prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atractii turistice si care se preteaza unei amenajari pentru vizitarea si primirea calatorilor. Atractiile turistice au o sfera de cuprindere mai restransa, limitandu-se la alementele care atrag atentia, produc imprezie, incita la calatorie. Se apreciaza ca notiunea de atractie defineste cu precadere latura atractiva a diferitelor componente ale potentialului. Resursele turistice acopera o problematica mai larga. Pe de o parte, notiunea este utilizata pentru a desemna motivul de vizitare si, in acest caz, se refera atat la atractia propriuzisa , cat si la modul de exploatare, la implicatiile de ordin economic asupra turismului iar, pe de alta parte, este folosita pentru a defini mijloacele, sursele necesare desfasurarii activitatii turistice, respectiv resurse naturale, materiale, umane si financiare.

Atractiile turstice sufera o clasificare, in functie de unele criterii, astfel25: Dupa continutul lor: atractii naturale ce reprezinta ansamblul conditiilor pe care le ofera cadrul natural (relief, clime, hidrografie); vegetatie, fauna, monumente naturale, rezervatii etc; atractii antropice, mai cu seama creatiile omului de-a lungul timpului, concretizate in elemente de cultura, istorie arta si civilizatie, tehnicoeconomice, socio-demografice etc. Dupa gradul de polarizare: resurse concentrate; resurse dispersate. Intr-o abordare mai complexa, dar pastrand in esenta acelasi criteriu al raspandirii in teritoriu, se intalneste clasificarea in : atractii nodale care se concentreaza pe o arie teritoriala mai restransa, si sunt prealabile in prncipal, pentru turismul de sehur; atractii liniare care isi fac prezenta de-a lungul unui circuit sau de-a lungul coastelor, destinate turismului itinerant. Dupa valoare unicitate si originalitate: resursele unice -rare si originale- la scara intregii planete; resursele de creatie originale dar inregistrandu-se in mai multe zone orase cetati, parcuri nationale; resurse atractive comune celor mai multe zone turistice din lume - plaje intinse, peisaje deosebite, mari linistite, manifestari culturale. Spatiul turistic regional sau regiunea turistica reprezinta un teritoriu, caruia intensitatea activitatilor turistice ii confera o mare specificitate geografica si social-culturala. Fiecare regiune turistica poseda propira sa imagine de marca. Orice regiune turistica este un spatiu turistic, dar relatia inversa nu este intotdeauna valabila. Atat in Romania, cat si pe plan mondial au existat si exista preocupari ce vizeaza definirea si tipologia regiunilor turistice, precum si stabilirea unor modele regionale de dezvoltare turistica. Este necesar lucrarii de fata exprimarea potentialului turistic natural pentru a implementa mai bine caracteristicile zonale ale unitatii. Astfel, potentialul turistic natural cuprinde ansamblul conditiilor pe care le ofera cadrul natural, prin componentele sale relef ,
25

Gabriela Stanciulescu, Cristina Micu in :Economie si gestiune in turism : probleme, proiecte si studii de caz Editura C. H. Beck ,2009, Bucuresti, pg. 71-72

clima, hidrografie, vegetatie, fauna, monumente naturale, rezervatii pentru petrecerea vacantei, si respectiv atragerea unor fluxuri turistice. Fiecare dintre componentele mentionate isi exercita infuienta asupra activitatii turistice printr-o serie de aspecte specifice, determinand, la randul lor, forme particulare, de manifestare a turismului. Potentialul turistic antropic reuneste creatiile omului de-a lungul timpului, concretizate in lemente de cultura, istorie, arta, si civilizatie, tehnico-economice si socio-demografice, care prin caracteristicile lor atrag fluxuri de turisti. In structura potentialului antropic pot fi identificate mai multe grupe26, dintre care: Vestigii arheologice si monumente de arta : cetati, castele, palate, statui; Elemente de etnografie si folclor : arhitectura populara, portul, muzica si dansul, creatia si tehnica populara, obiceiuri si traditii, serbari si targuri, gastronomie. Institutii si evenimente cultural artistice : muzee, case memoriale, institutii teatrale si muzicale, festivaluri si targuri si expozitii; Realizari tehnico-economice si stiintifice contemporane : baraje si lacuri de acumulare, poduri si viaducte, canale, porturi, centre comerciale, centre stiintifice si tehnice; Asezari umane : centre urbane, sate turistice. Trebuie facuta remarca in ceea ce priveste unitatea caracterizata in aceasta lucrare pentru ca se regaseste cu prepoderenta maxima in categoria elementelor de etnografie si folclor, cuprinzand toate componentele descrise. Zonarea turistica se contureaza ca un proces obiectiv care urmareste delimitarea unor spatii geografice cu conditii favorabile derularii fenomenului turistic, tinand cont de calitatea resurselor turistice, de profilul diferitelor spatii. Ea se sprijina pe cunoasterea complexa a teritoriului analizat si pe utilizarea unor criterii : criteriul fondului turistic specific, criteriul valorificarii potenrialului turistic prin circulatie turistica, criteriul folclorului polarizant sau al structurii functionale. Facem prezenta si localitatii turistice sau centrului turistic care reprezinta o asezare urbanasau rurala in care sunt mai multe obiective turistice constituite in puncte de atractie a turistilor.Zonarea turistica se contureaza ca un proces obiectiv care urmareste delimitarea unor spatii geografice cu conditii favorabile derularii fenomenului turistic, tinand cont de calitatea resurselor turistice, de profilul diferitelor spatii. Ea se sprijina pe cunoasterea complexa a teritoriului analizat si pe utilizarea unor criterii : criteriul fondului turistic specific, criteriul

26

Gabriela Stanciulescu, Cristina Micu in :Economie si gestiune in turism : probleme, proiecte si studii de caz Editura C. H. Beck ,2009, Bucuresti, pg. 73

valorificarii potenrialului turistic prin circulatie turistica, criteriul folclorului polarizant sau al structurii functionale. In sfarsit ajungem si la localitatea turistica sau centrul turistic care reprezinta o asezare urbanasau rurala in care sunt mai multe obiective turistice constituite in puncte de atractie a turistilor. Pentru aprecierea gradului de valorificare a potentialului turistic al Romaniei, se urmaresc urmatoarele areale turistice : litoralul si Delta Dunarii, dealurile si podisurile, zona montana, principalele localitati si zone limitrofe acestora. Cu precadere ne axam pe unitatea in cauza, mai exact Hanul Ancutei pe care il incadram in categoria elementelor de etnografie si folclor, cuprinzand toate componentele descrise. Nenumarate cercetari asupra importantei turismului au evidentiat faptul ca el are un impact considerabil asupra economiilor, societatilor si culturilor diferitelor tari. Aria de actiune a acestei ramuri economice este foarte vasta in cadrul unei societati. Turismul actioneaza ca un factor stimulator al sistemului economic, asigura o circulatie monetara echilibrata, reprezinta un mijloc de diversificare a structurii sociale, o cale de valorificare superioara a tuturor categoriilor de resurse, o parghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale si nu in ultimul rand imbunatateste conditiile de viata. Evident, aportul turismului la dezvoltarea economica difera de la o tara la alta, in functie de nivelul economic si politic, dar mai mult in functie de promovare si valorificare. Dezvoltarea turismului reprezinta pentru Romania un obiectiv al politicii economice, avandu-se in vedere efectele pozitive asupra productiei, consumului, fortei de munca. Existenta resurselor specifice, utilizarea lor in mod eficient, practicarea lor pe scara mai larga a dezvoltarii durabile sunt elemente importante in cadrul strategiilor de expansiune turistica. Totusi pentru o exploatare viabila trebuie sa se aiba mereu in vedere posibilitatea mentinerii conditiilor de viata pentru generatiile viitoare precum si redresarea factorilor de mediu afectati de poluare, ceea ce ne duce cu gandul la dezvoltarea durabila, un concept din ce in ce mai raspandit.(Nistoreanu, 2003) In ultima perioada, deceniilor noua si zece ale secolului XX, s-a urmarit ca expansiunea turistica sa fie echilibrata de standardele ecologice ce presupun evitarea suprasolicitarii resurselor, poluarii precum si incercarea de inlaturare a oricaror efecte nocive

asupra mediului. Astfel, aceasta necesitate a protejarii bogatiilor naturale, sociale si culturale vitale activitatii turistice, a dus la aparitia sau imbunatatirea unor forme de turism durabil.27 Cerintele, obiectivele, caracteristicile acestei dezvoltari turistice durabile sunt regasite in mare parte in forme ale turismului rural sau ecoturismului. Acesta din urma este strans legat de principii precum durabilitate, responsabilitate, protejare, conservare, atitudine prietenoasa fata de mediu. Aplicarea ecoturismului ca model de dezvoltare turistica, cu deosebire in zonele preponderent naturale are o dubla tinta : pe de o parte valorificarea intregrala a resurselor naturale si culturale de exceptie, cu imbunatatirea calitatii vietii in comunitatile locale, iar pe de alta parte satisfacerea motivatiilor si cerintelor turistilor in concordanta cu conservarea mediului pentru generatiile viitoare.28 Turismul rural ce se vrea strans legat de ecoturism este cel care isi pune amprenta incepand cu anii 70. Amatorii turismului rural au o baza motivationala larga subliniata de : reintoarcerea la natura, cunoasterea traditiei, a culturii, mentinerea sanatatii, consumul de produse proaspete traditionale, absenta aglomeratiei urbane, relaxare. Astfel, acest tip de turism raspunde unor preferinte diverse, stimuland curiozitatea unor segmente mai largi de consumatori. Pentru a mentine viu interesul turistilor pentru acesta forma de petrecere a vacantei, urmatorul pas in dezvoltarea turismului itinerant in mediul ural este reprezentat de crearea unor produse turistice specifice.29 Turismul rural a inceput in ultima perioada sa se dezvolte si in Romania, chiar daca nu beneficiaza de sprijin prea mare din partea autoritatilor si nici macar de o retea centralizata de promovare. In Romania exista insa doua elemente esentiale care au determinat dezvoltarea acestei forme de turism in ultimii ani: satul si natura. Romania inmagazineaza o mare varietate de valori culturale istorice arta populara etnografie, folclor, traditii, vestigii istorice un cadru natural armonios imbinat, cu un fond peisagistic variat si pitoresc. De altfel, asezarile rurale de aici au aparut si s-au dezvoltat inca din vremea traco-dacilor, pastrandu-se si astazi in anumite zone obiceiuri stravechi, un bogat si variat folclor, elemente originale de etnografie si artizanat. Derularea activitatilor zilnice in conditiile unor transformari multiple si rapide pe toate planurile economico-sociale si in special in planul tehnico-informational, favorizeaza in permanenta aparitia stresului citadin care devine o arma tot mai periculoasa pentru fiecare
27

Delia Popescu, Mihaela Padurean :Valorificarea turismului rural romanesc in contextul european in Turismul rural romanesc.Actualitate si perspective, Ed. Performantica, 2008, pg. 203 -204 28 Puiu Nistoreanu : Ecoturism si turism rural, www.biblioteca -digitala.ase.ro 29 Minciu Rodica Economia turismului : editia a III-a adaugita si revizuita, Editura Uranus, 2005, Bucuresti

individ in parte si societate in ansamblul ei. Apare, astfel dorinta individului de parasire temporara a locului de munca, spre zone linistite, lipsite de poluare, in care natura sa fie cea mai buna prietena a evadarii, pentru miscare, odihna, recreere, petrecere a timpului liber. Aceasta dorinta este facilitata de reducerea orelor saptamanale si de cresterea numarului zilelor destinate concediilor de odihna, proces care de-a lungul anilor sufera o transformare in directia fragmentarii acestora. Turismului i s-au conturat noi valente prin practica turismului rural, acest nou tip, fiind adecvat epocii moderne actuale. Turismul rural se deruleaza in spatii relativ nepoluate, neperturbate, locuite de societati traditionale, satisfacand multiple nevoi: nevoia de evadare pentru diminuarea starii de tensiune, aceasta fiind insotita de o participare activa sau pasiva la desfasurarea activitatilor turistice; nevoia pentru mentinerea sau refacerea sanatatii; nevoia de apartenenta si dragoste; nevoia de cunoastere si educare; nevoia legata de dorinta de vizitare a rudelor si prietenilor; nevoia de frumoas si inedit, etc. Relatiile structurale si functionale care se manifesta actualmente in Romania, sunt luate in considerare in cadrul strategiilor de dezvoltare stabilitae la nivel national. Sub acest aspect, dezvoltarea turismului in spatiul rural romanesc a fost abordata din urmatoarele pencte de vedere : din perspectiva sistemului de exploatatie agricola familie; sub aspectul cercetarii identitatii profesionale din mediul rural; prin prisma relatiilor economico-sociale din mediul rural. Acestea sunt privite si ca tendinte motivationale ale cunoasterii activitatii de turism rural, in conditiile existentei in Romania a unor posibilitati remarcabile de derulare a acestui tip de turism, argumentate prin prezenta resurselor naturale si antropice intr-un spatiu rural romanesc cu multiple traditii etnofolclorice, monumente cultural-istorice, muzee, etc. Elementele de conditionare a turismului si dezvoltarii rurale, care le completeaza pe cele prezentate, includ : infrastructura regionala; resursele financiare si umane din spatiul rural; structura productiilor, veniturilor si cheltuielilor in sectorul agricol, ca element de evaluare a potentialului agroturistic. Moldova se mindreste cu o bogatie de traditii in arta populara, in special cu confectii originale si colorate, produse de olari, timplari, tesatori, cioplitori de lemne, mesteri in prelucrarea pietrei. Una dintre cele mai vechi meserii este olaritul. in trecut oalele, ulcioarele, farfuriile, si cratitele din ceramica au fost folosite in viata de toate zilele. Arta ceramicii este de o inalta calitate, se deosebeste prin diversitatea formelor, marimilor si prin varietatea ampla a desenelor si culorilor. Mestesugul tesutului s-a raspindit datorita unei vechi traditii conform careia mireasa trebuia sa ofere drept zestre covoare tesute cu mina ei. Covorul moldovenesc

este, de obicei, neted, executat din lina pura sau amestecata cu bumbac, cinepa, in, matasa, cu ornamente multicolore. Sarbatorile sunt mereu desfasurate in casa mare, cea mai frumoasa odaie dintr-o casa moldoveneasca. Pastrind o veche traditie, un moldovean isi va impodobi casa mare si isi va invita aici rudele, prietenii, vecinii si cunostintele. Casa mare nu e doar camera de zi, este de asemenea un loc al memoriei pentru rudele din familie. Peretii sunt decorati cu fotografii ale rudelor, parintilor, copiilor si nepotilor, cu prosoape brodate din stofa de casa. Nuntile azi se petrec in casa mare. Ceremonia moderna include traditia veche de nunta, cind are loc inchinarea in fata parintilor in semn de recunostinta si respect. Cintecul, dansul si veselia continua pina la revarsatul zorilor. Dimineata oricine se poate apropia pe o clipa de mireasa, tinind un copil in brate. Astfel, conform obiceiului, mireasa va fi sigura ca in viitor va avea o casa plina de copii. Tinarul sot isi conduce sotia pina in pragul casei lor. Dar inaite ca sa paseasca pragul casei cuplul este improscat cu graunte in semn de prosperitate. O maxima moldoveneasca spune: persoana care nu a construit o casa, nu a crescut un fiu, nu a sapat o fintina si nu a sadit un pom si-a trait viata in zadar. Iata de ce satele moldovenesti sunt ait de verzi, casele sunt atit de frumoase si poti vedea fintini de-a lungul strazilor. Ca regula, moldovenii sapa fantani in strada, in drum sau pe cimp, dar nu in ograda. Scopul este sa oferi apa oricui ca sa-si poata potoli setea. Trecem in revista valorificarea hanului prin intermediul a ceea ce reprezinta el, mai exact caracterizarea elementelor de etnografie si folclor, pe care obiectivul studiat le

reprezinta. In cadrul restaurantului se regasesc deosebitele obiecte populare romanesti, fiecare cu intrebuintarile sale, dar in interiorul restaurantului fiind obiecte de decor. Portul popular romanesc este plin de graie i de varietate, dar n acelai timp, de spiritualitate. Costumul popular romnesc confer corpului o frumusee spiritual i nu are ca scop scoaterea n eviden a formelor fizice. Pe romn, hainele stau de parc sunt scrise. Portul spiritualizeaz trupul. Portul romnesc este o exteriorizare a frumuseii sufletului i vine s accentueze srbtoarea i bucuria ntlnirii cu alii. El este distinct de al altor popoare, prin nespusa lui bogie i prin subtila armonie. Costumul popular este o combinatie a traditiilor locale, a asezarii geografice, a climei, precum si a posibilitatilor economice. El reprezinta o emblema de recunoastere, o marca a identitatii etnice, un document cu certa valoare istorica si artistica. De la nastere si pana la

moarte, costumul popular a insotit omul in toate evenimentele vietii sale, fiind un purtator de simboluri. Ca toate fenomenele de cultur material, costumul popular este supus unei continue evoluii. Legtura sa strns cu viaa social l face s apar ca un fenomen n continu transformare, adaptndu-se condiiilor mereu schimbate de via. In general costumul, pornit iniial de la cele mai simple forme, s-a perfecionat i complicat in atribute estetice. Din generatie in generatie, hainele de sarbatoare s-au dorit tot mai frumoase, cele batranesti fiind considerate invechite. In evolutia portului popular s-au inregistrat numeroase progrese, atat in ce priveste ornamentatia, cat si in linia croielii. Formele vechi, cu traditie, sau pastrat alaturi de elementele mai noi, care nu au adus, insa, modificari notabile. De-a lungul timpului, costumul traditional a fost supus unei evolutii permanente, declasantata de cauze complexe, generale sau locale. Acest fapt determina pe unii iubitori ai artei populare sa deplanga transformarea portului in perdierea contemporana. Dincolo de acest aspect aparent, este necesara o delimitare intre evolutie si permanente. Studiind portul popular, este imposibil sa consideram ca unele costume ar fi mai frumoase decat altele, ori sa vorbim cu regret despre transformare, poate chiar denaturare. Toate aceste calificative, folosite uneori isi au izvorul intr-o falsa perspectiva aplicata costumului popular in diferitele sale etape de dezv., in notiuni care-i sunt straine; procesul evolutiv cunoaste numai propriile sale legi, care ignoreaza in final orice limitare. Procesul in incepe prin transformarea unor piese, in sensul adaptarii lor permanente la alte conditii de viata, impunand ansamblului vestimentar o anumita atitudine pt. ca apoi sa se extinda si asupra comportamentului, ideilor, centrelor de interes. In cadrul portului popular, schimbarile suferite si tendinta unor elemente de a subzista, s-au gasit intr-o opozitie care le-a obligat sa se adapteze unor anumite conditii. Pastrarea unor elemente traditionale pana in zilele noastre, intr-unele zone folclorice, este rezulatul fortei creatoare a genaratiilor de mesteri populari. Portul romnesc, ca trasaturi generale are aceeasi asemanare pe tot cuprinsul tarii, avand desigur deosebiri de amanunte, cu schimbari de forma, croiala, sau doar de modul de folosire a pieptanaturii si a podoabelor. El are ca trasatura esentiala unitatea n varietate, diferitele costume fiind caracteristice regiunilor si zonelor respective. Observam in Foto1.Costum popular moldovenesc , portul moldovenesc care este expus in interiorul hanului ca o piesa de expozitie unica.

Foto1.Costum popular moldovenesc

Obiecte pentru intrebuintarea zilnica in casele oamenilor de altadata, de tipul bliei, care in traducere libera ar fi un tip de recipient in care se tine la dospit aluatul pentru cozonaci, paine si covrigi. Acesta era cioplit in lemn curat, mai exact intr-un butuc de lemn, pentru a nu exista crapaturi prin care sa se produca eventualele scurgeri. Dupa cioplirea efectiva se dadea cu lac, pentru o rezistenta mai indelungata si un aspect mai placut ochilor. Tot in acest tip de recipient se mai tinea carnea de porc, dupa ignat, la saramura. Un astfel de model se poate observa in Foto2.Recipient pentru dospit si papusi populare.

Foto2.Recipient pentru dospit si papusi populare Papusile populare facute din lemn, acoperite cu in sau alte materiale textile, acestea sunt imbracate in costume populare moldovenesti, creatii de altadata, ce ofera spatiului din interiorul hanului momentele de moda veche. Papusile sunt create in moduri prorii satenilor din zona Neamtului, fiecare avand un model diferit de port. Papusile de gen masculin sunt impodobite cu ii, itari, brau si nelipsitele opinci. Papusile de gen feminin poarta ii brodate cu dantela, in brau este prin sortul care ofera femeii de altadata situatia de gospodina, si sunt

incaltate la fel cu opinci. Papusile imbracate in portul traditional se pot vedea in Foto2.Recipient pentru dospit si papusi populare. Folclorul moldovenesc este bogat i divers dup genuri, expresiv i original. nelepciunea popular aa se traduce termenul, ntrodus n sec. XIX de nvatul Tomcon. i cu adevrat, creaia popular oral, adic cntecele, melodiile instrumentale, dansurile, povetile, legendele, proverbele cristalizeaz i transmit din veac n veac gndirea i sufletul poporului. Autorii operelor creaiei populare nu sunt cunoscui, deoarece la momentul apariiei nici versurile, nici muzica, nici desenul plastic al dansului nu se nregistrau, dar se transmiteau de la om la om, de la un interpret la altul, deseori fiind prelucrate, mbogite, schimbate ca gen i cptnd variaii. Aa de exemplu, balada Mioria, bine cunoscut la noi n varianta nscris, prelucrat i editat de Vasile Alecsandri n anul 1850, are sute de versiuni (n sec. cunoscutul folclorist romn . Foca a adunat i a scris 702 texte ale baladei Mioria care se deosebesc ntre ele. Pentru folclorul oricrei etnii sunt caracteristice trsturi deosebite specifice. Muzica moldoveneasc nu o vei confunda cu nici una alta, dei creaia popular muzical, ce a aprut n timpurile strvechi (legende, cntece de ritualuri, colindele de Crciun) sau n perioada de mai apoi (romana de ora, de exemplu) este multilateral i divers. Un loc aparte n muzica moldoveneasc l ocup doinele cntecele lirice, alctuite din dou pri lente i rapide. Aprute n evul mediu ca ciobneti, acestea ncepeau cu o jeluire a ciobanului, iar partea a doua a doinei cu caracter de dans, exprima bucuria de ntoarcere a turmei acas, dup cum afirm cercettorii. Tematica ciobneasc a doinelor s-a extins nc n sec. XVII, cnd au aprut doinele haiduceti (care povestesc despre lupta cu cotropitorii otomani i cu feodalii asupritori), au aprut i de iubire, de leagn, de phar, de nmormntare .a.m.d. Pn n zilele noastre au ajuns doinele vocale, care pot fi cntate fr acompanement muzical. Instrumentale, interpretate solo la fluier, cimpoi, nai, vioar i alte instrumente muzicale sau cu ntreg taraful orchestr alctuit din vioriti, cobzari, ambaliti .a. Toate acestea se deosebesc prin bogia bazei modale i libertatea ritmic, n doine ntotdeauna este loc de improvizare. Variabila modal muzicologii o numesc drept specific al muzicii moldoveneti. Dac doinele din primele acorduri sun trist, dar se termin pe o tonalitate mai vesel, apoi n alte creaii populare este mai rspndit majorul-minor, adic melodia ncepe n major dar se termin n minor. Este dovedit documentar c, la petrecerile de curte acestea participau deja n secolul XVII. Iar lutarii cntrei i muzicani, care peregrinau de la o localitate la alta, care dormeau n pduri i lunci, au aprut, desigur, mult mai nainte. n evul mediu acetia ncepeau a se reuni

n grupuri. Cuvntul lutar vine de la denumirea unui instrument muzical luta, dei n trecut lutarii puteau cnta la vioar, ambal, fluier, cobz, violoncel, contrabas .a. La Chiinu la nceputul sec. XIX exista o orchestr lutreasc. i, dup cum mrturisesc amintirile oamenilor care au trit n acele timpuri, creaia lor era apreciat de aristocrai n casa boierului Varfolomeu, de exemplu, permanent era o orchestr de lutari. Pe lng cntece populare i dansuri, repertoarul lutarilor coninea i piese complicate ca interpretare cum ar fi de exemplu Ciocrlia. Legendarul lutar Barbu Lutaru a fost nalt apreciat de F. List, dei nici el, i nici ali muzicani populari nu deineau nici chiar cele mai elementare cunotine muzicale. Muzica lor - un fel de ritual, care s-a constituit pe parcursul mai multor veacuri, unde fiecare not, este ca o floare n ornament. i n acelai timp, acetia cnt fr limite stricte i din tot sufletul. Astzi interpreii de folclor primesc studii muzicale aprofundate, ns devin adevrai muzicani populari cei, care au aceste principii n snge . Muzica de dans moldoveneasc i nsi dansurile sunt deosebite vii, dinamice i ncingtoare. Chiar i hora lent, n care dansatorii se adun n cerc i se cuprind de umeri, se interpreteaz i n varianta mai rapid. Datorit interpretrii profesioniste a dansurilor populare moldoveneti de ctre ansamblul JOC, acestea au devenit cunoscute pe larg n toat lumea. ns, dansurile populare n Moldova se interpreteaz nu doar pe scen. Fr ele nu se petrece nici nunta, nici cumtria i nici srbtorile din pia att la sat, ct i la ora. Folclorul moldovenesc se poate auzi in Hanu Ancutei la toate petrecerile care sunt organizate aici de Craciun, Paste, zile onomastice, nunti, botezuri sau orice fel de petrecere, pentru ca place urechii. In Foto3.Petreceri se observa cu cata ardoare se tin petrecerile in aceasta unitate.

Foto3.Petreceri Manifestarile artistice si culturale s-au evidentiat foarte bine in fotografia de mai sus, unde in partea din stanga sus a fost invitat special Alexandru Arsinel, totodata tinandu-se in acea seara si o emisiune in direct cu specific popular, in partea din stanga jos. In partea din dreapta si centru sus se observa dansurile populare moldovenesti in doi, cat si batuta moldoveneasca. In centru jos se evidentiaza un concert de muzica lautareasca sustinut de Fanfara de la 10 prajini. Festivalurile de arta populara isi fac si ele prezenta in aceasta unitate avand drept scop prezentarea targurilor de obiecte populare moldovenesti, precum si prezentare bucatelor specifice zonei moldovei. Este de apreciat ca prima editie a Festivalului Hanurilor a avut loc la Hanu Ancutei. n prima zi a Festivalului, n Hanu Ancutei a avut loc cea de-a noua ediie a Simpozionului Sadoveniana. Tema principal a acestui simpozion s-a intitulat Hanul, loc de istorie i de legend n opera lui Sadoveanu, prilej pentru fiecare de a se reapropia de farmecul povetilor sadoveniene. La acest simpozion a fost prezent i printele arhimandrit Mihail Daniliuc, egumen al Schitului Vovidenia i ghidul Muzeului Mihail Sadoveanu. Prin vorbele sale rndurile povetilor sadoveniene prindeau via.Mai mult dect att, felul n care ne erau evocate aceste poveti, ne fceau dornici de a rsfoi i mai mult aceste imaginare lecii de literatur, istorie i cultur romneasc. Simpozionul s-a ncheiat prin lansarea lucrrii Hanul, spaiu de tain i poveste. Ins srbtoarea va continua, acesta fiind doar nceputul.

Vor urma 2 zile de poveste, dou zile de srbtoare, de osp i de voie bun, cci, la urma urmei, aa este la han, aici unde Ancua este mai frumoas!30 Mestesugurile si artizanatul romanesc se regasesc in creativitatea locurilor din mediul rural, care se oglindeste in obiectele din lemn, in piesele de lut, costume etc. Maiestria cu care este cioplit lemnul este o trasatura definitorie mestesugurilor din tara noastra. Mesterii in lemn realizeaza o gama de obiecte, de la cele mai mici, de uz personal, la ustensile casnice si unelte de lucru, la obiecte de cult, pana la piese mari de interior si obiecte din lemn utilizate in constructii. Lemnul este lucrat si filigranat, decorat cu motive diverse, cum ar fi cel al calului sau impletiturile romboidale. Un alt mestesug renumit este olaritul. Este impresionanta frumusetea formelor si motivelor decorative realizate de catre mesterii olari cu o precizie impresionanta. In prezent, mesterii olari combina motivele decorative vechi cu compozitii ornamentale originale, dand dovada de multa fantezie in alcatuirea formelor si surprinderea expresiilor. Artizanatul este un mestesug renumit, o adevarata arta, diferita de la o zona la alta a tarii. De sarbatori si duminica, locuitorii zonelor rurale si montane se imbraca in costume populare. Femeile casatorite poarta batice cu motive cusute, fuste colorate si cojocele, iar barbatii poarta pantaloni si bluze albe si cojocele. Motivele cusute pe costume difera in functie de zona, la fel si culorile predominante. Cu toate ca, in prezent, tinerii nu mai poarta costum popular, acestea pot fi admirate cu ocazia festivalurilor si targurilor, sau mai special, cu ocazia vizitarii Hanului Ancutei, unde ospatarii sunt imbracati in portul traditional moldovenesc, iar pentru o gama mai larga de astfel de produse, se pot admira in incinta acestuia. Tesutul si cusutul faceau parte din indeletnicirile de baza ale femeilor din mediul rural mai ales in timpul iernii. Acestea inca mai cos de la hainele ce sunt purtate zi de zi la cele de sarbatoare, de la covoare la cuverturile pentru pat si pereti. Un mestesug de mare finete este incondeierea oualor de Paste. Fiecare ou are propria personalitate si frumusete, de regula regasindu-se toate simbolurile romanesti : spicul, soarele, fruza si bineinteles crucea, simbolul crestinatatii. Valorificarea Hanului Ancutei se poate reprezenta, mai cu interes, in valorificarea potentialului turistic a judetului Neamt31 , care identifica prin analiza SWOT punctele tari ale turismului in zona dupa cum urmeaza : potential turistic deosebit datorita patrarii patrimoniului cultural traditional,(port popular, formatii de dansuri si cantece populare din
30 31

Sursa : ANTREC - Asociaia Naional de Turism Rural, Ecologic i Cultural www.didactic.ro/files/13/cartefin.doc

zona), fructe si legume proaspete de sezon, vinuri excelente, mancaruri traditionale, rachiurile sunt pregatite dupa tehnologiile traditionale, obiceiuri traditionale deosebite,(

sezatori, hore, coline, hramuri etc), potential turistic peisagistic, existenta unui nucleu puternic si inovativ de practicare a agroturismului, existenta unor centre de informare si promovare a turismului rural, asezarea geografica propice dezvoltarii serviciilor, , in special a celor

turistice. Punctele slabe sunt mai putine, insa cu impact major: resursele financiare insuficiente, investitii autohtone si straine reduse si pregatirea profesionala de slaba calitate in domeniul serviciilor turistice. Documentul identifica si trei amenintari : fiscalitate si birocratia, reducerea sau eliminarea unor facilitati si orintarea spre alte zone de interes turistic.La capitolul oportunitati, sunt enumerate extinderea retelei de ferme si gospodarii autorizate pentru practicarea agroturismului; prezenta in judet a unor asezaminte culturale si naturale de o deosebita importanta, utilizarea programelor de finantare UE si ale autoritatilor; extinderea colaborarii cu organizatii neguvernamentale care au capacitatea sa atraga fonduri extrabugetare. In timp ce mediul urban este receptiv la nou, la schimbare, mediul rural este

conservator, conservand un nucleu de spiritualitate. Din fericire, in satele romanesti se pastreaza, de secole, nealterate traditiile si obiceiurile. Multe din traditiile romanesti au ramas fara continut in mediul urban, dar s-au pastrat aproape intacte in mediul rural, dand un farmec aparte atmosferei din diferitele perioade ale anului sau cu ocazia anumitor evenimente firesti care au loc in viata unui om (sarbatoarea primaverii, sarbatoarea pascala, sarbatoarea nasterii Domnului, sarbatoarea anului nou, botezul, nunta, etc). Cultura si traditiile romanesti reprezinta un tezaur de mare pret pe care l-am mostenit din generatie in generati, pe care trebie sa-l pretuim, ne reprezinta si trebuie sa-l facem cunoscut in lume prin valorificare. Turismul rural poate contribui la schimbarea imaginii Romaniei in lume, prin contactul turistilor straini cu etnocultura si ambianta naturala si ospitaliera a satului romanesc.

3.2Valorificare prin cercetare 3.2.1Studiu la nivel European despre Romania

Pe parcursul anului 2006, pe site-ul oficial al Autoritii Naionale a Turismului din Romnia32 au fost prezentate studiile realizate de ctre o serie de institute de specialitate din 11 ri n care Romnia are Birouri de Promovare Turistic: Austria, Germania, Italia, Finlanda, Ungaria, Norvegia, Suedia, Marea Britanie, Spania, Frana i Danemarca. Studiile au fost comandate de ctre Birourile romneti i au avut ca principale obiective, pentru aproape toate rile: cum este perceput Romnia, ca destinaie turistic potenial, de ctre turitii din fiecare dintre cele 11 ri; care sunt punctele forte i cele slabe, oportunitile i ameninrile pentru produsele turistice romneti i care este imaginea Romniei ca destinaie turistic pe piaa din fiecare ar; care produse turistice specific romneti ar fi cele mai interesante pentru cltorii din cele 11 ri; cum este perceput Romnia ca destinaie turistic, n comparaie cu alte ri est europene din punct de vedere al potenialului natural, serviciilor oferite, raportului calitate-pre etc. Din toate studiile analizate rezult c Romnia are resurse naturale considerabile, cu un mare potenial pentru dezvoltarea turismului. Cele mai multe exemple menionate de francezi privesc: tratamentele cu ap mineral sau termal din staiunile balneare i turismul din staiunile de pe litoral. Romnia beneficiaz, de asemenea, de diversitatea peisajelor naturale (un mediu natural puternic contrastant) i de clduroasa primire fcut de populaie strinilor i care este recunoscut de toat lumea. Din studiul realizat de ctre InterPress pe piaa Spaniei rezult c potenialul pieei turistice romneti este destul de mare pentru a fi fcut cunoscut n Spania: resurse turistice diverse i complementare (cultur, natur, sport i etnografie); caracterul latin, cu o limb cu origini comune i anumite trsturi culturale care apropie cele dou ri; relativ aproape de Spania din punct de vedere geografic (mai puin de patru ore cu avionul); nfiinarea recent a unor legturi aeriene care pot promova cltoriile turistice ntre cele dou ri; prezena din ce n ce mai mare a romnilor n Spania, ceea ce i-a fcut pe spanioli s-i doreasc s cunoasc o ar despre a crei situaie abia dac tiau ceva nainte; o natur bine pstrat, n unele cazuri original i extrem de atrgtoare (n special Carpaii i Delta Dunrii); bogiile culturale enorme, arhitecturale i artistice (cele mai mari bijuterii - mnstirile, castelele, bisericile i satele tradiionale din Maramure i Bucovina ar trebui puse n valoare, apreciaz persoanele intervievate).

32

www.mturism.ro

Danezii pun accent pe faptul c Romnia are potenial pentru a oferi multe oportuniti pentru o vacan n familie, cu copiii. Pe lng valorile privind aventura i familia, muli foti turiti danezi spun c este ieftin s vizitezi Romnia. Fr intenia de a prezenta valorile Romniei, aa cum au fost ele percepute de ctre turitii sau operatorii de turism din toate cele 11 ri, ne-a atras atenia prerea exprimat de ctre englezi. Conform studiului Romania in the UK Travel Market Image and Product Perception Analysis, realizat de ctre TripVision n februarie 2006, punctele forte ale Romniei sunt: natura nedegradat; viaa la ar; patrimoniu; multiculturalitate; diversitate; orae mai mici sau mai mari, frumoase i nedescoperite (n afar de Bucureti); stilul de via (n afara capitalei); siguran pentru copii; orientare profund spre familie; mncare organic n zonele rurale (bun pentru vegetarieni) etc. Exist ns i ali cltori englezi, puternic motivai de dorina de a vedea lucruri noi i de a descoperi noi locuri. TripVision a numit aceste tipuri de indivizi Exploratori i i-a considerat segmentul de consumatori cu cel mai mare potenial pentru piaa turismului romnesc. Exploratorii cltoresc mai mult dect media turitilor, dar ce este mai important este faptul c ei sunt mai deschii i mai independeni i vor s experimenteze autenticitatea, nainte de a se gndi la confort. Conform studiului realizat pe piaa din Marea Britanie, principalele oportuniti ale Romniei ar fi: diferenierea de celelalte ri est europene (prin limb, cultur, alimentaie) i promovarea ofertelor de vacane specifice i de imagini care sunt cunoscute a fi de nivel internaional. Romnia a fost spontan descris de respondenii englezi ca fiind romantic, plecnd de la viaa la ar, trecnd la arhitectur i la istoria destinaiei. Romantismul este ceva ce lipsete celorlalte ri est europene i acesta ar trebui s formeze mesajul de baz pentru Romnia, n jurul cruia se pot aduga un numr de oferte de produse specifice. De exemplu: schiul, sniuul, serile plcute cu mncare bun i butur pentru un pre mai mic dect n alte staiuni de schi. Exist un numr suficient de mare de vacane cu tem care pot fi puse n legtur cu aceeai comunicare primar pentru a da Romniei un punct difereniator, distinctiv i pozitiv fa de alte destinaii, n special fa de cele din Europa de est, care pot fi considerate concurente. n Norvegia, articolele gsite asupra Romniei i n special imaginea productorilor de vacane se concentreaz pe urmtoarele probleme: - o destinaie de vacan nou, care mai poate fi dezvoltat; - o destinaie convenabil din punct de vedere al preurilor produselor turistice; - o destinaie interesant pentru consolidarea mitului est european;

- cteva atracii turistice exotice. Romnia este o destinaie care i surprinde pe cei mai muli vizitatori, mai cu seam datorit ateptrilor iniiale modeste. Operatorii de turism deseori se confrunt cu surprinderea pozitiv a turitilor cnd merg n Romnia, adesea datorat lipsei totale sau modestelor ateptri anticipate. Sentimentul de siguran este unul dintre aspectele care surprinde pozitiv pe muli turiti care merg n Romnia. Concluzia final a acestui studiu este c ceea ce este necesar pentru Romnia nu sunt neaprat noile invenii din domeniul turismului. n locul acestora este nevoie de marketing i atenie ndreptat spre faptul c aceast ar are multe oportuniti de oferit pentru cei care sunt interesai s ncerce ceva diferit. Exist numeroase alte sfaturi pe care Romnia le-a primit prin intermediul acestor studii privind imaginea rii, ca destinaie turistic. Spaiul nu ne permite s le prezentm pe toate. Invitm, ns, pe toi cei interesai, s studieze aceste materiale i s acioneze n consecin. De asemenea, ne punem toat sperana c cei care au comandat aceste studii vor trage nvmintele de rigoare i vor face toate demersurile necesare pentru mbuntirea imaginii Romniei ca destinaie turistic. n continuare am prezentat o cercetare de marketing realizat n rndul turitilor strini sosii n Braov cu diverse motive de cltorie, n scopul identificrii preferinelor acestora privind obiectivele turistice din Romnia, preferinele privind serviciile de cazare (tipul de structur de cazare, categoria unitii de cazare, etc.), tipul de pensiune (pensiune complet, demipensiune, etc.), forma de turism preferat. Pe baza rezultatelor acestei cercetri, vom realiza un produs turistic forfetar, n zonele indicate de turitii strini ca fiind cunoscute de acetia (sau pe care doresc s le cunoasc), cu obiectivele turistice care pot fi vizitate n zonele respective (avem n vedere forma de turism: drumeie montan), cu tipul de cazare cel mai frecvent indicat de acetia etc. Cercetarea s-a realizat sub egida Facultii de tiine Economice Braov, sub ndrumarea doamnei profesoare Ana Ispas. Ipotezele cercetrii au fost: Turiti strini folosesc n proporie de 50% un mijloc de transport combinat. Mai mult de jumtate din turitii strini cltoresc n scop de afaceri n Romnia Mai mult de jumtate din turitii strini consider oportun introducerea Romniei ntr-un circuit turistic.

Din motive financiare i pentru c scopul acestei cercetri este unul didactic, nu am putut respecta mrimea eantionului i deci am redus eantionul la 100 de persoane. Am distribuit 110 chestionare ce pot fi validate pe seama ntrebrilor. Prima variabil de stratificare a reprezentat-o turitii strini cazai n tipul de unitate (hoteluri, pensiuni, vile, moteluri), iar a doua variabil a reprezentat-o mrimea unitii de cazare n care sunt cazai turitii strini, n raport cu numrul de salariai. Pentru a asigura reprezentativitatea eantionului, n selecia aleatoare a unitilor de cazare din eantion n care sunt cazai turitii strini s-a respectat proporia acestora n total populaie de cercetat, respectiv : turiti strini cazai n hoteluri turiti strini cazai n pensiuni turistice urbane turiti strini cazai n pensiuni agroturistice turiti strini cazai n vile, cabane, camping etc. 52 % 31,5% 11,21% 5,29%

Pentru a obine date ct mai corecte i mai precise s-a folosit metoda interviului direct, ceea ce a implicat deplasarea la fiecare unitate de cazare n parte i realizarea unui interviu cu turitii strini cazai. Informaiile au fost culese direct de la turitii strini cazai care au dorit s participe la interviu i care au fost ntiinai cu privire la tema cercetat i au fost asigurai de importana rspunsurilor date. Unitile de cazare n care au fost cazai turitii strini (hoteluri, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice, vile, cabane turistice etc) au fost alese aleator. Instrumentul de lucru al acestei cercetri a fost un chestionar, alctuit din 27 de ntrebri grupate astfel: n prima parte a chestionarului au fost ntrebri de: de identificare a motivelor turitilor intervievai de a vizita Romnia; de identificare a calitii diferitelor
altul

Motivul principal al vizitei n Romnia

tipuri de servicii solicitate de turiti n

vacant

vizite prieteni

timpul ederii n Romnia; de identificare a aspectelor pozitive i negative reinute de turiti; de identificare a zonelor vizitate mai des de turitii strini.

afaceri

n a doua parte a chestionarului au

Mijl. de transp. pentru sosirea n Romnia

autocar tren vapor

fost ntrebri de identificare a subiecilor de interviu legate de vrsta, sexul, nivelul de pregtire, ara de reedin. Interpretarea rezultatelor arata in felul urmator:

automobil

n urma anchetei desfurate a rezultat c din cele 100 de persoane intervievate, 32% au indicat vacana, ca motiv principal pentru care viziteaz Romnia, 37% afacerile, 23% indic vizite la prieteni i rude, iar 8% indic alt motiv. ns

avion

observm c nsumnd turitii care viziteaz Romnia pentru vacan cu cei care o vizitez pentru vizite la prieteni i rude rezult 57% din totalul celor intervievai, ceea ce nseamn c acetia ar putea fi dispui la o drumeie
Tip de unitate de cazare preferat
altele campinguri hotel 4-5 stele

montan cu vizitarea obiectivelor turistice de mare atracie. n ceea ce privete mijlocul de transport utilizat pentru sosirea n Romnia,

pensiuni turistice

din cele 100 de persoane intervievate 46%

hotel 1-3 stele

au rspuns c au folosit avionul ca mijloc de transport i numai 5% au indicat vaporul. Pe locul al doilea n preferinele

motel

turitilor este indicat automobilul (27%), deci se poate concluziona c pentru transportul turitilor n Romnia se poate utiliza o

Zone vizitate n Romnia

Altele Bucovina

variant combinat a celor dou mijloace de transport i anume avionul i

autocarul.
Transilvania Bucuresti

n urma anchetei desfurate a rezultat c din totalul celor 100 de turiti intervievai 34% au indicat Bucuretiul ca

Moldova

destinaie turistic vizitat n Romnia i

Litoralul Maramures

Muntii Carpati

numai 2% au indicat Bucovina. Se

observ c, n ordine cresctoare, preferinele turitilor intervievai se ndreapt spre Transilvania (21%) i Munii Carpai (12%). Deci se poate face o combinare de zone turistice pentru realizarea unui produs turistic.
Atractiile principale retinute de turisti
altul cultura traditionala drumetii montane peisaj natural

Ca

atracie

principal,

turitii

intervievai au indicat n proporie de 36% afacerile i pe poziia imediat urmtoare legenda Dracula ntr-o proporie de 25%,
afaceri

urmat de drumeii montane ntr-un procent de 14%. Doar 3% dintre cei intervievai au indicat n egal msur cultura tradiional i istoria Romniei de unde rezult faptul c aceste dou poziii din urm ar trebui

ecoturism

legenda Dracula

istoria Romaniei

mult mai mult promovate, att la trgurile de turism, ct i n unitile de primire turistice.

Motive de alegere a Romniei

altele siguranta accesibilitate atractii

ceea

ce

privete

oportunitatea introducerii Romniei ntr-un circuit turistic alturi de alte ri vecine, 68% dintre persoanele intervievate au rspuns da i numai 32% au dat un rspuns negativ, ceea ce arat faptul c Romnia ar fi mult

recomandari

curiozitate pret informatii

mai solicitat ca destinaie turistic ntr-un astfel de circuit.

Se observ din analiza ntrebrii privind motivele de alegere a Romniei, c 26%

Oportunitatea unui circuit turistic

dintre turitii intervievai au ales s viziteze Romnia din curiozitate, fiind urmat
Nu

de

recomandri n proporie de 22% i de pre ntr-un procent de 20%. ntr-o proporie foarte mic (3%) au ales ca motiv de vizitare a Romniei sigurana, ceea ce demonstreaz faptul c trebuie fcut mai mult n ceea ce

Da

privete sigurana turitilor. Preferina turitilor n ceea ce privete tipul de unitate de cazare utilizat arat c 31% dintre persoanele intervievate au optat pentru pensiuni turistice, iar n ordinea imediat urmtoare sunt hotelurile de 4-5 stele, n proporie de 30%. ntr-un procent foarte mic sunt campingurile care au fost preferate de 8% dintre turitii intervievai i asta datorit faptului c sunt foarte puine uniti de acest tip funcionabile i la o calitate superioar.

n ceea ce privete opinia turitilor asupra calitii serviciilor turistice n urma realizrii cercetrii s-au nregistrat urmtoarele valori medii (pe o scal de la 1 excelent la 5- foarte proast 6-nu tiu)

Tabelul 1. Calitatea serviciilor turistice Medii Hotel/Motel Pensiuni/B&B complet Serv.ageniei turistice Restaurante./Baruri Tranporturi Locale i rutiere Servicii aeroport Servicii ghid Activiti agrement Atracii/Muzee Cumprturi Suveniruri Serv. informaii 2,37 2,48 2,57 2,13 2,49 2,39 2,96 2,37 2,25 2,80 i 2,23 pensiune 2,14

Se observ c cea mai bun medie a serviciilor turistice romneti conform preferinelor turitilor exprimate n cercetarea realizat este la atracii/muzee de 2,13 i la

pensiuni de tipul B&B la care media calculat este de 2,14. Toate celelalte servicii sunt considerate de turiti ca medie ntre bun i satisfctoare. n urma acestei cercetri se poate realiza un profil al turistului strin n Romnia, sau un tablou al preferinelor sale n urma cruia se poate realiza un produs turistic care s corespund dorinelor exprimate ale turitilor intervievai. Iat cum s-au sintetizat preferinele: 1. motivul principal al vizitei n Romnia - vacan i vizite - 55% 2. mijloc de transport folosit pentru sosirea n Romnia - avion - automobil - Bucureti - Transilvania - Carpaii - 46% - 27%

3. regiuni preferate a fi vizitate - 34% - 21% - 12%

4. atracii specifice cutate n Romnia - afaceri - 36%

- legenda Dracula - 25% - drumeii montane - 14% 5. oportunitatea realizrii unui circuit turistic n care Romnia s intre alturi de alte ri - Da 68% 6. factorii de alegere a Romniei ca destinaie turistic - curiozitate - recomandare - pre - atracii i muzee - pensiune complet Din analiza acestor date s-a conceput un produs turistic forfetar sub form de circuit turistic n care se vor combina mai multe forme de turism i n care R omnia va participa alturi de alte ri vecine precum: Ungaria, Bulgaria.Vom folosi ca mijloc de transport avionul i autocarul pentru transportul turitilor spre destinaiile turistice. In Romnia, produsul turistic va cuprinde vizitarea capitalei, Valea Prahovei, Transilvania i vom folosi ca mijloc de agrement drumeia montan. Serviciile turistice vor fi la preuri accessibile iar cazrile le vom - 26% - 22% - 20%

7. serviciile turistice cele mai apreciate n Romnia

alege n pensiuni turistice de 4-5 stele, pe ct posibil, cu pensiune complet sau demipensiune. Acest produs turistic va cuprinde pe lng zonele cunoscute de ctre turitii strini i alte regiuni, acesta fiind un mijloc foarte bun de promovare a acestora.

3.2.2Studiu la nivelul Hanului Ancutei La nivelul Hanului Ancutei s-a procedat printr-un chestionar pus la dispozitia clientilor de catre conducerea unitatii pentru a afla nivelul de satisfacere a clientilor in ceea ce priveste serviciile oferite. Astfel observam in Foto4.Chestionar, cum arata formularul unitatii.

Foto4.Chestionar

Precum am observat chestionarul de mai sus, acesta este unul finut, cu accesare doar pe satisfacerea clientului si multumirile sau nemultumirile acestuia in legatura cu serviciile prestate in unitate. In continuare se prezinta structura unui chestionar aplicat pentru un esantion de 50 de persoane, in zona Neamtului, pe axa Hanu Ancutei Tupilati, pentru a descoperi urmatoarele : prima parte este legata de nivelul de vizitare, a persoanei audiate, a unei unitati turistice; tot in prima parte se afla nivelul de satisfacere pe care il asteapta turistul in zona vizitata; parerea personala despre turismul rural cu axare pe Hanu Ancutei; ce crede ca ar trebui valorificat in unitatea Hanu Ancutei; datele despre persona anchetata. Chestionarul este anexat lucrarii de fata, iar sintetizarea raspunsurilor se face pe baza de grafice, si detalierea acestora diferentele. Astfel, primele intrebare au legatura cu cetatenia persoanei anchetate, pentru a sti in ce nivel il incadram (turisti romani, sau straini), zona de provenienta (oras, sat ), si daca a auzit de Hanu Ancutei. Urmatoarea intrebare se refera la nivelul de vizitare a unei unitati turstice din Romania. Cea de-a cincea intrebare se axeaza pe nivelul financiar si cam cat ar dispune pentru cheltuit. Urmatoarea intrebare este despre Hanu Ancutei si nivelul de cunoastere a acestuia. Nivelul de satisfacerea asteptat a turistului in zona vizitata face obiectul celei de-a saptea intrebari. A opta interogare se refera la parerea personala despre Hanu Ancutei. O intrebare despre pregatirea profesionala a resurselor umane aflate in unitatea discutata. Cea de-a zecea intrebare face referire la obiectivele ce ar trebui valorificate in unitate. Ultimile intrebari se refera la datele despre persoana anchetata (sex, varsta, etnie etc). Constituit din patrusprezece intrebari chestionarul este unul simplu, axat pe ceea ce ne dorim sa aflam exact de la persoanele interogate. Caracterizarea este structurata pe un esantion de 50 de persoane, iar datele sunt afisate in grafice tip pie. De retinut este locatia, care a fost in zona Roman, cea mai mare asezare urbana din apropierea comunei Tupilati. se executa succint trecand prin fiecare si comparand

1.Ce nationalitate aveti?

Tara de provenienta
2% 4% 2%

Romania Bulgaria Italia Moldova 92%

Aceasta intrebare face parte din categoria celor de triere, deoarece se simtea nevoia de diferentiere intre cunoasterea romanilor de Hanu Ancutei (din carti). La aceasta intrebare s-au exprimat 92% dintre persoane care sustin a fi din Romania, 4% din Moldova, si cate 2 procente primesc persoanele din Bulgaria si Italia. 2.Ati auzit de Hanu Ancutei?

Ati auzit de Hanu Ancutei?

4%

Da Nu

96%

Intrebarea s-a referit la popularitatea numelui, dar si la ceea ce reprezinta el defapt, adica un local. Un procent de 96% a raspuns afirmativ, iar cei 4 % negativ din cauza fatului ca erau turisti straini, asadar chestionarea lor s-a oprit aici. Continuarea chestionarului se face cu 48 de persoane.

3.Cat de bine il cunoasteti?

Cat de bine il cunoasteti?

4% 4% 10%

4%

Foarte bine Bine Deloc Putin Foarte putin 78%

Nivelul de cunoastere a hanului se presupune a fi relevant pentru a raspunde la urmatoarele intrebari si a sti cat de concise sunt raspunsurile. Asadar, 78% dintre persoanele chestionate au raspuns ca, ele, cunosc foarte bine localul, 10% au raspuns ca il cunosc bine, 4% primesc raspunsurile cu deloc, putin, foarte putin. 4.Ce parere aveti despre Hanu Ancutei?

Ce parere aveti despre Hanu Ancutei?

6%

4% 30%

Foarte buna Buna Proasta Foarte proasta

60%

Parerile despre Hanu Ancutei nu sunt chiar atat de impartite, intreucat 60% dintre persoanele chestionate au raspuns ca au o parere buna despre aceasta unitate , 30 % au afirmat ca au o parere foarte buna. O parere proasta este reprezentata de un procentaj de 6%, iar 4 %

primeste raspunsul cu o parere foarte proasta, ceea ce induce gandul ca la un moment dat s-a petrecut un incident, o erare, o nemultumire.

5.Zona dvs. de provenienta?

Zona de provenienta

44% 56%

Urban Rural

Zona de provenienta este reprezentata de 56% de mediul urban, si 44% de cel rural. Motivul intrebarii este clar, pentru a gasi raspunsurile intrebarii de valorificare. Mediul urban este mai putin prietenos cu traditiile, iar cel urban mai familiar cu mediul popular. Asadar, este un nivel foarte apropiat intre cele doua zone, deci raspunsurile chestionarului raman valabile. 6.Ce nivel de vizitare a unei unitati turistice aveti intr-un an?

Nivel de vizitare a unei unitati turistice intr-un an

Foarte des (mai mult de 10 ori) 34% Des intre (7 si 10 ori) Deloc Rar (3-7 ori) 40% Foarte rar (1-2ori)

8% 16% 2%

Nivelul de vizitare a unei unitati turistice intr-un an se prezinta in felul urmator: foarte des 34% dintre persoane, des 40% dintre raspunsuri, deloc 2%, rar 16%, foarte rar 8%.

Posibilitatile financiare ale persoanelor probabil este motivul cel mai accesat de acestia pentru a-si indeplini dorinta de vizitare a unitatilor turistice. 7.Scopul dvs. in aceasta zona?

Scopul vizitei
0% 6% 18% 16% Obligatie Interes de serviciu Calatorie Placere Alta 60%

Scopul vizitei a primit raspunsurile astfel: 60% calatorie, 18% placere, 16% interes de serviciu, 6% obligatie. Asadar, lumea circula, nu doar in interes de serviciu, sau cu alta treaba prin zona, ci si pentru calatorii, popasurile fiind cele mai probabile in raspunsurile cu scopul de calatorie. 8. Cat dispuneti sa cheltuiti pentru a vizita si a primi serviciile unei unitati de turism?

Cat dispuneti sa cheltuiti pentru a vizita si a primi serviciile unei unitati de turism?

16% 24% 100 lei - 200 lei 200 lei - 500 lei 28% 32% 500 lei - 700 lei >700 lei

Un procent de 24% isi permite sa cheltuieasca peste 700 de lei pentru a-si face placerile si a primi serviciile unei unitati de turism, 28% dintre persoane ar cheltui intre 200 si 500 de lei, 32% dintre persoane ar cheltui intre 500 si 700 de lei, iar 16 % se rezuma la 100 si

200 de lei. Nivelul de trai al persoanelor anchetate rezulta a fi mediu incadrandu-se intre 450 si 500 de lei. 9. Care este nivelul de satisfacere a nevoilor asteptat in Hanu Ancutei?

Care este nivelul de satisfacere a nevoilor asteptat in Hanu Ancutei?

0% 0% 0% 6%

Foarte mare Mare Deloc Mic Foarte mic 94%

Persoanele anchetate se asteapta la un nivel foarte ridicat al asteptarilor din parte Hanului, in proportie de 94% bifand ca nivelul de satisfacere este foarte ridicat, o parte de 6% spunand ca nivelul de satisfacere probabil ar fi doar mare, si 0% restul raspunsurilor. 10. Cum vi se pare pregatirea personalului?

Cum vi se pare pregatirea personalului?

13%

12% Foarte buna Buna Abtinere

33%

39%

Slaba Foarte slaba

3%

Pregatirea personalului a activat spiritul de criticism din persoane, astfel, rezultand : 39% o parere buna, 33% o pregatire slaba, 13% afirma ca ar avea o pregatire slaba, 12% afirma ca ar avea o pregatire foarte buna, dar se observa si 3% abtineri. 11. Ce obiective credeti ca ar trebui valorificate in acesta unitate?

Ce obiective credeti ca ar trebui valorificate in acesta unitate?

2%

20% 48%

Traditiile Petrecerile Muzeul

30%

Altele (gastronomia)

Obiectivele pe care ar trebui sa le valorifice unitatea au fost caracterizate astfel: 48% traditiile, 30% petrecerile, 20% muzeul, 2% s-a aratat mentionata separat gastronomia. 12.Sexul

Sex

16%

M F

84%

Intr-o proportie de 84% au fost chestionati barbatii, si intr-o proportie de 16% au fost chestionate femeile. Modul de chestionare a fost aleatoriu.

13.Varsta

Varsta

20% 30% Intre 18 -25 Intre 25-35 18% Intre 35-45 Mai mare de 45 32%

14.Nivelul financiar

Nivel financiar

20% 32% Intre 500 - 1000 Intre 100-1500 Mai mult de 1500 48%

In timp ce mediul urban este receptiv la nou,

la schimbare, mediul rural este

conservator, conservand un nucleu de spiritualitate. Din fericire, in satele romanesti se pastreaza, de secole, nealterate traditiile si obiceiurile. 3.2.3 Propuneri de valorificare Pentru a valorifica toate elementele ce sunt cuprinse in interiorul Hanului Ancutei s-a efectuat cercetarea de mai sus, astfel, rezultand urmatoarele concluzii privind aceasta optiune. In primul rand apar pe primul loc traditiile cu un procentaj foarte mare, iar din punctul meu de vedere cred ca acestea sunt principalele obiective ce ar trebui scoase in evidenta unitatii. Prin traditii si obiceiuri oamenii percep totul ca si cum este dedicate intr-un totul.

Trebuie sa se faca mult marketing pe seama acestui subiect si trebuie facut public peste tot in lume despre traditiile noastre. In al doilea rand petrecerile sunt cele care aduna la un loc tot felul de oameni, straini, romani, de diferite nivele sociale, care pentru o unitate turistica ei sunt doar client, si trebuie tratati ca atare. Petrecerile sunt puse in vizor prin promovarea acestora de sarbatori, ocazii special, si prin oferte de petreceri. O a treia modalitate de valorificare este muzeul pe care il detine Hanu Ancutei. Acesta este principalul punct de atractie al turistilor straini care ar plati o suma buna de bani pentru a vedea toate frumusetile pe care aces than le gazduieste. Prin intermediul tuturor obiectelor de decor si a amenajarii localului se poate crea o imagine impresionanta despre ceea ce reprezinta hanu Ancutei. Din perspectiva mea cred ca ar mai trebui valorificate si alte obiective precum: gastronomia unica in zona Neamtului, beciul plin cu bunatati si nemaipomenita vinoteca. Acestea impreuna formeaza un trio impecabil cu privire la unicitate si originalitate. Cu un marketing mai accentuat se poate face dintr-o unitate turistica comuna, o unitate turistica unica. Multe din traditiile romanesti au ramas fara continut in mediul urban, dar s-au pastrat aproape intacte in mediul rural, dand un farmec aparte atmosferei din diferitele perioade ale anului sau cu ocazia anumitor evenimente firesti care au loc in viata unui om (sarbatoarea primaverii, sarbatoarea pascala, sarbatoarea nasterii Domnului, sarbatoarea anului nou, botezul, nunta, etc). Cultura si traditiile romanesti reprezinta un tezaur de mare pret pe care l-am mostenit din generatie in generati, pe care trebie sa-l pretuim, ne reprezinta si trebuie sa-l facem cunoscut in lume prin valorificare. Turismul rural poate contribui la schimbarea imaginii Romaniei in lume, prin contactul turistilor straini cu etnocultura si ambianta naturala si ospitaliera a satului romanesc.