,.

.-

-,

~t.
ISTORIA SEC. XX - EUROPA
# Tematica

~. dr. Adrian

NICULESClJ

de curs - desflsurator

l. Introducere in ideea de Europa si de civilizatie europeana. Europa - notiune cu geometrie variabila. Explicatii. Europa - un ansamblu de valori, nu 0 realitate geografica. Ingredientele civilizatiei europene: redescoperirea antichitatii clasice, prin Renastere, valorile individuale descoperite de revolutiile burgheze olandeza, engleza si americana, patrimoniul Luminilor si lansarea ideilor drepturilor omului si ale tolerantei, ridicarea acestor valori la nivel de concepte universale prin Marea Revolutie Franceza, din care se naste cultura politica liberal-democratica, raspindirea acesteia pe tot continentul prin Revolutia dernocratica de la 1848. Civilizatia laica si democratia - marile noutati aduse de Europa. 2. Reflexii asupra secolului si asupra diferitelor raportari cronologice. Secolul XX intre virsta a extremelor si secolul eel scurt - "1918-1989 (Eric Hobsbawm) si Razboiul civil european 1914 - 1991 (Ernst Nolte) sau de la Sarajevo (1914) la Sarajevo/Belgrad
(199512000));
I

Epoca 1900 - 1914. Europa sfirsitului de Belle Epogue, Marile Imperii si problemele puse de ele, fata cu state Ie nationale si cu aspiratiile naponalitatilor din interiorullor. Lupta lor. Preparative de razboi, Trezirea Rusiei din arnorteala (1880-1914). Rusia - a V-a putere mondiala. Reformele lui Stolypin zguduie vechea Rusie. Rusia pe calea unei lente democratizari / dez-absolutizari: Revolutia din 1905, Rusia Dumelor (I-V). Reforma agrara transforms Ucraina in grinar (cemoziomurile), Bursa cerealelor - la Kiev (dupa 1918 - la Chicago!) Experimentari de razboi in vitro. Razboaiele balcanice (1912-1913, cu antecendentul Italo-turc din Libia, 1911, pe fondulunui Imperiu Otoman zguduit de revolutia liberala a Junilor Turci, 1908). Rolul si pozitia Romaniei. Franta: problema coloniala, politica externa (sistemul Delcasse), despartirea Statului de Biserica (legea Emile Combes, 1905) politica de aliante: Antanta vs. Tripla intelegere. Germania: 0 democratie sociala avansata si, totodata, autoritara, Japonia: absolutisrnul modemizat si militarist. Cele trei puteri emergente: Rusia, Germania, Japonia, se pregatesc de infruntare. 3. 1914-1920. Razboi si pace. De la Mama la Versailles. Primul razboi mondial, un razboi ne-ideologic, Intre egali d. p. d. v. moral. Sistemul de pace instituit la Versailles. Rezolvari sau germenii sfasierii ulterioare? Analiza. Cazul diferit al Germaniei de eel al AustroUngariei multi-nationale, dezmembrate, eu Ungaria, "vaduva unica" a Imperiului. Nedreptatile sistemului Versailles: Cehoslovacia (primeste nejustificat regiunea sudeta) si Germania (despagubirile inrobitoare), singurele pentru care se potriveste, Micronationalisrnele, Rusia in revolutie: rev. demoeratiea din Februarie, momentul liberal-socialist, caderea tarismului, puterea Dumei, republica [Rusia - cea mai libera tara, scria Lenin, in iulie, 1917; experienta social-democrata Kerenski; curente si partide politice rusesti: PSDMR (bolsevicii, minoritari si mensevicii, majoritari) = social democrati cu discursul adresat muncitorilor, "eserii" socialistii revolutionari, S.R. (Kerenski) = social-democrati cu discursul adresat taranilor, "cadetii" constitutional-democrati, K.D.(min de ext., istoricul Miliukov) =liberalii, "octobristii" - Uniunea de la 17 oetombrie, partizanii "chartei" tarului din 1906 = conservatori] vs. rev. totalitara din Octobrie, 1917. Interesul german. A V-a Duma si asasinarea democratiei ruse [5 ian 1918, cifre; bolsevicii minoritari - 168 din 707; Lenin, cu ajutor german, 0 inchide dupa 24 ore; cele 4 hotariri (anularea tutruror deeretelor bolsevice, reforma agrara soc-rev., impartirea eu uzufruct, nu proprietate; alegerea presedintelui Rusiei, proclamarea Rep. Dem. Fed. Ruse. Sfirsitul violent, pentru 71 de ani, al experimentarii democratiei in Rusia). Analiza. Bolsevicii omoara Revolutia (Filippo Turati, liderul socialistilor italieni, in Corriere della Sera, novo 1917). Fractura dintre socialisti: reformisti vs. maxirnalisti, deveniti comunistii totalitari. Utopia la plltere: Instituticnalizarea comunismului - razbunarea Kaiser-ului! N asterea primului stat totalitar: noua forma de ancien regime. infiintarea Internationalei a Ill-a. Rupturade socialisti. Aparitia, la cornanda, a partidelor comuniste (1919-21). 1918-19: Tentative bol~eviee de revolutie, rnondiala (espartakistii din Berlin, Bavaria, Ungaria lui Bela Kun - 133 de zile martie, rnartieiunie 1918, Slovacia - Presov, iun-iul. 1919). Cazul Rusiei sperie soeial-democratia germana - v.

,"

Nolte- care salveaza, astfel Gennania de bolsevism. Sterna URSS - un adevarat program de expansiune. Defectiunea rusa, 0 drama, dar si 0 sansa pentru Romania. Victoria nationalitatilor si punctele lui Wilson: Romania mare, Polonia, Yugoslavia, Cehoslovacia, Finlanda, Tarile Baltice, noua Turcie kemalista, laica ~i nationalista (de la tratatul de la Sevres, 1921, singurul din Sistemul Versailles ne-aplicat, la tratatul renegociat de la Lausanne, 1923 ~i curatenia etnica contra grecilor anatolieni - katastrofis - venita dupa genocidul armenilor, din 1915) etc. Harta Europei dupi Versailles - Europa cea mai justi. Harta cea mai apropiati posibil de realitatea etnici.

4. 1920-1939. Europa interbelica. Liga Natiunilor (1920): pacte, crize si tratate internationale (Rapallo - relatii Germania-URSS, 1922, pactul Briand-Kellog de interzicere a razboiului - (928). Romania cataratoare a ordinii interbelice: rolul lui N. Titulescu, de doua ori presedinte al Ligii Natiunilor (1930-31). Mica Intelegere (1921) si geneza ei (criza Burgenland-ului), intelegerea Balcanica (1934; tara Bulgaria). Redresarea post-belied, Criza economica - 1929-33. Mizeria Germaniei de la Weimar. Regimuri politice. Revizionisti (Ungaria, Italia, Grermania) si antirevizionisti. Laminarea liberal-democratilor. Reducerea disputelor la rudimentara contrapunere dintre comunisti si fascisti (modelul ideal: Spania) face jocul dusmanilor democratiei. Diferente si asemanari intre fascism si comunism. Extremismul de stinga (regimurile totalitare), extremismul de dreapta (regimurile de dictatura) si cazul singular al nazismului ca alianta dintre sistem dictatorial si crima de drept comun. Extrema dreapta - doar 0 reactie la extrema stinga (v. E. Nolte)? Asaltul totalitarismelor si al dictaturilor: Lenin, Stalin, Mussolini, Hitler, Franco. Guvernari autoritare: Polonia lui Pilsudski si Portugalia lui Salazar (1926). Fragilitatea, dar si auto-perfectibilitatea democratiei interbelice (Vlad Georgescu). Fragilitatea si fragilizarea democratiei si in tarile avansate: miscarile de extrema dreapta: crucile de foe din Franta, legionarii din Romania, rexismul belgian, partidul nazist englez, franchistii spanioli, ustasii croati, etc. Regimul sovietic. Analiza: Cazul Lenin, revolta de la Kronstadt si NEP-ul! Se putea iesi din comunism "u:~or", in maniera "soft"? Comunismul ajunge la ruptura inca din primii ani (1921); Oar sistemul iMa precedent inventat ii permite sa supravietuiasca si sa se extinda mult dupa atingerea punctului de fractura! Testamentullui Lenin: impiedicati-l pe Stalin. Organizarea terorii: Djerdjinski si nastere CEKA, NKVO, KGB. Primii 10 ani, mai relaxati Cazul Trotski - ultima expulzare (1929). Boris Suvarine (18951984), Panait 1strati (Vers l'autre flamme, Retour d'U.R.S.S.si Soviet - 1929)- si denuntarea comunismului de la stmg~ cea mai credibila, cea mai periculoasa pentru adversar. C'md tentativa de impunere a utopiei devine crima: Stalinismul - de fapt, singurul comunism autentic. Asasinarea lui Kirov. Marile epurari (1935-39): Jagoda, Bena. Foametea dirijata din Ucraina - razbunarea impotriva kulacilor (chiaburi) improprietariti de Stolypin. Divortul absolut dintre retorica si realitate caracteristica generala a comunismului. URSS, "singura tara neatinsa de criza 1929-33"? In realitate, disparitia banului, revenirea la troc si canibalism. Aprecierilor bolsevicilor despre starea Rusiei (1918, 1930, 1941, 1950). Razboiul civil spaniol (1936-39) - nasterea razboiului ideologic: lupta intre dictatura si libertate. Exceptia: rezistenta democratiilor in Est, in Cehoslovacia si Romania pina in 1938. Autoritarismul monarhic in Bulgaria (dupa 1923 si 1934), Yugoslavia (dupa 1929), Romania (post 1938). Problema antisemitismului. 1939: Papa condamna nazismul ~i comunismul, dar la comunism se inseala: nu este extremul modernism. ci noul feudalism! Cifrele dezvoltarii (venit/cap. loc.) in 1938: Turcia - 56$, Grecia - 69 $, Bulgaria -76$, Yugoslavia - 84$, Romania - 94$, Ungaria si Italia - 100 $, Cehoslovacia - 120$, Franta - 270$ 5. 1939-1945. AI do ilea Razboi mondial - un razboi ideologic. Premize: Militarizarea Ruhr-ului (1935); Anschluss-ul - consens national, vechi vis de la 1919: 11 martie 1938; in Austria, la salutul nazist, bratele se ridica mai sus; Axa Roma - Berlin - Tokio. Acordul de la Munchen (30 sept. (938) si salvarea pacii prin dezmembrarea Cehoslovaciei (intii Sudetii, la 1 Oct., apoi toata tara - martie 1939; pozitia de prietenie a Romaniei; proclamarea Slovaciei independente pro-hitleriste, cu Mons. Tiso - 14 martie 1939); ocuparea Albaniei de catre Italia (aprilie 1939). Pactul germano-sovietic, 23 aug. 1939. 1 sept. 1939 - inceputul razboiului, Pretextul Gdansk/Danzig. Ocuparea Poloniei quasi-simultan de catre nernti si de rusi (17 sept.). Operatiuni
2

-I
,

militare. Drole de guerre. Capitularea Frantei. Ocuparea Parisului, de Gaulle la Londra (18 iunie 1940) si Franta Libera. Batalia pentru Anglia (aug - oct. 1940). Ambiguitatea d.p.d.v. moral a taberei democratice, anti-naziste (adulterata de alianta cu simbolul lnsusi al totalitarismului - Rusia lui Stalin), fapt ce a pus tragic a ipoteca dupa razboi. Dar se putea cistiga rara Stalin? Problema Shoah-ului si unicitatea acestuia. Interventia SUA (1941). Ratarea unei ocazii: esecul tentativei de asasinat a lui Hitler (20 iunie 1944 - yon Staufenberg), etc. Eliberarea americana vs. ocupatia sovietica, Implicatii, Sfere de influenta dar doar pina la tenninarea razboiului (Yalta). Gresita intelegere a Yaltei. 6. 1945-1948. 0 lume In schimbare. Satvarea democratiei in Occident. asasinarea ei in Est. Cazurile: ltalia (si Trieste), Franta, Grecia vs. Romania, Cehoslovacia, Polonia, Bulgaria, etc. Tito, de la dogma la schisma. De ce nu a fost posibil, imediat dupa 1945, un razboi al Lumii libere impotriva lui Stalin. Accentuarea tendintelor catre stinga, peste tot. Victoria democratilor in primele alegeri din Est (Ungaria - Ferenc Nagy, Cehoslovacia - Benes), avertisment pentru Rusi, care nu mai tolereaza aceasta in Romania (Maniu) ~i Polonia (St. Mikolajczyk). Europa divizata. Blocada Berlinului (1948-49). Caderea cortinei de fier (Churchill, discursul de la Universitatea, din Fulton, SUA, 1946). Procesele anticomunistilor democrati: agrarianul (Uniunea Agrara Bulgara, de stinga) Nikola Petkov, in Bulgaria (executat in sept. 1947), Maniu in Romania. Prelati rezistenti din spatele Cortinei de Fier: cardinalul J. Mindszenty in Ungaria, card. Beran la Praga, card. Wyszynski, in Po Ionia, card. Aloys Stepinac, in Croatia - Yugoslavia - 1946, episcopul viitor cardinal Iuliu Hossu, in Romania etc). Indepartarea comunistilor din guvernele occidentale (1947). Problema frontierelor: cazul Oder-Neisse. Deplasari de populatie (Silezia, Sudeti, Prusia Orientala, Istria-Dalmatia, exodul evreilor spre Israel, etc.) 7. 1949-1956: glaciatiunea: de la explozia nucleara so vietica la revolutia din Ungaria. Echilibrul nuclear - un avantaj? Proliferarea regimurilor comuniste la umbra bombei atomice. Sistemul linistii cimiteriale sau at incremenirii (I). Pacifismul interesat. Tiers-mondismui ca forma a anti-occidentalismului. Seductia comunismului: Tovarasii de drum (sau utilii idiotisl), In Est (tip Groza, Sadoveanu), sau Vest (tip Sartre) si Pelegrinii politici prin URSS (v. antologia lui Paul Hollander). Apelul pacifist de la Stockholm (1952). Pregatea URSS un razboi? Riposta occidentala - cazul Albaniei (1949). inceputul dezvoltarii exponentiale a lumii occidentale. Moartea lui Stalin, Spiriul de la Geneva, primul dezghet, si Congresul XX al PCUS. Denuntarea crime lor stalinismului. Gulagul si Universul concentrationar din Est. Procesele staliniste contra comunismului national (Slanski ~i Arthur London, in Cehoslovacia, Laszlo Rajk, in Ungaria, L. Patraascanu, In Romania). Primele crapaturi. Un inceput at sftrsitului? Grevele de la Praga (1952), Revolta de la Berlin - 17 iunie 1953, Miscarile din Polonia (venirea lui Gomulka, oct. 1956) si Revolutia Ungara din 1956; Exceptia retragerii sovietice din Austria si a Tratatului de Stat din mai 1955, ce-i aduce libertatea (exemplu rau: pentru. Ungaria!). Experienta exilului in Europa (Rusia, din 1918, Germania, din 1933, Spania, din 1939, Italia, din 1922, Franta, din 1940, Europa de Est, din 1940/1948-1989); 8. 1956 - 1968: Decolarea Occidentului. Nasterea CECA (1950) si a Pietei Comune (Roma, 1957). Stabilizarea comunismului in Est. Lini~tea cimiteriala sau stagnarea (Ill. Ridicarea Zidului Berlinului (13 august 1961). Ich bin ein Berliner! (Kennedy). Debarcarea lui Hrusciov (1964) inceputul "cenu~iului" brejnevian- stagnarea. Franta lui de Gaulle si a celei de-a V-a republici, a razboiul din Algeria, a acordurilor de la Evian (1962), si a celor ,,30 de ani gloriosi' (1944-74). Nationalizari si-n Occident. Swinging London - Anglia laburista, a nebunilor ani '60,ai Beatelss-ilor si ai primelor rochii mini. Pilula anticonceptionala si inceputurile revolutiei sexuale. Schimbarea rolului femeii. 1968 -ui din Franta si ltalia. Omul pe luna (1969) si legendarul Werner yon Braun, directorul NASA, fostul parinte al rachetelor VI si V2 ale lui Hitler. Germania - de la mizeria neagra a "anului 0", din nou la statutul de mare putere cu crestin-democratii lui K. Adenauer (1949- 63), Erhardt (parintele refacerii economice sub Adenauer si succesor al acestuia la Cancelarie, 1963 - 1966) si Kiesinger, cu "grosse coalition" CDU-SPD (1966-69), la revenirea in forta a SPD, cu Willy Brandt, dupa congresul de-marxizarii de la Bad Godesberg (1959). Italia boom-ului economic, si al centrului-stinga al lui Aldo Moro. Rusia lui Brejnev, a
3

lui Saharov si Soljenitsin. Criza cubaneza (1962) si pericolul unui al III- lea razboi mondial. Criza sovieto-chineza (1958-1969 - ciocnirile de pe Arnur). Devieri In Est: Romania primului Ceausescus (1965 -(971) si Cehoslovacia lui Dubcek. Invazia sovietica si sufocarea primaverii de la Praga (1968-69). Esecul socialismului cu chip uman. Victoria socialismului real. Reactia prompta a Lumii Libere salveaza, probabil, Romania. Sovieticii nu tolereaz~ devieri spre dreapta fexceptie - Iugoslavia). doar. cel mult. spre stmga (Albania). lnvatamintele crizei cehoslovace pentru Ceausescu. Laceratiile partidelor comuniste (Italia, Franta). Relansarea socialismului autonomist reformist si anti comunist (Germani a, Franta. ltalia). 9. 1969-1980. Lini~tea cimiteriala sau imobilismul ([II), De ia invadarea Cehoslovaciei la naterea Solidarnosc. Regimul ,,normalizarii" din Cehoslovacia lui Husak. Edward Gierek: Polonia "cresterii pe datorie", de la bunastare relativa la criza. ImobiIismul gerontocrat brejnevian. Alegerile sub comunisti - 0 analiza. Mono-partitism (URSS, Ungaria, Romania) sau pseudopluripartitism (DDR. Polonia, Bulgaria), doar 0 problema de forma. Lista, oricum, era unical National-comunismul (comunismul fascistizant) si neo-sta1inismul celui de-al doilea Ceausescu. Era disidentei: Soljenitsin zguduie lumea cu Arhipelagul Gulag. Charta '77, miscarea Goma, Polonia 1970 si 1976, nasterea K.O.R. si a Universitatilor volante, Premiul Nobel pentru Soljenitsin - literatura (1972) si Saharov - pace (1975). Criza petroliera (1973-74) incetineste vremelnic cresterea exponentiala a Occidentului. 1970-80: avintul miscarilor comuniste, pe fundalul mobilizarii impotriva loviturii militare a lui Pinochet, din Chile (sept. 1973), al invadarii Ciprului de catre Turcia (1974), al decolonizarii portugheze (1974-76), al infringerii americanilor In Vietnam si Cambodgia (1975), al tranzitiei la democratie In Europa de Sud. Portugalia (Revolutia de la 25 aprilie 1974), Grecia (iulie, 1974), Spania (1975-77): alegerile municipale din 1975 si cele legislative din 20 iunie 1976 in Italia, programul comun socialo-comunist din Franta etc .. Acordurile de la Helsinki (1975)pro si 'contra. Triumful blocului sovietie? Principiul dominoului: Ainca (Guineea-Bissau - 1973, Etiopia -1974, Angola si Mozambic - 1975-76), Asia (Vietnam, Cambodgia, Laos); Euro-comunisinul (Italia, Spania, Franta). Italia: cazul asasinarii lui AIdo Moro (1978). Jimmy Carter relanseaza ideea drepturilor omului (1976). Alegera Papei loan Paul II (oct. 1978), primul polonez din istoria catolicismului si primul strain dupa 400 ani. Papa primit triumfal in Polonia: 1979. Largira progresiva a CEE. De-marxizarea partidelor socialiste pe modelul S.P.D. (Craxi -Italia, Soares - Portugalia, Gonzales - Spania, Mitterrand - Franta, Papandreu - Grecia). Impactul Noilor filozofi (B.-H. Levy, Andre Gluksmann etc) si rastumarea perceptiei comunismului in Franta si-n lume. Anticomunismul de stinga - eel mai de temut: Tardiva legitimare intelectuala a anticomunismului (la fel de salutar si de actual ca si anti-fascismul), ambele, conditii sine-Qua-non ale democratiei. 0 realitate interesanta: Transformarea multor fosti maoisti, neo-stalinisti, comunisti, fosti '68-isti etc. in democrati autentici: cazul ziarului Liberation (P s)."Noii filosofi~ ersonalitati ca Yve Francois Furet, E. Leroy Ladurie, Annie Krieg .e c. ectricianu ec a esa, cordurile de la Gdans SI e: puncte (31 august (980): prima legiferare a d ptului la greva din lumea comunista. Legalizarea celui dintii sindieat independent dele ti eaza fla ant u re ce retindea ca ac oneazl1 in interesu1 celor ce muncesc ( ~ ""~ Jv w .~ GA., k'('')woA\I\I 10-11. 1981 - 1991: Lumea comunis - m~titi I sfirsi lui: de a ~otidarnosc la--'c'KOert!h "/ Zidului Berlinului si Ia Revolutia Romana (1989), apoi la dezmebrarea URSS (1991). Cresterea si sufocarea Solidamosc (1980-81), primul sindieat liber dintr-o tara comunista, Criza eurorachetelor: apelul lui Helmut Schmidt (20 sept. 1979) catre americani de a restabili echilibrul rupt de sovietici prin instalarea rachetelor SS-20 (1978-79). Alegerea lui Ronal Reagan (1980). Criza diplomatilor americani in Tran. Initiativa de aparare strategica a lui Ronald Reagan - umbrela nucleara - dupa 40 de ani, primul ac de cojocul rusilor (1981). URSS - Imperiul Raului - 0 realitate! Contestatiile violente ale pacifistilor manipulati de Moscova, din Germania si din restul Europei. Psihoza nucleara: filmul The Day after. Sehimbarea de atitudine a SPD. Stinga la putere dupa 23 ani in Franta: Alegerea lui Fr. Mitterrand (10 mai 1981). Restabilirea unui echilibru. Aportul lui Mitterrand la instalarea euro-rachetelor in Germania: discursul din Bundestag (1983) si renuntarea la maximalism in Franta: demiterea guvemului Mauroy si numirea lui L. Fabius (fev.1983). Polonia: Arestul lui Lech Walesa (1981-83), greaua vizita a Papei (iunie, 1983). Lech Walesa, premiul Nobel pentru pace 1983. URSS: Moartea lui Brejnev (nov. 1982). Disparitia treptata a "gerontilor" ideologul Suslov responsabil cu partidele comuniste din tarile din est (1982), vechiul bolsevic Arvid Pelshe (1983), Boris Ponomariov, responsabilul eu partidele comuniste occidentale ( etc. Festivalul decrepitudinii:
4

-I
I
, -1

I I

Andropov - un reformist care nu reformeaza (nov. 1982- fey 1984), Cernenko (fev.1984 - martie '85) si revenirea 1a glaciatiune. Mini-razboiul rece si ruperea negocierilor Est- Vest( 1983-85). Gorbaciov ante-litteram (calatoria in Anglia, sept. 1984)~ Alegerea lui Gorbaeiov (martie 1985). Reluarea negocierilor de la Geneva (nov. 1985). G. Konrad si (re- )iansarea controversatului conceptului de Europa Centrala (1984), justificare / pretext de iesire din eomunism (din care insa Romania este exclusa) si de integrare in Europa (de aici, pe scheletul asociatiei de cooperare regionala AlpeAdria, se naste, in 1988, Trilaterala Central Europeana Austria-Ungaria-Italia largita ulterior si devenita Initiativa Central Europeana; de aiei si grupul Visegrad, ce tinda sa acrediteze ideea, doar partial adevarata - si carn egoista!- a unei Europe de Est eu doua viteze). Moarte ultimului stalinist: Enver Hogea, din Albania (1985), unnata de Ramiz Alia, un alt reformist care nu reformeaza: . In Occident/ era greilor: Margareth Theatcher (1979-1991), Helmuth Kohl (1982-1998). Reagan (1980-1989), Mitterrand (1981-1995), Papandreu (1981-1996), Gonzaies (1982-1996), Bettino Craxi (1983-1987, eel mai longeviv guvem italian), papa loan Paul II (1978 - 2005). Revenirea la privatizari, Revirimentul liberalismului (dat mort in anii '60-70!). Contrastul Est - Vest la apogeu: maxima libertate si prosperitate din istoria omenirii vs. maxima opresiune si mizerie. Dupa 1980 graduala liberalizare in Est, anomalia romaneasca: Romania de la sub medie (1950-60), la peste medie (1964-71), inapoi la medie (1971-83), si din nou, gray sub media larilor comuniste (1983-89). Mizeria ceausista: regimul neo-stalinist, national-comunist, al cultului personalitatii si al penuriei. Independenta flira diferen@>, dupa celebra formula a lui Vlad Georgescu. Ascutirea contradictiilor, Clochardizarea Romaniei (el,e Mende, Nov. 1985) vs. Ungaria, baraca cea mai vesela din lagarul comunist. Nationalismul. ultimul recurs si alibi al comunismului. Intetirea disidentei romanesti: Minai Botez, parintele Calciu, Doina Cornea, Radu Filipescu, Dorin Tudoran, Gabriel Andreescu. Scrisoarea "celor sase": Silviu Brucan, vector al demolarii ceausismului. Romania in contra-tendinta. Rusia: primavara gorbacioviana (dar si Cemobil, utima secretomanie - 1986!) si alegerile semi-libere din Martie 1989. 1989 - annus mirabilis. Destinul lui Sacharov; de la fiu de intelectual burghez rus la mare fizician sovietic, de la disident persecutat la deputat al poporului si constiinta a Rusiei, condus la monnint de Gorbaciov in chiar ziua masacrului de la Timisoara (17 Dec. 1989). Polonia: repunerea in sa, la sugestia lui Gorbaciov, a Solidarnosc. Masa rotunda si zdrobitoarea victorie a Solidarnosc la alegerile semi-libere din iunie 1989. Caderea zidului Berlinului (9 Nov. 1989), Revolutia de catifea de la Praga (17 Nov. 1989, Havel, detinut politic pina-n iunie, ajunge presedinte la Palatul Hrad, pe 29 Dec. I), trezirea Bulgariei - tara tara disidenta - si debarcarea lui Todor Jivkov, lider din 1954 (10 novo 1989)! Alianta de facto ruso-americana (Malta, 1 dec. 1989). Revolutia Romana de Ia 22 Decembrie 1989. Ultimul bastion al comunismului est-european cade. Lenta refacere a Europei Unite. Rolul intelectualitatii in caderea regimurilor eomuniste (cazurile Havel, Blandiana, Botez, Sacharov, Geremek, Rajk jr. etc). Rolul exilelor democratice si al postului de radio Europa LiberalLibertatea in caderea comunismului. Ni rouges, ni morts -libres!. 1989 - noul 1848! De Danzig (1939), la Gdansk (1980 - 89) - Adevaratul sf3r~it al celui de-al H-Iea Razboi mondial. 12. Perspective europene post 1989. Difieila trezire. Puciul de la Moscova (18-21 aug 1991), ultima zvicnire a totalitarismului comunist: dezmembrarea URSS (decembrie 1991), ultimul imperiu. Sfirsitul scurtei ere Gorbaciov. Cazul Eltsin: de la ultra-perestroikist (1987) la presedintia Rusiei (martie 1989), la rolul de co-gropda> (alaturi de Gorbaciov) al imperiului sovietic. Nasterea CSI (Alma Ata, 1991). Lupta lui Kohl si Genscher pentru unificarea Germaniei, in NATO (2 Oct. 1990). Desfiintarea pactului de la Varsovia (1990). Desfiintarea CAER (1990). Redefmirea Comunitatii Europene. De la Comunitate la Uniune. Acordul de la Maastricht (1992). Greutatile Oecidentului si criza anilor '90. Era Eltsin (1991-1999). 1989-1999: Copilaria democratiei in Est; stigacii si derapaje. Cazul Romaniei (cnu ne vindem tara!, noi muncim nu gindim!, mineriadele, etc). Societatea civila ca ansarnblu al cetatenilor constienti de drepturile si de libertatile lor, exercitate in cuno~tint4 de cauza. Societatea civila, de la atomizarea si insularizarea pre-decembrista, la recompunerea post-Revolutie. Prima alternanta dernocratica la putere in Romania, din 1937 incoace: Emil Constantinescu presedinte, Revenirea fostilor comunisti reformati la putere in Polonia (1995), si Ungaria (1998). Acordul de la Amsterdam (1997). Integrarea Europeans a tarilor fostului bloc sovietic. Lungul (dar sigurulO drum catre Europa Unita si catre NATO: reuniunea de la Madrid (1997) si anuntarea largirii NATO la Polooia, Uogaria, Cehia (1999). Criza yugoslava invenineaza si insingereaza Europa (1991-2000): doua greutati, doua masuri (Serbia vs. Croatia si musulmanii
5

bosniaci). Criza Kossovo, primul bombardament si razboi ne-declarat din istoria NATO: contra R. F. Yugoslavia, martie - iunie 1999. In Occident, un nou val soci al-democrat, dupa deceniul si jumatate de centru-dreapta: Tony Blair (1997), Lionel Jospin (1997), Schroder (1998); Portugalia (1998). In Italia, post-comunistii la putere, pentru prima oara din 1947: mai 1996, cu Prodi, D'Alema si Amato. Schimbarea garzii la Krempn; pleaca Eltsin, vine Putin (1 ian 2000). C~tre un nou inghet? certitudine: Rusia saraca, dar democratica, asa cum n-a mai fost niciodata in sitoria ei: alegeri libere, presa libera, libertatea cuvintului etc. Poate saracia compromite democratia? Criza cecena, Alegerea (24 septembrie 2000), din primul tur, prin alegeri libere, convocate de insusi semi-dictatorul Miiosevici, a lui V. Kostunica, presedinte democrat la Belgrad (mini-revolutia din 5 oct 2000). Catre o rezolvare rapida a crizei yugoslave. invap1tur~ si 0 mare sperant~: era dictatorilor s-a sfirsit. dictaturile nu mai tin. Si 0 alta certitudine: nu va mai fi niciOda~ ceea ce a fost. Vremurile vechi. ale comunismului. ale dictaturii. nu se vor mai intoarce nicicind Comunismul, a carui experienta (ca si fascismul) omenirea trebuia sa 0 faca, eel putin ca regim, e mort. Numai asa s-a putut afinna si impune cu putere solutia liberal-democratica, singurul antidot real la toate extremismele. Putem, cu mindrie, spune, parafrazind 0 vetusta, mult-abuzata, formula comunista, ca democratia a lnvins la erase si sate. In ciuda false lor casandre, si a pesimistilor de serviciu, cale de inters nu exista. Rapunile lui Fukuyama. Jean Francois Revel, de la pesimism (<<Comment les democraties finissent, 1983, La connaissance inutile, 1985) la optirnismul prudent (<<Revirimentul Democratiei), Globalizarea - un bine? Un rau? Creterea duratei medii a vietii cu 62% in tumea industrializatii (inclusiv Romania). de la 1900 p~ astAzi (<<Le Monde. 27 sept. 2000), indicatorul cel mai sigur si mai gr~itor. in ciuda tuturor dramelor. al imenselor si fM~ precedent. transformm in bine din sec. XX. 0 infinnare a tuturor previziunilor sumbre si un motiv de a privi spre viitor cu optimism. Parafrazind celebra expresie a lui Andre Malraux. cred c~ putem afirma si noi. cu tme: secolul XXI va fi democratic. sau nu va fi deloc!

Bibliografie generala minimala recomandata (obligatoriu, trei din cele patru titluri): . BARBER, John, R: ISTORJA EUROPE! MODERNE, de la sflrsitul cap. 10 (Cultura Europei industriale - 1848 - 1914) pp. 244 - 271, si de la ultima parte a cap. 11 (Era statului national: 18501914), pp. ~272- 309, pind la sflrsit (p. 547); (ed. princeps: Harper-Collins, 1993), Editura Lider, Bucuresti, 1998(disponibil in Biblioteca S.N.S.P.A.); BERNSTEIN, Serge & MIIZA, Pierre: ISTORIA EUROPEI. voi N CNationalismele si concertul european: 1815 - 1919), cap. 9 (Ciocnirea dintre nationalismeie europene si evolutia Europei dupa Razboi), pp. 299 - 325, cap. 10 (Marele Razboi si Europa Nanunilor), pp. 325 - 345) si, partial, cap. 8 (Revolutia culturala de la sfirsitul secolului XIX), pp. 284 -298, si voi. V (1919 1990), integral (Ed. princeps: Editura Hatier, Paris, 1981, revizuita, 1992), editie ingrijita de Ovidiu PECICAN, Editura Institutului European, Iasi, 1998 (disponibil in Biblioteca S.N.S.P.A.); BERNSTEIN, Serge & MILZA, Pierre, Istoria Secolului XX (capitolele des pre Europa), editia princeps - Editions Hetier, Paris, 1993, editia romana, Editura ALL, Bucuresti, 1998 (disponibil in Biblioteca S.N.S.P.A.); . CARPENTIER, Jean & LEBRUN Francois; ISTORJA EUROPEI (ed. princeps: Editura Seuil, Paris, 1990 - 1992), de la sfirsitul partii IV (1871 - 1914), Editura Humanitas, Bucuresti, 1997 (disponibil in Biblioteca S.N.S.P.A.)

Bibliografie orientativa specializats, pe probleme: CHABOD, Federico: Storia dell'idea d'Europa. Laterza, Bari, 1961; CONSTANTINIU, Florin: Doi ori doi foo saisprezecej a inceput mzboiul reee in Romania? EdituraEurosong & Book, Bucuresti, 1997; COURTOIS, Stephane (coord.) & Alii: Cartea Neagria Comunismului. Bucuresti, Ed. Humanitas & Academia Civica, Bucuresti, 1998; DREYFUS, Michel (coord.) LE SIECLE DES COMMUNISMES. Editions de l' Atelier, Paris, 2000; . FEJTO, F~s: Histoire des democraties populaires. vol, I - L'ere de Staline. vol 11Apres Staline. Editions du SeW!, Paris, 1992 . . FURET, Francois; TRECUTIJL UNEI ILUZII, ESEU DESPRE IDEEA COMUNISTA IN SECOLUL XX (ed. princeps: Editions Robert Laffont, S. A., Paris, 1995), Editura Hwnanitas, Bucuresti, 1996 HOBSBAWM. E. J.: SECOLUL EXTREMELOR. (ed. princeps: Londra, 1993), Editura Lider, Bucuresti, 1994 (disponibil tn Biblioteca S.N.S.P.A.); ISTORIA LUMll IN DATE. Editura Enciclopedica Romans, Bucuresti, 1972 KAPUCINSKI, Ryszard, Agonia Imperiului. Editura Nemira, Bucuresti, 1996 (disponibil in Biblioteca S.N.S.P.A.); LE BRETON, Jean Marie: Europa Centrals si Orientals (ed. princeps: Editura Nathan, Paris, 1994), Editura Cavallioti, Bucuresti, 1996 (disponibil in Biblioteca S.N.S.P.A.); LIDELL HART, B. lL: ISTORIA CELUI DE-AL OOll..EA RAZBOI MONDIAL. vall. I - II, Editura Lider, Bucuresti, 1998 (disponibil in Biblioteca S.N.S.PA) MICHNIK, Adam: Serisori din inchisoare si alte eseuri. Ed. Polirom, Iasi, 19.97; RETEGAN, Mihai: 1968 - Din primlvarl pinl in toamn!. Ed. RAO, Bucuresti, 1998 REVEL, Jean Fran~is: Comment tes d6mocratiesfinissent, Ed. Grassel, Paris, 1983; ,. REVEL, Jean F~ois: RevirimentuJ democratiei. Ed. Humanitas, Bueuresti, 1995; ROMANO, Sergio: 50 de ani de istorie mondialil. Editura Fundatiei Culturale Rom!ne, Bucuresti, 1999; SOULET, Jean Francois; Istoria comparatl a state lor comuniste. Ed. Polirom, lasi, 1998 (disponibil in Biblioteca S.N.S.P.A.). STUART HUGHES, H.: STORIA DELL' EUROPA CONTEMPORANEA (ed. princeps: Prentice-Hall Inc., Englewood Cliffs, N. 1., USA, 1961), ed. italiana: Rizzoli Editore, Milano, 1969. TANASE, Stelian: Miracolul Revolutiilor din 1989. Ed. Humanitas, Bucuresti, 1999 (disponibil in Biblioteca S.N.S.P.A.); . TAYLOR, A. J. P.: ORIGINILE CELUI DE-AL II-LEA RAZBOI MONDIAL. postfati de I. CIUPERCA, 246 p., Editura Polirom, Iasi, 1999 (disponibil in Biblioteca S.N.S.P.A.); mOM, Francoise: Stirsiturile comunismului, Ed. Polirom, 1&Si, 1996. WOLTON, Thierry: ROSU SI BRUN. RAUL SECOLULUI, Academia Civics, Bucu.resti, 2001 (ed. princeps: Ed, J; C. Lattes, Paris, 1999).

S.N.S.P.A. - Facultatea de Stlinte Politlce

Curs pentru anul I:
ISTORIA UNIVERSALA MODERNA SI CONTEMPORANA Istoria Europei see XIX-XX -

.-t.'"VJ:>r. Adrian NICULESCU

Co~

Tematica seminariilor: I. Seminar oreanizatoric. Cunoastere reciproca profesor-studenti, dlstribuirea temelor, comunicari blbliograflce, etc. IL Europa. 1900-1920. Belle Epoque, 1900-1914, Imperii si state nationale (incepind cu epoca 1848-1870). Constituirea celor douii tabere: Tripla Atlanta vs. Antanta. Etape. Prlmul ratbo! mondial, un razboi intre moralmente egali (nu tntre dictaturd si democratie, cum a fost al II-lea!). Principalele batalii: Frontul de Vest, Fontul de Est. Marea lovitura a Germaniei: defectiunea rusa prin favorizarea lui Lenin. Germania la apogeu (vara 1918), de la Marea Nordului la Marea Caspical Germania semneazd un armlstltiu, nu 0 capitulare, la presiunile autoritatilor civile democratice ale statului german (guv. Max von Baden), contra vointei Kalserului # a militarllor. Tarile Antantel - pustiite, Germanla, Austria intacte (de unde ideea despiigubirilor uriase). Conferinta de la Versailles # slstemul de organizare a piicii: Marele rol al principii/or nationalitatllor Jansat de presedintele USA, Wilson. Este ceea ce deseneazd cea mai corecta harta politicd a Europei, d.p.d. v. etnic ("entorsele" de la aplicarea prlnciplului: Austria - regiunea sudetilor atribultd Cehoslovaciei, Tirolul de Sud dat Italiei - st Grecia:, grecii din Turcla sint "aruncafi in mare" verltabila curatenie etnica; este unicul caz de renegociere a unui tratat din Sistemul Versailles: Tratatul de la Sevres, din 1920, cu Imperiul Otoman este inlocuit cu eel de la Lausanne, 1923, cu Republica Turcd a Iui Kemal Ataturk ).Constituirea Germaniei democratice, zisa de la Weimar: 1918-33
Bibliografie: BERNSTEIN & MILZA, Opecit., vol. IV, capp, 9 si 10, pp. 299345; util si cap. 8, pp. 284-298; BARBER, Opecit., capp, 10, 11 si 12, pp. 244-336; LE BRETON, Opecit., prima parte. CARPENTIER & LEBRUN, Opecit. pp. 343-400.

IlL Europa. 1920-1938. Periada interbelica - tarile. Tari noi si tari vechi. Comunismul institutionalizat (URSS) si nasterea fascismului si a nazlsmului; preludiile celui de-al II-lea razboi mondial. Totalitarism si dictaturi, plus cazul special al nazlsmului; Totalitarismul (regimurile comuniste - controlul total al societiitii, incepind cu desfiituarea economiei

I'

de pia(ii prin confiscare. dar $i cu conjiscarea pasapoartelor). Dictaturile (reglmurlle de extrema dreapta, tip Mussollnl, Salazar, Franco - dirijeazii, dar nu desflinteaza economla de pia(ii, $i, in general, lasii llberd, eel putin, iesirea din (arii; totusi, aceste reglmuri s-au auto-deflnit ca totalitarel), Singularitatea nazlsmului - dar # a legionarlsmului, a regimului Petain Franta sau Szalasi - Ungarla (ce aliazii 0 formii durii de slstem dictatorial "c/asic" cu crima impotriva umanitatii, de drept comun: antisemitismul). Toate aceste regimuri, in ansamblu, se con trap un putinelor democratii riimase (Franta, Anglia, Benelux, Tdrile Nordice, Cehoslovacia, Romania)
Bibliografie:BERNSTEIN & MILZA, op. cit., pp. 29-154 Le BRETON, op. cit., perioada interbelica, HOBSBAWM, op. cit., BARBER, pp. 336-380.

IV. Europa 1938-1948/49. De la preludille celui de-aIII-ea Riizboi mondial (Austria reunlta voluntar cu Germanla - Anschluss-ul., dezmembrarea in etape a Cehoslovaclei, etc), la razboiul cald # la razboiul rece. Allanta contra naturll Anglia # SUA cu Stalin! Bdtdlii principale: Frontul de Est, Frontul de Vest. Debarcarea in Sicilia # sfirsltul lui Mussolini (1943), debarcarea in Normandia (1944) sl inceputul sfirsitului: Conferintele Allatilor (Teheran, 1943, Mosco va, 1944, Yalta, fev. 1945, Potsdam, aug. 1945). Capitularea Germanlei. Comunistizarea zonel de ocupatie sovietica: Tranzitia, 1944-48: ciitre libertate si prosperitate, in Vest, sub scutul Planului Marshall, in Est, ciitre ocupatia sovieticii # totalltarlsm. Blocada Berlinului (1948-49) impusa de URSS. Nasterea Uniunii Europei Occ. - U.E.O. (1948), organism prea slab. Solutio: U.E.O. + USA+ Canada =NATO- 4 aprilie.1949.
Bibliografie: LE BRETON, op. cit., TAYLOR, op. cit., LID ELL HART, op. cit., CONST ANTINIU, op. cit, ROMANO, op. cit., BARBER, FEJTO, cursul predat.

V. Europa de Vest - 1949-1989. Saltul spectaculos al Occidentului, de la reconstructia postbelicd la boom-ul din anii 60 si la eel mai prosper si mai fiber tip de societate din istoria omenirii. Cazul Germanlei, al Frantei si al Italiei, distuse de rdzboi $i reniiscute di propria cenusa Reconstructorii: Adenauer, Germania Occ., 1949-63; Alcide De Gasperi, Italia, 1945-1954). Franta razboaielor din Indochina (1945-1954) si Algeria (1954-1962). Franta, Anglla $i alte state in fata decoloniziirii (1957-60-75). Rolul esential al ajutorului american $i al Planului Marshall. Nasterea slstemului de apiirare occidental: Uniunea Europei Occidentale (U.E. O. - 1948) sl NATO (1949). Reconcilierea franco-

germana (1963), cheie de bolta a Europei Unite. Nasterea organismelor viitoarei Uniuni Europene : de la Comunitatea Europeanii a Ciirbunelui ~i a Otelulul (CECO - 9 mai 1950), la Tratatul constitutiv, de la Roma, al Comunitatli Economice Europene (14 martie 1957,) la Comunitatea Europeanii # la Tratatul de la Maastricht (1992). Etapele liirgirii Comunitiitii Europene (de la Cei 6 , la Cei 9 - 1973, cei 10 1980, Cei 12 - 1986, Cei 15 -1995, Cei 25 - 2004, Cei 27 2007, perspective pentru Turcia si Croatia). Tarlle non-CEE pinii in 1989 (Austria, Suedia, Finlanda, Norvegia, etc), in Asociatia Liberului Schimb. Sfirsttu! dictaturilor din Vest (Revolutia Garoafelor - Portugalia, 1974, moartea lui Franco, Spania, 1975 ~i tranzltla pina la Constitutla democraticii din 1977, priibusirea dictaturii militare din Grecia prin criza cipriotii din 1974 si revenirea la democratle, cu Constantin Karamanlis). Personalitati ale Europei Occidentale: Adenauer, Churchill, de Gaulle, De Gasperi, Willy Brandt, Mario Soares, regele Juan Carlos, Adolfo Suarez, Mitterrand, Helmuth Kohl, Margareth Theatcher, Felipe Gonzales, etc. Viata politicii. Europa pe culmile progresului in cele trei decenii de dezvoltare neintrerupta (1945-1973). Contestatia politica din 1968 (Franta, Italia). Crizele petroliere din 1973 si 1979. Evolutia libertatiior, a moravurilor si a societiuii in anii 60-70-80, in paralel cu prosperitatea flirii precedent. Familii de partide (democrat-crestini, liberali, socialisti, comunisti, verzi, etc). Motivatiile crizei yugoslave posttitoiste. Catre lumea de azi. VI. Europa de Est - 1949-1989. Linistea cimiteriala. De la prima explozie nue/eara sovietica la prabusirea comunismului. Pe marginea prapastiei: echilibrul nue/ear si disuasiunea. Diviziunea Europei. Crearea Pactului de la Varsovia (1955) - 0 simplii formalitate. Marile contraste: Vestul in maxima prosperitate, Estul in opresiune si penurie. Crizele comunismului: Berlin - 1953, Revolutia ungara -1956, Praga - 1968, Solidarnosc- 1980. Acordurile de la Helsinki (1975), aparenta victorie a URSS (recunoasterea Liniei Oder-Neisse) si, desi se ajunsese la 0 paritate, reincepe reinarmarea sovietica. (rachetele SS-20 cu raza medie de actiune, 1976). Miscarea de dlsidentd (procesul AI. Sinlavski - Daniel, 1966, Soljenitsin, Sacharov, Pliush, Anatol-Nathan Sharanski, Iurii Orlov si "refuznicii" evrei din URSS, Charta 77 din Cehoslovacia, KOR - radacina Solidatitatii - Polonia, 1976, Miscarea Goma in Romania, 1977 etc.). Personalitatile Estului: Stalin, Hrusciov, Imre Nagy, Kadar, Dubcek, Lech Walesa, Vaclav Havel, primul ~i al doilea Ceausescu (1965-71; 19711989), Brejnev, Gorbaciov, lliescu, etc. Cazul special al Iugosiaviei lui

Tito. inceputul sfirsitutu; comunlsmului: politica drepturilor omului relansatii cu vigoare de presedintele USA, Jimmy Carter (democrat) sfatuit de consilierul siiu, flu! unul fost diplomat polonez; refugiat politic, Zbignew Brzezinski, "primul mare polonez" (1976-80), chiar inainte de Papa loan Paul II (1978) ~i de Lech Walesa (liderul So/idarnosc, din 1980). Riposta fema a lui Reagan: preconlzatul scut nuclear, ce pune in crizd, incluslv tehnologlcd, Pactul de la Varsovia si declararea URSS ca "Imperlu al Riiului" (1981). Anll '80: Riizbolul rece in "rezumat". Triumful libertdtll (Gorbaciov # "alinierea astrilor" USA - URSS, 19871997, Revolutiile din 1989 # priibuslrea regimurilor comuniste, cdderea URSS -1991)/ VII. Caderea comunismului 0980-1989/91). 1989, ca un nou 1848. Premlsele: criza rachetelor cu raza medie de actiune (1976-79) si preconizatul scut nuclear USA peste Occident ~i aliati (1981), izotlnd Rusia. Presedintia Carter (conslliat de amintitut fost refuglat polonez Zblgnew Bzezinski) si relansarea in forta a tematicii drepturilor omului (1976-80). Alegerea Papei polonez loan Paul II (1978). Victoria Solldaritatii in Polonia (1980-81). Fenomeul Gorbaciov. Manlfestatiilen libere de la Alma Ata si eliberarea lui Sacharov de la Gorki (1986) primele semne ale schimbarli lreversiblle petrecute in URSS. Alegerile semi-llbere di URSS, martie 1989: disidentii (Acad. Sacharov, preotul Gleb Iakunin, llderii miscarilor nationale, ca Gr. Vieru, Leonida Lari, etc., din Moldova) intra in legislativul sovietic - a treia camera, Congresul Deputatilor Poporului, voit de Gorbaciov. Primul premier non comunist dupa 1948 in Est: Mazowieckl, august 1989, Polonia: Prabusirea Zidului Berlinului -1989. Revolutia de catifea (Praga), Revolutia din Decembrie, Bucuresti. Itinerariul caderii com un ism ului: Moscova (venirea la putere a lui Gorbaciov, 1985) - Varsovla - Berlin-Est - Sofia - Praga - BucurestiTirana - si din nou la Moscova (victoria lui Eltsin asupra puciului comunist din august 1991, ce duce la interzlcerea PCUS si la dezmembrarea si la dizolvarea URSS - 25 dec.1991). Exceptia ungarii prabusirea nu are 0 data clar precizata, doar una coventionalii, 23 Oct. 1989, aniversarea lzbucnirli Revolutie din 1956 (tranzitia "soft", reforme).
Biblioqrafie (SEMINARIILE V, VI, VII.): FEJTO, op. cit., TANASE, op. cit., THOM, op cit., MICHNIK, op. cit., SOULET, op. ci t., ROMANO, op. ci t., WOLTON, op. ci t. , cursul predat.

Bucuresti, miercuri, la 14 III 2012