Modificri legislative n domeniul Codului fiscal Impozitul pe profit

Radu Elena 1. Pentru ca serviciile de management sa fie considerate deductibile trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii: serviciile trebuie sa fie efectiv prestate, sa fie executate in baza unui contract incheiat intre parti sau in baza oricarei forme contractuale prevazute de lege; justificarea prestarii efective a serviciilor se efectueaza prin: situatii de lucrari, procese-verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piata sau orice alte materiale corespunzatoare; contribuabilul trebuie sa dovedeasca necesitatea efectuarii cheltuielilor prin specificul activitatilor desfasurate Daca o societate din Romania primeste factura pentru servicii de management din UE ,concret cu ce documente, dovezi poate sa sustina societatea in fata autoritatilor fiscale necesitatea efectuarii cheltuielilor respective? Rspuns Potrivit prevederilor art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte prestri de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestrii acestora n scopul activitilor desfurate i pentru care nu sunt ncheiate contracte, reprezinta cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil. Potrivit prevederilor punctului 48 din Normele metodologice dat n aplicarea art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte prestri de servicii trebuie s se ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii: - serviciile trebuie s fie efectiv prestate, s fie executate n baza unui contract ncheiat ntre pri sau n baza oricrei forme contractuale prevzute de lege; justificarea prestrii efective a serviciilor se efectueaz prin: situaii de lucrri, procese-verbale de recepie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de pia sau orice alte materiale corespunztoare; - contribuabilul trebuie s dovedeasc necesitatea efecturii cheltuielilor prin specificul activitilor desfurate. 2. Daca niste utilaje sunt casate si apoi dezmebrate si valorificate ca deseuri, cheltuiala cu valoarea ramasa neamortizata este deductibila? Rspuns Potrivit prevederilor punctului 71^6 din Normele metodologice dat n aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, cheltuielile nregistrate ca urmare a casrii unui mijloc fix cu valoarea fiscal incomplet amortizat sunt cheltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri impozabile. Prin casarea unui mijloc fix se nelege operaia de scoatere din funciune a activului respectiv, urmat de dezmembrarea acestuia i valorificarea prilor componente rezultate, prin vnzare sau prin folosirea n activitatea curent a contribuabilului. n situaia prezentat de dvs., cheltuiala cu valoarea rmas neamortizat a utilajelor este deductibil la calculul profitului impozabil.

Ciprian Stoian Care este opinia dumneavoastra in privinta aplicarii art. 24, aliniatul 15 cu 1. Cum separam un consumabil de o componenta. Exemplu un cauciuc este un consumabil sau o componenta. (151)n cazul n care se nlocuiesc pri componente ale mijloacelor fixe amortizabile/imobilizrilor necorporale cu valoare fiscal rmas neamortizat, cheltuielile reprezentnd valoarea fiscal rmas neamortizat aferent prilor nlocuite reprezint cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil. Valoarea fiscal rmas neamortizat a mijloacelor fixe amortizabile/imobilizrilor necorporale se recalculeaz n mod corespunztor, prin diminuarea acesteia cu valoarea fiscal rmas neamortizat aferent prilor nlocuite i majorarea cu valoarea fiscal aferent prilor noi nlocuite, pe durata normal de utilizare rmas. Rspuns Potrivit prevederilor punctului 114 alin. (2) din Ordinul nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene, dac o entitate recunoate n valoarea contabil a unei imobilizri corporale costul unei nlocuiri pariale (nlocuirea unei componente), atunci ea scoate din eviden valoarea contabil a prii nlocuite, cu amortizarea aferent, dac dispune de informaiile necesare. Prevederile art. 24 alin. (151) din Codul fiscal, precizeaz tratamentul fiscal al cheltuielilor reprezentnd valoarea fiscal rmas neamortizat aferent prilor nlocuite. n concluzie, aceste prevederi se aplic n cazul parilor componente nlocuite pentru care se dispune de informaiile necesare potrivit reglementarilor contabile mai sus menionate. Ciprian Stoian Cine mai aplica IFRS in afara de banci? Rspuns ncepnd cu data de 1 ianuarie 2012 potrivit Ordinului 27/2010 pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu Standardele Internaionale de Raportare Financiar, aplicabile instituiilor de credit, emis de Banca Naional a Romniei, instituiile de credit vor ntocmi situaii financiare anuale individuale n conformitate cu Standardele Internaionale de Raportare Financiar. Potrivit art. 14 din Ordinul nr. 3055 din 29 octombrie 2009, pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene: (1) Entitile care fac parte din categoria persoanelor juridice de interes public, potrivit art. 34 alin. (2) din Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu excepia societilor comerciale ale cror valori mobiliare sunt admise la tranzacionare pe o pia reglementat, a instituiilor de credit i instituiilor financiare nebancare, definite potrivit reglementrilor legale, nscrise n Registrul general, a societilor de asigurare, de asigurare-reasigurare i de reasigurare, a societilor de pensii, a societilor de servicii de investiii financiare, societilor de administrare a investiiilor i organismelor de plasament colectiv, i care au obligaia s ntocmeasc situaii financiare anuale consolidate pot ntocmi aceste situaii fie potrivit Reglementrilor contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunitilor Economice Europene, fie n baza Standardelor Internaionale de Raportare Financiar. (2) Prevederile alin. (1) se aplic i persoanelor juridice, altele dect cele de interes public, care au obligaia, potrivit legii, s ntocmeasc situaii financiare anuale consolidate. (3) Persoanele juridice care au optat, potrivit prevederilor de mai sus, pentru aplicarea Standardelor Internaionale de Raportare Financiar la ntocmirea situaiilor financiare anuale consolidate au obligaia s asigure continuitatea aplicrii acestora. Eugenia Ion Care sunt cheltuielile cu restituirea subventiilor care se considera cheltuieli deductibile la calculul impozitului? Intra in aceasta categorie penalitatile so majorarile de intarziere? Va rugam sa dati cateva exemple de astfel de cheltuieli.

Rspuns Potrivit prevederilor Ordinului nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene, restituirea unei subvenii aferente veniturilor se efectueaz fie prin reducerea veniturilor amnate, dac exist, sau, n lipsa acestora, pe seama cheltuielilor; Prin urmare, din punct de vedere fiscal cheltuielile cu restituirea subveniilor guvernamentale sunt cheltuielile generate de restituirea strict a sumelor primite cu caracter de subvenii. Aceast situaie apare n cazul n care valoarea total sau parial a subveniilor primite a fost utilizat i restituirea se efectueaz potrivit reglementrilor contabile mai sus menionate pe seama cheltuielilor. Menionm c pentru penalitile i majorrile de ntrziere sunt aplicabile prevederile art. 21 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal. Astfel, dobnzile/majorrile de ntrziere, amenzile, confiscrile i penalitile de ntrziere datorate ctre autoritile romne/strine, potrivit prevederilor legale reprezint cheltuieli nedeductibile la determinarea profitului impozabil. Eugenia Ion Se incadreaza la cheltuieli de formare profesionala taxele platite pentru cursuri MBA sau ACCA ori alte cursuri de acest gen care sunt pentru angajatii companiei care au posturi cheie (management, contabilitate etc). Mentionez ca aceste sume nu sunt impozitate la angajat. Rspuns Potrivit prevederilor art. 21 alin. (2) lit. h) din Codul fiscal, cheltuielile pentru formarea i perfecionarea profesional a personalului angajat sunt deductibile la calculul profitului impozabil . Intr sub incidena prevederilor mai sus menionate, cheltuielile pentru formarea i perfecionarea profesional a personalului angajat efectuate potrivit legislaiei n domeniu, respectiv Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicat i Ordonana Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesional a adulilor, republicat. Potrivit art. 4 din Ordonana Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesional a adulilor, republicat, formarea profesional a adulilor cuprinde formarea profesional iniial i formarea profesional continu organizate prin alte forme dect cele specifice sistemului naional de nvmnt. Formarea profesional iniial a adulilor asigur pregtirea necesar pentru dobndirea competenelor profesionale minime necesare pentru obinerea unui loc de munc. Formarea profesional continu este ulterioar formrii iniiale i asigur adulilor fie dezvoltarea competenelor profesionale deja dobndite, fie dobndirea de noi competene. Conform prevederilor art. 7 din Ordonana Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesional a adulilor, republicat, formarea profesional a adulilor se organizeaz n mod distinct pe niveluri de pregtire, profesii, ocupaii, meserii i specialiti, inndu-se seama de nevoile angajatorilor, de competenele de baz ale adulilor, de cerinele posturilor pe care acetia le ocup i de posibilitile lor de promovare sau de ncadrare n munc, precum i de cerinele de pe piaa muncii i aspiraiile adulilor. n cadrul formrii profesionale a adulilor funcioneaz sistemul de credite transferabile. Pe baza cumulrii acestora se poate atesta dobndirea de competene profesionale noi. Formele de realizare a formrii profesionale a adulilor sunt: a) cursuri organizate de furnizorii de formare profesional; b) cursuri organizate de angajatori n cadrul unitilor proprii; c) stagii de practic i specializare n uniti din ar sau din strintate; d) alte forme de pregtire profesional prevzute de lege.

Eugenia Ion Va rugam sa ne precizati care este tratamentul fiscal al cheltuielilor si veniturilor din diferente de curs valutar aferente reevaluarii, respectiv inregistrate cu ocazia platii dobanzilor care depasesc procentul de deductibilitate. Mai exact, potrivit CF, partea de dobanda mai mare de 6% pentru imprmuturile in valuta este nedeductibila, indiferent de valoarea gradului de indatorare. Avand in vedere ca aceste dobanzi sunt achitate cel mai adesea la date ulterioare datei inregistrarii in contabilitate, fiind nevoie sa se reevalueze lunar soldul dobanzilor neachitate, portvit reglementarilor contabile in vigoare, va rugam sa ne precizati daca cheltuiala cu diferenta de curs valutar aferenta reevaluarii partii de dobanda nedeductibila trebuie inregistrata ca fiind o cheltuiala nedeductibila sau este luata in considerare la calcularea pierderii nete din diferente de curs valutar . In cazul in care cheltuiala cu reevaluarea dobanzii nedeductibile este considerata integral nedeductibila, indiferent de valoarea gradului de indatorare, va rugam sa ne precizati daca veniturile din diferente de curs valutar aferente reevaluarii acestor dobanzi nedeductibile sunt considerate venituri neimpozabile la calcularea impozitului pe profit. Rspuns Potrivit art. 23 din Codul fiscal: (...) (3) n cazul n care cheltuielile din diferenele de curs valutar ale contribuabilului depesc veniturile din diferenele de curs valutar, diferena va fi tratat ca o cheltuial cu dobnda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferene fiind supus limitei prevzute la alin. (1). Cheltuielile din diferenele de curs valutar, care se limiteaz potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente mprumuturilor luate n calcul la determinarea gradului de ndatorare a capitalului. Potrivit prevederilor pct. 61 din Normele metodologice dat n aplicarea art. 23 din Codul fiscal, intr sub incidena art. 23 alin. (3) din Codul fiscal numai pierderea net din diferenele de curs valutar aferente capitalului mprumutat. Cheltuielile/veniturile din diferenele de curs valutar aferente evalurii dobnzilor pentru mprumuturile respective nu intr sub incidena prevederilor menionate mai sus. Prin urmare acestea reprezint cheltuieli deductibile/venituri impozabile la determinarea profitului impozabil. Eugenia Ion Daca un asociat se retrage din societate, fara ca partile sociale sa fie cumparate de catre ceilalti asociati ci prin diminuare de capital social, asociatul solicitand o suma mai mare decat valoarea capitalului social subsris initial de acesta, va rugam sa ne precizati daca diferenta intre suma platita asociatului si valoarea capitalului social pe care acesta l-a detinut, reprezinta o cheltuiala deductibila pentru societate. Poate fi aceasta suma suplimentara considerata dividend sau reprezinta un venit pentru persoana fizica si se impoziteaza ca atare? Rspuns Potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct.12 din Codul fiscal, dividendul reprezinta o distribuire n bani sau n natur, efectuat de o persoan juridic unui participant la persoana juridic, drept consecin a deinerii unor titluri de participare la acea persoan juridic, exceptnd urmtoarele: (...) d) o distribuire n bani sau n natur, efectuat cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de ctre participani; (...) Potrivit prevederilor art. 21 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, cheltuielile fcute n favoarea acionarilor sau asociailor, altele dect cele generate de pli pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preul de pia pentru aceste bunuri sau servicii sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil. Astfel, diferena ntre suma pltit asociatului i valoarea capitalului social pe care acesta l-a deinut, reprezint o cheltuial nedeductibil la calculul profitului impozabil.

Marian Vasile O societatea a constituit, potrivit hotararii AGA la 31.12.2010 din profitul net rezerve in suma de 100.000 lei. Va rugam sa ne precizati daca AGA poate decide ulterior repartizarea acesstor rezerve ca dividende, avand in vedere faptul ca ele sunt libere de orice sarcina fiscala. Rspuns Aspectele prezentate referitoare la deciziile Adunrii Generale a Asociailor de repartizare a profitului obinut de ctre societate sunt reglementate de Legea nr. 31/1990 republicat privind societile comerciale. n ceea ce privete declarare i plata impozitului pe dividendele distribuite ctre persoanele juridice, sunt aplicabile prevederile art. 36 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare. Racolta Monica Incepand cu 01.01.2012 cum se inregistreaza impozitul amanat: lunar sau la finele anului 2012 Rspuns Potrivit prevederilor art. 20 lit. f) din Codul fiscal, veniturile din impozitul pe profit amnat determinat i nregistrat de ctre contribuabilii care aplic reglementrile contabile conforme cu Standardele internaionale de raportare financiar, reprezint venituri neimpozabile la determinarea profitului impozabil. Potrivit prevederilor art. 21 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentnd diferene din anii precedeni sau din anul curent, precum i impozitele pe profit sau pe venit pltite n strintate, reprezint cheltuieli nedeductibile la determinarea profitului impozabil. Sunt nedeductibile i cheltuielile cu impozitele nereinute la surs n numele persoanelor fizice i juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romnia, precum i cheltuielile cu impozitul pe profit amnat nregistrat de ctre contribuabilii care aplic reglementrile contabile conforme cu Standardele Internaionale de Raportare Financiar. Din punct de vedere fiscal, veniturile/cheltuielile cu impozitul pe profit amnat nu au impact fiscal la determinarea profitului impozabil. Din punct de vedere contabil, impozitul pe profit amnat se nregistreaz n evidena contabil potrivit reglementrile contabile conforme cu Standardele internaionale de raportare financiar. Zamfirache veronica O societate din UE detaseaza un angajat in Romania pentru infiintarea si administrarea unei societati, persoana juridica romana.Cheltuielile alocate societatii din Romania, de catre societatea mama, in baza unui contract de management, sunt cheltuieli deductibile? Contractul trebuie inregistrat la Administratia financiara?Ce alte documente justificative trebuie sa insoteasca factura externa? Solicitare n vederea formulrii unui rspuns pentru ntrebarea dvs. sunt necesare clarificri asupra cheltuielilor alocate societii din Romnia de ctre societatea mam. Aceste cheltuieli reprezint cheltuieli salariale, cheltuieli cu cazarea, transportul? ce anume reprezint aceste cheltuieli alocate? V rog s transmitei mai multe detalii.

Dan Elena Gabriela Puteti sa ne faceti niste precizari cu privire la Ordonanta nr. 2 / 2012 publicata in MO 71/30.01.2012? In acest act normativ se prevede ca ART. II: Declaratia anuala de impozit pe profit pentru anul 2011 se depune de toti contribuabilii, la organul fiscal competent, pana la data de 25 martie 2012, cu exceptia contribuabililor prevazuti la art. 34 alin. (5) lit. a) si b) din Codul fiscal care depun declaratia anuala de impozit pe profit pentru anul 2011 pana la data de 25 februarie 2012. Acest termen este si termen de plata? sau plata ramine la 25.02.2012 ? Rspuns Potrivit prevederilor art. II din Ordonana nr. 2 din 25 ianuarie 2012 pentru modificarea i completarea Ordonanei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal, declaraia anual de impozit pe profit pentru anul 2011 se depune de toi contribuabilii, la organul fiscal competent, pn la data de 25 martie 2012, cu excepia contribuabililor prevzui la art. 34 alin. (5) lit. a) i b) din Codul fiscal care depun declaraia anual de impozit pe profit pentru anul 2011 pn la data de 25 februarie 2012. Definitivarea i plata impozitului pe profit aferent anului fiscal 2011 se efectueaz pn la termenul de depunere a declaraiei privind impozitul pe profit, respectiv, pn la 25 martie 2012. Floricica Cornelia O asociatie non profit al carei obiect de activitate este club sportiv de volei junioare, in anul 2011 realizeaza transferul la alt club de volei a unei sportive - transfer pentru care se intocmeste factura fiscala si se incaseaza contravaloarea transferului. Conform punctului 8^1. Veniturile realizate de organizaiile nonprofit din transferul sportivilor sunt venituri impozabile la determinarea profitului impozabil. Acest venit va fi considerat venit economic. intrucit nu se cunosc cheltuielile economice efectuate pentru realizarea performantei jucatoarei, este corect a se determina un coeficient de repartizare a cheltuielilor ca raport intre venituri economice si venituri totale? Rspuns Potrivit prevederilor art. 15 din Codul fiscal, organizaiile nonprofit, organizaiile sindicale i organizaiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit i pentru veniturile din activiti economice realizate pn la nivelul echivalentului n lei a 15.000 euro, ntr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevzut la alin. (2). Organizaiile prevzute n prezentul alineat datoreaz impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele dect cele prevzute la alin. (2) sau n prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevzute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, dup caz. Potrivit prevederilor punctului 8^1 din Normele metodologice dat n aplicarea art. 15 alin. (3) din Codul fiscal, veniturile realizate de organizaiile nonprofit din transferul sportivilor sunt venituri impozabile la determinarea profitului impozabil. Eugenia Ion Pentru partile sociale detinute in societati necotate si pentru care se inregistreaza ajustari pentru depreciere la data bilantului, cheltuiala este deductibila fiscal? Rspuns Potrivit reglementrilor contabile, titlurile de participare pe termen scurt admise la tranzactionare (cotate) pe o pia reglementat la sfritul excerciiului financiar se evalueaz la valoarea de cotaie din ultima zi de tranzacionare, cu recunoaterea n contabilitate a diferenelor nregistrate. ncepnd cu data de 01.01.2012, potrivit prevederilor pct. 141 din Hotrrea Guvernului nr. 50/2012 pentru modificarea i completarea Normelor metodologice de aplicarea a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin HG nr. 44/2004, dat n aplicarea art. 19 alin. (1) din Codul fiscal, veniturile i cheltuielile rezultate din evaluarea titlurilor de participare, efectuat potrivit reglementrilor contabile aplicabile, sunt luate n calcul la determinarea profitului impozabil. n valoarea fiscal a titlurilor de participare se includ i evalurile efectuate potrivit reglementrilor contabile aplicabile. La

scoaterea din gestiune a titlurilor de participare se poate utiliza una dintre metodele folosite pentru scoaterea din eviden a stocurilor. n acest caz, veniturile i cheltuielile rezultate din evaluarea titlurilor de participare sunt deductibile/impozabile la determinarea profitului impozabil. Potrivit reglementrilor contabile, titlurile de participare pe termen scurt necotate pe o pia reglementat la sfritul excerciiului financiar se evalueaz la inchiderea exercitiului financiar, potrivit reglementrilor contabile, la costul istoric mai putin eventualele ajustri pentru pierdere de valoare. Plusurile de valoare constatate pentru acestea nu se nregistreaz. ncepnd cu data de 01.01.2012, potrivit prevederilor punctului 23 lit. i) din Hotrrea Guvernului nr. 50/2012 pentru modificarea i completarea Normelor metodologice de aplicarea a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin HG nr. 44/2004, dat n aplicarea art. 21 alin. (1) din Codul fiscal sunt cheltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri impozabile i urmtoarele: () i) cheltuielile rezultate din deprecierea titlurilor de participare, nregistrat potrivit reglementrilor contabile aplicabile. n acest caz, cheltuielile rezultate din deprecierea titlurilor de participare reprezint cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil. Potrivit reglementrilor contabile, titlurile de participare pe termen lung se evalueaz la nchiderea exerciiului financiar, potrivit reglementrilor contabile, la costul istoric mai puin eventualele ajustri pentru pierdere de valoare. Plusurile de valoare constatate pentru acestea nu se inregistreaz. ncepnd cu data de 01.01.2012, potrivit prevederilor punctului 23 lit. i) din Hotrrea Guvernului nr. 50/2012 pentru modificarea i completarea Normelor metodologice de aplicarea a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin HG nr. 44/2004, dat n aplicarea art. 21 alin. (1) din Codul fiscal sunt cheltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri impozabile i urmtoarele: () i) cheltuielile rezultate din deprecierea titlurilor de participare, nregistrat potrivit reglementrilor contabile aplicabile. n acest caz, cheltuielile rezultate din deprecierea titlurilor de participare reprezint cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil. Claudia Buliga Provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor se constituie trimestrial pentru bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate in cursul trimestrului respectiv la nivelul cotelor prevazute in contractele incheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevazute in tariful lucrarilor ori serviciilor. In cazul in care aceste provizioane nu au fost constituite conform prevederilor legale, iar societatea efectueaza cheltuieli cu reparatiile in perioada de garantie, dar in alta perioada fiscala decat cea in care trebuia sa constituie provizioanele, se pot considera ca fiind deductibile la calculul impozitului pe profit aceste cheltuieli cu reparatiile? Aceste provizioane pentru garantii de buna executie se refera si la garantiile acordate conform legii de exemplu pentru vanzarea de aparatura electrocasnica, pentru care nu exista contracte in care sa se prevada o cota sau un procent de garantare? Rspuns Potrivit prevederilor punctului 52 din Normele metodologice dat n aplicarea art. 22 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrrile executate i serviciile prestate n cursul trimestrului respectiv pentru care se acord garanie n perioadele urmtoare, la nivelul cotelor prevzute n contractele ncheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevzut n tariful lucrrilor executate ori serviciilor prestate. Pentru lucrrile de construcii care necesit garanii de bun execuie, conform prevederilor din contractele ncheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, n limita cotelor prevzute n contracte, cu condiia reflectrii integrale la venituri a valorii lucrrilor executate i confirmate de beneficiar pe baza situaiilor de lucrri. nregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garaniile de bun execuie se face pe msura efecturii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garanie nscrise n contract.

Ioana Badescu Care este termenul de depunere d101 pentru 2011? Rspuns Potrivit prevederilor art. II din Ordonana nr. 2 din 25 ianuarie 2012 pentru modificarea i completarea Ordonanei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal, declaraia anual de impozit pe profit pentru anul 2011 se depune de toi contribuabilii, la organul fiscal competent, pn la data de 25 martie 2012, cu excepia contribuabililor prevzui la art. 34 alin. (5) lit. a) i b) din Codul fiscal care depun declaraia anual de impozit pe profit pentru anul 2011 pn la data de 25 februarie 2012. Definitivarea i plata impozitului pe profit aferent anului fiscal 2011 se efectueaz pn la termenul de depunere a declaraiei privind impozitul pe profit, respectiv, pn la 25 martie 2012. Ciprian Stoian Cum determinam tehnic costul unei parti dintr-un bun cata vreme il achizitionez ca intreg? Rspuns Potrivit prevederilor punctului 114 (2) din Ordinul nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene, dac o entitate recunoate n valoarea contabil a unei imobilizri corporale costul unei nlocuiri pariale (nlocuirea unei componente), atunci ea scoate din eviden valoarea contabil a prii nlocuite, cu amortizarea aferent, dac dispune de informaiile necesare. Ciprian Stoian Art. 24 se refera la amortizarea fiscala. Nu inteleg de ce operati pe amortizarea contabila cata vreme acestea se supun O3055! Rspuns n exemplul dat, am presupus c amortizarea contabil a instalaiei tehnice este egal cu amortizarea fiscal. Claudia Buliga O societate comerciala are ca singur obiect de activitate cultura cerealelor. Conform Codului fiscal ar trebui sa declare si sa plateasca impozitul pe profit anual pana la data de 25 februarie a anului urmator. Pe langa veniturile obtinute din vanzarea produselor finite, societatea mai realizeaza urmatoarele venituri: - venituri din productia agricola in curs de executie; - venituri din subventii aferente suprafetelor cultivate si culturilor verzi; - venituri din subventii pentru combustibilul utilizat pentru lucrarile agricole si asigurarile culturilor; - venituri din despagubiri pentru suprafetele asigurate care au fost calamitate; - venituri din diferente de curs valutar aferente imprumuturilor primite pentru finantarea activitatii curente. Ce venituri se iau in considerare pentru calculul ponderii veniturilor din cultura cerealelor in total venituri atat la numarator, cat si la numitor? Rspuns Potrivit prevederilor pct. 972 din Hotrrea Guvernului nr. 50/2012 pentru modificarea i completarea Normelor metodologice de aplicarea a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin HG nr. 44/2004, dat n aplicarea art. 34 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal, ncadrarea n activitile prevzute la art. 34 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal, este cea stabilit prin Hotrrea Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificrii activitilor din economia naional - CAEN, cu modificrile ulterioare. Verificarea ponderii veniturilor obinute de contribuabili din cultura cerealelor i a plantelor tehnice, pomicultur i viticultur se face la sfritul fiecrui an fiscal, iar n situaia n care veniturile majoritare se obin din

alte activiti dect cele menionate, acetia vor aplica pentru anul fiscal urmtor, sistemul trimestrial de declarare i plat a impozitului pe profit prevzut la art. 34 alin.(1) din Codul fiscal. Floricica Cornelia Referitor la acest exemplu, daca in loc de instalatie este o cladire? Rspuns Potrivit prevederilor art. 24 alin. (151) din Codul fiscal, in cazul n care se nlocuiesc pri componente ale mijloacelor fixe amortizabile/imobilizrilor necorporale cu valoare fiscal rmas neamortizat, cheltuielile reprezentnd valoarea fiscal rmas neamortizat aferent prilor nlocuite reprezint cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil. Valoarea fiscal rmas neamortizat a mijloacelor fixe amortizabile/imobilizrilor necorporale se recalculeaz n mod corespunztor, prin diminuarea acesteia cu valoarea fiscal rmas neamortizat aferent prilor nlocuite i majorarea cu valoarea fiscal aferent prilor noi nlocuite, pe durata normal de utilizare rmas. n situaia dvs., se aplic acelai tratament fiscal i n cazul cldirii ntruct aceasta reprezint un mijloc fix amortizabil. Ciprian Stoian La un autovehicul filtrele, anvelopele si altele asemenea sunt si componente si consumabile in acelasi timp. Cum le tratatam? Rspuns Potrivit prevederilor punctului 114 alin. (2) din Ordinul nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene, dac o entitate recunoate n valoarea contabil a unei imobilizri corporale costul unei nlocuiri pariale (nlocuirea unei componente), atunci ea scoate din eviden valoarea contabil a prii nlocuite, cu amortizarea aferent, dac dispune de informaiile necesare. Prevederile art. 24 alin. (151) din Codul fiscal, precizeaz tratamentul fiscal al cheltuielilor reprezentnd valoarea fiscal rmas neamortizat aferent prilor nlocuite. n concluzie, aceste prevederi se aplic n cazul parilor componente nlocuite pentru care se dispune de informaiile necesare potrivit reglementarilor contabile mai sus menionate. Racolta Monica Va rugam inca odata sa ne precizati, daca sumele inregistrate in rezultatul reportat cu ocazia trecerii la IFRS (art.19 indice 3) se vor lua in calcul numai la stabilirea impozitului pe profit pentru anul 2012 si ca nu se inregistreaza impozit pe profit amanat la 01.01.2012? Rspuns Regulile fiscale prevzute la art. 193 din Codul fiscal sunt aplicabile pentru determinarea profitului impozabil n cazul contribuabililor care aplic reglementarile contabile conforme cu Standardele Internaionale de Raportare Financiar. Potrivit prevederilor art. 20 lit. f) din Codul fiscal, veniturile din impozitul pe profit amnat determinat i nregistrat de ctre contribuabilii care aplic reglementrile contabile conforme cu Standardele internaionale de raportare financiar, reprezint venituri neimpozabile la determinarea profitului impozabil. Potrivit prevederilor art. 21 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentnd diferene din anii precedeni sau din anul curent, precum i impozitele pe profit sau pe venit pltite n strintate, reprezint cheltuieli nedeductibile la determinarea profitului impozabil. Sunt nedeductibile i cheltuielile cu impozitele nereinute la surs n numele persoanelor fizice i juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romnia, precum i cheltuielile cu impozitul pe profit amnat nregistrat de ctre contribuabilii care aplic reglementrile contabile conforme cu Standardele Internaionale de Raportare Financiar.

 Din punct de vedere fiscal, veniturile/cheltuielile cu impozitul pe profit amnat nu au impact fiscal la determinarea profitului impozabil. Din punct de vedere contabil, impozitul pe profit amnat se nregistreaz n evidena contabil potrivit reglementrile contabile conforme cu Standardele internaionale de raportare financiar. Claudia Buliga Un mijloc fix are durata de amortizare de 4 ani, iar dupa trei ani in care activul a fost amortizat, acesta este trecut in conservare pe o perioada de doi ani. La repunerea in functiune cum se recalculeaza cota de amortizare fiscala? Dar daca societatea a avut in cei 2 ani activitatea suspendata la Registrul Comertului? Rspuns Potrivit prevederilor pct. 70^2 din Normele metodologice dat in aplicarea art. 24 alin. (11) din Codul fiscal, pentru perioada n care mijloacele fixe amortizabile nu sunt utilizate cel puin pe o perioad de o lun, recuperarea valorii fiscale rmase neamortizate se efectueaz pe durata normal de utilizare rmas, ncepnd cu luna urmtoare repunerii n funciune a acestora, prin recalcularea cotei de amortizare fiscal. Aceste prevederi sunt aplicabile n ambele situaii prezentate de dvs. ntrebare 1. La un alt curs avand ca tema impozitul pe profit, lectorul a atras atentia ca provizioanele pentru clientii neincasati constituite conform art. 22 alin. (1) lit. c) sunt deductibile in procentele mentionate la calculul impozitului pe profit doar daca sunt luate in considerare in trimestrul in care sunt indeplinite conditiile prevazute la acest articol. O conditie la care doresc sa ma refer este neincasarea intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei. Opinia mea este ca la punctul 53 din Normele metodologice de aplicare ale Codului fiscal ar trebui prevazut ca valoarea provizioanelor este luata in considerare la determinarea profitului impozabil incepand cu trimestrul in care sunt indeplinite conditiile..., si nu in trimestrul in care sunt indeplinite conditiile (daca se indeplineste conditia de depasire a termenului de neincasare intr-un anumit trimestru, atunci in orice alt trimestru urmator aceasta conditie este indeplinita). Consideram urmatorul exemplu: in trimestrul III al anului 2011 se indeplinesc conditiile de la articolul 22 alin. (1) lit. c), dar deoarece exista indicii ca nu vor fi probleme legate de incasarea acestei creante nu se inregistreaza provizioane in contabilitate (in consecinta nu se deduc nici fiscal). Totusi, in trimestrul II al anului 2012 se doreste inregistrarea provizionului in contabilitate si deducerea lui in procent de 30% la calculul impozitului pe profit. Avand in vedere ca respectiva conditie este sa se depaseasca 270 de zile de la data scadenta putem considera indeplinita conditia si in trimestrul II al anului 2012? Rspuns Potrivit prevederilor art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, contribuabilii au dreptul la deducerea rezervelor i provizioanelor, numai n conformitate cu prezentul articol, astfel: c) provizioanele constituite n limita unui procent de 20% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2004, 25% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2005, 30% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: 1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2004; 2. sunt nencasate ntr-o perioad ce depete 270 de zile de la data scadenei; 3. nu sunt garantate de alt persoan; 4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului. Conform prevederilor punctului 53 din Normele metodologice dat n aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, creanele asupra clienilor reprezint sumele datorate de clienii interni i externi pentru produse, semifabricate, materiale, mrfuri etc. vndute, lucrri executate i servicii

prestate, pe baz de facturi, nregistrate dup 1 ianuarie 2004 i nencasate ntr-o perioad ce depete 270 de zile de la data scadenei. Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaz prin trecerea acestora pe venituri n cazul ncasrii creanei, proporional cu valoarea ncasat sau nregistrarea acesteia pe cheltuieli. n cazul creanelor n valut, provizionul este deductibil la nivelul valorii influenate cu diferenele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evalurii acestora. Valoarea provizioanelor pentru creanele asupra clienilor este luat n considerare la determinarea profitului impozabil n trimestrul n care sunt ndeplinite condiiile prevzute la art. 22 din Codul fiscal i nu poate depi valoarea acestora, nregistrat n contabilitate n anul fiscal curent sau n anii anteriori. Procentele prevzute la art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, aplicate asupra creanelor nregistrate ncepnd cu anii fiscali 2004, 2005 i, respectiv, 2006, nu se recalculeaz. Cheltuielile reprezentnd pierderile din creanele incerte sau n litigiu nencasate, nregistrate cu ocazia scoaterii din eviden a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperit de provizionul constituit potrivit art. 22 din Codul fiscal. n exemplul prezentat de ctre dvs., provizionul ce va fi nregistrat n contabilitate n trimestrul al II-lea al anului 2012 va fi deductibil la calculul profitului impozabil al anului fiscal 2012 conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal. Eugenia Ion Provizionul calculat si recunoscut ca si cheltuiala in luna decembrie 2011 pentru o creanta inregistrata in anul 2010 care a depasit termenul de 270 de zile de la scadenta in cursul anului 2010 si pentru care nu a mai fost inregistrat si nici dedus anterior un alt provizion, poate fi dedus la calculul impozitului pe profit in anul 2011 in limita a 30% din valoarea creantei? Rspuns Potrivit prevederilor art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, contribuabilii au dreptul la deducerea rezervelor i provizioanelor, numai n conformitate cu prezentul articol, astfel: c) provizioanele constituite n limita unui procent de 20% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2004, 25% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2005, 30% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: 1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2004; 2. sunt nencasate ntr-o perioad ce depete 270 de zile de la data scadenei; 3. nu sunt garantate de alt persoan; 4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului. Conform prevederilor punctului 53 din Normele metodologice dat n aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, creanele asupra clienilor reprezint sumele datorate de clienii interni i externi pentru produse, semifabricate, materiale, mrfuri etc. vndute, lucrri executate i servicii prestate, pe baz de facturi, nregistrate dup 1 ianuarie 2004 i nencasate ntr-o perioad ce depete 270 de zile de la data scadenei. Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaz prin trecerea acestora pe venituri n cazul ncasrii creanei, proporional cu valoarea ncasat sau nregistrarea acesteia pe cheltuieli. n cazul creanelor n valut, provizionul este deductibil la nivelul valorii influenate cu diferenele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evalurii acestora. Valoarea provizioanelor pentru creanele asupra clienilor este luat n considerare la determinarea profitului impozabil n trimestrul n care sunt ndeplinite condiiile prevzute la art. 22 din Codul fiscal i nu poate depi valoarea acestora, nregistrat n contabilitate n anul fiscal curent sau n anii anteriori. Procentele prevzute la art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, aplicate asupra creanelor nregistrate ncepnd cu anii fiscali 2004, 2005 i, respectiv, 2006, nu se recalculeaz. Cheltuielile reprezentnd pierderile din creanele incerte sau n litigiu nencasate, nregistrate cu ocazia scoaterii din eviden a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperit de provizionul

constituit potrivit art. 22 din Codul fiscal. n exemplul prezentat de ctre dvs., provizionul nregistrat n contabilitate n trimestrul IV al anului 2011 va fi deductibil la calculul profitului impozabil al anului fiscal 2011 conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal. Matei Claudia Cheltuielile cu auditarea situatiilor financiare a unei societati (srl)pe baza unui contract/factura sunt deductibile? Rspuns Potrivit prevederilor art. 21 alin. (1) din Codul fiscal, pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative n vigoare. Conform acestui cadru legal, cheltuielile cu auditarea situaiilor financiare ale unei societi pot fi deductibile la calculul profitului impozabil dac auditarea este obligatorie pe baza unui act normativ n vigoare. Eugenia Ion Cheltuielile cu auditarea situatiilor financiare ale unei societati sunt deductibile in anul pentru care se auditeaza situatiile financiare sau in anul in care se emite raportul de audit? Rspuns Potrivit prevederilor art. 21 alin. (1) din Codul fiscal, pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative n vigoare. Conform acestui cadru legal, cheltuielile cu auditarea situaiilor financiare ale unei societi pot fi deductibile la calculul profitului impozabil dac auditarea este obligatorie pe baza unui act normativ n vigoare. Eugenia Ion Va rog sa imi precizati care este regimul deductibilitatii cheltuielilor cu cazarea si transportul unui administrator al unei societati comerciale, stiind ca adminstratorul este o persoana fizica nerezidenta si ca societatea din Romania deconteaza aceste cheltuieli administratorului pentru deplasrile pe care acesta le face din tara de rezidenta in Romania pentru exercitarea mandatului de administrator. Rspuns Conform prevederilor art. 55 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, avantajele, cu excepia celor prevzute la alin. (4), primite n legtur cu o activitate menionat la alin. (1) i (2) includ, ns nu sunt limitate la: cazare, hran, mbrcminte, personal pentru munci casnice, precum i alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pre mai mic dect preul pieei. Potrivit prevederilor art. 21 alin. (4) lit. l) din Codul fiscal, cheltuielile salariale i/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu excepia prevederilor titlului III, reprezinta cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil. Contravaloarea sumelor reprezentnd cazarea i transportul suportate de societate pentru administrator reprezint avantaj de natur salarial i este impozitat la nivelul administratorului potrivit prevederilor Titlului III. La nivelul societii, cheltuielile cu cazarea i transportul administratorului reprezint cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil.

Zamfirache veronica O persoana fizica nerezidenta este administrator la o societate persoana juridica romana. Pentru ca locuieste in Romania mai mult de 183 zile a obtinut certificat de inregistrare.Cheltuielile cu chiria si utilitatile pentru apartamentul inchiriat sunt cheltuieli deductibile? (factura se emite pe numele societatii) Rspuns Conform prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 23 din Codul fiscal, persoana fizic rezident - orice persoan fizic ce ndeplinete cel puin una dintre urmtoarele condiii: a) are domiciliul n Romnia; b) centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat n Romnia; c) este prezent n Romnia pentru o perioad sau mai multe perioade ce depesc n total 183 de zile, pe parcursul oricrui interval de 12 luni consecutive, care se ncheie n anul calendaristic vizat; d) este cetean romn care lucreaz n strintate, ca funcionar sau angajat al Romniei ntr-un stat strin. Prin excepie de la prevederile lit. a) - d), nu este persoan fizic rezident un cetean strin cu statut diplomatic sau consular n Romnia, un cetean strin care este funcionar ori angajat al unui organism internaional i interguvernamental nregistrat n Romnia, un cetean strin care este funcionar sau angajat al unui stat strin n Romnia i nici membrii familiilor acestora. Potrivit prevederilor art. 40 alin. (2) din Codul fiscal, persoanele fizice nerezidente care ndeplinesc condiiile de reziden prevzute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obinute din orice surs, att din Romnia, ct i din afara Romniei, ncepnd cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic urmtor anului n care acetia devin rezideni n Romnia. Conform prevederilor art. 55 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, avantajele, cu excepia celor prevzute la alin. (4), primite n legtur cu o activitate menionat la alin. (1) i (2) includ, ns nu sunt limitate la: cazare, hran, mbrcminte, personal pentru munci casnice, precum i alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pre mai mic dect preul pieei. Potrivit prevederilor pct. 69 lit. f) i g) date n aplicarea art. 55 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, la stabilirea venitului impozabil se au n vedere i avantajele primite de persoana fizic, cum ar fi f) contravaloarea folosinei unei locuine n scop personal i a cheltuielilor conexe de ntreinere, cum sunt cele privind consumul de ap, consumul de energie electric i termic i altele asemenea, cu excepia celor prevzute n mod expres la art. 55 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal; Conform prevederilor art. 21 alin. (4) lit. l) din Codul fiscal, cheltuielile salariale i/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu excepia prevederilor titlului III, reprezinta cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil. Contravaloarea sumelor reprezentnd chiria i utilitile suportate de societate pentru adiministratorul su reprezint avantaj de natur salarial i este impozitat la nivelul administratorului potrivit prevederilor Titlului III. La nivelul societii, cheltuielile cu chiria i utilitile pentru imobilul pus la dispoziia administratorului reprezint cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil. Floricica Cornelia Pensia pilon III achitata de administrator in numele unui angajat ca bonificatie la salar este deductibila fiscal pentru firma? pentru angajat se considera a fi avantaj in natura ? Rspuns Potrivit art. 21 alin. (3) lit. j) din Codul fiscal, cheltuielile efectuate n numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, n limita unei sume reprezentnd echivalentul n lei a 400 euro ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant, reprezint cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil Conform prevederilor art. 57 alin. (2) din Codul fiscal, impozitul lunar prevzut la alin. (1) se determin astfel: a) la locul unde se afl funcia de baz, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a

contribuiilor obligatorii aferente unei luni, i urmtoarele: - deducerea personal acordat pentru luna respectiv; - cotizaia sindical pltit n luna respectiv; - contribuiile la fondurile de pensii facultative, astfel nct la nivelul anului s nu se depeasc echivalentul n lei a 400 euro; b) pentru veniturile obinute n celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul brut i contribuiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora. Potrivit prevederilor pct. 77 din Normele metodologice dat n aplicarea art. 55 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, nu sunt considerate avantaje contribuiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajaii proprii, n limita a 400 euro anual pe participant. Claudia Buliga O societate pune la dispozitia unui salariat, in mod gratuit, un imobil luat in chirie. Imobilul este situat in localitatea unde societatea isi desfasoara activitatea, dar alta decat cea in care salariatul isi are domiciliul stabil. Suprafata imobilului pus la dispozitie se incadreaza in suprafata prevazuta in Legea locuintei. Este deductibila cheltuiala cu chiria la calculul impozitului pe profit sau se considera ca e vorba de un avantaj primit in legatura cu o activitate dependenta care ar trebui impozitat la salariat? Rspuns Potrivit prevederilor art. 55 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, avantajele, cu excepia celor prevzute la alin. (4), primite n legtur cu o activitate menionat la alin. (1) i (2) includ, ns nu sunt limitate la: cazare, hran, mbrcminte, personal pentru munci casnice, precum i alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pre mai mic dect preul pieei. Potrivit prevederilor pct. 69 din Normele metodologice dat n aplicarea art. 55 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, avantajele n bani i n natur sunt considerate a fi orice foloase primite de salariat de la teri sau ca urmare a prevederilor contractului individual de munc ori a unei relaii contractuale ntre pri, dup caz. De asemenea, potrivit prevederilor pct. 69 lit. f) i g) date n aplicarea art. 55 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, la stabilirea venitului impozabil se au n vedere i avantajele primite de persoana fizic, cum ar fi: f) contravaloarea folosinei unei locuine n scop personal i a cheltuielilor conexe de ntreinere, cum sunt cele privind consumul de ap, consumul de energie electric i termic i altele asemenea, cu excepia celor prevzute n mod expres la art. 55 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal; Potrivit prevederilor art. 21 alin. (4) lit. l) din Codul fiscal, cheltuielile salariale i/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu excepia prevederilor titlului III, reprezint cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil. Contravaloarea sumei reprezentnd chiria suportat de societate pentru salariatul su reprezint avantaj de natur salarial i este impozitat la nivelul salariatului potrivit prevederilor Titlului III. La nivelul societii, cheltuiala cu chiria pentru imobilul pus la dispoziia salariatului reprezint o cheltuial deductibil la calculul profitului impozabil.

Niculescu Anca 1. La data de 31.12.2008 o societate reevalueaza un activ, respectiv o cladire, obtinandu-se un surplus din reevaluare care a fost inregistrat in contul 105 - Rezerve din reevaluare . Dorim sa stim daca este obligatoriu sau optional ca in perioada ianuarie 2009-aprilie 2009 si mai 2009-decembrie 2011, societatea sa transfere din punct de vedere contabil cota parte din surplusul din reevaluare din contul 105 in contul 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare.Mentionam ca incepand cu luna mai 2009, din punct de vedere fiscal, cota parte din surplusul din reevaluare a fost considerata venit impozabil, fiind impozitat. 2. La 31.12.2011 societatea va face o noua reevaluare pentru acelasi imobil. Care este tratamenul contabil si fiscal al surplusului din reevaluarea de la 31.12.2008 calculat pentru perioadele ianuarie aprilie 2009 si mai 2009-decembrie 2011. Mentionez ca la 31.12.2011, societatea va inregistra un minus din reevaluare. Rspuns Potrivit prevederilor punctului 124 din Ordinul nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene, n cazul n care se efectueaz reevaluarea imobilizrilor corporale, diferena dintre valoarea rezultat n urma reevalurii i valoarea la cost istoric trebuie prezentat la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct n Capital i rezerve (contul 105 Rezerve din reevaluare). Tratamentul n scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat n notele explicative. Surplusul din reevaluare inclus n rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct n rezerve (contul 1065 Rezerve reprezentnd surplusul realizat din rezerve din reevaluare), atunci cnd acest surplus reprezint un ctig realizat. n sensul prezentelor reglementri ctigul se consider realizat la scoaterea din eviden a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din ctig poate fi realizat pe msur ce activul este folosit de entitate. n acest caz, valoarea rezervei transferate este diferena dintre amortizarea calculat pe baza valorii contabile reevaluate i valoarea amortizrii calculate pe baza costului iniial al activului. Dac rezultatul reevalurii este o cretere fa de valoarea contabil net, atunci aceasta se trateaz astfel: - ca o cretere a rezervei din reevaluare prezentat n cadrul elementului Capital i rezerve, dac nu a existat o descretere anterioar recunoscut ca o cheltuial aferent acelui activ; sau - ca un venit care s compenseze cheltuiala cu descreterea recunoscut anterior la acel activ. Dac rezultatul reevalurii este o descretere a valorii contabile nete, aceasta se trateaz ca o cheltuial cu ntreaga valoare a deprecierii, atunci cnd n rezerva din reevaluare nu este nregistrat o sum referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scdere a rezervei din reevaluare prezentat n cadrul elementului Capital i rezerve, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve i valoarea descreterii, iar eventuala diferen rmas neacoperit se nregistreaz ca o cheltuial. Rezerva din reevaluare trebuie redus n msura n care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate i pentru obinerea scopului su. Sumele reprezentnd diferene de natura veniturilor i cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat n contul de profit i pierdere. Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuit, direct sau indirect, cu excepia cazului n care activul reevaluat a fost valorificat, situaie n care surplusul din reevaluare reprezint ctig efectiv realizat. Din punct de vedere fiscal, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) din Codul fiscal, reducerea sau anularea oricrui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedus se include n veniturile impozabile, indiferent dac reducerea sau anularea este datorat modificrii destinaiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei ctre participani sub orice form, lichidrii, divizrii, fuziunii contribuabilului sau oricrui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se aplic dac un alt contribuabil preia un provizion sau o rezerv n legtur cu o divizare sau fuziune, reglementrile acestui articol aplicndu-se n continuare acelui provizion sau rezerv.

Conform prevederilor art. 22 alin. (51) din Codul fiscal, ncepand cu data de 30 aprilie 2009 prin excepie de la prevederile alin. (5), rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuat dup data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizrii fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate i/sau casate, se impoziteaz concomitent cu deducerea amortizrii fiscale, respectiv la momentul scderii din gestiune a acestor mijloace fixe, dup caz. De asemenea, potrivit prevederilor pct. 715 din Normele metodologice dat n aplicarea art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, n cazul n care ulterior datei de 31 decembrie 2003 se efectueaz reevaluri care determin o descretere a valorii acestora se procedeaz la o scdere a rezervei din reevaluare n limita soldului creditor al rezervei, n ordinea descresctoare nregistrrii rezervei, iar valoarea fiscal a terenurilor i valoarea fiscal rmas neamortizat a mijloacelor fixe amortizabile se recalculeaz corespunztor. n aceste situaii, partea din rezerva din reevaluare care a fost anterior dedus se include n veniturile impozabile ale perioadei n care se efectueaz operaiunile de reevaluare ulterioare datei de 31 decembrie 2003. Astfel, dac n urma reevalurii efectuat la 31.12.2011 se va nregistra o descretere a valorii imobilului, se procedeaz la o scdere a rezervei din reevaluare n limita soldului creditor al rezervei, n ordinea descresctoare nregistrrii rezervei. Pentru perioada ianuarie aprilie 2009, partea din rezerva din reevaluare care a fost dedus trebuie luata n calcul la determinarea profitului impozabil al anului fiscal 2011 ca element similar veniturilor. Dac pentru perioada mai 2009 decembrie 2011 partea din rezerva din reevaluare care a fost dedus la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizrii fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate i/sau casate a fost impozitat concomitent cu deducerea amortizrii fiscale, potrivit art. art. 22 alin. (51) din Codul fiscal, nu mai sunt necesare ajustri fiscale.

Claudia Buliga Avand in vedere ca incepand cu anul 2012 cheltuielile cu combustibilul sunt deductibile in proportie de 50% (partea de 50% cheltuiala nedeductibila reprezentand, in opinia mea, o penalizare pentru utilizarea autoturismului in alte scopuri decat realizarea de operatiuni impozabile interesul personal al angajatului de exemplu) mai este necesara completarea foilor de parcurs pentru a putea deduce 50% din cheltuiala cu combustibilii la calculul impozitului pe profit? Rspuns Conform prevederilor art. 21 alin. (4) lit. t) din Codul fiscal, 50% din cheltuielile privind combustibilul, pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv transportului rutier de persoane, cu o greutate maxim autorizat care s nu depeasc 3.500 kg i care s nu aib mai mult de 9 scaune de pasageri, incluznd i scaunul oferului, aflate n proprietatea sau n folosina contribuabilului, reprezint cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil. Prin excepie de la prezentele prevederi, cheltuielile privind combustibilul sunt integral deductibile n situaia n care vehiculele respective se nscriu n oricare dintre urmtoarele categorii: 1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenie, reparaii, paz i protecie, curierat, transport de personal la i de la locul de desfurare a activitii, precum i vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de ageni de vnzri i de ageni de recrutare a forei de munc; 2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plat, inclusiv pentru activitatea de taxi; 3. vehiculele utilizate pentru nchirierea ctre alte persoane, inclusiv pentru desfurarea activitii de instruire n cadrul colilor de oferi. Partea de 50% cheltuial nedeductibil nu reprezint o penalizare pentru utilizarea mijlocului de transport n interes personal, aceasta este aplicabil pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv transportului rutier de persoane, cu o greutate maxim autorizat care s nu depeasc 3.500 kg i care s nu aib mai mult de 9 scaune de pasageri, incluznd i scaunul oferului,

aflate n proprietatea sau n folosina contribuabilului, pentru desfurarea activitii acestuia, cu excepiile prevzute de lege. Potrivit prevederilor pct. 12 din Normele metodologice date n aplicarea Titlului II Impozitul pe profit din Codului fiscal, veniturile i cheltuielile care se iau n calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele nregistrate n contabilitate potrivit reglementrilor contabile date n baza Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i orice alte elemente similare veniturilor i cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile i se adaug cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal. Conform prevederilor art. 21 alin. (4) lit. f) din Codul fiscal, cheltuielile nregistrate n contabilitate, care nu au la baz un document justificativ, potrivit legii, prin care s se fac dovada efecturii operaiunii sau intrrii n gestiune, dup caz, potrivit normelor, sunt considerate cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil. Claudia Buliga In urma unui transfer partial de active realizat ca urmare a unei vanzari (deci nu ca urmare a unei operatiuni de divizare, fuziune sau aport) activele achizitionate se inregistreaza in contabilitatea primitorului la valoarea justa conform reglementarilor contabile aprobate prin Ordinul nr. 3055 din 2009 punctul 83: Pentru recunoaterea n contabilitate a activelor i datoriilor primite cu ocazia acestui transfer, entitile trebuie s procedeze la evaluarea valorii juste a elementelor primite, n scopul determinrii valorii individuale a acestora. Aceasta se efectueaz, de regul, de ctre profesioniti calificai n evaluare, membri ai unui organism profesional n domeniu, recunoscut naional i internaional. Deoarece nu am gasit referinte in Codul fiscal cu privire la valoarea fiscala a acestor active primite (articolul 27 referindu-se doar la transferuri de active in schimbul unor titluri de participare, in cadrul unor reorganizari), am considerat ca valoarea fiscala este aceeasi cu valoarea contabila a acestor active, adica valoarea justa de la data transferului (care are loc in cursul anului 2011 si nu la data bilantului) stabilita de catre profesionisti calificati in evaluare. Ca urmare amortizarea fiscala coincide cu amortizarea contabila. Considerati ca am procedat corect in aceasta situatie? Rspuns n situaia prezentat de dvs.,respectiv, transferul parial de active realizat ca urmare a unei vnzari sunt aplicabile urmtoarele prevederi legale: Potrivit art. 7 alin. (1) pct. 33 din Codul fiscal, valoarea fiscal reprezint: a) pentru active i pasive, altele dect cele menionate la lit. b) i c) - valoarea de nregistrare n patrimoniu, potrivit reglementrilor contabile; b) pentru titlurile de participare/valoare - valoarea de achiziie sau de aport, utilizat pentru calculul ctigului sau al pierderii, n nelesul impozitului pe venit ori al impozitului pe profit; c) pentru mijloace fixe amortizabile i terenuri - costul de achiziie, de producie sau valoarea de pia a mijloacelor fixe dobndite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrrii n patrimoniul contribuabilului, utilizat pentru calculul amortizrii fiscale, dup caz. n valoarea fiscal se includ i reevalurile contabile efectuate potrivit legii. n cazul n care se efectueaz reevaluri ale mijloacelor fixe amortizabile care determin o descretere a valorii acestora sub costul de achiziie, de producie sau al valorii de pia a mijloacelor fixe dobndite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dup caz, valoarea fiscal rmas neamortizat a mijloacelor fixe amortizabile se recalculeaz pn la nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziie, de producie sau a valorii de pia a mijloacelor fixe dobndite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dup caz. n situaia reevalurii terenurilor care determin o descretere a valorii acestora sub costul de achiziie sau sub valoarea de pia a celor dobndite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dup caz, valoarea fiscal este costul de achiziie sau valoarea de pia a celor dobndite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dup caz; d) pentru provizioane i rezerve - valoarea deductibil la calculul profitului impozabil. n ceea ce privete amortizarea fiscal, aceasta se calculeaz potrivit prevederilor art. 24 din Codul fiscal.