Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
In timpul unui seism major, structura de rezistenta a rezervorului (peretele cilindric, repaus in starea de miscare, prin vibratii fortate ale ansamblului.
Miscarea lichidului conduce la modificarea presiunilor interne, presiunile hidrostat hidrodinamice, suplimentare. Pentru analiza miscarii lich 727j92h idului si efectelor acesteia se accepta urmatoarele a) lichidul se considera perfect, omogen si incompresibil; b) miscarea lichidului este continua, irotationala si cu suprafata libera; c) se admite ca structura de rezistenta a rezervoarelor cu inaltimi mici si medii este rigida.
In mod curent, rezervoarele din beton armat sau precomprimat, caracterizate prin H/ rezervorului) satisfac conditiile enumerate mai sus.
Analiza seismica detaliata implica considerarea urmatoarelor tipuri de raspuns structur 1) in acceleratii in cazul perioadelor scurte ale terenului; 2) in deplasari pentru perioadele lungi ale terenului;
In proiectare se admite ca raspunsurile in acceleratii si in deplasari sunt simultane, iar e Proiectarea rezervoarelor paraseismice implica parcurgerea umatoarelor etape:
a - verificarea structurii de rezistenta (perete, radier, acoperis, stalp central sau stalpi hidrodinamice si a fortelor de inertie induse in structura, corespunzatoare raspunsului se deplasari;
b - verificarea lunecarii rezervorului (perete si radier) pe suprafata de contact radi seismice totale; in cazul in care aceasta exigenta nu este satisfacuta, se trece la dimensionarea
totala;
d - verificarea stabilitatii la rasturnare a rezervorului, mai ales la rezervoarele inalte, respec este cazul. Presiunea hidrodinamica se determina atat pentru raspunsul in accoleratii cat si pentru Raspunsul mixt presupune miscarea lichidului insotita de doua efecte semnificative:
i) de impuls (este dat de partea de lichid care se misca in faza cu structura de rezist hidrodinamice de impuls p, ce actioneaza pe peretele si radierul rezervorului);
ii) de oscilatie sau convectie (este dat de acea parte a lichidului a carei miscare se face de cea a structurii de rezistenta, producand presiunea de convectie pc).
Presiunea hidrodinamica totala p(x,,t) se obtine prin sumare scalara, conform relatiei:
Distributia circumferentiala (in plan orizontal) a presiunilor se descrie in raport cu unghiul , fiind aproximata satisfacator prin forma cosinusoidala, cu seismice:
in aceste relatii: p - masa specifica a lichidului; x - cota la care se determina presiunea hidrodinamica a lichidului din
rezervor; yt - acceleratia maxima a terenului corespunzatoare cutremurului de calcul/verificare; - parametrii modurilor de oscilatie a apei din rezervor; - acceleratiile spectrale ale sistemului cu un grad de libertate dinamica avand frecventele proprii egale, in mod succesiv, cu frecventele de oscilatie ale masei convective de fluid din rezervor.
In cele ce urmeaza se propune analiza seismica simplificata a interactiunii stru elementele geometrice ale rezervorului cilindric din beton precomprimat.
II.7.1. Elemente geometrice utile pentru modelul d Se determina parametrul proprietatilor geometrico - elastice 's':
In relatia precedenta, v reprezinta coeficientul lui Poisson si are valoarea 0,25 pen
; se apreciaza ca avem de-a face cu un rezervor rigid. II.7.2. Etape de calcul II.7.2.1. Stabilirea maselor echivalente de lichid si pozitiile punctelor de
In vederea efectuarii analizei seismice, se adopta modelul dinamic simplificat din fi structura - lichid. a) Masa lichidului 'm' se determina cu relatia:
kg
kg
kg
e) Inaltimile la care se aplica masele fata de suprafata de contact dintre radier si hidrodinamice pe radier:
Figura 20. Modelul dinamic pentru interactiunea structura-lichid: a - elementele valului de lichid; b - modelul dinamic echivalent cu doua mase concentrate
rad/s;
Pentru coeficientul de amortizare v = 0:015 (beton precomprimat), Sa = 1,808 m municipiul Constanta (P. 100 -92: pentru zona E, ks = 0,12), rezulta:
Momentul incovoietor maxim produs de presiunile hidrodinamice care se exercita asup imediat deasupra radierului, se determina cu relatia:
Pentru determinarea fortelor orizontale induse de un cutremur se stabilesc m radier. 1) Acoperis: Masa elementelor de acoperis si a subansamblului de acoperire:
Distanta fata de linia mediana a inelului de rezemare, unde se aplica masa acoperisulu
Pozitiile masei ma fata de baza peretelui, respectiv fata de suprafata de contact radier -
m m
In relatia precedenta
2) Masa peretelui cilindric pe unitatea de lungime Se considera un inel cu inaltimea unitara: kg/m 3)Masa radierului: kg
Document Info
Accesari: 1539 Apreciat:
A fost util?
Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.
Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou