Zemes-Strategie 2013 2018

U.A.T.
Comuna Zeme
Consiliul Local al comunei Zeme

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA A COMUNEI ZEMES 2013-2018
INTRODUCERE DEZVOLTAREA DURABILA CORESPUNDE NECESITATILOR GENERATIILOR ACTUALE FARA A COMPROMITE ABILITATEA GENERATIILOR VIITOARE DE A RASPUNDE PROPRIILOR NECESITATI ( COMISIA MONDIALA PENTRU MEDIU SI DEZVOLTARE )
In timp ce globalizarea devine un fenomen tot mai raspandit in intreaga lume , noi manifestari ale europenizarii isi fac simtite prezenta pe continent. Granitele devin din ce in ce mai putin importante prin procesul de unificare,iar timpul si distantele isi pierd si ele din semnificatie . Unele concepte cheie cum ar fi dezvoltarea durabila , identitatea comunitatii, siguranta , serviciile de sanatate, asistenta medicala , devin din ce in ce mai sensibile pentru procesul de planificare . O provocare importanta o reprezinta dezvoltarea proceselor inovative bazate pe noi moduri de implicare a tuturor factorilor de decizie pentru a spori nivelul de participare si pentru a satisface interesele comune a tuturor grupurilor . Strategiile pe termen mediu si lung trebuie luate in considerare cu atentie mai ales cu privire la viitoarele rezultate fructificate . Istoria a demonstrat ca viitorul este in buna masura determinat de trecut - astfel, curentele strategice asa cum apar ele in prezent, trebuie examinate cu atentie . In acelasi timp, trebuie acceptat ca rezultatul real al acestora nu poate fi prevazut deoarece situatiile neprevazute pot si ele sa exercite o influenta importanta asupra acestora . n 1992 (Summitul Mondial din Rio de Janeiro) liderii din majoritatea rilor lumii au recunoscut importana central a aciunilor locale pentru atingerea dezideratelor dezvoltrii durabile. ncepand cu acel moment Agenda 21 a devenit catalizatorul a numeroase proiecte si initiative ce promoveaz dezvoltarea durabil la nivel local. Agenda 21 are propriul mecanism de implementare prin strategiile de dezvoltare durabil nationale, regionale si Agenda 21 local. Dezvoltarea durabil nseamn A gandi global si a actiona local . Dezvoltarea durabil mai nseamn recunoasterea faptului c economia, mediul i bunstarea social sunt interdependente si anume faptul c un mediu afectat din punct de vedere al calittii va influenta negativ, mai repede sau mai trziu, dezvoltarea economic i mai ales calitatea vieii fiecruia dintre noi. Dezvoltarea durabil nseamn si asigurarea satisfacerii nevoilor de baz ale oamenilor: locuinte, strzi sigure, oportunitatea de mplinire prin educatie, informare, participare, sntate i loc de munc. Toate acestea necesit o economie robust, sntoas, capabil s creeze mjloacele necesare satisfacerii acestor nevoi, att n prezent ct si pe viitor. Politica actuala a Uniunii Europene este concentrata pe dezvoltarea durabila a societatii din toate punctele de vedere. Pentru aceasta ea pune la dispozitia statelor membre diverse instrumente financiare menite a-si rezolva problemele economice si sociale .
DE CE O STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCAL !

Ca parte a comunitatii europene , Zemes are nevoie de o viziune clara pentru a putea orienta eforturile proprii si de o strategie care sa sublinieze rolul important ce revine valorificarii potentialului de absorbtie a fondurilor europene Abordari noi sunt necesare atat pentru a rezolva problemele prezentului,cat si pe cele ale viitorului. Daca cetatenii si autoritatile nu vor realiza faptul ca exista o profunda schimbare in contextul rezolvarii de probleme la nivel local ,sansele ca reactia lor sa fie cea potrivita sunt foarte mici. Autoritatile locale dispun de sume mult mai mici decat cele necesare,cheltuirea banilor de la buget fiind restrictionata de diverse cerinte. Autoritatile nationale sunt presate de problemele majore cu care se confrunta Romania in acest moment. Ele nu au nici timpul ,nici energia de a se concentra
Pagina 1 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

suficient asupra problemelor ridicate de comunitatile locale. O mare parte din problemele care erau pana nu demult transmise spre nivelurile superioare ale administratiei centrale ,raman acum in sarcina autoritatilor locale. Acestea includ probleme sociale,de mediu si de dezvoltare economica. Fara a neglija sprijinul pe care trebuie sa-l primeasca de la autoritatile nationale, comunitatile ar trebui sa se bazeze in primul rand pe fortele proprii pentru a-si rezolva problemele. Avand tot mai multe responsabilitati ,autoritatile locale trebuie sa demonstreze ca sunt capabile sa le indeplineasca,sa-si demonstreze creativitatea, eficacitatea si eficienta. Reprezentantii locali trebuie sa se bucure de increderea celor care i-au ales. Comunitatile locale trebuie sa identifice noi instrumente si strategii pentru a determina colaborarea intre cetateni , institutii si reprezentanti ai diferitelor sectoare de activitate, in vederea planificarii viitorului comunitatii. Acest document urmeaza sa aiba rolul unei constitutii locale. Strategia constituie tabloul general al problemelor si aspiratiilor comunitatii, a prioritatilor acesteia, un tablou neutru in raport cu promisiunile si orientarile politice, dar care trebuie sa constituie sursa principala a programelor politice supuse electoratului, intrucat este ntocmit de comunitate. Este foarte important ca efortul de elaborare a strategiei sa fie urmat de asumarea publica si constienta a acesteia . Pentru a avea certitudinea c politicile i programele existente corespund nevoilor de dezvoltare a comunei Zemes , n cadrul limitrilor impuse de resursele locale disponibile i pentru a putea accesa fonduri prin instrumentele structurale, s-a impus elaborarea STRATEGIEI DE
DEZVOLTARE DURABIL A COMUNEI ZEMES pentru perioada 2013-2018.
Pagina 2 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

I. PREZENTARE GENERALA I.1. JUDEUL BACAU SCURT ISTORIC

Comunitaile omenesti ce au trait n teritoriul cuprins astazi in limitele judetului Bacau coboara mult spre zorile istoriei in Carpati si Dunare spre primele trepte ale civilizatiei. In acest sens stau marturie dovezile arheologice apartinand paleoliticului superior, descoperite la BudaBlagesti si Lespezi-Garleni. Asemenea descoperiri situeaza inceputurile istoriei omenesti pe aceste meleaguri cu zeci de mii de ani inaintea erei noastre. Mesaj pentru milenii ale preocuparilor oamenilor paleolitici de la Buda-Blagesti sunt nu numai peste 900 de unelte, ct si aglomerarile de oase reprezentand locuri de cult. Pe teritoriul judetului Bacau au fost descoperite peste 160 de statiuni din diferite faze ale epocii neolitice. Cercetarile arheologice sistematice, de la Podei-Tg. Ocna, Tiganesti, Gura Vaii, MargineniCetatuie, au scos la iveala un inventar bogat din care se detaseaza in primul rand ceramica. Epoca bronzului, prima etapa in evolutia civilizatiei tracice, comparabila in multe privinte, in momentele ei de de stralucire cu aceea a lumii miceniene, este bine reprezentata prin descoperirile arheologice din judetul Bacau. Urmatoarea etapa este relativ bine cunoscuta prin cercetarile efectuate in peste 20 de localitati. Mare parte din materialele descoperite pe teritoriului judetului apartin perioadei de sfarsit a primei etape a fierului. Dincolo de importanta cercetarilor intreprinse in unele asezari getice sau in necropole, se impun in atentie cele efectuate in cetatile de tip dava de la Tisesti Tg. Ocna, Brad si Racatau. Istoria dovedeste continuitatea populatiei autohtone in veacurile marilor migratii, precum si includerea acestor regiuni ca si a Moldovei, n genere- n aria n care s-a desfasurat dezvoltarea poporului roman. Populatia romneasca si-a continuat viata n perioada feudalismului timpuriu pe meleaguri bacauane, fie in unele asezari mai vechi, fie in altele noi, identificate prin cercetari arheologice. Evolutia procesului de maturizare a feudalismului, in regiunile de la rasarit de Carpati, va avea drept consecinta, intre altele, si aparitia targurilor. Intr-un document emis de cancelaria domnitorului Alexandru cel Bun la 6 octombrie 1408, sunt mentionate trgurile de la Bacau si Trotus. ntre anii 1681 si 1700, tinutul Bacaului creste n suprafata si ca importanta prin unirea sa cu tinutul Trotusului. Mai tarziu, dupa Legea comunala din 1864, data de Alexandru Ioan Cuza, prin inlocuirea denumirii de tinut cu acela de judet, cum era Muntenia, apare prima oara numele de judetul Bacau.
ASEZARE GEOGRAFICA
Judeul Bacau este situat n partea estica a arii pe vaile Siretului Mijlociu si Trotusului, avand partea vestica pe culmile muntoase ale Carpatilor Orientali si partea estica pe dealurile si colinele Podisului Moldovei.
Pagina 3 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Hotarele sunt sinuoase dar in ansamblu creeaza impresia unei forme geometrice de paralelogram alungit pe directia vest-est. Spre vest, unde se invecineaza cu judetele Harghita si Covasna, hotarul urmareste in general cumpana de ape dintre bazinul hidrografic al Trotusului. Hotarul estic, prin care se separa de judetul Vaslui, merge mai intai pe interfluviul dintre paraul Pereschiv si Tutova, apoi pe interfluviul Zeletin-Tutova, ajungnd in bazinul superior al Tutovei. Hotarul nordic, dincolo de care se afla judetul Neamt, strabate extremitatea nordica a Colinelor Tutovei, valea Siretului, valea Bistritei, depresiunea sub-carpatica a Tazlaului si muntii Tarcaului. Hotarul sudic, comun cu al judetului Vrancea, trece prin capatul nordic al muntilor Vrancei, valea Trotusului, valea Siretului si sudul colinelor Tutovei.
Suprafata totala a judetului este de 6606,15 kmp, avnd drept resedinta municipiul Bacau. Ca teritoriu are marime mijlocie (2.8% din suprafata tarii). De la nord la sud, judetul Bacau este strabatut de culoarul larg al vaii Siretului, marginit de partea centrala vestica a Podisului Moldovei in est si de o suita de trepte de relief tot mai inalte spre vest. Unitatile naturale, aproape egale ca intindere, confera judetului un peisaj armonios. Altitudinile reliefului variaza de la 1664 m in varful Grindus din muntii Tarcaului (Carpatii Orientali) pana la 100 m in valea Siretului. Cele 3 municipii, Bacau, Onesti si Moinesti, reprezinta judetul din toate punctele de vedere: administrativ, economic, cultural, edilitar. Salba de orase care inconjoara cele trei municipii: Buhusi, Comanesti, Darmanesti, SlanicMoldova, Targu-Ocna,vin sa intregeasca aspectul unui judet care prezinta o carte de vizita completa si onorata. La acestea se mai adauga 85 de comune.
ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA
o 3 municipii : Bacu, Oneti, Moineti ;
LA 1 IANUARIE 2013:
Pagina 4 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

o o
5 orase : Buhui, Comneti, Drmneti, Slnic Moldova, Trgu Ocna. 93 comune.
GEOGRAFIA
Peisajul fizico-geografic de pe cuprinsul judeului este foarte variat si complex. Relieful este reprezentat prin muni, dealuri i coline, vi, corespunznd acestei structuri geologice variate, fiind mai nalt n vest, unde cateva vrfuri trec de 1600 m si din n ce mai cobort spre est, unde altitudinea cea mai mica se inregistreaza pe vaile Siretului, Berheciului si Zeletinului. Sub aspectul suprafetei ocupate, situatia se prezinta astfel: Zona de munte ocupa o suprafata n proportie de 35,54 %,cea de dealuri subcarpatice si de depresiune ocupa o suprafata in proportie de 48,38%, iar zona de lunca si terasa o suprafata in proportie de 16,08%. Actiunea agentilor externi si in special a apelor curgatoare a modificat relieful initial si i-a dat forma initiala. Muntii mijlocii si josi din vest fac parte din lantul Carpatilor Orientali si are directia predominanta NV-SE. Este alcatuita din flis cretacic si paleogen si se prezinta sub forma unor culmi prelungite. Acestea sunt mai inalte in partea de nord si de sud, prezentand intre ele o posibilitate de instalare a unei retele hidrografice transversale si inlesnirea legaturilor dintre Moldova si Transilvania. Altitudini muntoase mai deosebite sunt:1664 m, vf. Grindus,1441 m vf.Cracu-Geamana, 982 m in masivul Zemesului (prelungirile sudice ale muntilor Tarcaului care se intind pna la valea Trotusului), 1648 m in vf. Nemira Mare,1639 m in vf. Sandru,1517 m in vf. Carunta,1336 m in vf. Lapos (muntii Nemira, versantul de est care se prezinta sub forma unor prelungiri aflate sub numele de muntii Trotus-Oituz). Regiunea de dealuri, situate in fata Carpatilor si in imediata lor apropiere, este format de o structura cutata si alcatuita din roci mai putin dure. Aceasta face legatura intre Carpati si unitatile extracarpatice. Valea Siretului prin largimea sa mare, mai ales in zonele confluentelor cu Bistrita si Trotusul, - poate fi considerata ca o unitate geomorfologica aparte. In decursul timpului, Siretul, care si-a instalat albia in lungul faliei pericarpatice, a avut pendulatii laterale, fapt ce a condus la aspectul actual de cmpie. Albia Siretului cu latimi diferite - prezinta un curs foarte meandrat, iar pe alocuri unele tendinte de despletire. La est, pe valea Siretului, structura geologica se schimba radical, n sensul ca fundamentul este de platforma, fapt ce a conferit reliefului un alt tip de evolutie. Astfel, prin eroziunea depozitelor monoclinale s-a format un relief de coline cu orientare generala de la nord spre sud. Litologic, predomina argilele, marnele si nisipurile, iar la nord, izolat, apar si gresii care mentin si altitudini mai mari: Dealul Dorosanu (564 m). Fragmentarea reliefului este mare, vaile si interfluviile sunt largi si aspectul general este cel al unui podis colinar ce coboara ca altitudine spre sud. Reteaua hidrografica este bogata, cu un debit relativ mare, att cea alohtona (Siretul si Bistrita), ct si cea autohtona, cum este Trotusul care prin confluentii sai importanti, Asaul, Uzul, Oituzul, Casinul, Tazlaul dreneaza mai bine de jumatate din suprafata judetului. De mai mica importanta sunt rurile de la est de Siret, al caror debit si lungime nu sunt comparabile cu cele din zona Montana. Judetul Bacau are bogate panze de ape subterane cu niveluri hidrostatice foarte variate in raport cu natura substratului petrografic. In zona muntoasa, cu panze freatice bogate, alimentarea rurilor se face in proportie de peste 30%, debitul avand un caracter mai constant. Toate apele curgatoare se varsa in Siret, ,judetul Bacau fiind in totalitate in bazinul hidrografic al Siretului. In functie de densitatea hidrografica, n zona se individualizeaza trei zone: zona muntoasa cu o retea hidrografica deasa
Pagina 5 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

zona de podis cu o densitate mai mica si un caracter torential pronuntat al tuturor rurilor Reteaua hidrografica din judetul Bacau are o lungime totala de 2513 km si se compune din: rul Siret 124 km rul Bistrita 45 km rul Trotus 143 km afluenti 2201 km Suprafata bazinului hidrografic este de 6630 km. Densitatea retelei hidrografice: 1,2-1,5 km/kmp in munti inalti; 0,8-1,2 km/kmp in muntii subcarpatici; 0,5-0,8 km/kmp in podis. Reteaua hidrografica este tributara in totalitate rului Siret, care strabate teritoriul judetului de la nord la sud pe o lungime de cca. 80 km. Principalele ruri de pe teritoriul judetului Bacau sunt Siretul, Bistrita, Trotusul, si cativa afluenti ai Brladului, in partea de est. In zona montana cel mai important ru este Trotusul care dreneaza toata aceasta zona de munte si aproape n intregime zona subcarpatica. Bazinul sau ocupa peste 65% din suprafata aferenta de 1156 kmp. Principalii afluenti sunt: Sulita, Ciobanus, Uz, Dofteana, Slania, Caminca, Oituz, Tazlau si Casin. Rul Slanic ce traverseaza orasul Slanic-Moldova, cu o suprafata a bazinului hidrografic aferenta de cca.50 kmp, are un regim hidrologic discontinuu in timp, cu oscilatii mari ale nivelurilor si debitelor. Ca afluenti ai Siretului semnalam pe teritoriul Bacaului: Trebes, Negel, Racatau, Soci, Racaciuni, Parava, Draguseni, Orbeni, Scurta, Trotus. Rul Bistrita este complet amenajat hidroenergetic, iar undele de viitura sunt controlate. Alimentarea retelei hidrografice se face in principal din ploi si din topirea zapezilor (70% din total). Alimentarea din subteran detine o proportie de 30% in zona inalta si de 10 15% in coline, unde rurile mai mici seaca in perioadele secetoase. n judetul Bacau se intalnesc doua tipuri genetice de lacuri:de baraj natural (ex: lacul Balatau) si antropogene (cele de pe cursul inferior al Bistritei, de pe Uz si Tazlau). Lacul Balatau, situat pe un afluent al Uzului, s-a format prin bararea cursului acesteia in urma unei alunecari de teren produsa in anul 1883 si are o lungime de 1 km si un volum de apa de cca.0,5 milioane mc.
neregulat
zona subcarpatica cu o retea mai rara, permanenta, dar cu un regim al scurgerii mai
CLIMA
Judetul Bacau se incadreaza intr-o unitate climatica de nuanta continentala, cu ierni reci si veri calduroase, cu o predominare a circulatiei atmosferice dinspre nord si nord-vest. Relieful, prin inaltime, fragmentare si expunere introduce insa numeroase nuante locale. Temperatura medie anuala a aerului variaza intre 4 6 grade in zona muntoasa din vest si 8-9 grade in est. Oscilatiile climatice au o amploare mare atat ca efect al circulatiei generale a atmosferei, ct si al influentelor introduse de relief (inversiunile termice). Schimbarile rapide de fronturi atmosferice in tranzitie primavara si toamna favorizeaza producerea brumelor tarzii si respectiv timpurii. Precipitatiile variaza intre 540 mm la campie si 1100 la munte iar directia predominanta a vntului este nord si nord-vest, viteza medie lunara fiind din nord-vest de 4,1 m/s. Vnturile predominante sunt cele dinspre nord-vest, dar nu lipsesc nici cele dinspre est si sud-est. Vnturile dinspre est sunt uscate si calde vara si foarte reci iarna (crivatul).
Pagina 6 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

In functie de varietatea conditiilor locale, pe cuprinsul judetului Bacau, putem distinge subunitati deosebite din punctul de vedere al aspectelor climatice. In zona montana din vest, temperaturile sunt mai coborate, cantitatile de precipitatii mai mari si se produc frecvente inversiuni termice.
RESURSE NATURALE
Faptul ca judetul Bacau se situeaza la periferia arcului carpatic, cu o structura geologica complexa determina existenta unor importante bogatii naturale. Astfel, n zona flisului se exploateaza petrol si gaze naturale pe valea Tazlaului, intre Darmanesti si Zemes, in depresiunea Darmanesti, pe valea Slanicului si cea a Oituzului (Hirja, Poiana Sarata). In depresiunea Darmanesti-Comanesti se gasesc rezerve de carbune brun si lignit, iar la Trgu Ocna se exploateaza sare. De interes deosebit sunt materialele de constructie, cum ar fi: gresii (Salatruc, Goioasa, Slanic Moldova), calcar (Solont), caolin (Magura), argile, marne, gresii calcaroase. Din albiile rurilor se extrag cantitati insemnate de balast si nisip. O alta resursa naturala importanta o constituie izvoarele minerale cu ape carbogazoase, usor sulfuroase si atermale de la Slanic-Moldova si Trgu Ocna. Padurile reprezinta o sursa importanta de materie prima pentru industria lemnului exploatndu-se anual cca. 650 mii mc. material lemnos.
POPULAIA STABILA A JUDEULUI BACAU

La data de 24.12.2012, conform Recensmntului Populaiei i al locuinelor din 2011: Populatia stabila preliminara: 583590 persoane (din care, femei: 294955 persoane) Gospodariile populatiei: 222170 gospodarii Locuinte conventionale: 267802 locuinte Cladiri: 172612 cladiri (din care 172288 cladiri cu locuinte1). Populatia feminina este majoritara; ea reprezinta 50,5% din populatia stabila preliminara. n municipii si orase locuiesc 41,5% dintre barbati si 43,5% dintre femei. La nivelul judetului Bacau, densitatea populatiei este de 88,1 locuitori pe kmp. Localitatile cel mai dens populate sunt: municipiul Bacau, municipiul Onesti, municipiul Moinesti, orasul Buhusi, orasul Comanesti, orasul Tg. Ocna si comunele: Prgaresti, Magura, Hemeius, Grleni, Tg. Trotus, Letea Veche, Nicolae Balcescu, Cleja, Magiresti, Gioseni si Luizi Calugara. Densitatile cele mai scazute s-au nregistrat n localitatile : Manastirea Casin, Asau, Izvoru Berheciului, Agas, Vultureni, Brusturoasa si Filipeni. Persoane Potrivit liberei declaratii a persoanelor recenzate, structura populatiei stabile preliminare dupa limba materna n judetul Bacau se prezinta astfel: Tabelul 1. Populatia stabila preliminara dupa limba materna, la recensamntul din anul 2011, n judetul Bacau POPULAIE STABIL preliminara 583590 Romna 567584 Maghiara 5152 Romani 8933 Ucraineana 20
Pagina 7 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Germana 52 Turca 46 Tatara 5 Rusa 39 Alta limba materna 592 Limba materna nedeclarata 1167 Structura populatiei stabile preliminare dupa religia declarata la recensamnt arata ca 81,2% dintre persoanele din judetul Bacau sunt de religie ortodoxa; 16,3% s-au declarat de religie romano-catolica, 0,9% penticostala, iar 0,02% de religie reformata. Ponderi ntre 0,1% - 0,8% au nregistrat urmatoarele religii: greco-catolica, martorii lui Iehova, baptista, crestina dupa evanghelie, ortodoxa srba, crestina de rit vechi, adventista de ziua a saptea. Persoanele de alta religie dect cele prezentate mai sus reprezinta 0,1%. S-au declarat fara religie 247 persoane, care reprezinta 0,04% din total; ateii detin o pondere de 0,04% n totalul populatiei stabile preliminare (numarul acestora fiind de 231 persoane). Numarul persoanelor pentru care nu a fost nregistrata religia (nu au dorit sa o declare sau nu erau prezente) a fost de 1,6 mii persoane, reprezentnd 0,3% din populatia stabila a judetului. Gospodarii La recensamntul din anul 2011, n judetul Bacau au fost nregistrate 222,2 mii gospodarii ale populatiei, constituite din 579,6 mii persoane. Astfel, 99,3% din populatia stabila preliminara a judetului se regaseste n gospodariile populatiei, restul gasindu-se n gospodarii institutionale (camine studentesti, camine de batrni, institutii de protectie a copilului etc.) sau reprezentnd persoane fara adapost. Locuine La recensamntul din anul 2011 au fost nregistrate 172,6 mii cladiri, n care se afla 267,8 mii locuinte conventionale, avnd 712,5 mii camere de locuit. Chiar daca numarul cladirilor cu locuinte din mediul urban reprezinta numai 17,6 % din totalul nregistrat la nivelul judetului Bacau, acestea sunt formate dintr-un numar mai mare de locuinte, si totusi ponderea locuintelor conventionale din mediul urban (46,1%) nu o depaseste pe cea din mediul rural. Structura fondului de locuinte pe forme de proprietate evidentiaza mentinerea proprietatii private particulare ca preponderenta: 98,6% din totalul locuintelor (97,6% n municipii si orase, respectiv 99,5% n comune), urmata de proprietatea de stat 1,2% (2,1% n municipii si orase, respectiv 0,4% n comune); celelalte forme de proprietate detin mpreuna restul de 0,2%. Din totalul locuintelor conventionale din judet, 55,9% au alimentare cu apa n locuinta (91,6% n municipii si orase si 25,4% n comune). Cele mai mari ponderi ale locuintelor care au alimentare cu apa sunt nregistrate n municipiul Bacau (97,6%) si n urmatoarele localitati: municipiul Onesti, municipiul Moinesti, orasul Comanesti, orasul Tg. Ocna, orasul Buhusi, orasul Slanic Moldova si comunele: Hemeius si Margineni. La nivelul judetului Bacau, 80,7% din locuintele conventionale sunt dotate cu bucatarie n interiorul locuintei (93,4% n municipii si orase si 69,8% n comune). n Municipiul Bacau, 95,9% din totalul locuintelor conventionale dispun de bucatarie n interiorul locuintei.
Pagina 8 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

n 49 localitati se nregistreaza ponderi ridicate (peste 70,0%) ale dotarii locuintelor cu bucatarie, respectiv n localitatile: municipiul Bacau, municipiul Moinesti, municipiul Onesti, orasul Slanic Moldova, orasul Buhusi, orasul Comanesti, orasul Tg. Ocna si comunele: Zemes, Grleni, Hemeius si Nicolae Balcescu. Dotarea locuintelor cu baie este mai redusa, numai 51,1% din totalul acestora detinnd o baie n interiorul locuintei. Discrepanta dintre categoriile de localitati este mare, 86,6% dintre locuintele nregistrate n municipii si orase si doar 20,8% dintre cele aflate n comune dispunnd de baie n interiorul locuintei. n municipiul Bacau, 94,7% din totalul locuintelor conventionale dispun de baie n interiorul locuintei.
Pagina 9 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

I. 2 PREZENTARE GENERALA A COMUNEI ZEMES ASEZARE GEOGRAFICA SI ACCES
Comuna Zemes este situata in zona nord-vestica a judetului Bacau, si s-a dezvoltat de o parte si de alta a Tazlaului Sarat, precum si a afluientilor sai si se compune din doua sate : Zemes si Bolatau . Localitatea resedinta de comuna este localitatea Zeme, rangul IV. Comuna Zemes se invecineaza : o la nord cu judetul Neamt (comuna Tazlau) o la est cu comunele Balcani, Magiresti si Solont o la vest cu comuna Asau o la sud cu municipiul Moinesti
SCURT ISTORIC
Comuna Zeme este aezat n N-V judeului Bacu, pe cursul superior al rului Tazlul Srat. Se compune din satele Zeme i Boltu. Satul Zeme, reedina comunei Zeme, poart acest nume din 1968. Anterior, satul era cunoscut sub numele de Tazlul Srat, Tazlu i Tazlul de Sus (1956-1968). Localitatea s-a format pe valea rului Tazlul Srat, de la care a primit numele. Cele mai vechi documente istorice, din evul mediu, despre localitatea Tazlul Srat, se refer la activitatea bisericeasc ortodox, la prezena aurului negru i la danii de pmnt. Nu suntem nc n posesia unui document cu privire la vechimea satului. Pn la apariia coleciei Documenta Romaniae Historica (D.R.H., 3 volume), toi istoricii au considerat anul 1399 anul ncetrii existenei unei aezri monahale de clugrie pe Tazlul Srat. Toponimele pstrate
Pagina 10 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

n comuna Zeme, ca: Muntele Chilii (Arsa Arini), Muntele Trei Chilii (Stirigoi), Valea Clopotului (Tazlul Srat), satul Chilii, Dealul Chilia, Muntele Ghedeon (la Est exist locuina Gabor din satul Boltu), Prul Popii (Canu), Poiana Schit/Schitior, Mnstirea Schitior, ne-ar ndrepti s credem c mnstirea clugrielor de care se amintete n documentele de mai sus, a fost n zona noastr, a rului Tazlul Srat. Dar, o dat cu apariia coleciei D.R.H., autorii fixeaz satul Poiana Clugriei lng Mgireti. Ioachim Mare Vasluianul, localizeaz aezarea monahal Poiana Clugriei, pe malul priaului Ruja afluent al Tazlului Srat, n satul Mgireti, n zona actualei biserici a satului Mgireti. Nu exist probe arheologice de la aezarea monahal, dar autorul consider c este convingtor faptul c n tradiia satului Mgireti s-a pstrat toponimul Poiana Clugriei. Viitoarele cercetri pe baza documentelor istorice, a probelor arheologice, vor elucida, probabil, subiectul n discuie. Documentul din 09.10.1424, din vremea domnitorului Alexandru cel Bun, evideniaz c a dat acestor adevrate slugi ale noastre, Toader i Lie, loc pe Tazlu, la Obria Frumoasei, unde iese din pdure [...] ca s-i pun i s-i aeze mnstire ... . Putem deci considera documentul din anul 1424, ca act de natere, de ntemeiere, de ctitorie a unui loca religios, al mnstirii Tazlul, alta dect cea a lui tefan cel Mare de la Tazlul Mare pentru c Mnstirea Tazlu, din vremea lui Alexandru cel Bun este pe Tazlul Srat, n satul Tazlul Srat, nume schimbat apoi n Zeme. Interesant este faptul c hramul ambelor mnstiri este cel al Naterii Nsctoarei de Dumnezeu, de la 8 septembrie. Clarificarea privind precizarea locului mnstirii lui Alexandru cel Bun de la 1424, este fcut n trei documente din 1491 din timpul lui tefan cel Mare, n care se menioneaz c: mputernicim Sfnta noastr mnstire de la Tazlu, cu hramul Naterea Maicii Domnului, unde egumen este rugtorul nostru chir popa Timoftei, primete danie de la domn ca s ntrim i s mputernicim sate cu mori, cu teze pive de btut postav, scoare i alte esturi, cu grle i poieni i ntrire pentru branitea din jurul mnstirii, artndu-i hotarele. Amnuntul din textul documentului nr. 86 / 16.01.1491: care este la Gura Pitoasei, prul Petioasa (aproximativ Frcu) afluent al rului Tazlul Srat, n satul Tazlu (actual Zeme), nltur confuzia cu Tazlul Mare. Un document data la 04.10.1440 la Suceava, de ctre domnitorii Ilie i tefan, fiii lui Alexandru cel Bun, asociai la tronul Moldovei, menioneaz c boierul Oan Porcu a lsat ... un sat, anume Luccetii, pe Tazlul Srat, n dreptul Pcurii, mnstirii Bistria. Documentul menioneaz, astfel, izvoare de pcur pe malul rului Tazlul Srat. Acelai lucru este menionat i n documentul din 16.12.1442, al acelorai voievozi, n care acest adegvrat boier, pan Oan Porcul [...] a lsat [...] dup moartea sa [...] un sat, anume Luccetii, pe Tazlul Srat, danie sfintei noastre mnstiri Bistria. Documentul stabilete c hotarul s fie mai sus de Tazlu ... drept la fntna neagr a Pcurii, drept la gura Zemeei, la Runcul Stnelor ... Izvorul Negru, drept la Asu ... se ndreapt la Chilia pe picior, n sus, drept la Obria Urmeniului ... la vrful Osoi, pn la Crpeni, valea n gios, drept la drumul mare, merge la cmp peste pru. Pentru noi, documentul este important prin relatarea prezenei ieiului la fntna neagr a Pcurii i izvorul negru, dar i prin toponime care aparin comunei Zeme, ca: gura Zemeei (prul Zeme, afluent al rului Tazlul Srat), Runcul Stnelor i Chilia, subliniate de noi n text. n stadiul actual al cercetrii istorice, valea Tazlului Srat cu satul Lucceti, este cea mai veche localitate din Romnia unde se atest existena unor zcminte de iei, valorificate prin mijlocirea unor fntni i reprezint leagnul industriei petroliere din Romnia. n cursul istoriei, satul tazlul Srat a fcut parte din diverse uniti administrative. La nceputul secolului al XIX-lea, apare ca sat independent n cadrul Ocolului Tazlul Srat. n perioada 1816
Pagina 11 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

1830, este considerat ctun i este nglobat n satul Solon. Dup 1830, pn n 1865, satul Tazlul Srat este sat independent, fcnd parte din Ocoalele Tazlul de Sus sau Tazlul Srat. n 1865, Tazlul Srat este sat component al comunei Valea Arinilor, n 1871, este sat component al comunei Lucceti, ca n 1873 comuna s se numeasc din nou Valea Arinilor. Apoi, n 1876, aparine de comuna Mgireti. ntre anii 1887 1895 satul Tazlul Srat este mprit comunelor Mgireti, Solon i Valea Arinilor. ntre 1908 1955, este sat component al comunei Lucceti. n 1956 se constituie comuna Tazlul de Sus, primind n 1964 de la comuna Lucceti satul Modrzu i partea nordic a satului Pietrosu. Pn n 1968, comuna Tazlul de Sus, cuprindea cinci sate: Tazlul de Jos, Tazlul de Sus (reedina comunei), Chiliile de Jos, Chiliile de Sus i Boltu. ncepnd din 1968, cnd a avut loc ultima mprire administrativ teritorial a Romniei, comuna ia denumirea de Zeme, fiind constituit din satele Zeme i Boltu.
RELIEFUL SI GEOMORFOLOGIA
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei Zeme cuprinde unitatea montan a munilor Gomanu Geamna n N i V cu versani abrupi, fragmentai de apele curgtoare i Munceii Uture. Vile ce se deschid ntre formele de relief destul de accidentate, sunt n general nguste i adpostesc firul unor ape cu caracter sezonier sau permanent, avnd toate un caracter torenial. Singura vale mai larg este cea a prului Tazlul Srat. Geomorfologic, comuna Zeme aparine de subunitatea marginal a fliului extern a Carpailor Orientali. Peste fundamentul Paleogen constituit din formaiuni din fli grezos, argilobituminos i de molas sunt dispuse depuneri Sarmaiene i Meoiene cu un facies argilo-nisipos, argilo-marnos i conglomeraie.Peste acestea se dezvolt n discordan de sedimentare depuneri cuaternare de o mare diversitate de la o zon la alta i anume de la depuneri fin sedimentare la depuneri grosiere bolovniuri, grohotiuri sau deluvii de pant, intens marcat de fenomene tectonice majore petrecute n timp.Orizontul rocii de baz se poate aprecia ca putnd fi interceptat la nivelul fundului albiei prului Tazlul Srat sau imediat sub acesta i este constituit din marne sau argile mrnoase vnt cenuii compacte cu intercalaii decimetrice de gresii silicoase
REEAUA HIDROGRAFIC
Cel mai important ru care traverseaz comuna Zeme este Tazlul Srat care izvorte prin dou izvoare Izvoarele Tazlului Srat din culmea Geamna i se vars la Tescani n rul Tazlul Mare ; are o lungime de 26 km i suprafaa bazinului de 95 km2.Pnza de ap freatic nu se gsete n orizont continuu, fapt ce se datoreaz condiiilor de relief, asrfel lng apele curgtoare se gsete la 5 m adncime, mergnd n punctele nalte ale versanilor la adncimi mari de 25-35 m.
CLIMA
Teritoriul comunei Zeme se ncadreaz ntr-un climat temperat-oriental, cu temperaturi variind n raport cu altitudinea, iarna minim 300C iar vara maxim +350C. Temperatura medie a zonei montane de N-V este de +30C i +80C n sud, n sectorul subcarpatic.Precipitaiile atmosferice sunt de 1200 mm/an n zona montan de N-V, iar n zona subcarpatic precipitaiile
Pagina 12 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

medii anuale ajung la 1000 mm.Vnturile predomin din N,N-V i N-E, pentru perioadele reci ale anului, iar ncepnd cu luna aprilie se resimt vnturile din direcia S i S-E, care aduc precipitaii.
RESURSE NATURALE
In afara padurilor,fanetelor,livezilor,fructelor de padure,produselor agricole,Zemesul a beneficiat si de existenta unor bogatii naturale cum ar fi: o petrolul,aflat in structuri de suprafata, exploatat la sfarsitul secolului al XX lea,considerat dupa unii cercetatori o rezerva a petrolului romanesc o piatra de rau - un produs interminabil,folosit dintotdeauna in constructiile realizate de locuitori o produsele forestiere,care au dezvoltat aici o adevarata civilizatie a lemnului,apreciata pretutindeni in tara si in comertul exterior.
FLORA SI FAUNA
Clima si relieful regiunii permit dezvoltarea unei vegetatii de tip montan, alcatuita din paduri, pasuni si fanete. Padurile ocupa cea mai mare suprafata din teritoriul comunei , vegetatia lemnoasa fiind alcatuita in special din conifere si foioase : moli, brad fag, pin, mesteacan. Pasunile si fanetele ocupa de asemeni, o pondere importanta in asigurarea bazei furajere necesare efectivului de animale existent in comuna. Aceste pasuni sunt situate pe pante mari, fiind supuse in mare parte degradarii.Vegetatia lemnoasa abundenta face posibila existenta multor specii de nevertebrate si vertebrate care alcatuiesc retele trofice foarte complexe. Chiar frunzarul format din frunze moarte cazute pe sol are o fauna proprie numita fauna de frunzar ( viermi hidrofili, moluste, miriapode si insecte). Viata este foarte abundenta, fiind stratificata n ecosistemul de padure. Se ntlnesc multe specii de animale foarte bine adaptate la viata de padure ca: veverita (Sciurus vulgaris), soareci de padure (Apodemus sylvaticus, Apodemus flavicolis), prsul comun (Glis glis), iepurele (Lepus timidus), porcul mistret (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), caprioara (Capriolus capriolus), bursucul (Mustela putorius), dihonii (Putorius putorius), ursul (Ursus arctos), ciuful de padure (Asio otus), uliul gainilor (Accipiter gentilis), cucuveaua (Athene noctua), bufnita (Bubo bubo), ciocanitoarea piestrita (Driobates major), gaita (Garulus glandarius), cucul (Cucullus canorus), pupaza (Upupa epops), cotofana (Pica pica), sitarul (Scolopacs rusticela), mieria (Turdus nerula), sturzul (Turdus visciverus), privighetoarea (Luscinia luscinia), codobatura (Mottacila alba), pitigoiul albastru (Perus coeruleus), vrabia de casa (Passer domesticus), graurul (Sturnus vulgaris), grangurul (Criolus criolus), cioara cenusie (Corbus comux), cioara de semanatura (Corbus frugilegus), turturica (Streptopelia turtu), gugustiuc (Streptopelia decaocto). Dintre reptile ntlnim adesea: sarpele de casa (Natrix natrix), sarpele de alunis (Coronella austriaca), sopria cenusie (Lacerta agilis), gusterul (Lacerta viridis). Printre amfibieni raspndit este: brotacelul (Hyla arboreea), triton (Triturus montadeni), salamandra (Salamandra salamandra). Insectele caracteristice acestei zone sunt: ipide (Ips typographus, Ips acuminatus), sirex gigas, cerambicide, carabusul (Melolonta melolonta), omida paroasa a stejarului (Portheria dispar), omida verde a stejarului (Portix virinada), cetarul (Operopthera brumata). Dintre molustele caracteristice ntlnite: Helix pomatia, Helix lutescens, Limax maxinus, Succineea oblanga,
Pagina 13 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Pseudalinda palax, Mastus venerabilis.
DIAGNOZA MEDIULUI NCONJURATOR

Dezvoltarea economico-industriala excesiva, realizat dupa al doilea rzboi mondial, nu a tinut seama de ratiunile specifice protectiei mediului si a condus la poluarea tarii, a judetului Bacau, inclusiv a zonei, a comunei Zemes. Este un adevar si faptul ca dupa anul 1990 industria a scazut, anumite ramuri industriale chiar s-au desfiintat. In orice caz efectele poluarii trecute se manifest prin uscarea pomilor fructiferi si trebuie spus ca pe teritoriul comunei exista terenuri degradate, degradarea avnd drept cauze eroziunea solului sau alunecarile de teren. Deseurile menajere din gospodariile populatiei care nu se elimina prin ardere se depoziteaza in gropi de gunoi proprii, iar deseurile de la animale se depoziteaza in platforme proprii de unde se transporta la cmp. In comuna Zemes nu exista platforma de gunoi ecologica realizata la standarde europene.
POPULAIA STRUCTURA I DOTAREA FONDULUI DE LOCUIT TAB 1. POPULAIA STABIL SI GOSPODARIILE POPULATIEI LA RECENSAMNTUL DIN ANUL 2011
Populaia stabil Din care : populaia stabil din gospodriile populaiei Numarul gospodariilor populatiei Numarul mediu de persoane pe o gospodarie a populatiei
2,80
Ambele sexe
4187
Masculin Feminin
Ambele sexe
4178
Masculin
Feminin
2131
2056
2124
2054
1492
TAB 2. PERSOANE NREGISTRATE LA RECENSAMNTUL DIN ANUL 2011, PE SEXE

Populaia stabil Din care :
PERSOANE PREZENTE PERSOANE TEMPORAR ABSENTE PERSOANE PLECATE PENTRU O PERIOADA NDELUNGATA PERSOANE TEMPORAR PREZENTE
Ambele Masculin sexe

4187 2131
Feminin
2056
T
4012
M
2055
F
1957
T
175
M
76
F
99
T
349
M
166
F
183
T
43
M
27
F
16
Pagina 14 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

TAB 3. POPULATIA STABILA DUPA LIMBA MATERNA LA RECENSAMNTUL DIN ANUL 2011
Populaia stabil din care, dup limba matern: Romn Magh. Romani German Ucrainean Turc Ttar Rus Alt limb matern Limba nede clarat
4187
4185
TAB 4. POPULATIA STABILA DUP RELIGIE LA RECENSAMNTUL DIN ANUL 2011

Populaia stabil total din care, dup religia: Ortodox Romanocatolic Grecocatolic Reformat Baptist Penticostal Adventist Alt religie de ziua a 7a
4187
3904
264
15
TAB 5. LOCUINE CONVENIONALE DUP DOTAREA CU INSTALAII I DEPENDINE LA RECENSAMNTUL DIN ANUL 2011
Locuin e convenionale care dispun de: Alimentare cu ap n locuin Instalaie de canalizare n locuin Instalaie electric nclzire central Locuin e convenionale care au: Buctrie n locuin Baie n locuin
Numr n % fa de total
Numr
n % fa de total
836
52,9
815
51,5
1550
98,0
342
21,6
1401
88,6
740
46,8
Pagina 15 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

ADMINISTRAIA PUBLIC
Primaria este condusa de un primar, viceprimar si un secretar al comunei, numarul total al personalului angajat fiind de 34. Institutia este structurata in servicii si compartimente, funcionnd dup un regulament de organizare si functionare care corespunde organigramei primariei. Activitatea se desfasoara intr-un sediu care corespunde cerintelor actuale. Consiliul Local Zemes este alcatuit din 13 consilieri. Cetatenilor le este permisa participarea la sedintele consiliului local. Cetatenii, se pot adresa Primariei si Consiliului local cu petitii scrise si pot obtine audiente. Audientele se desfasoara cu participarea reprezentantilor sau a conducatorilor compartimentelor, pentru ca solicitantii sa primeasca pe cat posibil pe loc, informatia dorita. La randul lor, reprezentantii autoritatii publice primesc sarcini de a solutiona, in mod operativ, problemele ridicate de cetateni la audiente.
INFRASTRUCTURA
Legturile comunei Zeme cu celelalte uniti administrative se realizeaz pe drumul communal D.C. 180 A care strbate comuna de la N la S, leag satul Boltu de Zeme i se termin n DN 2G, care merge din oraul Comneti n municipiul Bacu. Teritoriul comunei Zeme este strbtut de o reea dens de drumuri i strzi de interes local, care fac legtura zonelor rezideniale i industriale cu drumul principal.
ALIMENTAREA CU AP
In localitatea Zemes exista un sistem centralizat de alimentare cu apa , printr-o retea stradala de 15 km. Alimentarea cu apa este alcatuita din ; o captare zona Geamana o statie de tratare cu filtre lente la S.P.P. Zemes o rezervoare de acumulrae 2 x 500 mc + 1 x 1000 mc o retea de distributie 15 km.
CANALIZARE
Referindu-ne la localitatea Zemes, canalizarea nu este rezolvat pentru ntreaga localitate n sistem centralizat, existenul este compus din : - colector stradal 400 mm i L = 1,5 km Zeme ; L = 0,5 km Modrzu - staie de clorinare; - emisar rul Tazlu. In localitatea Boltu nu exist sistem de canalizare centralizat. Att apele uzate menajere rezultate de la gospodriile individuale, ct i apele pluviale se scurg liber pe pante naturale spre praie sau locuri mai joase, mare parte infiltrndu-se n sol.
ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRIC
Pagina 16 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Alimentarea cu energie electric a comunei Zeme se face din LEA 20 kV Moineti Boltu, prin intermediul urmtoarelor posturi de transformare : PT1 160 KVA PT2 160 KVA PT3 140 KVA PT4 160 KVA PT5 160 KVA Posturile de transformare sunt de tip aerian pe stlpi din beton armat i sunt echipate cu transformatoare de 20 / 0,4 kV. Reeaua electric de medie tensiune 2 kV este aerian pe stlpi de beton, este amplasat pe marginea drumului judeean, pe aceiai stlpi este instalat i reeaua electric de iluminat public. Pentru gospodriile individuale, alimentarea cu energie electric se face din reeaua electric de joas tensiune, aerian prin console pozate pe cldiri.
GOSPODRIE COMUNAL
Salubritatea contribuie direct la igiena i confortul localitii, instituie care se ocup cu gospodrirea comunei, cu colectarea i depozitarea gunoaielor menajere i cu administrarea cimitirelor.
ASPECTE SOCIALE
In anul 2012, lunar, 194 persoane au beneficiat de prevederile legii 416/2001 privind asigurarea venitului minim garantat , iar 360 persoane au beneficiat de ajutoare de incalzire, din care 153 pentru lemne si 207 pentru gaze naturale.
SANATATE
In localitatea Zemes functioneaza 2 cabinete medicale ale medicilor de familie si o farmacie umana in localitatea Zemes i un cabinet stomatologic.
EDUCATIE
In comuna Zemes, elevii si prescolarii beneficiaza de urmatoarele unitati de invatamant
NR. CRT. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
UNITATEA DE NVMNT
Scoala Stefan cel Mare Scoala Ion Creang Scoala Mihai Eminescu Gradinita cu program prelungit Voinicel Gradinita nr. 2 Zeme Gradinita nr. 3 Zeme Gradinita nr. 4 Zeme Gradinia nr. 1 Boltu Gradinia nr. 3 Boltu
NR. ELEVI Clasele 0-IV 176 44 12 -
NR. ELEVI Clasele V-VIII 156 50 27 -
Nr. prescolari Gradinita 39 31 20 13 21 10
Pagina 17 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

CULTURA
In satul resedinta de comuna exista o cladire cu functiunea de camin cultural. In comuna Zemes exista exista biblioteca publica. Locuitorii comunei Zemes sunt pastratorii unor mestesuguri vechi, traditionale care duc mai departe obiceiuri, datini si traditii milenare .
CULTE
In comuna Zemes sunt biserici ortodoxe si o biserica catolica : Biserica catolica Pietrosu. Biserica Sfantul Grigore Teologul Bolatau Biserica Sfintii Imparati Constantin si Elena Pietrosu Biserica veche Bolatau Biserica Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava Bolatau Biserica Sfanta Maria Zemes Schitul Inaltarea Domnului ( Strigoi) acest schit a ars in luna ianuarie 2008, fiind in reconstrucie
o o o o o o o
Toate localitile sunt dotate cu cimitire. Deoarece din punct de vedere religios populaia comunei aparine mai multor culte, cimitirele sunt repartizate astfel : o Sat Zeme cimitir ortodox + cimitir catolic o Sat Boltu cimitir ortodox De regul, cimitirele sunt amplasate lng curtea bisericilor.
SPORT
In comuna Zemes sunt 2 sali de sport, 2 terenuri de fotbal si un stadion.
CONTEXTUL ECONOMIC
Componenta de baza a politicilor publice din ultimii ani, relansarea cresterii economice a devenit prioritate nationala, pornindu-se de la importanta sa atat pentru asigurarea conditiilor de realizare a criteriilor de aderare la Uniunea Europeana cat si pentru cresterea nivelului de trai Cu atat mai mult, propagarea si continuitatea la nivel teritorial a acestor politici, implicarea factorilor locali si a reprezentantilor societatii civile au devenit din ce in ce mai pregnante in procesul de elaborare si realizare a programelor de dezvoltare economico sociala, indiferent daca resursele financiare sunt asigurate de fonduri guvernamentale, de fonduri private interne sau prin cofinantari si imprumutri externe. Activitatea economic de tip industrial este bine reprezentat n cadrul comunei Zeme, dar se desfoar numai n localitatea Zeme; ramura industrial este reprezentat de extracia ieiului i deine o suprafa important n teritoriul localitii.Una din cele mai mari probleme cu care se confrunta agentii economici este lipsa de comunicare si informare . Agentii economici nu detin
Pagina 18 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

informatii despre oportunitatile de finantare, desi au fost organizate seminarii si mese rotunde pentru promovarea acestor oportunitati de finantare. In comuna nu este activa nici o firma de consultanta sau ONG.
Suprafaa teritoriului administrativ al comunei Zeme este de 10.714,00 ha. Comuna are 2 sate cu urmtoarele intravilane : Zeme 192,80 ha Boltu 64,23 ha Suprafaa total ocupat de intravilanele satelor este de 257,03 ha reprezentnd 2,40 % din total suprafa comun. Teritoriul administrativ al comunei Zeme cuprinde : Teren agricol 1236,67 ha din care : - arabil 6,37 ha - puni i fnee 1.210,03 ha - livezi ------ vii -----Teren neagricol 9.477,33 ha din care: - pduri 8.814,00 ha - ape 73,00 ha - drumuri 218,65 ha - curi construcii 282,42 ha Terenul arabil, nsumeaz suprafeele din jurul gospodriilor, fiind folosit pentru legumicultur. Punile i fneele favorizeaz n mod deosebit creterea animalelor, suprafaa de teren acoperit cu pduri este de 8.814,00 ha, ceea ce reprezint 82,27 % din suprafaa comunei. Masa lemnoas rezultat prin exploatare este folosit, fie intern pentru construcii, comer sau combustibil, fie pentru export.
SITUAII DE URGEN
In comuna Zemes s-a infiintat din anul 2007 Comitetul local pentru situatii de urgenta, al carui presedinte este primarul comunei care are in subordine Serviciul Voluntari pentru situatii de urgenta format dintr-un numar structurat pe patru echipe de interventie in functie de tipul de risc, avnd urmatoarele atributii: o desfasurarea de actiuni de informare si instruire privind cunoasterea regulilor si masurilor de aparare impotriva dezastrelor o verificarea modului de aplicare a normelor, dispozitiilor si masurilor care privesc apararea impotriva dezastrelor o verificarea modului de aplicare a normelor, dispozitiilor si masurilor care privesc apararea impotriva dezastrelor actiuni de interventie pentru inlaturarea efectelor dezastrelor o actiuni de interventie pentru inlaturarea efectelor dezastrelor, salvarea, acordarea primului ajutor si protectia persoanelor si a bunurilor afectate de dezastre o acordarea de ajutor, in conditiile legii, a persoanelor a caror viata este pusa in pericol, in caz de inundatii, alunecari de teren, accidente, explozii precum si in caz de dezastre.
Pagina 19 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Stabilitatea general a terenului din perimetrul comunei Zeme este n cea mai mare parte asigurat, nefcndu-se remarcate fenomene de instabilitate care s afecteze gospodrii sau alte obiective. Pericolul inundaiilor este exclus la nivelul teraselor superioare ale rului Tazlul Srat, uniti pe care sunt dispuse marea majoritate a construciilor gospodreti sau administrative. In caz de ploi abundente apar inundaii n albia minor a Tazlului Srat i a praielor. Zone expuse la alunecari de teren o Zemes, Curatura biserica 454 mc 95 mp ; o Zemes, Humarie o Zemes, parau Zemes o Bolatau, parau Manole ;
EFECTE INUNDATII 2005 BOLATAU

Inundatii datorate scurgerilor de torenti : o Zemes Parau Chira o Zemes parau Iepei o Zemes - parau Ros o Zemes parau Manole o Zemes pompieri Modarzau parau F.N. o Zemes parau Bozianu o Zemes torent foraj Zemes o Zemes parau Morii Inundatii datorate revarsarii unui curs de apa o Zemes si Bolatau raul Tazlaul Sarat o Zemes paraul Pietrosu Mare.
II . METODOLOGIE
La 1 ianuarie 2007, Romnia a devenit stat membru al Uniunii Europene, n urma unui lung proces de negociere pe toate capitolele impuse de legislatia european. Negocierile de aderare au stabilit conditiile in care acquis-ul comunitar este aplicat in Romnia, si maniera in care Romnia va participa la institutiile si bugetul Uniunii Europene. Unul din pasii prin care se transpune acquis-ul comunitar se refera la dezvoltarea regionala si locala, conditie necesara pentru cresterea economica armonioasa. Instrumentul prin care se definitiveaza clar obiectivele si directiile principale de actiune pe un orizont mediu de timp este "Strategia de dezvoltare durabila". Strategia este un proiect deschis, capabil s raspund rapid modificrilor mediului economic, constrngerilor externe si interne, conjucturilor existente si celor generate de noul statut al Romniei. Managementul procesului de elaborare a strategiei de dezvoltare durabil este in responsabilitatea comitetului local de coordonare. Acesta a fost ales de primar cu sprijinul consultantului, avnd in componenta reprezentanti de seama a comunitatii locale, care sunt interesati de dezvoltarea economica a comunei Zemes.
Pagina 20 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

BAZELE METODOLOGICE
In plan intern, planificarea strategica este un proces de reflectie si introspectie (metoda psihologica bazata pe observarea propriei constinte) care ne permite: sa anticipam schimbarile in mediul inconjurator. sa ne dam seama de amenintarile si oportunitatile existente sa dezvoltam strategii care sa foloseasca oportunitatile si sa evite amenintarile sa ne clarificam resursele pe care le putem utiliza, actiunile ce vor fi intreprinse si sa determinam impactul lor in organizatie sa alocam resurse proportional cu importanta prevazute in planul de actiune. Planificarea interna este un instrument de management care ne poate ajuta: sa definim orientarile si obiectivele strategice sa determinam prioritatile si cele mai potrivite actiuni pe care la vom face pe termen scurt si mediu. sa intreprindem masuri concrete de coordonare a activitatilor din cadrul organizatiei. sa alocam resurse proportional cu importanta activitatilor prevazute in planul de actiuni. Planificarea strategica este un mijloc de comunicare si motivare interna care ne permite: sa informam despre problemele cu care ne confruntam sa sustinem procesul de intelegere, asimilare si acceptare a orientarilor si obiectivelor strategice ale organizatiei sa stabilim calea optima de utilizare a resurselor umane
UTILIZAREA PLANIFICARII STRATEGICE IN PLAN INTERN:
Pagina 21 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Procesele de reflectie si introspectie Instrument de management Mijloc de comunicare PLANIFICARE STRATEGICA Utilizarea planificarii strategice in plan extern: Proces de interogare a mediului extern Instrument de dialog PLANIFICARE STRATEGICA In plan extern, planificarea strategica este : I. Un proces de interogare sistematica a mediului extern pentru: a intelege tendintele ce au impact a identifica factorii care conduc aceste tendinte a evolua modul in care aceste tendinte influenteaza dinamica oportunitatilor si amenintarilor II. Un instrument de dialog dintre diferiti factori de interes pentru: a-i informa asupra alegerilor strategice, proiecte si prioritati. a ajunge la un consens in problema perspectivelor de dezvoltare a stabili relatii de parteneriat in urma unor analize judicioase a competentelor si necesitatilor organizatiei noastre.
TREPTE IN PROCESUL DE PLANIFICARE STRATEGICA:
Pagina 22 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Pregatirea procesului de planificare strategica Viziunea comunitatii Definirea misiunii Alegerea valorilor Analiza mediului intern
Analiza mediului extern
Determinarea obiectivelor strategice Stabilirea planului de actiune
1. EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL SI A POTENTIALELOR LOCALE

Echipa de proiect a initiat evaluarea mediului economico-social si a potentialelor locale pentru a crea si implementa politici si programe, bazate pe oportunitati locale si adresate necesitatilor locale. S-a pornit de la intelegerea faptului ca fortele determinante ale dezvoltarii locale sunt baza economica si capacitatea de dezvoltare a acesteia, avnd in vedere si tendintele externe si evenimentele care pot avea impact asupra acestora.
1.A. DEFINIREA DOMENIILOR DE ANALIZA

Sarcina a fost dificila deoarece nu exista o definire a ceea ce constituie domeniile cele mai potrivite. S-a recurs la concentrarea analizei spre: analiza comunei Zemesin parte, analiza zonei in ansamblu si analiza sectoriala, implicnd parti ale economicului, socialului si urbanismului. Domeniile de analiza au fost grupate astfel: situatia economica, caracteristicile demografice,
Pagina 23 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

caracteristicile fortei de munca, pozitia geo-politica, infrastructura fizica si de comunicatii, mediul de afaceri, resursele educationale, sistemul social, urbanismul, patrimoniul, calitatea vietii si a mediului.
1.B. COLECTAREA DATELOR

Colectarea datelor, ca factor-cheie al realizarii profilului economico-social al zonei, a fost un proces dificil, avnd in vedere disponibilitatea si accesul la date statistice, relevante acestui scop. Obstacolele infruntate in procesul colectarii datelor nu au fost specifice doar muncii depuse pentru planificarea strategica a comunei Zemes, cu aceeasi situatie se confrunta, in general, toate tarile Europei centrale si de vest, datorita lipsei de standardizare a sistemelor de colectare si de prelucrare a datelor.
1.C. ANALIZA SWOT

Dupa colectarea si prelucrarea datelor, echipa de proiect a organizat derularea analizelor de potential al zonei, in vederea utilizarii acestora in cadrul analizei swot. Analiza swot este o metoda eficienta, utilizata in cazul planificarii strategice pentru identificarea potentialelor, a prioritatilor si pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare. SWOT semnifica puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari. de fapt, analiza swot trebuie sa dea raspunsul la intrebarea "unde suntem?", aceasta implicnd analiza mediului intern al zonei si a mediului extern general si specific. Punctele tari ale unei zone sunt acele valori sau acei factori care ii dau acesteia un avantaj competitiv si ii confera atractivitate. Puntele tari reprezinta fortele interne, adica forte distincte, cu caracteristici legate de localizarea zonei. Punctele slabe sunt acei factori sau acele tendinte care creaza obstacole in calea dezvoltarii economico-sociale. Punctele slabe pot lua forme sociale, fizice, financiare, reglementative, operationale sau altele . Acestea pot fi impartite in punctele slabe care pot fi corectate in termen scurt, intre 3-5 ani, si puntele slabe care necesita timp indelungat si sunt dificil de corectat. Raspunsul analitic la relevarea punctelor slabe a fost acela de a formula masuri concrete care sa inlature obstacolele si sa potenteze accentuat punctele tari. Punctele tari si punctele slabe au fost considerate factori interni ai zonei sau endogeni. Oportunitatile si amenintarile au fost considerate factori externi sau exogeni. Oportunitatile sunt acei factori externi care usureaza dezvoltarea avantajului competitiv (punct tare). Amenintarile sunt tendinte nefavorabile, dezvoltari externe de zona, care conduc la declinul avantajului competitiv al acesteia. Modificarea conditiei externe reprezinta o amenintare sau o oportunitate, in functie de conditiile locale ale zonei. Evaluarea mediului/contextului si a factorilor externi este una dintre caracteristicile distincte ale planificarii strategice, abordata in cadrul prezentei lucrari, referindu-se la comunitatea internationala, inclusiv cea europeana, la planul national si la cel regional/judetean.
2. ELABORAREA CONCEPTULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALA
Pagina 24 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

2.A. FORMULAREA MISIUNII, A DIRECTIILOR STRATEGICE SI A OBIECTIVELOR DE DEZVOLTARE

Bazata pe conturarea realista a profilului-analizei diagnostic a zonei Zemes, s-a construit sistemul ierarhic de obiective, prin a caror realizare va fi indeplinita misiunea strategiei de dezvoltare a zonei. Prin consens, s-a stabilit ca strategia elaborata sa se refere la o durata de 6 ani, raspunznd la intrebarea "unde vrem sa ajungem?". Urmatoarea etapa e asa numita etapa a contradictiilor in care s-au identificat obstacolele care stau in calea realizarii viziunilor . Directiile strategice ne permit identificarea solutiilor pentru depasirea obstacolelor identificate. Directiile strategice definite permit gruparea corespunzatoare a masurilor de dezvoltare identificate, care, prin implementare, vor duce la realizarea misiunii strategiei de dezvoltare a zonei. Sistemul de obiective construit permite, totodata, masurarea rezultatelor implementarii, datorita faptului ca masurile, obiectivele si subobiectivele componente sunt cuantificabile prin indicatori. In acest context, s-a avut in vedere si faptul ca unul din scopurile principale ale conceptului de dezvoltare strategica este si acela de a reprezenta un instrument de promovare economica a zonei. Notiunea promovarii economice permite o serie de definitii. Aceasta implica un spectru larg de masuri, care vizeaza imbunatatirea dezvoltarii economice a localitatii si implicit, cresterea atractivitatii acesteia.
2.B. FORMULAREA ALTERNATIVELOR STRATEGICE SI A STRATEGIEI FINALE

In vederea alegerii alternativei strategice optime, specialistii parteneriatului local au analizat patru categorii de actiune strategica, dupa cum urmeaza: strategii de tip so, care utilizeaza toate avantajele zonei, pentru a profita la maxim de oportunitatile mediilor exterioare; strategii de tip wo, care depasesc slabiciunile (dezavantajele) zonei, pentru a utiliza la maxim oportunitatile mediilor exterioare; strategii de tip st, care utilizeaza toate avantajele zonei pentru a evita/minimiza amenintarile (pericolele) mediilor exterioare; strategii de tip wt, care minimizeaza slabiciunile (dezavantajele) zonei si evita/minimizeaza amenintarile (pericolele) mediilor exterioare. Analizele comparative au condus la decizia elaborarii strategiei de dezvoltare a comunei Zemes, ca strategie de tip so, care sa raspunda, la cel mai inalt nivel posibil, criteriilor de performanta, sinergie-complementaritate, eficienta, fezabilitate si impact. Strategia elaborata raspunde la intrebarea "cum ajungem acolo?".
3. IMPLEMENTAREA SI EVALUAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE
Pagina 25 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Pentru a asigura implementarea masurilor de dezvoltare cuprinse in alternativa de dezvoltare strategica definitivata, a fost necesara att conturarea unei unitati de management al implementarii, ct si definirea procedurilor si etapelor de urmat. In acest scop, am elaborat principiile de functionare si modul de organizare a unei viitoare unitati de management al implementarii, instrument indispensabil implementarii strategiei de dezvoltare, respectiv a asigurarii continuitatii planificarii strategice a comunei Zemes. Datorita faptului ca cea mai mare parte din resursele umane si financiare necesare implementarii strategiei de dezvoltare durabila provine de la nivelul administratiei locale, documentul de planificare strategica va fi supus spre aprobare Consiliului Local in mod oficial. In acest fel, angajamentul implementarii strategiei devine public, precum si una din prioritatile administratiei in exercitiile financiare urmatoare. Prin mecanismele specifice de cooperare si conlucrare parteneriala, viitoarea organizatie va asigura: elaborarea si aplicarea planurilor de actiune, implementarea graduala a masurilor de dezvoltare, monitorizarea procesului si evaluarea periodica a rezultatelor/obiectivelor, asigurnd, astfel, posibilitatea adaptarii sau reorientarii strategiei in timp, pe parcursul implementarii. S-a conceput, totodata si un model prin care se vor putea atrage resursele financiare cerute de implementare. Conditii pentru implementarea cu succes a planului strategic: Transformarea planului strategic in planuri operationale anuale, care sunt revazute si modificate cu regularitate (ex. o data la 6 luni). Acordarea unei atentii deosebite participarii la procesul de planificare strategica a fiecarui membru; comunicarea eficienta trebuie sa se realizeze cu fiecare membru al organizatiei. Efectuarea unei liste de responsabilitati pentru fiecare persoana (planificari lunare si strategii de motivare). Trebuie sa existe o persoana responsabila pentru implementarea planului strategic, care va supraveghea procesul de implementare si va raporta Consiliului de Conducere despre schimbarile intervenite.
EVALUAREA
de lunga durata, de obicei, ele pot fi masurate doar dupa finisarea proiectului. Nivelul in cauza reflecta schimbarile pe care proiectul le-a efectuat in societate.
Impact acest nivel corespunde scopurilor care trebuie sa fie atinse. Impactul prezinta efectele
Rezultate in timp acest nivel corespunde obiectivelor proiectului; arata rezultatele de durata medie, de obicei, acestea sunt vazute in timpul desfasurarii proiectului. Sunt rezultatele finale, doar nu neaparat trebuie sa aduca impactul. Rezultatele imediate acest nivel reiese nemijlocit din activitatile preconizate in proiect. Ele prezinta rezultatele imediate, concrete si masurabile.
III. ANALIZA SWOT
Pagina 26 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Analiza SWOT (sau TOWS) reprezint o metod de audit a comunitii, fiind considerat prima etap a planificrii strategice. Metoda ne ajut s ne concentrm asupra aspectelor relevante; odat identificate, acestea se transform n obiective. Desi originile analizei SWOT sunt destul de neclare, Ken Andrews este privit, n general ca fiind pionierul analizei SWOT. In 1971 el a fost unul dintre primii teoreticieni de strategii care a articulat conceptul de concordanta strategica intre resursele i potentialul comunitatii i mediu extern. El a argumentat ca aceasta metodologie este o abordare sanatoasa pentru a determina o strategie-nisa, modul cel mai bun pentru o comunitate de a-i folosi punctele sale forte pentru a exploata oportunitatile, dar i cea mai eficienta pentru a-i apara de diverse amenintari externe propriile puncte slabe dar i forte. Analiza SWOT a zonei (puncte tari, puncte slabe, oportunitati i amenintari) reflecta capacitatea mediului intern de a rspunde factorilor de macromediu n sensul fructificarii oportunitatilor i diminuarii amenintarilor. Analiza SWOT a zonei (puncte tari, puncte slabe, oportunitati i amenintari) reflecta capacitatea mediului intern de a rspunde factorilor de macromediu n sensul fructificarii oportunitatilor i diminuarii amenintarilor. Acest instrument face posibil analizarea rapid a punctelor strategice cheie, precum i identificarea alternativelor strategice. Astzi, analiza SWOT este aplicat n cadrul analizei teritoriului i este utilizat ca instrument pentru facilitarea planificrii n cadrul administraiilor publice. nainte de a ncepe o analiz SWOT este absolut necesar prezentarea unei descrieri a cadrului general al situaiei existente pentru ca n cadrul discuiilor toi participanii s aib o baz comun. Aceast etap preliminar reprezint un element fundamental din moment ce, de cele mai multe ori, persoanele active de la nivelul comunitii dispun de o informare asimetric i au viziuni diferite asupra temelor de dezvoltare. Tehnica SWOT de discuie/analiz i cercetare se bazeaz pe metoda brainstorming-ului, care s-ar traduce printr-o discuie ntre persoanele implicate n activitatea de elaborare a strategiei. Analiza SWOT se bazeaz pe urmtoarele elemente: puncte tari, puncte slabe, oportuniti i ameninri. Ce nseamn un punct tare pentru o comunitate? Aceasta este o ntrebare fundamentala la care trebuie s se rspund. Dintr-o analiz a indicatorilor comunitii pot rezulta o ntreag gam de puncte tari. Acestea pot fi puncte tari-grele (hard) i puncte tari-uoare (soft). Dac, n mod normal, primele se identific destul de repede, celelalte se contureaz prin discuii ulteriore sau din activiti de cercetare. Al doilea parametru l reprezint punctele slabe. Aflate la polul opus fa de punctele tari, acestea reprezint slbiciunile cadrului local. i n cazul analizei punctelor slabe este posibil s facem distincia ntre puncte slabe-grele i puncte slabe-uoare. Al treilea parametru se refer la zona oportunitilor. Acestea pot fi studiate i discutate doar dac o alegere preliminar a fost proiectat. In acest stadiu, se impune o nou descriere, mult mai clar persoanelor implicate. Ar putea exista probleme n cadrul analizei dac punctele tari i oportunitile se suprapun. Exist o diferen clar ntre aceti doi parametri. O regul simpl, dar folositoare pentru o analiz SWOT corect, este aceea de a verifica dac exist o distincie clar ntre punctele tari i oportuniti. Ameninrile includ implicaiile negative ale msurilor adoptate. Analiza oportunitilor i a ameninrilor implic un melanj al efectelor interne i externe ale politicii. Efectele externe pot genera ntr-un fel ameninri. n analiza SWOT nu exista o corespondenta exclusiva intre puncte tari i oportuniti, pe de o parte, i puncte slabe i ameninri pe de alta parte. Uneori, unele elemente de fora pot conduce la ameninari ntr-un scenariu dup politic. Punctele tari i punctele slabe sunt concepte statice,
Pagina 27 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

bazate pe parametrii descriptivi ai unei zone, ntr-o perioad determinat de timp = CEEA CE EXIST=. Oportunitile i ameninrile au n vedere viitorul, i se refer la alegerile pe care le au de fcut persoanele implicate n procesul de planificare = CEEA CE VA FI=. Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela c, indiferent de aciunile stabilite, procesul decizional ar trebui s includ urmtoarele elemente: construiete pe Punctele Tari, elimin Punctele Slabe, exploateaz Oportunitile,
ndeprteaz Ameninrile.
ANALIZA SWOT GENERAL
Pagina 28 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

FACTORI INTERNI - PUNCTE TARI Mediu rural national

- disponibilitatea de munca n zonele rurale, inclusiv forta de munca tnr dispus spre diversificare i inovare - costuri ale fortei de munca relativ scazute n comparatia cu media Uniunii Europene - suprafata agricola utilizabila extinsa - combinarea agriculturii intensive cu cea extensiva - dinamici pozitive n domeniul industriei agroalimentare - resurse forestiere valoroase - existenta practicilor agricole traditional extensive - nivel ridicat de biodiversitate i existenta Retelei Nationale de Arii Protejate ca sistem functional - nivel scazut al utilizarii substantelor chimice n agricultura - resurse naturale i produse locale - zone rurale protejate - patrimoniu rural bogat (traditii, arhitectura traditionala)
Regiunea de Dezvoltare Nord Est

- existenta drumului european E 85 ce strabate regiunea pe directia nord-sud, a coridorului paneuropean IX i a celor 3 aeroporturi internationale Bacu, Iasi i Suceava - existenta a trei centre universitare, care au n preocuparile lor de baza i cercetare stiintifica, inventica, inovare tehnologica, informatizarea i promovarea societatii informationale - existenta unei infrastructuri pe baza de cercetare, dezvoltare i inovare - existenta centrelor culturale, mnstirilor, monumentelor istorice de importanta nationala i internationala (patrimoniu UNESCO) - oferta turistica diversificata - infrastructura de telecomunicatii bine dezvoltata i cu un grad ridicat de acoperire - cifra de afaceri n domeniul hotelier i al restaurantelor este
Judetul Bacu
- existenta drumului european E 85 care strabate judetul Bacu i regiunea Moldova - amplasarea judetului n centrul regiunii Moldova - existenta Aeroportului International Bacu, care s-a dezvoltat i n ceea ce priveste cursele internationale directe cu: Germania, Italia, Austria, Spania - judetul cu venitul mediu brut cel mai ridicat din regiunea Moldova - functionarea n cel mai scurt timp a zonei Metropolitane, care va include municipiul Bacu i 21 comune - existenta a 2 centre universitare care au n preocuparile de baza i cercetarea stiintifica, inventica, inovarea tehnologica, informatizare - existenta centrelor culturale, mnstirilor, monumentelor istorice de importanta i
Comuna Zemes
- limitrofa municipiului Moinesti - existenta monumentelor istorice inscrise n patrimoniu national - nivel scazut al utilizarii substantelor chimice n agricultura - vointa politica, profesionismul i capacitatea organizatorica a conducerii primariei - numarul mare de tineri din total populatie
Pagina 29 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

- zone extinse curate i nepoluate ce prezinta o calitate ridicata a aerului i a apei - structuri comunitare existente (asociatii, ONG-uri) ce conduc proiectele de dezvoltare locala
asigurata numai de IMM-uri i de microinterprinderi
internationala - existenta proiectului de realizare a coridorului pan european IX n regiune; - infrastructura de telecomunicatii bine dezvoltata i cu un grad ridicat de acoperire - infrastructura financiara buna - utilizarea la scara redusa a ingrasamintelor chimice i a pesticidelor
FACTORI INTERNI - PUNCTE SLABE Mediu rural national

- baza educationala i de aptitudini scazuta a comunitii rurale - lipsa aptitudinilor tehnice, profesionale i de management adecvate - somaj ascuns - competivitate scazuta (productie, productivitate scazuta) - dependenta de import - existenta defrisarilor ilegale - nivel scazut al venitului pentru muncitorii agricoli - grad ridicat al necomformitatii unitatilor agricole cu standardele de securitate alimentar - calitate scazut a materiilor prime locale disponibile - structura inadecvata a lantului de aprovizionare
Judetul Bacu
- numrul redus de IMM-uri la mia de locuitori comparativ cu nivelul national - 51% din populatia ocupata n agricultura realizeaza numai 21% din PIB judet - nivelul scazut al infrastructurii rutiere modernizate 70% din infrastructura rutiera a regiunii este sub standardele minime acceptabile - reteaua de apa potabila, canalizare i gaz metan este insuficient dezvoltata (cantitativ i calitativ) n raport cu suprafata i populatia judetului - indice redus de utilizare a capacitatii de cazare n functiune (existent) i a duratei medii de sedere n raport cu potentialul turistic existent - grad scazut de ocupare n
Comuna Zemes
- zona monoindustriala - lipsa de parteneriate eficiente - lipsa investitiilor n vederea diversificarii economiei rurale - infrastructura de utiliti i mediu slab dezvoltat (canalizare, epurare, gaze, managementul deeurilor, comunicaii) - infrastructura de afaceri n stadiu incipient de dezvoltare (inclusiv pentru agricultur) - probleme serioase cu srcia din mediul rural, servicii sociale precare - dezvoltarea limitata a sectorului industrial - resurse insuficiente de finantare de la bugetul local - baza sportiva neamenajata la standarde - existenta somajului
Pagina 30 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

- aproximativ 55% din SAU este considerata zona defavorizata agricol - tendinta cresctoare a utilizarii ingrasamintelor chimice - lipsa infrastructurii de alimentare cu apa i canalizare n multe localitati - suprafete largi afectate de fenomene climatice nefavorabile agriculturii i de procese de degradare a solului - lipsa cadastrului forestier - dimensiune fizica mica a proprietatii - manifestare accentuata a schimbarilor climatice n zonele cu suprafete de pdure redusa - dependenta de agricultura de subzistenta - cultura antreprenoriala slab dezvoltata - educatie profesionala i dotare a infrastructurii educationale slab dezvoltata - lipsa resurselor financiare pentru investitii i cofinantarea proiectelor - lipsa colaborarii intre actorii publici i privati
servicii - ponderea ridicata a populatiei concentrata n mediul rural (60%) - grad scazut de atractivitate a majoritatii oraselor, n principal datorat inexistentei facilitatilor care ar trebui acordate investitorilor - infrastructura n educatie i n sanatate insuficient modernizata - poluarea atmosferica constanta n jurul centrelor industriale, cu depasiri ale valorilor maxime admise - dotarea necorespunzatoare cu tehnica performanta de monitorizare a calitatii aerului - colectarea neselectiva a deseurilor i lipsa sistemelor de colectare a acestora n zonele rurale - capacitatea insuficienta de tratare a apelor reziduale n statiile de epurare i a depozitelor pentru deseuri i gunoaie - absenta sistemelor de incinerare a deseurilor toxice
- dimensiune fizica mica a proprietatii - spirit antreprenorial scazut - manifestare accentuata a schimbarilor climatice - existenta invatamintului simultan la scolile Stefan cel Mare , Ion Creanga si MIhai Eminescu - educatie profesionala i dotare a infrastructurii educationale slab dezvoltata - lipsa resurselor financiare pentru investitii i cofinantarea proiectelor - lipsa structurilor asociative
Pagina 31 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

FACTORI EXTERNI - OPORTUNITATI Mediu rural national

- cresterea populatiei n vrsta cu activitati neproductive - utilizarea Fondului Social European pentru pregatirea profesionla initiala n agricultura - utilizarea surplusului de munca din cadrul fermei n industria locala - interes pentru produsele naturale i traditionale n UE - normele UE de incurajare a grupurilor de producatori, cooperare public privat - potential pentru intarirea fermelor familiale - disponibilitatea finantarilor nationale i europene n vederea dezvoltarii noilor suprafete forestiere i imbunatatirea celor existente - potential pentru infrastructura forestiera - comercializare ridicata a alimentelor de productie interna i nivel ridicat de consum al alimentelor - comercializarea interna i externa a produselor nelemnoase i lemnoase - mentinerea unor suprafete agricole largi gospodarite extensiv - mentinerea unei bune calitati a apelor prin investitii n ferme, sustinerea practicilor extensive i prin investitii n infrastructura edilitara de apa

- posibilitatea dezvoltarii schimbarilor comerciale datorita amplasarii regiunii pe granita de est a Uniunii Europene - reducerea prognozata a ratei inflatiei i scaderea implicita a costului creditului - incurajarea unor noi forme de turism i valorificarea mostenirii istorice, culturale, spirituale i de traditie - posibilitatea dezvoltarii mediului de afaceri ca rezultat al constructiei parcurilor industriale, stiintifice i a incubatoarelor de afaceri - posibilitatea atragerii turistilor i investitorilor straini prin imbunatatirea imaginilor oraselor regiunii - existenta materiilor prime: materiale de constructii i a lemnului capabile sa atraga investitorii straini - posibilitatea ca prin modernizarea aeroporturilor din regiune, acestea sa sustina mediul de regional, - posibilitatea ca infrastructura de servicii sociale, existenta prin modernizari i reabilitari, sa serveasca ca spatii pentru dezvoltare
Comuna Zemes
- zootehnia ar putea deveni una din ramurile economice importante - posibilitatea identificarii de surse de finantare pentru proiecte viabile ale comunitatii - UE aloc fonduri substaniale pentru protecia mediului i resurse umane - potenial crescut pentru zootehnie - potential pentru ntrirea fermelor familiale - disponibilitatea forei de munc pentru recalificare i dezvoltarea abilitailor - cresterea performantei institutionale a administratiei publice prin implementarea coerenta i generalizata de sisteme informatice integrate, n contextul realizarii la nivel de judet unei retele intranet - evitarea cresterii numarului de someri prin adoptarea liniilor directoare ale Uniunii Europene privind ocuparea fortei de munca, cresterea mobilitatii, flexibilitatii i adaptabilitatii fortei de munca, garantarea sanselor egale, dezvoltarea spiritului intreprinzator al angajatorilor i al persoanelor aflate n cautarea unui loc de munca - sprijin din partea autoritatilor judetene (Consiliul judetean, Institutia Prefectului, etc) retrocedarea terenurilor agricole i forestiere catre
Pagina 32 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

- sprijin din agricultura i silvicultura n lupta impotriva schimbarilor climatice (energie regenerabila provenita din biomasa i reziduuri, practici agricole extensive, impdurire) - dezvoltarea producerii de produse ecologice prin mentinerea practicilor agricole extensive - agroturism - valorificarea sprijinului financiar al UE n vederea imbunatatirii capacitatii adminstrative i de implementare a strategiilor locale
fostii proprietari - legislatia de stimulare a asocierii intre fermieri pentru cresterea profitabilitatii n agricultura - posibilitatea valorificarii mostenirii istorice, culturale i de traditie
Pagina 33 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

FACTORI EXTERNI - AMENINRI Mediu rural national

- migrarea fortei de munca rurala n centrele urbane - lipsa interesului proprietarilor de pmnt de a accepta restructurarea fermelor de dimensiuni mici - reducerile SAPS i CNDP ca rezultat a aplicarii ecoconditionalitatii - insuficienta fortei de munca calificate - nivel scazut al informatiei privind fondurile structurale - competitie mondiala - disponibilitate inadecvata a capitalului pentru sectorul investitiilor - constientizare ineficienta a standardelor UE - cresterea importurilor - dezvoltarea spatiului rural fara a lua n considerare posibilele efecte negative asupra mediului i a biodiversitatii - presiune n crestere asupra resurselor naturale (biodiversitate, apa, sol) datorita dezvoltarii economice

- lipsa de coeziune a masurilor de dezvoltare economica i sociala pe fondul accentuarii lipsei de incredere a populatiei n redresarea economica a tarii - slaba competivitate a firmelor de profil din regiune cu cele din statele membre UE - continuarea exodului "materiei cenusii" catre alte regiuni i n strainatate - cresterea n continuare a gradului de saracie a populatiei n regiune - existenta unor zone predispuse la dezastre naturale (alunecari de teren i inundatii)
Comuna Zemes
- migratia fortei de munca calificate spre alte tari membre ale Uniunii Europene - persistenta (cel putin n perceptia cetatenilor) a unui decalaj educational intre mediul urban i cel rural cu efecte negative asupra cifrei de scolarizare - migratia elevilor din clasele I-VIII catre scolile din municipiul Moinesti - practicarea agriculturii de subzistenta ca urmare a rezistentei populatiei la schimbare
Pagina 34 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

ANALIZA SWOT PE DOMENII INFRASTRUCTURA PUNCTE TARI

existenta retelei de alimentare cu apa pe o lungime de 17,5 km existenta relei de canalizare pe o lungime de 2,5 km 2000 utilizatori de gaze naturale in retea centralizata
PUNCTE SLABE
- resurse financiare insuficiente de la bugetul local - lipsa baza sportiva amenajata la standarde europene
AMENINTARI
- riscuri naturale - interes redus al investitorilor pentru demararea de afaceri n comuna, datorita infrastructurii fizice i sociale neadecvate
OPORTUNITATI
- programe de finantare europeana n domeniul infrastructurii - surse de finantare guvernamentale
ECONOMIE, TURISM, CULTUR, SPORT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- deschiderea autoritatilor locale pentru - resurse financiare la nivel local insuficiente sprijinirea investitorilor pentru sprijinirea i promovarea unor investitii - potential turistic i agro-turistic deosebit - - infrastructura necorespunztoare, monumente istorice, manastire - stare improprie a unora din drumurile comunale - numar mare de tineri si de interes local - functia predominanta economic este activitatea agricol - parcelarea terenurilor-productivitate scazut (suprafete agricole nu pot fi eficient lucrate mecanizat) - scaderea productiilor medii la aproape toate culturile - lipsa cunotinelor,a tehnologiilor moderne i folosirea unor tehnologii i proceduri nvechite - existenta unui teren de fotbal nedotat
AMENINTARI
OPORTUNITATI
Pagina 35 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

- migratia tinerilor - pierderea metesugurilor i ocupatiilor traditionale - reducerea ponderii populatiei active - lipsa de receptivitate i flexibilitate a populatiei locale la cerintele pietei care determina decalaje economice mari, greu de recuperat - cresterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pietei muncii, economiei locale i asistentei sociale n perspectiva
reconversia unor capaciti, n special agricole, spre arii de productivitate adaptate conditiilor locale - disponibilitatea autorittilor locale de a ncheia relatii de parteneriat cu investitori locali sau straini
MEDIUL NCONJURTOR PUNCTE TARI

- eforturi ale autoritatilor locale de aplicare riguroasa a legislatiei privind protectia mediului -
PUNCTE SLABE
lipsa rampa ecologica lipsa spatiilor verzi amenajte depozitarea necontrolata a deseurilor alunecari de teren datoriita taierilor necontrolate de padure - poluarea apelor curgatoare cu petrol
AMENINTARI
- prezenta mentalitatii de indiferenta fata de protectia mediului (mai ales la nivelul populatiei adulte) - insuficienta antrenare a copiilor i a elevilor n actiuni practice de protectie a mediului
OPORTUNITATI
- utilizarea programelor UE destinate reabilitarii conditiilor de mediu din mediu rural - extinderea colaborarii i implicarea organizatiilor neguvernamentale i a scolilor n programe comune de educatie ecologica
EDUCAIE
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
- lipsa oportunitatilor de ocupare a fortei de munca - lipsa posibilitatilor de petrecere a timpului liber, a activitatilor recreative i culturale - resurse insuficiente de sustinere
- cadre didactice pregatite i calificate n scoli
AMENINTARI
- migratia populatiei tinere - programe educational
OPORTUNITATI
de finantare n domeniul
Pagina 36 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

AUTORITATEA PUBLIC PUNCTE TARI

- este perceputa o imbunatatire a comunicarii cetatenilor cu autoritatea locala - acces la mijloace de informare: presa, telefon, internet - transparenta
PUNCTE SLABE
- mediatizare slaba a actiunilor intreprinse - promovare slaba a potentialului turistic - mobilizare insuficienta a cetatenilor n problemele comunitatii - insuficienta exploatare a potentialului cultural - dotari insuficiente i servicii insuficient dezvoltate - caracterul rural al comunitii - lipsa informatiilor n ceea ce priveste oportunitatile de accesare a unor fonduri - spatiu inadecavt pentru sediu primarie
AMENINTARI
- luptele politice - autonomia locala -
OPORTUNITATI
programe de instruire privind angajatii administratiei publice locale - existena unor programe naionale i internaionale pentru dezvoltarea capacitii administraiei publice locale i a serviciilor publice - deschiderea spre modernizare a administraiei publice locale
Pagina 37 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

IV. SCOPUL I OBIECTIVELE STRATEGIEI VIZIUNEA

"Dezvoltarea durabil i echilibrat a zonei, implicit a comunei, prin crearea i susinerea unui mediu economico-social competitiv, stabil, sntos i diversificat, care s asigure creterea economic continu i creterea calitii vieii cetenilor. Dezvoltarea economic local un viitor pentru comunitate! Important nu este de a prevedea viitorul, ci de a-l face posibil! n urma efecturii unor analize interne i externe, au fost identificate punctele tari i punctele slabe ale comunitii, ncheindu-se astfel etapa de identificare a problemelor. Din ntrebarea pusa la "focus-grup, "Ce vedem realizat n comuna Zemes n anul 2018?", care au avut drept obiectiv identificarea realizrilor comunitii n anul 2018, au reiesit urmtoarele:
CULTE
o o
CULTURA
o
Reconstructia Manastirii Inaltarea Domnului Darea n folosin a Bisericii Sf. Mare Mucenic Ioan de la Suceava Transformarea Clubului Zemes in centru de recreere
ALTERNATIVE ECONOMICE DEZVOLTATE

o o Infiinarea unui punct de informare cu privire la accesarea de fonduri nerambursabile Acordarea de catre Consiliu local Zemes de facilitati investitorilor
EDUCAIE
o o Dotarea tuturor colilor i grdinitelor cu materiale didactice Microbuz pentru coala Zeme
SNTATE/SERVICII SOCIALE
o o o Infiintarea unui centru de ngrijire pentru btrni Transformarea Dispensarului pentru persoane abuzate i cantin social Transformarea fostului sediu PETROM n 37 de garsoniere locuibile
MEDIU
o o o o Regularizarea i consolidarea albiei Tazlului Srat, n toate zonele cu pericol de producer a rupturilor n caz de inundaii Refacerea proiectului la digul din punctual Vsi i amenajarea cursului prului din zona Bisericii Boltu Consolidarea zonelor cu alunecri de teren precum i a celor cu pericol de alunecare, consolidare zid n zona alunecrii de teren Humrie Colectarea selectiv a deeurilor
Pagina 38 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

ENERGIE
o Modernizarea i extinderea iluminatului stradal , pe ct posibil introducerea iluminatului stradal cu energie neconventionala
SPORT
o o o Modernizarea celor 2 Sali de sport Modernizarea terenurilor de sport Modernizarea stadionului Dotarea primariei cu aparatura IT performanta Constructie sediu primarie Modernizare centru civic al comunei Zemes Centrul de informare al cetateanului
ADMINISTRAIA PUBLIC
o o o o
INFRASTRUCTURA
o o o o o o o Continuarea lucrrilor la D.C. 180 A prin turnarea celui de al doilea strat de asfalt Reabilitarea a 10 km de drum n satul Boltu Reabilitarea i extindere reea de ap potabil i canalizare Reabilitare izvor Canu i consolidare pru Canu Amenajarea praielor i torenilor de pe teritoriul comunei Continuarea reabilitrii termice a blocurilor de locuine Amenajarea i/sau reabilitarea drumurilor comunale secundare, inclusive obligarea PETROM s asfalteze drumurile folosite de aceasta i care sunt i drumuri de acces pentru locuitorii comunei Amenajarea drumului comunal pe ambele sensuri: o Trotuare o Bordure cu intrri de acces la fiecare cas i acces pentru persoane cu handicap o Spaii verzi o anuri pentru scurgerea apei
IDENTIFICAREA OBSTACOLELOR CARE POT MPIEDICA REALIZAREA VIZIUNILOR COMUNITII ZEMES PN N ANUL 2018
n urma analizarii viziunilor comunitatii din Zemes am identificat urmtoarele obstacole:
IMPLICARE INSUFICIENT A CETENILOR N DEZVOLTAREA LOCAL

o o o o Prioritile nu sunt identificate prin participarea cetatenilor Lipsa comunicarii i implicarii cetatenilor n elaborarea programelor de dezvoltare Colaborarea defectuoasa a cetatenilor cu factorii de decizie Nepsarea i reticenta la activitati participative
Pagina 39 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

PARTENERIATE NEDEZVOLTATE LA NIVEL COMUNITAR

o o Colaborarea insuficient ntre factorii de decizie n dezvoltarea comunitii Divizarea colectivitatii locale datorit intereselor diferite Neidentificarea corecta a oportunitatilor i posibilitatilor de dezvoltare locala i zonala Strategie de prioritizare a investitiilor de infrastructura nedezvoltata Plan zonal de combatere a efectelor inundatiilor- nentocmit Strategia administraiei de atragere a investitorilor - precar Faciliti locale nestabilite Capaciti insuficiente n atragerea de investitori strini Surse financiare neidentificate pentru proiectele comunitii Surse financiare insuficiente la nivelul comunitii Lipsa specialistilor n domenii prioritare Migratia satenilor catre alte tari ale Uniunii Europene Absenta masurilor de reconversie profesionala Spirit antreprenorial scazut Resurse locale nevalorificate animale i vegetale Cabinetele medicale nu sunt dotate corespunzator Scoli nereabilitate Scoli fr dotri
STRATEGIE DURABIL DE DEZVOLTARE INCOMPLET A ZONEI

o o o
MSURI NEIDENTIFICATE PENTRU ATRAGERE DE INVESTITORI

o o o
SURSE FINANCIARE INSUFICIENTE LA NIVEL LOCAL

o o
LOCURI DE MUNC INSUFICIENTE

o o o o o
DOTARI INSUFICIENTE PENTRU SNTATE I EDUCAIE

o o o
Cele mai critice problematici cu care se confrunta comunitatea sunt: o Mediu economic i agroturistic care s asigure un ritm de crestere sustinut i locuri de munca permanente o Infrastructura, accesul populatiei la servicii de utilitate publica o Conservarea i protectia mediului inconjurator o Coeziunea i incluziunea sociala o Ritm lent de aplicare a reformei n administratia publica n fapt, identificarea problemelor critice necesita identificarea i selectia directiei strategice pentru comunitate care s raspunda dezvoltarii durabile, astfel: Cele mai critice problematici cu care se confrunta comunitatea sunt: Mediu economic si agroturistic care sa asigure un ritm de crestere sustinut si locuri de munca permanente Infrastructura, accesul populatiei la servicii de utilitate publica Conservarea si protectia mediului inconjurator Coeziunea si incluziunea sociala Ritm lent de aplicare a reformei in administratia publica
Pagina 40 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

In fapt, identificarea problemelor critice necesita identificarea si selectia directiei strategice pentru comunitate care sa raspunda dezvoltarii durabile, astfel:
DIRECTIA STRATEGICA 1 - DEZVOLTAREA UNUI MEDIU ECONOMIC SI AGROTURISTIC CARE SA ASIGURE

UN RITM DE CRESTERE SUSTINUT SI LOCURI DE MUNCA PERMANENTE
DIRECTIA STRATEGICA 2 - REABILITAREA INFRASTRUCTURII DIRECTIA STRATEGICA 3 - CONSERVAREA SI PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR DIRECTIA STRATEGICA 4 - RELANSAREA COEZIUNII SI INCLUZIUNEA SOCIALA DIRECTIA STRATEGICA 5 - DEZVOLTAREA CAPACITATII ADMINISTRATIVE DIRECTIA STRATEGICA 1- DEZVOLTAREA UNUI MEDIU ECONOMIC CARE SA ASIGURE CRESTEREA SUSTINUTA A ECONOMIEI LOCALE
Economia de piata functionala nu poate fi dezvoltata decat prin mediul de afaceri.Pentru a avea o economie functionala,comuna Zemes trebuie sa se bazeze pe experienta si capacitatea celor din mediul de afaceri.Rolul social al mediului de afaceri a devenit extrem de important pentru comunitate. Mediul de afaceri al comunei asigura locuri de munca si ar putea fi implicat in actiuni de sponsorizare,subventionare a activitatilor culturale,sportive,de formare profesionala etc. Problematica mediului de afaceri Mediul de afaceri se confrunta cu : nivelul foarte ridicat al tarifelor la prestarile de servicii industriale de retea (retea electrica,gaze,energie termica,combustibil,energie termica,carburanti) interventia statului in economie devine imposibila rata de inflatie cu evolutie schimbatoare,greu previzibila norme din diverse sectoare,care se modifica des,reglementari UE din unele domenii care devin obstacole pentru mediul de afaceri datorita subcapitalizarii sau lipsei de experienta persistenta la cote inalte a economiei subterane si a concurentei neloiale Economia locala, bazata in majoritate pe activitatea de prelucrare primara a lemnului si comert, trebuie sa fie incurajata in directii ale caror efect sinergic, aduc bunastare in principal rezidentilor. Chestionarea agentilor economici din comuna Zemes a relevat cele mai importante directii de actiune prin intermediul unui astfel de document strategic. Relansarea economica si accelerarea dezvoltarii durabile reprezinta obiectivul esential pentru asigurarea depasirii conditiei actuale. Aceasta vizeaza crearea infrastructurilor necesare pentru favorizarea mediului de afaceri, precum si sprijinirea dezvoltarii IMM-urilor, dezvoltarea accentuata a spiritului antreprenorial. De o importanta strategica este prezervarea si dezvoltarea selectiva a potentialului industrial existent pentru promovarea amplasarii in zona a ramurilor cu productivitate ridicata. Una din prioritatile Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2007-2013 este dezvoltarea unui sector agricol competitiv bazat pe cunoastere si pe initiativa privata, capabil sa se adapteze schimbarilor pe termen lung, care ia in considerare regulile comunitare si consolideaza sectorul de procesare. Axa prioritara 1 "Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier" are urmatoarele obiective specifice: dezvoltarea durabila a unui sector agro-alimentar competitiv prin modernizarea si imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si dezvoltarea resurselor
Pagina 41 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

umane prin imbunatatirea instruirii profesionale a producatorilor agricoli si a infrastructurii relationata cu dezvoltarea si adaptarea agriculturii att in vederea cresterii valorii adaugate a materiilor prime de natura agricola, ct si a imbunatatirii filierelor agro-alimentare locale in spatiul rural cu un impact pozitiv asupra veniturilor persoanelor care activeaza in acest sector, astfel inct la sfrsitul perioadei de programare fermierii sprijiniti sa fie capabili sa-si managerieze exploatatiile in conditiile economiei de piata Obiectivele axei 3 din PNADR "Imbunatatirea calitatii vietii in spatiul rural si incurajarea diversificarii economiei rurale" vor urmari imbunatatirea standardului de viata prin cresterea spiritului antreprenorial al populatiei rurale, accesul la serviciile de baza precum si valorificarea resurselor locale traditionale. Una din prioritatile nationale de dezvoltare, conform Planului national de Dezvoltare (PND) 2007-2013, este "cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere " care se va realiza prin: imbunatatirea accesului pe piata al interprinderilor in special al celor mici si mijlocii, prin promovarea cercetarii si inovarii si accelerarea societatii informatice si prin imbunatirea eficientei energetice. Axa prioritara 4 "Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local" din cadrul programului operational Regional (POR) are urmatoarele domenii majore de interventie: dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor de importanta regionala si locala prin care activitatile POR vor sprijini autoritatile locale si agentii economici pentru a crea si dezvolta propriile structuri de sprijinire a afacerilor, avnd ca scop atragerea IMM-urilor sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor, avnd ca rezultat crearea de noi locuri de munca, pentru ca acestea dispun de flexibilitatea necesara adaptarii la cerintele unei economii de piata dinamice. Obiectivul General al Programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS-CCE) este cresterea productivitatii interprinderilor romnesti pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivel de UE, prin obiectivele specifice: consolidarea si dezvoltarea sectorului productiv constituirea unui mediu favorabil dezvoltarii interprinderilor valorificarea potentialului TIC si aplicarea acestuia in sectorul public si privat cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sectorului energetic Pentru realizarea acestui obiectiv specific general, tinand cont de programele operationale, Programele nationale si de Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, au fost stabilite urmatoarele obiective specifice pentru sustinere: 1.1 Sprijinirea initiativei private prin eliminarea barierelor birocratice si dezvoltarea serviciilor de consultanta pentru afaceri 1.2 Dezvoltarea turismului rural si agroturismului ca factor cheie de dezvoltare economica 1.3 Sprijinirea dezvoltarii resurselor umane 1.4 Imbunatatirea aspectului general al comunei Zemes
Pagina 42 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

DETALIEREA STRATEGIEI OBIECTIV SPECIFIC 1.1 - SPRIJINIREA INITIATIVEI PRIVATE PRIN ELIMINAREA BARIERELOR
BIROCRATICE SI DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE CONSULTANTA PENTRU AFACERI
Microinterprinderile si IMM-urile din comuna Zemes nu acopera totalitatea serviciilor care sa vina in sprijinul populatiei pentru valorificarea produselor, aprovizionarea populatiei cu produse neagricole, reparatii diverse precum si a necesitatilor comunitatii locale. Totodata se observa ca majoritatea microintreprinderilor nu au nici un salariat. Comuna Zemes detine un potential ridicat in ceea ce priveste: existenta fortei de munca, in special tineri capabili sa dezvolte si sa infiinteze microinterprinderi existenta unui potential ridicat de producere a energiei regenerabile (energie solara) ceea ce se inscrie in linia metodelor inovatoare prietenoase cu mediul Pentru acest obiectiv au fost stabilite 2 masuri:
MASURA 1.1 /1 IMPLICAREA ADMINISTRATIVE:
IN ANALIZA MEDIULUI DE AFACERI SI SIMPLIFICAREA PROCEDURILOR
analiza mediului de afaceri cadru legal pentru sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri simplificarea procedurilor de autorizare, certificare, functionare si comunicare cu mediul de afaceri introducerea unor facilitati fiscale locale pentru agentii economici
PROIECTE
1. Elaborarea unor sondaje de evaluare a atitudinii si a nevoilor mediului de afaceri 2. Infiintarea unui birou specializat de informare si comunicare in relatia cu mediul economic, inclusiv cu acces permanent on-line 3. Organizarea de servicii publice 4. Adoptarea de hotarri de Consiliu Local care sa incurajeze infiintarea de noi firme 5. Instituirea unui sistem eficient de emitere a certificatelor, autorizatiilor si a altor permise de functionare
MASURA 1.1/2 SERVICII DE CONSULTANTA SI ASISTENTA PENTRU ATRAGERE DE INVESTITII:

Elaborarea unui program pentru atragere de investitii Sprijinirea dezvoltarii structurilor asociative ale mediului de afaceri Facilitarea cresterii mobilitatii intersectoriale a fortei de munca Imbunatatirea accesului firmelor la sursele de finantare
PROIECTE
1. Diseminarea standardelor de calitate practicate de UE 2. Sustinerea participarii agentilor economici la trguri, conferinte si expozitii interne si internationale 3. Stimularea unui sistem de formare profesionala in domeniul serviciilor 4. Realizarea unui birou de consiliere in afaceri care sa faciliteze servicii de instruire si mentoring 5. Aplicarea unui sistem de faciliatti pentru retentia populatiei tinere active 6. Sustinerea accesului IMM-urilor la surse de finantare
Pagina 43 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

7. Sprijinirea dezvoltarii e-economiei pentru cresterea eficientei agentilor economici prin reorganizarea tuturor proceselor pe baza unui sistem informatic 8. Oferirea de facilitati ONG-urilor pentru atragerea lor in comuna in vederea dezvoltarii de parteneriate in vederea promovarii proiectelor comunitare
OBIECTIV SPECIFIC 1.2 - DEZVOLTAREA
TURISMULUI RURAL SI AGROTURISMULUI CA FACTOR CHEIE DE DEZVOLTARE ECONOMICA
Turismul rural si agroturismul reprezinta un sector cu potential deosebit pentru cresterea economica a comunei noastre, ce poate crea noi locuri de munca. Biodiversitatea si bogatia patrimoniului natural permite dezvoltarea turismului legat in special de pescuit si alte activitati recreative ce pot fi incurajate si care pot crea conditii pentru dezvoltarea initiativei private in acest domeniu. Avnd in vedere localizarea comunei Zemes, cu peisaje deosebite,a fost stabilita o masura:
MASURA 1.2/1 CONSOLIDAREA SI PROMOVAREA PARTENERIATULUI PUBLIC PRIVAT IN DEZVOLTAREA

ACESTUI SECTOR PROIECTE:
1. Acordare de facilitati fiscale pentru agentii economici din domeniul turismului rural si agroturismului 2. Participarea la programele Agentiei Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural si alte organizatii internationale de profil 3. Sprijinirea agentilor economici in formularea ofertei turistice
OBIECTIV SPECIFIC 1.3 - SPRIJINIREA DEZVOLTARII RESURSELOR UMANE

Schimbarile economice, tehnologice si de mediu au drept consecinta nevoia de a obtine noi abilitati pentru toate persoanele implicate in procesul de productie sau servicii. Pentru a obtine aceste noi abilitati cerute de integrarea in Uniunea Europeana, este necesara pregatirea resurselor umane. Plecnd de la faptul ca Zemes este o zona cu resurse naturale limitate, capitalul uman este principala bogatie a comunei. Pentru a raspunde provocarilor inceputului de secol XXI, investitia in resursele umane disponibile in zona constituie unul din obiectivele prioritare ale strategiei de dezvoltare. Pentru acest obiectiv specific au fost stabilite o masura, astfel:
MASURA 1.3./1 SPRIJINIREA FORMARII
PROFESIONALE IN DOMENIUL AGRICULTURII
Schimbarile economice, tehnologice si de mediu au drept consecinta nevoia de a obtine noi abilitati pentru toate persoanele implicate in agricultura Pentru a obtine aceste noi abilitati cerute de aderarea la Uniunea Europeana este necesara informarea si pregatirea continua in toate domeniile: tehnic, economic si juridic.
PROIECTE:
1. Dezvoltarea de parteneriate cu Agentia pentru Consultanta Agricola si societati din mediu privat care sunt acreditate sa furnizeze programe de formare profesionala. 2. Realizarea unui studiu al cererii pe piata de munca 3. Infiintarea Camerei Agricole
Pagina 44 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

OBIECTIV SPECIFIC 1.4 - IMBUNATATIREA ASPECTULUI GENERAL AL
COMUNEI ZEMES
Pentru atragerea de investitori in zona comunei Zemes , dar si pentru imbunatatirea conditiilor de viata a locuitorilor sunt necesare investitii pentru reabilitarea obiectivelor din patrimoniu local si imbunatatirea aspectului peisagistic al comunei. Pentru acest obiectiv au fost stabilite 2 masuri:
MASURA 1.4/1 REABILITAREA PATRIMONIULUI ISTORIC SI PROIECTE:
ECUMENIC
1. Reconstructia Manastirii Inaltarea Domnului 2. Darea n frolosin a bisericii de lemn Sf.Ioan cel Nou de la Suceava
MASURA 1.4/2 PROIECTE:
IMBUNATATIREA ASPECTULUI PEISAGISTIC AL COMUNEI
1. Amenajare de spatii verzi 2. Amenajarea centrului civic al comunei Zemes
DIRECTIA STRATEGICA 2 - REABILITAREA INFRASTRUCTURII

Majoritatea locuintelor din comuna Zemes nu sunt racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apa, canalizare etc. astfel ca accesul populatiei si a agentilor economici la servicii continue si de calitate a devenit una dintre prioritati. Obiectivul strategic formulat raspunde cerintelor Planului national de Dezvoltare (PND) 2013-2018, Programului National de Dezvoltare Rurala 2013-2018, axa 3 Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale, a Programului Operational Sectorial (POS-T) axa prioritara 1 - "Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata" si a axei prioritara 5 "Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc". Obiectivul Programului National de Dezvoltare Rurala 2013-2018 este si imbunatatirea standardelor de viata in vederea asigurarii unei ocupari durabile a zonelor rurale si a contribuirii la un echilibru teritorial atat din punct de vedere economic ct si social. Axa 3: "Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale" are ca activitate prioritara imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii rurale (drumuri, alimentare cu apa, canalizare, statii de epurare) Obiectivul Programului Operational Sectorial (POS-T) este sa promoveze un sistem de transport durabil, care sa permita deplasarea rapida eficienta si in conditii de siguranta a persoanelor si a bunurilor, la servicii de un nivel corespunzator standardelor europene, la nivel national, in cadrul Europei, intre si in cadrul regiunilor Romniei. Axa prioritara 1 "Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata" din cadrul Programului Operational Sectorial Mediu (POS-M) are ca activitati principale: Constructia/modernizarea surselor de apa in vederea potabilizarii; Constructia/reabilitarea statiilor de tratare a apei potabile Constructia/ reabiltarea statiilor de epurare a apelor uzate Constructia / reabilitarea /extinderea retelelor de distributie a apei potabile si a sistemelor de canalizare
Pagina 45 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Axa prioritara 5 "Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc" din cadrul programului Operational Sectorial Mediu (POS-M) are ca domeniu major de interventie protectia impotriva inundatiilor, cu activitatile principale: Reducerea consecintelor distructive ale inundatiilor si realizarea infrastructurii pentru prevenirea inundatiilor Elaborarea unor harti de pericol si al inundatiilor inclusiv informare publica si instruire in domeniul reducerii riscurilor Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Masura 322 "Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale", masura care se incadreaza in in Axa III "Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale si are ca obiective: Imbunatatirea infrastructurii fizice de baza in spatiul rural; Imbunatatirea accesului la servicii de baza pentru populatia rurala; Cresterea numarului de sate renovate; Cresterea numarului de obiective de patrimoniu din spatiul rural. Programul Operational Regional - Axa Prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport, masura 2.1 2.1 Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane inclusiv constructia / reabilitarea soselelor de centura. Finantarea se va face din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala. Obiectivul acestei axe il reprezinta imbunatatirea accesabilitatii regiunilor si mobilitatii populatiei, bunurilor si serviciilor, in vederea stimularii dezvoltarii durabile. Conectarea drumurilor Judetene la reteaua drumurilor nationale si la reteaua TEN, prevazuta a se realiza prin Programul Operational Regional, are implicatii asupra dezvoltarii regionale, atragand in circuitul economic zone cu o dezvoltare structurala deficitara, in care se incadreaza si comuna Zemes. Programul national de dezvoltare a infrastructurii educationale din mediul rural. Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, aprobat prin Hotarrea Guvernului nr. 1535 din 18 decembrie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, Anul XV - nr. 8, 7 ianuarie 2004. Obiectivele generale ale Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie consta in: integrarea surselor regenerabile de energie in structura sistemului energetic national; diminuarea barierelor tehnico-functionale si psiho-sociale in procesul de valorificare a surselor regenerabile de energie, simultan cu identificarea elementelor de cost si de eficienta economica; promovarea investitiilor private si crearea conditiilor pentru facilitarea accesului capitalului strain pe piata surselor regenerabile de energie; asigurarea independentei consumului de energie al economiei nationale; asigurarea, dupa caz, a alimentarii cu energie a comunitatilor izolate prin valorificarea potentialului surselor regenerabile locale;
Pagina 46 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

crearea conditiilor de participare a Romaniei la piata europeana de "Certificate verzi" pentru energie din surse regenerabile. Pentru realizarea obiectivului strategic general mentionat, tinnd cont de programele precizate, au fost stabilite urmatoarele obiective specifice: 2.1: Inventarierea terenurilor din domeniul public si privat al Consiliului Local Zemes 2.2: Modernizarea infrastructurii rutiere si a iluminatului public 2. 3. Imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata
DETALIEREA STRATEGIEI OBIECTIV SPECIFIC 2.1 - INVENTARIEREA TERENURILOR IN DOMENIUL PUBLIC SI PRIVAT AL CONSILIULUI LOCAL ZEMES
Pentru acest obiectiv specific au fost stabilite 2 masuri:
MASURA 2.1/1 ORGANIZAREA SPATIALA: PROIECTE:

1. Actualizarea planului urbanistic general 2. Identificarea posibilitatilor de exploatare a terenurilor aflate in proprietatea administratiei publice locale 3. Extinderea intravilanului comunei Zemes
MASURA 2.1/2 SPATIILE COMERCIALE SI PUBLICE:

Inventarierea spatiilor comerciale Situatia spatiilor publice
PROIECTE:
1. Elaborarea de regulamente concrete de utilizare a spatiilor publice, in special in privinta destinatiei si imaginii acestora 2. Studiu de oportunitate in vederea identificarii unei imagini unitare a spatiilor comerciale (cu respectarea esteticii si utilitatii zonelor)
OBIECTIV SPECIFIC 2.2 - MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII RUTIERE

Pentru acest obiectiv au fost stabilite 2 masuri:
SI A ILUMINATULUI PUBLIC
MASURA 2.2/1: MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII RUTIERE PROIECTE:

o o o Modernizarea ( asfaltarea ) drumurilor comunale Modernizarea drumurilor de interes local Construire podete i punti pietonale
SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC
MASURA 2.2/2: MODERNIZAREA SI EXTINDEREA PROIECTE:
1. Modernizarea i extinderea iluminatului stradal , pe ct posibil introducerea iluminatului stradal cu energie neconventionala 2. Constructia unui complex de energie neconventionala ( solar/ eolian)
Pagina 47 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

OBIECTIV SPECIFIC 2.3- IMBUNATATIREA CALITATII SI A ACCESULUI LA INFRASTRUCTURA DETALIEREA STRATEGIEI: MASURA 2. 3/1 REABILITAREA INFRASTRUCTURII DE MEDIU PROIECTE:
1. Initierea masurilor in vederea constituirii Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara si a operatorului unic si operarea serviciului de alimentare cu apa si canalizare la nivel judetean 2. Extindere a retelei de gaz metan n toate localitatile comunei 3. Modernizarea ( asfaltarea ) drumurilor comunale 4. Modernizarea drumurilor de interes local 5. Construire podete i punti pietonale
DIRECTIA STRATEGICA 3 - CONSERVAREA SI PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR

Prioritatea acestui demers rezida din faptul ca mediul inconjurator, cadrul natural, constituie o premisa importanta in desfasurarea oricarei activitati a comunitatii. Directia strategica formulata este in concordanta cu: Program Operational MEDIU: Obiectivul general al POS Mediu consta in reducerea decalajului existent intre Uniunea Europeana si Romnia cu privire la infrastructura de mediu att din punct de vedere cantitativ ct si calitativ. Aceasta ar trebui sa se concretizeze in servicii publice eficiente, cu luarea in considerare a principiului dezvoltarii durabile si a principiului "poluatorul plateste. Obiectivele specifice: Imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pna in 2015. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor, prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum 30 de judete pna in 2015. Reducerea impactului negativ cauzat de sistemele de incalzire urbana in cele mai poluate localitati pna in 2015. Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei, prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pna in 2015. Programului Operational Mediu (POS-M) - Axa prioritara 2 "Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor istorice contaminate" si axei 4 "Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii", POS - Mediu Axa prioritara 2 "Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor istorice contaminate" abordeaza aspectele critice de mediu poluarea apei, solului, aerului provocata de depozitarea neadecvata a deseurilor si are ca obiective:
Pagina 48 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Cresterea gradului de acoperire a populatiei care beneficiaza de colectarea deseurilor si de serviciile de management de calitate corespunzatoare si la tarife acceptabile Reducerea cantitatii de deseuri depozitate Cresterea cantitatii de deseuri reciclate si valorificate Infiintarea unui structuri eficiente de management al deseurilor POS Mediu Axa prioritara 4 "Implementarea Sistemelor adecvate de Management pentru Protectia Naturii" urmareste conservarea biodiversitatii si a naturii prin actiuni de dezvoltare a cadrului de management pentru ariile protejate, dezvoltarea infrastructurii si activitatii de intretinere, operare si monitorizare si are ca obiective: Conservarea diversitatii biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica Asigurarea managementului eficient al ariilor protejate Planul National de Dezvoltare Rurala 2013-2018 axa prioritara 2 "Imbunatatirea mediului in spatiul rural" Obiectivul general al axei 2 "Imbunatatirea mediului in spatiul rural" din Planul National de Dezvoltare Rurala 2013-2018, este de a asigura utilizarea durabila a terenurilor agricole si forestiere prin promovarea practicilor agro-ecologice, conservarea biodiversitatii si gestionarea rationala a resurselor forestiere. La stabilirea obiectivelor specifice am tinut cont si de legislatia din domeniu: Directiva "Habitate" nr.92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice; Directiva "Pasari" nr.79/409/EEC privind conservarea pasarilor salbatice; Directiva Consiliului nr.99/22/CE referitoare la detinerea animalelor salbatice in Gradinile Zoologice; Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna, la 19.09.1979 (Conventia Berna); Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, adoptata la Bonn la 23 iunie 1979 (Conventia Bonn); Conventia privind accesul publicului la informatii adoptata la Aarhus in data de 25.06.1998 (Conventia Aarhus); Conventia privind zonele umede de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice, semnata la Ramsar, 2.02.1971; Conventia europeana a peisajelor semnata la Florenta 20.10.2000 (Conventia Florenta) Acordul privind conservarea pasarilor de apa migratoare african - eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995; Regulamentul Consiliului (CE) nr. 3254/1991 de interzicere a utilizarii capcanelor de picior in Comunitate si de introducere in Comunitate a pieilor sau a altor bunuri manufacturate ale unor specii de animale salbatice originare din tari in care capturarea acestora se face prin utilizarea unor astfel de capcane sau a unor metode ce nu satisfac standardele internationale; Regulamentul Consiliului (CE) nr.338/1997 referitor la protectia speciilor faunei si florei salbatice prin controlul comertului cu acestea; Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 1497/2003 care amendeaza Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului nr. 338/97 referitor la protectia speciilor de fauna si flora salbatice prin reglementarea comertului cu acestea;
Pagina 49 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 349/2003 privind suspendarea introducerii in Comunitatea Europeana a anumitor specii de fauna si flora salbatica; Regulamentul Consiliului (CE) nr.865/2006 al Comisiei Europene din 4 mai 2006 de stabilire a normelor de punere in aplicare a Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului privind protectia speciilor faunei si florei salbatice prin controlul comertului cu acestea; Pentru realizarea acestui obiectiv specific general, tinnd cont de cadrul legislativ si de programele mai sus enuntate au fost stabilite obiective strategice de sustinere, astfel: 3.1 Asigurarea unui management durabil al deseurilor 3.2. Imbunatatirea calitatii atmosferei, protejarea cadrului natural si peisagistic 3.3 Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei
OBIECTIV SPECIFIC 3.1 - ASIGURAREA UNUI MANAGEMENT DURABIL AL DESEURILOR Pentru acest obiectiv au fost stabilite 2 masuri: MASURA 3.1/1: CONTROLUL SI MONITORIZAREA PRODUCERII, TRANSPORTULUI SI DEPOZITARII
DESEURILOR
PROIECTE:
1. Realizarea unui sistem integrat de colectare selectiva a deseurilor solide 2. Initierea unui sistem local de penalizare a depozitarii neautorizate a deseurilor Realizare centre de valorificarea deseurilor colectate selectiv Realizare centre de valorificarea deseurilor colectate selectiv 3. Amenajarea de platforme mari pentru depozitarea separate a rumegusului si a capetelor de lemn ce rezulta din prelucrarea lemnului 4. Realizarea de bazine vidanjabile la gospodariile populatiei 5. Realizarea unei instalatii pentru valorificarea deseurilor care rezulta in urma prelucrarii primare a lemnului in cadrul gaterelor . 6. Achizitionarea de mijloace de transport adecvate pentru transportul deseurilor de la generatori la punctele de colectare
MASURA 3.1/2 RESPONSABILIZAREA SOCIALA A CETATENILOR IN DOMENIUL GOSPODARIRII

DESEURILOR MENAJERE
PROIECTE:
1. Informarea si pregatirea populatiei in domeniul gospodaririi deseurilor menajere 2. Educatia ecologica a copiilor in toate formele de invatamnt includerea in activitatile scolare a unor campanii de colectare a deseurilor 3. Responsabilizarea agentiilor economici 4. Initierea parteneriatului cu ONG-urile de mediu pentru promovarea colectarii selective a deseurilor
OBIECTIV SPECIFIC 3.2 - IMBUNATATIREA CALITATII ATMOSFEREI, PROTEJAREA CADRULUI NATURAL SI

PEISAGISTIC
Pagina 50 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Pentru acest obiectiv au fost stabilite 4 masuri:
MASURA 3.2/1: INITIEREA UNOR PROGRAME PENTRU SPATIILE VERZI PROIECTE:

1. Initierea unui proiect de plantare perdea naturala de-a lungul drumurilor comunale si de interes local de pe teritoriul comunei Zemes 2. Amenajarea si dotarea cu material verde a spatiilor de joaca pentru copii
MASURA 3.2/2 RESPONSABILIZAREA SOCIALA A CETATENILOR SI A AGENTILOR ECONOMICI PRIVIND

PROTECTIA MEDIULUI
PROIECTE:
1. Campanii de constientizarea privind importanta protejarii mediului inconjurator 2. Realizarea in parteneriat cu unitatile scolare a unor studii privind valorile naturale din zona 3. Realizarea unui parteneriat a Consiliului Local Zemes cu ONG-uri cu activitate in domeniul protejarii mediului pentru promovarea proiectelor comunitare.
MASURA 3.2/3: PROMOVAREA MANAGEMENTULUI DURABIL AL TERENURILOR AGRICOLE PROIECTE: 1. Sprijinirea introducerii metodelor de productie agricola ce sunt compatibile cu protectia si
imbunatatirea conditiilor de mediu si care trec de standardele de baza relevante 2. Sprijinirea actiunilor de combatere a eroziunii solului prin limitarea utilizarii substantelor chimice de sinteza si infiltrarea in apele subterane 3. Executarea lucrarilor de refacere a terenurilor pasunilor
MASURA 3. 2 /4: PROMOVAREA MANAGEMENTULUI DURABIL AL TERENURILOR SILVICE PROIECTE:

1.Initierea de actiuni pentru extinderea suprafetei de paduri prin impadurirea terenurilor agricole si ne-agricole ( ca prima impadurire ) avand in vedere protectia mediului, prevenirea dezastrelor naturale si diminuarea efectelor schimbarilor climatice 2. Initierea de actiuni pentru masurile voluntare de gospodarire a padurilor, aplicate in scopul dezvolatrii biodiversitatii. 3. Sprijinirea proprietarilor de paduri in derularea investitiilor neproductive ce conduc la o valoare ridicata a padurilor 4. Impadurirea terenurilor care au fost defrisate in mod abuziv
OBIECTIV SPECIFIC 3.3: REDUCEREA RISCULUI DE PRODUCERE A DEZASTRELOR NATURALE CU EFECT

ASUPRA POPULATIEI
MASURA 3.3/1: PREVENIREA SITUATIILOR DE URGENTA PROIECTE:

1. Informarea si pregatirea populatiei in domeniul situatiilor de urgenta 2. Elaborare planuri si masuri in domeniul reducerii riscului la inundatii 3. Dotarea compartimentului situatii de urgenta cu mijloacele necesare interventiei specifice 4.Ecologizare paraurilor din comuna Zemes
Pagina 51 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

DIRECTIA STRATEGICA 4 - RELANSAREA COEZIUNII SI INCLUZIUNII SOCIALE

Strategia de dezvoltare durabila a comunei Zemes trebuie sa aiba ca scop cresterea bunastarii si calitatii vietii rezidentilor. Aceasta bunastare este att de natura economica dar si de natura sociala. In acest fel abordarea problemelor critice se incheie prin adresarea componentei sociale a comunitatii, astfel inct sa se asigure flexibilitatea necesara schimbarilor inevitabile. Aceasta directie strategica este in concordanta cu: Programul Operational Regional - axa prioritara 3 - domeniul major de interventie 3.1 "Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate. Obiectivul acestui domeniu de interventie il constituie imbunatatirea calitatii infrastructurii serviciilor de asistenta medicala si repartizarea teritorial echilibrata a acestora, pentru asigurarea unui acces egal al cetatenilor la serviciile de sanatate. Strategia Nationala de Sanatate Publica aprobata prin ordinul Ministrului sanatatii nr. 923/iulie 2004, care contureaza mecanismele si liniile directoare care au ca scop imbunatatirea starii de sanatate a populatiei si asigurarea unui inalt nivel de protectie a sanatatii umane prin implementarea unor masuri care vizeaza transformarea structurilor actuale din domeniul sanatatii publice spre cele adecvate noilor conceptii si abordari la nivel international Programul Operational Regional - axa prioritara 3 - domeniul major de interventie 3.2 " Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale ". Obiectivul specific al acestui domeniu major de interventie il constituie imbunatatirea calitatii infrastructurii pentru serviciile sociale, prin sprijin acordat in mod echilibrat pe intreg teritoriul tarii, pentru asigurarea unui acces egal al cetatenilor la astfel de servicii. Accesul la serviciile sociale are la baza urmatoarele valori: Informarea beneficiarilor cu privire la drepturile, legile si modul de a beneficia de acestea Acces garantat tuturor beneficiarilor eligibili la serviciile sociale; organismele furnizoare de servicii sociale trebuie sa actioneze in beneficiul persoanelor de drept Un parteneriat real intre organismele furnizoare de servicii sociale pe de o parte si ceilalti actori ai societatii civile este esential pentru a imbunatatii accesul la servicii. Programul Operational Sectorial - Dezvoltarea Resurselor Umane (POS-DRU) Axa prioritara 6 "Promovarea incluziunii sociale", cu domeniile de interventie: Dezvoltarea economiei sociale Imbunatatirea accesului si participarii grupurilor vulnerabile pe piata muncii Promovarea egalitatii de sanse pe piata muncii Initiativele transnationale pe piata inclusiva a muncii
Pagina 52 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Programul prioritar national pentru proiectarea si construirea de sedii pentru asezaminte culturale de drept public, in localitatile unde nu exista asemenea institutii, din mediul rural si mic urban Ordonanta 7/2006 privind dezvoltarea infrastructurii din mediul rural si mic urban Pentru realizarea acestui obiectiv specific general, tinnd cont de cadrul legislativ si de programele operationale mentionate,au fost stabilite urmatoarele obiective specifice pentru sustinere: 4.1 Educare si formare continua 4.2 Sanatate si asistenta sociala, inclusiv sprijin si solidaritate pentru grupurile defavorizate 4.3 Actul de cultura, sport si agrement 4.4 Promovarea integrarii pe piata muncii (cresterea adaptabilitatii fortei de munca, dezvoltarea initiativelor partenerilor sociali, promovarea unei culturi antreprenoriale in educatie si formare, punerea in valoare a tuturor oportunitatilor de integrare prin munca)
OBIECTIV SPECIFIC 4.1 - EDUCARE SI FORMARE CONTINUA

Pentru acest obiectiv specific au fost stabilite trei masuri:
MASURA 4.1/1 EDUCATIA FORMALA PROIECTE:

1. Realizarea de proiecte cu parteneriat local /national APL, ONG, cadre didactice - cu impact asupra domeniului curricular si extracurricular 2. Sprijinirea si realizarea programelor adiacente programului de instruire centru de zi pentru copiii saraci in localitatea Zemes 3. Implicarea parintilor si familiei alaturi de cadrul profesoral in procesul de formare 4. Sprijinirea infiintarii unei Organizatii de tineret si a activitatilor desfasurate de acestea
MASURA 4.1/2 EDUCATIA INFORMALA, INCLUSIV IMPLICAREA COMUNITATII NEGUVERNAMENTALE PROIECTE:

1. Sprijinirea perfectionarii continue a cadrelor didactice 2. Sprijinirea reciclarii/reconversiei fortei de munca disponibile 3. Initierea de programe pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial si cursuri de etica in afaceri, parteneriat si leadership 4. Sprijinirea implementarea masurilor active pentru ocuparea fortei de munca: orientare, formare si consiliere profesionala, medierea locurilor de munca.
MASURA 4.1/3 FACILITAREA INVESTITIILOR IN INFRASTRUCTURA DE INVATAMNT PROIECTE:

1 2 Dotarea tuturor colilor i grdinitelor cu materiale didactice Reabilitare si extinderea scolii Mihai Eminescu Zemes
Pagina 53 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Amenajarea de spatii de joaca pentru scolari si prescolari in incinta fiecarei untati scolare
OBIECTIV SPECIFIC 4.2 - SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA, INCLUSIV SPRIJIN SI SOLIDARITATE

PENTRU GRUPURILE DEFAVORIZATE
Pentru acest obiectiv au fost stabilite trei masuri:
MASURA 4.2/1 IMBUNATATIREA

SANATATII PUBLICE
ACTULUI DE ASISTARE SOCIALA SI A SERVICIULUI DE ASIGURARE A
PROIECTE:
1. Imbunatatirea serviciilor medicale in unitatile de invatamant 2. Acreditarea serviciului social din cadrul primariei ca furnizor de servicii sociale primare 3. Asigurarea serviciilor de urgenta pentru persoanele aflate in situatie critica (abuz, violenta domestica, batrni, persoane cu dizabilitati, subzistenta inclusiv cantina sociala, etc) 4. Imbunatatirea serviciilor oferite persoanelor vrstnice 5. Infiintarea unui birou consiliere pentru cetateni, inclusiv pentru prevenirea violentei in familie 6. Sprijin pentru dezvoltarea serviciilor electronice de sanatate (e-sanatate) pentru identificarea pacientilor, asigurarea interoperabilitatii pentru datele medicale, implementarea fiselor, registrelor si retelelor electronice, schimb de informatii intre specialisti
MASURA 4.2/2 RESPONSABILIZAREA FATA DE PERSOANELE DEFAVORIZATE PROIECTE:

1. Organizarea unor campanii de sensibilizarea a cetatenilor pentru cresterea gradului de acceptare a persoanelor aflate in risc de marginalizare sociala 2. Infiintarea de servicii noi pentru cresterea accesabilitatii persoanelor defavorizate 3. Promovarea voluntariatului in domeniul asistentei sociale 4. Realizarea de parteneriate intre Consiliu Local Zemes si ONG-uri in vederea promovarii proiectelor comunitare
MASURA 4.2/3 FACILITAREA INVESTITIILOR IN INFRASTRUCTURA DE SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA PROIECTE:

1. Infiintarea unui centru de zi pentru copii
OBIECTIV SPECIFIC 4.3 - ACTUL DE CULTURA, SPORT SI AGREMENT

Pentru acest obiectiv au fost stabilite doua masuri:
MASURA 4.3/1 SPORT SI AGREMENT PROIECTE

1.Modernizarea celor 2 Sali de sport 2.IModernizarea terenurilor de sport 3.Modernizarea stadionului
Pagina 54 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

MASURA 4.3/2 ACTUL DE CULTURA PROIECTE:

1. Initiere si organizarea unor evenimente culturale care sa puna in valoare personalitatile locale 2. Realizarea de parteneriate intre Consiliu Local Zemes si ONG-uri in vederea promovarii proiectelor comunitare 3. Modernizarea bibliotecii publice , inclusiv dotarea cu fond de carte 4. Modernizarea si dotarea bibliotecilor scolare 5. Promovarea monumentelor istorice 6. Modernizarea caminului cultural din localitatea Zemes
OBIECTIV SPECIFIC 4.4- SECURITATEA SOCIALA MASURA 4.4.1 ASIGURAREA SIGURANTEI CETATEANULUI PROIECTE
1. Imbunatatirea serviciilor ce asigura siguranta cetateanului: informatizarea, dotarea si reabilitarea sediului politiei rurale 2. Infiintarea unui centru de consiliere 3. Infiintarea unui centru de integrare socio-profesionala pentru persoanele cu dizabilitati
OBIECTIV SPECIFIC 4.5 - SOCIETATEA CIVILA MASURA 4.5.1: SPRIJINIREA SOCIETATII CIVILE PROIECTE:
1. 2. 3. 4. Crearea unei structuri specializate in relatia cu ONG-urile in cadrul primariei Zemes Realizarea in cadrul primariei a unei baze de date cu ONG-urile din judetul Bacau Concesionarea anumitor servicii catre ONG-urile active din judetul Bacau Sprijinirea cresterii capacitatii de absorbtie a fondurilor europene catre ONG-uri.
DIRECTIA STRATEGICA 5 - DEZVOLTAREA CAPACITATII ADMINISTRATIVE

Crearea unei administratii publice locale capabile ca prin schimbare interna, adaptarea la valorile administrative europene, realizarea unor relatii moderne intre cetateni, societatea civila si autoritatile publice judetene si locale sa infaptuiasca in cele mai bune conditii scopul pentru care a fost investita, realizarea serviciilor publice de interes local , la un nivel performant, ct mai apropiat celui existent in structurile institutionale locale din tarile Uniunii Europene Modernizarea administratiei publice locale in stadiul actual trebuie sa cuprinda si sa vizeze in mod direct valorile europene ale administratiei - transparenta, predictibilitatea, responsabilitatea, adaptabilitatea si eficienta si sa se regaseasca in toate procesele administrative.
PROBLEME CRITICE ALE DOMENIULUI :

Standardele UE privind pregatirea conditiilor pentru organizarea administrativ teritoriala; Instabilitate legislativa Nevoia reducerii cheltuielilor publice datorita posibilitatilor limitate ale veniturilor proprii si a alocarilor insuficiente de la bugetul de stat;
Pagina 55 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Supravegherea stricta a resurselor sectorului public de catre administratia centrala Insuficienta pregatire a potentialilor beneficiari pentru realizarea si implementarea de proiecte prin programele de finantare externa Abilitati reduse ale cetatenilor in utilizarea mijloacelor informationale Necunoastere de catre o parte dintre cetateni a implicatiilor si avantajelor aderarii Romniei la UE Functionarea unei administratii publice moderne, flexibile si eficiente constituie o conditie esentiala a transformarii structurale a societatii romnesti, a realizarii unei reforme profunde in toate domeniile vietii social-economice, a cresterii rolului cetateanului in luarea deciziilor. Consolidarea autonomiei locale, administrative si financiare, perfectionarea cadrului general legislativ, armonizarea cu reglementarile europene vor reprezenta, in mare masura, o schimbare de fond a raportului dintre administratie si cetatean, punnd in mai mare masura accentul pe eficienta. Reusita reformei in administratia publica nu este posibila dect prin stabilirea unei relatii intre individ si stat, bazata pe responsabilitate. Statul ofera cetateanului sanse si cere, in schimb, responsabilitate. Cetatenii, din ce in ce mai exigenti, sunt adesea foarte sensibili la masurile destinate sa faca administratia si serviciile prestate de stat mai putin procedurale si mai axate pe satisfacerea nevoilor cetatenesti. Asteptarile lor cu privire la serviciile publice sunt din ce in ce mai dificil de satisfacut, in timp ce noile tehnologii ale informatiei si comunicatiilor ofera posibilitati reale de apropiere intre administratie si utilizatori. Obiectivul "Dezvoltarea capacitatii administrative" a strategiei de Dezvoltare Durabila a comunei Zemes este in concordanta cu prioritatile stipulate in orientarile Strategice Comunitare privind Coeziunea, unde se precizeaza ca sunt necesare investitii in dezvoltarea capacitatii administrative. Mai mult, Orientarile Strategice Comunitare privind Coeziunea stipuleaza ca "o crestere a productivitatii si a calitatii muncii in sectorul public este esentiala pentru continuarea si accelerarea reformei". Dezvoltarea capitalului uman si a capacitatii institutionale in administratia publica este esentiala pentru a preveni aparitia disparitatilor intre regiuni. O cerinta importanta este implicarea partenerilor sociali si a societatii civile. Implicarea acestora este importanta pentru respectarea principiului transparentei, al participarii active si al responsabilizarii. Prin realizarea obiectivului propus contribuim la implementarea celei de-a patra prioritati nationale de dezvoltare din PND 2007-2013- in asa fel inct se obtine un impact pozitiv solid asupra administratiei publice, pentru a stimula dezvoltarea economica, dar si la atingerea prioritatii tematice "Consolidarea unei capacitati administrative eficiente stabilita in Cadrul Strategic National de Referinta. Obiectivul "Dezvoltarea capacitatii administrative" este in concordanta cu obiectivul General al Programului Operatinal Dezvoltarea Capacitatii Administrative de a contribui la crearea unei administratii publice mai eficienta si mai eficace in beneficiul socio-economic al societatii romnesti. Program Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative - axa de interventie 1 "Imbunatatiri de structura si proces ale managementului ciclului de politici publice" (domenii majore de interventie: Imbunatatirea procesului de luare a deciziilor; Cresterea responsabilizarii administratiei publice; Imbunatatirea eficacitatii organizationale) si axa prioritara 2 " Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice, cu accentul pus pe descentralizare " (domenii majore de interventie: Sprijin pentru procesul de descentralizare sectoriala a serviciilor; Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor) Pentru acest obiectiv general au fost stabilite urmatoarele obiective specifice: 5.1 Imbunatatirea coeziunii dintre administratia publica locala si administratia publica judeteana si alti factori interesati, in vederea realizarii obiectivelor de dezvoltare locala
Pagina 56 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

5.2 Crearea unui sistem modern si eficient de administratie publica si eficientizarea dialogului tripartit 5.3 Fluidizarea comunicarii in cadrul administratiei publice locale Zemes si cu administratia publica judeteana si centrala si facilitarea comunicarii cu cetatenii 5.4 Crearea de conditii optime pentru functionarii publici si personalul contractual din cadrul administratiei publice locale Zemes .
OBIECTIV SPECIFIC 5.1 - IMBUNATATIREA COEZIUNII DINTRE ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA SI ADMINISTRATIA PUBLICA JUDETEANA SI ALTI FACTORI INTERESATI, IN VEDEREA REALIZARII
OBIECTIVELOR DE DEZVOLTARE LOCALA
MASURA 5.1/1: DEZVOLTAREA CAPACITATII DE PLANIFICARE STRATEGICA: PROIECTE:

1. Coordonarea proceselor de elaborare, actualizare, implementare si monitorizare a strategiilor de dezvoltare la nivelul comunei Zemes si corelarea acestora cu documentele programatice la nivel judetean si national 2. Colaborarea cu autoritatile administratiei publice locale si judetene in vederea realizarii obiectivelor din Planul de Actiuni al Programului de Dezvoltare Economica si Sociala a judetului Bacau.
OBIECTIV SPECIFIC 5.2 - CREAREA UNUI SISTEM MODERN SI EFICIENT DE ADMINISTRATIE PUBLICA SI
EFICIENTIZAREA DIALOGULUI TRIPARTIT
MASURA 5.2/1: CONTINUAREA REFORMEI IN ADMINISTRATIA PUBLICA PROIECTE:

1. Perfectionarea managementului in administratia publica si coerenta actului administrativ 2. Profesionalizarea resurselor umane in administratia locala Zemes 3. Asigurarea transparentei actelor administrative si comunicare operativa cu cetatenii si societatea civila 4. Dezvoltarea parteneriatului sindicate patronat - administratie 5. Cresterea calitatii si eficientei serviciilor publice locale 6. Implementarea si certificarea sistemelor de management al calitatii; 7. Derularea de actiuni de informare europeana a populatiei din comuna Zemes cu focalizare pe: dreptul la munca in Uniunea Europeana, asigurari sociale etc)
OBIECTIV SPECIFIC 5.3 - FLUIDIZAREA COMUNICARII IN CADRUL ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE ZEMES SI CU ADMINISTRATIA PUBLICA JUDETEANA SI CENTRALA SI FACILITAREA COMUNICARII CU
CETATENII
MASURA 5.3/1: EFICIENTIZAREA MANAGEMENTULUI FONDURILOR NERAMBURSABILE PROIECTE:

1. Constituirea birourilor specializate in elaborarea si gestionarea proiectelor 2. Sprijinirea realizarii de cursuri postliceale sau postuniversitare pentru persoanele responsabile de identificarea surselor de finantare nerambursabila si gestionarea eficienta a acestora in domeniul Managementului de proiect
Pagina 57 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

MASURA 5.3/2 INFORMATIZAREA ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE ZEMES PROIECTE:

1. Informatizarea administratiei publice locale Zemes - dotare cu hard, soft, creare de portal, retea si conexiuni broad-band. 2. Realizarea unui telecentru in vederea facilitarii comunicarii cu cetatenii si a accesului acestora la informatii publice
MASURA 5.3/3 DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII AFERENTE ADMINISTRATIEI PROIECTE:

1. Constructie sediu Primaria Zemes 2. Dotarea sediului primariei pentru oferirea conditiilor optime de lucru
PUBLICE LOCALE ZEMES
Pagina 58 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

V. IERARHIZAREA PROIECTELOR
Ultima componenta a planului de implementare este reprezentata de elaborarea listei de proiecte prioritare, ca raspuns direct la optiunile de dezvoltare mentionate, pe tot parcursul acestui proces de factorii implicati. Ierarhizarea proiectelor din identificarea acestei liste se face n functie de impactul asupra comunitatii, de resursele financiare necesare si sursa acestora (public, privat sau combinatie public-privat), efectul de multiplicare, eficienta investitiilor (valoarea prezenta neta si rata de rentabilitate a investitiei etc.).
DIRECTIA STRATEGICA DE DEZVOLTARE 1 - DEZVOLTAREA UNUI MEDIU ECONOMIC STI AGROTURISTIC CARE SA ASIGURE UN RITM DE CRESTERE SUSTINUT SI LOCURI DE MUNCA PERMANENTE OBIECTIV SPECIFIC: 1.1. SPRIJINIREA INITIATIVEI PRIVATE PRIN ELIMINAREA BARIERELOR
Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri
Elaborarea unor sondaje de evaluare a atitudinii si a nevoilor mediului de afaceri ONG Buget local 2013-2019 Infiintarea unui birou specializat de informare si comunicare n relatia cu mediul economic, inclusiv cu acces permanent on-line ONG Buget local 2013-2019 Infiintarea unui birou specializat de informare si comunicare n relatia cu mediul economic, inclusiv cu acces permanent on-line ONG Buget local 2013-2019 Organizarea de servicii publice (minim serviciu de gospodarie comunala) Public-privat Fondul European Social Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative - Axa prioritara 2 Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice, cu accent pus pe procesul de descentralizare; domeniu major de interventie: 3.3 Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor - buget local
Sursa de finantare
Pagina 59 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Perioada de implementare
2013-2019 Adoptarea de hotarri de Consiliu Local care sa incurajeze infiintarea de noi firme Buget local 2013-2019 Instituirea unui sistem eficient de emitere a certificatelor, autorizatiilor si a altor permise de functionare Buget local 2013-2019 Diseminarea standardelor de calitate practicate de UE Buget local 2013-2019 Sustinerea participarii agentilor economici la trguri, conferinte si expozitii interne si internationale Buget local 2013-2019 Stimularea unui sistem de formare profesionala n domeniul serviciilor Buget local 2013-2019 Realizarea unui birou de consiliere n afaceri care sa faciliteze servicii de instruire si mentoring Buget local 2013-2019 Aplicarea unui sistem de facilitati pentru retentia populatiei tinere active Buget local 2013-2019
Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect
Pagina 60 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare
Sustinerea accesului IMM-urilor la surse de finantare Buget local 2013-2019 Sprijinirea dezvoltarii e-economiei pentru cresterea eficientei agentilor economici prin reorganizarea tuturor proceselor pe baza unui sistem informatic Buget local 2013-2019 Oferirea de facilitati ONG-urilor pentru atragerea lor n comuna n vederea dezvoltarii de parteneriate n vederea promovarii proiectelor comunitare Buget local 2013-2019
TURISMULUI RURAL SI AGROTURISMULUI CA FACTOR CHEIE DE DEZVOLTARE ECONOMICA
OBIECTIV SPECIFIC 1.2 - DEZVOLTAREA
Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare
Acordare de facilitati fiscale pentru agentii economici din domeniul turismului rural si agro-turismului Buget local 2013-2019 Participarea la programele Agentiei Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural si alte organizatii internationale de profil Buget local 2013-2019 Sprijinirea agentilor economici n formularea ofertei turistice Buget local 2013-2019

Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Realizarea unui studiu al cererii pe piata de munca Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Buget local
Pagina 61 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

2013-2019 Dezvoltarea de parteneriate cu Agentia pentru Consultanta Agricola si societati din mediu privat care sunt acreditate sa furnizeze programe de formare profesionala Public-privat Fondul European Social Program Operational Dezvoltarea Resurselor Umane Axa prioritara 1: Acces la educatie si formarea profesionala n sprijinul cresterii economice sti dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere; domeniu major de interventie 1.1 Acces la educatie sti formare profesionala initiala de calitate sti domeniu major de interventie 1.3 Calitate n formarea profesionala continua Cofinantare - buget local 2013-2019 Infiintarea camerei agricole Agentia Judeteana de Consultanta Agricola Bacau buget local 2013-2019
Denumire proiect Parteneri
Sursa de finantare
Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare
DIRECTIA STRATEGICA DE DEZVOLTARE 2 - REABILITAREA INFRASTRUCTURII OBIECTIV SPECIFIC 2.1 - INVENTARIEREA TERENURILOR N DOMENIUL PUBLIC SI PRIVAT AL CONSILIULUI LOCAL ZEMES
Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Actualizarea Planului Urbanistic General buget local 2013-2019 Extinderea intravilanului comunei Zemes buget local 2013-2019 Elaborarea de regulamente concrete de utilizare a spatiilor publice, n special n privinta destinatiei si imaginii acestora buget local 2013-2019
Pagina 62 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare
Studiu de oportunitate n vederea identificarii unei imagini unitare a spatiilor comerciale (cu respectarea esteticii si utilitatii zonelor) buget local 2013-2019
OBIECTIV SPECIFIC 2.2 - MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII RUTIERE

Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare
Modernizarea ( asfaltarea ) drumurilor comunale Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Programul National pentru Dezvoltare Rurala Axa prioritara 3 Calitatea vietii n zonele rurale si diversificarea economiei rurale, masura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia sti populatia rurala si punerea n valoare a mostenirii rurale Cofinantare - buget local 2013-2019 Modernizarea drumurilor de interes local Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Programul National pentru Dezvoltare Rurala Axa prioritara 3 Calitatea vietii n zonele rurale si diversificarea economiei rurale, masura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea n valoare a mostenirii rurale Cofinantare - buget local 2013-2019 Construire poduri si podete Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Programul National pentru Dezvoltare Rurala Axa prioritara 3 Calitatea vietii n zonele rurale si diversificarea economiei rurale, masura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea n valoare a mostenirii rurale Cofinantare - buget local 2013-2019 Modernizarea si extinderea sistemului de iluminat public stradal n zonele unde s-a construit recent
Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare
Perioada de implementare Denumire proiect
Pagina 63 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Parteneri Sursa de finantare
Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Programul National pentru Dezvoltare Rurala Axa prioritara 3 Calitatea vietii n zonele rurale si diversificarea economiei rurale, masura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea n valoare a mostenirii rurale Cofinantare - buget local 2013-2019 Constructia unui complex de energie neconventionala Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Programul National pentru Dezvoltare Rurala Axa prioritara 3 Calitatea vietii n zonele rurale si diversificarea economiei rurale, masura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea n valoare a mostenirii rurale Cofinantare - buget local 2013-2019
OBIECTIV SPECIFIC 2.3- MBUNATATIREA CALITATII STI A ACCESULUI LA INFRASTRUCTURA

Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Initierea masurilor n vederea constituirii asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara si a operatorului unic de operarea serviciului de canalizare si alimentare cu apa Membrii Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Buget local 2013-2019 Extinderea retelei de alimentare cu apa OG 7/2006 Program national privind dezvoltarea infrastructurii din mediul rural si mic urban 2013-2019 Extindere retea de canalizare Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala; Programul National pentru Dezvoltare Rurala Axa prioritara 3 Calitatea vietii n zonele rurale si diversificarea economiei rurale, masura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia sti populatia rurala si punerea n valoare a mostenirii rurale - buget local
Pagina 64 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

2013-2019 Extindere retea de gaz metan Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala;Programul National pentru Dezvoltare Rurala Axa prioritara 3 Calitatea vietii n zonele rurale si diversificarea economiei rurale, masura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea n valoare a mostenirii rurale - buget local 2013-2019
DIRECTIA STRATEGICA DE DEZVOLTARE 3 - CONSERVAREA SI PROTECTIA MEDIULUI NCONJURATOR OBIECTIV SPECIFIC 3.1 ASIGURAREA UNUI MANAGEMENT DURABIL AL DESEURILOR
Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Realizarea unui sistem integrat de colectare selectiva a deseurilor Public-privat Fondul de Coeziune- Program Operational Sectorial Mediu; Axa prioritara 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric; domeniu major de interventie: Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si extinderea infrastructurii de management al deseurilor Cofinantare - buget local 2013-2019 Initierea unui sistem local de penalizare a depozitarii neautorizate a deseurilor Buget local 2013-2019 Realizare centre de valorificarea deseurilor colectate selectiv Buget local 2013-2019 Amenajarea de platforme mari pentru depozitarea separata a rumegusului si a capetelor de lemn ce rezulta din prelucrarea lemnului -
Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri
Pagina 65 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Sursa de finantare
Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare
Fondul de Coeziune- Program Operational Sectorial Mediu; Axa prioritara 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric; domeniu major de interventie: Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si extinderea infrastructurii de management al deseurilor - Cofinantare - buget local 2013-2019 Realizarea de bazine vidanjabile la gospodariile populatiei Cetatenii comunei Zemes Bugetul fiecarei gospodarii 2013-2019 Realizarea unei instalatii pentru valorificarea deseurilor care rezulta in urma prelucrarii primare a lemnului in cadrul gaterelor Privat Fondul de Coeziune- Program Operational Sectorial Mediu; Axa prioritara 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor sti reabilitarea siturilor contaminate istoric; domeniu major de interventie: Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor sti extinderea infrastructurii de management al deseurilor - Cofinantare - buget local 2013-2019 Achizitionarea de mijloace de transport adecvate pentru transportul deseurilor de la generatori la punctele de colectare Privat Fondul de Coeziune- Program Operational Sectorial Mediu; Axa prioritara 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor sti reabilitarea siturilor contaminate istoric; domeniu major de interventie: Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor sti extinderea infrastructurii de management al deseurilor - Cofinantare - buget local 2013-2019 Informarea si pregatirea populatiei n domeniul gospodaririi deseurilor menajere Agentia pentru Protectia Mediului Bacau ; ONG-uri cu activitate in domeniu Legea 350/2005 finantare de la Consiliul Judetean Bacau; Program National Fondul de Mediu Fondul European Social - Program Operational Dezvoltarea Resurselor Umane; Cofinantare - buget local 2013-2019
Pagina 66 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare
Educatia ecologica a copiilor n toate formele de nvatamnt includerea n activitatile scolare a unor campanii de colectare selective a deseurilor Inspectoratul Scolar Judetean Bacau ; Agentia pentru Protectia Mediului Bacau ; ONG-uri cu ativitate in domeniu Legea 350/2005 finantare de la Consiliul Judetean Bacau; Program National Fondul de Mediu Fondul European Social - Program Operational Dezvoltarea Resurselor Umane; Cofinantare - buget local 2013-2019 Responsabilizarea agentiilor economici Mediu de afaceri local Buget local 2013-2019 Initierea parteneriatului cu ONG-urile de mediu pentru promovarea colectarii selective a deseurilor ONG-uri Buget local 2013-2019
Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare
OBIECTIV SPECIFIC 3.2 - MBUNATATIREA CALITATII ATMOSFEREI, PROTEJAREA CADRULUI NATURAL SI

PEISAGISTIC
Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare
Initierea unui proiect de plantare perdea naturala de-a lungul drumurilor comunale si de interes local de pe teritoriul comunei Zemes ONG-uri Fondul National de Mediu Buget local 2013-2019 Amenajarea si dotarea cu material verde a spatiilor de joaca pentru copii ONG-uri Fondul National de Mediu Buget local 2013-2019 Campanii de constientizarea privind importanta inconjurator ONG-uri Fondul National de Mediu ; Legea 350/2005 Buget local 2013-2019 protejarii mediului
Pagina 67 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect
Realizarea n parteneriat cu unitatile scolare a unor studii privind valorile naturale din zona Inspectorat Scolar Judetean Bacau Fondul National de Mediu Buget local 2013-2019 Realizarea unui parteneriat a Consiliului Local Zemes cu ONG-uri cu activitate n domeniul protejarii mediului pentru promovarea proiectelor comunitare. ONG-uri Fondul National de Mediu Buget local 2013-2019 Sprijinirea introducerii metodelor de productie agricola ce sunt compatibile cu protectia si mbunatatirea conditiilor de mediu si care trec de standardele de baza relevante ONG-uri ; Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Bacau Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala; Axa prioritara 2 Imbunatatirea mediului si a spatiului rural masura 2.1 Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor agricole Cofinantare - buget local Buget local 2013-2019 Sprijinirea actiunilor de combatere a eroziunii solului prin limitarea utilizarii substantelor chimice de sinteza si infiltrarea n apele subterane ONG-uri ; Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Bacau Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala; Axa prioritara 2 Imbunatatirea mediului si a spatiului rural masura 2.1 Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor agricole Cofinantare - buget local Buget local 2013-2019 Executarea lucrarilor de refacere a terenurilor pasunilor Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Bacau Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala; Axa prioritara 2 Imbunatatirea mediului si a spatiului rural masura 2.1 Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor agricole Cofinantare - buget local Buget local
Pagina 68 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

2013-2019 Initierea de actiuni pentru extinderea suprafetei de paduri prin impadurirea terenurilor agricole si ne-agricole ( ca prima impadurire ) avand n vedere protectia mediului, prevenirea dezastrelor naturale sti diminuarea efectelor schimbarilor climatice ONG-uri ; Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Bacau Fondul European pentru Agricultura sti Dezvoltare Rurala; Axa prioritara 2 Imbunatatirea mediului si a spatiului rural masura 2.1 Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor agricole Cofinantare - buget local Buget local 2013-2019 Impadurirea terenurilor care au fost defrisate in mod abuziv ONG-uri ; Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Bacau Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala; Axa prioritara 2 Imbunatatirea mediului st a spatiului rural masura 2.1 Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor agricole Cofinantare - buget local Buget local 2013-2019
OBIECTIV SPECIFIC 3.3: REDUCEREA RISCULUI DE PRODUCERE A DEZASTRELOR NATURALE CU EFECT

ASUPRA POPULATIEI
Informarea si pregatirea populatiei n domeniul situatiilor de urgenta Inspectorat Judetean pentru Situatii de Urgenta Bacau Fondul European Social - Program Operational Dezvoltarea Resurselor Umane; Fondul European de Dezvoltare Regionala Program Operational Regional; Cofinantare - buget local 2013-2019 Elaborare planuri si masuri n domeniul reducerii riscului la inundatii Inspectorat Judetean pentru Situatii de Urgenta Bacau ;Sistemul de Gospodarire a Apelor Bacau buget local 2013-2019 Dotarea compartimentului situatii de urgenta cu mijloacele necesare interventiei specifice Inspectorat Judetean pentru Situatii de Urgenta Bacau
Parteneri
Pagina 69 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Sursa de finantare
Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala;Programul National pentru Dezvoltare Rurala ; Fondul European pentru Dezvoltare Regionala axa prioritara 3 imbunatatirea infrastructurii sociale domeniu major de interventie 3.3 Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru situatii de urgenta 2013-2019 Ecologizarea paraurilor Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala; Programul National pentru Dezvoltare Rurala; Fondul de Mediu 2013-2019
DIRECTIA STRATEGICA DE DEZVOLTARE 4 - RELANSAREA COEZIUNII STI INCLUZIUNII SOCIALA OBIECTIV SPECIFIC 4.1- EDUCARE STI FORMARE CONTINUA
Denumire proiect Realizarea de proiecte cu parteneriat local /national APL, ONG, cadre didactice - cu impact asupra domeniului curricular sti extracurricular Inspectorat Scolar Judetean Bacau ; primariile vecine Buget local 2013-2019 Sprijinirea si realizarea programelor adiacente programului de instruire centru de zi pentru copiii saraci n localitatea Zemes ONG Fondul Social European Program Operational dezvoltarea Resurselor Umane 2013-2019 Implicarea parintilor si familiei alaturi de cadrul profesoral n procesul de formare ONG Buget local 2013-2019 Sprijinirea infiintarii unei Organizatii desfasurate de acestea de tineret si a activitatilor
Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect
Pagina 70 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare
ONG Buget local 2013-2019 Sprijinirea perfectionarii continuie a cadrelor didactice Inspectorat Scolar Judetean Bacau Buget local 2013-2019 Sprijinirea reciclarii/reconversiei fortei de munca disponibile Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca Fondul European Social - Program Operational Dezvoltarea Resurselor Umane;Axa prioritara 4 Modernizarea serviciului public de ocupare, domeniu major de interventie 4.1 Intarirea capacitatii serviciului public de ocupare pentru furnizarea serviciilor de ocupare Cofinantare - buget local 2013-2019 Initierea de programe pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial si cursuri de etica n afaceri, parteneriat si leadership ONG-uri / agenti econonomici acreditati Legea 350/2005 - finantare de la Consiliul Judetean Bacau; Fondul European Social Program Operational Dezvoltarea Resurselor Umane;- axa prioritara 1.4 Calitate n formarea profesionala continua; Buget local 2013-2019 Sprijinirea implementarea masurilor active pentru ocuparea fortei de munca: orientare, formare si consiliere profesionala, medierea locurilor de munca Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca Fondul European Social - Program Operational Dezvoltarea Resurselor Umane;Axa prioritara 4 Modernizarea serviciului public de ocupare, domeniu major de interventie 4.1 Intarirea capacitatii serviciului public de ocupare pentru furnizarea serviciilor de ocupare Cofinantare - buget local 2013-2019 Dotarea tuturor scolilor si gradinitelor cu materiale didactice Fondul European pentru dezvoltare Regionala Program Operational Regional axa prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale; domeniu major de interventie 3.4 Reabilitarea/modernizarea/
Pagina 71 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

dezvoltarea si echiparea infrastructurii preuniversitare, universitare 2013-2019 Reabilitarea gradinitei cu program prelungit Zemes Fondul European pentru dezvoltare Regionala Program Operational Regional axa prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale; domeniu major de interventie 3.4 Reabilitarea/modernizarea/ dezvoltarea si echiparea infrastructurii preuniversitare, universitare 2013-2019 Amenajarea de spatii de joaca pentru scolari si prescolari in incinta fiecarei unitati de inavatamint Fondul European pentru dezvoltare Regionala Program Operational Regional axa prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale; domeniu major de interventie 3.4 Reabilitarea/modernizarea/ dezvoltarea si echiparea infrastructurii preuniversitare, universitare 2013-2019
OBIECTIV SPECIFIC 4.2 SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA, INCLUSIV SPRIJIN SI SOLIDARITATE PENTRU
GRUPURILE DEFAVORIZATE
mbunatatirea serviciilor medicale n unitatile de invatamant Autoritatea de Sanatate Publica Buget local 2013-2019 Acreditarea serviciului social din cadrul primariei ca furnizor de servicii sociale primare Buget local 2013-2019 Asigurarea serviciilor de urgenta pentru persoanele aflate n situatie critica (abuz, violenta domestica, batrni, persoane cu dizabilitati, subzistenta inclusiv cantina sociala, etc) ONG-uri / Directia Judeteana de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau Buget local; Legea 350/2005 2013-2019 mbunatatirea serviciilor oferite persoanelor vrstnice
Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect
Pagina 72 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect
ONG-uri / Directia Judeteana de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau Buget local; Legea 350/2005 2013-2019 Infiintarea unui birou consiliere pentru cetateni, inclusiv pentru prevenirea violentei n familie ONG-uri / Directia Judeteana de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau Buget local; Legea 350/2005 2013-2019 Sprijin pentru dezvoltarea serviciilor electronice de sanatate (esanatate) pentru identificarea pacientilor, asigurarea interoperabilitatii pentru datele medicale, implementarea fiselor, registrelor si retelelor electronice, schimb de informatii intre specialisti Cabinetele medicilor de familie; cabinet medical stomatologic Program Operational Cresterea Competitivitatii Economice; Cofinantare - buget local 2013-2019 Organizarea unor companii de sensibilizarea a cetatenilor pentru cresterea gradului de acceptare a persoanelor aflate n risc de marginalizare sociala ONG-uri din judetul Bacau Consiliul judetean Bacau - finantare conform Legii 350/2005; Fondul European Social Program Operational Dezvoltarea Resurselor Umane; Buget local 2013-2019 Infiintarea de servicii noi persoanelor defavorizate pentru cresterea accesabiliattii
Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare
ONG-uri din judetul Bacau / Directia Judeteana de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau Consiliul judetean Bacau - finantare conform Legii 350/2005; Fondul European Social Program Operational Dezvoltarea Resurselor Umane; Buget local 2013-2019 Promovarea voluntariatului n domeniul asistentei sociale ONG-uri din judetul Bacau / Directia Judeteana de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau Buget local
Pagina 73 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare
2013-2019 Realizarea de parteneriate intre Consiliu Local Zemes si ONG-uri n vederea promovarii proiectelorcu finantare europeana ONG-uri din judetul Bacau / Directia Judeteana de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau Buget local 2013-2019 Infiintarea unui centru de zi pentru copii ONG-uri din judetul Bacau / Directia Judeteana de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau Fondul European Social Program Operational Dezvoltarea Resurselor Umane; axa prioritara 6 Promovarea incluziunii sociale cofinantare - buget local 2013-2019
OBIECTIV SPECIFIC: 4.3 ACTUL DE CULTURA, SPORT STI AGREEMENT

Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Modernizarea salilar de sport ONG-uri din judetul Bacau Program national de dezvoltare rural si a unor baze sportive din mediul rural; Cofinantare Buget local 2013-2019 Modernizarea terenurilor de sport ONG-uri din judetul Bacau Program national de dezvoltare rurala i a unor baze sportive din mediul rural; Cofinantare Buget local 2013-2019 Modernizarea stadion ONG-uri din judetul Bacau Program national de dezvoltare rural si a unor baze sportive din mediul rural; Cofinantare Buget local 2013-2019 Initiere si organizarea unor evenimente culturale care sa puna n valoare personalitatile locale ONG-uri din judetul Bacau Buget local 2013-2019 Realizarea de parteneriate intre Consiliu Local Zemes si ONG-uri n
Pagina 74 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare
vederea promovarii proiectelor cu finantare externa ONG-uri din judetul Bacau Buget local 2013-2019 Modernizarea bibliotecii publice , inclusiv dotarea cu fond de carte ONG-uri din judetul Bacau Buget local 2013-2019 Modernizarea bibliotecilor scolare , inclusiv dotarea cu fond de carte ONG-uri din judetul Bacau Buget local 2013-2019 Promovarea monumentelor istorice ONG-uri din judetul Bacau Buget local 2013-2019 Modernizarea caminului cultural din localitatea Zemes ONG-uri din judetul Bacau ; Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Traditiilor Bacau Fondul European pentru Agricultura sti Dezvoltare Rurala;Programul National pentru Dezvoltare Rurala - masura 322 ;Buget local 2013-2019
OBIECTIV SPECIFIC 4.4- SECURITATEA SOCIALA

Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare mbunatatirea serviciilor ce asigura siguranta cetateanului: informatizarea, dotarea si reabilitarea sediului politiei rurale Inspectoratul Judetean de Politie Bacau Fondul European Social- Program Operational Dezvoltarea Capacitatii administrative;Cofinantare -buget local 2013-2019 Infiintarea unui centru de consiliere ONG-uri din judetul Bacau Fondul European Social- Program Operational Dezvoltarea Capacitatii administrative;Cofinantare -buget local
Pagina 75 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

2013-2019 Infiintarea unui centru de integrare socio-profesionala pentru persoanele cu dizabilitati Furnizori de servicii sociale Fondul European Social Program Operational Dezvoltarea Resurselor Umane; axa prioritara 6 Promovarea incluziunii sociale cofinantare - buget local 2013-2019
OBIECTIV
SPECIFIC: 4.5
SOCIETATEA CIVILA
Crearea unei structuri specializate n relatia cu ONG-urile n cadrul Primariei Zemes Buget local 2013-2019 Realizarea n cadrul primariei a unei baze de date cu ONG-urile din judetul Bacau ONG-urile din judet Buget local 2013-2019 Concesionarea anumitor servicii catre ONG-urile active din judetul Bacau ONG-urile din judet Buget local 2013-2019 Sprijinirea cresterii capacitatii de absorbtie a fondurilor europene catre ONG-uri. ONG-urile din judet cu activitate in comuna Zemes Buget local 2013-2019
Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect
Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare
Pagina 76 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

DIRECTIA STRATEGICA DE DEZVOLTARE 5 - DEZVOLTAREA CAPACITATII ADMINISTRATIVE OBIECTIV SPECIFIC: 5.1 MBUNATATIREA COEZIUNII DINTRE ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA SI ADMINISTRATIA PUBLICA JUDETEANA SI ALTI FACTORI INTERESATI, N
VEDEREA REALIZARII OBIECTIVELOR DE DEZVOLTARE LOCALA
Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare
Coordonarea proceselor de elaborare, actualizare, implementare si monitorizare a strategiilor de dezvoltare la nivelul comunei Zemes si corelarea acestora cu documentele programatice la nivel judetean sti national Buget local 2013-2019 Colaborarea cu autoritatile administratiei publice locale si judetene n vederea realizarii obiectivelor din Planul de Actiuni al Programului de Dezvoltare Economica si Sociala a judetului Bacau Institutia Prefectului judet Bacau;Consiliul Judetean Bacau; Serviciile publice deconcentrate Buget local 2013-2019
OBIECTIV STRATEGIC 5.2 CREAREA UNUI SISTEM MODERN STI EFICIENT DE ADMINISTRATIE PUBLICA
STI EFICIENTIZAREA DIALOGULUI TRIPARTIT
Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare
Implementarea si certificarea sistemelor de management al calitatii; Fondul European Social - Program Operational Sectorial Dezvoltarea Capacitatii Administrative Buget local 2013-2019 Derularea de actiuni de informare europeana a populatiei din comuna Zemes , cu focalizare pe: dreptul la munca n Uniunea Europeana, asigurari sociale etc.) Fondul European Social - Program Operational Dezvoltarea Resurselor Umane Buget local 2013-2019
Pagina 77 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

OBIECTIV SPECIFIC 5.3 FLUIDIZAREA COMUNICARII N CADRUL ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE ZEMES CU ADMINISTRATIA PUBLICA JUDETEANA SI CENTRALA SI FACILITAREA COMUNICARII CU
CETATENII
Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri Sursa de finantare Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri
Profesionalizarea resurselor umane n administratia locala Zemes Fondul European social - Program Operational Sectorial Dezvoltarea Capacitatii Administrative Buget local 2013-2019 Constituirea birourilor specializate n elaborarea si gestionarea proiectelor Buget local 2013-2019 Informatizarea administratiei publice locale Zemes - dotare cu hard, soft, mordenizare portal, retea si conexiuni broad-band Fondul European Social - Program Operational Sectorial Dezvoltarea Capacitatii Administrative Buget local 2013-2019 Realizarea unui telecentru n vederea facilitarii comunicarii cu cetatenii si a accesului acestora la informatii publice Fondul Roman de Dezvoltare Sociala; Fondul European Social Program Operational Sectorial Dezvoltarea Capacitatii Administrative; Buget local 2013-2019 Constructie sediu primarie Fondul European pentru Agricultura sti Dezvoltare Rurala;Programul National pentru Dezvoltare Rurala Axa prioritara 3 Calitatea vietii n zonele rurale si diversificarea economiei rurale, masura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea n valoare a mostenirii rural - cofinantare -buget local 2013-2019 Dotarea sediului primariei pentru oferirea conditiilor optime de lucru -
Sursa de finantare
Perioada de implementare Denumire proiect Parteneri
Pagina 78 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Sursa de finantare Perioada de implementare
Fondul European Social - Program Operational Sectorial Dezvoltarea Capacitatii Administrative; cofinantare -buget local 2013-2019
Pagina 79 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

VI. MONITORIZAREA SI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

Monitorizarea este un instrument al planificarii strategice si consta n evaluarea activitatilor de proiect, rezultatelor intermediare ale bugetului cheltuit, precum sti identificarea riscurilor care apar n implementarea proiectului. Scopul este de mbunatatire a eficientei si ajustare a activitatilor n cazul n care nu se ating obiectivele si scopurile stabilite. Graficul de implementare a proiectelor este utilizat n activitatea curenta de monitorizare. Odata aprobata strategia de dezvoltare, inclusiv cu proiectele sale prioritare, se ntocmeste acest grafic de implementare, deosebit de util pentru activitatea de monitorizare. Rolul si responsabilitatile de monitorizare i revin unei structuri specifice, diferite de cea responsabila cu implementarea ei, respectiv Comitetul Local de Monitorizare. Dimensiunile Comitetului Local de Monitorizare este de circa 3 persoane. Sarcinile curente ale comitetului sunt: o Analiza periodica a progresului inregistrat privind atingerea obiectivelor generale / specifice planului o Formularea de propuneri pentru revizuirea planului de implementare o Analiza si aprobarea rapoartelor de implementare ntocmite de catre organizatiile de implementare a proiectelor o Intocmirea periodica de rapoarte de monitorizare pentru fiecare proiect n parte si n ansamblu pentru planul de implementare Evaluarea este un alt instrument de planificare strategica prin care se apreciaza daca obiectivul/scopul initial a fost atins n perioada de implementare, n intervalul de timp si de buget alocat. Evaluarea se efectueaza de asemenea la sfrsit sau ulterior implementarii proiectului, n vederea mbunatatirii deciziilor pentru procesul investitional viitor. Evaluarea initiala se efectueaza la momentul n care se decide asupra oportunitatii unui proiect. Monitorizarea are finalitate n conditiile n care activitatile de proiect sunt bine formulate, indicatorii de performanta sunt corect dimensionati, iar sursele de culegere a informatiilor pentru verificare sunt credibile. Astfel, obiectivele specifice se vor prezenta n acest capitol alaturi de indicatorii de impact si de monitorizare, precum si de sursele de culegere a datelor relevante, care permit aprecierea gradului de implementare a strategiei. Monitorizarea confera posibilitatea revizuirii periodice, adaptarea planului de actiune, actualizarea termenelor prevazute initial sti anticipeaza eventualele riscuri. Instrumente de monitorizare utilizate n procesul de implementare a strategiei: Calendar de monitorizare: determinarea termenelor scadente pentru realizarea actiunilor, stabilirea datelor reuniunilor transversale, elaborarea rapoartelor de monitorizare; Rapoartele periodice: elaborarea semestriala sau n functie de nevoi pentru determinarea stadiului n care se afla procesul de implementare a strategiei; Reuniuni transversale: organizarea unor ntlniri periodice ntre top manageri, persoanele implicate direct n implementarea strategiei si alte persoane interesate conform calendarului stabilit.
Pagina 80 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

DIRECTIA STRATEGICA 1 - DEZVOLTAREA UNUI MEDIU ECONOMIC STI AGROTURISTIC CARE SA ASIGURE UN RITM DE CRESTERE SUSTINUT STI LOCURI DE MUNCA PERMANENTE OBIECTIV SPECIFIC: 1.1 SPRIJINIREA INITIATIVEI PRIVATE PRIN ELIMINAREA BARIERELOR
Denumirea masurii 1.1 /1 Implicarea n analiza mediului de afaceri si simplificarea procedurilor administrative
Indicatori de impact - simplificarea procedurilor de autorizare, certificare si functionare a mediului de afaceri - introducerea unor fiscalitati locale pentru agentii economici - promovarea agentilor economici locali pe piata nationala si europeana - mbunatatirea accesului firmelor la sursele de finantare
Indicatori de rezultate - numar firme nou infiintate - durata eliberarii autorizatiilor/certificatelor - numar audiente/unitatea de timp - numar firme nou nfiintate - valoarea investitiilor n perioada analizata - cresterea cifrei de afaceri n perioada analizata - numar evenimente cu participare colectiva - numar sesiuni de informare privind standardele de calitate n Uniunea Europeana - numar de parteneriate de promovare a afacerilor - numar de aplicatii de finantare
1.1/2 Servicii de consultanta si asistenta pentru atragere de investitii
OBIECTIV SPECIFIC 1.2 DEZVOLTAREA

DE DEZVOLTARE ECONOMICA
TURISMULUI RURAL SI AGROTURISMULUI CA FACTOR CHEIE
Denumirea masurii 1.2/1 Consolidarea si promovarea parteneriatului public privat n dezvoltarea acestui sector
Indicatori de impact - facilitarea nfiintarii de agenti economici - mbunatatirea capacitatii manageriale
Indicatori de rezultate - numar agenti economici beneficiari - numar programe Agentia Nationala de Turism la care au participat

Denumirea masurii 1.3./1 Sprijinirea formarii profesionale n domeniul agriculturii Indicatori de impact - obtinerea de abilitati pentru persoanele care lucreaza n agricultura Indicatori de rezultate - numar parteneriate ncheiate - numar persoane care au absolvit cursuri de initiere - studiu piata muncii
Pagina 81 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

OBIECTIV SPECIFIC 1.4 - MBUNATATIREA ASPECTULUI GENERAL AL

Denumirea masurii 1.4/1 Reabilitarea patrimoniului istoric, cultural, ecumenic Indicatori de impact - pastrarea si conservarea patrimoniului istoric - pastrarea si conservarea patrimoniului ecumenic - petrecerea timpului liber
COMUNEI
Indicatori de rezultate - numar obiective reabilitate
1.4/2 mbunatatirea aspectului peisagistic al comunei
- numar spatii verzi amenajate - suprafata-mp - centru civic amenajat
DIRECTIA STRATEGICA 2 - REABILITAREA INFRASTRUCTURII, SI ASIGURAREA ACCESULUI POPULATIEI LA SERVICII DE UTILITATE PUBLICA OBIECTIV SPECIFIC 2.1 INVENTARIEREA TERENURILOR DIN DOMENIUL PUBLIC SI PRIVAT AL CONSILIULUI LOCAL ZEMES
Denumirea masurii 2.1/1 Organizarea spatiala Indicatori de impact Actualizarea planului urbanistic general Indicatori de rezultate
2.1/2 Spatiile comerciale si publice
- nr. ha incluse n intravilan - nr. case construite pe suprafata inclusa n intravilan Ameliorarea situatiei legale a - nr. ha teren nchiriate sau terenurilor din domeniul public si concesionate privat att din intravilan ct si din extravilan Inventarierea spatiilor - regulament de utilizare a comerciale spatiilor comerciale Reglementarea situatiei spatiilor publice - sistem unitar de expunere reclame
Pagina 82 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

OBIECTIV SPECIFIC 2.2: MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII RUTIERE

Denumirea masurii 2.2/1 Modernizarea infrastructurii rutiere 2.2/2 Modernizarea sti extinderea sistemului de iluminat public Indicatori de impact Modernizarea zonelor de circulatie si transport Cresterea sigurantei n timpul noptii
Indicatori de rezultate - nr. km balastati - nr. km ntretinuti - nr. km drum asfaltati - nr. Poduri realizate - nr. km retea electrica modernizata - nr. stlpi iluminat public
OBIECTIV SPECIFIC 2.3 MBUNATATIREA CALITATII SI A ACCESULUI LA INFRASTRUCTURA DE APA SI

APA UZATA
Denumirea masurii 2.3/1 Reabiltarea infrastructurii de mediu
Indicatori de impact Cresterea nivelului de viata n comuna Zemes
Indicatori de rezultate - nr. km de retea de apa extinsa - nr. km retea canalizare extinsa - nr. Km retea gaz metan extinsa
DIRECTIA STRATEGICA 3 - CONSERVAREA STI PROTECTIA MEDIULUI NCONJURATOR OBIECTIV SPECIFIC 3.1 ASIGURAREA UNUI MANAGEMENT DURABIL AL DESEURILOR
Denumirea masurii 3.1/1 Controlul si monitorizarea producerii, transportului si depozitarii desteurilor Indicatori de impact Cresterea nivelului de viata n comuna Zemes Indicatori de rezultate - nr. puncte de colectare selectiva - nr. amenzi contraventionale privind depozitarea neautorizata - nr. seminare informare - nr. parteneriate ncheiate - nr. contracte incheiate (cu alegere selectiva) - nr. actiuni de voluntariat pentru colectarea de gunoaie - nr. actiuni de informare n scoli
3.1/2 Responsabilizarea sociala a cetatenilor
Cresterea implicarii tuturor partenerilor sociali n protejarea mediului Cresterea educatiei ecologice
Pagina 83 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

OBIECTIV SPECIFIC 3.2 MBUNATATIREA CALITATII ATMOSFEREI, PROTEJAREA CADRULUI NATURAL

STI PEISAGISTIC
Denumirea masurii 3.2/1 Initierea unor programe pentru spatiile verzi
Indicatori de impact Cresterea protectiei zonelor verzi Cresterea facilitatilor de agrement pentru copii
Indicatori de rezultate - nr. spatii verzi reabilitate - nr. puieti plantati
3.32/2 Responsabilizarea sociala a cetatenilor si a agentilor economici privind protectia mediului 3.2/3 Promovarea managementului durabil al terenurilor agricole 3.2/4 Promovarea managementului durabil al terenurilor silvice 3.2./5 Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei
- nr. zone de joaca pentru copiii - nr. unitati de mobilier de joaca Cresterea educatiei ecologice - nr. studii realizate - nr. actiuni de ecologizare a zonei - nr. parteneriate ncheiate Introducerea metodelor de - nr. actiuni realizate (pentru protectie compatibile cu combaterea eroziunii solului) protectia mediului - nr. ha utilizate ecologic - nr. actiuni pentru conservarea habitatelor Dezvoltarea durabila a - nr. ha teren impadurit padurilor -nr. actiuni gosparire paduri -nr. investitii neproductive Reducerea pericolului n caz de situatie de urgenta - nr. actiuni ecologizare pruri - nr. masuri emise - nr. obiective realizate
DIRECTIE STRATEGICA 4 - RELANSAREA COEZIUNII SI INCLUZIUNII SOCIALA OBIECTIV SPECIFIC 4.1 - EDUCARE STI FORMARE CONTINUA
Denumirea masurii 4.1/1 Educatia formala Indicatori de impact Cresterea implicarii parintilor n procesul de formare al elevilor mbunatatirea procesului educational Indicatori de rezultate - nr. actiuni de consiliere - nr. parteneriate educationale - nr. stagii practica - nr. actiuni extrastcolare - nr. proiecte culturale
Pagina 84 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

4.1/2 Educatia informala, inclusiv implicarea comunitatii neguvernamentale
Ameliorarea procesului de calificare/recalificare a fortei de munca mbunatatirea capacitatii antreprenoriale a tinerilor Scaderea ratei somajului
4.1/3 Facilitarea investitiilor n infrastructura de nvatamnt
mbunatatirea procesului educational prin asigurarea conditiilor optime de desfasturare a activitatilor
- nr. cursuri de calificare/recalificare - nr. actiuni de consiliere formala, informala - nr. sesiuni de instruire - nr. tineri instruiti - nr. persoane angajate prin masuri active de ocupare - nr. unitati scolare dotate cu mobilier, echipamente IT si multimedia - nr. unitati scolare reabilitate
OBIECTIV
SPECIFIC
4.2 SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA, INCLUSIV SPRIJIN SI SOLIDARITATE

PENTRU GRUPURILE DEFAVORIZATE
Denumirea masurii 4.2/1 mbunatatirea actului de asistare sociala si a serviciului de asigurare a sanatatii publice
Indicatori de impact mbunatatirea serviciilor sociale
Indicatori de rezultate - serviciu social acreditat - nr. persoane vrstnice beneficiare - nr. persoane cu dizabilitati beneficiare - nr. actiuni de informare realizate - nr. persoane beneficiare pentru cazuri de urgenta - nr. cetateni consiliati - serviciul e-sanatate functional - nr. actiuni voluntariat organizate - nr. programe culturale - nr. parteneriate ncheiate - nr. actiuni de informare realizate - nr. parteneriate ncheiate - centru de zi, realizat - Clubul vrstnicilor - realizat - nr. parteneriate ncheiate
Cresterea implicarii partenerilor sociali n activitatile specifice de sanatate publica mbunatatirea serviciilor medicale
4.2/2 Responsabilizarea fata de persoanele defavorizate
mbunatatirea activitatii de protectie a persoanelor defavorizate Cresterea implicarii partenerilor sociali n activitatile specifice de asistenta sociala Asigurarea desfasurarii n conditii optime a activitatii de asistenta sociala
4.2/3 Facilitarea investitiilor n infrastructura de sanatate, asistenta sociala sti culte
Pagina 85 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

OBIECTIV SPECIFIC 4.3 ACTUL DE CULTURA, SPORT SI AGREMENT

Denumirea masurii 4.3/1 Sport si agrement Indicatori de impact Cresterea interesului pentru activitati recreative si sportive Indicatori de rezultate - nr. sli sport modernizate - nr. parteneriate ncheiate - nr. trenuri de sport modernizate stadion modernizat - numar participanti la activitatile sportive - nr. parteneriate ncheiate - nr. programe culturale - asezamint cultural modernizat - nr. carti achizitionate - nr. beneficiari ai bibliotecilor
4.3/2 Actul de cultura
mbunatatirea activitatii culturale Ameliorarea fondului de carte
OBIECTIV SPECIFIC 4.4 SECURITATEA SOCIALA

Denumirea masurii 4.4.1 Asigurarea sigurantei cetateanului Indicatori de impact Cresterea sigurantei cetateanului Indicatori de rezultate - nr. cazuri rezolvate - sediu politie reabilitat - centru de consiliere realizat - centru de integrare socioprofesionala pentru persoanele cu dizabilitati
OBIECTIV SPECIFIC 4.5 SOCIETATEA CIVILA MASURA 4.5.1 SPRIJINIREA SOCIETATII CIVILE
Denumirea masurii 4.5.1: Sprijinirea societatii civile Indicatori de impact O mai buna comunicare cu societatea civila Indicatori de rezultate - structura specializata realizata - realizare baza de date - nr. servicii concesionate - nr. proiecte implementate
Pagina 86 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

DIRECTIA STRATEGICA 5 - DEZVOLTAREA CAPACITATII ADMINISTRATIVE OBIECTIV SPECIFIC 5.1 MBUNATATIREA COEZIUNII DINTRE ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA SI ADMINISTRATIA PUBLICA JUDETEANA SI ALTI FACTORI INTERESATI, N VEDEREA REALIZARII
OBIECTIVELOR DE DEZVOLTARE LOCALA
Denumirea masurii 5.1/1 Dezvoltarea capacitatii de planificare strategica
Indicatori de impact Dezvoltarea de metodologii si instrumente
Indicatori de rezultate - corelarea strategiei cu documente programatice - nr. actiuni n PDES
OBIECTIV SPECIFIC 5.2 CREAREA UNUI SISTEM MODERN SI EFICIENT DE ADMINISTRATIE PUBLICA SI
EFICIENTIZAREA DIALOGULUI TRIPARTIT
Denumirea masurii 5.2/1 Continuarea reformei n administratia publica
Indicatori de impact Aplicarea reformei n administratia publica
Indicatori de rezultate - nr. persoane care au participat la cursuri de perfectionare - implementare sistem certificare calitate - nr. parteneriate ncheiate
OBIECTIV SPECIFIC 5.3 FLUIDIZAREA COMUNICARII N CADRUL ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE ZEMES SI CU ADMINISTRATIA PUBLICA JUDETEANA SI CENTRALA TI FACILITAREA COMUNICARII CU
CETATENII
Denumirea masurii 5.3/1 Eficientizarea managementului fondurilor nerambursabile 5.3/2 Informatizarea administratiei publice locale Zemes
Indicatori de impact mbunatatirea conditiilor de viata a locuitorilor comunei
Indicatori de rezultate - nr. persoane specializate n "Management proiect" - nr. proiecte finantate - nr. calculatoare achizitionate - nr. softuri achizitionate - conexiune broad-band realizata - telecentru realizat
Introducerea tehnicilor moderne
Pagina 87 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

5.3/3 Dezvoltarea infrastructurii aferente administratiei publice locale Zemes
mbunatatirea conditiilor de lucru
- sediu Primariei finalizat
Pagina 88 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

VII .INFLUENTA FACTORILOR DE DECIZIE 1. ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA

Care sunt asteptarile factorului de decizie Realizarea planului de dezvoltare strategica Promovarea imaginii institutiei pe care o reprezinta Dezvoltarea durabila a localitatii Ce facem pentru a ndeplinii asteptarile factorului de decizie Respectarea ntocmai a strategiei elaborate, oferirea de informatii periodice despre stadiul actiunii Implicare activa Ce se va ntmpla daca asteptarile acestuia nu sunt ndeplinite Nu va participa din punct de vedere financiar n ce mod ne influenteaza factorul de decizie n mod esential. Fara contributia financiara / materiala a acestuia nu se pot ndeplini obiectivele Care sunt asteptarile noastre fata de factorul de decizie analizat Transparenta Sustinere materiala / financiara Cooperare : 3 Importanta lui pentru succesul proiectului :putin 1;important 2;f. import. 3
2. AGENTI ECONOMICI
Care sunt asteptarile factorului de decizie Promovarea imaginii firmei Accesarea de fonduri, finantari, dezvoltare si prosperitate Ce facem pentru a ndeplinii asteptarile factorului de decizie Informari despre proiecte, programe de finantare Cooperare n realizarea proiectelor Publicitate Ce se va ntmpla daca asteptarile acestuia nu sunt ndeplinite Nu va participa din punct de vedere financiar Nu se va implica; va pune n pericol realizarea unuia / mai multor proiecte n ce mod ne influenteaza factorul de decizie Contributia financiara a acestora influenteaza amploarea actiunilor Care sunt asteptarile noastre fata de factorul de decizie analizat Cooperare Importanta lui pentru succesul proiectului :putin 1;important 2;f. import. 3
3. ONG-URI
Care sunt asteptarile factorului de decizie Promovarea obiectivelor acestora Ce facem pentru a ndeplinii asteptarile factorului de decizie Armonizare interese ONG / comunitate
Pagina 89 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Ce se va ntmpla daca asteptarile acestuia nu sunt ndeplinite Neimplicare n accesarea unor finantari specifice Riscul nerealizarii impactului dorit asupra unor grupuri tinta specifice n ce mod ne influenteaza factorul de decizie Indirect Care sunt asteptarile noastre fata de factorul de decizie analizat buna colaborare Importanta lui pentru succesul proiectului :putin 1;important 2;f. import. 3
4. BISERICA
Care sunt asteptarile factorului de decizie O buna convietuire a oamenilor Ce facem pentru a ndeplinii asteptarile factorului de decizie Competenta prin activitatile desfasturate Implicare activa Ce se va ntmpla daca asteptarile acestuia nu sunt ndeplinite Nu ne va ajuta n dezvoltarea spiritului civic al cetateanului n ce mod ne influenteaza factorul de decizie La nivelul mentalitati grupului tinta Care sunt asteptarile noastre fata de factorul de decizie analizat buna implicare n viata comunitatii Importanta lui pentru succesul proiectului :putin 1;important 2;f. import. 3
5. INSTITUTII DE NVATAMNT
Care sunt astteptarile factorului de decizie Sa promoveze si sa educe tinerii n spiritul competitiei si al implicarii n viata societatii civile Ce facem pentru a ndeplinii asteptarile factorului de decizie Ne facem datoria sti ne motivam strategia pe ntelesul lor, putem vorbi de o traducere a evenimentelor, dar mai ales a implicatiilor pe care acestea le au asupra vietii tinerilor Ce se va ntmpla daca astteptarile acestuia nu sunt ndeplinite Daca nu reusim sa cooptam de partea noastra acest factor de decizie atunci e foarte greu sa reusim o transformare durabila si definitiva n ce mod ne influenteaza factorul de decizie n mod esential Implicarea acestui factor conduce la reustita Care sunt asteptarile noastre fata de factorul de decizie analizat Implicare activa n dezvoltarea imaginii comunei Constientizare / implicarea directa a tinerilor - beneficiari directi ai dezvoltarii durabile Importanta lui pentru succesul proiectului :putin 1;important 2; f. import. 3
Pagina 90 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

6. MASS MEDIA
Care sunt asteptarile factorului de decizie Sa se realizeze o campanie transparenta, ampla si realista, pe termen lung cu rezultate cuantificabile Ce facem pentru a ndeplinii asteptarile factorului de decizie Ne ndeplinim strategia mediatiznd fiecare actiune pe care o desfasturam, facem publice planurile strategice si suntem foarte deschisti la toate ntrebarile pe care mass-media ni le adreseaza (vox populi) Ce se va ntmpla daca asteptarile acestuia nu sunt ndeplinite Riscul unei imagini deformate a procesului de dezvoltare durabila Neimplicare activa a grupurilor tinta, datorata lipsei comunicarii n ce mod ne influenteaza factorul de decizie n mod esential deoarece el este cel care influenteaza n modul cel mai sigur si amplu grupul tinta. Care sunt asteptarile noastre fata de factorul de decizie analizat colaborare fructuoasa Importanta lui pentru succesul proiectului :putin 1; important 2; f. import. 3
7. CONSILIUL JUDETEAN BACAU

Care sunt asteptarile factorului de decizie Dezvoltarea durabila a zonei Ce facem pentru a ndeplinii asteptarile factorului de decizie Ne implicam, informam sti ne consultam cu acest factor de decizie Reducerea costurilor proprii pentru anumite proiecte Ce se va ntmpla daca astteptarile acestuia nu sunt ndeplinite ntrzieri n realizarea unor proiecte n ce mod ne influenteaza factorul de decizie Direct Care sunt asteptarile noastre fata de factorul de decizie analizat Acordare de avize, aprobari Implicare financiara Importanta lui pentru succesul proiectului :putin 1; important 2; f. import. 3
8. AGENTIA JUDETEANA DE OCUPARE A FORTEI DE MUNCA

Care sunt asteptarile factorului de decizie Ocuparea fortei de munca Ce facem pentru a ndeplinii asteptarile factorului de decizie Informare / consultare / participare Ce se va ntmpla daca asteptarile acestuia nu sunt ndeplinite ngreunarea procesului de ocupare a fortei de munca disponibile n ce mod ne influenteaza factorul de decizie Indirect Care sunt asteptarile noastre fata de factorul de decizie analizat Transparenta
Pagina 91 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

Furnizare de informatii Importanta lui pentru succesul proiectului :putin 1; important 2; f. import. 3 :
9. DIRECTIA DE MUNCA, SI PROTECTIE SOCIALA BACAU

Care sunt asteptarile factorului de decizie Sprijinirea acreditarii furnizorilor de servicii sociale Ce facem pentru a ndeplinii asteptarile factorului de decizie Promovare proiecte de interes social Ce se va ntmpla daca asteptarile acestuia nu sunt ndeplinite Neimplicare n ce mod ne influenteaza factorul de decizie direct Care sunt astteptarile noastre fata de factorul de decizie analizat Sprijin / cooperare Importanta lui pentru succesul proiectului :putin 1;important 2;f. import. 3
9. CETATENII
Care sunt asteptarile factorului de decizie Realizarea planului de dezvoltare strategica Dezvoltarea durabila a comunei Ce facem pentru a ndeplinii asteptarile factorului de decizie Respectarea ntocmai a strategiei elaborate, oferirea de informatii periodice despre stadiul actiunii Implicare activa Ce se va ntmpla daca asteptarile acestuia nu sunt ndeplinite Nu va participa din punct de vedere financiar n ce mod ne influenteaza factorul de decizie n mod esential Implicarea acestui factor conduce la reustita Care sunt asteptarile noastre fata de factorul de decizie analizat Implicare activa n dezvoltarea imaginii comunei Cooperare Importanta lui pentru succesul proiectului :putin 1;important 2;f. import. 3
Pagina 92 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

VIII.GLOSAR DE TERMENI ACQUIS COMUNITAR

Ansamblul reglementarilor si politicilor Uniunii Europene. Contine legislatia Uniunii, formata din tratatele de baza (legislatia primara) si documentele adoptate de institutiile Uniunii (legislatia secundara). Tarile candidate trebuie sa-ti armonizeze legislatia cu acquis-ul comunitar pentru a adera la Uniune. Derogarile sunt permise numai n situatii exceptionale si sunt restrnse ca arie de aplicare.
Actori locali / regionali
Persoane fizice si juridice (populatie, ntreprinderi, autoritati) participanti n cadrul procesului de dezvoltare, la nivel local / regional.
ACTORI PUBLICI
Alesii locali care dispun de puterea de a determina obiectivele, de a fixa cadrul juridic si de a opera alegeri de oportunitati. Puterea se extinde si asupra facultatii de a crea unelte de amenajare, de a folosi o parte din bugetul comunal pentru amenajare rurala , de a contracta sau garanta mprumuturi, de a participa cu Statul, Departamentul sau Regiunea la contracte de finantare, de a solicita si beneficia de subventii. Rezulta deci ca puterea locala are mijloace financiare deloc neglijabile care pot fi utilizate n dezvoltarea comunei.
COEZIUNE ECONOMICA STI SOCIALA

Coeziunea Economica si Sociala este un principiu care exprima solidaritatea ntre Statele Membre si ntre diferitele regiuni ale Uniunii Europene. A devenit obiectiv al Uniunii, la fel ca Piata Interna, odata cu adoptarea, n 1986, a Actului Unic European (Prin Tratatul de la Maastricht, aceasta politica a fost inclusa n Tratatul de constituire a Comunitatii Europene). Principiul favorizeaza dezvoltarea echilibrata si durabila, reducerea diferentelor structurale dintre regiuni si dintre tari si promovarea stanselor egale. n termeni practici, este realizat prin diverse instrumente financiare, n special Fondurile Structurale. n procesul de aderare, finantarea pentru dezvoltarea regionala este asigurata prin Programul Phare Coeziune Economica sti Sociala.
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeana este un organ cu atributii de initiativa, implementare, gestionare si control al politicilor comunitare. Este gardianul Tratatelor si expresia intereselor Comunitatii. Comisia este numita pentru un mandat de cinci ani, cu acordul statelor membre, dupa aprobare din partea Parlamentului European, n fata caruia raspunde. Membrii Comisiei sunt asistati de o administratie formata din directii generale si departamente specializate, personalul acestora activnd n principal n Bruxelles si Luxemburg.
CONCEPT STRATEGIC
Reprezinta formularea succinta a strategiei de dezvoltare, a directiei n care poate evolua orastul, n conformitate cu tendintele sale de dezvoltare. Se vor lua n considerare aspecte legate de sectoarele cu rol determinant n economia locala, legaturile dintre economia locala si cea regionala, potentialul existent si tendintele de expansiune, stabilitate sau declin.
Pagina 93 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

DEZVOLTARE DURABILA
Concept care definestte o forma de crestere economica prin care este asigurat un nivel corespunzator de bunastare nu numai pe termen scurt sau mediu, ci si pe termen lung. Dezvoltarea este durabila daca raspunde necesitatilor curente ale societatii, fara a pune n pericol perspectivele pentru generatiile viitoare.
DEZVOLTARE RURALA
Concept ce sta la baza masurilor de cresttere a nivelului de dezvoltare economica sti sociala, de mbunatatire a conditiilor de munca sti de trai sti de promovare a principiului de egalitate a sanselor n mediul rural. Sunt vizate: reconversia profesionala, cresterea numarului de locuri de munca, cresterea nivelului de siguranta si de calitate a produselor alimentare, modernizarea fermelor si asigurarea unor venituri adecvate si stabile pentru fermieri, rezolvarea problemelor ecologice.
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

Concept care are ca obiectiv dezvoltarea abilitatilor fortei de munca, pentru a deveni mai adaptabila la schimbarile structurale, corespunzator nevoilor de abilitati identificate pe piata fortei de munca. Se pune accent pe: dezvoltarea abilitatilor manageriale n afaceri si dezvoltare antreprenoriala, pentru a ncuraja cresterea economica viitoare; facilitarea accesului pe piata fortei de munca a celor aflati n cautarea unui loc de munca, prin intensificarea masurilor active de ocupare si dezvoltarea de noi abilitati; promovarea oportunitatilor egale de angajare pentru grupurile vulnerabile (tinerii someri, somerii de lunga durata, tinerii care parasesc institutiile de ocrotire, minoritati).
FONDUL DE COEZIUNE
Instrument financiar al UE menit sa consolideze coeziunea economica sti sociala ntre tarile europene. Resursele acestui Fond sunt alocate n doua sectoare: infrastructura de mediu si retele de transport transeuropene.
FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALA (FEDER)

Instrument financiar al UE destinat reducerii dezechilibrelor ntre diferitele regiuni ale Uniunii. A fost creat n 1975, fiind cel mai important fond structural. FEDER acorda sprijin financiar zonelor defavorizate, fiind astfel un important instrument de corectie a dezechilibrelor regionale. Principiile alocarii acestui fond sunt: concentrarea pe obiective si regiuni (pentru maximizarea efectelor), parteneriatul ntre Comisia Europeana, Statele Membre si autoritatile locale si regionale (pentru planificarea si punerea n practica a interventiei structurale), programarea interventiei sti aditionalitatea contributiei comunitare (care nu trebuie sa se substituie celei nationale).
FONDUL SOCIAL EUROPEAN (FSE)

Creat n anul 1960, FSE este principalul instrument financiar al politicii sociale a Uniunii Europene. Prin intermediul sau se acorda sustinere financiara actiunilor de formare si reconversie profesionala, ca si celor viznd crearea de noi locuri de munca. Aproape 75% din interventiile acestui fond se fac pentru reducerea stomajului n rndul tinerilor, accentul fiind pus astazi pe ameliorarea functionarii pietei fortei de munca, pe reinsertia sociala a somerilor, promovarea egalitatii de stanse si adaptarea muncitorilor la mutatiile industriale si evolutia sistemului de productie.
Pagina 94 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

FONDUL NATIONAL PENTRU DEZVOLTARE REGIONALA (FNDR)

Fond constituit pentru finantarea programelor de dezvoltare regionala n Romnia, care se aloca anual prin bugetul de stat. Poate fi alimentat si din alte surse de finantare, interne sau internatonale, cum ar fi asistenta financiara din partea Uniunii Europene, asistenta financiara nerambursabila din partea unor guverne, organizatii internationale, banci internationale, etc.
FONDUL PENTRU DEZVOLTARE REGIONALA (FDR)

Fond constituit n fiecare regiune pentru finantarea programelor de dezvoltare regionala. Este administrat de Agentia pentru Dezvoltare Regionala si se constituie anual din: alocatii de la Fondul National pentru Dezvoltare Regionala; contributii de la bugetele locale si judetene; surse financiare atrase din sectorul privat, de la banci, investitori straini, Uniunea Europeana si alte organizatii internationale.
FONDURI STRUCTURALE
Fondurile structurale si Fondul de coeziune sunt instrumentele financiare ale politicii de coeziune economica si sociala comunitare, prin care se sprijina reducerea decalajului dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni din statele membre ale Uniunii Europene si promovarea, n acest mod, a coeziunii economice si sociale.
IMPACT
Efect (pozitiv sau negativ) al unui proiect sau activitati asupra unei anumite stari de fapt (de exemplu, reducerea ratei stomajului ntr-o anumita regiune), asupra unei organizatii (de exemplu, perfectionarea personalului n domeniul activitatilor de consiliere a cetatenilor) sau persoane fizice (de exemplu, cresterea gradului de informare privind drepturile cetatenestti). n analiza impactului trebuie avute n vedere grupurile tinta ale proiectului, precum si alti beneficiari directi si indirecti.
INDICATORI DE CALITATE
O exprimare calitativa referitoare la descrierea obiectivului sau impactului unui proiect, ce contine informatii despre: Relevanta Acuratete ncadrarea n termene Accesibilitate si claritate Comparabilitate Coerenta Posibilitati de realizare
INDICATORI DE IMPACT
Expresie numerica sau calitativa prin care se desemneaza consecintele programului/proiectului, dincolo de efectele sale imediate asupra beneficiarilor directi. Ei reflecta efecte pe termen lung care afecteaza societatea (n sens larg sau restrns).
INDICATORI DE PERFORMANTA
Denumiti si Indicatori Cheie de Performanta (KPI) sau Indicatori Cheie de Succes (KSI), reprezinta expresii cuantificabile utilizate la masurarea progreselor nregistrate n ndeplinirea obiectivelor proiectului. Scopul lor este de a masura eficacitatea (rezultate realizate/rezultate planificate),
Pagina 95 din 96
U.A.T. Comuna Zeme

eficienta (rezultate/cost) programului/proiectului.
sti
economia
(costuri
reale/costuri
planificate)
asociate
MANAGEMENTUL RURAL
Reprezinta procesul de dezvoltare, executie, coordonare si evaluare a strategiilor integrate, n conformitate cu politicile urbane formulate, cu ajutorul actorilor urbani/rurali relevanti, reprezentnd practic faza de implementare a deciziei n dezvoltarea urbana/rurala. (sursa: IHS - Stabilirea sistemului de indicatori de analiza-diagnostic, 2002).
PLANIFICAREA STRATEGICA STI PLANIFICAREA PE TERMEN LUNG

Sunt privite n multe situatii ca fiind sinonime. Autorul arata ca planificarea strategica are n vedere n special identificarea si rezolvarea problemelor unei organizatii n timp ce planificarea pe termen lung se concentreaza asupra obiectivelor specifice pe care le are n vedere n cadrul bugetelor sti programelor.
PLANUL STRATEGIC
Este produsul metodei de lucru n implementarea politicilor locale, metoda ce stabilestte obiective de dezvoltare, prioritati, evalueaza stansele acestora de implementare (fortele exterioare ce sunt n favoarea lor sau mpotriva), traseaza actiuni si asigura, n permanenta, corelarea dezvoltarii spatiale cu mecanismele de finantare sti cu cele institutionale. Scopul unui plan strategic consta n: a oferi o interpretare plauzibila a viitorului, a sensului dezvoltarii; a stabili nivele de cooperare ntre actiunile ntreprinse de sectorul public si cel privat; ncurajarea initiativelor care au suportul comunitatii sti folosesc resurse locale; a sprijini un sistem de administrare inovativ si antreprenorial.
PLANUL DE ACTIUNE
Este o componenta a planului strategic, ce ghideaza implementarea proiectelor prin propunere de actiuni, resurse, responsabili, estalonare n timp.
STRATEGIE DE DEZVOLTARE
Directionarea globala sau pe domenii de activitate, pe termen scurt, mediu si lung, a actiunilor menite sa determine dezvoltare urbana. (Legea privind amenajarea teritoriului si urbanismul, nr.350/2001).
Pagina 96 din 96

Zemes-Strategie 2013 2018

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Zemes-Strategie 2013 2018

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

U.A.T.

Consiliul Local al comunei Zeme

DE CE O STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCAL !

U.A.T. Comuna Zeme

Consiliul Local al comunei Zeme

DEZVOLTARE DURABIL A COMUNEI ZEMES pentru perioada 2013-2018.

U.A.T. Comuna Zeme

Consiliul Local al comunei Zeme

I. PREZENTARE GENERALA I.1. JUDEUL BACAU SCURT ISTORIC

U.A.T. Comuna Zeme

Consiliul Local al comunei Zeme

U.A.T. Comuna Zeme

Consiliul Local al comunei Zeme

5 orase : Buhui, Comneti, Drmneti, Slnic Moldova, Trgu Ocna. 93 comune.

U.A.T. Comuna Zeme

Consiliul Local al comunei Zeme

U.A.T. Comuna Zeme

Consiliul Local al comunei Zeme

POPULAIA STABILA A JUDEULUI BACAU

U.A.T. Comuna Zeme

Consiliul Local al comunei Zeme

U.A.T. Comuna Zeme

Consiliul Local al comunei Zeme

U.A.T. Comuna Zeme

Consiliul Local al comunei Zeme

I. 2 PREZENTARE GENERALA A COMUNEI ZEMES ASEZARE GEOGRAFICA SI ACCES

U.A.T. Comuna Zeme

Consiliul Local al comunei Zeme

U.A.T. Comuna Zeme

Consiliul Local al comunei Zeme

U.A.T. Comuna Zeme

Consiliul Local al comunei Zeme

U.A.T. Comuna Zeme

Consiliul Local al comunei Zeme

Pseudalinda palax, Mastus venerabilis.

DIAGNOZA MEDIULUI NCONJURATOR

TAB 2. PERSOANE NREGISTRATE LA RECENSAMNTUL DIN ANUL 2011, PE SEXE

Ambele Masculin sexe

U.A.T. Comuna Zeme

Consiliul Local al comunei Zeme

TAB 4. POPULATIA STABILA DUP RELIGIE LA RECENSAMNTUL DIN ANUL 2011

U.A.T. Comuna Zeme

Consiliul Local al comunei Zeme

ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRIC

U.A.T. Comuna Zeme

Consiliul Local al comunei Zeme

NR. ELEVI Clasele 0-IV 176 44 12 -

NR. ELEVI Clasele V-VIII 156 50 27 -

Nr. prescolari Gradinita 39 31 20 13 21 10

U.A.T. Comuna Zeme

Consiliul Local al comunei Zeme

U.A.T. Comuna Zeme

Consiliul Local al comunei Zeme

U.A.T. Comuna Zeme

Consiliul Local al comunei Zeme

EFECTE INUNDATII 2005 BOLATAU

U.A.T. Comuna Zeme

Consiliul Local al comunei Zeme

UTILIZAREA PLANIFICARII STRATEGICE IN PLAN INTERN:

U.A.T. Comuna Zeme

Consiliul Local al comunei Zeme

TREPTE IN PROCESUL DE PLANIFICARE STRATEGICA:

U.A.T. Comuna Zeme