Retelele resurselor fluxurilor de lucru: o abordare a modelarii si analizei fluxurilor de lucru

Ana-Iuliana Florescu MSD1

Preambul Un flux de lucru reprezinta partea automata a unui proces business care are loc in interiorul unei organizatii. Managementul fluxurilor de lucru se ocupa cu monitorizarea, controlul, optimizarea si suportul fluxurilor de lucru. In timp ce majoritatea abordarilor formale a modelarii fluxurilor de lucru au in vedere doar perspectiva procesului, in aceasta lucrare se va propune un model de retea Petri care integreaza atat procesul cat si resusele. Va fi prezentata o clasa speciala de retelelor Petri imbricate retelele resurselor fluxului de lucru (retele !"#$, care unifica cele % perspective intr&un singur model. 'pre deosebire de alte modele, retelele !"# permit o distinctie clara intre perspective, modeland eficient interactiunea lor si asigurand flexibilitatea sitemului. (ucrarea defineste de asemenea o notiune de corectitudine a comportamentului pentru retele !"#, soliditatea si demonstreaza ca aceasta proprietate este decidabila. Introducere De-a lungul ultimilor ani tehnologia fluxului de lucru si sistsmele de management a fluxului de lucru s-au dezvoltat rapid si au inceput sa fie folosite din ce in ce mai mult in multe organizatii mari. Un flux de lucru este un proces complex constand in organizarea activitatilor pentru indeplinirea unor teluri. Un flux de lucru este structurat in diferite perspective! "erspectiva procesului specifica care tas# te$uie executat si in ce ordine "erspectiva resursei %sau organizarii& specifica populatia in care fluxul de lucru este executat %resursa& si rolurile existente %clasele resursei $azate pe aspecte organizationale si functionale& "erspectiva datelor %informatiilor& se refera la datele de control si datele de productie implicate intr-un flux de lucru "erspectiva operationala %aplicatiei& descrie operatiile'actiunile elemnetare realizate de resurse si aplicatiei pentru a crea citi sau modifica datele de productie si control Managementul fluxului de lucru se ocupa cu controlarea monitorizarea optimizarea si suportul fluxurilor de lucru in organizatii eterogene si un sistem de management a fluxului de lucru este un sistem soft(are ce suporta modelarea si executia fluxurilor de lucru. ) metoda formala ce a fost cu succes utilizata pentru modelarea fluxului de lucru sunt retelele "etri. *etelele "etri reprezinta o unealta matematica si grafica utilizata pentru specificarea sistemelor distri$uite'concurente ce permit reprezentarea explicita a starilor si tranzitiilor unui sistem. *etelele "etri au fost propuse ca o tehnica de modelare pentru fluxurile de lucru datorita mai multor motive! retelele "etri reprezinta un lim$a+ grafic si intuitiv pot avea semantici formale sunt expresive exista multe tehnici de analiza si unelte care pot fi folosite investigarea mai multor proprietati a retelelor "etri, de asemenea permit distinctia dintre activarea unui tas# si executarea lui intr-un sistem de management a fluxurilor de lucru.

Ma+oritatea cercetarilor curente s-au focusat pe modelarea perspectivei procesului fluxurilor de lucru. Un model de retea "etri pentru fluxuri de lucru ce includ resursele pot fi gasite in -ar#aoui et al. %1../& 0ee et al. %1223& unde locatii speciale sunt folosite pentru reprezentarea resurselor in perspectiva procesului. 0ee et al. %1223& defineste resursa ca retele a fluxului de lucru limitate %retele *45F& considerand influenta resurselor in procesarea cazurilor si se concentreaza pe cerintele de corectitudine fundamentale pentru retelele *45F. In timp ce perspectiva resursei este reprezentata intr-o maniera simplista aceasta a$ordare defineste si studiaza o notiune de soliditate pentru resursa limitata a fluxurilor de lucru. ) viziune mai detaliata asupra perspectivei resursei este oferita in 6et+es et al. %1227& unde retelele "etri colorate %4"6& sunt utilizate pentru modelarea unei resurse limitate a procesului fluxului de lucru. Modelul consta in $loca+ul construrii unui tas# utilizat pentru modelarea tas#-ului %din perspectiva procesului&. 8ucrarea nu defineste o notiune a corectitudinii comportamentale pentru modelul propus. In 9"ersic and Aalst:%1227& retelele "etri colorate sunt utilizate pentru modelarea mecanismelor distri$uite de lucru referit ca pattern-uri de resursa. 8ucrarea se concentereaza doar asupra perspectivei resursei a$stractizand din perspectiva procesului si nicio notiune de corectitudine nu este tratata. "ro$lema principala cu a$ordarile descrise mai devreme este ca acestea fie modeleaza perspectiva resursei intr-o maniera simplista fie esueaza in rezolvarea verificarii pro$lemelor pentru fluxurile de lucru. De asemenea exista un amestec neclar de perspective care pot face specificatiile fluxului de lucru dificil de inteles analizat si lucrat cu acestea. "entru a a$orda aceste pro$leme aceasta lucrare propune o clasa speciala de retele "etri im$ricate ce vor fi utilizate pentru modelarea integrata a proceselor si perspectivelor resursei fluxurilor de lucru permitand o distinctie clara intre ele. *etelele "etri im$ricate ce au fost introduse in 98omazova: %1222& sunt o clasa speciala a modelului retelei "etri in care +etoanele pot fi retele propiu-zise %retele o$iect&. *etelele resursa a fluxurilor de lucru %retele *5F6& sunt introduse ca un caz special de retele "etri im$ricate pe 1 nivele in care cele 1 perspective sunt modelate ca 1 retele-o$iect separate! o retea o$iect este o retea "etri care modeleaza perspectiva resursei iar cealalta este o retea "etri care modeleaza perspectiva procesului. 4omportamentul dinamic a retelei *5F6 asigura cola$orarea dintre perspective. "entru modelarea perspectivei procesului se vor folosi retele extinse ale fluxului de lucru o versiune usor modificata a retelelor fluxurilor de lucru definite in 9Aalst: %1..;&. "entru a modela perspectiva resursei se vor introduce retele resursa un model de retea "etri ce va fi capa$ila sa descrie resursele si rolurile existente alocarea resurselor catre roluri specifice %in concordanta cu reguli predefinite& si lansarea'descarcarea resurselor din roluri. 4ele 1 retele o$iect se sincronizeaza oricand un tas# dintr-o retea a fluxului de lucru foloseste un rol a retelei resursa si se comporta independent de altfel. 8ucrarea introduce de asemenea o notiune a corectitudinii comportamentale pentru retelele *5F6 soliditatea si demonstreaza ca aceasta proprietate este decida$ila.

Modelarea perspectivei resursei utilizand retele Petri Aceasta sectiune introduce un model de retea "etri pentru perspectiva resursei. Aceasta perspectiva este centrata asupra modelarii resurselor si intreactiunilor acestora cu perspectiva procesului. <xista un numar limitat de resurse disponi$ile pentru executarea tas#-urilor fluxului de lucru. Un tas# ce are nevoie sa fie executat pentru un caz specific este denumit item de lucru. Fiecare item de lucru ar tre$uie sa fie efectuat de o resursa potrivita pentru executarea sa. *esursele variind de la umane la masini formeaza populatia organizationala. "entru a facilita alocarea mai $una a resurselor pe itemi de lucru resusele sunt grupate in roluri. Astfel in loc de asignarea itemilor de lucru direct pe resuse itemii de lucru vor fi asignati catre roluri specifice. Acest mod %pattern& de reprezentare si utilizare a resurselor este denumit 9alocarea rolurilor de $aza:. Un rol consemnat ca si o clasa resursa este un grup de resurse cu caracteristici similare. Un rol poate fi $azat pe capa$ilitati %ex! cerinte functionale& ale mem$rilor sai. 4lasificarea pe roluri poate fi de asemenea $azata pe structura organizatiei %ex! echipa departament sau unit al organizatiei&. 4onceptele definite se aplica am$elor resurse! umane si non-umane. Se va considera ca fiecare resursa are un tip general. De exemplu intr-o organizatie pot exista resurse de urmatoarele tipuri! muncitor secretar manager copiator calculator etc. ) resursa poate avea mai multe roluri %la momente diferite de timp& si fiecare rol poate fi efectuat de variate resurse de diferite tipuri. Avanta+ul oferit de alocarile $azate pe roluri %asupra altor pattern-uri resursa& este ca rolurile pot fi definite pentru un proces a unui flux de lucru dat astfel incat acestea sa specifice clase variate de resurse disponi$ile pentru a intreprinde itemi de lucru. "entru fiecare tas# se poate defini la momentul proiectarii rolul specific ce poate executa tas#-ul, oricum populatia actuala de roluri individuale nu necesita sa se petreaca pana cand procesul fluxului de lucru este de fapt executat. Mai mult decat atat resursele pot fi utilizate intr-o maniera mai eficienta din moment ce pot avea mai multe roluri la momente diferite de timp. ) specificatie pentru perspectiva resursei este un tuplu S= >*? *) res@ astfel! *? este setul de tipuri de $aza de resurse! *?=A?Bpe 1 ...?BpenC. "entru fiecare ?Bpei i D A1 1 ... nC exista un numar ni de resurse de acel tip. *) este un set de roluri! *o=A*ole1 *ole1 ... *olemC "entru fiecare rol r D *) res%r& reprezinta tipurile de resursa ce pot fi asignate rolului %res%r& *?&. r D *) res %r& Definitia 1! Se da specificatia S=>*? *) res@ pentru perspectiva resursei o retea resursa *6= %"*6 ?*6 F*6& poate fi definita astfel!

 "*6="*? U "*)8< U "E unde "*? = *? "*)8<=*) si "E=A*#i F *olei D *) ?Bpe# D res%*olei&C ?*6 = Aassign#i releasei# F *olei D *) ?Bpe# D res%*olei&C F*6 = A%?Bpe# assign#i& %assign#i *olei& %assign#i *#i& %*#i releasei#& %*olei releasei#& %releasei# ?Bpe#& F *olei D *) ?Bpe# D res%*olei&C

"ig )* Un fragment a unei retele resursa In reteaua resursa "*? corespunde setului de tipuri de resursa si "*)8< corespunde setului de roluri. "entru fiecare rol *ole i si fiecare tip de resursa ?Bpe # D res%*olei& urmatoarele elemente sunt adaugate retelei! o locatie * #i, o tranzitie assign#i ce muta o resursa de la ?Bpe # catre rolul *olei, un arc din ?Bpe# catre assign#i un arc din assign#i catre o locatie *#i si un arc din assign#i catre locatia *olei, o tranzitie releasei# care descarca resursele de tip ?Bpe # asignate lui *olei cand nu mai sunt necesare un arc din release i# catre ?Bpe# un arc din *#i catre releasei# un arc din *olei catre releasei#.

"ig %* +escarcarea corecta a resurselor intr&o retea resursa

8ocatia *#i va fi utilizata pentru descarcarea corecta a resurselor. De exemplu o locatie *olei poate contine un numar de +etoane %resurse&! unele din aceste resurse putand fi luate din locatia ?Bpe# si unele dintre ele dintr-o locatie diferita ?Bpe +. "resupunem de exemplu ca in marcarea initiala a retelei resursa m 2%?Bpe#&=1 si m2%?Bpe+&=1. Dupa ce tranzitia assign#i este descarcata odata si tranziatia assign+i este descarcata de 1 ori reteaua resursa atinge marac+ul descris in figura. 4and resursa este descarcata din locatia *ole i locatia ?Bpe# poate primi inapoi exact o resursa %numarul de +etoane in * #i& si ?Bpe+ va primi inapoi exact 1 resurse %numarul de +etoane din *+i&. Astfel fiecare tip de locatie ?Bpei va primi inapoi numarul corect de resurse. Definitia 1! Fie *6 = %"*? ?*6 F*6& o retea resursa. ) marcare initiala pentru *6 este o marcare m2 astfel incat ?Bpei D "*? m2 %?Bpei& 0 si p D "E U "*)8< m2 %p&=2 In marcarea initiala a retelei in fiecare locatie ?Bpe i va exista un numar de +etoane egal cu numarul resurselor acelui tip si toate celelalte locatii tre$uie sa fie li$ere. "entru fiecare tas# din fluxul de lucru care necesita rolul *olei pentru executia lui o noua tranzitie va fi adaugata retelei resursa %tranzitia execGtas#. 1 arce vor fi adaugate acestei tranzitii! un arc din *olei catre o noua tranzitie si un arc de la noua tarnzitie catre *olei . ) retea resursa impreuna cu aceste tranzitii aditionale si arce este denumita o retea resursa extinsa.

"igura ,* Un fragment de retea resursa extinsa In exemplul urmator vom considera o organizatia in care exista H tipuri de resurse si 1 roluri. Specificatia S=>*? *) res@ este urmatoarea! *? = A?Bpe1 ?Bpe1 ?BpeHC *o = A*ole1 *ole1C res! res%*ole1&= A?Bpe1 ?Bpe1C si res%*ole1&= A?Bpe1 ?BpeHC

"entru *ole1 sistemul poate asigna resurse de tipul ?Bpe 1 si ?Bpe1. *olului *ole1 ii pot fi asignate resurse de tipul ?Bpe1 si ?BpeH. ) proprietate fundamentala a retelelor resursa este ca in toate marcarile initiale numarul +etoanelor din locatiile "*? U "*)8< este constant. 4u alte cuvinte numarul total de +etoane din "*? U "*)8< ramane invariant su$ ocurenta tranzitiilor

Proprietatea de viabiliate a retelei resursa: ) retea "etri intr-o marcare initiala m 2 este via$ila daca orice tranzitie poate fi mereu reactivata din orice marcare accesi$ila. Definitia formala este urmatoarea! Fie %"6 m 2& o retea "etri cu marcarea sa initiala "6 = %" ? F& %"6 m2& estia via$ila daca si numai daca t D ? m D Im2@ exista o marcare mE D Im@ astfel incat mEIt@ "entru orice retea "etri "6 proprietatea de via$iliate implica faptul ca nu exista pasi morti in "6

Definitia retelelor resursa a fluxurilor de lucru In retele "etri im$ricate +etoanele pot fi fie atomice fie comune. *etelele "etri im$ricate sunt retele "etri de nivel inalt %retele "etri cu expresii pe arce& si constau intr-o retea sistem sau retele o$iect. *etele o$iect reprezinta locatiile retelei sistem pot avea propria lor structura si comportament pot disparea sau evolua de-a lungul existentei sistemului. Definitie! *eteaua resursa a fluxului de lucru este o retea "etri im$ricata pe 1 nivele *5F6= %Jar 8a$ %5 FE i& %*6.m2& S6 'K *ole& astfel incat! Jar=Ax BC este un set de varia$ile 8a$ este un set de etichetari %5FE i& %*6 m2& sunt +etoanele %o$iectele& retelelor %5FE i& este o retea extinsa a fluxului de lucru cu marcarea sa initiala %*6 m2& este o retea resursa a fluxului de lucru cu marcarea sa initiala S6= %6 5 M2& este reteaua sistem a *5F6 astfel incat! 6=%"6 ?6 F6& este o retea "etri de nivel inalt astfel incat "6=AI p.)C unde ) este o locatie astfel incat ) = si I este o locatie astfel incat I= ?6=AendC F6=A%I end& %p end& %end )&C

M2 este marcarea initiala a retelei in care exista un singur +eton atomic in locatia I locatia p contine perechea %%5FE i& %*6 m2&& iar locatia ) este li$era 5 este functia de etichetare pe arc! 5%I end&=1 5%p end&=%x B& 5%end )&=1 'K este o functie partiala ce asigneaza catre tranzitii sigure din retelele 5FE *6 S6 o eticheta din setul 8a$ si! 'K %end& =e 'K%tE&= "entru orice tranzitie t in 5FE tLtE astfel incat 'K%t& este definit exista o tranzitie t r D ?*6 astfel incat 'K%t&='K%tr& *ole este o functie partiala care asigneaza pentru fiecare tranzitie etichetata t din 5FE %tLtE& un rol din *6 astfel incat! daca 'K%t&=l si *ole%t&=*ole i atunci exista o tranzitie tM in *6 cu 'K%tM&=l si %tM *olei& %*olei tM& sunt arce in *6.

<xista doar 1 retele o$iect intr-o retea *5F6! %5FE i& este o retea "etri a fluxului de lucru extinsa care modeleaza perspectivele procesului si %*6 m2& este o retea "etri ce descrie perspectiva resursei! *6 este o retea resursa cariea ii sunt adaugate cateva tranzitii etichetate pentru a asigura interactiunea cu perspectiva procesului. Jaria$ilelor x si B le vor fi asignate valori sigure la timpul executiei! valorile posi$ile pentru aceste varia$ile sunt retele o$iect % in marcari sigure& *eteaua sistem S6 este o retea "etri de nivel inalt. Netoanele in S6 pot fi +etoane atomice fara structura interioara sau +etoane retea %cele 1 retele o$iect& 5 este o functie ce asigneaza fiecarui arc in S6 o expresie. In retelele *5F6 o expresie poate fi fie perechea %x B& ori constanta 1. <xpresia constanta 8 nu va fi reprezentata explicita pe arce. 'K este o functie partiala care eticheteaza tranzitiile din cele 1 retele o$iect si tranzitia reteleie de sistem. *ole este o functie partiala care asigneaza fiecarui tas# %tranzitie etichetata& t in 5F un rol *olei din reteaua resursa. Aceasta functie indica rolul ce poate executa acest tas# "entru fiecare tas# ce necesita un anumit rol pentru executarea lui o noua tranzitie este conectata cu locatia corespunzatoare acelui rol in reteaua resursa. ?as#ul si tranzitia adaugata au aceasi etichetare.

Soliditatea retelelor resursa a fluxurilor de lucru 6otiunea de soliditate exprima conditiile minimale pe care un flux de lucru corect tre$uie sa le astisfaca! un flux de lucru tre$uie sa fie mereu un caz complet orice caz tre$uie sa se termine corect orice tas# tre$uie sa contri$uie la cel putin o executie posi$ila in fluxul de lucru. Intr-o retea 5F indeplinirea unui caz este semnalizata de un +eton in locatia sa recipienta. Astfel completarea %sau terminarea& optiunilor inseamna ca mereu tre$uie sa fie posi$ila producerea unui +eton in acea locatie. ?erminarea corecta inseamna ca atata timp cat un +eton este produs pentru locatia recipienta toate celeleate locatii tre$uie sa fie li$ere. Ultima cerinta inseamna ca reteaua 5F nu ar tre$ui sa ai$a nicio tranzitie moarta. Definitie! ) retea a fluxului de lucru 5F= %" ? F& este tare'solida daca! "entru orice marcare accesi$ila m din marcarea initiala I exista o secventa de descarcare ce conduce de la m la marcarea finala o %terminatia& % m) ((i[*>m) => (m[*>o)) Maracrea o este singura marcare accesibila din starea I cu cel putin un jeton in locatia o (terminare corecta) %m) ((i[*>m) /\ mo) => (m=o)) Nu exista nicio tran itie moarta in !" % t D ?& % m mE& %iIM@mIt@mE& S-a demonstrat ca proprietatea de soliditate este decida$ila pentru retele 5F

Concluzii 4lasa speciala de retele "etri im$ricate este utilizata pentru modlearea atat a perspectivei resursei cat si a perspectivei procesului unui flux de lucru. Am$ele perspective reprezinta 1 retele o$iect independente ce se sincronizeaza oricand un tas# din reteaua fluxului de lucru utilizeaza o retea resursa. Avanta+ul acestei a$ordari este ca integreaza am$ele perspective dar mentine o diferenta clara intre ele! spre deose$ire de alte a$ordari care utilizeaza retele "etri resursele si rolurile nu sunt reprezenatte in aceeasi retea "etri cu a procesului. Aceasta permite o clara distinctie intre cele 1 perspective si un sistem a fluxului de lucru flexi$il! modificarile celor 1 perspective poate fi realizata usor cu modificari minimale in alte perspective. ) notiune de soliditate a fost introdusa pentru retelele *5F6! o retea *5F6 este solida daca si numai daca reteaua fluxului de lucru ce descrie perspectiva procesului este tare si pentru orice marcare accesi$ila a retelei *5F6 exista o secventa de descarcare care conduce la marcarea finala. S-a demonstrat ca aceasta proprietate este decida$ila pentru retele *5F6. S-a demonstrat de asemenea ca soliditatea retelelor *5F6 implica terminarea corecta. *etelele o$iect utilizate pentru descrierea perspectivei resursei este mereu via$ila daca in marcarea initiala exista cel putin o resursa pentru fiecare tip de resursa. ) retea *5F6 solida nu contine niciun prag mort.