Sunteți pe pagina 1din 4

BALTAGUL

1.Tipurile de roman Mitic: -mitul Isis si Osiris -mitul mortii/renasterii -totemului -traditie/obiceiuri Politist Social Dragoste Bildungsroman

2.Narator si perspectiv narativa 3.Elemente de stil sadovenian

Eseu Specie a genului epic in proza,romanul a dobandit pe parcursul evolutiei sale,o serie de aspecte incepand cu epopeea catre romanul traditional,obiectiv,realist,subiectiv,modern de tip jurnal.W. Booth sustine ca aceasta specie literara s-a nascut din nevoia reflectarii existentei umane in interiorul fictiunii,asa incat creatorii au pus pe seama timpului si a cronologiei transformarile survenite in roman. In literatura romana,genul a cunoscut numeroase forme,punctand momentele evolutiei la nivel universal prin opere perene.O astfel de opera o reprezinta romanul Baltagul de M.Sadoveanu,avand in interior conceptii majore teoretizate de scriitor si descoperite de catre criticii literari. N.Manolescu in Arca lui Noe in capitolul dedicat romanului sadovenian,sustine ca pe langa trasaturile traditionale, Baltagul indeplineste conditiile romanului mitic,social,politist,de dragoste si cele ale unui bildungsroman. Caracterul mitic se contureaza datorita interferentei unor conceptii antice,caci rolul lui Isis este jucat in roman de Vitoria,iar cel a lui Osiris de Gheorghita si de cainele Lupu(interferente a lui Anubis).In acest sens Vitoria Lipan isi cauta sotul ucis de catre tovarasii de drum si ii razbuna prin gestul final al fiului sau,moartea.Mitul totemului este un alt aspect intalnit in interiorul diegezei,totemul fiind baltagul,arma crimei si a dreptatii,o toporisca formata din doua taisuri ce reprezinta viata si moartea,finitul si infinitul,terestrul si celestrul,masculinul si femininul.In Egiptul

Antic,totemul era un obiect sacru,cu rol apotropaic,ce ferea sau apara de rele.In roman,baltagul este labirintul pe care-l parcurge Vitoria si Gheorgita,titlul simbolic atestand rolul de suprapersonaj al acestei unelte.Ea era daruita celor ce intrau in tagma oierilor,implinindu-se norma investirii prin oferirea acestui simbol.Mama i-l da fiului ei,sfintindu-l initial pentru ca asa poarta oierii nostri.Din punct de vedere geografic,localitatile prin care trec Vitoria si fiulei alcatuiesc forma unui baltag,fiind definitorie pentru alcatuirea labirintului.Mitul mortii si al renasterii naturii plaseaza drumul celor diu intre 2 momente sugestive ce alcatuiesc un proces al transhumantei si redau ciclicitatea anotimpurilor.Astfel,urma lui Nechifor se pierde in perioada lui Samnedru (26 oct.) cand oile sunt aduse la iernat,fiind gasit(osemintele sale) in apropierea lui Sangiorz(23 aprilie) cand oile urca la varat.Intre aceste doua date,natura isi incheie o activitate si o va relua abia in primavara.La nivel semnificativ,rolul tatalui este preluat de fiu,intre ei producandu-se o interschimbare tacita,stalpul casei revenindu-i lui Gheorghita prin procesul de maturizare desavarsit pe parcursul drumului. Traditiile si obiceiurile zonei montane sunt surprinse inca de la inceputul romanului cand gospodaria Lipanilor se dezvaluie prin felul in care gospodina isi asezase blidele in prepeleag sau prin imaginea bucatariei de vara din pragul careia Vitoria priveste cu tristete catre departari.Gesturile femeii contureaza o lume arhetipala(veche) compusa din credinte preacrestine,legi nescrise dobandite si pastrate pe parcursul a mii de ani.Semnele pe care le intrevede sunt justificate de femeie prin atestare conceptuala,omul aflandu-se in directa legatura cu natura sprijinindu-se pe legile acesteia.Padurea da glas sau norii grei Aduc semn rau de apasare.Visul pe care-l are Vitoria vazandu-l pe sotul pe un cal negru trecand o apa e codificat prin simbolul acvatic al limbii,caci o apa stabileste o granita intre doua momente,doua lumi,viata si moartea.Cromatica este sugestiva,negrul fiind simbolul nefiintei,al lugubrului(apasare mortuara).Ritmul aparitiilor mai intai a unei cumatrii,ulterior a unei nunti,intaresc ideea Vitoriei ca triada existentiala nastere-nunta-moarte se va incheia cu un moment macabru.Cunoscatoare a acelor legi nescrise,nevasta lui Lipna constientizeaza in semnele oferite de natura,un final intuit inca de acasa.Calitatea de roman social e desavarsit de aceste ideologii pe care le contureaza Vitoria,fiind stabilite coordonatele unei lumi traditionale muntenesti aflate in opozitie cu cea de la campie o lume mult mai apasata de griji,condusa de impulsuri instinctuale,oamenii fiind galbejiti si trasi la fata.Diferentele dintre cele doua lumi se stabilesc pe parcursul romanului prin traditii inradacinate spiritual. Baltagul dobandeste atributele unui roman politist prin existenta unei crime(uciderea lui Lipan),a unui criminal(Calistrat Bogza) si a unui complice(Ilie Cutui).Arma crimei o reprezinta baltagul,fiind si arma

dreptatii.Ancheta savarsita de un asa zis detectiv al zilelor noastre(V.Lipan) rezolva misterul mortii. Aspectul de pseudo-roman de dragoste e definit de existenta a doua coordonate: iubire adolescentina intre Minodora si Ghita C.Topor privita cu zambet de cititori si cu ironie de narator,si dragostea echilibrata,matrimoniala ce depaseste limitele mortii,intre Vitoria si Nechifor.Prima este surprinsa de scrisoarea pe care fiul dascalitei o trimite Minodorei,semnandu-se in mod pueril:Frunzulita de mohor/Te iubesc si te ador/Ghita C.Topor.In partea opusa se afla legatura stransa intre cei doi soti caci Vitoria stia ca desi s-ar fi dus la o alta femeie,asa cum sugereaza baba Maranda,sotul ei se intorcea tot la ea si,cu toate ca fusese lovita pentru o alta muiere ea il iubea pentru ca era omul ei. Perspectiva narativa contureaza nuantele unui bildungsroman,personajele care se contureaza fiind Gheorghita,un fecior plecat de acasa neexperimentat ce se va desavarsi pe parcurs ajungand sa-si contureze trairile si sa ia locul tatalui ca stalp al familiei. Structurile naratiunii verifica placerea vorbei prezenta in scrisul sadovenian,detaliile ce marcheaza aspectele narative constau de obicei in aspectul extradiegetic,naratorul obiectiv facandu-si simtita prezenta prin mici detalii legate de obiceiurile muntenilor.Detaliile privind gospodaria lui Lipan sau bucataria de vara creioneaza o lume a satului de munteni aflata la interferenta vremurilor,Sadoveanu punctand ideologii inspirate atat din folclorul romanesc,cat si din aspectele balcanice ce se intrepatrund pe teritoriul tarii noastre.Stilul Sadovenian e dominat de regionalisme,arhaisme,de scrieri ample,detalii definitorii in conturarea personajelor,naratorul impresionand prin nuanta moderna pe care o ofera scrierilor sale. Conturat in paralel cu mama sa,Gheorghita trece prin etape evolutive,ajungand sa reprezinte in final barbatul casei,cel care va continua ritmul ancestral al zbaterii lumesti specifice oierilor,dupa cum atesta legenda din debutul romanului,spusa de Nechifor.Pentru flacau,mama este initialfarmacatoare,ca treptat sa dobandeasca din experienta sa si,in final sa devina ajutorul ei de nadejde cel ce urmeaza drumul deschis de femeie.Asemeni unui personaj din basmele culte,Gheorghita capata un baltag(un semn definitoriu) pentru ca asa poarta toti oierii.Baltagul ii incununa existenta,punctand aspectele unui labirint prin care flacaul trece,luand forma unui drum initiatic,intre tata si fiu stabilindu-se o legatura tacita prin care simbolic i se ofera o stacheta existentiala,flacaul purtand acelasi nume,si avand rol marcant pe parcusul dramei.Momentul in care devine matur este jucat de gestul justitiar,pedepsind criminalul parintelui,fiul este eliberat de pecetea trecutului si condus de catre mama sa cu optimism

catre viitor.Sugestive in acest sens sunt verbele folosite de Vitoria la timpul viitor,atestand din punct de vedere stilistic optimismul si constientizarea ritmului evolutiv al vietii: vom merge,vom lua. Simbolic prin categoriile enuntate,stratificat sub forma unui roman al evolutiei,Baltagul surprinde cititorul prin nenumarate aspecte stilistice descoperite continuu(G.Calinescu,T.Vianu,N.Manolescu) avand deschisa oportunitatea unor interpretari inovatoare,menite sa schiteze profund lumea satului de la munte,cu legile lui nescrise.