Eutanasia Dilema tragica Sinuciderea asistata medical a fost legalizata in statul nord-american Oregon pe 27 octombrie 1997.

De-a lungul primului an de functionare a legii, decizia de a solicita si de a folosi medicamente cu efect letal a fost luata de bolnavi incurabil a caror problema era, in general, pierderea autonomiei, nu teama de o durere insuportabila sau costurile de ordin financiar, inevitabile intr-o atare situatie. onitorizarea fenomenului a dus la concluzia ca nu e!ista nici o legatura intre optiunea de "a beneficia" de sinuciderea asistata medical si gradul de educatie al subiectului# nici situatia asigurarilor sale de sanatate nu s-a dovedit a avea vreun impact asupra deciziei. $ata cateva cifre care definesc acest prim an o 2% de persoane au primit prescriptii pentru medicamente cu efect letal o 1& au decedat in urma administrarii o ' au murit ca urmare a complicatiilor determinate de boala de care sufereau o 2 au ramas in viata si dupa 1 ianuarie 1999, data la care s-a inc(eiat monitorizarea o varsta medie a celor 1& pacienti care au murit dupa ce li s-au administrat substantele ucigatoare era de '9 de ani o ) dintre pacienti erau barbati o toti cei 1& erau albi o 1% dintre ei aveau cancer o monitorizarea nu a inclus intre parametri si pe cel religios. $ncepand de anul trecut, olandezii pot cere sa fie ucisi cu acte-n regula sau se pot sinucide linistiti ca nu incalca legea. Eutanasia tinde sa devina una dintre temele ma*ore ale acestui inceput de mileniu. +iecare are dreptul la opinie, dar este esential ca ea sa fie e!primata in "cunostinta de cauza". Si, cu totii, ar trebui sa ne gandim ca urmarile unui asemenea gest - definitiv, singurul care nu mai poate fi corectat - sunt inca foarte departe de a fi cunoscute. Democratia occidentala a invins, -ei mai europeni vor sa se sinucida conform legii .a 1/ aprilie 2///, Senatul olandez a adoptat legea privind eutanasia. O decizie care a venit dupa trei saptamani de la adoptarea de catre comisia ad-(oc a Senatului belgian a unui proiect de lege care dezincrimineaza partial eutanasia, vot obtinut dupa 17 luni de dezbateri, si aprobare a nu mai putin de ')0 de amendamente. Daca asupra esentialului, ceea ce inseamna deplina libertate a pacientului si a medicului, te!tele olandeze si cele belgiene sunt comparabile, ele difera insa in cateva puncte importante. 1roiectul belgian face distinctie intre bolnavii in fazele terminale si ceilalti pacienti, pentru care procedura va fi mult mai lunga. $n 2elgia, cererea de eutanasie trebuie sa fie "repetata si voluntara", in timp ce te!tele

olandeze se multumesc cu certitudinea medicala a unei "cereri voluntare si bine gandite". De asemenea, te!tul belgian spune ca este obligatoriu sa se scurga o luna intre cererea oficiala si actul eutanasiei, in timp ce te!tul olandez nu face nici o precizare. -el belgian nu prevede nimic pentru minori, in timp ce te!tul adoptat de 1arlamentul olandez prevede ca acestia pot opta pentru eutanasie incepand de la varsta de 1' ani fara acordul parintilor# de la 12 la 1' ani, ei trebuie sa aiba consimtamantul tutorilor. 1oate functiona Olanda ca un e!emplu3 $ntr-un recent articol din cotidianul belgian .e Soir sunt citate opiniile mai multor oameni politici si personalitati publice implicate in acest demers. 4eorges Dallemagne 5membru al 1artidului social-crestinilor francofoni6 insista asupra dificultatii de a legifera asupra unei situatii particulare, de fiecare data alta, asa cum este oricare sfarsit de viata. Starea de constienta, de e!emplu, poate fi apreciata doar intr-o maniera foarte subiectiva. $ntentia senatorului nu este de a-i refuza Olandei dreptul de legiferare, dar nu este de acord ca aceasta ar fi o cale de urmat7 8u se poate negli*a ca acest tip de legislatie contine un mesa* implicit indreptat catre persoanele vulnerabile si cele dependente, conform caruia n-ar depinde decat de ele sa-si ia adio. De cealalta parte a baricadei, presedinta 9sociatiei pentru Dreptul de a uri cu Demnitate 59D D6, :ac;ueline <erremans, spune ca un tabu a cazut7 Olanda functioneaza ca un e!emplu. E!perienta ei clarifica dezbaterile noastre. $ntelegem inclusiv diferentele ce decurg de aici7 increderea, net e!primata, pe care olandezii o investesc si o manifesta fata de medicii lor de familie. 7/= dintre decese au loc acasa si %/= la spital, ceea ce reprezinta un raport total invers fata de ceea ce se intampla in 2elgia. Se constata, de asemenea, ca o prima liberalizare nu a antrenat un "val e!ponential de moarte", ci a pus, mai degraba, in evidenta ca acest gest e!ista si ar putea fi legitim. -a situatie generala, se poate spune ca, de ambele parti ale frontierei, promotorii dezincriminarii se bucura de o larga sustinere populara. O anc(eta recenta demonstreaza ca )&= dintre olandezi sunt favorabili acestei legi, iar in 2elgia, un sonda* realizat la sfarsitul lunii martie de publicatia .a .ibre 2elgi;ue arata ca 72= dintre cetatenii intervievati au fost de acord cu te!tul adoptat de Senat. 1entru 4ermania, eutanasia este un subiect inca sensibil

>ainer Erlinger spune, intr-un articol publicat in cotidianul S?ddeutsc(e @eitung, ca "in 4ermania, eutanasia este un subiect sensibil din pricina celor facute de nazisti, a emotiilor care vin intotdeauna sa se interfereze in dezbateri". Dar trebuie sa recunoastem cu totii ca discutiile pe marginea subiectului trebuie sa tina seama si de frica de moarte, de regulile morale si religioase, precum si de istorie. Erlinger are o specializare comple!a - este medic si avocat -, de pe platforma careia invita la "o dezbatere fara pasiune, la rece". El invoca faptul ca actuala lipsa a reglementarilor *uridice aduce pre*udicii atat pacientilor cat si familiilor lor. "8oua lege olandeza este un model de urmat sau o oroare3" $ata ca, intr-o forma sau alta, germanii isi pun aceeasi intrebare. "Ae!tul adoptat de parlamentarii olandezi mentine interdictia de principiu, aceea de omucidere la cerere, dar o dezincrimineaza pentru anumite circumstante. -um toate nuantele sunt importante, ea aduce un plus asupra fondului - adica asupra faptului ca o fiinta umana are de-acum inainte dreptul sa omoare fara vreo consecinta. Dar aceasta nu este o noutate decat in aparenta. +iindca nu este in intregime adevarat ca in 4ermania eutanasia este interzisa. Aotul depinde de definitia care i se da termenului. $n mod obisnuit se face distinctie intre eutanasia activa - provocarea mortii in mod direct - si eutanasia pasiva - incetarea sutinerii artificiale a vietii. $ar daca se tine cont de aceasta distinctie, eutanasia activa este posibila in 4ermania - in caz de suferinta e!trema. -urtea +ederala de -asatie formuleaza astfel acest principiu7 Bn tratament medical destinat sa atenueze suferintele unui pacient muribund nu devine ilegal din pricina faptului ca are ca efect secundar involuntar, desi previzibil si inevitabil, grabirea decesului unui pacient. 8u este pedepsita decat eutanasia directa, un act care are ca tinta moartea. Eutanasia indirecta, aceea care vizeaza alte scopuri, cum ar fi alinarea suferintei, nu constituie un temei pentru consecinte *udiciare. Determinant nu este deci caracterul deliberat, premeditat al actului, ci obiectivul sau principal". -are este realitatea3 "Statul de drept are legi foarte clare in 4ermania. -onditia este sa cunosti reglementarea, dreptul medical, directivele -amerei +ederale a edicilor, cele peste zece interdictii pe care -urtea +ederala Suprema le-a emis asupra c(estiunii si, natural, pozitia tribunalului regional competent. De cele mai multe ori insa tribunalele refuza sa se pronunte CCasupra vietii si a mortiiDD si transfera decizia persoanelor care il asista pe pacient. $n acest moment, apar interdictiile care revin din *urisprudenta. $n spatele fiecareia se afla un caz, un medic, un membru de familie care a transat cazul. Si care risca o punere sub acuzare sau c(iar condamnarea." 9sadar, cine isi asuma implicarea intr-o atare situatie trebuie sa stie ca poate fi acuzat nu de negli*enta sau de greseala, ci de omucidere voluntara. >idicarea interdictiei de a omori poate duce la abuzuri

"$n ceea ce priveste eutanasia, ingradirile nu risca sa dispara pentru ca ele nici nu e!ista", glumeste >ainer Erlinger serios. "Ele nu sunt decat niste constructii *uridice usoare care ii pun atat pe pacienti cat si pe cei care ii asista in situatii dificile. Aoata lumea cunoaste aceasta problema, dar nimeni nu vrea s-o rezolve. Sa renuntam la legiferarea eutanasiei pentru a ramane ireprosabili moral3" Dar ridicarea interdictiei de a ucide poate antrena abuzuri. "1roblema eutanasiei nu poate fi abordata fara sa tinem seama de istoria noastra. Eutanasia este in 4ermania un subiect delicat in mod special. 9cest termen apartine dictionarului barbariilor. 1oliticienii, bisericile, medicii aduc in discutie crimele care s-au facut in acest conte!t. Ei responsabilizeaza astfel si societatea, si istoria, dar nu si individul. 1oate trecutul 4ermaniei sa interzica unui pacient care sufera sa aleaga moartea3" $ata si concluzia - pozitivista, as spune - la care a*unge medicul-avocat in finalul articolului7 "Este indispensabil sa ne dotam cu un principiu *uridic de baza care sa fie aplicat tuturor, in toate cazurile si in toate circumstantele. Olanda a facut un pas inainte in acest sens, c(iar daca putem contesta unul sau altul dintre aspectele legii ei". Eutanasia - care, la origine, semnifica moartea dulce si fara suferinta - a fost utilizata sub regimul nazist pentru a desemna, prin eufemism, "aneantizarea vietilor fara valoare" 5Eernic(tung lebensunFerten .ebens6. E!terminarea (andicapatilor fizic si mintal. 9stazi, cei care sunt favorabili unei dezbateri fara patima asupra eutanasiei prefera sa utilizeze termenul de Sterbe(ilfe 5a*utor pentru moarte6. 9dversarii acestui curent folosesc, in sc(imb, termenul de eutanasie pentru a insista asupra laturii inumane a acestei practici. Bn calendar al evenimentelor ma*ore o in *urul anului 0// i.<r. - :uramantul (ipocratic7 "8u voi administra niciodata nimanui medicamente ucigatoare, c(iar daca mi se cer, si nici nu voi da un astfel de sfat" o sec. G$E-GG - Dreptul comun de traditie anglo-americana 5opinie apartinand actualului presedinte al -urtii Supreme de :ustitie a SB9, Hilliam <ubbs >e(n;uist67 "De peste 7// de ani, dreptul cutumiar anglo-american a pedepsit sau dezaprobat atat sinuciderea cat si sinuciderea asistata" o 19/'7 prima propunere pentru o lege privind eutanasia a fost redactata in statul O(io o 19%)7 este fondata Societatea 9mericana pentru Eutanasie 5A(e Eut(anasia SocietI of 9merica-ES96 o 19%9 in 4ermania nazista7 <itler ordona "uciderea din mila", la scara larga, a bolnavilor si (andicapatilor. 1rogramul nazist de

eutanasiere a celor "nedemni de viata", avand numele de cod 9Jtion A 0, a vizat la inceput nou-nascutii si copiii mici. amele si medicii erau obligati sa inregistreze copiii de pana la trei ani care prezentau semne de retardare mintala, difomitati fizice sau alte simptome incluse in c(estionarul inisterului Sanatatii. +oarte repede, <itler a e!tins programul, incluzand atat copii mai mari cat si adulti o 19'77 avocatul .uis Kutner si societatea pentru eutanasie 5ES96 scriu primul testament de viata o 19')7 primul proiect de lege privind testamentul asupra vietii este introdus de Dr. Halter SacJet din +lorida o 19'97 Elizabet( Kubler->oss publica volumul On Deat( and DIing 5Despre moarte si a muri6, desc(izand astfel discutiile asupra unui subiect pana nu de mult tabu o 197/7 pana la aceasta data ES9 a distribuit nu mai putin de '/ /// de testamente de viata o 197%7 9sociatia edicilor 9mericani elaboreaza Declaratia Drepturilor 1acientului prin care pacientul este informat asupra tratamentului si i se da dreptul de a-l refuza o 19707 ES9 isi sc(imba numele in Societatea pentru Dreptul de a uri 5A(e SocietI for t(e >ig(t to Die6 o 197&7 familia Ean Dusen se sinucide. <enrI 1. Ean Dusen, 77 de ani, si sotia sa, Elizabet(, )/ de ani, lideri ai miscarii ecumenice, aleg sa moara in loc sa traiasca mai departe intr-o stare de dependenta. $n scrisoarea de adio au scris7 "Suntem convinsi ca acesta este cel mai bun si cel mai corect drum pe care sa-l urmam." o 197'7 -urtea Suprema din 8eF :erseI le permite parintilor lui Karen 9nn Luinlan 5aflata de un an in coma6 sa o deconecteze de la aparatele care o mentin in viata, acceptandu-le argumentatia7 Karen insasi a facut aceasta alegere o 197)7 la .ondra si pe 2roadFaI este pusa in scena o piesa despre un tanar artist care devine paraplegic. H(ose .ife $s $t 9nIFaI3 5De fapt, a cui e viata36 pune cateva intrebari tulburatoare despre dreptul de a muri. O versiune cinematografica a aparut in 19)2 o19797 :o >oman, bolnava de cancer, inregistreaza o caseta video prin care anunta ca se va sinucide. O va face cu o doza de somnifere o 19)/7 este fondata Societatea <emlocJ 5A(e <emlocJ SocietI6, cu scopul de a sustine sc(imbul liber de informatii despre cum sa mori 5(oF-to-die6. $n scurta vreme va a*unge sa aiba &/ /// de membri o 19)&7 2ettI >ollin publica Bltima dorinta 5.ast His(6, povestind cum a a*utat-o sa moara pe mama sa, bolnava de cancer la san, care pierduse lunga si dureroasa batalie. Eolumul a devine bestseller o 19)'7 9mericani impotriva Suferintei Bmane - asa se numeste asociatia fondata in -alifornia - lanseaza campania pentru ceea ce in 1992 va deveni -alifornia Deat( Fit( DignitI 9ct o 199/7 9sociatia edicilor 9mericani adopta pozitia oficiala privind dreptul pacientului de a fi informat asupra tratamentului, implicand si situatia in care medicul poate intrerupe tratamentul unui pacient aflat in pragul mortii sau poate deconecta de la aparatura de sustinere un pacient aflat in coma o in acelasi an, dr. :acJ KevorJian asista o bolnava de 9lz(eimer, :anet 9dJins, o femeie de varsta mi*locie, sa se sinucida. Dupa aceea, KevorJian sfideaza *ustitia din ic(igan care incearca sa-l opreasca de a asista pacienti care isi e!prima vointa de a muri o 19917 inca un best-seller - DereJ <ump(rI publica Bltima scapare, un controversat discurs despre metode de sinucidere o in 8eF England :ournal of edicine, dr. Aimot(I Luill relateaza cazul "Diane", in care el insusi i-a asigurat o provizie letala de medicamente unei bolnave de leucemie, care preferase sa se sinucida acasa, decat sa urmeze un tratament cu

2&= sanse de supravietuire o Dintr-un sonda* 4allup rezulta ca 7&= din americani sunt de acord cu testamentul de viata o 199%7 Dupa moartea socrului sau, <ug( >od(am, presedintele -linton si <illarI >od(am -linton incep sa sustina public testamentul de viata o se infiinteaza Oregon >ig(t to Die, asociatie care va spri*ini intrarea in legalitate a mortii cu demnitate - Oregon Deat( Fit( DignitI o 19907 sunt dezvaluite mai multe testamente prezidentiale de viata dupa moartea fostului presedinte >ic(ard 8i!on si a fostei +irst .adI :ac;ueline KennedI Onassis, a devenit public faptul ca amandoi semnasera instructiuni prealabile o cu numai &1 de procente pentru, in referendumul organizat in statul Oregon trece la vot "moartea cu demnitate". Bn pac(et de initiative Deat( Fit( DignitI care le va permite de-acum inainte bolnavilor incurabil aflati in faza terminala ca, sub supraveg(erea unei persoane in care au deplina incredere, sa obtina asistenta medicala in vederea "inc(eierii vietii de o maniera umana si demna". .egea intra in vigoare in 1997 o 199&7 Aeritoriile de 8ord ale 9ustraliei aproba eutanasia. >ezolutia intra in vigoare in 199', dar 1arlamentul australian o abroga in 1997 o 199'7 un *uriu din ic(igan il ac(ita pe dr. KevorJian, acuzat de violarea legilor acestui stat privind sinuciderea asistata o 199)7 pe 20 martie, in statul Oregon este pentru prima data recunoscuta public o sinucidere asistata. 1rotagonista, o femeie din 1ortland suferind de cancer mamar in stadiu final o pe % noiembrie, pac(etul de masuri care ar fi legalizat in ic(igan sinuciderea asistata medical este respins cu 71= din voturi o pe 22 noiembrie, in faimoasa emisiune '/ inutes a -2S este difuzata o secventa video care il prezinta pe dr. :acJ KevorJian in*ectand o doza letala de clorura de potasiu unui pacient in stadiu terminal al bolii, A(omas MouJ o 19997 pe 2' martie, KevorJian este acuzat de omor in cazul mortii lui A(omas MouJ o 2///7 pe 1/ aprilie, Olanda devine prima tara din lume in care este legalizata eutanasia voluntara sau suicidul o 2//1 - OregonNs Deat( Fit( DignitI 9ct7 sinuciderea asistata medical functioneaza de trei ani in deplina legalitate. Dr. :ecJIll sau r. <Ide3

Aimp de aproape un deceniu 5199/-199)6, in regiunea OaJland din statul american ic(igan, dr. :acJ KevorJian a asistat moartea voluntara a peste 1%/ de persoane. $n anul 1999, condamnat pentru omor, a fost trimis la inc(isoare. 9mericanii despre dr. :acJ KevorJian 5sonda* pe $nternet, mai 2//16 o Da, el ii a*uta pe oameni sa isi indeplineasca ultima dorinta - aceea de a muri. o Este un erou, o Dr. KevorJian ar trebui pus imediat in libertate. Aoti fanaticii religiosi ar trebui sa-si vada de treburile lor. Eiata de dupa moarte este doar o proiectie a dorintelor noastre. o El se afla acolo unde merita sa se afle. Dupa gratii. o -red ca a facut doar ceea ce pacientii lui i-au cerut sa faca. o Arebuie sa fie eliberat, o 9 facut ceea ce a crezut ca este bine sa faca. De ce l-am *udeca3 o Eu cred ca dr. KevorJian a actionat pentru o cauza buna7 aceea de a le oferi oamenilor posibilitatea de a se elibera prin moarte. o Este acolo unde ii este locul. $ar daca sufera acolo in inc(isoare, de ce nu s-a gandit la asta atunci cand a facut ceea ce a facut3 Oamenii nu ar trebui sa se ucida unii pe altii. o -e naiba

face asta3 Omoara oameni ca sa traiasca el3 o -onsider ca toti cei care se opun eliberarii dr. KevorJian nu au trecut niciodata printr-o suferinta adevarata. o Dr. KevorJian a curmat durerea si suferinta multor oameni. 8u este acelasi lucru cu a-i fi omorat# el doar a tinut locul naturii. o De ce n-ar avea voie omul sa-si aleaga momentul in care sa plece3 o Este acolo unde se cuvine sa fie. $n puscarie. Si acolo si trebuie sa ramana. KevorJian este un criminal. o 9r trebui eliberat pentru ca el numai a respectat dorintele altor oameni. 8-a facut-o nici ca sa-i omoare si nici fara consimtamantul lor. o KevorJian este un criminal. 8-are nici o importanta in ce fel o faci7 a omori inseamna a omori, nu te poti pune in locul naturii. -eea ce a facut el se c(eama omucidere. o Aoti sunt gata sa-l *udece pentru ca nu ei sunt in cauza. -red ca daca cineva are de gand s-o termine cu viata, aceasta este o decizie strict personala. o .asati-l in pace, El n-a facut decat sa le acorde o favoare celor care i-au cerut-o. o El i-a eliberat dintr-o viata plina de durere. o Dr. KevorJian este un inger cazut in dizgratie. o 9r trebui eliberat, iar practica sa legalizata. o Dumnezeu ii da omului o viata, iar omul ar trebui sa aiba dreptul de a face tot ceea ce doreste cu viata lui. o 9 primit ceea ce merita. o Este un criminal, o Eutanasia este cel mai rau lucru din lume. Sinucidere. KevorJian a primit ceea ce merita si se afla in locul pe care il merita. 2ig 2ig .oser, o -red ca nu este decat un nemernic. o :acJ se afla acolo unde ii este locul, pentru ca a fost atat de idiot incat sa-i omoare pe toti acei oameni nevinovati. o Sa fie eliberat, o -red ca este o adevarata nebunie, profund periculos si e!trem de rau pentru oameni sa gandeasca ca este normal sa-i a*uti pe altii sa-si ia viata. o +iecare are dreptul sa aleaga intre viata si moarte. o <ei, KevorJian, 9sista-te pe tine, omoara-te, criminalule, o 9 facut ceea ce i-au cerut oamenii. $-a a*utat sa sfarseasca cu suferinta si cu mizeria. -odul 1enal romanesc 5art. 17067 eutanasiaOomor +aptul ca infractiunile de omucidere au ca obiect viata omului le confera acestora un profil specific in cadrul fenomenului infractional, atrage asupra lor atentia intregului grup social, sensibilizeaza totdeauna constiinta colectiva, opinia publica. .a infractiunea de omor, subiect pasiv 5victima6 poate fi orice persoana, fiindca legea nu poate conditiona apararea vietii unei persoane de vreo calitate a acesteia. Orice persoana, oricare ar fi starea sau statutul ei personal ori social, poate fi subiect pasiv al omorului, fiindca ocrotirea vietii persoanei are caracter universal. Este suficient ca persoana sa fi fost in viata. 8u intereseaza varsta, se!ul, starea sanatatii fizice sau psi(ice a subiectului pasiv# nu intereseaza daca acesta era (otarat sa se sinucida sau ca, fiind bolnav de o boala incurabila, nu mai avea de trait decat putine clipe.

1entru a e!ista infractiunea de omor nu intereseaza mobilul sau scopul urmarit de faptuitor. .egea noastra penala nu admite e!istenta vreunui mobil *ustificativ. 8u este admisa uciderea unei persoane e!puse unei morti iminente pentru a-i curma suferintele si a-i produce o moarte usoara 5eutanasie6. Oricare ar fi starea sanatatii unei persoane, viata acesteia este intangibila. De aceea, uciderea unei persoane din mila pentru aceasta si pentru a-i produce o moarte fara dureri nu ridica faptei caracterul de omor. Spre deosebire de -odul 1enal de la 19%', care prevedea in art. 0') doua variante atenuante ale omuciderii intentionate, una constand in uciderea unei persoane in urma rugamintii staruitoare si repetate a acesteia, iar cealalta in uciderea unei persoane sub impulsul unui sentiment de mila, pentru a curma c(inurile fizice ale victimei suferind de o boala incurabila, legiuitorul -odului 1enal de la 19') nu mai prevede astfel de dispozitii, asa incat, indiferent de mobil, uciderea intentionata constituie omor. >ezervele in considerarea eutanasiei printre cauzele care inlatura caracterul penal al omuciderii se e!plica, pe de o parte, prin necesitatea pastrarii nestirbite a ideii de intangibilitate a vietii omului, iar pe de alta, prin gri*a de prevenire a oricarui abuz si de producere a unui omor la adapostul scuzei eutanasiei. Aotusi, e!istenta unui astfel de mobil poate fi avuta in vedere la individualizarea pedepsei 5individualizarea pedepsei - operatiune savarsita de instanta de *udecata ce consta in stabilirea si aplicarea pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savarsita in functie de gradul de pericol social concret al faptei, de periculozitatea faptuitorului si de impre*urarile concrete in care s-a comis infractiunea6. 1rof. dr. aricel Bluitu, directorul $nstitutului de +iziologie 8ormala si 1atologica "D. Danielopolu"7 E!ista alte forme de umanitarism decat aceea de a distruge viata .asand la o parte crimele dictatorilor si avand in vedere numai aspectul medical, problema eutanasiei pleaca de la un punct de vedere foarte mult discutat. edicina are ca sarcina principala reducerea suferintei. 1utem reduce suferinta umana printr-un diagnostic corect si o terapie adecvata, dar se intampla uneori ca bolnavul sa sufere foarte mult. S-a discutat, se discuta si se va mai discuta, unele tari au luat de*a o (otarare in sensul acesta, sa se accepte dreptul medicului de a ridica viata semenului pentru care nu se mai poate face nimic. $mplicatiile unui asemenea gest depasesc tema stricta a reducerii suferintei unui individ pe care l-a condamnat la moarte boala. 1arerea mea este ca aprecierea e!acta a momentului mortii este inca practic imposibila. Eorbind despre incurabili7 medicul trebuie sa incerce pana in ultima clipa sa faca tot ce poate pentru bolnavul lui, pentru a-i prelungi viata si a-i calma durerea. 1relungirea vietii este uneori deosebit de importanta7 un om, inainte de a muri, trebuie sa lase in urma o multime de lucruri aran*ate. $n cazul de fata se

pune intrebarea7 ce prelungim3 Eiata sau suferinta3 Sigur, largind aria problemei, ne-am putea intreba si in ce masura societatea reuseste sa le asigure acestor bolnavi o intretinere optima. Sa presupunem ca pentru un bolnav cu suferinte e!trem de mari medicul pune problema. $n acest caz medicul trebuie sa-i spuna pacientului sau, cu deplina sinceritate, ca nu mai poate fi salvat si, bineinteles, sa-i ceara aprobarea - ceea ce ec(ivaleaza cu un indemn la sinucidere. Daca bolnavul este in situatia in care nu mai poate reactiona cu *udecata intreaga, depinde de medic sa accepte, impreuna cu alti colegi, ca bolnavul nu mai este recuperabil. 9m dat acest e!emplu pentru ca intentia acestui gest nu pleaca neaparat din partea bolnavului. Dar de ce sa alegi solutia eutanasiei3 8oi, in momentul de fata, putem stapani foarte bine durerea. Suferinta provocata de durere poate fi stavilita. 9tunci, de ce trebuie sa-i iau viata3 Dar daca pacientul a decis ca nu mai poate suporta viata si cere eutanasia, lucrurile se sc(imba. Suportabilitatea vietii nu tine numai de durere, ci si de posibilitatea de a te a*uta singur. Si in acest caz, medicul este obligat sa estimeze cu ma!ima responsabilitate starea biologica a bolnavului. Din punctul meu de vedere, tema eutanasiei nu poate fi abordata fara a adauga preceptul moral7 credinta bolnavului si educatia lui religiosa ii permit sa-si ridice zilele3 9ceeasi intrebare se pune si medicului. 2iserica dezaproba suicidul si poate merge pana la a nu-l insoti pe sinucigas la mormant. $ar evolutia moralei nu are in vedere numai individul, ci si societatea. Societatea trebuie sa stie sa se fereasca de abuzuri. O tema atat de grava nu e!clude si posibilitatea unor abuzuri. 8u vorbim despre erori - eroarea este umana. 9nalizata prin consecinte, ea poate fi e!plicata. .-am intrebat pe profesorul Bluitu daca ar accepta sa faca parte dintr-un conclav de medici c(emat sa (otarasca eutanasierea unui pacient care a cerut-o. Sau dintr-o comisie care sa elaboreze un proiect de lege privind eutanasia. 1entru nimic in lume, E!ista si alte forme de umanitarism decat aceea de a distruge viata. $storia a consemnat morti colective, crime colective induse de psi(opati... 8u uitati insa ca e!ista principii mai vec(i si mai noi care vor sa elimite razboiul. a pot referi la 2iserica - la toate cultele religioase - sau la principiile masonice care cauta insistent modalitati de a-i pune pe oameni sa fie intre ei frati, sa se a*ute unii pe altii, nu sa se distruga unii pe altii. Bmanitatea isi cauta drumul spre bine, nu spre rau. Este dreptul dumnezeirii sa-si stranga fiintele de pe pamant. 1reot $ustin arc(is, staretul anastirii Stavropoleos7 Bn gest impotriva firii

Discutia despre eutanasie este, din punctul de vedere al 2isericii, un lucru nu atat de nou cum ni se pare multora dintre noi. Daca analizam termenul, putem spune ca inseamna o moarte buna, dulce, - dorinta specifica omului din secolul nostru, din vremurile pe care le traim. 8eocolind adevarul grav si dureros, eutanasia este o sinucidere voita cu concursul altcuiva, in principiu al unui medic. $n ceea ce-l priveste pe omul credincios, se pune intrebarea7 -ine face acest lucru si isi incarca constiinta3 -ineva isi CCa*utaDD semenul sa treaca in lumea cealalta. Dar ce se intampla cu acela care ar face acest lucru3 $ndiscutabil, vinovatia celui care a*uta pe cineva sa moara - asistand asadar eutanasia - este alta decat a celui care cere acest lucru. Si c(iar pana sa intram in domeniul religiosului, eutanasia este un gest impotriva firii, a naturii umane. Este o situatie pe care un crestin, un european, o respinge din capul locului. E un mare pacat7 a renunta la viata inseamna a-ti pierde nade*dea. De aici vine gravitatea acestui pacat. De la a dispera, a nu mai crede ca Dumnezeu te intareste, a nu-. mai ruga sa te intareasca sa poti depasi suferinta, atunci cand o faci pentru ca nu mai poti suporta durerea. Daca in alte mentalitati, in alte sisteme filosofice sau c(iar in alte religii - daca ar fi sa ne gandim doar la *aponezi - se poate vorbi de sinucidere asistata, pentru Europa si mai ales pentru Europa crestina, asa ceva este cu totul strain. Strain, dintotdeauna, de spiritul crestin, de 2iserica, un lucru care ne provoaca o mare suferinta. i-aduc aminte ca o singura data in viata mea am inmormantat un om care a renuntat la viata, s-a sinucis. +ara clopote, cu o slu*ba scurta, undeva in marginea cimitirului. 9m slu*it cu gandul ca nu dorim noi, oamenii 2isericii, sa sporim suferinta, ci avem misiunea sa diminuam suferinta fiecarui roman. Este problema noastra, a fiecaruia in parte, si nu se cantareste. Eu le doresc tuturor oamenilor care sunt cu adevarat credinciosi sa ceara de la Dumnezeu a*utor sa poata depasi c(iar suferintele cele mai atroce. $n asta consta marea problema pe care o avem de invins, c(iar daca uneori cei din *ur sunt obositi si nu mai pot rabda ei insisi suferinta. Si am fost adesea langa astfel de oameni care au suferit enorm, dar care nici o clipa nu s-au gandit sa renunte cu buna stiinta la viata. Eu le doresc oamenilor de stiinta adevarati sa mediteze foarte serios si sa nu-si asume un pacat care, in orice religie, mai ales la crestini, este dintre cele mai mari. Oamenii trebuie sa traiasca pregatiti cu gandul la moarte. 9ceasta este invatatura profunda, adevarata, a 2isericii7 anume, sa pregatim oamenii sa raspunda la :udecata, sa se prezinte in fata :udecatii lui Dumnezeu cu constiinta curata de pacat. Deci nu spaima de moarte si de suferinta este problema noastra, ci acel raspuns crestinesc la infricosatoarea :udecata a lui <ristos care este pentru toti, fie doctor, fie om aflat in suferinta. +ie crestin, fie necrestin. ai sunt si alte teme, dincolo de cea a eutanasiei, asupra carora ar fi necesar sa ne aplecam cu totii7 e vorba despre conceptia in vitro si despre clonare. 8ici nu

10

punem in discutie clonarea umana, dar trebuie sa stim ca nici macar pentru animale nu este ingaduita. 8u sunt decat niste e!periente care ii pun pe oamenii de stiinta care le fac sub un mare semn de intrebare moral. Dr. .inu Dragu 1opian, preot paro( la >oma7 2ogatia multa perverteste mintea si sufletul Eutanasia este o problema de ordin teologic si moral. 8egativa. E!trem de negativa. Este impotriva poruncii lui Dumnezeu7 Sa nu ucizi. Bn pacat. $n orice impre*urare, cu orice motivatie, eutanasia este inadmisibila. Este o crima. 2iserica, fie ortodo!a, fie catolica sau orice fel de 2iserica protestanta, se va impotrivi totdeauna. Si cred ca va trebui sa intervina la nivel legislativ, sustinand acele partide politice care au in program lupta impotriva legiferarii eutanasiei. Din nefericire, in multe tari care se pretind crestine, in numele democratiei se voteaza pentru eutanasie. 9ceasta poate fi e!plicatia in cazul Olandei, unde catolici si protestanti au votat legalizarea sinuciderii si a crimei. Desi este o tara crestina si, mai mult, monar(ie. Sa nu uitam insa ca tot aici, inaintea eutanasiei, s-au legalizat alte lucruri grave. 8u mai vorbim de divort, de avort, dar s-au liberalizat si drogurile asa-zis usoare. Aotul este impotriva 2isericii si impotriva bunului-simt. 1entru ca poruncile lui Dumnezeu, cele zece, nu sunt numai ale 2isericii, ele sunt legi naturale. De buna functionare a trupului, a sufletului si a societatii omenesti. Deci toata lumea, c(iar si necrestinii, ar trebui sa se puna de acord in respectarea lor. -ulmea culmilor, eutanasia s-a legalizat intr-o tara atat de bogata ca Olanda, iar discutia este in plina actualitate si in alte tari occidentale, care au posibilitati materiale prin care sa se asigure o eternitate de ingri*ire foarte buna. Oricui are nevoie, pana la o stingere naturala. Si mai ciudat este ca problema eutanasiei se pune tocmai in tarile in care persoanelor cu (andicap le sunt oferite cele mai eficiente solutii de integrare sociala, perspectiva unei vieti normale si sunt numite "persoane cu nevoi speciale". 9tunci de ce, e!act in aceste tari, sustinatorii si legiuitorii eutanasiei spun ca este nedemn sa fii dependent, sa nu ai autonomie3 Eu cred ca bogatia multa perverteste mintea si sufletul. E!ista si alte e!plicatii. S-ar putea ca legea in favoarea eutanasiei sa fie o scuza pentru ca in viitor - sau poate c(iar in prezent - sa fie folosita de oricine are c(ef sa se sinucida. -(iar din capriciu. Se trezeste intr-o zi ca zice7 "9m decis sa ma omor asistat," 1rin lege sinuciderea va deveni o fapta onorabila. Ea insemna implicarea si responsabilizarea societatii in actul meu. edicii asistenti nu mai pot fi socotiti criminali. Desi nu sunt decat niste criminali7 "Eu te a*ut pe dumneata sa te omori pentru ca asa ti-a venit pe c(elie, sa mori intr-o maniera sportiva". aniera sportiva, asa se zice acum. O astfel de gandire nu e!ista in tarile mai sarace, unde oamenii au cu adevarat probleme. 9bsurdul este ca, prin lege, campionii democratiei transforma in acte de onoare tocmai acele fapte pentru

11

care ii acuza - pe buna dreptate - pe nazisti, fapte declarate crime impotriva umanitatii. Dr. Saunders - pasi pe drumul vietii $ntr-o pagina de Feb vizitata saptamanal de peste 1 /// de ori, medicul 1eter Saunders, autor a numeroase articole de etica medicala, merge, cu argumentele omului de stiinta, pe drumul sperantei. 1e drumul vietii. -ateva motive pentru care eutanasia nu trebuie legalizata Eutanasia voluntara nu este necesara, fiindca e!ista tratamente alternative Este, in mare masura, incetatenita opinia conform careia doua sunt optiunile la care bolnavii in faza terminala pot recurge7 fie ca se sting incet, intr-o suferinta cu implicatii severe, fie aleg eutanasia. Dar, trebuie sa se stie, e!ista si o a treia cale, un drum de mi*loc7 acela al unei ingri*iri pline de compasiune in plan afectiv si cu efecte de ameliorare a starii fizice. -ererile pentru actul de eutanasiere sunt rareori voluntare si in deplina stare de discernamant Bn pacient intr-un stadiu terminal este, se stie, vulnerabil. Discernamantul sau este alterat de teama pentru viitor. 8u rareori s-a intamplat ca pacienti care au strigat de nenumarate ori .asati-ma sa mor,, dupa consumarea crizei sa le fie recunoscatori celor care nu le-au dus la indeplinire "dorinta". Eutanasia voluntara le anuleaza pacientilor ultima treapta de evolutie spirituala $n ultima faza a unei boli incurabile, oamenii au ocazia unica de a reflecta asupra propriei vieti7 ei pot acum cori*a greseli, se pot ingri*i, eliberati de egoism, de bunastarea celor apropiati si, in primul rand, se pot pregati mental si spiritual pentru propria lor moarte. 8u toti insa stiu sa profite de aceasta ocazie# dar cei implicati in munca de asistenta - din spitale si din aziluri - observa ca in aceste ultime clipe, de gratie, se reinnoada relatiile de familie si este redescoperita dragostea reciproca intre membrii aceleiasi comunitati. Daca stii si ai puterea sa iti asumi moartea, ea poate deveni cea mai de sus treapta a evolutiei tale spirituale. 9 opta pentru eutanasie, a-ti scurta in mod artificial viata, inseamna sa ratezi aceasta suprema ocazie. Eutanasia voluntara submineaza cercetarea medicala Bnul dintre vectorii cercetarii medicale il constituie, fara indoiala, dorinta de a gasi tratamente noi care sa le vina de (ac bolilor incurabile. -ercetarea medicala trebuie sa avanseze. Scopul este de a curma suferinta, de a invinge boala. Dar in momentul in care, in loc sa caute leacul, doctorii insisi omoara pacientii, procesul se altereaza. Daca eutanasia se va legaliza, in urmatoarele decenii vom asista la e!pansiunea unui domeniu cu totul neasteptat7 stiinta de a ucide. -azurile grele fac legi proaste

12

De obicei, legalizarea eutanasiei este sustinuta de persoane care au fost martore la moartea unei persoane dragi, petrecuta in conditii cu totul dezagreabile, de cele mai multe ori in lipsa unei minime ingri*iri de specialitate. Este un motiv care poate conduce la invocarea "dreptului de a muri". $n realitate, acest slogan este fals. -eea ce se pune in aplicare nu este, in nici un caz, dreptul de a muri, ci dreptul de a fi ucis de catre un doctor. Si, pentru a fi mai specifici, trebuie sa spunem ca le-am da astfel doctorilor dreptul legal de a ucide. 9cesta este un pericol pe care nu avem voie sa il negli*am. 9utonomia este importanta, dar niciodata absoluta 8oi, cu totii, evaluam ocaziile de a trai intr-o societate libera, dar este obligatoriu sa recunoastem ca autonomia fiecaruia in parte are propriile sale limite. 8u putem fi liberi daca facem lucruri care limiteaza sau violeaza libertatea rezonabila a celorlalti. 8ici un om nu are dreptul sa se considere o insula. 8ici o persoana nu are dreptul sa ia decizia de a-si sfarsi viata in izolare. 1entru ca vor fi afectati, in acest caz, o multime de oameni7 rude, prieteni, c(iar si personalul medical implicat in ingri*irea respectivului pacient si, astfel, implicat in decizia finala. Societatea occidentala a incetat sa mai recunoasca sinuciderea drept o crima. Dar si-a pastrat macar parerea ca decizia unei persoane de a-si lua viata poate avea repercusiuni profunde si pe termen lung asupra vietii celor din antura*ul lor. 9sadar, trebuie avute in vedere efectele asupra celor ramasi in urma. 9utonomia personala nu este niciodata absoluta. Eutanasia voluntara conduce la turismul eutanasic O data ce eutanasia este legalizata, fie si doar intr-o singura tara, cei din apropiere nu vor rata ocazia unor avanta*e ce decurg de aici. $n acest sens, nici un teritoriu nu functioneaza ca o insula izolata. Orice decizie poate avea implicatii si pentru alte natiuni. Bn stat care legalizeaza eutanasia trebuie sa aiba in vedere ca isi asuma o responsabilitate care nu se limiteaza la propriii cetateni, ci priveste, cu adevarat, comunitatea internationala. Eutanasia voluntara sc(imba constiinta publica

13

.egea este un foarte puternic factor de educare a constiintei publice. $n momentul in care o practica devine legala, acceptata si folosita pe scara larga in societate, oamenii inceteaza sa se mai implice. 9ceasta s-a demonstrat in mod dramatic in 4ermania nazista. ulti dintre cei care au derulat programele de eutanasiere erau medici motivati initial de compasiunea fata de victimele lor. -onstiintele lor - si constiintele membrilor acelei societati care le-a ingaduit sa faca ceea ce au facut - au inceput sa devina indiferente. 9u amortit. Depozitia pe care Karl 2randt, medicul responsabil pentru coordonarea programului de eutanasiere, a facut-o la 8?rnberg este un memento cutremurator al modului in care o constiinta se poate modifica treptattreptat7 " otivul esential pentru care am facut-o l-a constituit dorinta de a-i a*uta pe aceia care nu se puteau a*uta singuri 5...6, iar aceste consideratii ale mele nu trebuie privite ca inumane. Eu nu ma simt in nici un fel vinovat de a fi intreprins ceva imoral sau in afara eticii. 5...6 Sunt convins ca <ipocrat, daca ar fi trait astazi, si-ar fi sc(imbat cu siguranta termenii de formulare a *uramantului 5...6 in care doctorului ii este interzis sa administreze otrava unui suferind, c(iar si in situatia in care acesta i-o cere. 5...6 Sunt pe deplin constient de rolul pe care l-am *ucat in aceasta afacere. Sunt pe deplin constient ca, atunci cand am spus D9 eutanasiei, am facut-o cu cea mai mare convingere, asa cum si astazi am convingerea ca eutanasia este indreptatita". El vorbea cu sinceritate si credea ca este cu adevarat nevinovat. 9ceasta demonstreaza ca, o data ce medicul incepe sa ucida, este foarte posibil sa continue fara sa aiba vreun sentiment de vina. Eutanasia voluntara violeaza deontologia medicala -odurile traditionale de etica medicala nu au aprobat niciodata eutanasia, c(iar daca aceasta ar fi fost ceruta din motive de compasiune. $n Declaratia de la arbella din 1992, 9sociatia ondiala a edicilor a reconfirmat ca sinuciderea asistata, asa cum este eutanasia, nu este etica, iar profesia de medic trebuie sa o condamne7 -and un doctor a*uta, in mod deliberat, un individ sa-si inc(eie viata, acest act medical nu este etic. 1agini realizate de arina >oman-2oiangiu

14