CAPITOLUL I

~PRINCIPALELE SURSE DE POLUARE~

nveliul gazos al Pmntului reprezentat de atmosfera terestr constituie unul dintre factorii eseniali existenei vieii pe planeta noastr. Dintre componenii aerului, cel mai important este oxigenul ( !". #cesta este indispensa$il respiraiei vegetale i animale, oxidarea reprezentnd principalul proces din care rezult energie %n procesele vitale. &ioxidul de car$on din aer (' !" intervine %n asimilarea ()ranei* la plante, iar azotul (+" atmosferic reprezint una din verigile circuitului azotului %n natur.

1.Compoziia normal a aerului

'ompoziia c)imic normal a aerului (%n volum procente atmosfer uscat", azot -.,/01, oxigen !/,021, argon /,0!1, $ioxid de car$on /,/31. #ceste gaze reprezint %n to4 tal 00,001 din compoziia aerului. 5estul de /,/61 este alctuit din alte gaze, cum ar fi, neon, )eliu, metan, 7ripton, xenon, ozon, )idrogen, radon. 8a toate acestea se adaug proporii varia$ile de vapor de ap (/,! 9 31". Din punct de vedere al sntii prezint o deose$it importan oscilaiile %n concentraie ale ' ! i ale ! din aer, aceste su$stane avnd un rol deose$it %n meta$olism, %n principal %n sc)im$ul de gaze la nivelul plmnilor. xigenul poate influena sntatea prin scderea concentraiei lui %n aer i prin scde4 rea presiunii atmosferice, efectul fiind determinat de scderea presiunii pariale la nivelul plmnilor, alterarea sc)im$ului de gaze ( ! i' !" i a procesului de oxigenare a sngelui. :enomenele care apar sunt fenomene de )ipoxie, sau anoxie, gravitatea lor fiind dependent de gradul de scdere a presiunii pariale.

Ce este poluarea
Dac nu putem s cutm definiii ale polurii, vom gsi multe, ca de exemplu aceasta, (Poluarea atmosferic implic emanarea de su$stane duntoare organismelor vii.* sau ( nelegem prin poluarea aerului prezena %n atmosfer a unor su$stane strine de com4 ponena normal a aerului, care %n funcie de concentraie i;sau timpul de aciune provoac tul$urri ale sntii omului, creeaz disconfort populaiei dintr4un teritoriu, afecteaz flora i fauna sau altereaz mediul de via al omului*.

'ea mai potrivit i exact mi se pare cea dat de rganizaia <ondial a =ntii ( .<.=". =e vor$ete despre poluare atmosferic atunci cnd una sau mai multe su$stane sau amestecuri de su$stane sunt prezente %n atmosfer %n cantiti sau pe o perioad care pot fi periculoase pentru oameni, animale, sau plante i contri$uie la punerea %n pericol sau vtma4 rea activitii sau $unstrii persoanelor*. Poluarea, printre alte clasificri, este clasificat %n poluare natural sau artificial (antropogen". Procesele de producie industrial i producia de energie a industriei, economiei ener4 getice, a focarelor sunt principalele surse ale polurii atmosferice antropogene dar la acestea putem aduga orice arderi (com$ustii" din care rezult su$stane poluante. =ursele naturale principale ale polurii sunt erupiile vulcanice, furtunile de praf, in4 cendiile naturale ale pdurilor i altele cum ar fi g)eizerele sau descompunerea unor su$stane organice.

!.Prin"ipalele surse #e poluare

Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scar mondial. Procesele de producie industrial. >misiile sunt su$stane eli$erate %n atmosfer de ctre uzine, sau alte centre. Procedeele de producie industrial eli$ereaz emisiile, care se redepun %n cazul %n care nu exist filtre pentru epurarea gazelor reziduale. =u$stanele specifice sunt atunci eli$erate i pot provoca local catastrofe.

n momentul procesului de com$ustie, su$stanele gazoase, lic)ide i solide sunt eli$erate %n atmosfer de furnale. n funcie de %nlimea furnalelor i de condiiile at4 mosferice, gazele de eapament provenind din focare se rspndesc local sau la distane medii, 9 uneori c)iar i mari 9 cznd din nou su$ form de particule mai fine dect poluarea atmosferic msura$il %n locurile de emisie. Dega?rile industriale %n ultim instan nimeresc %n sol, e cunoscut faptul c %n ?urul uzinelor metalurgice %n perimetrul a 3/4@/ 7m %n sol e crescut concentraia de ingrediente ce intr %n compoziia dega?ailor aeriene a acestor uzine.

=urse industriale de poluare cu praf, fum i cenu Andustria =ursa de poluare elrii. :urnale, maini de sintetizare. Burntorii de font. :urnale, instalaii de dez$atere. <etalurgia :urnale i topitorii. neferoas. 5afinrii de petrol. 5egeneratori de catalizatori, incineratori de nmoluri. :a$rici de )rtie. 'uptoare de recuperare a c)imicalelor i de calcar. =ticl i fi$re de <anipularea materiilor prime, sticl. cuptoare de sticl, tragerea firelor. Ba$el 6 Produsul poluant xizi de fier, fier, fum. xid de fier, praf, fum, fumuri de ulei. :um, fumuri de ulei i metale. Praf de catalizator, cenu de nmol. Prafuri de c)imicale. Praf de materii prime, cea de acid sulfuric, oxizi alcalini, aerosoli de rini.

Producia de fum i praf %n industrii Andustria =iderurgie :onterii Procesarea aluminiului Bopitorii de $ronz i alam >misia de fum i praf 6/ 7g ; ton metal 624!2 7g ; ton metal @2/ 7g ; ton metal 6! 7g ; ton metal

Ba$el ! important surs industrial, %n special de praf, o reprezint industria materialelor de construcie, care are la $az prelucrarea unor roci naturale (silicai, argile, calcar, magnezit, g)ips etc.". Din cadrul larg al industriei materialelor de construcii se detaeaz, su$ aspectul impactului exercitat asupra mediului am$iant, industria cimentului. <aterialele de $az, care intra %n fa$ricarea cimentului, sunt piatra calcaroasa amestecat cu magme sau cu argile. =unt cunoscute i aplicate doua procedee de fa$ricare, procedeul uscat, %n care materiile prime sunt des)idratate, frmiate %n mori speciale i trecute apoi %n cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi %nalteC

4 procedeul umed, %n care materiile prime se amesteci cu ap, apoi %n stare umed se macin %n mori speciale, dup care, partea rezultat este trecut la rndul ei %n cuptoare rotative, unde procesul este acelai ca la procedeul uscatC Bemperaturile din cuptoare determin mai %nti frmiarea materialului, cu formare de clinc)er iar apoi, prin mcinare, se o$in particule foarte fine, care constituie cimentul

propriu4zis. Procesele te)nologice descrise produc cantiti mari de praf, %n toate verigile lanului te)nologic, usctoare, mori de materii prime, cuptoare, procese intermediare. Din usctoare se elimina %n atmosfer aproximativ 6/1 din cantitatea introdus, %n mori, 6431 din cantitatea prelucrat, %n cuptoarele rotative, 6/1, iar %n procesele intermediare, intre ! i @1. n total se pierde intre !/ i !21 din materia prim prelucrat la procedeul uscat i 6/@21 la procedeul umed. Praful rezultat din industria cimentului este %mprtiat pn la dis4 tana de peste 3 7m fa de surs, concentraia acestuia %n apropierea surselor, variind intre 2// i ! /// t;7m!;an. :umul constituie partea invizi$ili a su$stanelor ce se elimin prin courile %ntreprinderilor industriale i este constituit din vapori de ap, gaze, produi incomplet ari (cr$une, )idrocar$uri, gudroane etc." i alte impurit@i %nglo$ate i eli$erate cu ocazia arderii. :umul are o culoare al$icioasa dac arderea este completa. 'uloarea neagra indica o ardere incompleta, datorita lipsei de aer, precum i prezentei %n cantitate mare a cr$unelui i a funinginii. 'uloarea fumului rar poate fi rocat, cenuie sau $runa, dup cum cr$unele conine fler, aluminiu sau mangan. Particulele de fum au dimensiuni su$micronice (D /,/-2". 'enua rezultat %n exclusivitate din com$usti$ili solizi. Proporia sa variaz intre 24621 la antracit (cr$une superior, deci cu ardere mai complet" i @/42/1 la cr$unii inferiori (lignit, tur$, etc.".

sunt, dup cum $ine tii, o alt important surs de poluare. #stfel, %n =.E.#. F/1 din totalul emisiilor poluante provin de la autove)icule, iar %n unele localiti a?ung c)iar i pn la 0/1. #utove)iculele care funcioneaz cu motor cu com$ustie, sunt un factor poluant care este luat din ce %n ce mai mult %n seam. raele mari sau aglomeraiile ur$ane dense sunt afectate %n mare msur de transporturile cu eli$erare de noxe. >misiile de poluani ale autove)iculelor prezint doua mari particulariti, %n primul rnd eliminarea se face foarte aproape de sol, fapta care duce la realizarea unor concentraii ridicate la %nlimi foarte mici, c)iar pentru gazele cu densitate mic i mare capacitate de di4 fuziune %n atmosfer. n al doilea rnd emisiile se fac pe %ntreaga suprafa a localitii, dife4 renele de concentraii depinznd de intensitatea traficului i posi$ilitile de ventilaie a str4 zii. 'a su$stane poluante, formate dintr4un numr foarte mare (sute" de su$stane, pe primul rnd se situeaz gazele de eapament. Golumul, natura, i concentraia poluanilor emii de4 pind de tipul de autove)icul, de natura com$usti$ilului i de condiiile te)nice de funcionare. Dintre aceste su$stane poluante sunt demne de amintit particulele %n suspensie, dioxidul de sulf, plum$ul, )idrocar$urile poliaromatice, compuii organici volatili ($enzenul", az$estul, metanul i altele. 8os #ngeles este o aglomerare ur$an4su$ur$an cldit pe o coast deluroas, avnd %n vecintate la sud i la est ceanul Pacific. <unii se %ntind la est i la nordC de asemenea la nord se gsete =an :ernando GalleH, o parte a oraului cu aproximativ o treime din populaia oraului. 8os4#ngeles4ul face legtura %ntre regiunile sale prin intermediul unor mari autostrzi de oel i $eton, construite pentru transportul rapid, la mari viteze, dare care este de o$icei congestionat de trafic. =mogul produs de gazele de eapament ale mainilor sau de alte surse este o pro$lem continua a polurii.

Transporturile

genereaz produi gazoi, lic)izi i solizi care, sc)im$ local nu numai micro i mezorelieful zonei %n care se manifest, dar exercit influene negative i asupra puritii atmosferice. 'enuile vulcanice, %mpreun cu vaporii de ap, praful vulcanic i alte numeroase gaze, sunt suflate %n atmosfer, unde formeaz nori groi, care pot pluti pn la mari distane de locul de emitere. Bimpul de remanen %n atmosfer a acestor suspensii poate a?unge c)iar la 64! ani. Enii cercettori apreciaz c, cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestr provine din activitatea vulcanic. #ceste pul$eri se presupune c au i influene asupra $ilanului termic al atmosferei, %mpiedicnd dispersia energiei radiate de Pmnt ctre univers i contri$uind %n acest fel, la accentuarea fenomenului de (efect de ser*, produs de creterea concentraiei de ' ! din atmosfer. sunt i ele un important factor %n poluarea aerului. Berenurile afnate din regiunile de step, %n perioadele lipsite de precipitaii, pierd partea aerian a vegetaiei i rmn expuse aciunii de eroziune a vntului. Gnturile continue, de durat, ridic de pe sol o parte din particulele ce formeaz (sc)eletul mineral* i le transform %n suspensii su$aeriene, care sunt reinute %n atmosfer perioade lungi de timp. Depunerea acestor suspensii, ca urmare a procesului de sedimentare sau a efectului de splare exercitat de ploi, se poate produce la mari distane fa de locul de unde au fost ridicate. 'ercetri recente, din satelit, au artat c eroziunea eolian numai de pe continentul #frican a?unge la 6//4@// milioane tone;an. n acest context, se pare c deertul =a)ara %nainteaz %n fiecare an cu 6.2 pn la 6/ 7m. :urtuni de praf se produc i %n alte zone ale glo$ului. #stfel, %n mai 603@, numai %ntr4o singur zi, un vnt de o violen neo$inuit a produs un intens proces de eroziune eolian pe teritoriile statelor Bexas, Iansas, 7la)oma i 'olorado. +orii negrii, care cuprindeau circa 3// milioane de tone de praf, dup ce au parcurs !;3 din teritoriul =.E.#., au %ntunecat Jas)ington4ul i +eK Lor74ul i s4au deplasat mai departe ctre #tlantic. n 60!., la !F i !- aprilie, o furtun a produs erodarea unui strat de sol cu o grosime de 6! 9 !2 mm pe o suprafa de @// /// 7m!, situat %n zona precaspic. >valurile fcute cu acest prile? au artat c, numai pe teritoriul rii noastre s4au depus circa 6@. milioane m3 de praf, din cantitatea total ridicat. o important surs de fum i cenu, se produc atunci cnd umiditatea climatului scade natural su$ pragul critic. :enomenul este deose$it de rspndit, mai ales %n zona tropical, dei, %n general, gradul de umiditate al pdurilor din aceast zon nu este de natur s favorizeze iz$ucnirea incendiului. 8a sfritul anului 60.! i %nceputul anului 60.3, pe insula &orneo a Andoneziei i <alaHesiei au avut loc incendii care au mistuit circa 3,2 milioane )ectare de pduri tropicale. n coasta de :ilde, %n 60.3, focul a distrus circa @2/ /// )a, iar %n M)ana, %n timpul aceleiai secete, a fost distrus prin foc o mare suprafa de pduri i circa 6/1 din plantaiile de cacao. n anii deose$it de secetoi, c)iar i %n zonele temperate, se produc dese incendii ale pdurilor. #stfel, %n 600!, dup o succesiune de ani secetoi, au iz$ucnit incendii devastatoare c)iar i %n pdurile :ranei i ale Poloniei. =e pare c situaia climatic din deceniul ./ a extins mult suprafeele de pduri vulnera$ile la incendii pe %ntregul glo$.

Erupiile vulcanice

Furtunile de praf

Incendiile naturale$

Activitile casnice sunt, fie c vrem, fie c nu, o surs de poluare. #stzi,
%n multe ri %n curs de dezvoltare, aa cum este i ara noastr, lemnul de foc este la fel de

vital ca i elementele, iar ca pre, %n unele locuri, are un ritm de cretere mai mare dect alimentele. 'auza creterii zi de zi a preului este restrngerea suprafeelor de pdure. <ulte ri care fuseser cndva exportatoare de material lemnos, au devenit importatoare, %n msura %n care nu s4au preocupat de regenerarea fondului forestier. n =.E.#. i Andia se ard anul circa 63/ milioane de tone de lemn de focC %n =.E.#. aceast cantitate asigur doar 31 din consumul de energie, %n timp ce %n Andia, aceiai cantitate asigur !21 din consum. Deci, pentru rile %n curs de dezvoltare, lemnul de foc constituie o necesitate legat de satisfacerea consumurilor energetice. Dar nu numai pentru aceste ri consumul de lemn este o necesitateC ri ca =uedia, Danemarca, :inlanda au ca o$iectiv, %n politica lor economic, reducerea consumului de petrol i, %n compensaie, creterea contri$uiei energetice a lemnului de foc. ')iar %n =.E.#., acolo unde preul altor surse de energie a crescut considera$il, s4a produs o orientare spectaculoas ctre folosirea lemnului. =e apreciaz, de exemplu, c %n aceast ar, dup 60-3, folosirea energiei o$inute din lemn, %n sectorul casnic, a sporit de dou ori. Gnzrile anuale de so$e, %ntre 60-! i 60-0, au sporit de nou ori, iar %n 60.6 s4au vndut pe teritoriul =tatelor Enite circa ! milioane de so$e pentru %nclzirea locuinelor cu lemne. :umul emis de so$ele cu lemne are o culoare al$astr fumurie i conine o cantitate %nsemnat de materii organice, care se apreciaz c pot fi cancerigene. Dar %n scopuri casnice nu se ard numai lemn, ci i cantiti enorme de cr$uni, petrol, i gaze naturale, din care rezult de asemenea su$stane toxice.

3.Principalele substane poluante

=u$stanele poluante din atmosfer sunt su$stane gazoase, lic)ide sau solide, care %i modific compoziia. Gazul carbonic(CO % , numit tiinific dioxid de carbon, este cel mai important din ciclul car$onului este inofensiv i aduce clorul pentru fotosintez. ' !, su$ form de vapori de ap, las s treac undele scurte ale radiaiei solare %n atmosfer i a$soar$e undele lungi ale radiaiilor Pmntului, ceea ce provoac o renclzire a aerului, efectul de ser. Pe Genus, %ntr4o atmosfer foarte $ogat %n ' !, temperatura atinge @-/N '. &ioxidul de car$on %ntlnit %n atmosfer %n proporie de /,/31 nu produce tul$urri manifestate dect %n situaiile %n care este %mpiedicat trecerea gazului din sngele venos %n alveola pulmonar i eliminarea lui prin aerul expirat. De fapt fenomenele toxice apar %n momentul %n care presiunea parial a ' ! din aer crete att de mult %nct %mpiedic eliminarea acestui cata$olit. Aniial apare o cretere a ' ! din snge ()ipercapnie" mai puin datorit ptrunderii lui din aerul exterior, ct datorit autointoxicrii organismului. Pe msur ce crete concentraia %n aerul atmosferic, intervine i solu$ilizarea lui %n plasma sanguin datorit presiunii pariale crescuteC la autointoxicare se asociaz intoxicaia exogen. Primele tul$urri apar %n ?urul concentraiei de 31 manifestat prin tul$urri respiratorii (accelerarea respiraiei", apare apoi cianoza, urmat de tul$urri respiratorii i circulatorii %nsoite de fenomene legate de dezec)ili$rul acido4$azic.

!raful" cenu#a #i fu$ul au o proporie destul de mare %n totalitatea poluanilor care exist %n atmosfer. (Praful provine din diviziunea materiei fine %n particule aproape coloidale de 6/46// nm. :umul este un amestec de particule solide i coloidale cu picturi lic)ide. =ursele artificiale generatoare de praf, cenu i fum cuprind, %n general, toate activitile omeneti $azate pe arderea com$usti$ililor lic)izi, solizi sau gazoi. importan surs industrial, %n special de praf, o reprezint industria materialelor de construcie, care are la $az prelucrarea unor roci naturale (silicai, argile, calcar, magnezit, g)ips etc.". Din cadrul larg al industriei materialelor de construcii se detaeaz, su$ aspectul impactului exercitat asupra mediului am$iant, industria cimentului. <aterialele de $az, care intra %n fa$ricarea cimentului, sunt piatra calcaroas amestecat cu magme sau cu argile. =unt cunoscute i aplicate dou procedee de fa$ricare, 4 procedeul uscat, %n care materiile prime sunt des)idratate, frmiate %n mori speciale i trecute apoi %n cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi %nalteC 4 procedeul umed, %n care materiile prime se amestec cu ap, apoi %n stare umed se macin %n mori speciale, dup care, partea rezultat este trecut la rndul ei %n cuptoare rotative, unde procesul este acelai ca la procedeul uscatC Bemperaturile din cuptoare determin mai %nti frmiarea materialului, cu formare de clinc)er iar apoi, prin mcinare, se o$in particule foarte fine, care constituie cimentul propriu4zis. Procesele te)nologice descrise produc cantiti mari de praf, %n toate verigile lanului te)nologic, usctoare, mori de materii prime, cuptoare, procese intermediare. Din usctoare se elimin %n atmosfer aproximativ 6/1 din cantitatea introdus, %n mori, 6431 din cantitatea prelucrat, %n cuptoarele rotative, 6/1, iar %n procesele intermediare, %ntre ! i @1. n total se pierde %ntre !/ i !21 din materia prim prelucrat la procedeul uscat i 6/4@21 la procedeul umed. Praful rezultat din industria cimentului este %mprtiat pn la distana de peste 3 7m fa de surs, concentraia acestuia %n apropierea surselor, variind %ntre 2// i ! /// t;7m !;an. :umul constituie partea invizi$il a su$stanelor ce se elimin prin courile %ntreprinderilor industriale i este constituit din vapori de ap, gaze, produi incomplet ari (cr$une, )idrocar$uri, gudroane etc." i alte impuriti %nglo$ate i eli$erate cu ocazia arderii. :umul are o culoare al$icioas dac arderea este complet. 'uloarea neagr indic o ardere incomplet, datorit lipsei de aer, precum i prezenei %n cantitate mare a cr$unelui i a funinginii. 'uloarea fumului rar poate fi rocat, cenuie sau $run, dup cum cr$unele conine fier, aluminiu sau mangan. Particulele de fum au dimensiuni su$micronice (D/,/-2m". 'enua rezult %n exclusivitate din com$usti$ili solizi. Proporia sa variaz %ntre 24621 la antracit (cr$une superior, deci cu ardere mai complet" i @/42/1 la cr$unii inferiori (lignit, tur$, etc.". 'enua se compune din, 4 compui minerali puternic %nglo$ai %n masa cr$unelui. n aceast categorie sunt cuprini compuii de =i, #l, :e, 'a, <g i;sau =C 4 impuriti (cenu mecanic" provenite din roca %n care se afla %nglo$at zcmntul. 'enua rmne %n cea mai mare parte %n focar i este %ndeprtat prin procedee mecanice sau )idraulice. 5estul este antrenat spre co de ctre puternicul curent de aer format %n camera de ardere. n marile centrale termoelectrice, la trecerea prin co, cenua este captat aproape %n totalitate.* %ono&idul de carbon(CO' este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din ce %n ce mai mare printre poluanii devastatori. Boate materiile primare energetice folosite pentru com$ustie conin car$on su$ form de com$inaii c)imice, care se oxideaz, transformndu4 se %n gaz car$onic (' !" sau %n oxid de car$on (' " dac com$ustia este incomplet.

<onoxidul de car$on se formeaz %n mod natural %n meta$olismul microorganismelor i %n cel al anumitor planteC este un compus al gazului natural. >l se rspndete %n atmosfer sau se formeaz %n stratosfer su$ efectul razelor EG. ' este produs %n lan de decompoziie troposferic a metanului prin intermediul radicalului O. cantitate ec)ivalent de ' se formeaz prin aciunea omului %n momentul com$ustiei car$onului i )idrocar$urilor. F-1 din ' provine de la ve)icule, com$ustia nefiind complet dect dac motoarele merg %n plin vitez. #numite plante cu flori, precum morcovul, pot fixa ' . <ari cantiti sunt fixate %n sol i sunt degradate de microorganisme. 'antitile reziduale se ridic %n straturile mai %nalte ale atmosferei. ' este un gaz toxic pentru oameni i animale. >l ptrunde %n organism prin plmni i $loc)eaz fixarea oxigenului prin atomul central de :e al )emoglo$inei (O$' ", puterea sa de fixare este de !@/ de ori mai important dect cel al oxigenului. +ivelul de otrvire depinde de saturaia sanguin, de cantitatea de ' din aer i volumul respirat. (io&idul de sulf ()O '" produs %n principal de arderea cr$unelui dar prezent i %n emisiile motoarelor diesel, se com$in cu apa din atmosfera i provoac ploile acide care distrug vegetaia i cldirile. AzotulC compuii azotului contri$uie constant la poluarea atmosferei, $ioxidul de azot + ! este unul din cei mai periculoi poluani. =ursa principal a acestui gaz o reprezint motoarele cu ardere intern, %n special a automo$ilelor. + ! se formeaz la temperatura ridicata din evile de eapament. 'antiti importante de + ! dau natere i la arderea cr$unilor. n afar de faptul c + ! este toxic ca atare la anumite concentraii, el contri$uie nemi?locit la formarea smogului 4 fotoc)imic, un produs complex alctuit din diveri compui c)imici i avnd ca su$strat fizic particule de aerosoli (suspensii solide sau lic)ide din atmosfer". =u$ influena razelor solare mai ales ultraviolete (EG" %ntre aceti compui se produc reacii secundare i teriare din care iau natere alte su$stane, ca ozon, P#+, acroleina, formalde)ida, peroxiacetilnitrai, etc. Dintre acestea P#+ i ozonul au efecte toxice deose$it de puternice. &ioxidul de azot su$ aciunea razelor EG reacioneaz i d oxid de azot i oxigen atomic. parte din acesta se com$in cu oxidul de azot regenernd + !, proces ce duce la meninerea + ! %n atmosfer. #lt parte a oxigenului atomic se com$in cu ! i d ozonul, foarte reactiv i puternic oxidant. zonul reacioneaz cu resturile de )idrocar$uri care apoi se com$in cu P#+. P#+ are puternice efecte toxice asupra plantelor, c)iar la concentraii mici producnd necroze ale esuturilor frunzelor, in)i$ fotosinteza.

&.In'entarul zonelor "riti"e su( aspe"tul strii me#iului )n Rom*nia.

prezentm integral documentul transmis de ctre <#PP< efului Delegaiei Permanente a 'omisiei >uropene la &ucureti, ce conine inventarul zonelor critice su$
(G

aspectul strii mediului %n 5omnia i zonele critice din 5omnia su$ aspectul polurii atmosferice, polurii apelor si polurii solurilor,

+one "riti"e su( aspe"tul polurii atmos,eri"e9'opa <ic, Platna, &aia <are 9 zone poluate %n special cu metale grele (cupru, plum$, cadmiu", dioxid de sulf i pul$eri %n suspensie provenii din industria metalurgic neferoasC 9Ounedoara, 'lan, Malai 9 zone poluate %n special cu oxizi de fier, metale neferoase i pul$eri sedimenta$ile provenite din siderurgieC 95mnicu Glcea, neti, =vineti, =tolnicei, Ploieti 9 zone poluate %n special cu acid clor)idric, clor i compui organici volatili provenii din industria c)imic i petroc)imicC Brgu <ure 9 zon poluat %n special cu amoniac i oxizi de azot provenii din industria de %ngrminte c)imiceC 9&rila, =uceava, De?, =vineti, &orzeti 9 zone poluate %n special cu dioxid de sulf, sulfur de car$on, )idrogen sulfurat, mercaptan, provenite din industria de celuloz, )rtie i fi$re sintetice. $iective industriale a cror activitate determin frecvente depiri ale concentraiilor maxim admise la indicatorii de calitate ai atmosferei, &ucureti 9 #utomatica, #cumulatorul, Platforma c)imica Dudesti, :aur, Mriro, #eroportC Ploieti 9 Petrotel, #stra, Derolever, GegaC &raov 9 =ofertC &acu 9 ''O 8eteaC Burda 9 'imentul, E'B BurdaC &aia <are 9 P)oenix, 5omplum$C 'raiova 9 =' Dol?c)im, '>B AsalniaC +eam 9 PergodurC 'onstana9 il BerminalC 'lu? 9 BerapiaC Platna 9 #mpellumC Ounedoara 9 =iderurgicaC radea 9 =intezaC Piteti 9 #rpec)imC Birgu Qiu 9 5omcinC &rila 9 'el)art ')iscaniC 'lrai 9 =idercaC Malai 9 =idexC Miurgiu 9 Gerac)imC 5mnicu Glcea 9 ltc)imC 5eia 9 'om$inatul =iderurgicC 'opa <ica 9 =ometraC =latina 9 Platforma Andustrial =latinaC =lo$ozia 9 #monilC =uceava9 #m$roC Brgovite 9 ' =C Brgu <ure 9 #zomuresC Bimioara 9 =olventulC Gaslui 9 <oldosinC Popeti 8eordeni 9 Danu$ianaC &razi 9 Petro$raziC neti 9 'aromC &orzeti 9 ')imcomplexC 'odlea 9 'oloromC :gars 9 +itramoniaC &izac 9 <oldocimC =vineti 9 Platforma ')imic =vinetiC Basca 9 :a$rica de 'imentC +vodari 9 PetromidiaC <edgidia 9 5omcimC cna <ure 9 EP=C Paroeni 9 5enel :> ParoeniC #les ')itag 9 5omcimC 'mpulung <uscel 9 #roC 5ovinari 9 '>B 5ovinari* Enite, =tatele Enite ale #mericii i alte !@ de naiuni au ratificat un protocol ce o$lig stoparea ratei de emisie %n atmosfer a oxizilor de azot, la nivelul celei din 60.-. #mendamentele din 600/ la #ctul privind reducerea polurii atmosferice, act ce a fost semnat %nc din 60F-, pun %n vigoare reguli stricte %n vederea reducerii emisiilor de dioxid de sulf din cadrul uzinelor energetice, %n ?urul a 6/ milioane de tone pe an pn pe data de 6 Aanuarie,!///. #ceasta cifr reprezint aproape ?umtate din totalul emisiilor din anul 600/. =tudii pu$licate in 600F sugereaz faptul c pdurile i solul forestier sunt cu mult mai afectate de ploaia acid dect se credea prin anii R./, i redresarea efectelor este foarte lent. n lumina acestor informaii, muli cercettori cred c amendamentele din 600/ %n vederea reducerii polurii i a purificri aerului, nu vor fi suficiente pentru a prote?a lacurile i solurile forestiere de viitoarele ploi acide.

..Poluare- "om(atere
'olapsul glo$al al mediului %ncon?urtor este inevita$il. =tatele dezvoltate ar tre$ui s lucreze alturi de statele %n curs de dezvoltare pentru a se sigura faptul c economiile acestor tari nu contri$uie la accentuarea pro$lemelor legate de poluare. Politicienii din zilele noastre ar tre$ui s se gndeasc mai degra$ la susinerea programelor de reducere a polurii dect la o extindere ct mai mare a industrializrii. =trategiile de conservare a mediului ar tre$ui sa fie acceptate pe scar mondial, i oamenii ar tre$ui s %nceap s se gndeasc la reducerea considera$il a consumului energetic fr a se sacrifica %ns confortul. 'u alte cuvinte, avnd la dispoziie te)nologia actual, distrugerea glo$ala a mediului %ncon?urtor ar putea fi stopat.

Controlarea polurii atmos,eri"e

'ele mai sensi$ile strategii de control ale polurii atmosferice implic metode ce reduc, colecteaz, capteaz sau rein poluani %nainte ca ei sa intre %n atmosfer. Din punct de vedere ecologic, reducnd emisiile poluante cu o mrire a randamentului energetic i prin msuri de conservare, precum arderea de mai puin com$usti$il este strategia preferat. Anfluennd oamenii sa foloseasc transportul %n comun %n locul autove)iculelor personale a?ut de asemenea la %m$untirea calitii aerului ur$an. Poteniali poluani pot exista %n materialele ce intr %n procese c)imice sau %n procese de com$ustie (ca de exemplu plum$ul din $enzin". <etode de controlare a polurii atmosferice includ i %ndeprtarea materialelor poluante direct din produsul $rut, %nainte ca acesta s fie folosit, sau imediat dup ce s4a format, dar i alterarea proceselor c)imice ce duc l4a o$inerea produsului finit, astfel %nct produii poluani s nu se formeze sau s se formeze la nivele sczute. 5educerea emisiilor de gaze din arderea com$usti$ililor folosii de ctre automo$ile este posi$il i prin realizarea unei com$ustii ct mai complete a car$urantului sau prin recircularea gazelor provenite de la rezervor, car$urator i motor, dar i prin descompunerea gazelor %n elemente puin poluante cu a?utorul proceselor catalitice. Poluanii industriali pot fi la rndul lor captai %n filtre, precipitatori electrostatici.

A"iuni /u'ernamentale
Diferite ri au impus standarde %n legislaie cu privire la nivelele de concentraie ce se cred a fi suficient de sczute pentru a prote?a sntatea pu$lic. =tandardele privind sursele de emisie au de asemenea specificate limitele de emisie a su$stanelor poluante %n atmosfera astfel %nct standardele de calitate ale aerului s fie atinse. 'u toate acestea %ns, natura pro$lemei necesit implementarea tratatelor internaionale ale mediului, si pn %n acest moment @0 de ri au apro$at %n <artie 60.2 convenia +aiunilor Enite cu privire la stratul de ozon. SProtocolul de la <ontreal*, aa cum a fost numit aceasta convenie renegociat %n 600/ apela la %ndeprtarea anumitor clorocar$uri si fluorocar$uri pn la sfritul secolului i asigur a?utor %n vederea dezvoltrii rilor %n realizarea acestor tranziii. %n plus, mai multe tratate internaionale au fost semnate %n scopul reducerii incidenei ploii acide.

n =tatele Enite, #ctul #erului 'urat din 60F-, aa cum a fost amendat %n 60-/, 60-i 600/ este $aza legal a controlrii polurii atmosferice. #genia de Protecie a <ediului are ca responsa$ilitate primar %ndeplinirea cererilor acestui act, care specific s se sta$ileasc standarde privind calitatea aerului %n cazul diferitelor su$stane. #ctul a fost de asemenea destinat prevenirii deteriorrii calitii aerului %n arealele unde aerul este %n prezent mai curat dect impun standardele. #mendamentele din 600/ identific ozonul, monoxidul de car$on, ploaia acid i noxele atmosferice ca fiind cele mai grave pro$leme ale polurii aerului.

0.1eto#e #e #iminuare a poluantilor aerului

0.1 Puri,i"area emisiilor /azoase An capitolele anterioare s4a vazut ce efecte negative poate avea asupra mediului incon?urator poluarea atmosferei, cum poate influenta sanatatea omului de la disconfort pana la tul$urarea unor functii, agravarea unor $oli sau producerea unor afectiuni. Pentru prevenirea si com$aterea poluarii aerului se pot lua masuri medicale si masuri te)nico4organizatorice. 1asurile me#i"ale constau in primul rand in sta$ilirea de norme sanitare sau de concentratii maxime admise pentru diversi poluanti atmosferici. 'oncentratia maxima admisi$ila inseamna cea mai mare concentratie a unui poluant care poate fi acceptata. $i?nuit se sta$ilesc doua norme sau concentratii maxime admise pentru fiecare poluant atmosferic si anume, onorma maxima momentana, care nu poate fi depasita in nici un moment, deoarece este direct periculoasa pentru organismul uman si o norma medie, care are la $aza variatiile concentratiilor in timp ale diversilor ploluanti, determinate de emisiile varia$ile,de influenta factorilor climatici, de conditiile atmosferice etc. +ormele medii pot fi si ele de mai multe feluri, in functie de timpul pentru care se calculeaza, astfel,norme medii pe o zi, pe saptamana, pe o luna, pe un an. 'u cat tmpul de calcul este mai mare, cu atat concentratia adimisa este mai mica. An al doilea rand, masurile sanitare constau in cercetarea influentei poluarii aerului asupra sanatatii populatiei din zonele de risc, adica zonele in care concentratiile maxime adimise sunt depasite si riscul de im$olnavire a populatiei este prezent. 1asurile te2ni"o3or/anizatori"e cad in sarcina organelor administrative sau de specialitate din diferite domenii care contri$uie la poluarea aerului. Dintre acestea amintim, T construirea de unitati industriale in afara zonelor de locuitC T asezarea industriilor poluante fata de zonele de locuit, astfel incat vantul dominant (cel mai frecvent din zona" sa $ata de la locuinte spre industrie si nu inversC T inlocuirea com$usti$ilului inferior cu com$usti$il superior, mai putin poluant, pentru incalzirea locuintelor si mai ales generalizarea sistemelor de incalzire prin termoficareC T interzicerea circulatiei autove)iculelor cu defecte de ardere care elimina cantitati marei de poluanti atmosferici in localitatiC T dotarea zonelor li$ete dintre intrprinderile industriale poluante si locuinte cu spatii verzi alcatuite din ar$ori rezistenti la actiunea poluantilor (ste?ar, salcam, plop"C T tratarea preala$ila a com$usti$ilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea concentratiilor poluantilor produsiC

T inzestrarea intreprinderilor industriale cu instalarii de retinere sau neutralizare a poluantilor atmosfericiC T construirea de cosuri cat mai inalte si;sau ridicarea presiunii de eliminare si a temperaturii emisiilor pentru usurarea difuzarii in atmosfera a poluantilorC T autocontrolul poluantilor eliminati in atmosfera la nivelul emisiilor c)ia de catre intreprinderile industriale insesi. 0.!1eto#e si mi4loa"e #e puri,i"are a atmos,erei 8a enumerarea surselor de poluare s4a aratat cat de complicata este sta$ilirea componentei unui poluant pentru a putea fi incadrat intr4o categorie precisa, iau uniformizarea acestora s4a vazut ca este imposi$ila, deoarece, practic,nici o sursa nu elimina un singur poluant, ci o com$inatie a acestora intr4un grad mai mare sau mai mic de pondere a unora asupra celorlalti. 8a fel de important de precizat este faptul ca pana acum inca nu s4a a?uns a se concepe aparate de epurare (purificare" complexa, adica pentru mai multi poluanti deodata. Datorita acestor fapte, categorisirea unor metode de epurare dupa natura poluantilor este destul de grea. Deocamdata, ceea ce se poate afirma cu siguranta este ca pentru epurare pot exista doua categorii de metode, fizice si c)imice, care dupa modul de actionare pot fi la randul lor impartita in diferite su$grupe, T <etede fizice, uscate, umede si com$inateC T <etode c)imice, prin spalare, prin reducere, prin separare, prin a$sortie si prin adsortie. Anstalatiile si aparatele de epurare se pot grupa astfel, T Anstalatii sau aprate de purificare directa a poluantilorC T Anstalatii sau aprate de purificare care necesita un tratament al agentilor nocivi inainte de epurareC T Anstalatii sau aparate care utilizeaza am$ele principii in acelasi timp. Din punct de vedere al mediului in care lucreaza pot fi, T Anestalatii si aparate care lucreza in medii umedeC T Anestalatii si aparate care lucreza in medii uscate. Dupa modul de actionare pot fi aparate care folosesc, principiul detentei, pricipiul de impact, soc si inertie, principiul centrifugal, medii filtrante, pricipii electrostatice pentru me#ii us"ate, iar in me#ii ume#e pot fi spalatoare, filtre umede, epuratoare cu spuma, separatoare dinamice. #paratele care necesita un tratament preala$il al agentului nociv inainte de epurare pot fi cu ceata sau acustice. Dintre modelele si instalatiile cele mai reprezentative ale metodelor fizice si c)imice se prezinta cateva in continuare. Aparate "are ,oloses" pri"ipiul #etentei 8a acest tip de aparat purificarea are la $aza forta gravitatiei si pentru ca sa fie cat mai eficienta este necesar ca viteza amestecului gazos supus purificarii sa fie mica in interiorul instalatiei. Dintre aceste aparate, camera de depunere care se foloseste numai pentru captarea prafului, camera de depunre cu placi sau deflector introduse orizontal sau inclinat pe care se depun particulele.

Instalatii si aparate "are ,oloses" prin"ipiile #e impa"t$ so" si inertie An astfel de aparate si in special impactorul in cascada, camera cu sicane etc., aerosolul curge intr4o ordine sigura a unor a?uta?e astfel incat fiecare dintre ele prezinta o viteza mai mare decat cel precedent. An felul acesta, particulele mai grele vor fi retinute de primele trepte, iar cele mai usoare de ultimele. En astfel de aparat este pulvocaptorul, care este construit dintr4un numar mare inele conice care isi misoreaza treptat diametrul in directia de miscare a gazului supus purificarii. #cestea sunt asezate unul langa altul la intervale mici, mentinand intre ele spatii inelare, prin care se elimina 0240-1 din gazul care tre$ie purificat. 5estul de 3U21 din gaz ce antreneaza cea mai mare cantitate de praf trece printr4un canal cu un diametru mic, orientat spre un acumulator de praf (ciclon", in care se depune praful. Aparate "are ,oloses" prin"ipiul #e separare prin "entri,u/are 4cicloanele sunt aparate in care particulele sunt eliminate pe $aza fortei centrifuge dintr4un gaz care se roteste. Particulele de praf antrenate de forta centrifuga se lovesc de corpul ciclonului (fig. 2.6/" si cad la $aza de unde se elimina. Daca se monteza mai multe cicloane in $aterie se o$tine un multiciclon care asigura un grad de purificare marit. Aparate "are ,oloses" mi4oa"e ,iltrante Pentru retinerea din gaze a particuleleor extrem de mici in conditii medii de temperatura, umiditate si coroziune se utilizeaza instalatii si aparate speciale numite filtre, iar oeratia corespunzatoare se numeste filtrare. <ai des folosite sunt filtrele fi$roase, filtrul cu saci. Dintre materialele folosite la fa$ricarea filtrelor amintim, $um$acul, lana,inul, matasea, az$estul, sticla si diferite sintetice (poliamidice, poliacrilontrilice, poliesterice, polietilenice etc.". Instalatii si aparate "are ,oloses" prin"ipiu separarii ele"tro stati"e =epararea electro statica consta in incarcatea particulelor solide si a picaturilor fine de lic)ide de catre ionii de gaz produsi prin descarcari electrice in gazul din ?urul unui electrod de inalta tensiune si apoi deplasarea particulelor si picaturilor catre un electrod colector legat la pamant. #ceasta metoda se utilizeaza cand exista un volum mare de gaze de purificat formate din particule fine sau ceata si nu exista riscul de explozie. Dupa mediul in care lucreza pot sa fie filtre electrice uscate sau umede, iar dupa forma electozilor pot fi uscate tu$ulare sau uscate cu placi (fig. 2.6!". :iltrele electrice umede se folosesc la separarea prafului din mediile umede. An acest caz, electrozii de depunere sunt confectionati din tu$uri de plum$ de forma cilindrica sau )exagonala, sudati pe o placa tu$ulara plum$uita, care se spri?ina pe marginea carcasei. An afara de aparatele pentru medii uscate sau umede mai sunt aparate si instalatii de purificare speciale, T Aparate #inami"e spe"iale pentru de$ite mici si mi?locii. De exemplu, rotociclonul care indeplineste in acelasi timp si rolul de ventilator si cel de desprafuitor, in prezenta unei perdele de apa. Aparate #e epurare prin a/lomerare soni"a, care se $azeaza pe efectul aglomerarii aerosolilor su$ actiunea undelor sonore de frecventa inalta. >fectul de aglomerare este

datorat ciocnirii particulelor care capata o miscare vi$ratorie indusa de mediul fluid in vi$ratie. #glomerarea sonica e influentata de urmatorii factori, T frecventC T timpul de expunere in campul sonic al aerosolului alcatuit din particule uniforme si de concentratie uniformaC T intensitatea sonoraC T concentratia aerosolilorC T temperatura. T Sirenele$ care sunt aparate generatare de unde sonore si pot fi statice si dinamice. Diferenta dintere cele doua tipuri este ca primele nu contin nici o piesa in miscare, pe cand cele din a doua categorie au o parte din componente mo$ile. =istemele de epurare sonore au ca avanta?e, T functionarea la temperaturi inalteC T eficacitate mareC T securitate a$solutaC T investitii accepta$ile. Primele aplicatii industriale ale epuratoarelor sonice au fost realizate in =.E.# in 60@. la recuperarea negrului de fum provenit de la un cuptor alimentat cu gaz natural. 'u rezultate $une s4au folosit si la epurarea gazului de furnal, in industria de acid sulfuric, a unor gaze provenite de la unele cuptoare metalurgice etc. 0.5. Ale/erea unui aparat sau unei instalatii #e epurare =e considera ca alegerea unui singur sistem de epurare este insuficienta si deci, cand se porneste la conceperea unei instalatii de epurare, se recomanda sa se mearga pe un sistem com$inat, avand in acest mod asigurata atat o epurare cat mai aproape de cea ideala, cat si o siguranta ca in cazul defectarii unuia din aparate, celelalte care concura la com$inatia respectiva vor functiona in continuare. #legerea epuratorului se face tinand cont de un complex de factori ca, dimensiunile si conceptia aerosolilorC de$itul de fluid purtator (aer sau gaze diverse"C gradul de epurare, volumul c)eltuielilor de investitii, reparatii si intretinere, siguranta de exploatare etc. De regula, cand se urmareste o epurare foarte avansata se recurge la sisteme de purificare in mai multe trepte, pornind de la sistemele de epurare grosiera, prin mi?loace mecanice (camere de depunere, cicloane, filtre cu saci", continuand apoi cu o epurare intermediara (senifina", realiza$ila in turnuri de pulverizare si in final cu o epurare fina, de o$icei cu a?utorul filtrelor electrice. peratia de epurare sau purificare a emisiilor gazoase are in primul rand scopul asigurarii sanatatii oamenilor si in al doilea rand doar recuperari economice. Datorita acestui fapt se impune ca dimensionarea aparatelor si instalatiilor de epurare sa nu se alunece pe panta economicitatii, negli?andu4se aspectul principal al aepurarii, deoarece in acest caz c)eltuielile facute cu instalatia respectiva vor fi inutile, ele nerezolvand o$iectivul primordial.

6.Ce am putea ,a"e pentru me#iul )n"on4urtor

#m putea stopa criza energetic folosind energia %ntr4un mod raional. 'teva din lucrurile pe care le4ar putea face pentru a salva energie sunt, :olosirea mai rar a automo$ilelor, mersul, ciclismul, sau transporturile pu$lice. >vitarea cumprrii $unurilor care sunt %mpac)etate excesiv. >ste necesar energie pentru a confeciona am$ala?ele, dar i de a le recicla. >vitarea pierderilor, redu ceea ce foloseti, refolosete lucrurile %n loc s cumperi altele noi, repar o$iectele stricate %n loc s le arunci, si recicleaz ct mai mult posi$il. #fl ce facilitai de reciclare sunt disponi$ile %n zona ta. ncearc s nu arunci lucrurile dac acestea ar mai putea avea o alt folosin. Azoleaz4ti casa, caut crpturile din ui, ferestre, si asigur4te c podul este suficient izolat pentru a pstra cldura casei. :olosete aparatura electric casnic care nu consuma mult energie, cnd cumperi noi aparate electrocasnice %ntrea$ care modele consum mai puina energie. :olosete $ecuri cu un consum sczut de energie i $aterii re%ncrca$ile. >conomisete ap, este necesar o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. En ro$inet stricat poate consuma aproximativ 3/ de litri de ap pe zi. nva ct mai mult posi$il despre pro$lemele energetice ale Pmntului i cauzele ce le determin. #fl dac sunt grupri ecologice %n zona ta care te4ar putea informa.

CAPITOLUL II 7E8ECTELE POLUARII ASUPRA 1EDIULUI7

Poluarea a fost definit ca fiind V rice introducere de ctre om %n mediu, direct sau indirect a unor su$stane sau energii cu efecte vtmtoare, de natur s pun %n pericol sntatea omului, s pre?udicieze resursele $iologice, ecosistemele i proprietatea material, s diminueze $inefacerile sau s %mpiedice alte utilizri legitime ale mediului.* <ediul (%ncon?urtor, am$iant, ecologic, de via" reprezint totalitatea factorilor fizici, c)imici, meteorologici, $iologici dintr4un loc dat, cu care un organism vine %n contact. #ceti factori sunt, temperatura, umiditatea, solul, apa, magnetismul terestru, peisa?ul, alte organisme. ntre fiecare organism i mediu exist influene reciproce complexe. <ediul influeneaz organismele, dar i acestea (inclusiv omul" modific mediul. #daptarea organismelor la mediu este limitat. ntre comunitile ecologice ale unui $iom se sta$ilesc relaii de ec)ili$ru ecologic. #cest ec)ili$ru poate fi modificat su$ aciunea unor factori pertur$atori, ce pot fi naturali sau artificiali. :actorii naturali sunt fie de natur fiziografic, fie $iotic i antreneaz evoluia comunitilor ecologice, cu formarea unor Vcomuniti succesiveV (aa numitele sere", care conduc de o$icei la o comunitate ma?or de climax..

1.E8ECTELE POLU9RII AERULUI

Poluarea atmosferei afecteaza calitatea vieii la scara planetarW i, %n general, ea reprezintW consecina unor activitWi umane fiind un fenomen actual al vieii ur$ane. <a?oritatea poluanilor atmosferici pornesc de la arderi generatoare de energie. <otoarele cu explozie internW utilizate %n transporturi, arderi de com$usti$ili gazoi, lic)izi sau solizi( cWr$uni, lemne" %n unitWi industriale, pentru %ncWlzirea locuinelor etc., provoacW emisii de su$stane i particule care se dega?W %n atmosferW putnd atinge concentraii nocive. Poluarea atmosferei are urmWri neplWcute, adesea grave, asupra omului i mediului sWu %ncon?urWtor, su$ diferite forme , %mpiedicW creterea plantelor, diminueaza valoare produselor, agricole, reduce vizi$ilitatea i adaugW mirosuri neplWcute mediului am$iant i cel mai important, afecteazW sWnWtatea omului. Prevenirea i com$aterea poluWrii atmosferei este o sarcinW primordialW a tuturor tWrilor i guvernelor din lumea %ntreagW. 'alitatea vieii pe PWmnt este dependentW de calitatea aerului. 5itmul de cretere economicW, %nmultirea autoturismelor de toate genurile, suprapopularea marilor metropole, fumului i vaporii nocivi dega?ai de sutele de mii de couri de fa$rici etc., impun mWsuri $ine gndite i stiinific fundamentate pentru a stWpnii fenomenele periculoase de poluare a aerului, pentru a diri?a dezvoltare economico4te)nicW %n folosul omului i al umanitWii.>ste necesar sW precizWm cW poluarea atmosfericW face ravagii nu numai asupra omului, plantelor, animalelor, ci i asupra clWdirilor, materialui te)nic fiind supus i el acestui fenomen, care %i accentueazW uzura. >ste vor$a mai ales, de materialul electric i electronic, din ce %n ce mai miniaturizat, mai compact, cu funciuni mai complexe i deci extrem de sensi$ile la poluarea aerului, ceea ce impune luarea nu numai a unor mWsuri te)nice, ci i reglementarea legala a acestor activitWi.

Impa"tul a/enilor poluani ai aerului asupra me#iului 1.1. Ozonul Impa"tul asupra me#iului. zonul este un oxidant puternic care poate reaciona cu orice clasa de su$stane $iologice. n general, ozonul %i exercitW aciunea prin douW mecanisme , T oxidarea grupurilor sulf)idril i aminoacizi ai enzimelor, co4enzimelor, proteinelor i peptidelor C T oxidarea acizilor grai polinesaturai la acizi grai peroxidici. <em$ranele fiind compuse att din proteine, ct i din lipide, sunt expuse aciunii ozonului. 'elulele cu suprafaa specificW mare sunt extrem de vulnera$ile. =tudiile epidemiologice au evideniat efectele acute ca urmare a expunerii la concentraii rare de peste /,! mg;m3. Dintre pre?udiciile produse de ozon tre$uie menionate , afeciunile asupra sistemului respirator (dificultWi respiratorii, reducerea funciilor plWmnilor, astm etc.", iritarea oc)ilor, congestii nazale, reducerea rezistenei la infecii, degradarea prematurW a plWmnilor %n special la copii i tineri, etc. n oraele mari cu circulaie intensW, %n timpul orelor de vrf, evoloia i efectele ozonului sunt foarte $ine sesizate. data cu formarea ozonului se produce pe cale fotoc)imica i asa numitul smog (smo7eXfum si fogXceaW", al cWrui component principal este ozonul. =mogul are aspectul unei cee dense. =mogul se mai definete i ca o poluare atmosfericW cu aerosoli, particule fine solide sau lic)ide, su$ 6// microni, dispersate %ntr4un gaz. 1:suri #e ameliorare a me#iului. En control riguros al su$stanelor de $aza ce formeaza ozonul contri$uie la o $unW prote?are a mediului. n privina emisiilor rezultate din sursele staionare, de exemplu cele provenite din fa$ricile c)imice, rafinWrii de petrol etc. C controlul este mai usor, la fel ca i mWsurile pentru %nscrierea emisiilor %n normele standardizate. >ste mai dificil controlul surselor staionare mici de exemplu la staiile de $enzinW, manufacturile de vopsit etc., unde procesul este %n general sezonier sau discontinuu. deose$itW atenie tre$uie acordatW controlului surselor de poluare care emit compui oraganici volatili (' G" provenii, %n principal %n industria de sintezW a sun$stanelor c)imice organice, deoarece %mpreunW cu oxizii de azot acetia contri$uie la formarea ozonului. Beoretic, folosirea com$usti$ililor alternativi %n locul $enzinei, de exemplu, metanolul, etanolul, gazul natural compresat etc., ar conduce su$stanial la formarea %n cantitWi mai mici a ozonului i a oxidului de car$on, %n comparaie cu $enzina. =e menioneazW faptul cW ozonul i su$stanele de $aza ale formWrii acestuia sunt fregvent transportate de vnt, depWind c)iar graniele unor state i uneori conducnd la controverse %ntre acestea. 1.!. Compu;i ora/ani"i 'olatili <CO=% Impa"tul aspupra me#iului i mWsurile de ameliorare a mediului sunt asemWnWtoare celor enunate la ozon deoarece ' G si + x contri$uie %n mod )otWrtor la formarea gazului nociv, ozonul.

1.5. O>izii #e "ar(on <onoxidul de car$on, este considerat ca fiind cel mai rWspndit agent poluant, incolor, inodor, insipid, puin mai uor dect aerul. >ste estimat la cca. !3/ milioane t;an cu o remanenW de !43 ani, dupW care se transformW %n ' !. >fectul nociv imediat se datoreazW faptului cW reacioneazW cu )emoglo$ina, %mpiedicnd transportul de ! de la plWmni la celule, formnd carboxihemoglobina, produs responsa$il de intoxicaii grave i deces la om i alte vieuitoare. De menionat cW )emoglo$ina are afinitate pentru ' de !// ori mai mare dect pentru !, ceea ce explicW pericolul intoxicaiilor cu ' !. 1.&.O>izii #e azot Impa"tul asupra me#iului. Prezena oxizilor de azot %n atmosferW produce pre?udicii asupra plantelor. >ste %nsW dificil de determinat cu exacitate, care efecte sunt rezultatul direct al aciunii oxizilor de azot i care al aciunii poluanilor secundari produi %n ciclul fotolitic al oxizilor de azot. =4a dovedit cW unii dintre aceti poluani secundari sunt foarte vWtWmWtori pentru plante. #ciunea concentraiilor ridicate de dioxid de azot asupra plantelor s4ar putea datora i formWrii de acid azotic. 8a o expunere de o orW la concentraii relativ ridicate de dioxid de azot, de exemplu de !2 ppm, se produce cWderea frunzelor. 8a o expunere de ora, la concentraii de @4. ppm, se o$servW la unele plante o necrozW care cuprinde aproximativ 21 din suprafaa frunzei. 'ercetWrile asupra mortalitWii animalelor indicW faptul cW dioxidul de azot este de patru ori mai toxic dect monoxidul de azot. n atmosferW poluatW, monoxidul de azot nu este iritat i nu este considerat un pericol pentru sanatate. Pericolul privind prezena monoxidului de azot %n atmosfera poluatW constW %n faptul cW se oxideaza la dioxid de azot care este mult mai toxic. n testele fWcute pe animale expuse la concentraii foarte mari de monoxid de azot s4au o$servat o paralizie a sistemului nervos central i convulsii. Dioxidul de azot exercitW un efect toxic foarte puternic. Anformaiile respective provin mai ales din studiile de la$orator facute asupra animalelor. 'oncentraiile de dioxid de azot mai mari de 6// ppm sunt mortale pentru cele mai multe specii de animale i 0/1 din decese sunt cauzate de edem pulmonar. =unt foarte rare speciile de animale care prezintW rezistenW la expuneri de dioxid de azot %n concentraii de la 6 la 6// ppm. n general, %n experimentele efectuate la aceste concentraii moartea survine de la 6/ minute p%nW la aproximativ !6 ore de expunre, %n funcie de animal. >fectele toxice ala dioxidului de azot asupra animalelor se manifestW prin sc)im$Wri %n funcionarea plWmnilor, modificWri %n structura proteinelor, sc)im$Wri celulare, mWrirea veziculelor pulmonare, modificWri )ematologice i enzimale, pierderi %n greutate, suscepti$ilitatea la infecii respiratorii etc. Anformaiile referitoare la efectele toxice ale dioxidului de azot asupra omului se gWsesc %n literaturW, %n numWr redus i numai %n legWturW cu concentraii mai mari dect cele prezente in aerul am$iant. >xista numeroase impre?urari in care expunerile profesionale la aciunea monoxidului de azot pot afecta sWnWtatea oamenilor. Pot apare mai multe tipuri clinice de otravire cu oxizi de azot. 8a unele cazuri apar o iritaie severW cum manifestWri de arsuri i sufocWri, tuse violentW %nsoitW de expectoraie de culoare gal$enW. 8a alte cazuri apare voma, somnolena, sla$iciune, pierderea cunostinei. Persoanele care suferW ascest tip de otrWvire nu prezintW edem pulmonar i dacW sunt scoase

din mediu %i pot reveni complet. #stfel intoxicare poate deveni fatala. #l treilea tip, care suferW asa4zisa intoxicaie de ,,ocRR, przintW simptome severe de asfixiere, convulsii i oprirea respiraiei. #ceste cazuri de intoxicare pot rezulta %n urma in)alWrilor de oxizi de azot %n concentraii ridicate. >xpunerile cronice intermitente la concentraii de ordinul 6/4@/ ppm dioxid de azot pot provoca %n ultimW instanW enfizem. Pragul pentru perceperea mirosului de dioxid de azot la om pare a fi de aproximativ /,6! ppm. Alte e,e"te. =u$ actiunea oxizilor de azot se produce o reducere a culorii coloranilor fixai pe fi$rele textile i o tendinW de %ngWl$enire a anumitor aditivi ai textilelor. 'ea mai mare sensi$ilitate la aciunea oxizilor de azot o prezintW coloranii utilizai pentru fi$re tip acetat de celuloza. #numite fi$re sintetice reacioneaza direct cu oxizii de azot producnd o colorai gal$enW, datoritW unei proprietWti a fi$rei %nsWi. 'oncentraii de /,/FF4/,/.@ ppm dioxid de azot produc efecte cosrosive asupra unor materiale. <odul cel mai o$i?nuit de manifestare a poluWrii ur$ane a aerului %l constituie reducerea vizi$ilitWii. #ceasta este cauzatW de dispersia i a$sor$ia luminii de cWtre particulele sau gazele din atmosferW. Dioxidul de azot 4 intens colorat 4 a$soar$e lumina %n %ntreg spectrul vizi$il, dar mai ales la lungimi de unde mici (violet, al$astu i verde". n atmosferW dioxidul de azot reduce strWlucirea i contrastul dintre o$iectele %ndepWrtate i produce impresia cW orizontul i o$iectele sunt colorate gal$en4pal pnW la rosu4$run. Prezena suplimentarW a particulelor solide i aerosolilor com$inatW cu prezena dioxiduil de azot reduce i mai mult vizi$ilitatea, contrastul i rWucirea o$iectelor, dar suprimW fectul de colorare a oxizilor de azot. 1... O>izii #e sul, Impa"tul asupra me#iului. Prezentaioxidului de sulf %n atmosferW constituie principala cauza a proceselor distructive asupra plantelor. <ulte plante prezintW o sensi$ilitate accentuatW la aciunea oxizilor de sulf %n comparaie cu oamenii i animalele. =ensi$ilitatea variazW %n funcie de concentraie i de timpul de expunre. Dioxidul de sulf provoacW leziuni localizate, cu efecte generale asupra plantelor. 'elulele sunt mai %nti inctivate. DacW atacul este masiv, esuturile vegetale se distrug rWmnnd urme caracteristice asupra nervurilor. 8eziunile provocate de dioxidul de sulf i tul$urWrile produse %n asimilaia clorofiliala diminueazW fotosinteza. <ecanismul aciunii toxice a dioxidului de sulf asupra plantelor este %nca putin cunoscut. =e tie %nsa cW aciunea sa toxicW este determinatW de proprietWile sale oxido4reducWtoare i de aciditatea sa. serie de factori ca luminozitatea puternicW, umiditatea i temperatura favorizeazW apariia leziunilor c)iar la concentraii mai mici de dioxid sulf. 'omportamentul diferitelor specii de vegetale la aciunea dioxidului de sulf este foarte variar. Plantele cu frunze suculente prezintW cea mai mare sensi$ilitate, %n tipm ce plantele cu frunze aciculare prezintW cea mai mare rezistenW.

Dioxidul de sulf ca poluant atmosferic exercitW asupra omului cu totul alte efecte decdioxidul de sulf pur. =inergismul cu ali poluani atmosferici, %n special cu particulele solide, accentueazW efectele toxice ala dioxidului de sulf. 'oncentraiile de dioxid de sulf care produc efecte detecta$ile %n organismele animale i umane sunt mult mai mari dect cele corespunzatoare pentru vegetaii. >fectele dioxidului de sulf asupra omului se manifestW %n primul rnd printr4o iritaie a sistemului respirator. #cesta apre la concentraii de 2 ppm. C %n unele cazuri iritaia apare la concentraii de 64! ppm i este %nsoitW da spasm $ronic la concentraii de 246/ ppm. n ceea ce privete aciunea toxicW acutW a dioxidului de sulf prin expuneri intermitente la concentraii mai ridicate, pWrerile diverilor autori sunt %ntru totul unanime. n privina aciunii cronice, prin expuneri continuue la concentraii relativ mici, pWrerile sunt diferite i merg pnW acolo %n ct neaga o astfel de aciune. +umeroase cercetWri au dovedit %nsW efectele cronice ale expunerilor %ndelungate la concentraii mici. =4a dovedit cW dioxidul de sulf odatW intrat %n organism prin cWile respiratorii apare %n snge i produce tul$urWri %n meta$olismul glucidelor i %n procesele enzimatice. n prezena particulelor solide aciunea dioxidului de sulf determinW efecte i mai grave. 8a concentraii anuale de 6// Yg;m3 paricule asociate cu concentraii de 3/ Yg;m3 dioxid de sulf se constatW o cretere a sensi$ilitWii la diferite $oli a copiilor. >xperienele fWcute pe loturi de animale expuse la in)alaii de dioxid de sulf au scos %n evidenW o mortalitate crescutW. 'a i la om, daca dioxidul de sulf este a$sor$it pe particule solide efectele sunt i mai grave. >fectul cumulativ determinW o cretere a numWrului de %m$olnWviri i decese %n rndul animalelor expuse. n orae mari, alWturi de dioxidul de sulf sunt prezente i cantitWi importante de trioxid de sulf. An)alat de oameni i animale, produce efecre iritante mult mai puternice dect dioxidul de sulf i determinW apariia spasmului $ronic, c)air %n concentraii relativ scWzute. =inergismul cu dioxid de sulf i cu alte su$stane poluante prezente %n atmosferW duce la apariia unor reacii fiziologice noi. Alte e,e"te. xizii de sulf atacW diversele materiale mai ales cnd, %n prezena umiditWii, sunt trecui %n acid sulfuric, cu capacitate de distrugere mai mare. Dioxidul de sulf %n prezena particulelor are o capacitate de distrugere i mai mare. #stfel, oxizii de sulf corodeazW suprafeele metalice, deterioreazW i decoloreazW clWdirile, atacW marmura i orice piatrW de construcie, deteriornd astefel monumentele. #ciditatea aerului poluat datoratW oxizilor de sulf, deterioreazW i decoloreazW tWsWturile, o$iectele de piele, )rtia etc.

1.0. ?i#ro/enul sul,urat Impa"tul asupra me#iului. Oidrogenul sulfurat, este foarte toxic pentru oameni, intrW %n corpul omenesc pe cale respiratorie, de unde este transportat de snge la diferite organe ale corpului. Oidrogenul sulfurat care a intrat %n snge, poate produce la $locarea transferului de oxigen, mai ales %n concentraii mari. An general, )idrogenul sulfurat este o otrava pentru celule i enzime i poate produce sc)im$Wri ireversi$ile %n sistemul nervos. 8a concentraii mai mari de )idrogen sulfurat,

moartea survine prin paralizie rapida a centrului respirator. Botui, dacW victima este scoasW imediat din mediul toxic i respiraia este iniiatW %nainte de stopul cardiac, se poate o$ine o recuperare rapidW. 8a concentraii mici, )idrogenul sulfurtat provoacW con?unctivitW, secreie lacrimalW, iritarea traseului respirator, edem pulmonar, vWtWmarea muc)iului inimii, sc)im$Wri psi)ice, pierderea ec)ili$rului, paralizia nervilor, spasm, inconstiena, colaps circulator. =imptomele comune sunt, gust metalic, o$oseala, diaree, %ntunecarea verii, durere intensW a oc)ilor, insomnie i ameealW. Oidrogenul sulfura prezintW efecte sinergetice %n amestec cu disulfuri organice i oxid de car$on, c)iar %n cazul %n care fiecare gaz %n parte este su$ limita de periculozitate. Oidrogenul sulfurat are un miros asemWnWtor cu cel al ouWlelor stricate C acest stimul este cel mai sensi$il indiciu al prezenei sale %n concentraii mici. Perceperea mirosului depinde de indivizi, vrstW, sex, locul %n care se gWsete, dacW individul fumeaza. =ensi$ilitatea mirosului variazW %ntre 64@2Yg;m3. PnW la 2/.///Yg;m3 mirosul este puternic, dar nu este intolera$il. 8a concentraii mai mari datoritW paraliziei nervului olfactiv, datele asupra mirosului se falsificW. 8a concentraie peste 6.6!/.///Yg;m3 ,nu mai existW senzaie i moartea vine rapid. Pierderea sinsi$ilitWii mirosului apare la cca. 62/.///Yg;m3 dupW expunere de !462 minute. Oidrogenul sulfurat produce aceleai efecte i asupra animalelor domestice ca i asupra omului. >xperimentele cu cantitWi su$ F/.///Yg;m3 timp de 2 ore asupra unor plante nu au produs efecte nocive. Doze mai mari afecteazW aceste plante. <ai sensi$ile sunt tomatele, tutunul, castraverii. Oidrogenul sulfurat este dWunWtor mai ales pentru plante tinere. =imptomele atacului constau %n veste?ire, ofilire. Alte e,e"te. Oidrogenul sulfurat din atmosferW reacioneazW cu vopselele care conin sWruri ale metalelor grele %n pigmenii lor i %n uleiul sicativ, cu care foemeaza un precipitat care se %nc)ide la culoare sau decoloreazW suprafaa. 'el mai comun picment este al$ul de plum$, un car$onat $azic de plum$. #cesta se %negrete %n prezena )idrogenului sulfurat. Prezena )idrogenului sulfurat %ntunecW rapid cuprul i argintu. #lia?ele cu aur sunt rezistente faW de )idrogen sulfurat, dar atacW zincul la temperatura camerei, formnd o peliculW protectoare. 1.6. A"i#ul "lor2i#ri" Impa"tul asupra me#iului. #cidul clor)idric iritW i atacW mem$ranele oc)iului i mWrete perioada respiratorie. >fectele dWunWtoare asupra organismului se agraveazW %n funcie de concentraie i timp de expunere, provocnd edem pulmonar i c)iar moarte %n cazuri extreme. Pana la concentraia de 2 ppm prezena acidului clor)idric nu are efecte deran?ante iritarea mem$ranelor mucoaselor are loc la 6/ ppm. DificultWi respiratorii apar la o doza de 6/42/ ppm. #ctivitatea devine imposi$ilW la doze %ntre 2/ si 6// ppm, omul nu poate sta mai mult de F/ minute la astfel de concentraii. >xpunerea omului nu mai cateva minute la o concentraie de !/// ppm produce moartea. #cidul neutralizeazW alcaliile esuturilor i inflameazW partea superioarW a plWmnului, produce edem pulmonar, spasm lasringial, urmatW de moarte. #cidul clor)idric umed nu are aceleasi efecte ca acidul clor)idric gazos, %ntru ct acesta nu are aciune puternic diz)idratantW asupra esuturilor. 'u toate acestea, ceteurile acide ale soluiilor de acid clor)idric calde produc rWni ale nasului i ale gingiilor, ulcerarea

mucoaselor nazle i ale gurii i senzi$ilizarea pielii feei asfel %nct $Wr$ieritul devine anevoios. expunere prelungitW a cantitWii mici de acid clor)idric provoacW eroziunea dinilor. 8imita de percepere a mirosului indicatW %n literatura este %ntre /,/F46/ ppm. >xpunerea iepurilor sau a porcilor la o doza de F-/ ppm, un timp de !4F ore este fatalW. expunere de 3/ minute la o doza de @3// ppm este fatalW pentru toate animalele. 8a aceste concentraii acidul clor)idric produce necroza epiteliilor tra)eei i ale $ron)iilo, edem pulmonar, emfize, rWni ale vaselor pulmonare. =e produc leziuni i %n alte organe. =tudiile sistematice efectuate asupra sensi$ilitWii plantelor expuse aciunii acidului clor)idric aratW cW, la o doza de 24!/ ppm %n douW zile plantele mor. =e tie cW ceaa de acid clor)idric i soluiile respective sunt extrem de corosive pentru metale i alia?e. 'oroziunea metalelor crete cu creterea concentraiei acidului. 1.@. 8lorul ;i "ompu;ii s:i Impa"tul asupra me#iului. n stare concentratW florul acioneazW puternic asupra mucoaselor i face ca mirosul sW devinW puin sensi$il, astfel %nct se respirW %n continuare neo$servat, %n consecinW, atacW puternic tra)eea ceea ce limiteazW respiraia i determinW o senzaie de sufocare. #cidul fluor)idric acioneazW iritant asupra mucoaselor cu %ntepWturi i arsuri, curgerea nasului, lWcrimare, tuse, sngerWri ale mucoaselor i apoi voma, colici, simptome cere$rale, tul$urWri ale vederii etc. #supra pielii fluorul produce arsuri cu $aici. Produce o iritare puternicW a oc)ilor i caon?unctivitW. n consecinW, sunt necesare mWsuri de protecie. #cidul fluor)idric este o otravW causticW puternicW, c)iar mai puternicW decat acudul clor)idric. #cidul fluor)idric concentrat introdus %n stomac produce voma, precum i alte simptome, iar %n final moartea. ')iar %n concentraii de cca. F1 provoacW o senzaie de %nepare, are loc mortificarea epiteliilor, voma, o$oseala. <uncitorii care graveazW sticla se pot %m$olnWvi datoritW iritWrii organelor respiratorii i a pielii minilor. =e limiteazW folosirea acidului flor)idric prin utilizarea unor suflWtoare cu nisip pentru a matisa sticla. trWviri cronice pot avea loc la fa$ricile de %ngrWWminte c)imice, unde se utilizeazW fosfai naturali ce conin fluor care se dega?W ca acid fluor)idric, la atcul acestora cu acid sulfuri. 'a prim a?utor contra arsurilor cu O: se recomandW spWlarea cu apW multW i stropire pnW se formeazW $aici. #poi se freacW pielea cu o perie de perlon pnW se %ndeparteazW esutul ars. =e trateazW locurile atinse cu o pomadW de acid de calciu, cu o soluie de amoniac, cu o pastW de glicerinW4oxid de magneziu sau o alifie de stearat de magneziu i cu o soluie 6/1 de calciu4gluconat4lacto$ionat. 8a arsuri intrne se recomandW al$us de ou, lapte, $Wuturi vscoase, pilule de g)eaW, cocainW. =e pot face in?ecii cu lactat sau gloconat de calciu. +u se folosesc grWsimi, care fac ca fluorul sW pWtrundW %n organism. =e lucrrezW cu oc)elari, mWnui, costum impermea$il, cisme. Difluorura de oxigen :! este mai periculoasW dect fluorul. #cesta pWtrunde adnc %n plWmn i pro$a$il pnW %n alveolele respective, producnd o tuse continuW, greaW i dispnee. An)alarea trifluorurii de azot impura provoacW dureri de cap, voma, diaree.

#zotatul de fluor, %n concentraii mai mari, provoacW %ntepWturi %n nas, dureri de cap i greutate %n respiraie. #cidul )exafluorosilicic este foarte otrWvitor. >l provoacW arsuri ale pielii i ale mocuaselor. n soluii diluate este un dezinfectant. #cidul fluorofosforic aste corosiv, produce iritari, arde pielea i mucoasele. Antoxicaiile cronice cu fluor produc pWtarea smalulului dinilor i aterosclerozW. PWtarea dinilor este determinatW de un coninut mic de fluor %n apW de $Wut. Dinii cu coninut mai mare de fluor sunt mai rezisteni. Dini pWtai, usor de rupt, cu picmeni gWl$eni pnW la rosu4negru, apar %n masa dintelui la concentraii prea mari de fluor %n apa pota$ilW (6mg;l". 1.A. Clorul Impa"tul aspura me#iului. 'lorul este un agent oxidant foarte puternic capa$il sW reacioneze att cu su$stanele organice, ct i cu cele anorganice. #cesta il face periculos pentru oameni, animale, plante si numeroase materiale. n prezena umiditWii, se formeazW acidul )ipocloros care este un alt agent oxidant puternic i acid clor)idric, unul dintre cei mai putrnici acizi, 'l! Z O! XX O'l Z O'l DacW aceti acizi se formeazW %n mem$ranele mucoaselor corpului, are loc o puternicW vWtWmare. =ensi$ilitatea variazW de la persoanW la persoanW. >fectul principat o$servat este iritarea i coroziunea mucoaselor oc)ilor, nasului, gtului i cWilor respiratorii. >xpunerea la concentraii mari poate cauza edem pulmonar, pneumonie, emfizem i $ronite. n cazuri extreme, se poate produce moartea prin sufoacare. >xistW indicii cW omul prezintW tolerantW pentru concentraii mici. 8a concentraii ale clorului su$ 6 ppm oamenii simt anumite iritaii. >xpunrea la concentraii de 6@4!6 ppm o perioada de 3/4F/ minute devine periculoasW. doza de 6// ppm nu poate fi toleratW mai mult de 6 minut. =imptomele intoxicWrilor acute sunt , teama, oc, graW, vomitare, arderea oc)ilor, sincopa. >xpunrea la doze mari este urmatW de ocuri cu o costricie spontana a musc)ilor tra)eei sau $ron)iilor %ntr4un astfel de grad %nct urmeazW sufocarea. Deoarece clorul atacW uor mucoasele, oraganele respective sunt afectate. Antrarea cloruluo %n snge are loc numai la doze masive (! g;m3" i este fatalW. >fectele cronice, datorate unor expuneri la concentraii mici, s4au putut pune %n evidenW %n unele cazuri. <uncitorii din ?urul instalaiilor de al$ire, dacW sunt expui la concentraii ce cca. 2 ppm suferW de maladii ale $ron)iilor i sunt predispui la tu$erculoza. Dintii acestora sunt colorai de acidul clor)dric produs de reacia clorului cu uniditatea din gurW. =4a o$servat ulcerearea mem$ranei mucoaselor nasului. #nimalele expuse la doze de oridunul zecilor sau sutelor de ppm un timp de cteva minute pnW la cteva ore, mor %n ma?oritatea cazurilor. 'lorul produce )emoragia plWmnului i edem pulmonar mai uor dect concentraii egale de amoniac, acid cian)idric, dioxid de sulf i )idrogen sulfurat. Datele cunoscute aratW cW plantele sunt sensi$ile la clor %n funcie de doze, de specie, de vrsta lor. =imptomele care au fost o$servate sunt necroza i decolorarea frunzelor. 1.1B Amonia"ul <N?5%

Impa"tul asupra me#iului. emisiile de amoniac, in)alate %n cantitWi superioare celor prevazute %n =B#= 6!.2-@/4.-, au ca efect sufoacarea, care dispare odata cu reducerea cantitativW a emisiei. 8a expuneri %ndelungate s4au repetate cWile respiratorii sunt grav afectate. Deoarece amoniacul se dizolvW foarte usor %n apW amoniacul din aer, antrenat de precipitaii, a?unge %n apele de suprafaW unde are ca efect, printre aletele, i eutrofizarea acestora. 1:suri #e ameliorare a me#iului. nocivitatea amoniacului care apare la fa$ricarea acestuia tre$uie redusW, %n principal, printr4un control riguros asupra procesului de producie. DacW totuipierderile de amoniac din procesul de fa$ricare4prelucrare a apelor amoniacale nu pot fi suficient controlate, ele tre$uie colectate si trimise in turnuri de stripare, unde, la un pO X 6/,2466,2 amoniacul este fractionat in gaze mai putin nocive. 8a noi %n arW, nocivitatea amoniacului care apare %n terenurile agricole este mai puin periculoasW, cantitai mari de amoniac se dezvoltW %n special la >cuator i Bropice. 1.11. Su(stante ra#ioa"ti'e Impa"tul asupra me#iului. 5adonul in)alat afecteazW esuturile plWmnilor, conducnd, %n final, la cancerul pulmonar. =e estimeazW cW riscul %m$olnWvirilor ca radon este de 6/ ori mai mare la fumWtori, %n comparaie cu nefumWtorii. 1:suri #e ameliorare a me#iului. De o deose$itW importanW este captarea gazelor, pul$erior etc., %n locurile unde apar sursele de poluare, deoarece odatW pWtrunse %n atmosferW intervenia este foarte dificilW. Pentru prevenirea i com$aterea poluWrii cu su$stane radioactive este extrem de importantW colectarea tuturor reziduurilor de su$stane radioactive, rWmase dupW prelucrarea minereurilor radioactive i a deeurilor din totate domeniile de utilizare a acestora. An ceea ce privete radonul, pentru evitarea contaminWrii, este necesarW asigurarea evitWrii pWtrunderii lui %n clWdiri, locuine, etc. 1.1!. Pul(eri se#imenta(ile si in suspensie Impa"tul asupra me#iului. Pul$erile, praful, aerosilii i fumul pot, pe termen scurt sau lung, sW ai$W efecte negative asupra mediului, respectiv asupra sWnWtaii umane. #ceti poluani produc iritarea oc)ilor, a gtului i duc la reducerea rezistenei la infecei, cauznd $oili cronice. Enele particule %n suspensie, de exemplu cele provenite din eapamentul motoarelor Diesel, pot produce cancer pulmonar. #ltele, de exemplu cele purtate de vnt, pot antrena su$stane toxice, ca $ifenoli policlorurai i pesticide. De asemenea unele pul$eri pot cauza coroziunea unor constrcii i influenteazW %n mod negativ dezvoltarea florei i faunei. >xistena unei cantitWi crescute de pul$eri %n atmosferW duce uneori la reducerea vizi$ilitaii. 1:suri #e ameliorare a me#iului. mWsura eficace, ca i %n cazul altor poluani, constW %ntr4un control permanent i riguros al pul$erilor la locul de producere. Pul$erile rezultate din fa$rici sunt controlate prin intermediul filtrelor electrostatice de diferite tipuri, cum este, de exemplu, cazul emisiilor provenite de la fa$ricile de ciment, prW?irirea piritelor %n fa$ricile de acid sulfuric, centralele termoelectrice etc. =unt i pul$eri care pot fi controlate prin metode convenionale, spre exemplu pul$erile rezultate %n urma fumului, furtunilor de nisip, antrenarea de vnt a solurilor erodate etc.

Premiera naionalW , o staie pilot ecologica la '>B Bimisoara (articol pu$licat in ziarul ,,>venimentul zileiRR aprilie !//!". Pe platforma '>B 9 =ud din Bimioara se realizeazW o staie pilot cu caracter unicat menitW sW evacueze %ntr4un mod inedit zgura i cenusa rezultate %n urma arderii, dupW o metodW ecologicW, i mai mult economicW. PusW la punct %n cola$orare cu specialitii de la firma >MA din &udapesta, o nouW te)nologie eliminW poluarea provenitW prin dispersarea zgurii i cenuii, transpormnd aceste reziduuri %n slam dens. n felul acesta suprafeele de teren afectate vor fi mult mai reduse iar posi$ilitaile de depozitare a zgurii i cenuii vor crete cu aproximativ @/1 faa de sistemul clasic. Anclusiv consumul de energie electricW va fi diminuat cu cel putin 3/1 iar reziduurile de zgura i cenusW, care %nainte poluau, devin un $un material de construcii, utiliza$il la modernizarea drumurilor. :actorii implicai %n realizara acestui o$iectiv, %n premierW, estimeazW cW el sW intre %n pro$e te)nologice %n luna mai !//!. 1.15. Su(stante to>i"e aeropurtate =u$stanele c)imice aeropurtate (fosfor,arsen, mercur, plum$, $eriliu, clorura de vinil etc." pot fi de natura anorganicW sau organicW. Deoarece aceste su$stane sunt antrenate usor de vnt, ele pot fi gWsite, uneori, la distane mari de locul emisiei %n atmosferW. n cele ce urmeazWom prezena caracteristicile fizico4c)imice i nocive ale acestora. Impa"tul asupra me#iului. =u$stanele c)imice toxice aeropurtate a?ung %n atmosferW direct sau indirect, prin intermediul fumului captat i evacuat, prin courile %nalte ale unor platforme industriale etc. amenii sunt expui direct la aceste su$stane toxice %n primul rnd prin in)alare. >xpunerea indirectW poate surveni, dupW cWderea pe sol sau %n apW a particulelor aeropurtate, afectnd culturile, animalele i petii consumai de populaie. #pa pota$ilW poate fi, de asemenea contaminatW. Pe aceste cWi, la un consum prelungit, aceste su$stane see acumuleazW %n corpul omenesc i ca urmare a unei concentraii ridicate pericliteazW puternic sWnWtatea. Pre?udiciile produse de su$stanele aeropurtate sunt numeroase, conducnd la diverse aciuni cum ar fi %n cazul $eriliului la $oli pulmonare, a ficatului, a rinic)ilor, a splinei, a glandelor limfatice etc. C $enzenului 9 la leucemie C clorurii de vinil 9 la cancerul ficatului i plWmnilor C plum$ului 9 la %ntrzieri %n dezvoltarea creierului etc. +umeroare alte su$stane toxice aeropurtate afecteazW cWile respiratorii, plWmnii etc., producnd dereglWri nervoase. <ai multe informatii privin proprietatile fizico4c)imice si pre?udiciile provocate de su$stantele toxice aeropurtate vor fi prezentate la descrierea fiecarui poluant. 1.1&. 8os,orul si "ompusii lui Impa"tul asupra me#iului. :osforul are un punct de aprindere scWzut. +u se prinde cu degetele ci cu pensetW i se folosesc mWnusi de cauciuc deoarece produce arsuri grave. #?uns pe piele el arde la P! 2 care cu apa formeazW acid fosforic puternic caustic. De pe corp se %ndeparteazW cu nisip cnd existW %nsW fosfor nereacionat i cu apW dupa ce s4a format de?a acid fosforic. 5ana se spalW cu o solutie 31 +aO' 3 este contraindicat sW se foloseascW grWsimi uleiuri, unsori i lapte. :osforul al$ este o otrava protoplasmicW. #nimiti compui ai sWi %n special fosfaii organici,pot fi mortali pentru om i animale dacW su$iecii se expun la aer care conine concentraii mari din fosfaii respectivi. expunere la cantitWi relativ scWzute poate provoca pertur$area proceselor meta$olice.

Boxicitatea fosforului se datoreazW proprietWilor sale reducWtoare, care pertur$W procesul de oxidare intracelularW. #re o aciune directW asupra inimii. Antoxicaiile cronice produc fracturi spontane, anemie, pierderi %n greutate. :osforul rosu nu este toxic, c)iar introdus %n organism pe cale $ucalW. =4au o$servat totui, cW efecte voma, tremuratul musc)ilor si colaps. :osfina, atunci cnd este in)alatW, produce durere a diafragmei, senzaie de frig, ameealW, dispnee, $ronitW, edem, atacul plWmnului, convulsii, comW i moarte. Doza letala este de F/ ppm. :osfina atacW sistemul nervos central i sngele. 8a o cantitate de !/// ppm, omul moare %n cteva minute. 'ar$idul conine fosfurW de calciu, care cu apa se transformW %n fosfonW C este coninutW %n acetilenW. #cesta poate provoca intoxicWri. Pentru terapia intoxicaiilor se recomandW tiosulfatul de sodiu, respiraii cu oxigen etc. #cidul fosforic su$ formW de soluie este puternic iritant al pielii i al mem$ranelor mucoaselor. [i ali acizi ai fosforului sunt periculoi. #stefel de acizi sunt , acidul )ipofosforos, acidul fosforos, )ipofosforic, meta4i difosforic primari, )exametafosfatul de sodiu. Boi fosfaii care reacioneazW acid sunt la fel de periculoi ca i acidul fosforic diluat. Enii fosfai tri$azici, din cauza reaciei lor alcaline atacW uor pielea. :osfatul disodic an)idru produce iritaii sla$e ale pielii i mucoaselor. xitriclorura de fosfor este intens iritantW a oc)ilor, a pielii, a mem$ranelor, mucoaselor. An)alarea ei produce edem pulmonar. 1.1.. 1er"urul Impa"tul asupra me#iului. Prin in)alarea mercurului sau a unor compui ai sWi are loc o intoxicare sau otrWvire datoritW unei a$sorii a unor cantitWi mari pe cWile respiratorii. Gaporii de mercur sau compui ai sWi in)alai, sunt mai periculoi dect cei ingerai. 'ea mai mare parte din vaporii de mercur in)alai sunt a$sor$ii %n alveolele plWmnului. #lcoolul etilic in)i$W a$soria vaporilor de mercur prin in)alare. 'ompuii organici sunt a$sor$ii %n cantitate mai micW ecat cei anorganici. Prin trecerea vaporilor de mercur prin pereii alveolari i capilari, mercurul elementar i sWrurile mercuroase se oxideazW repede la sWruri mercurice. #cesta formeazW compui solu$ili %n snge, esuturi, lipide i proteine. <ercurul elementar este solu$il %n lipide i difuzeazW uor prin coninutul lipidic al mem$ranelor celulare (pereii alveolari" fiind tranportat de lipidele sngelui la esuturile sensi$ile, de exemplu creierul. <ercurul metalic este oxidat la ionul mercuric care reacioneazW cu grupele tiolice ale proteinelor. 'ompuii organici cu mercur nu sunt transformai uor %n compui anorganici %n snge, %n rinic)i i %n ficat. #numii compui organici rWmn %n cantitate mai mare %n snge i se leagW de esuturi mai uor dect cei anorganici. rganele care ecumuleazW mercurul %n cantitatea cea mai mare sunt , rinic)ii, ficatul, creierul, splina i traseul respirator. 'ompuii organici se concentreazW %n cantitate mai mare %n creier i %n ficat decat cei anorganici. Gaporii de mercur i compuii mercurului sunt excretai prin urina, fecale i %n cantitate mai micW prin $ilW, transpiraie, salivW i lapte. :actorii principali care determinW efectele mercurului %n intoxicare oamenilor sunt , marimea i viteza a$soriei, proprietWile fozico4c)imice ale compuilor in)alai, i suscepti$ilitatea individuala.

An)alarea mercurului %n doze de 6!//4.2//Yg;m3 produce intoxicaii acute care afecteazW mai inti sistemul digestiv i rinic)ii. Antoxicaiile acute se manifestW prin gust metalic, greaW, dureri a$dominale, voma, diaree, dureri de cap i al$uminurie. DupW cteva zile, glandele salivare se unflW, se dezvoltW stomatite i gastreite i se formeazW, linii negre de sulfurW de mercur la gingiile inflamate. n continuare se pierd dinii i apare ulcer la $uze i o$raz. >xpuneri la doze sevre produc tensiune i greutate %n piept, greutate %n respiraie i tuse. n stadiul final apar )emoliza, lipsa somnului, dureri de cap, ticuri faciale, tremuratul degetelor, delir i )alucinaii, apoi moartea. =imptomele uzuale la intoxicWrile cronice sunt eret)ismul, gingivitele i trmurul muscular. Enele persoane manifestW nelinite nervoasW, insomnie, pierderea poftei de mncare. >rt)ismul se concretizeazW prin , timiditate, depresiune, descura?are, a micWrilor, deteriorarea auzului, ina$ilitate de a scrie sau vor$i. 'a mWsuri de prevenire %n primul rnd se recomandW limitatea posi$ilitWii de evaporare a mecurului, prin pWstrarea %n vase %nc)ise. Bre$uie evitatW scWparea lui pe podele. 'amerele %n care se lucreazW cu mercur sW ai$W podea fWrW crWpWturi i sW fie $ine ventilate. <uncitorii tre$uie sW4i sc)im$e )ainele %nainte i dupW lucru. Mura i dinii se spalW de doua ori pe zi cu apa oxigenatW sau clorat de poatasiu. Persoanele care lucreazW %n mediul respectiv vor face control medical la fiecare F luni. >ste interzisW activitatea %n aceste medii poluate a unor mersoane care suferW de plWmni, nefrite, $oli ale gurii. n atmosfera cu vapori de mercur se va folosi mascW de salvare specialW. 'amerele ce conin vapori de mercur se gazeazW cu )idrogen sulfurat i apoi se ventileazW. =uprafeele contaminate cu mercur se trateazW cu sulf pul$ere sau cu praf de zinc i apoi se curWW. PicWturile de mercur greu de cules din cauza mo$ilitaii lor se solidifica cu zapada car$onica i apoi se colecteazW mai uor. 8a otrWvire cu su$limat (Og'l!" se administreazW mult lapte sau soluie de al$u de ou de gWinW. n ceea ce privete plantele, vaporii de mercur metalic %n doze mai mici de 6/Yg;m3 produc daune unor specii de trandafiri i altor plante. =uscepti$ilitatea plantelor variazW dupW specii i varietate. Plantele au tendina sW acumuleze cantitWti mari de mercur %n frunze i diferite alte pWri. #nimalele prezintW aceleai simptome ca i omul %nsW sunt mai suscepti$ile de intoxicare la doze mai mici de mercur. 1.10. Poluarea aerului #in interiorul "onstru"iilor$ lo"uinelor et". Impa"tul asupra me#iului. efectul nociv al poluanilor din interiorul clWdirilor depinde %n mare masurW de natura i concentraia poluanilor i de eficiena sistemelor de ventilaie. =isteme de ventilaie, impropriu proiectate i explorate, pot conduce la aa numitul ,,sindrom al $olii construciilorRR care se manifestW prin iritaii ale oc)ilor, nasului i gtului, o$osealW, letargii, dureri de cap, greuri, pierderea totalW sau parialW a memoriei, etc. >fectelepe termen lung ale acestor $oli conduc la dereglarea %ntregului sistem nervos i c)iar la cancer. n continuare prezentWm impactul deose$it al unor poluani interiori , T Ra#onul$ despre care s4a vor$it anterior, daca este in)alat, particulele emit radiaii ionizante care pot pre?udicia reeaua sensi$ilW a plWmnilor i pot conduce, %n final, la cancerul pulmonar. 5iscul de cancer este mult amplificat la fumWtori %n comparaie cu nefumWtorii.

T 8umul #e tutun$ implicW un risc ma?or, att pentru cel ce fumeaza, ct i pentru ,,fumWtorii pasiviRR, care sunt silii sW in)aleze aerul astfel poluat, %n locuine sau $irou. Daca fumWtorul ,,trage %n pieptRR, riscul este i mai mare prin introducerea fumului pnW %n intimitatea alveolelor. =u$stanele poluante, nocive, rezultate din arderea tutunului sunt numeroase, ele fiind estimate la peste !///. 'ei mai periculoi factori de risc asociai fumatului sunt radicalii li$eri i compuii aromatici policiclici (de pildW nzipirenul", care au o actiune cancerigene. Pe langa acestea, fumatul presupune eli$erarea unei mari cantitWi de monoxid de car$on, o adevaratW otravW pentru snge i esuturi. :umul de igarW mai conine nicotinW, metale grele, de exemplu de cadmiu, particule %n suspensie sau sedimenta$ile, compui organici volatili i produi ai arderilor incomplete (de exemplu )idrocar$uri aromatice polinucleare". +icotina este un toxic puternic, capa$il ca %n dozW de @/4F/mg sW ucidW omul. :iind volatili, alcaloizii nicotinici trec %n fum %n proporie de 3/4@/1 faW de cantitatea lor totalW. :umnd o singurW igarW, omul introduce %n plWmni cam 34@mg nicotinW, din care aproximativ 0/1 se a$soar$e %n snge, provocnd tul$urai cardiace, )ipertensiune, atlelosescleroza etc. =uprapunerea acestor noxe, duce %n final la infarctul miocardiac i cancer pulmonar, atat de fregvent la fumWtori. +efumWtorii, silii sW in)aleze fum de tutun %n spaii %nc)ise ori neaerisite, sunt expui la aceleai riscuri de %m$olnavire ca i fumWtorii. n =.E.#. se estimeazW cW numWrul decedailor de cancer pulmonar printr nefumWtori, datoritW mediului nociv produs de fumWtori, variazW %ntre 2//42/// persoane;an. T Az(estul. :i$rele i particulele fine de az$est sunt responsa$ile de cancerul plWmnilor i alte diferite $oli respiratorii. #z$estul a fost folosit %n trecut %ntr4o mare varietate de materiale de construcii, incluznd diferite tipuri de izolaii, protecii contra focului, tigle pentru acoperiuri, plWci pentru pardoseli etc. DupW un timp de exploatare, materialul %m$Wtranete i %ncepe sW se formeze adevarai nori de praf i fi$re fine de az$est care, %n cele din urmW sunt in)alate i acumulate de om dend natere la numeroase maladii. T 8ormal#e2i#ele ;i ali "ompu;i or/ani"i 'olatili. :ormalde)idele pot cauza numeroase maladii cancerigene umane, de asemenea, acestea provoacW iritaii ale oc)ilor, nasului, dereglWri respiratorii etc. #lti compui organici volatili, comuni %n orice locuinW, includ $enzenul, provenit din fumul de igarW i percloretilene emise la spWlarea %n uscat a %m$rWcWminii, vopselele i lacurile, inclusiv unii compui de spWlare sunt de asemenea, poluani periculoi. T Poluani (iolo/i"i. Anstalaiile de %ncWlzire, ventilaiile, umidificare, aer condiionat etc., stau la $aza dezvoltWrii i proliferWrii poluanilor $iologici, cnd aceste ec)ipamente nu sunt $ine %ntreinute. >le pot provoca pre?udicii sWnWtWii umane, prin , reacii alergice la polen, ciuperci etc. C infecii $acteriale i virale C reacii la toxinele c)imice produse de ciuperci etc. T Pesti"i#ele. :olosirea %n interiorul clWdirilor a pesticidelor de toate tipurile prezintW riscuri importante pentru sWnWtate. A"tiunea poluarii aerului asupra sanatatii populatiei An cursul unui act respirator, omul in repaus trece prin plamini o cantitate de 2// cm! de aer, volum care creste mult in cazul efectuarii unui efort fizic, fiind direct proportional cu acest efort. An !@ ore in mediu omul respira circa 624!2 m3 de aer. 8uind comparativ cu consumul de alimente si apa, in timp de !@ ore, omul in)aleaza in medie 62 7g de aer in timp

ce consumul de apa nu depaseste de o$icei !,2 7g, iar cel de alimente 6,2 7g. 5ezulta din aceste date importanta pentru sanatate a compozitiei aerului atmosferic, la care se adauga si faptul ca $ariera pulmonara retine numai in mica masura su$stantele patrunse pina la nivelul alveolei, odata cu aerul inspirat. Din punct de vedere al igienei, aerul influenteaza sanatatea atit prin compozitia sa c)imica, cit si prin proprietatile sale fizice (temperatura, umiditate, curenti de aer, radiatii, presiune". An ceea ce priveste compozitia c)imica destingem influenta exercitata asupra sanatatii de variatii in concentratia componentilor normali, cit si actiunea pe care o exercita prezenta in aer a unor compusi straini. >fectele directe sunt reprezentate de modificarile care apar in starea de sanatate a populatiei ca urmare a expunerii la agenti poluanti. #ceste modificari se pot traduce in ordinea gravitatii prin, cresterea mortalitatii, crestrea mor$iditatii, aparitia unor simptome sau modificarii fizio4patologice, aparitia unor modificari fiziologice directe si;sau incarcarea organismului cu agentul sau agentii poluanti. >fectele de lunga durata sunt caracterizate prin aparitia unor fenomene patologice in urma expunerii prelungite la poluantii atmosferici. #ceste efecte pot fi rezultatul acumularii poluantilor in organism, in situatia poluantilor cumulativi (P$, : etc.", pina cind incarcarea atinge pragul toxic. De asemenea modificarile patologice pot fi determinate de impactul repetat al agentului nociv asupra anumitor organe sau sisteme. >fectele de lunga durata apar dupa intervale lungi de timp de expunere care pot fi de ani sau c)iar de zeci de ani. <anifestarile patologice pot im$raca aspecte specifice poluantilor (intoxicatii cronice, fenomene algerice, efecte carcinogene, mutagene si teratogene" sau pot fi caracterizate prin aparitia unor im$olnaviri cu etiologie multipla, in care poluantii sa reprezinte unul dintre agentii etiologici determinanti sau agravanti ($oli respiratorii acute si cronice, anemii etc.". Poluantii iritanti realizeaza efecte iritative asupra mucoasei oculare si indeose$i asupra aparatului respirator. An aceasta grupa intra pul$erile netoxice, precum si o suma de gaze si vapori ca $ioxidul de sulf, $ioxidul de azot, ozonul si su$stantele oxidante, clorul, amoniacul etc. Poluarea iritanta constitue cea mai raspindita dintre tipurile de poluare , rezultind in primul rind din procesele de ardere a com$usti$ilului, dar si de celelalte surse de poluari.

Poluantii ,i(rozanti produc modificari fi$roase la nivelul aparatului respirator.Printre cei mai raspinditi sunt $ioxidul de siliciu, az$estul, si oxizii de fier, la care se adauga compusii de co$alt, $ariu etc. =unt mult mai agresivi in mediul industrial unde determina im$olnaviri specifice care sunt exceptionale in conditii de poluare a aerului. Botusi poluarea intensa cu pul$eri poate duce la modificari fi$roase pulmonare.

Poluantii to>i"i asfixianti sunt cei care impiedica asigurarea cu oxigen a tesuturilor organismului. Dintre poluantii atmosferici cu efect asfixiant cel mai important este oxidul de car$on, care formeaza cu )emoglo$ina un compus relativ sta$il (car$oxi)emoglo$ina" si impiedica astfel oxigenarea singelui si transportul de oxigen catre tesuturi. An functie de concentratia din aer si timpul de expunere se realizeaza o anumita proportie de

car$oxi)emoglo$ina depaseste F/1 din )emoglo$ina totala. Antoxicatia acuta este relativ rara, aparind practic numai in spatii inc)ise in prezenta unor surse importante de ' (in \ncaperi in care sistemele de incatzit functioneaza defectuos, gara?e, pasa?ele su$terane pentru autove)icule etc." Poluantii aler/eni"i din atmosfera sunt cunoscuti de multa vreme. Andeose$i este cazul poluantilor naturali (polen, fungi, insecte" precum si a prafului din casa, responsa$ili de un numar foarte mare de alergii respiratorii sau cutanate. Pe linga acestea se adauga poluantii proveniti din surse artificiale 9 in special industriale 9 care pot emite in atmosfera o suma de alergeni completi sau incompleti. Pe primul loc din acest punct de vedere, se gaseste industria c)imica (industria maselor plastice, industria farmaceutica, fa$ricile de insecticide etc.". =unt semnalate si situatii cu aparitia unor fenomene alergice in masa, ca cel de la +eK rleans din 602. in care alergenul a fost identificat in praful provenit de la deseuri industriale depuse in )olde. Poluanti "an"eri/eni. >xista foarte dificultati in estimarea rolului poluantilor atmosferici ca factori etiologici ai cancerului. Botusi cresterea frecventei cancerului indeose$i in mediul ur$an, a impus luarea in considerare si a poluantilor atmosferici ca agenti cauzali posi$ili, cu atit mai mult cu cit in zonele poluate au fost identificate in aer su$stante cert carcinogene. Putem clasifica su$stantele carcinogene prezente in aer in su$stante organice si su$stante anorganice. Dintre poluantii organici cancerigeni din aer, cei mai raspinditi sunt )idrocar$urile policiclice aromatice ca $enzopiren, $enzontracen, $enzofluoranten etc. 'el mai raspindit este $enzoopirenul, provenind din procese de com$ustie atit fixe cit si mo$ile. Aa nastere in timpul arderii, se volatilizeaza la temperatura ridicata si condenseaza rapid pe elementele in suspensie. =u$stanta cancerigena este cunoscuta de multa vreme, iar prezenta in aer indica un risc crescut de cancer pulmonar. >fecte cancerigene se atri$uie si insecticidelor organoclorurate precum si unor monomeri folositi la fa$ricarea maselor practice. <ai sunt incriminati ca agenti cancerigeni di$enzacridina, epoxizii, precum si nitrosaminele in aer putind fi prezenti precusorii acestora (nitritii si aminele secundare". Dintre poluantii cancerigeni anorganici mentionam az$estul, arsenul, cromul, co$altul, $eriliul, nic)elul si seleniul. <ai frecvent intilnita in mediul industrial, prezenta lor in aer a fost semnalata si in zonele din apropierea industriilor. En aspect deose$it il prezinta az$estul, mai periculos decit se presupunea cu citiva ani in urma si a carui prezenta a fost demonstrata atit in atmosfera ur$ana cit si in plaminii (corpi az$estizici pulmonari" unui procent aprecia$il din populatia ur$ana neexpusa profesional.

!.E8ECETELE POLUARII SOLULUI

=olul poate fi poluat , 4direct prin deversWri de deeuri pe terenuri ur$ane sau rurale, sau din %ngrminte i pesticide aruncate pe terenurile agricole C

4indirect, prin depunerea agenilor poluanti e?ectai iniial %n atmosfer, apa ploilor contaminate cu agenti poluani Ssplai* din atmosfera contaminat, transportul agenilor poluani de ctre vnt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate. =olul este necesar pentru creterea ma?oritii plantelor i esenial pentru toat producia agricol. Poluarea solului este acumularea de compui c)imici toxici, sruri, patogeni (organisme care provoac $oli", sau materiale radioactive care pot afecta viaa plantelor i animalelor. <etodele neraionale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui i au accelerat eroziunea. Bratarea solului cu %ngrminte c)imice, pesticide i fungicide omoar organisme utile cum ar fi unele $acterii, fungi i alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau cpuni %n 'alifornia au dezinfectat solul cu $romur de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta cpunii. #cest proces omoar fr discriminare c)iar i organismele $enefice i las solul steril i dependent de %ngrminte pentru a suporta creterea plantelor. n consecin, se folosesc tot mai multe %ngrminte, ceea ce duce la poluarea rurilor i lacurilor %n perioadele cu inundaii. Arigaia necorespunztoare %n zonele %n care solul nu este drenat $ine poate avea ca rezultat depozite de sare care in)i$ creterea plantelor i pot duce la lipsa recoltei. =olul, ca si aerul i apa este un factor de mediu cu influenW deose$itW asupra sWnWtWii.=e aflW %n stransW corelaie cu clima unei regiuni, att prin configuraia, naturW i structura lui.el constituie %nsa i un factor important %n rWspndirea unui numWr tot mai mare de $oli, ca urmare a poluWrii sale. In,luena solului poluat asupra s:n:t:ii umane , se exercitW %n primul rnd ca urmare a poluWrii sale $iologice, 6. poluarea $iologicW este caracterizatW prin contaminarea solului, odata cu reziduurile, cu germeni patogeni care pot fi, excretai de om i tranmii prin sol ($acilii tific, dizenteric, virusurile )olerei, poliomielitei, )epatitei, etc" sau eliminai de animale i tranmii prin sol ($acilii tetanic, antracic, clostridii, etc". &io)elminii sunt viermii care au nevoie de o gazadW intermediarW pentru a se dezvolta iar geo)elminii sunt speciile care nu au nevoie de o gazada intermediarW !.poluarea c)imicW este cauzatW %n principal de pesticide i %ngrWsWminte 3.poluarea radioactivW

5.E8ECETELE POLUARII APEI

Poluarea se produce atunci cnd, %n urma introducerii unor su$stane determinate 9 solide, lic)ide, gazoase, radioactive 9 apele suferW modificWri fizice, c)imice sau $iologice, suscepti$ile de a le face improprii sau periculoase pentru sWnWtatea pu$licW, pentru viaa acvatica, pentru pescuitul industrial, pentru industrie i turism En efect al poluWrii apelor, deose$it de grav, este eutrofizarea lacurilor, numitW i ]moartea lacurilor], ca urmare a creterii fertilitWii acestora prin aport de elemente nutritive, mai ales fosfai i nitrai, care favorizeazW proliferarea fitiplanctonului i a plantelor acvatice. Puin cte puin, lacul se colmateazW, se ingusteazW i dispare. Poluarea chimica a apelor afecteazW fitoplanctonul i macrofitele %n mod diiferit, dupW natura agentului contaminat.

#stfel, sWrurile de cupru i cromatii sunt toxice pentru alge. :itoplanctonul este puternic afectat de numeroase pesticide, mai ales er$icide. De exemplu, er$icidele din grupW Ereelor $loc)eazW creterea fitoflagelatelor. Detergenii sintetici, pe de altW parte, sunt foarte toxici pentru flora micro$iana a apelor. Petii pot muri din cauza tuturor tipurilor de poluare, dar ma?oritatea cazurilor mortale sunt provocate de lipsa oxigenului dizolvat %n apW i datoritW pesticidelor i a reziduurilor toxice. Pro$leme grave ridicW, de asemenea, poluarea apelor cu metale grele, mai ales cu mercur, care atinge o mare acumulare pe lanul trofic. #nsam$lul consecinelor ecologice ce rezultW din poluarea $iosferei cu mercur constituie un semnal de alarmW pentru a se pune capWt comportamentului iresponsa$il al civilizaiei industriale cu privire la calitatea apei. De fapt, nocivitatea poluWrii apei se rWsfrnge direct sau indirect asupra omului i de aceea este necesar sW se cunoasca mai $ine aceste pericole, inclusiv efectele pe care le pot avea asupra omului c)iar cantitWile mici de su$stane c)imice din sursele de apW. Dei se poate afirma cW existW te)nologii pentru a menine calitatea $acteriologica $unW a apei i pentru a %ndepWrta multe din su$stanele c)imice periculoase din apa pota$ilW, din pWcate, acestea nu se aplicW pe o scarW largW, potrivit cerinelor. #mploarea i diversitatea distrugerilor cauzate de poluare e usor de mWsurat. n primul rnd, este %n ?oc sWnWtatea omului. DupW aceea, sunt ameninate un ir de activitWi economice. n sfrit, degradarea vietii acvatice este plinW de consecine, deoarece ea tinde sW reducW resursele alimentare o$inute din mWri tocmai %ntr4un moment %n care se are %n vedere ulizarea mai largW a acestora. :aptul cW poluarea poate pre?udicia turismul este lesne de %nteles , rari sunt aceia care nu au %ntlnit %ncW o pla?W murdarW. [i faptul ca ea poate sW fie fatalW culturilor de stridii se intelege de la sine. Bot asfel, este uor de %neles cW sWnWtatea noastrW poate fi grav afectatW , se tie cW anumite uleiuri deversate %n mare conin produse cancerigene. pinia pu$licW tre$uie sW se convingW de gravitatea situaiei actuale. <asa su$stanelor poluante pe care le deversWm %n ape crete cu fiecare zi, ceea ce %nseamnW cW, dacW nu luWm mWsuri pentru a preveni pericolul, poluarea de azi nu va reprezenta nimic %n comparaie cu poluarea de mine. 'ele dinti victime ale pnzelor plutitoare formate, de cele mai multe ori, prin %mprWtierea )idrocar$urilor sunt pWsWrile care au o$iceiul sW se aeze pe mare sau sW plon?eze pentru a apuca peti. =e tie cW %n mod normal apa nu poate sW pWtrundW prin pena?ul lor, ceea ce le permite sW plon?eze i sW rWmnW scufundate %n ape foarte reci, deoarece perna de aer reinutW de pena? %ndeplinete rolul de regulator termic i permite, %n acelai timp, z$orul deasupra apei. Poluat de )idrocar$uri, pena?ul pierde aceste %nsuiri i pasarea moare de frig, fWrW a se putea smulge din mediul lic)id. #colo unde poluarea atinge un anumit grad, de exemplu %n porturi,se constatW o sWrWcire generalW a florei, care %n anumite cazuri poate merge pnW la dispariia oricWrei forme de viaa vegetalW. :lora marinW este ameninatW deoarece pelicula uleioasW formeazW un ecran i %mpiedicW oxidarea apei. =e %nelege de la sine cW flora din zona de coastW este cea dinti atinsW, dar aceasta nu %nseamnW cW flora de pe fundul mWrii este %n afara pericolului, deoarece uleiurile, rWscolite i iar rWscolite de mare, se aglomereazW %mpreunW cu microorganismele i formeazW sedimente care %nW$uW fundul mWrii.Poluarea pertur$W, totodatW, activitaile economice din zonele litorale. =e %nelege de la sine cW petrolul este dumanul crescWtorilor de stridii i al pescarilor, deoarece el poate face ca petii i testaceele sW devinW necomesti$ile. #ceste maree negre aduc, firete, un pre?udiciu considera$il i activitWilor

turistice. n toate cazurile curWarea Wrmurilor este foarte costisitoare.Bre$uie sW ne convingem cW o luptW %mpotriva poluWrii nu poate fi opera unei Wri sau a unei generaii, ci totul tre$uie gndit la nivel universal. >ste o mare satisfacie sW constatWm la tinerii din lumea %ntreagW o atracie i uneori c)iar un entuziasm pentru aceasta $WtWlie, menitW sW prote?eze mediul nostru.5e%ntoarcerea la o viaW simplW i naturalW, care se manifestW prin aceste uriae reuniuni %n aer li$er, o anumitW simplificare %n atitudine i %n vestimentaie, un entuziasm pentru a continua lupta, foarte vizi$ile %n unele Wri, sunt indicii %ncura?atoari. E,e"tele apei poluate asupra s:n:t:ii populaiei. 'a i aerul, apa este un factor indispensa$il vieii. n organisme ea %ndeplinete multiple funcii, de la dizolvarea i a$sor$ia elementelor nutritive, la transportul i eliminarea produsilor nocivi i;sau rezultai din meta$olism n condiiile poluWrii mediului, calitatea apei folositW de populatie poate constitui un important factor de %m$olnWvire 6. $oli infecioase produse prin apa poluata (epidemii 9 afecteazW un numar mare de persoane sau endemii 9 formW de %m$olnWvire care se gWsete permanent %ntr4o zonW", a" $olile $acteriene fe$ra tifoida este determinatW de $acilul tific (Salmonella typhy), poate fi com$WtutW prin vaccinarea antitificW i prin respectarea mWsurilor de igienW personalW dizenteria, produsa de Shigella sp., este extrem de periculoasW prin efectele sale de des)idratare. +u existW un vaccin )olera, produsa de Vibrio holerae, consideratW eradicatW %n unele zone, poate reapare, c)iar pe arii extinse. $" $olile virotice, poliomielita, o $oalW invalidantW, poate fi prevenitW prin vaccinare )epatita epidemicW este legatW de transmiterea virusului prin apa contaminatW, nu doar prin contactul cu omul $olnav c" $oli parazitare, ami$iaza (dizenteria ami$iana" este favorizatW de rezistena sporitW a parazitului su$ forma c)istica lam$liaza sau giardiaza se contrateaza prin consumarea apei infestate cu c)isti strongiloidoza este produsW de un parazit ce trWiete %n organismul uman tricomoniaza este determinatW de Trichomonas sp. (flagelat" fascioloza sau distomatoza

!.

&oli neinfecioase produse prin apa poluatW, Antoxicaia cu nitrai (efect met)emoglo$inizant" Antoxicaia cu plum$ (saturnism )idric" Antoxicaia cu mercur ce are ca semne i simptome, dureri de cap, ameeli, insomnie, anemie, tul$urWri de memeorie i vizuale. #re de asemenea efecteteratogene (produce malformaii la fat" Antoxicaia cu cadmiu afecteazW ficatul (enzimele meta$olice", duce la scWderea eritropoiezei i la anemie, scWderea calcemiei, etc. Antoxicaia cu arsen (ce se acumuleazW ca i mercurul %n pWr i ung)ii" duce la tul$urWri meta$olice i digestive, cefalee, ameeli, etc. Antoxicaia cu fluor are forme dentare, osoase i renale Antoxicaia cu pesticide are efecte )epatotoxice, neurotoxice, de reproducere, etc.

5A='E5A D> <>DAE P>+B5E =#+#B#B># E<#+# 5ADA'#B>, <>DAA, ='#PEB>, :>+ <>+> <>B> P8 A #'AD> P 8E#5> B>5<A'# P>A5'E8 #=> P 8E#5># #P>A P 8E#5> : +A'# D>M5#D#5># 'E =E&=B#+B> =B5#BE8EA D> B ^A'> P + P 8E#5># D>M5#D#5># #>5E8EAA 'E M#P> O#&AB#B>#8 5 D> =>5# +#BE5#8> P 8E#5># ='#D>5># = 8E8EA 'E &A DAG>5=AB#BAA P>=BA'AD> P 8E#5> 5#DA #'BAG#

&.Pri"ipalele ,enomene poluante

&.1. Smo/ul =mogul este un amestec de ceata solida sau lic)ida si particule de fum formate cand umiditatea este crescuta, iar aerul este atat de calm incat fumul si emanatiile se acumuleaza langa sursele lor. =mogul reduce vizi$ilitatea naturala si adesea irita oc)ii si caile respiratorii, si se stie ca este cauza a mii de

decese anual. An asezarile ur$ane cu densitate crescuta, rata mortalitatii poate sa creasca in mod considera$il in timpul perioadelor prelungite de expunere la smog, mai ales cand procesul de inversie termica realizeaza un plafon de smog deasupra orasului. =mogul fotoc)imic este o ceata toxica produsa prin interactia c)imica intre emisiile poluante si radiatiile solare. 'el mai intalnit produs al acestei reactii este ozonul. An timpul orelor de varf in zonele ur$ane concentratia atmosferica de oxizi de azot si )idrocar$uri creste rapid pe masura ce aceste su$stante sunt emise de automo$ile sau de alte ve)icule. An acelasi timp cantitatea de dioxid de azot din atmosfera scade datorita faptului ca lumina solara cauzeaza descompunerea acestuia in oxid de azot si atomi de oxigen. #tomii de oxigen com$inati cu oxigenul molecular formeaza ozonul. Oidrocar$urile se oxideaza prin reactia cu !, si reactioneaza cu oxidul de azot pentru a produce dioxidul de azot. Pe masura ce se apropie mi?locul zilei, concentratia de ozon devine maxima, cuplat cu un minimum de oxid de azot. #ceasta com$inatie produce un nor toxic de culoare gal$uie cunoscut drept smog fotoc)imic. =mogul apare adesea in zonele oraselor de coasta si este o adevarata pro$lema a poluarii aerului in mari orase precum #tena, 8os #ngeles, Bo7Ho. 8os #ngeles este o aglomeratie ur$ana4su$ur$ana cladita pe coasta deluroasa, avand in vecinatate la sud si la est ceanul Pacific. <untii se intind la est si la nordC de asemenea la nord se gaseste =an :ernando GalleH, o parte a orasului cu aproximativ o treime din populatia orasului care este separata de OollHKood si de centrul orasului de <untii =anta <onica si de Parcul Mriffit), spatiul cel mai mare de recreere al orasului. 8os #ngeles4ul face legatura intre regiunile sale prin intermediul unor mari autostrazi de otel si $eton 9 faimosul sistem de sosele 9 construit pentru transportul rapid, la mari viteze, dar care este de o$icei congestionat de trafic. =mogul produs de gazele de esapament ale masinilor sau de alte surse este o pro$lema continua a poluarii. En sistem de cai ferate orasenesc opereaza din 6003C cand va fi terminat in anul !//6, sistemul va lega 3F.2 7m de linii su$terane cu aproximativ F@2 7m de linii. Bo7Ho este capitala si cel mai mare oras al Qaponiei, precum si unul dintre cele mai populate orase ale lumii, dupa statisticile din anul 6003, metropola insumand 66.F36.0/6 de persoane. rasul este centrul cultural, economic si industrial al Qaponiei. Andustria este concentrata in zona Molfului Bo7Ho, extinzandu4se spre Lo7o)ama, producand aproape o cincime din totalul de produse economice, acestea cuprinzand, industria grea (cu mai mult de doua treimi din total", si industria usoara, care este foarte diversificata, produse alimentare, textile, produse electronice si optice, masini, c)imicale, etc. #ceasta vasta dezvoltare economica implica si un grad ridicat al poluarii, datorat emanarii de su$stante nocive in atmosfera in urma proceselor de productie. De asemenea, numarul mare de autove)icule contri$uie la cresterea cantitatii de noxe din atmosfera. Pentru a se reduce gradul de poluare, autoritatile locale incura?eaza folosirea transportului in comun, cum sunt metrourile si trenurile de mare viteza, care fac legatura dintre diferitele parti ale orasului. De asemenea, se recurge la modernizarea sistemului de sosele pentru a se evita aglomerarile si $loca?ele rutiere. Botusi mai sunt prezente pro$leme in traficul rutier in anumite zone ale metropolei. <exico 'itH este capitala statului <exic, fiind cel mai mare oras al acestei tari. >ste, totodata, si cel mai mare oras al emisferei vestice si reprezinta centrul cultural, economic si politic al tarii, avand o populatie de ..!3F.0F/ de locuitori, conform statisticilor facute in anul 600/. An acest oras se produce aproximativ o ?umatate din productia economica a <exicului, aceasta fiind reprezentata de, industria textila, c)imica si farmaceutica, electrica

si electrote)nica, precum si o dezvoltata industrieC aditional la acestea se mai dezvolta si industria usoara, industria alimentara si cea textila. &.!. Ploaia a"i#a Ploaia acida este un tip de poluare atmosferica, formata cand oxizii de sulf si cei de azot se com$ina cu vaporii de apa din atmosfera, rezultand acizi sulfurici si acizi azotici, care pot fi transportati la distante mari de locul originar producerii, si care pot precipita su$ forma de ploaie. Ploaia acida este in prezent un important su$iect de controversa datorita actiunii sale pe areale largi si posi$ilitatii de a se raspandi si in alte zone decat cele initiale formarii. Antre interactiunile sale daunatoare se numara, erodarea structurilor, distrugerea culturilor agricole si a plantatiilor forestiere, amenintarea speciilor de animale terestre dar si acvatice, deoarece putine specii pot rezista unor astfel de conditii, deci in general distrugerea ecosistemelor. = !+
! !

ZO! _O!=
!

=
!

ZO! _O!=

ZO! _O+

ZO+

!=

_=

Pro$lema poluarii acide isi are inceputurile in timpul 5evolutiei Andustriale, si efectele acesteia continua sa creasca din ce in ce mai mult. =everitatea efectelor poluarii acide a fost de mult recunoscuta pe plan local, exemplificata fiind de smog4urile acide din zonele puternic industrializate, dar pro$lema s4a ridicat si in plan glo$al. ricum, efectele distructive pe areale in continua crestere a ploii acide au crescut mai mult in ultimele decenii. Pona care a primit o atentie deose$ita din punct de vedere al studierii sale, o reprezinta >uropa nord4vestica. An 60.@, de exemplu, raporturi privind mediul am$iant indica faptul ca aproape o ?umatate din masa forestiera a Padurii +egre din Mermania, au fost afectata de ploi acide. +ord4estul =tatelor Enite si estul 'anadei au fost de asemenea afectate in special de aceasta forma de poluare. >misiile industriale au fost invinuite ca fiind cauza ma?ora a formarii ploii acide. Datorita faptului ca reactiile c)imice ce decurg in cadrul formarii ploii acide sunt complexe si inca putin intelese, industriile au tendinta sa ia masuri impotriva ridicarii gradului de poluare a acestora, si de asemenea s4a incercat strangerea fondurilor necesare studiilor fenomenului, fonduri pe care guvernele statelor in cauza si4au asumat raspunderea sa le suporte. #stfel de studii eli$erate de guvernul =tatelor Enite in anii R./, implica industria ca fiind principala sursa poluanta ce a?uta la formarea ploii acide in estul

=tatelor Enite si 'anada. An 60.. o parte a +atiunilor Enite, =tatele Enite ale #mericii si alte !@ de natiuni au ratificat un protocol ce o$liga stoparea ratei de emisie in atmosfera a oxizilor de azot, la nivelul celei din 60.-. #mendamentele din 600/ la #ctul privind reducerea poluarii atmosferice, act ce a fost semnat inca din 60F-, pun in vigoare reguli stricte invederea reducerii emisiilor de dioxid de sulf din cadrul uzinelor energetice, in ?urul a 6/ milioane de tone pe an pana pe data de 6 Aanuarie,!///. #ceasta cifra reprezinta aproape ?umatate din totalul emisiilor din anul 600/. =tudii pu$licate in 600F sugereaza faptul ca padurile si solul forestier sunt cu mult mai afectate de ploaia acida decat se credea prin anii R./, si redresarea efectelor este foarte lenta. An lumina acestor informatii, multi cercetatori cred ca amendamentele din 600/ in vederea reducerii poluarii si a purificari aerului, nu vor fi suficiente pentru a prote?a lacurile si solurile forestiere de viitoarele ploi acide.

&.51asuri #e "om(atere a ploilor a"i#e Anca din anul 6022 'anada si =.E.#.,au construit copsuri de fum inalte de 3//m la instalatiile industriale pt. a preveni poluarea cu sulf si azot.Dar strategia Vcosurilor inalteV nu a dat rezultate scontate, fenomenul poluarii fiind mentinut, astfel ca dupa 60-- in =.E.#. apar legi de interzicere a acestor constructii industriale neeficiente. An =.E.#. si 'anada inca din anii 60-/460-6 exista legi care regleaza pastrarea curata a calitatii aerului si circa 6/// statii de monitoring prin care se tin su$ control si se supraveg)eaza calitatea aerului. #stazi in lume se foloseste tot mai mult car$une cu continut scazut de sulf, iar in turnatorii se practica te)nologia clasica de captare si valorificare a fluxului de = ! si convertirea lui in acid sulfuric.An cazul emisiilor de azot se regleaza car$uratia, cautand sa se respecte cele trei trepte de calitate a aerului,calitatea dorita4accepta$ila si tolera$ila. Ena din masurile eficiente de com$atere a ploilor acide consta in utilizarea de catre controalele electrice, care impiedica emisia de = !, evitand formarea ploilor acide. 8a noi in tara nu exista instalatiide transformare a = ! in O!= @, nici scru$ere, ci se folosesc filtre cu sac care nu realizeaza o retinere integrala a impuritatilor. An tara noastra, inca din 60FF, s4au identificat circa -@ de surse de poluare, dispersate in @/ centre industriale.Dintre acestea doar 2/ folosesc electrofiltre, rar filtrele de sticla siliconizata, care sunt vec)i, necesitand reparatii si modernizari.=e stie ca un electrofiltru reduce concentratia reziduala de praf pana la !/43/mg;m3. Anteprinderile care folosesc electrofiltre, $eneficiaza de Vmaterii primeV prin recuperarea lor, de exemplu fa$ricile de ciment &rasov, Burda, care pot recupera !@4!F tone ciment;zi. alta masura de evitare a poluarii si formarii ploilor acide consta in amplasarea marilor inteprinderi industriale pe terenuri cu conditii favora$ile de autopurificare, sau la zeci de 7ilometri de orase, cum e cazul centrelor ur$ane, nesti, Doicesti, <edgidia, construite dupa 60-2. An perspectiva se vor folosi si la noi in tara instalatii de captare si epurare a gazelor din cocserii si cuptoarele electrice.

Pe viitor 5omania va cauta sa reduca emisia su$stantelor poluante in zonele VcaldeV, pt. a reusi incadrarea in normele nationale si internationale de calitate a aerului si alinierea la progamele mondiale de protectie a mediului incon?urator.

CAPITOLUL III
7PRINCIPALELE SURSE DE POLUARE CN ORADUL7 7PLOIEDTI7

1. Prote"ia me#iului
5ealitile zilelor noastre arat c secolul ^^ este perioada celor mai mari descoperiri i transformri ale civilizaiei omeneti, dar i cele mai complexe i uneori ne$nuite efecte asupra vieii. Pn nu demult resursele naturale regenera$ile ale Berrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. n prezent, ca urmare a exploziei demografice i a dezvoltrii fr precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie prim i energie pentru producia de $unuri a crescut mult, iar exploatarea intens a resurselor pmntului relev, tot mai evident, un dezec)ili$ru ecologic. Perfecionarea i modernizarea proceselor te)nologice, utiliznd cele mai noi cuceriri tiinifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu i pe cele energetice. 'a urmare a industrializrii i creterii produciei de $unuri au sporit mult materialele ce afecteaz mediul am$iant. Bot mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deose$it de complexe, se regsesc %n aer, ap i %n sol. Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare a prezenei dioxidului de sulf din aer, datorit dezvoltrii proceselor termice i a utilizrii unor com$usti$ili inferioriC sunt evacuate %n atmosfer importante cantiti de oxizi de azot, de car$on, negru de fum, sruri i oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cu efecte duntoare asupra vegetaiei, %n general, i direct sau indirect asupra omului. S<ediul natural*, adic aerul, oceanele, mrile, lacurile, apele curgtoare, solul i su$solul i formele de via pe care aceste ecosisteme le creeaz i le susin este imaginea cea mai comun pe care omul o$inuit i4o face atunci cnd vor$ete despre mediul %ncon?urtor. 'onceptul actual de Smediu %ncon?urtor* are un caracter dinamic, care caut s cunoasc, s analizeze i s urmreasc funcionarea sistemelor prote?ate %n toat complexitatea lor.

Prin Sresurse naturale* se %nelege, totalitatea elementelor naturale ale mediului %ncon?urtor ce pot fi folosite %n activitatea uman, resurse neregenera$ile 9 minerale i com$usti$ili fosiliC resurse regenera$ile 9 ap, aer, sol, flor, faun sl$aticC resurse permanente 9 energie solar, eolian, geotermal i a valurilor. n %ntreaga activitate a mediului %ncon?urtor se urmrete nu numai folosirea raional a tuturor aceste resurse, ci i corelarea activitii de sistematizare a teritoriului i localitilor cu msuri de prote?are a factorilor naturali, adoptarea de te)nologii de producie ct mai puin poluante i ec)iparea instalaiilor te)nologice i a mi?loacelor de transport generatoare de poluani cu dispozitive i instalaii care s previn efectele duntoare asupra mediului %ncon?urtor, recuperarea i valorificarea optim a su$stanelor reziduale utiliza$ile. dat cu sporirea populaiei glo$ului, ce a decurs paralel cu perfecionarea organizrii sociale i, %n special odat cu dezvoltarea industriei, a transporturilor mecanizate din ultimele dou secole, %ncercarea omului de a domina %n lupta aspr cu natura, de a4i smulge lacom $ogiile ascunse, %ncepe s ai$ tot mai mult succes. Peste un miliard i ?umtate din populaia actual a Berrei aparine civilizaiei industriale. Andustrialismul a fost mai mult dect couri de fa$ric i linii de asam$lare. # fost un sistem social multilateral i $ogat care a influenat fiecare aspect al vieii omeneti. 'reterea economic, enorm accelerat, se $azeaz %n ma?oritate nu pe surse regenera$ile de energie, ci pe energia c)eltuit prin folosirea com$usti$ililor fosili, neregenera$ili, cr$uni, iei, gaze naturale. #lvin Boffler o$serv cu sarcasm, SPentru prima dat o civilizaie consum din capitalul naturii, n loc s triasc din dob!nzile pe care le ddea acest capital"*. Pro$lema rezidurilor activitilor umane a luat proporii %ngri?ortoare, prin acumularea lor provocnd alterarea calitii factorilor de mediu. #ceste alterri sunt cauza unor dezec)ili$re %n faun i flor i n sntatea i $unul mers al colectivitii umane din zonele supraaglomerate. Prin accelerarea ritmurilor de dezvoltare, $azat pe consumarea resurselor neregenera$ile de energie, s4a a?uns, %n unele ri industrializate, la un grad de $unstare ridicat, constatndu4se practic c apare, cu iminen, ameninarea consecinelor aciunii umane asupra mediului, poluarea lui la nivel glo$al. Deteriorarea mediului am$iant este cauzat de, existena prea multor automo$ile, avioane cu reacie i nave de mare tona?, a prea multor fa$rici care funcioneaz dup te)nlogii vec)i, poluante, mari consumatoare de materii prime, ap i energie, fenomene care sunt determinante, %n ultima instan, de necesiti crescnde ale unei populaii aflate %n stare de explozie demografic i %ndeose$i de existena marilor aglomerri ur$ane. <ediul %ncon?urtor reprezint un element esenial al existenei umane i reprezint rezultatul interferenelor unor elemente naturale 9 sol, aer, apa, clim, $iosfer 9 cu elemente create prin activitatea uman. Boate acestea interacioneaz i influeneaz condiiile existeniale i posi$ilitile de dezvoltare viitoare a societii. rice activitate uman i implicit existena individului este de neconceput %n afara mediului. De aceea, calitatea %n ansam$lu a acestuia, precum i a fiecrei componente a sa %n parte, %i pun amprenta asupra nivelului existenei i evoluiei indivizilor. #nsam$lul de relaii i raporturi de sc)im$uri ce se sta$ilesc %ntre om i natur, precum i interdependena lor influenteaz ec)ili$rul ecologic, determin condiiile de via i implicit condiiile de munc pentru om, precum i perspectivele dezvoltrii societaii %n

ansam$lu. #ceste raporturi vizeaz att coninutul activitii ct i crearea condiiilor de existen uman. #sigurarea unei caliti corespunztoare a mediului, prote?area lui 9 ca necesitate supravieuirii i progresului 9 reprezint o pro$lema de interes ma?or i cert actualitate pentru evoluia social. n acest sens, se impune pstrarea calitii mediului, diminuarea efectelor negative ale activitii umane cu implicaii asupra acestuia. Poluarea i diminuarea drastic a depozitelor de materii regenera$ile %n cantiti i ritmuri ce depesc posi$ilitile de refacere a acestora pe cale natural au produs dezec)ili$re serioase ecosistemului planetar. Protecia mediului este o pro$lem ma?or a ultimului deceniu dez$tut la nivel mondial, fapt ce a dat natere numeroaselor dispute %ntre rile dezvoltate i cele %n curs de dezvoltare. #cest lucru a impus %nfiinarea unor organizaii internaionale ce au ca principale o$iective adoptarea unor soluii de diminuare a polurii i creterea nivelului calitii mediului %n ansam$lu. 'ercetrile amnunite legate de calitatea mediului, de diminuarea surselor de poluare s4 au concretizat prin intermediul unui ansam$lu de aciuni i msuri care prevd, cunoaterea temeinic a mediului, a interaciunii dintre sistemul economic i sistemele naturaleC consecintele acestor interactiuniC resursele naturale tre$uiesc utilizate raional si cu maxim de economicitate prevenirea i com$aterea degradrii mediului provocat de om, dar i datorate unor cauze naturale armonizarea intereselor imediate i de perspectiv ale societii %n ansam$lu sau a agenilor economici privind utilizarea factorilor de mediu.

!. Ca#rul natural
Qudeul Pra)ova se afl situat la sud de cur$ura <unilor 'arpai, fiind str$tut de meridianul de !F` >st i paralela de @2` +ord. Qudeul Pra)ova ocup o suprafa de @-6F 7ma (reprezentnd !1 din teritoriul rii" i are o populaie de peste .2F.0F6 locuitori. n anul 603/ municipiul avea o populaie de -0.6@0 locuitori, dintre care F0.630 romni (.-,31", 3.-/. evrei (@,F1", 6.206 mag)iari (!,/1", 6.3/- germani (6,F1" s.a. Din punct de vdere confesional populaia era alcatuit din F0.@2. ortodoci (.-,-1", 3..@3 mozaici (@,.1", !.F!0 romano4catolici (3,31", 6.662 lut)erani (6,@1", 6./-F greco4catolici (6,31". 'a unitate administrativ, ?udeul Pra)ova a fost format la %nceputul secolului AG, dar limitele actuale au fost sta$ilite %n 6.F.. :iind la intersecia drumurilor ctre >uropa 'entral i rient i avnd importante resurse naturale, ?udeul s4a dezvoltat din toate punctele de vedere, economic, social, cultural etc. devenind cel mai important ?ude din 5omania. 5esedina ?udeului Praova este municipiul Ploieti, situat la F/ 7m nord de &ucureti, ce ocup o suprafa de 2.!. )a i are o populaie de aproximativ !3!/// locuitori. Ploietiul este aezat la limita de nord a 'mpiei 5omne, la circa 6. 7m nord4vest de configuraia rurilor Pra)ova i Belea?en. 5urile care marginesc oraul la vest i est fac parte dintr4o zon $ogat %n avuii ale solului i su$solului. :a de nivelul mrii, el ocup un semiplatou, %n nordul 'mpiei 5omne, la o altitudine medie de 62/ de metri.

<unicipiul Ploieti a fost atestat documentar din anul 62/3 i a fost declarat ora %n anul 6F/6, de ctre <i)ai Giteazul. Dintre oraele importante ale rii, Ploietiul se afl la cea mai mic distan de capital. 'u toate c, pe parcursul a patru secole, a avut stranse legturi cu &ucuretiul, i4a pstrat personalitatea. >ste de asemenea un important nod de drumuri i ci ferate care %l leaga de marile orae ale rii, avand totodat acces direct la Galea Pra)ovei, cea mai important zon de turism montan din 5omnia. Gegetaia, specific marilor aglomerari ur$ane, este format %ndeose$i din esene ornamentale i de aliniament, plantaii de castani, plopi i salcmi, spaiile verzi i parcurile fiind destul de restrnse (zona $ulevardului, parcul de la =ala =porturilor, parcul din nordul oraului, parcul V<i)ai GiteazulV, parcul de la &ariera &ucov". #cestea ocup numai .2,2 )a., revenind, %n medie, 3,! mp. pe locuitor. Pe raza oraului pot fi vazute i cteva exemplare de ar$ori endemici, aclimatizai %n timp, care se afl su$ ocrotirea legii, printre care i Var$orele mamutV secular 4 sebuoia dendron giganteum 4 din curtea <uzeului <emorial VPaul 'onstantinescuV (str. +icolae &lcescu nr. 62", smoc)ini, dar i cteva exemplare de ste?ari seculari, amintind de vestiii codri ai Glsiei. n sc)im$, %n vec)ile cartiere, cu case Vpe pmntV, locuitorii continu s planteze pomi fructiferi (viinul, cireul, marul, nucul etc." i s cultive legume i flori, care mai amintesc de vec)iul aspect patriar)al al oraului, supranumit, %n secolul nostru, Voraul gazrilorV sau alintat cu metafora Vaurului negruV. =u$ raport climatic, temperatura medie este de cca. 6/N', corespunztoare climei temperate. Precipitaiile se %nscriu %n mediile anuale specifice %ntregii zone de sud a ?udeului, respectiv 2.. mm, cu 3/4@/ mm %n ianuarie i .. mm %n luna iunie. raul se afl su$ influena predominant a vnturilor de nord4est i de sud4est, cu o vitez medie de 3,6 m;sec.

3.Calitatea ne"orespunzatoare a aerului am(iental

a. Sistemul #e monitorizare a "alitaii aerului Poluarea atmosferei se %ntalnete %n special %n partea inferioar a troposferei terestre, %n marile orae, zonele industriale i c)iar zonele alturate %ntinse, o mare influen avnd poziia geografic precum i condiiile meteo. De cele mai multe ori, trecerea de la aerul curat la aerul poluat se face lent, aprnd o diferen net cnd su$stnle poluante a?ung la concentraile nocive pentru organismul uman. Poluarea aerului micsoreazgrosimea stratului de ozon din atmosfer ceea ce dauneaz profund florei i faunei Berrei. Poluarea de impact este poluarea produs %n zonele aflate su$ impactul direct al surselor de poluare. =tarea atmosferei este evideniat prin prezentarea urmtoarelor aspecte, poluarea de impact cu diferite noxe, calitatea precipitaiilor atmosferice, situaia ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de ser i unele manifestri ale sc)im$rilor climatice. =ursele de poluare ale mediului am$iant se %mpart %n dou mari categorii, surse de impurificare cu particule solideC

 surse de impurificare cu gaze i vapori. #cestea pot fi, surse naturale i surse artificiale. =ursele de origine artificial sunt %n special %ntreprinderile industriale, centralele termoelectrice i termice, mi?loacele de transport, instalaiile de %ncalzit pentru locuine, incineratoarele de reziduuri , etc. 8a$oratorul din cadrul #.P.<. Pra)ova monitorizeaz calitatea aerului din punct de vedere fizico4c)imic i $acteriologic. 'alitatea aerului in municipiul Ploieti este monitorizat printr4o reea de supraveg)ere (6/ staii de monitorizare" sta$ilit %n funcie de impactul marilor poluatori asupra mediului %ncon?urtor. 8a amplasarea staiilor de monitorizare s4a inut cont de o serie de factori, sursa de poluare, zona poluat, natura poluanilor, scopul urmrit prin determinare (nivelul de poluare din zon, aria de rspndire a poluanilor, concentraiile de scurt durat, concentraiile medii zilnice, etc.". n zona de >st a municipiului Ploieti sunt amplasate trei staii cu recoltare zilnic, =taia < 8, =pitalul de $stetric i Minecologie, P 8A=>5G care monitorizeaz activitatea unitailor amplasate %n aceast zon (P>B5 B>8 8EI A8, D&J, 5afinaria G>M#, etc. 9 zona +>". #stfel, se preleveaz analizeaz urmtorii indicatori, = !,+ !, O!=, O'O , +O3, sulfai %n suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pul$eri %n suspensie, pul$eri sedimenta$ile. n zona de +ord a municipiului Ploieti sunt amplasate staiile A'>5P i 5>+>8 care monitorizeaz activitatea unitailor D>5 48>G>5, &A#+'# A+B>5+#BA +#8, :5AM 5A:>5 Ploieti i traficul rutier (D+ 6". #stfel, se preleveaz i analizeaz urmtorii indicatori, , +O3, + !, = !, O'O , sulfai %n suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pul$eri %n suspensie, pul$eri sedimenta$ile. n zona de Gest a municipiului Ploieti este amplasat staia #.P.<. Ploieti 4 sediul care monitorizeaz activitatea unitailor ' <&AP5#, #M5 5>&, >8>'B5 <>B#8A'# i traficul rutier, se preleveaz i analizeaz urmatorii indicatori, = !, O!=, + !, O'O , +O3, ' , 3, sulfai %n suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pul$eri %n suspensie, fenoli, detergeni, pul$eri sedimenta$ile. n zona de =ud a municipiului Ploieti, sunt amplasate staiile 'orlteti, Enitatea ! Pompieri, &razi care monitorizeaz activitatea unitilor, rafinaria #=B5#, P5 B#+, BA<I>+, EP>B5 <, Depoul ':5, =taia splat vagoane, #<P8 =#, com$inatul P>B5 &rrazi. =e preleveaz i analizeaz urmtorii indicatori, +O3, + !, = !, O!=, O'O , sulfai %n suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, fenol, pul$eri %n suspensie, pul$eri sedimenta$ile. 'entrul oraului este monitorizat de staia Palatul 'ulturii, punct ales pentru a urmri dispersia poluanilor datorai industriei i %n special a celor patru rafinrii de prelucrare a produselor petroliere ce incon?oar oraul. Andicatorii prelevai i analizai sunt , +O3, + !, = !, O!=, O'O , sulfai %n suspensie, inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pul$eri %n suspensie. Galorile msurate ale poluatilor reprezint valori ale emisiilor, la care contri$uie activitatea economic din zona %n care sunt amplasate aparatele.Bemperatura, umiditatea, presiunea, micarea aerului i precipitaiile determin modificri su$staniale ale nivelului de poluare al atmosferei. n afara activitii economice, circulaia rutier este, de asemeni, un factor determinant al nivelului de poluare.

(.Poluarea aerului /enerat #e tra,i"ul rutier )n unele lo"aliti ur(ane ;i rurale amplasate pe #rumuri intens "ir"ulate Pentru aceast categorie de pro$leme, %n Ploieti, principalele pro$leme;aspecte de mediu identificate se refer la, poluarea generat de traficul rutier, poluarea generat de desfurarea activitilor industriale cu impact transfrontier, existena depozitelor de deeuri mena?ere amena?ate necorespunztor. Braficul rutier constituie o surs de poluare important in regiune datorit numrului mare de autove)icule existente, precum i faptului c, datorit a$senei drumurilor ocolitoare ale localitilor, traficul de tranzit, deose$it de intens pe drumurile naionale, are loc %n interiorul ariilor locuite. Din acest motiv, un procent semnificativ din populaia regiunii (locuitorii din zonele limitrofe cilor de trafic" este expus la poluarea generat de traficul rutier. Dominant din acest punct de vedere este axa >4G. Impa"tul asupra sntii umane, efectele asupra sntii umane sunt legate de nocivitatea gazelor de eapament care conin + !, ' , = !, ' !, compui organici volatili, particule %ncrcate cu metale grele (plum$, cadmiu, cupru, crom, nic)el, seleniu, zinc". #ceste noxe %mpreun cu pul$erile antrenate de pe carosa$il pot provoca pro$leme respiratorii acute i cronice, precum i agravarea altor afeciuni. Braficul greu, generator al unor niveluri ridicate de zgomot i vi$raii, precum i fondul sonor permanent determin condiii de apariie a stresului, cu implicaii uneori ma?ore asupra strii de sntate. Impa"tul asupra me#iului- gazele emise din trafic contri$uie att la creterea aciditii atmosferei, ct i la formarea ozonului troposferic, cu efecte directe i;sau indirecte asupra tuturor componentelor de mediu (vegetaie, faun, sol, ap". Prezena metalelor %n gazele de eapament afecteaz calitatea solului i apelor, starea de sntate a florei i faunei. De asemenea, are loc poluarea solului cu diferite deeuri, %n special %n locurile de parcare, cu produse petroliere provenite de la unele defeciuni ale autove)iculelor, precum i cu diferite su$stane provenite din accidente rutiere. Impa"tul asupra "alitii 'ieii, traficul produce disconfort locuitorilor din zonele cilor rutiere importante prin gazele de eapament i prin zgomot i vi$raii, scderea valorilor estetice ale peisa?ului generat de emisiile de gaze arse i de fum, creterea costurilor pentru %ngri?irea medical i pentru %ntreinerea locuinelor. n Ploieti exist depozite de deeuri mena?ere care nu %ndeplinesc condiiile necesare din punct de vedere al proteciei sntii umane i a mediului. 8a nivelul regiunii tre$uie ela$orat plan de management pentru gestiunea deeurilor mena?ere. n ceea ce privete %ntreprinderile industriale, tre$uie precizat faptul c %n unele dintre acestea exist depozite ecologice pentru deeurile industriale i, de asemenea, exist preocupri serioase pentru colectarea selectiv a deeurilor. Impa"tul asupra sntii umane, Depozitarea necorespunzatoare a deeurilor poate conduce la contaminarea cu diferite su$stane, precum i la contaminarea micro$iologica a solului i a apelor su$terane. n cazul depozitelor sau a containerelor pentru deeuri mena?ere, contaminarea micro$iologic a atmosferei genereaz riscul unor $oli infecioase pentru locuitorii din vecintate. 'ompuii de ardere incomplet formai datorit autoaprinderilor din depozitele de deeuri mena?ere au un impact negativ puternic asupra organismelor umane. Datorit numrului de locuitori expui se apreciaz c riscul asupra sntii umane este mare.

Impa"tul asupra me#iului, solul, apele de suprafa i su$terane, precum i atmosfera sunt cele mai grav afectate de reziduuri, efectele acestora fiind regsite la mari distane. n afara afectrii componentelor de mediu, prezena depozitelor de deeuri de orice fel creaz o stare de disconfort extrem locuitorilor din zonele adiacente. Impa"tul asupra "alitii 'ieii, se manifest deose$it de variat. Depozitele de deeuri amena?ate i operate necorespunzator sau depozitarea necontrolat a deeurilor afecteaz grav valorile estetice ale peisa?ului, determin un disconfort puternic populaiei, afecteaz procesul educaional al tinerei generaii, determin creterea costurilor pentru refacerea mediului i pentru %ngri?irea sntii.

5. Poluarea /enerat #e surse #e poluare ma4ore ;i ris"ul unor a""i#ente ma4ore

Andustria a dominat economiile naionale %n decursul ultimului secol, iar industrializarea a comandat procesul evolutiv al societii contemporane. <ai adapta$il dect agricultura la modificarile organizatorice, industria este mai mult dect o surs de produse, ea constituind mai ales un motor de dezvoltare pentru secolul ^^ i un factor ur$igen dintre cei mai importani. 5evoluia industrial a declanat un proces de transformare a resurselor naturale, de concentrare a populaiei %n marile centre ur$ane, sc)im$nd raporturile omului cu mediul. n oraul Ploieti, sursele ma?ore de poluare a mediului sunt reprezentate de activitile din urmtoarele domenii, extracia i procesarea ieiului, c)imie i petroc)imie, producerea energiei electrice i termice %n centrale de mare putere. Printre acestea se numar, 5afinriile i uzinele petroc)imice aparinnd =+P Petrom =.#., =ucursala P>B5 &5#PA 9 PloietiC 'entrala electrotermic de la PloietiC Ampactul asupra sntii umane, domeniile industriale ma?ore fiind diverse pot produce efecte multiple asupra populaiei expuse, efecte generate de emisiile de poluani %n ap, aer, sol. #stfel apele uzate au caracteristici asemntoare su$stanelor utilizate %n procesul te)nologic i pot avea efecte negative asupra sntii umane prin contaminarea apelor de suprafa i a celor su$terane. =ursele industriale evacueaz %n atmosfer un complex de poluani, organici i anorganici cu diferite grade de toxicitate. Enii dintre poluanii emii reacioneaz %n atmosfer, genernd aa4numiii poluani secundari, ale cror grade de toxicitate i arii de influen pot fi mai mari dect cele specifice poluanilor primari. En exemplu %n acest sens este formarea ozonului troposferic, poluant puternic reactiv. 'a urmare exist posi$ilitatea apariiei, %n rndul populaiei aflate %n zonele de influen, a numeroase afeciuni generate de expunerea pe scurt i;sau pe lung durat. Deeurile produse de industrie sunt considerate %n general reziduuri periculoase care pot provoca %m$olnviri de orice fel. Ampactul $iologic al emisiilor radioactive tre$uie s in seama de faptul c a$sor$ia lor %n organism se face concomitent cu descrcarea energiei radiante. n manifestarea influenei radiaiilor, deose$it de important este modul cum acestea acioneaz asupra organismului, din exteriorul sau din interiorul acestuia. =ursele de radiaii interne sunt mult mai periculoase pentru organism. Bipul radiaiilor (alfa, $eta, gama" au o deose$it %nsemntate. De exemplu radiaiile $eta iradiate din exterior, dei str$at %n aer o distan de

civa metri sunt a$sor$ite de )aine i sticl astfel %nct, cu excepia oc)ilor, nu au nici un efect asupra organelor sensi$ile din interior. Dac sunt ingerate (prin intermediul alimentelor contaminate" aceste radiaii sunt foarte duntoare, descrcnd o energie total mare %ntr4un volum de civa milimetri cu$i. Ampactul asupra mediului, activitile industriale ma?ore afecteaz toi factorii de mediu. n regiune, impactul negativ asupra mediului datorat acestor activiti este %n scdere ca urmare a preocuprilor i investiiilor realizate %n domeniul proteciei mediului %ncon?urtor, precum i a reducerii sau dispariiei unor activiti. ncadrarea polurii industriale %n limitele legislaiei armonizate cu Directivele Eniunii >uropene este o$iectivul specific care va fi atins prin aciunile concrete descrise %n matricea P5#< pentru aceast pro$lem. #ciunile, ca i termenele sunt corelate cu programele fiecrei uniti industriale %n parte. Din punct de vedere al radioactivitii, un fenomen important este legat de introducerea radionuclizilor %n emisari i apoi al prelurii i concentrrii radioizotopilor de ctre organismele acvatice. 8a acest fenomen iau parte toate inelele lanului trofic dezvoltnd %n acesta o concentraie a elementelor sta$ile i insta$ile mai mare dect %n mediul acvatic. Ampactul asupra calitii vieii, const %n crearea disconfortului locuitorilor, %n special al acelora care locuiesc %n vecintatea platformelor industriale. Din punct de vedere al radioactivitii, expunerea organismelor la radiaii poate conduce la $oli grave i efecte ireversi$ile.

a. Poluarea aerului generat de activitaile industriale cu impact ma?or asupra mediului %ncon?urtor <unicipiul Ploieti, ora de reedin al ?udeul Pra)ova, ora al petrolului i al c)imiei, al construciilor, centru universitar, se prezint cu noi i noi valori care intr cu prestigiu %n circuitul avuiei naionale. #ezarea geografic a permis, industrializarea complex a zonei %ncon?uratoare i dezvoltarea oraului ca exponent principal i coordonator al celor mai importante ramuri industriale din zon i din ?udeul Pra)ova. Dintre documentele de interes pentru istoria poporului, un zapis romnesc din 62 august 6F-F este demn de consemnat, cci presupune a fi existat exploatari de iei %n Pra)ova %nc din 622/. n 6.2F, c%nd s4a ridicat prima rafinarie lnga Ploieti, oraul avea doar !F/// de locuitori. >xist orae4gradin, orae muzeu, dar exist i Ploietiul, un ora al petrolului. #cest leagan al petrolului romnesc, astzi o regiune cu un $ine meritat prestigiu %n ar, i4a trimis produsule i experii nu numai de4a lungul %ntregii cur$uri a su$carpailor notri 9%n ltenia, #rge i <oldova 9ci i %n 'u$a, Andonezia, Mrecia, Andia i ')ina. <unicipiul Ploieti ocup primul loc dup &ucureti %n privina valorii produciei industriale realizate. Principalele domenii de activitate sunt, Andustrie petrolier Andustrie constructoare de maini Andustrie a materialelor de construcie Andustrie ceramic

Andustrie c)imic Andustrie textil Andustria tutunului +ivelul de impurificare a atmosferei generat de desfurarea activitilor industriale %n regiune a fost %n scdere %n perioada 60024!//!. Ampactul asupra sntii umane, Datorit noxelor provenite de la activitile industriale (industrie, agricultur, instalaii mari de ardere, etc." pot aprea numeroase afeciuni specifice tipului de poluant la care sunt expuse organismele umane. 'ele mai frecvente sunt afeciunile respiratorii, dar i afeciuni mai grave, uneori ireversi$ile, provocate de expunerea la poluani toxici sau periculoi. >xpunerea de lung durat sau permanent la poluani atmosferici genereaz sensi$ilizarea puternic a organismelor, facilitnd instalarea unor afeciuni care nu sunt legate direct de efectele induse de poluare. Ampactul asupra mediului, Prin scderea calitii mediului %ncon?urator sunt afectate toate formele de via (cu influene negative asupra produciilor, dar i cu efecte asupra )a$itatelor, migrrii sau disparitiei speciilor, diminurii populaiilor". De asemenea, toate noxele emise %i aduc contri$uia la %ntreinerea unor fenomene glo$ale ca, distrugerea stratului de ozon stratosferic, efectul de ser, ploile acide. Ampactul asupra calitii vieii este important datorit crerii unei stri de disconfort generale prin afectarea tuturor factorilor de mediu, prin afectarea valorilor estetice ale mediului natural i construit, prin creterea costurilor pentru %ngri?iri medicale. (. Poluarea aerului am(iental "u ozon zonul este un constituent natural al atmosferei (formula c)imica 3" fiind prezent la o altitudine %ntre 62 si @/ 7m i realiznd un %nveli protector pentru planeta Pmnt. Prin activitatea antropogen intens din a doua ?umtate a secolului al ^^ lea, a fost modificat ec)ili$rul c)imic al formrii si meninerii stratului protector de ozon stratosferic i a fost pus %n eviden creterea concentraiei de ozon la nivelul troposferic, unde, %n contextul existenei altor poluani, devine generator de smog i de o serie de efecte negative asupra sistemului climatic, productivitii ecosistemelor i a sntaii umane. 5olul ozonului atmosferic %n context ecologic este acela de a permite desfaurarea vieii pe Berra prin reinerea radiaiei ultraviolete letate, cu o lungime de und mai mic de !./ mm, i filtrarea la doze tolera$ile a radiaiei ultraviolete $iologice (!.9 3!/ nm". Procesul de a$sor$ie a radiaiei ultraviolete are loc cu precadere %n stratosfer, cu dega?are de caldur. n acest mod, ozonul produce %ncalzirea atmosferei i prin aceasta regleaz regimul termic al glo$ului terestru. rice modificare a concentraiei ozonului stratosferic produce dereglri asupra procesului de a$sor$ie a radiaiei letale ct i asupra $ilanului caloric al planetei noastre. 'antitatea de ozon cauzeaz dou pro$leme ecologice separate. Ena ine de creterea cantitii de ozon %n troposfer (ozonul din troposfer este un component c)eie %n smogul fotoc)imic" i constituie o pro$lem comun a multor orae din lume. #lt pro$lem, ine de epuizarea ozonului din stratosfer. Principiile cola$orrii internaionale privind proectia stratului de ozon au fost ela$orate %n cadrul 'onveniei de la Giena pentru protecia stratului de ozon %n anul 60.2, care a intrat %n vigoare la ! septem$rie 60... !6 articole ale 'onveniei o$lig prile semnatare s

prote?eze %n primul rnd sntatea uman i mediul %ncon?urtor de la efectele epuizrii stratului de ozon. Ponele cele mai afectate de poluare cu ozon troposferic sunt cele ur$ane %ntruct precursorii ozonului (%n principal oxizii de azot, oxizii de sulf i compuii organici volatili" sunt generai de activitaile industriale i de traficul rutier. n perioada de primavar 9 var, cnd intervalul de iluminare diurna este mare, reaciile fotoc)imice din atmosfer sunt accelerate, fapt ce are ca rezultat creterea concentraiilor de ozon %n special %n timpul zilelor foarte clduroase (cu temperaturi de peste 3// '". xidanii fotoc)imici, %n special ozonul, reprezint un factor nociv pentru vegetaie, pentru sntatea oamenilor i a animalelor. Principalii poluani primari care determin formarea, prin procese fotoc)imice, a ozonului i a altor oxidani %n atmosfer ?oas sunt, oxizii de azot, oxizii de sulf i compuii organici volatili provenii din surse antropice. 'ele mai importante activiti umane care conduc la evacuarea %n atmosfer a acestor poluani primari sunt, o arderea com$usti$ililor fosili (car$une, gaze naturale, produse petroliere" %n surse fixe (centrale electrice i termice, %ncalzirea rezidenial, procese industriale" i mo$ile (trafic rutier, transportul feroviar, naval i aerian"C o extracia, prelucrarea i distri$uia petrolului i a produselor petroliereC o extracia i distri$uia gazelor naturaleC o utilizarea solvenilor organici. ". Poluarea aerului am(iental "u metale /rele <mer"ur$ "a#miu$ plum(% =u$stanele c)imice aeropurtate (mercur, plum$, cadmiu, zinc, fier, cupru, etc." sunt antrenate usor de vnt, ele pot fi gasite, uneori, la disante mari de locul emisiei %n atmosfer. amenii sunt expui direct la aceste su$stane toxice %n primul rnd prin in)alare. >xpunerea indirecta poate surveni, dupa caderea pe sol sau in apa a particulelor aeropurtate, afectand apa pota$il, culturile, animalele i petii consumai de populaie. #ceti poluani au ca surs principal diferite procese industriale, pentru plum$ adugndu4se i poluarea produs de gazele de eapament provenite de la motoare cu ardere interna cu aprindere cu scnteie. :ar a fi foarte raspndii, cu excepia plum$ului, se caracterizeaz printr4o toxicitate ridicat. 'antitatea de metale emis depinde de, o compoziia com$usti$ilului (concentraia de metale din com$usti$il"C o temperatura de com$ustieC o proprietai fizice i c)imice ale elementului.

&. A"i#i,ierea
#ciditatea aerului este determinat %n special de prezena acizilor minerali care se gsesc su$ form de aerosoli lic)izi sau gaze i provin de la diversele industrii c)imice, fa$rici de aluminiu, etc. #ciditatea crescut a aerului are implicaii asupra vegetaiei, construciilor i asupra sntii oamenilor.

Poluarea cu oxizi de sulf se refer %n special la $ioxidul de sulf i trioxidul de sulf. n stare gazoas trioxidul de sulf este foarte puin asociat, aceast asociere crete pe masura diminurii temperaturii. >xistena trioxidului de sulf %n stare de gaz %n aer este posi$il numai dac concentraia %n vapori de ap este foarte scazut, deoarece trioxidul de sulf reacioneaz rapid cu vaporii de ap existeni %n atmosfer, formnd picturi de acid sulfuric i deci apariia fenomenului de smog. #stzi $ioxidul de sulf este considerat ca una dintre cele mai duntoare su$sante din aer. &ioxidul de sulf este un poluant aproape permanent al oraelor provine din siderurgie, rafinriile de petrol, ve)icule cu motor, termocentrale, etc. prin arderile incomplete ale com$usti$ililor utilizai care eli$ereaz %n atmosfer sulf su$ form de = !. Prezena $ioxidului de sulf %n atmosfer constituie principala cauz a proceselor distructive asupra plantelor. #supra oamenilor acioneaz ca iritant al aparatului respirator. Dintre oxizii de azot care au un rol important %n poluarea atmosferei sunt monoxidul de azot i $ioxidul de azot. #ceti oxizi pot emisi %n aerul atmosferic %n urma unor procese $iologice naturale, dar principala surs o constituie com$ustiile la temperatura ridicat i unele procese industriale. xidul de azot este unul din componenii smogului din marele orae. #re grad ridicat de toxicitate i provine din industria fertilizanilor, de la avioane, de la cuptoarele industriale, motoare. Prezena oxizilor de azot %n atmosfer produce pre?udicii asupra plantelor. >ste dificil de determinat cu exactitate, care efecte sunt rezultatul direct al aciunii oxizilor de azot i care al aciunii poluanilor secundari produi %n ciclul fotolitic al oxizilor de azot. #ciunea concentraiilor ridicate de $ioxid de azot asupra plantelor s4ar putea datora i formrii de acid azotic. #moniacul este un gaz mai uor dect aerul, se gsete %n apropierea platformelor de gunoi sau %n urma unor procese industriale (fa$rici de acid azotic, amoniac, %ngrminte azotoase, cocserii, rafinrii, industria farmaceutic etc." >misiile de amoniac, in)alate %n cantiti mari au ca efect sufocarea, care dispare o data cu reducerea cantitativ a emisiei. Deoarece amoniacul se dizolv foarte uor %n ap, amoniacul din aer, antrenat de precipitaii, a?unge %n apele de suprafa unde are ca efect, printre altele, i eutrofizarea acestora. 'oninutul i tipurile de emisii se sc)im$ %n fiecare an. #ceste modificri sunt cauzate de sc)im$arile din economiile naionale, activitile industriale, modificrile de te)nologii, trafic i de muli ali factori. De asemenea, un efect important %n coninutul i tipurile de emisii %l au prevederile actelor normative naionale i internaionale. >misiile poluante se clasific dup mai multe criterii, astfel, dup periodicitate, o emisii regulateC o emisii periodiceC o emisii accidentaleC dup starea de agregare, particule materiale, solide i lic)ideC gazoaseC >misiile de dioxid de sulf, oxizi de azot i amoniac, provin %n special din arderea com$usti$ililor fosili, din reacii c)imice i din transport. #ceti poluani, sunt transportai pe distane mari fa de sursa impurificatoare, unde %n contact cu lumina solar i vaporii de ap formeaz compui acizi. Prin precipitaii acetia se depun pe sol sau intr %n compoziia apei.

#ciditatea aerului este determinat %n special de prezena acizilor minerali care se gsesc su$ form de aerosoli i provin de la diversele industrii c)imice, fa$rici de aluminiu, etc. #ciditatea crescut a aerului are implicaii asupra tuturor factorilor de mediu, construciilor i asupra sntii oamenilor.

0.1 Poluarea aerului "u #io>i# #e sul, Dioxidul de sulf este un poluant aproape permanent al oraelorC acesta provine din siderurgie, rafinriile de petrol, ve)icule cu motor, termocentrale, etc. prin arderile incomplete ale com$usti$ililor utilizai, care eli$ereaz %n atmosfer sulf su$ form de = !. >ste deose$it de toxic, determinnd efecte directe asupra florei i faunei (produce acidifierea solului i degradarea construciilor". Prezint un sinergism ridicat cu praful, negrul de fum etc., este foarte solu$il %n ap i contri$uie %n mare masur la producerea ploilor acide. >misiile mari de dioxid de sulf, %n condiiile unei inversii termice, determin apariia fenomenului de Vsmog acidV, care a fost raspunztor de mari accidente de poluare care au avut loc %n lume. 0.! Poluarea aerului "u o>izi #e azot Dintre oxizii de azot care au un rol important %n poluarea atmosferei sunt monoxidul de azot i $ioxidul de azot. #ceti oxizi pot emisi %n aerul atmosferic %n urma unor procese $iologice naturale, dar principala surs o constituie com$ustiile la temperatur ridicat i unele procese industriale. xidul de azot este unul din componenii smogului din marile orae. #re grad ridicat de toxicitate i provine din industria fertilizanilor, de la avioane, de la cuptoarele industriale, motoare. Prezena oxizilor de azot %n atmosfer produce pre?udicii plantelor. >ste dificil de determinat, cu exactitate, care efecte sunt rezultatul direct al aciunii oxizilor de azot i care al aciunii poluanilor secundari, produi %n ciclul fotolitic al oxizilor de azot. #ciunea concentraiilor ridicate de $ioxid de azot asupra plantelor s4ar putea datora i formarii de acid azotic. 0.5 Poluarea aerului "u amonia" =ursele de amoniac atmosferic sunt de dou feluri, naturale i artificiale. #portul surselor naturale %n poluarea cu amoniac este relativ mic, de aproximativ 624!/1. Dintre sursele artificiale, cea mai important este agricultura, iar din cadrul acesteia, zoote)nia de tip intensiv. #moniacul este un gaz mai uor dect aerul, se gsete %n apropierea platformelor de gunoi sau %n urma unor procese industriale (fa$rici de acid azotic, amoniac, ingrminte azotoase, cocserii, rafinrii, industria farmaceutic etc." >misiile de amoniac, in)alate %n cantiti mari, au ca efect sufocarea, care dispare o data cu reducerea cantitativ a emisiei. Deoarece amoniacul se dizolv foarte uor %n ap, amoniacul din aer, antrenat de precipitaii, a?unge %n apele de suprafa, unde are ca efect, printre altele, i eutrofizarea acestora.

CONCLU+II Proiectul prezentat mai sus se numeste (Poluarea si poluantii* si prezinta principalele surse de poluare existente pana in momentul de fata , efectele acestora asupra mediului in con?urator si asupra sanatatii oamenilor.An concluzie consider ca in ca in momentul de fata este foare important sa contri$uim la gasirea a cat mai multor metode de diminuare a poluarii deoarece efectele pe care aceasta le are asupra noastra sunt descura?atoare.