Sunteți pe pagina 1din 3

PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR

BASMUL- caracteristicile basmului Definiie: Basmul este specia epicii populare i culte, cu larg rspndire, n care se nareaz ntmplri fantastice ale unor personaje imaginare (fei-frumoi, zne, animale i psri nzdrvane etc), aflate n lupt cu fore malefice ale naturii sau ale societii, simbolizate prin balauri zmei, vrjitoare etc, pe care le biruiesc n cele din urm. Basmul are formule specifice iniiale, mediane i finale, metafore tipice i personaje cheie pentru aciunea narativ. Termenul de "basm " vine din slava veche, de la "basn", care nseamn "nscocire", "scornire". Trsturile basmului: ilustreaz o alt lume dect cea real, personajele fiind mprai i mprtesc fei -frumoi i fiice de crai, Muma-pdurii, zmei sau balauri nfricotori; faptele povestite se petrec ntr-un inut ndeprtat, peste mri i ri, la captul lumii sau pe trmul cellalt; mpletirea elementelor reale cu cele fabuloase creeaz fantasticul, ca specific ancestral al basmelor; personajele sunt reale i fabuloase, acestea din urm avnd puteri supranaturale i putndu-se metamorfoza n animale, plante, insecte sau obiecte ori pot renvia prin leacuri miraculoase, dac sunt omori; personajul principal trebuie s depeasc probele i s nving obstacolele puse n cale cu scopul de a demonstra virtui morale excepionale i a deveni apt pentru a-i ntemeia i conduce propria gospodrie; aciunea are la baz conflictul dintre forele binelui i ale rului, dintre adevr i minciun, iar deznodmntul const totdeauna n triumful valorilor pozitive asupra celor negative; ca mijloace de compoziie, basmele conin formule specifice iniiale, mediane i finale, metafore tipice pentru aciunea narativ; prezena numrului trei, ca cifr cu ncrctur magic i cu for pentru depirea probelor i nvingerea obstacolelor la care este supus personajul principal din basm; cultiv nalte principii morale eseniale ca adevrul, dreptatea, cinstea, prietenia, ospitalitatea, curajul, vitejia prin personajele pozitive i condamn nedreptatea, rutatea, minciuna ntruchipate de zmei, balauri, Muma-Pdurilor, spni etc.; Prslea cel voinic i merele de aur basm popular Basmul este opera epica de mare ntindere in care ntmplrile reale se mpletesc cu cele fantastice fiind svrite de persoane cu puteri supranaturale care reprezint forele binelui i al rului. Din confruntarea lor ies nvingtoare forele binelui pentru ca reprezint idealurile omului si ale comunitii in care triete. Prslea cel voinic i merele de aur este un basm popular care face parte din volumul Legendele si basmele romnilor in ca re Petre Ispirescu a cules i a inclus mai multe basme populare. Caracterul epic este dat de folosirea naraiunii ca mod de expunere i prin modul indirect de a exprima ideile i sentimentele cu ajut orul aciunii i al personajelor. ntmplrile reale i cele fantastice se mpletesc ntr-o estur epica bine motivat. n general lumea basmului este dominat de ntmplri fantastice, nelipsind ns cele reale. n Prslea cel voinic i merele de aur real este existena unui mprat, a celor trei fiice i a fiilor. Majoritatea ntmplrilor sunt fantastice: Prslea se lupt cu zmeii care furaser merele de aur, ajunge pe trmul cellalt, este adus de o zgripuroaica pe pmnt. Ca i n alte basme exist personaje reale i personaje fantastice. Cele reale sunt mpratul, fiii i fetele, iar cele fanta stice sunt zmeii, zgripuroaica i puii ei. Personajele se grupeaz n jurul relaiei bine-ru. Prslea mpratul i fetele sunt personaje pozitive. Prslea are i puteri supranaturale: se transform in flacr n timpul luptei, are o for neobinuit, i taie carne pentru a hrni zgripuroaica. Zmeii i fraii lui Prslea reprezint forele rului i n final sunt pedepsii. Reale sau fantastice personajele basmelor devin simboluri ale realitii. Prslea este idealul de dreptate i cinste, zmeii i fraii reprezint viclenia, rutatea i violena. n basmul Prslea cel voinic i merele de aur spaiul i timpul sunt precizate foarte vag. Timpul este nedeterminat, ndep rtat, fabulos. Spaiul este real (gradina, palatul), dar i ireal (trmul cellalt). Basmul are structur schematizat, n general respectat. Basmele populare romneti au toate caracteristicile folclorului: tradiionale, anonime, colective, orale. Ca structur basmul se bazeaz pe un model unic. Are loc o intervenie care destabilizeaz ordinea existen ei oamenilor, intervine eroul care i asum o misiune, trece prin mai multe probe i n final iese biruitor. Tot de structura basmului in formulele narative de nceput, mediane i finale. Formula de nceput a fost odat ne introduc e ntr-un timp fabulos i anticipeaz ntmplrile neobinuite. Formula de ncheiere i-am nclecat pe-o a marcheaz sfritul aciunii i revenirea la realitate ntr-o not de veselie i optimism. n basm se observa preferina pentru cifra magic trei (trei fii, trei zmei). Un element fantastic este metamorfoza personajelor sau a obiectelor (Prslea se transform n flacr) Fiind o creaie popular basmul Prslea cel voinic i merele de aur are caracter anonim, oral i colectiv.

Se folosesc elemente ale limbii populare, multe expresii, proverbe, zictori. Opera literar Prslea cel voinic i merele de aur ilustreaz trsturile caracteristice basmului popular. Subiectul se poate rezuma cu uurin. A fost odat ca niciodat un mprat care avea trei fii. n grdina mpriei sale se afla un pom care fcea mere de aur, din care mpratul nu reuise s guste, deoarece erau furate nainte de a se coace. An de an, n perioada coacerii, muli voinici, inclusiv cei doi fii mai mari ai mpratului, au pzit pomul pentru a prinde houl, dar totul fusese n zadar. Numai Prslea reuete s-l rneasc i s duc mere tatlui su. El pornete, mpreun cu cei doi frai mai mari, n urmrirea hoului i, la un moment dat, drumul duce ctre trmul cellal t. Voinicul coboar pe cellalt trm i ajunge la palatele zmeilor care furaser trei fete de mprat. El se lupt cu zmeii, i omoar, elibereaz fetele i, dup ce transform palatele n trei mere, se ntoarce la locul pe unde coborse. Fraii si trag afar numai pe cele trei fete iar pe Prslea l prsesc cu gnd s-l piard. Rmas pe trmul cellalt, voinicul salveaz puii unei psri de zgripsor, care, drept recunotin, l scoate la suprafaa pmntului. Revenit n mpria tatlui su, dup multe ncercri, este recunsocut, fraii si sunt pedepsii, iar el se nsoar cu fata cea mic i -i urmeaz tatlui su la domnie. Personajul principal al basmului este Prslea. El particip la ntreaga aciune i este imaginea binelui, ntruchipnd idealul e tic de cinste, dreptate i adevr. Numele su sugeraz particularitile eroului:cel mic, dar cel mai viteaz. Dei este ironizat la nceputul basmului de ctre tatl su, reuete s-l conving pe acesta s-l lase s pzeasc mrul de aur. Inteligent, i face un plan pentru a prinde houl i reuete s l rneasc pe acesta. Basmul are un final fericit, ncheindu-se cu nunta eroului. Ca orice personaj de basm, Prslea are i nsuiri supranaturale. nzestrat cu o for impresionant, omoar zmeii i balaurul n lupt dreapt. Prslea este, aadar, un personaj n care se mpletesc nsuiri omeneti i fabuloase. Alturi de Prslea, se constituie for e ale binelui: mpratul, cele trei fete, corbul, pasrea zgripsor i puii ei, meterul argintar. Personajele care reprezint forele rului sunt adversarii lui Prslea:fraii invidioi, (care i doresc pieirea pentru a se luda cu izbnda) i zmeii, personajele fantastice, care triesc ntr-o lume ce funcioneaz dup legi proprii, altele dect cele din lumea real. Reprezentaii rului sunt pedepsii ntotdeauna n basm. Personajele reale mpratul, fiii cei mari, fetele de mprat i meteugarul argintar ca i cele fantastice Prslea, zmeii, balaurul, zgripsorul indiferent de locul pe care l ocup n oper, au importan n desfurarea ntmplrilor, deoarece contribuie fiecare la aflarea adevrului i instituirea dreptii. Elementul fantastic include i obiectele miraculoase (mrul de aur, furca de aur, cloca cu puii de aur, dar i seul i apa). Ele ajut eroul s depeasc situaiile dificile, iar cifra simbolic trei are putere magic. Respectnd caracteristicile speciei, basmul Prslea cel voinic i merele de aur ncepe cu formula introductiuv: A fost odat ca niciodat care sugereaz un timp imaginar. Prin ea, asculttorii cititorii sunt introdui ntr-o lume n care totul este posibil. Spaiul de desfurare al aciunii este i el ireal (la curtea unui mprat, pe trmul cellalt). Formula final Trecui i eu pe acolo i sttui de m veselii la nunt ... i nclecai p-o ea i v-o spusei dumneavoastr aa are rolul de a scoate pe asculttori din lumea fantastic, iar nota ironic din formula de ncheiere neag veridicitatea celor povestite. Locul de unde pleac eroul este curtea mpratului i tot aici se va ntoarce victorios acesta, iar drumul pe care l parcurge singur constituie un prilej pentru a-i dovedi calitile - drum iniiac. Pozitive sau negative, principale sau secundare, reale sau ireale, personajele sunt simboluri pentru noiunea de bine i ru, reprezentnd modele morale opuse. Trsturile lor se desluesc prin aciune, care se petrece pe pmnt, dar i pe trmul cellalt, prpas tia fiind hotarul care desparte cele dou lumi. Ca orice basm popular, Prslea cel voinic i merele de aur are numeroase elemente de oralitate, care menin treaz atenia asculttorului. Vorbirea direct se mbin cu vorbirea indirect, folosirea verbelor la perfectul simplu (i mulumi, fu primit etc.) dau impresia c aciunea s-a petrecut de curnd, inversiunile i repetiiile ( i merse, merse) specifice stilului oral, precum i cuvintele i expresiile populare (niic, piroteal, soroc etc.) sunt modaliti specifice basmului. Stilul caracterizat prin oralitate, mpletirea armonioas a celor trei moduri de expunere naraiunea, descirerea i dialogul dau farmec basmului, creaie ce rspunde nevoii de bine, dreptate i frumos a poporului romn. Ca in orice basm, in Praslea cel voinic si merele de auractiunea este declansata de un fapt grav care a perturbat ordinea din imparatie-furtul merelor de aur din gradina imparateasca. Basmul reprezinta o lume unde totul este posibil , faptele se petrec intr-un timp imaginar si intr-un spatiu cu trasaturi specifice. Timpul, ca in orice basm, nu este precizat, evenimentele derulandu-se odata,in infinitul temporal,intr-un timp nedeterminat ,sugerat de formula initialaA fost odata ca niciodata.Adverbul ca niciodatasubliniaza caracterul unic al intamplarilo r din basm. Intamplarile se petrec pe doua taramuri diferite:intr-o imparatie oarecare si pe taramul zmeilor.Acestea se afla la mare distanta unul de celalalt,au trasaturi diferite si se conduc dupa legi proprii.Cand ajunge pe taramul zmeilor,Praslea constata ca toate lucrulrile erau schimbate;pamantul,florile,copacii,lighioni astfel faptuite erau pe-acolo. Personajele din basm reprezinta doua valori morale opuse:binele si raul.In Praslea cel voinic si merele de aur,binele prezentat de Praslea, de imparat,si cele trei fete,de zgipturoaica si puii ei,de mesterul argintar,iar raul de catre fratii cei mari,de zmeii,de balaurul.Din confrunatarea lor,ca in orice basm ies invaingatoare fortele binelui,deoarece adevarul si dreptatea trebuie sa triumfe. Ca in toate basmele,personajele sunt inzestrate cu trasaturi obisnuite ,dar si cu forte fantastice. Praslea este cel de-al treilea fiu al imparatului, fiind un personaj complex:este modest, inteligent, are un acut simt al anticipatiei, este viteaz, curajos, consecvent, cinstit, generos. Acestor trasaturi obisnuite li se adauga cele fantastice: are o forta fizica impresionanta (il baga pe zmeu

in pamant pana la gat, omoara balaurul),comunica cu fapturi de pe alt taram,intelege graiul corbului, transforma palatelele in mere,face o furca de aur care toarce singura si o closca cu oua de aur. Exista in basm personaje cu puteri fantastice care stau alaturi de personajele cu insusiri obisnuite :Zmeii, balaurii, corbul, zgripturoaica si puii sunt inzestrate cu insusiri iesite din comun: traiesc pe un alt taram,au o forta fizica neobisnuita. Personajele cu insusiri obisnuite sunt si ele numeroase: imparatul, fiii cei mari, fetele de imparat, mesterul argintar. Impletirea realului cu fantasticul nu se manifesta insa numai la nivelul personajelor,ci si al intamplarilor din basme:merele de aur sunt furate in fiecare an, Praslea il baga pe zmeu pana la genunchi in pamant, apoi la gat, strabate drumul de pe taramul zmeilor pana in imparatia tatalui sau cu ajutorul zgripturoaicei. Ca in majoritatea basmelor, Praslea este ajutat de corb, de zgripturoaica care au insusiri fantastice. Fiintelor cu trasaturi fantastice li se adauga obiectele cu insusiri supranaturale: merele de aur, biciul care transforma palatele in mere de aur , de argint si de arama, furca din aur, closca cu puii de aur. Basmul este o naratiune ampla, cu o actiune bine imbelsugata, in care pot fi identificate momentele subiectului. Expozitiunea basmului contine formula initiala care anticipeaza fabulosul intamplarilor.Intriga are si ea caracter fantastic si reprezinta pretextul care declansaja actiunea:in fiecare an, merele de aur sunt furate ,spre nemultumirea imparatului. Praslea reuseste sa-l raneasca pe hot, dupa incercarile nereusite ale fratilor sai si porneste in urmarirea acestuia .Desfasurarea actiunii cuprinde incercarile, probele pe care trebuie sa le depasasca personajul, pentru a-si duce la bun sfarsit misiunea asumata. Datorita propriilor forte, dar beneficiind si de ajutor (din partea corbului, a zgripturoaicei) eroul trece cu bine toate probele: se lupta cu zmeii, omoara balaurul, revine in imparatia tatalui sau, care functioneaza furca, closca si puii de aur, iar in final isi dovedeste identitatea (punctul culminant)si al aventurilor sale se incheie cu o nunta imparateasca (deznodamantul) Basmul este o creatie literala destinata povestitului. Ele se povesteau la sezatori , la claci,la camp,in armata,in cabanele lucratorilor forestieri. Povestitul, in familie,copiilor este mai recent. Specifice basmelor formulele initiale,mediane,finale, mult mai variate in basmele romanesti decat in basmele altor popoare. Ca majoritatea basmelorPraslea cel voinic si merele de aurincepe cu formula initiala A fost odata ca niciodata. care il introduce pe ascultator in lumea basmului, creeaza atmosfera, pentru receptarea intamplarilor povestite,precizand totodata caracterulde fictiune al basmului si sugerand timpul intamplarilor. Formulele mediane plasate la inceputul unui capitol verifica atentia auditorului, precizeaza continuarea actiunii:caci cuvantul din poveste inainte mult mai este;le sugereaza deplasarea in spatiu, distanta parcursa:si mersera,mersera,durata si se luptara,si se l uptara zi de vara pana-n seara. Formulele finale, mai bogate si mai variate decat cele cele initiale readuce ascultatorii in lumea obisnuita,cea mai frecventa fiind:si incalecai pe-o sa ai v-o spusei dumneavoastra asa. Fiind o specie literara destinata povestitorului basmul se caracterizeaza prin oralitate intre povestitor si ascultatorii sai stabilindu-se o relatie directa de comunicare.Si in Praslea cel voinic si merele de aurca in toate basmele sunt prezentate constructii si expresii populare(ce se face luntre si punte,a-si lua inima-n dinti, a nu-si pierde cumpatul), constructii exclamative (Unde da Dumnezeu sa ca sa caza un asemenea noroc chiar pentru mine!), inversiuni (rogu-te, adevar garaieste gura mea), repetitii ( facu ce facu) vocative (corbule,corbule!) Una dintre caracteristicile basmelor este preferinta pentru cifrele magice: in Praslea cel voinic si merele de aurse repeta cifra trei:trei frari,trei fete de imparat,trei zmei. Oglindind viata in mod fabulos, venind dintr-o lume indepartata ce gandea in basme si vorbea in poezii basmul popular a reprezentat o bogata sursa de inspiratie pentru scriitorii nostii care au creat basme culte de o mare frumusete (Mihai Eminescu, Ion Creanga, Ion Slavici, Barbu Stefanescu Delavrancea). Praslea cel voinic si merele de aur se incadreaza in basmul popular prin toate trasaturile sale: prin continut, prin valoarea sa educativa generata de valorile morale exprimate, si prin valoarea sa etica si estetica.

S-ar putea să vă placă și