n fiziologie [modificare]
n fiziologie pot fi gsite numeroase exemple de reacie pozitiv. Un exemplu este debutul contraciilor la nastere, cunoscut sub numele de reflexul Ferguson. Atunci cnd se produce o contracie, hormonul oxitocin provoac un stimul nervos, care stimuleaz hipotalamusul s produc mai mult oxitocin, care crete contraciile uterine. Acest lucru duce la [18] contracii cresctoare n amplitudine i frecven. Un alt exemplu este procesul de coagulare a sngelui. Bucla este iniiat atunci cnd esuturile afectate elibereaz substane chimice de semnal care activeaz trombocitele din snge . O trombocit activat elibereaz substane chimice pentru a activa mai multe trombocite, provocnd o [19] cascad rapid i formarea unui cheag de sange. Lactaia implic, de asemenea, reacia pozitiv n care atunci cnd sugarul suge sfrcul, exist o reacie nervoas n mduva spinrii i pn n hipotalamusul creierului, care stimuleaz glanda pituitar pentru a produce mai mult prolactin, care comand producerea laptelui n cantitate mai [20] mare. O cretere a nivelului de estrogen n timpul fazei foliculare a ciclului menstrual provoac ovulaia.
[21]
Generarea de semnale nervoase este un alt exemplu, n care membrana unei fibre nervoase produce o scurgere uoar a ionilor de sodiu prin intermediul canalelor de sodiu, rezultnd o variaie a potenialului de membran, care, la rndul su, determin deschiderea de mai multe canale, i aa mai departe. Deci, scurgerea inial rezult dintr-o explozie de scurgere de sodiu, care creeaz [22] potenialul de aciune nervoas. n procesul de excitaie-contracie a inimii, o cretere a ionilor de calciu intracelulari ai miocitelor cardiace este detectat de receptorii de rianodin n membrana reticulului sarcoplasmic, care transport calciul afar, n citosol ntr-un rspuns de reacie pozitiv fiziologic.
n cele mai multe cazuri, astfel de bucle de reacie culmineaz cu emiterea de contra -semnale, care suprim sau rup bucla. Contraciile de natere se opresc atunci cnd copilul este n afara corpului mamei. Produsele chimice descompun cheagurile de snge. Alptarea se oprete atunci cnd copilul nu mai are [23] nevoie de laptele matern.
FEEDBACK-UL NEGATIV
Toate mecanismele de control homeostazic au cel putin trei componente interdependente pentru a fi reglate. Receptorul este componenta sensibila care monitorizeaza si raspunde la modificarile din mediu. Cind receptorul simte un stimul, trimite informatia la un centru de control, componenta care care stabileste mentinerea variabilei. Centrul de control determina un raspuns adecvat fata de stimul. In majoritatea mecanismelor homeostazice, centrul de control este creierul. Acesta trimite apoi semnale unui efector, care poate fi musculatura, organele sau alte structuri care primesc semnale de la creier. Dupa primirea semnalului, se produce o schimbare pentru a corecta deviatia fie prin multiplicare prin feedback pozitiv, fie prin diminuare sau prin feedback negativ.
Feedback-ul pozitiv sau regenerativ apare intr-un ciclu in care efectele unei mici tulburari
aparute intr-un sistem poate cuprinde o crestere a magnitudinii perturbarilor. Acesta tinde sa creeze instabilitatea sistemului cu cresterea exponentiala a oricaror oscilatii sau divergente de la echilibru. Parametrii sistemului vor accelera spre valori critice, care vor distruge sistemul sau il pot duce pe acesta intr-un nou status stabil. Un exemplu de feedback in biologia umana este lactatia. Pe masura ce copilul suge mamelonul exista un raspuns nervos in maduva spinala si pina in hipotalamus din creier, care stimuleaza glanda pituitara sa produca si mai multa prolactina pentru a produce mai mult lapte.
Feedback-ul negativ sau cel degenerativ apare cind exista o problema intre valoarea actuala a
unui parametru si cea de referinta. Daca un sistem are un grad ridicat de feedback negativ acesta va tinde sa fie stabil. In biologie acest proces este denumit homeostazie, in timp ce in matematica termenul frecvent este echilibru. Unele sisteme biologice prezinta feedback negativ cum este baroreflexul in reglarea presiunii singelui sau eritropoieza. Vasele de singe pot simti rezistenta la flux impotriva peretilor lor cind creste presiunea singelui. Acestea actioneaza ca receptori si transmit un mesaj creierului, care va trimite un mesaj inimii si vaselor de singe, ambii fiind efectori. Frecventa cardiaca va scadea pe masura ce vasele de singe vor creste in diametru (vasodilatatia). Aceasta schimbare va determina scaderea presiunii singelui la valorile normale. Invers se va intimpla cind presiunea singelui va scadea si va determina vasoconstrictie. Un alt exemplu important este observat cind corpul este privat de mincare. Acesta va reseta metabolsimul la o valoare mai scazuta decit normala, pentru a permite corpului sa continue sa functioneze, la o rata diminuata chiar si cind este infometat. Astfel, oamenii care se priveaza singuri de alimente incercind sa slabeasca vor descoperi usurinta scaderii in greutate la inceput si mult mai greu mai tirziu, deoarece corpul se reajusteaza singur la un metabolism diminuat pentru a permite corpului sa supravietuieasca cu rezerva scazuta de energie. Efortul fizic poate schimba acest efect crescind cererea metabolica.