Sunteți pe pagina 1din 19

Referendumul din Transnistria mnua aruncat de Rusia Europei i Romaniei

Referendumul din septembrie 2006 Transnistria Tiraspolul a susinut c referendumul este ultima soluie de ieire din impas a Transnistriei, care urmeaz s aleag calea btut ctre Rusia. Alegtorii au fost c emai s rspund la o dubl !ntrebare pus cam sucit. "#usineti procesul Transnistriei de independen fata de Republica $oldo%a i alipirea sa liber la &ederaia rus'" i "(redei c este posibil s se renune la independen i s e)iste o integrare !n Republica $oldo%a'". Rezultatul referendumului nu a fost o surpriz. Transnistrenii, ma*oritatea rusofoni i foarte atasati de $osco%a, au raspuns poziti% in ceea ce pri%este alipirea la Rusia.

(omunitatea internationala nu a recunoscut nici Transnistria i nici %aliditatea referendumului, apreciind ca intai trebuie sa se a*unga la o solutionare politica impreuna cu ( isinaul. +eci referendumul nu %a a%ea nici o %aloare *uridica. Totusi %a a%ea %aloare planul politic, daca Rusia %a recunoaste rezultatul. +aca ar intra in &ederatia rusa, Transnistria ar de%eni a doua encla%a rusa izolata geografic de restul tarii, cum este ,aliningrad. -resedintele rus .ladimir -utin se %a ser%i de c estiunea transnistreana si in alte dosare, cum ar fi ,oso%o, care doreste sa iasa din #erbia, aliat traditional al $osco%ei, a declarat un diplomat european de la ( isinau. ( iar -utin a facut de mai multe ori o comparatie intre Transnistria, /setia de #ud sau Ab azia 0 alte teritorii separatiste proruse din 1eorgia 0 si ,oso%o sau Tara 2ascilor, a%ertizand insa fata de in%itatiile la separatism. 3n asteptarea rezultatelor referendumului, $osco%a a criticat pe de o parte 4uropa, care in opinia sa "ignora e)primarea dorintei populare", si pe de alta parte a sugerat ca trebuie continuat procesul politic de solutionare a conflictului. $iza independentei are insa mai multe nuante si conotatii decat s0ar crede. Romania ar trebui sa fie cea mai interesata in procesele care se desfasoara la Tiraspol. 3storia regiunii transnitrene (ei ce au recunoscut caracterul romanesc al tinutului transnistrean au fost c iar so%ieticii, atunci c5nd au creat in 6728 Republica Autonoma $oldo%eneasca. 9n 62 octombrie 6728 se creaz Republica Autonom #ocialist #o%ietic $oldo%eneasc !n cadrul :crainei so%ietice, capital fiind 2alta, iar din 672; Tiraspolul cu grania %estic fi)at declarati% pe -rut. <a 25rzula !n aprilie 672= (ongresul -an0$oldo%enesc a fi)at graniele i (onstituia recunoscut de ucrainieni la 60 mai. (u o suprafa , la 67>8, de ;.8>8 ?m2 i o populaie de 66=.=00 locuitori din care ;0@ rom5ni, noua republic cuprindea raioaneleA 2alta, 25rzula, (amenca, (rut, +ubsari, 1rigoriopol, Ananie%, /cna Roie, R5bnia, #lobozia, Tiraspol. 3n august 6780, o data cu transformarea
6

Republicii Autonome $oldo%enesti in republica unionala, :crainei i0au fost atasate cinci din cele unsprezece raioane transnistrene moldo%enesti 0 ,odima, 2alta, ,oto%s?, /cnele Rosii si Ananie%.
Moscova, 1924. Strict confidenial "Cap de pod n scopuri militare i politice" "Repu lica Sovietic! Socialist! Moldoveneasc! ar putea "uca acelai rol de factor politico# propa$andistic pe care l "oac! Repu lica %ielorus! fa! de &olonia i 'arelia fa! de (inlanda. )...* +nirea teritoriilor de pe am ele p!ri ale ,istrului ar servi drept re! strate$ic! a +RSS fa! de %alcani )prin -o ro$ea* i fa! de .uropa Central! )prin %ucovina i /aliia*, pe care +RSS le#ar putea folosi drept cap de pod n scopuri militare i politice". .0tras din Memoriul privind necesitatea cre!rii Repu licii Sovietice Socialiste Moldoveneti adresat Comitetului Central al &C ) * din Rusia i Comitetului Central al &C ) * din +craina. Moscova, 4 fe ruarie, 1924

<a 7 iunie 2008, in%itat de B3:A la 2ucuresti, politologul #tanisla% 2el?o%s?i a propus propria formula de reglementare a contradictiilor moldo0transnistrene si care pre%ede ca $oldo%a trebuie sa se uneasca cu Romania, iar Transnistria Ccare, potri%it lui 2el?o%s?i, este formata numai din teritoriul din stinga Distrului, fara 2ender si satele ( itcani, ,remenciug si -rotiagailo%caE trebuie sa obtina independenta. Anterior problema fusese lansata la /desa, pe rmul $rii Degre, !n perioada 2202> martie 2008, la o Fmas rotundG, organizat de 3nstitutul Daional pe -roblemele #ecuritii Daionale de pe l5ng (onsiliul #ecuritii i Aprrii Daionale al :crainei, !n colaborare cu &iliala regional a &undaiei F&riedric 4bertG la care au participat reprezentanii organizaiilor negu%ernamentale, institutelor specializate i structurilor de stat ale $oldo%ei, :crainei, 2elarusului, Transnistriei. 2elco%s?i si0a lansat de aici propunerile pri%in Transnistria. -ractic emisarul rus formula un fel de barter ineditA Transnistria contra 2asarabia. -articipantii romani, printren altii Adrian #e%erin, Teodor $elescanu, generalul $ircea ( elaru, fost sef al $arelui #tat $a*or al Armatei Romane, au supus unei critici dure acest plan, numit atunci He)oticG. 2el?o%s?i a argumentat mentionand realitatea a%ansarii procesului de integrare care %a cuprinde si $oldo%a prin intermediul Romaniei. (a replica la propunerea lui 2el?o%s?i, Anelli :te 1abanI Creprezentanta a 3nstitutului german pentru Afaceri 3nternationale si de #ecuritateE a afirmat imediat dupa conferintaA Hdaca intr0ade%ar Romania s0ar gindi sa se unifice cu Republica $oldo%a, aceasta ar fi calea sigura pentru a impiedica aderarea ei la :4G. -articipantii romani au accentuat faptul ca unirea $oldo%ei cu Romania nu este inclusa pe agenda 2ucurestiului, ca aceasta ar periclita integrarea in :4 a Romaniei. <a prima %edere planul lui 2el?o%s?i parea a fi acel lucru pe care l0a asteptat 2asarabia atita timp, unirea cu Romania.

Recent, 2elco%s?i a re%enit. -ro%ocator si ferm totodata. Romaniei i se arunca din nou manusa.

S. Belkovskii: obiectiv Moldova va deveni o parte din Romania 1Consider ca o iectiv Moldova va deveni o parte din Romania. -e fapt, initial acest lucru a stat la a2a infiintarii statului independent Repu lica Moldova pe ruinele +RSS. 3cest proces s#a stopat in timpul conducerii lui 4oronin, insa el isi continua mersul. Si cu sc5im area $eneratiilor acest proces semnificativ se va accelera 6 atat printre elita politicienilor din Moldova, cat si in mase. Si in acest moment 7ransnistria primeste dreptul de a se afirma deoarece, aceasta niciodata nu a facut parte din Romania, identitatea sa fiind o frantura a fostului +RSS si $ravitea2a spre Rusia. Consider ca reali2area acestui plan este convena il a solut tuturor , altfel, nu e0ista in aceasta situatie o parte le2ata, decat o pare din nomenclatura moderna. Si daca doi ani in urma, in timpul pre2entarii 8&lanului lui %el9ovs9ii: la %ucuresti politicienii romani doar pe culuarele 5olului isi permiteau flatati sa evealue2e acest plan, dar oficial afisau o atitudine alarmanta, atunci asta2i au2im cuvintele actualului &resedinte a Romaniei, %asescu si ale lui 3drian Severin, care fara a lua in considerare ca fostul &rim#Ministru este unul dintre cei mai de autoritate politicieni ai Romaniei, isi manifesta disponi ilitatea de a discuta serios anume in aceasta directie. Si din acest motiv , daca 7ransnistria isi va mentine independenta, care de fapt este independenta inca de ;#< ani, este foarte posi il ca vom trai pana la reali2area acestui plan: 6 a sustinut %el'ovs9i. 3n direct radio JKLM NMOPQRS. August 2006

Tematica Transnistriei din perspectiva geopolitica -roiectul strategic al #:A pentru $area Deagra are ne%oie de o coalitie %estica unita. -unctul c eie este lic idarea Hconflictului ing etatG din Transnistria si diminuarea prezentei militare rusesti in zona. Romania si $oldo%a au semnat tratate cu :craina dar :craina inca imparte romanii in romani si moldo%eni. Atat in 2ugeac cat si in 2uco%ina, satele romanesti inca au nume ucrainiene, catedra la (ernauti este blocata, preotii romani inc isi si e)pulzati din 2ugeac, cu cati%a ani in urma patru romance au fost %iolate si spanzurate langa .alea (ozminului, iar soldatii romani in armata ucraineana sunt batuti si umiliti. 3n 200T la T luni dupa ce Romania teoretic ar trebui sa intre in 4:, se implinesc 60 ani de la semnarea Tratatului. Reinnoirea are termen de zece ani. $oldo%a este interesata de urmariea traseului european dar drum inspre :4 nu %a putea a%ea loc cu Transnistria, in forma actuala. -e scurt sunt termene foarte inguste care impn rezol%area rapida a problemei transnistrene. -ozitia europeana este in e%identa contradicti cu cea americanaA atata %reme cat statutul Transnistriei Cconform dreptului internationalE si, o data cu acesta, si integritatea teritoriala a Republicii $oldo%a nu sunt puse in discutie in mod e)pres, statele membre ale /#(4 nu %ad
>

nici un moti% e%ident de a inter%eni impotri%a secesiunii efecti%e a acesteia. 3n momentul in care conducerea transnistreana ameninta cu separarea de *ure de Republica $oldo%a, atunci abia %a fi ne%oie de negociere. Du este %orba despre ipotetica intrebare daca ar fi de dorit o separare a Transnistriei caci /#(4 si :niunea 4uropeana si0au e%identiat inca de la inceput pozitia in fa%oarea mentinerii su%eranitatii si integritatii teritoriale a $oldo%ei, considerand, in acelasi timp, ca modelul federal reprezinta forma cea mai adec%ata de a se conferi un statut special Transnistriei. 4ste %orba, mai degraba, despre ce fel de optiuni are la dispozitie :niunea 4uropeana in fata unei pro%ocari politice concrete, care poate de%eni c iar acuta in %iitor. (onducerea Republicii $oldo%a nu %a accepta incercarea de secesiune a Transnistriei, aflata in contradictie atat cu doctrina de stat a $oldo%ei, cat si cu dreptul international dar nu se %a putea opune. +intre posibilele scenarii conflictuale in caz de declarare a independentei transnitrenii pot lua mai multe masuri, testate pe rand pana in prezentA intreruperea alimentarii cu gaze si energie electrica a Republicii $oldo%a de catre autoritatile transnistrene, blocarea drumurilor si a celorlalte cai de acces care trec prin Transnistria spre :craina si Rusia, dar si reizbucnirea actelor de ostilitate de0 a lungul liniei de demarcatie cu toate urmarile pre%izibile, printre care si aceea a unui numar mare de refugiati. 3n unele cercuri politice de la ( isinau, se sustine ca s0 ar putea scapa de po%ara acestui conflict, prin recunoasterea independentei "Republicii moldo%enesti nistrene". /pinia, nediscutata public insa, este ca ar fi bine ca gu%ernul de la ( isinau sa renunte la incercarea de solutionare politica a conflictului transnistrean si, cedand Transnistria, sa se concentreze in intregime asupra apropierii de :niunea 4uropeana. #e afirma ca, pe termen mediu si lung, separarea Transnistriei de $oldo%a si declararea independentei sale ar fi in a%anta*ul tarii. Argumentele in fa%oarea acestei politici ar fi urmatoareleA U fara Transnistria, s0ar restabili controlul institutiilor de stat pe intreg teritoriul tarii si, o data cu acesta, s0ar obtine o mai mare securitate statalaV U $oldo%a ar putea astfel limita riscurile mai mari sau mai mici la adresa securitatii tarii ce pro%in din TransnistriaV U partea ramasa din teritoriul tarii ar putea profita mai mult decat pana acum de spri*in international, climatul economic s0ar putea imbunatati, ar putea fi atrase mai multe in%estitii, s0ar putea edifica nestan*enit structuri democratice si economice de piata, in felul acesta putandu0se indeplini mai usor promisiunile referitoare la prosperitate facute cetatenilor moldo%eniV U tara ar putea fi stabilizata durabil, presiunea migratiei ar scadea, astfel incat in %ecinatatea :niunii 4uropene s0ar afla in %iitor, treptat, o entitate statala bine condusa si functionalaV U Transnistriei si cetatenilor sai li s0ar da dreptul de a opta pentru re%enirea la Republica $oldo%a, in situatia unei sc imbari de regim sau a unei alegeri populare in fa%oarea unei federatii. "3nc iderea dosarului" transnistrean s0ar mai putea realiza si pe %arianta ucraineana formula in care ,ie%ului i0ar re%eni rolul principal prin cedarea teritoriilor transnistrene C>,T mii ?m2E ale Republicii $oldo%a :crainei iar cele cinci raioane transnistrene ar urma sa aiba un statut identic cu cel al (rimeii. 3n sc imbul acestei ac izitii :craina ar putea oferi un statut similar 2uco%inei si 2ugeacului. Republica $oldo%a nu ar iesi in pierdere, din moment ce oricum nu detine controlul raioanelor transnistrene s0ar fi cistiga insa stabilitatea politica si economica, si controlul orasului Tig ina.

Moldova c eie strategic a !edera"iei ruse


8Moldova, n pofida dimensiunilor sale mici i a posi ilit!ilor corespun2!toare, va fi pentru Rusia unul din punctele c5eie n CS=.8 scria ",e2avisimaia /a2eta", portavocea (S%, n 3u$ust 2>>>.

+ezmembrarea :.R.#.#., retragerea strategic, de 6.800 ?m, a trupelor so%ietice din 4uropa (entral i de 4st, izbucnirea %alului de re%oluii din 67;7, procesul de redefinire a raporturilor internaionale, dispariia bipolaritii i apariia de noi centre de putere a creat un ade%rat aos geopolitic ce are !nc implicaii directe asupra securitii europene i mondiale. 3mperiul $osco%ei s0a fr5miat Rusia tra%ers5nd una dintre cele mai delicate etape ale istoriei sale. !n timp ce :niunea #o%ietic era o superputere cu interese globale, Rusia este ne%oit sa0i rezume preteniile la statutul de mare putere cu interese regionale, statut diminuat considerabil, odat cu e%adarea recent a :crainei din sfera sa direct de influen. Rzboiul din ,oso%o i izgonirea Rusiei din regiunea sud0est european a determinat Rusia s caute msuri de contracarare a puterii egemonic a #tatelor :nite. !nc eierea unor aliane cu ( ina i cu 3ranul restabilirea relaiile sale cu (oreea de Dord i cu .ietnamul H!mprietenireaG cu :niunea 4uropean !n sperana c aceast nou entitate %a intra, cum s0a i !ntamplat de*a, !n coliziune cu anumite interese economice i politice al #tatelor :nite au fost msuri la scar global. Rusia urmrea crearea unor p5rg ii de presiune asupra .estului !n regiuni de importan globalA 1olful -ersic, triung iul ( ina0(oreea0Waponia i de0a lungul rutelor na%ale din sud0 estul Asiei. !n plan regional, pe continentul european Rusia a reuit crearea i meninerea unor encla%e pe linia fundamental de demarcaie geopolitic a istmului ponto0baltic, !n ,aliningrad i !n sud, pe teritoriul Republicii $oldo%a, !n Transnistria. /biecti%ul ma*or urmrit de Rusia a fost i este reinerea Republicii $oldo%a sub tutela politic a fostului centru decizional post0so%ietic, utiliz5nd regiunea nistrean. +up desprinderea :crainei, pierderea /dessei i a importantelor porturi militare la $area Deagra, a Azerbaid*eanului, intrat sub influena Turcia, una dintre cele mai mari puteri DAT/, a 1eorgiei unde urmeaz instalarea bazelor militare americane, acum, mai mult ca niciodat, pentru Rusia pstrarea Tiraspolului poart o semnificaie strategic co%5ritoare, rm5n5nd singurul cap de pod ctre 4uropa sud0estic. +octrina de #ecuritate a Rusiei arat c &ederaia Rus e)amineaz cu !ngri*orare concentrarea la flancul sudic al (.#.3. a unor state care sunt pe cale de a de%eni baze DAT/. $oldo%a, aflat !n flancul sudic i considerat zon tampon deopotri% de DAT/ i de Rusia se afla %r5nd ne%r5nd comprimat !ntre dou puternice c5mpuri de for, cu puine anse de a0i gasi o cale de ieire fr suportul Rom5niei. 3ntersecia unor noi c5mpuri de for !n zona istmului ponto0baltic a creat premise fa%orabile independenei fa de $osco%a. #imind c se apropie momentul desprinderii $oldo%ei din sfera sa de influen, odat cu dispariia fizic a generaiei de foti bole%ici i rusofili, fideli Rusiei prin educaie i interese, $osco%a a pregtit o nou %ariant de meninere a ( iinului !n sfera sa politic. -rimul eec ma*or al lui -utin a a%ut loc, culmea, !n $oldo%a, !n 200>, la debutul propriei campanii electoral. Acesta, urma s aterizeze !n data de 28 noiembrie 200> la ( iinu pentru a fora semnarea H$emorandumului ,ozacG ce ar fi consfinit, la reuniunea de la $aastric t din 60 2 +ecembrie 200>, ane)area $oldo%ei de ctre Transnistria, respecti% de ctre Rusia. #copul principal al memorandumului ,oza? era obinerea consimam5ntului din partea ( iinului de rm5nere a armatei ruse !n Transnistria i asigurarea controlului asupra legislati%ului de la
=

( iinu prin deputaii rui care ar fi urmat s fie adui din partea Tiraspolului !n spaiul politic al $oldo%ei. Refuzul semnrii de ctre .oronin a acestui document crucial pentru Rusia este cel mai important fapt de politic petrecut !n prea*ma granielor rom5neti !n ultimul deceniu, care caracterizeaz circumstanele perspecti%ei politice !n aceast zon. -utin a fost umilit ca niciodat !n !ntreaga sa carier C%enise inclusi% cu un cadou personal un a%ion pe care a trebuit s i0l ia !napoiE i de atunci *ocul rusesc a fost de0*ucat !ntr0o manier fr precedent pentru primul ?ag ebist al Rusiei. $omentul respecti% marc ez debutul e%ident al crizei dintre Rusia i restul lumii, deoarece ca urmare a atitutinii Rusiei, #:A Ci :niunea 4uropeanE au anunat c nu %or ratifica Tratatul pri%ind &orele (on%enionale !n 4uropa C&(4E daca &ederaia Rusa nu !i %a respecta anga*amentele de e%acuare integral i necondiionat a trupelor i muniiilor de pe teritoriul Republicii $oldo%a i 1eorgiei. :rmarea a fost c la $aastric t nu s0a reuit adoptarea %reunei declaraii a minitrilor /#(4, iar Rusia, a refuzat, !n cadrul consiliului ministerial al /#(4 de la #ofia, din decembrie 2008 semnarea F+eclaratiei de #tabilitate si #ecuritate pentru $oldo%aH i totodat a refuzat i confirmarea anga*amentului de retragere a trupelor sale de pe teritoriul $oldo%ei. -rezenta Rusiei in Transnistria ii permite sa e)ercite presiune asupra flancului sudic al :crainei. 3nsecuritatea pe Distru, care separa Transnistria de restul $oldo%ei, inseamna securitate pe -rut, frontiera intre Republica $oldo%a si Romania ce %a de%eni in 200T o frontiera a :niunii 4uropene. Transnistria s0ar putea transforma intr0un ",aliningrad pe $area Deagra", altfel spus, o encla%a rusa ce ar permite $osco%ei sa perturbe buna functionare a 4uropei. Rusia %rea impartirea teritoriului actualei Republici $oldo%a, in $oldo%a propriu0zisa, e%entual integrata in Romania si Transnistria, ceea ce implica aparitia unei noi frome statale 0 &ederatia $oldo%eneasca 0 cu trei subiecti geopoliticiA 2asarabia, Transnistria si 1agauzia. Rusia doreste deci crearea unui stat nou si nu transformarea actualei Republici $oldo%a. #storicul problemei Transnistriei. +up +eclaratiile de su%eranitate a R##$ din iunie 6770 si de independenta a Republicii $oldo%a C2T August 6776E care au creat fundamentul *uridic pentru edificarea noului stat national, in cadrul frontierelor fostei R##$, reactiunea anti0moldo%eneasca si0a gasit e)presia structurata institutional in +eclaratia pri%ind proclamarea independentei R$D, din septembrie 6770, si referendumul in fa%oarea pastrarii :R##, care au condus la instaurarea de facto a e)istentei asa0zisei "statalitati transnistrene". -roclamandu0si, in iunie 6770, +eclaratia de su%eranitate, si in August 6776, +eclaratia de independenta, Republica $oldo%a si0a declarat su%eranitatea in cadrul :R##, ceea ce coincidea pentru moment cu refle)ul centrifug al ma*oritatii republicilor unionale impotri%a (entrului unional. 4forturile con*ugate de democratizare i de afirmare a intereselor nationale, au determinat, la 6T martie 6776, refuzul oficial al #o%ietul #uprem al R##$ de participare la referendumul unional, initiat de $osco%a, asupra mentinerii :niunii #o%ietice. Aceasta decizie, insa, nu a fost respectata in raioanele estice si de sud, in care, sub protectia trupelor aeropurtate ale armatei a 680a, structurile administratiei locale si de partid au trasat o limita interioara pe teritoriul $oldo%ei, creand encla%ele Transnistriei si 1agauziei. Transnistrenii de%in model si pentru gagauzii din (omrat care declanseaza simultan o miscare separatista, amenintand ( isinaul cu posibilitatea *onctiunii celor doua zone rebele de la est si de la sud
6

Tiraspolul "capitala" regiunii separatiste, %a de%eni c eia regiunii iar partea cea mai dogmatica a miscarii bolse%ice ruse se %a reface aici. +in 6776 pana in prezent s0au sc imbat multe dintre datele politice sociale si economice ale $oldo%ei, dar esenta problemei geopolitice nu s0a sc imbat. Transnistria potentialul militar$logistic si rolul su %n geopolitica istmului ponto$baltic Rolul militar al regiunii transnistrene este, in general, mult diminuat in multe dintre relatarile de presa care se opresc asupra e%aluarilor potentialului zonei. #e considera indeobste, in anii X70 c unitati rusesti din Transnistria ar reprezenta capul de pod al Rusiei indreptat catre 2alcani. 3n ultimii ani numeroase surse mai mult sau mai putin bine intentionate au acreditat ideea ca Transnistria nu ar reprezenta un real potential militar, in orice caz nu comparabil cu potentialul trecut, pe cale de consecinta subintelegandu0se ca Rusia nu ar fi cu ade%arat interesate de controlul asupra zonei decat marginal si din considerente stict politice. Aceasta opinie, dorim, in materialul de fata sa o combatem, foarte pe scurt, prezentand date cu pri%ire la potentialul logistico0militar al teritoriului Cintarind punctul de %edere de mai sus se adauga informatia ca Rusia si0a trimis la ( isinau, recent, ca ambasador, o importanta personalitate militara, cu indelungata acti%itate in sfera ser%iciilor operati%eE. 3n pofida dezbaterilor si conferintelor /#(4 a de%enit e%ident ca Rusia nu intentioneaza sa0si retraga patrimoniul militar din Transnistria la termenul asumat la 3stanbul. #trategia politica de ocolire a deciziei /#(4 s0a bazat cu precadere pe liderii comunisti de la ( isinau. .ladimir .oronin este garantul ducerii al indeplinire a unui proiect rusesc in care sub prete)tul solutionarii conflictului Transnistrean Republica $oldo%a %a de%eni in timpul apropiat un fel de Hstat comunG o confederatie cu doi membri C( isinau, TiraspolE, sau c iar trei Cdaca se adauga si (omratulE subiecti egali in drepturi. +i%ersele mecanisme de garantare a intelegerilor, dintre ( isinau si Tiraspol, fi)eaz rolul $osco%ei si calitatea de arbitru in relatiile dintre ( isinau si Tiraspol. -rezenta militara a &ederatiei Ruse pe teritoriul Republicii $oldo%a %a fi prete)tul constituirii J mecanismului de garantare S. Mi&a militara si strategica :nul dintre moti%ele pentru care Rusia si0a afirmat cu atata tarie controlul asupra acestei zone il constituie faptul ca in aceasta regiune se afla cel mai important comple) militar0industrial de pe teritoriul 2asarabiei. -ractic, restul $oldo%ei nu dispune de o baza industriala comparabila. 3n zona se afla o uzina de producere a componentelor armamentelor nucleare, un centru de an%ergura pentru controlul comunicatiilor. Du trebuie negli*ata nici locatia Armatei a 68 a, care c iar daca este mult diminuata, dispune de o logistica impresionanta. 4ste formata dintr0o di%izie de infanterie motorizata, incartiruita la Tiraspol, doua regimente de artilerie, un regiment de tancuri, un regiment antitanc, doua regimente de genisti si pontonieri, un regiment de rac ete si o escadrila de elicoptere. Armata a 68 a este proiectata ca un esalon de inter%entie rapida, a%and rolul de a aplica prima lo%itura /ccidentului. #c ema ei de organizare permite ca in timp scurt sa cuprinda un numar mult mai mare de efecti%e decat are acum Cnimeni nu a a%ut de fapt posibilitatea sa %erifice cati militari rusi sunt de fapt in TransnistriaE. / alta problema o constituie pensionarii Armatei Rosii. $a*oritatea se afla in acest teritoriu, dar ei sunt raspanditi pe tot cuprinsul republicii $oldo%a. +upa unele aprecieri numarul acestora s0ar ridica la aproape 800.000. -rezenta fostelor cadre militare si ale ,12, raportata la mia de locuitori este de cinci ori mai mare la Tiraspol fata de
T

media pe republica. 4i sunt si principala osatura a mafiilor si brigazilor paramilitare care isi fac de cap pe tot teritoriul $oldo%ei. Rusia a mentinut o tensiune constanta in zona de demarcatie a Distrului prin li%rarile desc ise de te nica militara, arme si munitii regimului secesionist, participarea directa a Armatei a 680a de partea rebeliunii tiraspolene, trimiterea de mercenari si "%oluntari"0 cazaci. 3n plus, pe langa factorul militar, Rusia a depus actiuni metodice in %ederea %asalizarii economice a Republici $oldo%a, a e)tinderii dependentei energetice prin manipularea preturilor la carburanti si gaze, ac izitionarea in contul datoriilor pentru energie a celor mai prospere intreprinderi din Transnistria si $oldo%a, manipularea accizelor si tarifelor %amale pentru a limita e)porturile Republicii $oldo%a in Rusia. 4%aluarile !n ceea ce pri%este trupele arata ca practic potentialul fortelor militare din Transnistria este identic cu cel din 6772, operandu0se doar sc imbari de denumiri treceri ale cadrelor ruse sub ser%iciul militar al unitatilor Transnistrene precum si a te nicii din dotare la inzestrarea acestora. 3n caz de necesitate, autoritatile Transnistriei sunt apte sa puna sub arme peste 20 mii de oameni la care se mai pot adauga si T0; 000 de membri ai unitatilor de cazaci din Rusia. Structura fortelor paramilitare din TransnistriaA 3. "$inisterul apararii"A 6. -atru brigazi de infanterie, dislocate in Tiraspol, Tig ina, Rabnita, +ubasari. 2. 2atalionul de tanc isti, satul Ylinoaia >. :nitatea antiinfanterie, Tiraspol 8. :nitatea de artilerie, -arcani =. :nitatea de a%iatie, Tiraspol 6. :nitatea de genisti, -arcani T. 2aza de reparatie a a%ioanelor, Tiraspol ;. (entre de instruire si reciclare C>EA Tig ina, (olbasna, Afanasiefca. 7. +epozitul de armament de la (olbasna. "$inisterul Apararii" dispune deA Tancuri T068 0 6; bucatiV TA2 Cdiferite tipuriE 0 67 bucati. Tunuri "1aubits0622" 6;V Tunuri ;=mm 62V "Alazan" >V <ansatoare de mine 67. A%iatia includeA 6 elicoptere $30;T, 2 0 $302, un a%ion AD026, 2 0 AD02, doua 0 3A,06;. 4licopterele $30;T sunt dotate cu lansatoare de rac ete. -ersonalul "$inisterului Apararii" numara circa 8=00 oameni pe timp de pace. 33. "$inisterul de interne"A 6. 2atalionul "+nestr" 0 circa =00 de oameni. 2. Doua sectii de militie 0 circa 8=0 oameni.

333. "$inisterul securitatii de stat"A 6. 2atalionul "+elta" 2. +etasament de cazaci >. +etasamente de graniceri 0 Tiraspol, (amenca, Rabnita, +ubasari, 1rigoriopol, Tig ina, #lobozia. 8. -osturi de frontiera 0 88. 2atalionul "+elta" se completeaza, in caz de necesitate, pana la 200002=00 de oameni. 3.. H(orpul Armatei populareG 0 sapte batalioane, dislocate in Rabnita, 1rigoriopol, +ubasari, Tiraspol, ( itcani, Tig ina, -arcani. 2atalioanele respecti%e numara circa 2000 de oameni, dintre care circa T0@ au e)perienta militara. .. H/astea cazaceascaG de la $area Deagra, reprezentata prin unitatea nr. 60A T detasamente, situate in Tiraspol, (amenca, Rabnita, +ubasari, 1rigoriopol, Tig ina, #lobozia. (apitalul rus %a pri%atiza obiecti%ele strategice iar in%estitiile %or fi in*ectate in industria Transnistriei. Aplanarea formala a conflictului %a permite in mod firesc desc iderea sectiilor consulare ale &ederatiei Ruse la Tiraspol. #e deruleaza de*a de mai multi ani procese de pri%atizare care consolideaza capitalul rusesc in regiunea transnistreana. -rincipalele uzine de interes pentru in%estitorii rusi suntA :zina mecanica din 2ender -roduce in serie din anul 677=, sisteme de lansare a proiectilelor reacti%e cu 20 de e%iCmontate pe caroserii de automobileEV aruncatoare de grenade antitanc pe afet Cdin anul 677=EV aruncatoare de mine Cde calibrul ;20mm, 6200mmE Cdin anul 6776EV aruncatoare de grenade antitanc portati%e Cdin anul 6776EV pistoale de calibrul =,8= mmV instalatii de lansare a proiectilelor reacti%e de tip "1rad". :n numar de cate%a zeci de sisteme reacti%e au fost li%rate in Ab azia prin 2ulgaria, pe parcursul ultimilor doi ani, sub acoperirea unei firme rusesti. Zin5nand cont de dislocarea uzinei Cmalul drept al Distrului, in interiorul zonei de securitate, regimul special al orasului 2enderE liderii de la Tiraspol, in comun cu partea rusa, au impus conditia ca -ostul de control si trecere al Trupelor de mentinere a pacii de pe podul de la 2ender sa fie completat numai din militari rusi si transnistreni. C+in6772 prin decizia (omisiei :nificate de (ontrol pe toate podurile de pe Distru au fost instalate posturi tripartite de control.E Toate tentati%ele ulterioare ale reprezentantilor ( isinaului in (omisia :nificata de (ontrol de a restabili statutul acestui post ca tripartit si de a efectua o %izita de inspectie la :zina in conformitate cu pre%ederile Acordului din 6772 si statutul (:( au fost respinse. :zina metalurgica din Ribnita si cele afiliate. +in prima%ara anului 677T, la uzina metalurgica din Ribnita, a fost inceputa producerea aruncatoarelor de mine de calibrul ;20mm. :tila*ul de producere a aruncatoarelor de mine a fost ac izitionat in 677= din &ederatia Rus si permite de asemenea producerea aruncatoarelor de mine de calibrul 6200mm. Testarea primelor aruncatoare si tragerile de control au fost efectuate la 6T mai 677T in prezenta reprezentantilor din Rusia. Tot in prim %ara anului 677T la uzina a fost produs primul lot e)perimental C600E de mine antipersonal in carcasa de lemn. :lterior s0a trecut si la producerea minelor antitanc. :zina de pompe -roduce aruncatoare de grenade antipersonal Ccu fi)are sub ea%aE 1-02= de calibrul 800mm. :zina H#eli ozte nicaG din orasul (amenca. -roduce o parte din subansambluri pentru aruncatoarele produse la :zina de pompe.
7

:zina H4lectromasG CTiraspolE -roduce in serieA 0 pistoale mitraliera de 70mm, pistoale $acaro% de 70mm, pistoale de =,8=0mm, arme de %anatoare si arme de lupta speciale fabricate in baza acestora. #ubansamblurile Cinclusi% amortizoare de zgomotE sunt primite din &ederatia Rusa. :zina H4lectroaparatG CTiraspolE produce subansambluri si blocuri de aparata* pentru diferite sisteme de armament care se asambleaza in &ederatia Rusa. 3n cele mai dese cazuri Tiraspolul realizeaza contractele de e)port al armamentului cu concursul Rusiei care are reprezentanti comerciali cu titlu permanent. :nul dintre obiecti%ele economice principale din regiune, uzina metalurgica din Ribnita, are un nou proprietar. 70@ din actiunile societatii de tip inc is au fost cumparate de compania austro0 ucraineana Yares 1roup. Aceasta a cumparat pac etul de actiuni de la uzina metalurgica de la grupul de companii "3tera" si de la alte companii. +in pac etul de 70@, "3tera" detinea T=@ de actiuni. "3tera" se %a limita la gaze si petrol 0 e)ploatarea zacamintelor si li%rarea de agenti energetici, de altfel alimentarea Rabnita tot H3teraG o facea pana acum. Yares 1roup este specializata in comercializarea productiei metalurgice intre :craina si alte tari din anul 67;2. /ficiul principal al companiei YAR4# [oussef Yandels 1es.m.b.Y. se afla la .iena CAustriaE. (ompania comercializeaza productie de la combinatul metalurgic din $ariupol Cregiunea +onet?E, de la combinatul metalurgic ",ri%oro*stal" Cregiunea +nepropetro%s?E si de la uzina metalurgica "-etro%s?i" din +nepropetro%s?. -rincipalii consumatori ai productiei metalurgice se afla in #iria, Turcia, <iban, Algeria, 4gipt, 3ran, in Asia de #ud04st, America (entrala si de #ud. -ina in 200>, in zona transnistreana a $oldo%ei au fost pri%atizate 68 intreprinderi mari, iar pentru anul curent este preconizata pri%atizarea a T= de obiecti%e desi statul moldo%ean nu garanteaza dreptul de proprietate asuprta obiecti%elor amplasate in localitatile din stinga Distrului si in orasul 2ender, pri%atizate fara acordul gu%ernului de la ( isinau. Doul concept al politici rusesti neo0coloniale, este bazat pe e)tinderea capitalului rusesc si acapararea unor importante proprietati pe teritoriul fostelor republici so%ietice, forma eficienta de mentinere a unui "control ci%ilizat" asupra lor. #nstrumentele Rusiei din fruntea Transnistriei 3gor #mirno% si sotia sa Wanetta Dicolaie%na sunt cetateni ai &ederatiei Ruse si poseda pasapoarte ale &ederatiei Ruse, acte care le 0 au fost inmanate de sectia consulara a Ambasadei &ederatiei Ruse la ( isinau la 66 si 20 ianuarie 6777. -rincipalul actor, primadona Rusiei este 3gor #mirno%, de nationalitate rus. #0a nascut la 2> octombrie 678>, la -etropa%lo%s?, regiunea Yabaro%s in rasaritul indepartat al #iberiei, linga /ceanul -acific. (ariera de %iitor presedinte si0a !nceput0o !n 67=T, !n orasul Blatoustie, regiunea (eleabins?, unde a absol%it scoala te nico0profesionala nr. 66. A lucrat apoi, ca lacatus, la uzina F4le?tromasinaH. <a !nceputul anilor X60, t5narul #mirno% ar fi participat la c5te%a actiuni dezonorante C*afuri, furturiE, pentru care a a*uns si la puscarie. Acolo a stabilit relatii cu agentii ,12 si, !n scurt timp, a fost racolat Fla ser%iciuH, cu pseudonimul F.asilie%H, dupa care a fost eliberat din detentie. 9n 676>, 3gor F.asilie%H a fost !nrolat !n Armata #o%ietica, desi a%ea 22 de ani, cu antecedente penale, iar regulamentele de !nrolare interziceau satisfacerea ser%iciului militar persoanelor cu o
60

asemenea biografie. Tot !n 676> 3gor #mirno% a de%enit membru al -(:#, iar !n 6766 !ncepe sa lucreze la :zina electromecanica din ,a o%?a, regiunea Yerson, trec5nd !n %iteza toate etapele de la lacatus la inginer0sef. +in 67;T a de%enit director al F4le?tromasH din Tiraspol. 9n 6770 a fost delegat la (ongresul al \\.3330lea al -(:#, apoi a de%enit presedinte al autoproclamatei republicii moldo%enesti nistrene Cr.m.n.E, iar unul din fii sef al comitetului %amal transnistrean. Agentul F.asilie%H cetatean al &ederatiei Ruse detine imobile nu doar !n Tiraspol ci si in #imferopol, regiunea $osco%a si malul <acului 2ai?al. 9ntre 67;7 si 6770 s0a plasat !n fruntea unei miscari conduse de nomenclatura administrati%a si de partid locala de la Tiraspol, care s0a opus %e ement sc imbarilor !n spectrul social0politic al R##$, pro%ocate de Fperestroi?aG lui $i ail 1orbacio%. <a 2= februarie 6770, #mirno% este ales, la primele alegeri cu nuanta democratica, deputat !n so%ietul orasenesc Tiraspol, de%enind, apoi, presedinte al acestui organ al administratiei locale. 9n toamna, la 2 septembrie 6770, un congres al deputatilor transnistreni de la toate ni%elurile a adoptat decizia de formare a Republicii #o%ietice #ocialiste $oldo%enesti Distrene su%erane, !n cadrul :niunii #o%ietice. #0a format un so%iet suprem pro%izoriu, care l0a numit pe #mirno% !n functia de presedinte al acestuia. :lterior, a fost desemnat presedinte al Transnistriei, reales pentru a treia oara. (u aceasta ocazie, !n dreapta Distrului a fost instituit un regim prezidential de gu%ernare, !n care seful statului detine si functia de sef al gu%ernului, cu dreptul de a numi ministrii, fara a cere aprobarea legislati%ului. Amendamentele au eliminat restrictia constitutionala pri%ind numarul de mandate pe care le poate detine o persoana. 9n mai 2006 #mirno% a fost in%itat la $osco%a !n calitate de laureat al premiului F#olo o%H acordat Fpentru %ite*ie personala si eroism !n apararea intereselor poporului TransnistrieiH si pentru cartea sa de memorii intitulata F-entru dreptul de a trai pe pam5ntul TransnistrieiH. #emnificati%, alti laureati ai acestui premiu au mai fost Rado%an ,arad*ici, &idel (astro si Ale?sandr <u?asen?o. :nul dintre fiii lui 3gor #mirno% este !nsarcinat cu administrarea %amilor. (el de0al doilea fiu al liderului este patronul firmei # eriff, un lant de magazine alimentare si restaurante, rasp5ndite cam !n tot spatiul e)0so%ietic. # eriff mai !nseamna statii de ser%ice auto, telefonie mobila, canal T., un post de radio si un ziar. <a toate acestea se adauga si un club de fotbal, a carei ec ipa este multicampioana a Republicii $oldo%a si dispune de un stadion ultramodern. &irma # eriff a mai ridicat si o biserica ortodo)a la Tiraspol. 'onducerea Transnistriei in e(clusivitate formata din cetateni rusi #eful aparatului de securitate al Transnistriei, generalul .adim #e%to%0Antiufee% pro%ine din #iberia, de la Do%osibirsc. 4l a fost dat in urmare de Wustitia din <etonia si <ituania, fiind acuzat de crime sa%arsite acolo ca ofiter al trupelor speciale so%ietice, in timpul asaltului trupelor /$/D asupra parlamentelor celor doua state baltice. 3n aceeasi situatie se afla si .ladimir 1oncearen?o, fost Hministru ad*unctG de 3nterne la Tiraspol. Tot din Do%osibirsc pro%ine si 4%g eni #e%ciuc, unul dintre %ice0presedintii #o%ietului #uprem al Transnistriei. Alt %icepresedinte al #o%ietului #uprem transnistrean, Anatol ,amins?i, pro%ine din (ita, tot din rasaritul #iberiei. $inistrul transnistrean al Apararii generalul #tanisla% Yagee%, a sosit din (eliabins? din muntii :rali. $inistrul de 4)terne al Transnistriei, .aleri <it?ai, este din T%er, nu departe de $osco%a.$inistrul de 3nterne, Ale)andr ,orozlo%, %ine din 2riansc, din %estul Rusiei.-rim0ad*unctul ministrului #ecuritatii, generalul /leg 1udima, pro%ine din Alma0Ata, ,aza stan. Toti sunt cetateni ai Rusiei.
66

#nstrumentele de mentinere a puterii Transnistria este scufundata intr0un climat de frica, caracterizat prin intimidari desc ise si e)pulzari brutale ale ad%ersarilor regimului. 3n prezent, teroarea dezlantuita impotri%a ad%ersarilor separarii regiunii nu poate fi supusa unei statistici minutioase si continua sa fie mentinuta de aparatul securitatii de stat C$12E si de di%erse formatiuni paramilitare, *ucind rolul decisi% in pastrarea puterii de catre regimul #mirno%. -rintre spri*initorii semnificati%i ai Tiraspolului se numara si primarul orasului $osco%a 3uri <u*co%, care a insarcinat banca mosco%ita "#tolicinI*" cu stabilizarea rublei0cupon a Tiraspolului. Du doar gu%ernul rus, dar si cea mai mare parte a intelectualitatii si 2iserica rusa sustin autoritatile de la Tiraspol si politica lor antiromaneasca. -atriar ia $osco%ei, incepand cu anul 6772, a stabilit "relatii directe, pri%ilegiate si speciale" cu regimul separatist de la Tiraspol. <a 6 septembrie 677=, de e)emplu, $osco%a a irotonisit un episcop special pentru raioanele din stanga Distrului. Acest episcop C.ictor /%cini?o%E, contrar pre%ederilor <egii Republicii $oldo%a despre cultele religioase din anul 6772, nu are cetatenia Republicii $oldo%a si nu are asentimentul autoritatilor moldo%enesti pentru desfaturarea de acti%itate religioasa in cuprinsul R$, fiind cetatean al &ederatiei Ruse. 3n mai 6776, -atriar ia $osco%ei l0a decorat pe 3gor #mirno%, cu un ou pascal de aur si cu o gramota patriar ala, iar ca raspuns, 3gor #mirno% l0a decorat pe episcopul 3ustinian C/%cini?o%E cu ordinul "R$D". 2iserica /rtodo)a Rusa coopereaza nu numai cu autoritatile de la Tiraspol, dar si cu cele de la ( isinau, mai ales atunci cand acestea isi manifesta antiromanismul. 4)emplul cel mai la indemana in acest sens este atitudinea luata de 2iserica /rtodo)a Rusa in conflictul dintre 1u%ernul Republicii $oldo%a si $itropoliei 2asarabiei. <a inceputul lunii decembrie 2006, Ale?sei al 33, -atriar ul $osco%ei si al 3ntregii Rusii, a adresat o scrisoare 1u%ernului Republicii $oldo%a in care se arata ca -atriar ia $osco%ei si a 3ntregii Rusii "impartaseste pozitia 1u%ernului Republicii $oldo%a in legatura cu problema $itropoliei 2asarabiei". -atriar ia $osco%ei si a 3ntregii Rusii, se arata printre altele in scrisoare, %a depune "toate eforturile pentru a acti%iza procesul de negocieri intre -atriar ia $osco%ei si 2iserica /rtodo)a Romana, in %ederea rezol%arii litigiului e)istent intre mitropoliile $oldo%ei si a 2asarabiei". "3n legatura cu plingerea depusa la (urtea 4uropeana a +repturilor /mului de catre sustinatorii $itropoliei 2asarabiei pentru legalizarea acti%itatii acesteia, noi am adresat o scrisoare -atriar ului 2isericii /rtodo)e Romane, Teoctist, in care mentionam ca "e)ercitarea *urisdictiei -atriar iei Romaniei pe teritoriul $oldo%ei este o problema bisericeasca si trebuie rezol%ata in cadrul consultatiilor bilaterale intre patriar iile Rusiei si a Romaniei, conform canoanelor bisericesti", se sublinia mai departe in scrisoarea lui Ale)csei al 33 lea. :n e)emplu eloc%ent al atitudinii intelectualitatii ruse este si pozitia scriitorilor rusi fata de Transnistria. 3n zilele de 2> 0 2= octombrie 2000, :niunea #riitorilor din &ederatia Rusa a desfasurat la Tiraspol un "plen in deplasare". <a plenara au participat scriitori din peste T0 de regiuni ale &ederatiei Ruse. .enind la Tiraspol, ei au adresat un apel "catre poporul transnistrean" in care au elogiat conducerea pretinsei R$D pentru ca "a reusit sa opuna rezistenta e)tremistilor proromani, care doresc sa sub*uge poporul transnistrean iubitor de libertate". Du raman in urma scriitorilor nici oamenii de stiinta rusi cu care in noiembrie 2000, responsabilii pentru in%atamant din pretinsa R$D au inc eiat la $osco%a un acord pri%ind integrarea sistemelor de in%atamint primar cu Academia de 3n%atamant -rofesional din &ederatia Rusa, mediu si profesional din regiunea transnistreana in Asociatia institutiilor de in%atamant
62

profesional din &ederatia Rusa. Tot atunci s0a negociat "posibilitatea procurarii la preturi reduse a artiei pentru tiparirea manualelor in limba romana pe baza grafiei c irilice" <a putin timp dupa aparitia Cincepind cu 28 iulieE in librariile de la ( isinau a tratatului de "3storie a $oldo%ei", semnat de e) 0 deputatul comunist, cel mai in%ersunat adept al ideii moldo%enismului, .asile #tati, a a%ut loc ceremonia de inminare a unui set de copii a cca 200 de documente din ar i%a $inisterului rus de 4)terne, cu pri%ire la relatiile moldo 0 ruse din sec. \.33 pina in prezent transmise $inisterului Afacerilor 4)terne al Republicii $oldo%a de Ambasadorul &ederatiei Ruse la ( isinau, -a%el -etro%s?i. (onform afirmatiilor ambasadorului -etro%s?i, cel mai %ec i document din setul transmis dateaza din 6= martie 66=6 si "este %orba despre scrisoarea domnitorului $oldo%ei 1 eorg e #tefan adresata tarului Ale)ei $i ailo%ici in care comunica despre plecarea in Rusia a sotiei sale impreuna cu $itropolitul #uce%ei 1 edeon pentru a purta tratati%e in %ederea trecerii tarii in supusenie rusa". Alte doua documente mentionate de ambasador in cadrul ceremoniei de inminare a documentelor se refera la acti%itatea poetului rus Ale?sandr -us?in in 2asarabia. Actele "dezmint mitul despre e)ilul in 2asarabia" a poetului "care in realitate indeplinea o misiune diplomaticaG. -otri%it unuia din documente -us?in era anga*at al $inisterului rus de 4)terne, iar celalalt document certifica faptul ca poetul a primit o suma de bani pentru a pleca in misiune in 2asarabia, in baza unui ucaz emis de Tarul Di?olai 3. Transmiterea documentelor $A4 0 ului de la ( isinau dar nu celui de la 2ucuresti, cum ar fi fost firesc se inscrie in politica rusa de sustinere a ideei moldo%eniste a autoritatilor comuniste din Republica $oldo%a. 1estul ambasadorului -etro%s?i are drept scop legitimarea fortelor moldo%eniste care incearca sa prezinte Republica $oldo%a drept o succesoare a statului medie%al moldo%enesc. +omnitorul $oldo%ei 1 eorg e #tefan, amintit de ambasadorul -etro%s?i, si0a scris scrisoarea catre tarul Ale)ei $i ailo%ici la #ucea%a, nu la ( isinau. Astfel $oldo%a la care se refera documentele a disparut odata cu constituirea statului roman la 6;=7, si nu au nimic de a face cu R$, copilul din flori al pactului $oloto% 0 Ribbentrop. :n aspect interesant legat de documentele inm5nate de ambasadorul rus -etro%s?i $inistrului de e)terne al $oldo%ei D. +udau, este ridicarea %alului ce acoperea pretinsul e)il in realitate misiunea operati%a a lui -us?in in 2asarabia care a prezentat regiunea drept un tinut al "pustietatii" locuit de populatie tiganeasca, tema propagandistica Hterra desertaG pe care o gasim si la istoriografia mag iara, in alta forma, Fpreludiu" al politicii so%ietice de moldo%enizare. 3n perioada so%ietica, in dorinta de a demonstra ca romanii din 2asarabia sunt un popor deosebit de cel roman autoritatile so%ietice incercau sa acrediteze ideea ca moldo%enii ar fi tigani, si ca in acest scop colecti%urile de dansatori din R##$ erau obligate sa danseze tiganeste, in filmele despre R##$ erau incluse neaparat sec%ente cu tigani C ne aducem aminte de penibilul H#atraG realizat de 4mil <oteanu probabil la indicatiile ,12E. Dumarul cetatenilor rusi ce locuiesc in este in continua crestere. 3n 6777 in regiunea transnistreana locuiau apro)imati% =6 de mii de cetateni ai &ederatiei Ruse, in iunie 2000 detineau cetatenia rusa peste 6= mii de locuitori iar in noiembrie 2006 erau, oficial, T0 0 ;0 mii de cetateni ai &ederatiei Ruse. +e atunci se semnaleaza o continua crestere a numarului de detinatori ai cetateniei ruse estimarea de la sfarsitul anului 200> fiind de apro)imati% 620 000 de rusi. 3n urmatorii cinci ani proportia minoritatilor din regiunea estica a $oldo%ei se %a in%ersa, daca rusii %or sosi in continuare in Transnistria ca si pana acum, conform unor opinii ale unor sociologi de la ( isinau, populatia de origine si etnie romaneasca urmand a de%eni minoritara. (ea mai mare parte a rusilor care se stabilesc in Transnistria sunt insa foste cadre militare, ceea
6>

ce ridica un interesant semn de intrebare cu pri%ire la ade%aratul ni%el al fortelor militare din zona in caz de mobilizare. Sc imbarea de maca& a politicii S)* la sfarsitul anului +,,<a sfarsitul anului 200> la ( isinau a a%ut loc pentru prima oara in ultimul deceniu o modificare %izibila a situatiei geopolitice in cadrul planului strategic de proiectare a influentei ruse. Americanii au folosit pentru prima oara mecanismul de reglementare, metodologia, utilizate de rusi respecti% argumentul fortei, e)primat desigur cu mi*loace diplomatice. 4%enimentele din ultima perioad au do%edit0o, Rusia nu mai este singurul *uctor important !n $oldo%a i !mpre*urimi. -resiunea american i occidental !n general au determinat eecul debutului campaniei electorale a lui -utin, care ne amintim, urma s aterizeze !n data de 28 noiembrie 200> la ( iinu pentru a fora semnarea H$emorandumului ,ozacG ce ar fi consfinit, la reuniunea de la $aastric t din 602 +ecembrie 200>, ane)area $oldo%ei de ctre Transnistria, respecti% de ctre Rusia. 4ste cel mai important fapt de politic petrecut !n prea*ma granielor rom5neti !n ultimul deceniu care caracterizeaz circumstanele perspecti%ei politice !n aceast zon. -utin a fost umilit i *ocul rusesc a fost de0*ucat !ntr0o manier fr precedent !n !ntreag carier, de succes din pcate, p5n acum, a primului ?ag ebist al Rusiei. Rusia nu a putut aplica niciodata o politica soft pentru cresterea influentei sale pentru ca nu dispune decat de argumentul fortei, respecti% al prezentei militare. 3i lipsesc alte argumente 0 model social, cultural, economic 0 propuneri de proiect atracti%e. +e aceea, istoric, Rusia s0a e)pandat totdeauna prin %iolenta, a%ansand in planurile sale prin mi*loacele de forta, unice la dispozitie. Rusia parea la inceput de X70 ca a pierdut totulV acum se do%edeste ca re%ine in forta si recupereaza cat mai multV desigur conte)tul de acum este diferitA :4 e preocupata sa asimileze propria e)tindere, e preocupata sa preia controlul in 2alcani, e preocupata sa depaseasca propria criza economica, sa isi creeze o (onstitutie, deci atentia prioritara e in alta parte. Rusia este in retragere 0 a plecat din 2alcani si din /rientul $i*lociu, ( ina a preluat intiati%a in ce pri%este (orea de Dord iar :4 intiati%a in negocierile cu 3ranul. Americanii nu se grabesc sa plece din Asia $i*locie si (aucaz iar ultimele incercari disperate ale rusilor sa se impuna in $oldo%a au demonstrat ca acestia nu mai au o influenta serioasa de partea dreapta a Distrului. 3n timp ce /ccidentul le ofera membrilor (#3 alternati%e economice %iabile si solutii reale, $osco%a recidi%eaza in reluarea presiunilor militare 0 a creat o baza militara in ,irgizstan, a de%enit mai acti%a in sustinerea separatsmului in 1eorgia, refuza sa se retraga de pe teritoriile ocupate. Rusii isi consolideaza pozitia acolo unde sunt lasati, oriunde pot, in asa 0 zisul "spatiu %id"V de aici si "succesele" lui -utin pe plan e)tern. #uccese pana recent cand in $oldo%a America a strecurat piciorul in pragul Hspatiului %idG. <a inceputul lunii Doiembrie 200>, se pare ca americanii erau de*a pre%eniti de HsurprinzatorulG plan ,oza?, aparut in data de 6= noiembrie urmeaza apoi anuntul %izitei lui -utin la ( isinau, in data de 28 niembrie, contramandarea aterizarii acestuia si respingerea H$emorandumuluiG a planului ,oza? si insfarsit, reuniunea de la $aastric t, din data de 602 decembrie care trebuia sa fie o %ictorie pentru Rusia, transformata intr0un esec rasunator, atat pentru Rusia cat si pentru /#(4. $arti, 2= noiembrie dimineata, se astepta ca -resedintele &ederatiei Ruse .ladimir -utin sa aterizeze la ( isina. <uni la ora 6> #er%iciul de presa al presedintelui Republicii $oldo%a a anuntat ca %izita de lucru a presedintelui &ederatiei Ruse, .ladimir -utin, la ( isinau, programata pentru marti, 2= noiembrie, nu %a a%ea loc. 4ste cea mai penibila impre*urare prin
68

care a trecut -utin, care pregatise de*a un cadou care era pe drum, pentru .oronin, un a%ion de linie Cprobabil pentru a a%ea .oronin cu ce sa se G retraga strategicG la o adicaE. (adoul s0a intors la angar, -utin la ,remlin, .oronin a a%ut o noapte alba, restul lumii a *ubilat. $iza demonstratiilor desfasurate la ( isinau a fost conferinta de sfirsit de an a /#(4 de la $aastric t, in /landa din zilele de 6 si 2 +ecembrie. (ea de 0 a 66 0 a reuniuni a (onsiliului $inisterial al /#(4 care urma a se desfasoara la $aastric t era deosebit de importanta prezentand o incarcatura politica si geostrategica mult mai ampla decat in anii precedenti fiind %orba de (aucaz 1eorgia 0 si de flancul sudic al DAT/ 0 $oldo%a. 3n 2008 $oldo%a de%ine frontiera a blocului euro 0 atlantic. +in :craina armatele imperiale ale Rusiei, prin urmare si principala parg ie de influenta politico 0 militara asupra Republicii $oldo%a %or trebui sa se retraga dincolo de teritoriul :crainei. "-lanul ,oza?" a fost o incercare de razboi 0 fulger, care trebuia sa se finalizeze la $aastric t, unde Rusia trebuia sa apara ca pacificator, cu un document semnat in mod oficial de catre .oronin si #mirno% in prezenta lui -utin, aterizat pe nepusa masa la ( isinau, cu e)act o saptamana inainte de $aastric t. -otri%it lui ,oza?, in urma realizarii proiectului de federalizare propus, "Transnistria %a capata statut de stat si prerogati%ele corespunzatoare in cadrul statului reintregit". "3n cazul in care se %or incalca esential drepturile transnistrenilor si drepturile Transnistriei ca formatiune de stat, precum si in cazul infaptuirii in $oldo%a a unei lo%ituri de stat anticonstitutionale sau a altor actiuni de acest fel, Transnistria %a obtine dreptul, absolut legitim, de a capata statutul de stat su%eran si independent", a afirmat ,oza?. ,oza? nu este un diletant pe scena politica rusa, este un *ucator foarte dur, si foarte apreciat, dar si apropiat de -utin originar din acelasi oras cu presedintele rus. (onform planului ,oza? Rusia urma a sc imba (onstitutia, -arlamentul, -resedintia, anuland &ortele $ilitare, impunand rusa ca limba de stat si pregatind terenul pentru separarea Transnistriei si a 1agauziei, cu doua minoritati dictand ma*oritatii. 3n document lipsesc c estiunile legate de prezenta unei misiuni de garantare militara pe teritoriul Republicii $oldo%a. &ederatia Rusa %ede %iitoarea $oldo%a in calitate de stat neutru si demilitarizat. 'resterea rolului )crainei in ecuatia controlului &onei transnistrene Analizand perspecti%ele de dez%oltare ale zonei transnistrene, daca %a creste, cum se asteapta, influenta :crainei, ea ar putea *uca in Transnistria rolul care0i re%ine actualmente Rusiei. (resterea rolului :crainei ca mediator acti% in procesul de solutionare a conflictului transnistrean, ar putea fi determinat printre altele si de faptul ca ma*oritatea locuitorilor Transnistriei sint ucraineni de origine. (resterea rolului :crainei %a a%ea o influenta fa%orabila asupra situatiei elitelor ucrainene, care intentioneaza sa conduca tara pe calea integrarii euroatlantice si nu aproba aderarea ei la asemenea structuri ca "uniunea celor patru", din componenta careia mai fac parte Rusia, 2elarus si ,aza stan. :craina ar putea de%eni un centru geopolitic in care s0ar intersecta principalele a)e ale carcasei securitatii euroatlantice, iar regiunii basarabeano 0 transnistrene i0ar re%eni rolul de c eie de bolta a acestei constructii. 3n urma separarii :crainei Rusia si 0 a pierdut dominatia in $area Deagra, unde /desa era un port %ital pentru comertul cu tarile din bazinul $arii Degre si din restul lumii.
6=

:craina e un partener foarte important al Transnistriei sub aspect economic. Tranzitul de marfuri din Transnistria spre tarile (#3 se face prin :craina. :zina de Ribnita ac izitioneaza anual din :craina materie prima iar produsul finit al uzinei metalurgice este e)pediat beneficiarilor de asemenea prin :craina, care are porturi maritime. Rolul Romaniei de "punte" spre 4uropa este foarte important in conte)tul integrarii europene nu doar pentru regiunea basarabeano 0 transnistreana, ci si pentru :craina. 3nteresul Romaniei pentru :craina si cel al :crainei pentru Romania a fost determinat intotdeauna in mare masura de situarea lor una fata de alta din punct de %edere strategico 0 militar. 3ar rolul 0 c eie in aceasta relatie l0a *ucat intotdeauna regiunea basarabeano 0 transnistreana. -rin orasele Tiraspol si 2ender trece calea ferata care uneste :craina cu Romania. (ine detine controlul asupra Tiraspolului si 2enderului controleaza de fapt coridorul &ocsani, fisia de pamint romanesc ce desparte (arpatii de +unare. 3ar care detine controlul asupra coridorului &ocsani , are asigurat accesul la delta +unarii si 1alitia si, implicit, a%anta*ul de a tine sub control strimtorile 2osfor si +ardanele, plus perspecti%a de a controla $area $editerana. 3ncercarea Rusiei de a promo%a HindependentaG Transnistriei este de fapt efortul de a lua sub control :craina de catre Rusia, iar federalizarea este instrumentul prin care se poate determina controlul $oldo%ei si c iar al Romaniei de catre Rusia. +esigur presa de limba rusa a e)altat modelele europene 0 4l%etia, &inlanda, #pania, 2elgia, etc unde federalizarea a a%ut succes, Ccam in acelasi mod in care presa mag iara din Romania e)alta e)act aceleasi modele de federalizare, cu referire insa la (o%asna 0 Yarg ita $ures.E 3n cazul unei federalizari, cu trupe straine ruse de ocupatie pe teritoriul tarii, $oldo%a %a ramane o tara adanc di%izata, fara o identitate comuna, ceea ce %a duce la un esec sigur al statului. 3ndiferent de e)tinderea DAT/ spre est, $osco%a nu0si %a retrage trupele stationate in statele (. #. 3. , fiind interesata sa mentina aliniamentul de protectie a &ederatiei pe traseul ,aliningrad 0 Tiraspol 0 #imferopol C(rimeeaE. 3nteresul $osco%ei este concentrat asupra statelor din zona caucaziana, iar una dintre masurile luate de Rusia este utilizarea armei demografice prin consolidarea prezentei elementului rusesc Cfa%orizarea dislocarilor persoanelor de origine rusa in zonele e)treme de interes ale Rusiei, inclusi% in TransnistriaE. (resterea ritmului de implantarea a cetatenilor rusi, dintre care multi sunt cadre militare in rezer%a do%edeste ca autoritatile de la ,remlin urmaresc sa 0 si consolideze prezenta in statele limitrofe &ederatiei, cu scopul asigurarii unei zone tampon la e%entuala falie de fractura intre frontiera estica a DAT/ si granitele %estice. $oldo%a, aflata in flancul sudic si considerata zona tampon deopotri%a de DAT/ si de Rusia se %a afla %rand ne%rand comprimata intre doua puternice campuri de forta, cu putine sanse de a0si gasi o cale de iesire mai ales in conte)tul politic de acum, cand gu%ernarea comunista, obedienta $osco%ei, a indepartat $oldo%a atat de 2ru)elles, cat si de 2ucuresti. #storicul evenimentelor care au precedat lansarea Referendumului 3n octombrie anul trecut (omisia pentru politica e)terna a #o%ietului #uprem de la Tiraspol a decis sa constituie un grup de lucru care sa elaboreze, mecanismul unui plebiscit care ar urma sa decida reluarea sau stoparea definiti%a a negocierilor cu ( isinaul si orientarea spre recunoasterea internationala. 3n decembrie au a%ut loc alegerile parlamentare de la Tiraspol. Tot in decembrie cu ocazia Reuniunii ministeriale a /rganizatiei pentru (ooperare si #ecuritate !n 4uropa C/#(4E, de la <iubliana, !n #lo%enia, s0a !nc eiat fara adoptarea unei rezolutii comune, ca urmare a refuzului Rusiei de a0si recunoaste anga*amentele luate !n 6777 de a0si retrage
66

trupele din Republica $oldo%a si 1eorgia. 3n prima%ara, Fre%olutia portocalieG isi arata roadele a si in data de > martie este introdus noul regim %amal la granita moldo0ucraineana, in baza unui acord semnat, la sfarsitul anului trecut, intre premierii $oldo%ei si :crainei. 3ncepand cu acea data :craina nu a mai permis tranzitarea marfurilor care nu dispuneau de specimene %amale ale R. $oldo%a. +ecizie care a%ea drept scop blocarea acti%itatii comerciale ilicite a transnistrenilor a fost salutata de comunitatea internationala. +epartamentul de #tat al #:A, a calificat implementarea acordului drept "un pas important spre asigurarea securitatii otarelor si solutionarea durabila a conflictului transnistrean". #0a sperat ca pe aceasta cale la negocierile care urmau sa aiba loc in aprilie transnitrenii %or fi mai maleabili. Regimul de la Tiraspol insa a primit urgent spri*in politic si nu numai de la $osco%a. .alerii ,eneai?in, fost ambasador in Romania, si emisar special al $A4 rus, a %izitat regiunea nistreana, si a declarat ca Rusia nu0i abandoneaza pe oamenii sai. #mirno% a declarat ca se retrage de la negocierile cu $oldo%a. .eclaratia presedintelui Romaniei precipita lucrurile 3n iulie 2asescu arunca pe piata o afirmatie legata de posibila intrare a $oldo%ei in :4 la alaturi de Romania. -ropozitia este considerata la ( isinau unul din cele mai insemnate e%enimente ale anului politic in curs. (a raspuns .ladimir .oronin a anuntat ca niciodata nu a primit o propunere oficiala din partea colegului roman de a intra impreuna cu Romania in :4 dar, c iar daca o astfel de propunere ar fi %enit, ( isinaul ar fi refuzat0o categoric. -ozitia Transnistriei a fost satisfacuta sa declare, prin %ocea lui sefului #ecuritatii de #tat transnistrene, .ladimir Antiufee%, ca asta %a inaspri pozitia Tiraspolului la negocieri si %a fi un moti% pentru a ruga $osco%a sa0si intareasca contingentul de pace in Transnistria. 3ar presedintele #o%ietului #uprem al Transnistriei, 4%g eni #e%ciu?, a *ustificat necesitatea desfasurarii Referendumului in Transnistria. "3n ultimul timp de%ine tot mai e%identa preconizata intrare a $oldo%ei in componenta Romaniei si presedintele Romaniei a facut publica propunerea de unire dintre Romania si $oldo%a si intrarea lor in :4 in calitate de stat unic. Toate asta nu pot fi acceptate de Transnistria". #0a comentat in presa de limba rusa ca Traian 2asescu si0a formulat declaratia in spiritul "planului 2el?o%s?i", dupa care $oldo%a din dreapta Distrului ar intra in Romania si o data cu ea in :4, iar granita ar fi de%enit raul Distru, Transnistria capatandu0si independenta. .oronin, isterizat a declarat ferm ca aderarea la :4 fara Transnistria este pentru $oldo%a un scenariu inacceptabil si a plusat subliniind ca unirea cu Romania nu %a a%ea loc niciodata, nici macar in interiorul :4. .e&informare si /ocuri de culise 3n iunie presa transnistreana a informat despre e)istenta unui raport "#u%eranitatea de #tat a Republicii $oldo%enesti Distrene in corespundere cu legislatia internationala" , afirmandu0se ca acest raport ar fi fost alcatuit de un grup de e)perti din cadrul uni%ersitatilor /)ford, Yar%ard, (ambridgeA #tefan Talmon, ( ristofer 1oebel, DancI &urman, -aul ]illiams, #tep en ,rasner, Andre^ <orenz, $ic ael #c arf, ]illiam ]ood. -reluat si %entilat imediat de presa rusa raportul spunea pe fond ca Transnistria poate fi definita ca o statalitateA Hpopulatie stabila, un anumit teritoriu, gu%ern, capacitatea de a a%ea relatii cu alte state. Transnistria corespunde tuturor criteriilorA Transnistria are un presedinte ales in mod democratic si un organ legislati% care in prezent este controlat de partidul de opozitie. 1u%ernul are la dispozitie forte armate si este capabil sa aiba relatii e)terne cu alte state. 3n R$D locuiesc peste *umatate de milion de persoane, si corespunde tuturor criteriilor necesare pentru declararea ca stat independent". #0a do%edit ca HRaportulG era o facatura.

6T

E(plo&iile de la Tiraspol si noua ecuatie ucraineana 3n iulie a a%ut loc o prima deflagraie in centrul Tiraspolului, regimul #mirno% acuzand conducerea de la ( iinu de punerea !n aplicare a unui plan de destabilizare a situaiei din regiune. 3n :craina se sc imba complet datele problemei. Re%olutia portocalie de%ine esec total ca urmare a acti%itatii unui transnistrean, fostul secretar al (onsiliului securitatii nationale si de aparare al :crainei, -iotr -orosen?o, dat afara de 3usc?enco, desi contribuise ma*or la %ictoria sa in fata lui ,ucima. (u a*utorul lui -orosen?o 3anu?o%ici i0a con%ins pe socialiti s HdezertezeG din coaliia portocalie i s i se alture. Rusia in%inge din nou. -orosenco este autorul planului ucrainean de reglementare a problemei Transnistriei, plan care nu difera cu nimic de planul rusesc. 3esirea Transnistriei din $oldo%a %a insemna si sfarsitul $oldo%ei ca subiect de drept international, ca stat. Rusii sunt dispusi sa renunte la restul $oldo%ei daca isi pot pastra o baza similara ,aliningradului, unde au garantia pastrarii controlului. Au sc imbat componenta etnica a zonei acum sunt multi mai multi rusi in Transnistria adusi din Rusia. Dici un fel de mecanism european sau euroatlantic nu i0a dislocat nici cu un centimetru pe rusi de pe pozitiile militare din Transnistria. -rocesul de la 3stanbul a fost abandonat oficial anul trecut cand 3%ano% a afirmat ca Rusia s0a razgandit si nu %a parasi niciodata regiunea. /#(4 s0a do%edit un mecanism complet inutil. Dimeni nu %rea conflict desc is cu Rusia. +upa aprilie 200=, gu%ernarea comunista a indeplinit formal anumite anga*amente pe care si le0a luat in plan international, cit si in plan intern. .oronin a inteles de unde bate %antul si0a reorientat din nou discursul si %ectorul de orientare politica catre $osco%a. -retul asa0zisei normalizari a relatiei dintre ( isinau si $osco%a %a fi elaborarea unui nou proiect mai dur decat -roiectul ,oza? din noiembrie 200>. (omunitatea /piunii +emocratice, la care a participat si $oldo%a, proiect antirusesc initiat de -olonia in primul rand care a antrenat conducerea Zrilor 2altice i a lui .ictor 3ucen?o si $i ail #aa?a%ili %a fi abandonata. $oldo%ei i s0a dat de inteles ca daca dorete !ntrade%r s fie FiertataG de Rusia, trebuie sa accepte soluionarea problemei Transnistriei in interesul Rusiei. -entru aceasta lui .oronin i s0a e)plicat ca e suficient s re%in la planul ,oza?, desigur, !ntr0o form modificat, ce ar trebui, s %izeze !n primul r!nd amplasarea contingetului militar rusesc. Transnistria ar obine o larg autonomie !n cadrul Republicii $oldo%a. 2locada economic a Transnistriei %a fi ridicata. ( iinul ar garanta Tiraspolului ma)im independen !n limitele practicii internaionale pri%ind entitile autonome. 9n sc imbul acordului $osco%ei pentru acest plan, ( iinul este gata s fi)eze !ntr0o formul *uridic statutul de neutralitate al %iitoarei $oldo%e, reunificate cu Transnistria Cacest statut este pre%zut i acum !n (onstituia Republicii $oldo%aE. -ractic ( iinul !i re!nnoiete anga*amentul de a nu adera la DAT/, ceea ce ar trebui s liniteasc Hingri*orrileG $osco%ei legate de posibile amplasri de baze sau trupe DAT/ !n regiune. +up !ntre%ederea -utin .oronin, la Tiraspol a !nceput s e)plodeze troleibuze i s fie reluate scenariile conspirati%e la adresa ( iinului. $120ul, filiala &#20ul local, i care promo%eaz interesele unor cercuri politico0financiare ruseti, a !ntrezrit !n apropierea moldo0 rus un incon%enient deoarece dezg earea relaiilor ruso moldo%enesti nu con%ine Tiraspolului, si nici unor puternice cercuri ruseti de afaceri. .isul Findependenei transnistreneG, care a fost lucrat timp de 66 ani afecteaz, !n msuregal, gruprile de interese de la Tiraspol dar i laboratorul strategic de la $osco%a, care a creat o serie de Frepublici separatisteG !n spaiul post0 so%ietic. .oronin nu %a scapa de cosmarul sau personal Transnistria. Referendumul din Transnistria in fa%oarea independentei R$ si a unirii cu Rusia %a sacrifica posibilitatea intrarii R$ in :niunea 4uropeana. #olutia este agreata de grupul occidental care
6;

spri*ina doctrina moldo%enismul de stat, si care a sutinut si %enirea comunistilor la putere. (omunistii %or fi sustinuti si dupa 2007, ca pret pentru rezol%area conflictului transnistrian. #e sacrifica proiectul european al $oldo%ei si orientarea catre Romania in ideea unei posibilitati ipotetice a sc imbarii ecuatiei de putere la ,ie%, in perspecti%a, de reobtinere a Transnistriei, ceea ce garanteaza su%eranitatea $oldo%ei si mai ales indepartarea de orice proiect unionist romanesc.

Sinte2a documentara cu privire la cadrul actual al situatiei $eopolitice din flancul sudic al ,37? reali2ata deCivic Media i =ntelMedia $rup de studii si anali2a focali2at asupra %asara iei. 3ntel$edia 1roup brief presentation 1rupul 3ntel$edia s0a constituit formal !n anul 2000 i funcioneaz sub forma unei confrerii colegiale lipsite de ierar ii, format prin intermediul internet0ului ca o comunitate %irtual preocupat de 2asarabia i nu numai. -rima apariie public a gruprii a a%ut loc !n prea*ma alegerilor parlamentare din Republica $oldo%a din prim%ara anului 2006, membrii organizaiei, *urnaliti, absol%eni de tiine politice i economice, oferind opiniei publice rom5neti, factorilor politici i mediilor de pres, o analiz documentar asupra situaiei din Republica $oldo%a. 3ntitulat "2asarabia la rscruce" lucrarea documentar realizat gratuit i oferit gratuit, poate fi gsit i la adresa ^^^.intelnet.;m.net.

67