Sunteți pe pagina 1din 77

Fiul actorilor Octavian Cotescu si Valeria Seciu, in mijlocul scandalului secolului de pe Muntele Athos!

Parintele spiritual al monahului Daniil a ajuns dupa gratii in ziua de Craciun!


Ale andru, !iul actorilor Octavian Cotescu si Valeria Seciu a plecat de mult timp din "omaniapentru a se alatura calugarilor de pe Muntele Athos, in cautarea linistii si a echili#rului interior$ A nimerit, insa, in mijlocul celui mai mare scandal al secolului nostru, in care a !ost implicata %iserica Ortodo a$
Pu#licat joi, &' august &()* )&+&,

Monahul Daniil -medalion. il inosteste mereu pe Parintele /!rem -prim plan.Alexandru Cotescu sau monahul Daniil, cum este el cunoscut pe Muntele Athos a ales sa mearga la Manastirea Vatoped, acolo unde staret este unul dintre
marii lideri spirituali ai ortodoxiei: Efrem Vatopedinul. Cu un an si jumatate in urma, parintele staret a devenit protagonistul unui scandal urias, cu dimensiuni politice si economice fara precedent.

Fiul actorilor Octavian Cotescu si Valeria Seciu este azi calugar la Muntele AthosMai precis, Parintele Efrem a fost arestat de procuratura greaca, care l a acu!at de eva!iune fiscala. Autoritatile il suspectau pe preot de eva!iune
fiscala, "anuind ca administrea!a "unurile manastirii printr o firma de tip offshore. Vor"im aici de o avere uriasa, doar terenul aferent lacasului de cult masurand #$.%%% de metri patrati. Momentul arestarii a fost si el unul plin de semnficatie: in !iua de Craciun. Dupa trei luni de arest, Parintele Efrem a fost eli"erat conditionat, dupa ce prietenii "isericii au depus o cautiune fixata la &%%.%%% de euro.

'epre!entantii (isericii )rtodoxe din toata lumea au luat atitudine in fata masurii considerate a"u!ive a autoritatilor, mai ales ca Parintele Efrem este foarte "ine va!ut de "iserica si guvernul 'usiei. Multi au va!ut un adevarat act de ra!"oi al *masoneriei si alte forte ale intunericului+ impotriva Crestinatatii si au facut legatura cu Cri!a Mondiala si

Monahul Daniil a fost ucenicul .taretului Efem si unul dintre oamenii cei mai apropiati ai acestuia. /iul lui )ctavian Cotescu si al Valeriei .eciu il insotea pe Efrem in toate vi!itele pe care acesta le a facut in toata lumea, inclusiv in 'omania, unde Daniil juca si rolul de traducator din lim"a greaca in romana.

Ei au renunat la tot pentru Dumnezeu! - Vedete care au lsat n urm celebritatea, alegnd credina absolut
3

Face#oo012itter3oogle4
POS ! " 01 .eptem"rie 1%0%, )ra %%:%%


Drago Pslaru, interpretndu-l pe Horia Sima, n filmul Drume n calea lupilor


C lug rul !alerian, n fapt fostul actor Drago Pslaru, acordnd un inter"iu postului pu#lic de tele"i$iune dup retragerea sa la % n stirea &r sinei


%ariana 'uruian a fost considerat o actri de o sensi#ilitate ieit din comun


Dan ' dulescu a a(uns preot, dup ce a fost c)itarist roc* +medalion, n formaia Sfin,- n multe trupe de legend ale mu$icii romneti


Preotul Dan ' dulescu slu(ete la o #iseric din 'ucureti


Monica &ermo, tn r


%aica .caterina, fosta actri %onica &ermo


Ads "2 Media Pla2erAd )ptions Ads "2 Media Pla2erAd )ptions

Au fost arti3ti de renume, aveau o carier4 3i o via54 plin4 de pl4ceri ori p4cate omene3ti. Erau vedete ale timpului lor. Cu toate acestea, intr un moment al vie5ii ceva s a schim"at in fiin5a lor, iar destinul i a f4cut s4 o ia pe alt4 cale. Au ales s4 se apropie de credin54 3i s4 se dedice lui Dumne!eu. Actorul Drago3 P6slaru s a retras la M4n4stirea /r4sinei
#nd$a, era un actor bine-cunoscut% &maginea lui n rolul lui 'oria Sima, conductorul legionar din (ilmul )Drume n calea lupilor*, a rmas n memoria tuturor cine(ililor% De aproape dou decenii ns, Drago+ Pslaru ,-. de ani/ trie+te ca simplu clugr la 0nstirea 1rsinei, din 2udeul Vlcea%

Drago Pslaru, interpretndu-l pe Horia Sima, n filmul Drume n calea lupilor

!lug!rul "alerian, n fapt fostul actor Drago Pslaru, acordnd un inter#iu postului pu$lic de tele#i%iune dup! retragerea sa la &!n!stirea 'r!sinei

Dac4 l ai 7nt6lni ast4!i pe Drago3 P6slaru, ar tre"ui s4 i spui *frate Valerian+. Acesta e numele su" care fostul actor 73i duce existen5a, de aproape dou4 decenii, ca simplu c4lug4r al m4n4stirii v6lcene /r4sinei. Chipul osos, d4ltuitparc4 de m6na unui sculptor furios, privirea rece, dar incredi"il de expresiv4, 7l apropiaser4 de rolurile de *duri+ ai ecranului.

8ucase 7n magnifice piese de teatru, precum *9arama!ovii+, dar 3i 7n filme ca *Pruncul, petrolul 3i ardelenii+, *Concurs+ sau *.4 mori r4nit din dragoste de via54+.:otu3i, em"lema reali!4rilor lui cinematografice r4m4sese excep5ionala portreti!are a fostului conduc4tor legionar ;oria .ima, 7n filmul din 0<==, *Drume5 7n calea lupilor+. !dus n moarte clinic de mineri 'egi!at de Constantin Vaeni, pelicula avea s4 fie proiectat4 7n cinematografe 3i la televi!iune a"ia 7n prim4vara lui 0<<%. Poate de aceea chipul lui Drago3 P6slaru, implicat activ 7n evenimentele ce au constituit fenomenul *Pia5a >niversit45ii+, avea s4 fie recunoscut u3or de minerii veni5i, pe 0? iunie 0<<%, *s4 fac4 ordine+ 7n (ucure3ti. Avea s4 fie asociat cu r4ul, cu legionarii. P6slaru a fost "4tut p6n4 la com4, fiind dus la spital 7n moarte clinic4 . @ocul produs l a f4cut s4 plonje!e 7ntr o alt4 dimensiune. Cea a credin5ei 3i a iert4rii. Astfel, la scurt4 vreme, actorul de &< de ani a pus punct unei cariere de succes, dar 3i vie5ii o"i3nuite. A l4sat totul 7n urm4 3i s a retras la m4n4stirea din V6lcea.

Mariana (uruian4 3i A:aina M4rturisiriiB


!ctri de prim rang a scenei +i cinematogra(iei romne+ti, 0ariana 3uruian ,-- de ani/ s-a retras, la ci$a ani dup 4..5, din lumina re(lectoarelor% #6iar dac nu s-a clugrit, ea +i-a dedicat $iaa credinei ntru 'ristos, (iind +i autoarea unei cri, ) aina mrturisirii*% ) apari5ie angelic4, un chip diafan 3i o sensi"ilitate aparte. Acestea o definiser4 pe Mariana (uruian4, pe vremea 7n care era una dintre renumitele actri5e ale :eatrului (ulandra, dar 3i ale cinematografiei noastre. Cecile de roluri 7n teatru, dar 3i din filme dintre care r4m6ne de neuitat cel din *Domni3oara Christina+ D0<<?E o transformaser4

7ntr una dintre cele mai apreciate artiste ale genera5iei sale. Fa c65iva ani dup4 'evolu5ie 7ns4, Mariana (uruian4 a a"andonat cariera ce i oferise un nume 7n ochii pu"licului. Ca 7ntr o adev4rat4 revela5ie, s a apropiat de credin54 3i de ;ristos. )7oi ucidem nu numai cu armele* *:otul a plecat de la As4 nu uci!iGB. Am stat fixat4 pe aceste cuvinte, nu m4 puteam de!lipi de ele. Era 7n vremea 'evolu5iei. M am g6ndit c4 nimeni nu respect4 poruncile. Hoi ucidem tot timpul, nu numai cu armele, ci 3i cu vor"a 3i cu g6ndul. Meseria mea era legat4 de vor"4 3i de g6nd. @i m am g6ndit c4 7ncalc porunca 3i nu voiam s4 mai 7ncalc porunca+, de!v4luia fosta actri54 7n Evenimentul Cilei, acum c65iva ani. Hu s a c4lug4rit, dar a scris cartea *:aina m4rturisirii+, propria poveste a apropierii de ;ristos, merg6nd, 7n continuare, pe calea rug4ciunii, a smereniei 3i a iert4rii.

Dan (4dulescu, de la chitarist rocI la preot


Dan 3dulescu ,-8 de ani/ a (ost unul dintre marile nume ale roc9ului romnesc din anii :;5, c6itarist n trupe (aimoase ale genului% ! emigrat n Suedia n 4.8<, apoi a renunat la c6itar pentru apropierea de Dumnezeu% =ntors n ar, a absol$it eologia, (iind, de ci$a ani, preot la o biseric din 3ucure+ti%

Dan (!dulescu a a)uns preot, dup! ce a fost c*itarist roc+ ,medalion, n formaia Sfin-. n multe trupe de legend! ale mu%icii romneti

H4scut 7n 0<$1, Dan (4dulescu devenise 7n anii J#% una dintre figurile importante ale mu!icii rocI din 'om6nia. A"solvent de Conserva tor, (4dulescu a fost mem"ru al unor forma5ii "inecunoscute 7n epoc4, de neuitat vreodat4 pentru cei care au tr4it acele vremuri. A c6ntat al4turi de Dan Andrei Aldea 7n cele"rul grup .finx, a fost chitaristul trupei 'o3u 3i Hegru, condus4 de Fiviu :udan, 7n perioada 0<#< 0<=1, dar 3i al altor forma5ii, precum -ris, Post .criptum, Pro Musica. ! stat 44 ani n Suedia Chitarist 3i compo!itor de mare talent, (4dulescu s a apropiat 3i de 2oga, chiar melodiile sale, mult ela"orate, reflect6nd tendin5a de 7n5elegere a misterului vie5ii. Kn anul 0<=L a emigrat 7n .uedia, unde, 7n scurt4 vreme, a ajuns s4 c6nte 7n strana unei "iserici ortodoxe. Kn 0<<# s a 7ntors 7n 'om6nia, unde a urmat cursurile /acult45ii de :eologie, c65iva ani mai t6r!iu fiind hirotonit 3i slujind ca preot la o "iseric4 "ucure3tean4 din strada Avrig. *Mi am dat seama c4 l am c4utat pe Cel Viu 7ntre cei mor5i. Dumne!eu este 7n "iseric4. Eu am pierdut cam mul5i ani din via54 p6n4 s4 reali!e! acest lucru+, declara Dan (4dulescu 7ntr una dintre pu5inele apari5ii 7n pres4.

Monica /ermo, c4lug4ri54 7n -erusalim

>na dintre blondele (atale din anii :;5 ale scenei eatrului 7aional din 3ucure+ti, 0onica 1ermo ,-< de ani/, trie+te de peste dou decenii la o mnstire din &erusalim% Era "lond4, era t6n4r4, era sex2, era actri54. Monica /ermo devenise, spre sf6r3itul anilor J#%, una dintre cele mai provocatoare pre!en5e actorice3ti de pe scena Ha5ionalului "ucure3tean. Dup4 cum m4rturisea ea 7ns43i mai t6r!iu, *primii mei pa3i 7n via54 au fost 7n monstruo!itatea patimilor. Fa 0$ ani m am apucat de fumat, la 0# ani am avut primul amor spiritual 3i fi!ic 3i, de acolo, totul s a derulat cu o vite!4 extraordinar4 c4tre h4ul de nep4truns cu mintea+.

&aica /caterina, fosta actri! &onica 'ermo


Evreic4 prin na3tere, /ermo a decis, 7n 0<=L, la sfatul p4rintelui Argatu, s4 7m"r45i3e!e ortodoxia, "ote!6ndu se la v6rsta de &1 de ani. *Knt6lnirea cu ;ristos a fost pentru mine uluitoare, devastatoare+, spunea ea. A luat calea -erusalimului, 7n -srael, unde tr4ie3te 3i ast4!i, cu numele de maica Ecaterina, 7n chilia unei m4n4stiri din apropierea .f6ntului Morm6nt al M6ntuitorului.

/iul lui )ctavian Cotescu 3i al Valeriei .eciu este monah pe Muntele Athos

Mult mai pu5in cunoscut pu"licului larg, Alexandru Cotescu D?1 de aniE are o ascenden54 no"il4, din punct de vedere artistic, fiind fiul marilor actori )ctavian Cotescu 3i Valeria .eciu. A avut o apari5ie meteoric4 7n filmul *P4cal4+ D0<#?E, dar a urmat, mai t6r!iu, calea monahal4. :r4ie3te de ani "uni la M4n4stirea Vatopedu de la Muntele Athos, 7n Mrecia, lu6nd numele "isericesc de Daniil. A lucrat la traducerea unei importante antologii de texte liturgice 3i vie5i ale sfin5ilor.

Despre intolerana la Cristos

16
POS1/D %5 C6A7D8A S1A9 89 D"7M76 M/7 C:1"/ DAMASC

smbtMAI 2009
? 8@ #O0E7
!A&&

* Voturi

;ieron<mus %osch, =Cristos #atjocorit> -)?'@A)@((. Citind acest articol care vor#eBte despre di!erite persoane pu#lice care au ales sCAl urmeze pe Dumnezeu Dn viaEa consacratC, am dat peste numele unui !ost coleg de liceu, Ale andru Cotescu -!iul actorilor Octavian Cotescu Bi Valeria Seciu., care sAa cClugCrit la Athos, cu numele de Daniil$ Am rememorat ast!el un moment din viaEa mea de dinaintea descoperirii lui Dumnezeu, la care nu mAam mai gFndit pFnC astCzi Bi care mC !ace sC mC cutremur Dnaintea lipsei mele de !ineEe meta!izicC Bi de eleganEC creBtinC, mani!estatC cu ani Dn urmC, cu prilejul participCrii la DntFlnirea de zece ani de la a#solvirea liceului$ "ememorez cu #ucurie anii liceului, petrecuEi DntrAuna Bi Bcolile de elitC ale %ucureBtiului, =3h$ 6azCr>+ aveam niBte colegi senzaEionali, un diriginte cu inimC de aur -1udor OpriB. Bi lumea DntreagC -care, pentru noi Dncepea cu CiBmigiul, !ie!ul escapadelor noastre. ne stCtea la picioare -sau aBa ni se pCrea nouC, cCci aroganEa e numele mic al adolescenEei.G /ram Dntotdeauna su!letul petrecerilor$ 9econ!ormistC Dn lim#aj, Dn

atitudine, Dn Dm#rCcCminte$ Su!erind acut -DncC de pe atunci!. de patima leadershipAului Bi peste mCsurC de DncFntatC de !elul Dn care puteam determina lumea sC mC urmezeG Standardul acesta tre#uia menEinut Bi la DntFlnirea cu pricina, la care chiar mare parte din toate patimile astea se mani!estau DncC #ine mersi -unele chiar mai e acer#ate decFt Dn vremea liceului.G Desigur, la asemenea DntFlniri, toatC lumea DBi etaleazC =realizCrile>+ jo#Aul de !iEe, hainele de !irmC, maBina de comandC, nevasta topAmodel, #Cr#atul avut, copiii geniali, vila cu piscinC$ Cei mai mulEi dintre noi aveau realmente aBa ceva, cCci am !ost o generaEie de ceea ce lumea numeBte, cu un termen ridicol, =oameni realizaEi>$ Hmi amintesc cum stCteam la masC, Dn seara aceea de iunie, Dn grCdina Casei Oamenilor de ItiinEC, rCzgFiaEi Bi #lazaEi, e!ectiv o#osiEi de atFtea chiote, dans, mCrturisiri !Ccute Bi mCrturisiri ascultateG 1oEi eram per!ecEi, desCvFrBiEi, !CrC cusur, !CrC patC+ cariere de succes, cCsCtorii minunate, vacanEe Dn strCinCtate, conturi doldora de diverse valute$ Hnainte de a !i indivizi, su!lete, de a !i Claudia, 8rene, Dan, Valentin, Cristina, Corina, Ciprian, eram o imagine vie a succesului+ Dn dicEionar, la cuvFntul =succes> tre#uia sC se a!le poza noastrC de grup$ DupC o vreme, am realizat cC singurul cu care nu schim#asem nici o vor#C era Ale andru$ Amintirile mele cele mai vii legate de el erau acelea legate de su!erinEa produsC de moartea tatClui sCu, Dn care noi, colegii, am Dncercat sCAi !im aproape$ 1ragica DntFmplare se petrecuse Dn vacanEa de varC a clasei a J8Aa Bi, revenit la BcoalC, Dn toamnC, Ale andru era complet schim#at$ DeBi nu !usese niciodatC un cuceritor -cu toate cC avea un !izic de invidiat, ochii de un al#astru intens, pCr #runet, o staturC DntrucFtva atleticC, o inteligenEC !inC, purtatC !CrC ostentaEie., o datC cu aceastC schim#are, Ale andru devenise un taciturn$ /ra de DnEeles, Btiam cu toEii cFtC a!ecEiune avusese !aEC de tatCl luiG Acum, la revederea dupC zece ani, Ale andru stCtea la masC Dn !aEa mea Bi, sesizFnd, cum ziceam, cC nu am schim#at nici o vor#C cu el, Dl Dntre#, tFmpC Bi impersonalC, mai mult de dragul conversaEiei decFt pentru cC miAar !i pCsat cu adevCrat+ =Ii tu, ce lucruri mCreEe ai !Ccut Dn viaEC pFnC acumK> /l se uitC la mine cu ochii Cia de culoarea cerului de varC -Ein minte ca Bi cum ar !i !ost ieri. Bi zice aproape Dn BoaptC+ =6Aam cCutat pe Dumnezeu>$ 1oatC gaBca -Bi eu la unison cu ea. iz#ucneBte DntrAun rFs ne#un, aproape isteric$ =1eAai Eicnit sau !aci miBto de noiK>, Dntrea#C una din !ete$ Ale andru DBi pCstreazC aceeaBi minC impasi#ilC Bi zFm#eBte discret+ =Studiez teologie$ Vreau sC devin preot Bi, cu voia lui Dumnezeu, sC mC cClugCresc>$ 1oatC lumea rFde Bi mai a#itir ca Dnainte Bi Dl asalteazC cu Dntre#Cri privitoare la !acultatea pe care Btiam cu toEii cC o Dncepuse dupC a#solvirea liceului, un pro!il tehnic, nu mai Btiu e act ce anumeG %Cieii !ac miBto Dn !elul lor, !etele Bi eleG Desigur, toatC lumea considerC aceste glume ca !iind !oarte inspirate Bi potrivite, nimeni nu are nici cea mai micC senzaEie cC e deplasat Dn ultimul hal$ Dar Ale andru nu intrC deloc Dn jocul nostruG 9uAmi mai amintesc e act cum sAa Dncheiat discuEia cu pricina$ Dar Btiu sigur cC am plecat de acolo cu convingerea !ermC cC Ale andru Cotescu e cel mai mare ratat din clasa noastrC$ LooserAul suprem, cu atFt mai mult cu cFt el avea #ene!iciul unui start-up mai #un decFt al multora dintre noi -nu era de colea sC !ii progenitura unui cuplu de actori atFt de cunoscuEi., de care -dupC mintea mea de atunci. se alesese pra!ulG "ememorFnd acum scena respectivC, ea Dmi pare desprinsC dintrAun ta#lou de ;ieron<mus %osch$ 3rotescul nostru nu anihileazC !ineEea spiritualC a lui Ale andru$ /l rCmFne sera!ic, Dn mijlocul #atjocurii noastre$ 9oi ne considerCm DndreptCtiEi sC rFdem de el, pentru cC el nu este ca noi$ 6a !el au !Ccut iudeii, care lAau #atjocorit pe 8sus tocmai pentru cC /l nu era ca ei, nu corespundea standardelor asociate de ei cu noEiunea de #ine, de adevCr$ Desigur, comparaEia e e ageratC, dar e realC Dn mCsura Dn care con!runtarea dintre cei ai lui Dumnezeu Bi cei ai lumii e atFt de discrepantC DncFt ajungi sC te Dntre#i cum de e posi#il !ie Bi numai dialogul elementar Dntre eiG Cred cC e istC o insensi#ilitate -dusC pFnC la intoleranEC. !aEC de Cristos, mai cu seamC Dn cei preocupaEi prea mult de voia lumii Bi de propriile lor patimi, legi!erate de =succes>, =!aimC>, =realizare>, =ajungere>G / o or#ire care te !ace sCAi crezi or#i pe cei care nu vCd asemenea EieG / o intoleranEC pe undeva inconBtientC, care ia naBtere dintrAun re!uz vCdit al posi#ilitCEii ca pe lume sC e iste ceva mai #un decFt o carierC !ulminantC, o maBinC decapota#ilC Bi o !amilie model$ AdicC, cum, domLne, sC le vor#eBti unora care le Btiu pe toate, care au de toate, care leAau vCzut pe toate, despre !aptul cC acolo sus e Cineva mai mare decFt eiK 9u, nu, e imposi#il, eu am ajuns aici unde sunt prin propriile puteri, nu mAam rugat Dn viaEa mea, nici Dn #iserica nAam intratM la ce miAar putea !olosi - si !. mie DumnezeuK 8atC intoleranEa la Cristos, care se insinueazC Dn e istenEa noastrC preaplinC de propriul eu Bi pune, pe nesimEite, stCpFnire pe ea$ 7n !el de =DacC Dumnezeu ar e ista, cum aB putea suporta sC nu !iu eu DumnezeuK> al lui 9ietzscheG

De atunci nu lAam mai DntFlnit niciodatC pe Ale andru, dar rememorarea acestui moment dC acum naBtere unui sentiment de pro!undC ruBinare de mine DnsCmi Bi de Dndurerare pentru su!erinEa provocatC lui Cristos de atFta uBurCtate, aroganEC, tru!ie, lumesc, patimC, neascultare, egoism, euAeuAeuAmultApreaAmultAeuG Doamne, iartCAmC cC teAam #atjocorit Dn chipul slujitorilor tCi cei mici, umili Bi !ideli, cC mAam lCudat cu ale mele Bi nu Dntru crucea ta, cC am dispreEuit atFta vreme #unCtCEile tale cereBtiG Ii pune Dn inima monahului Daniil din muntele Athos iertarea !aEC de purtarea mea nesC#uitC Bi rugCciunea smeritC pentru pCcCtoasa de mineG Amin$

S'!AE '&S"


AEB!
ED

:Nitter Email Print Mai mult

Marie IoucaliucAPrager N =Ai lui> 8n OCum trCiesc eu Hnvierea lui CristosK -&()&.O Marie IoucaliucAPrager N =$$$> 8n OCum trCiesc eu Hnvierea lui CristosK -&()&.O SorinACristian 1roacC N =Curaj! Cere cu Dncredere!> 8n OCum trCiesc eu Hnvierea lui CristosK -&()&.O Post na$igation P Articolul precedentArticolul urmCtorQ

!"
1.

'O>C'

S O7 )DESPAE &7

OBEA!7D! B! #A&S

OS*

oraseanul reloadedsaid:
mai 16, 2009 la 6:23 pm

2 0 Rate This

Laudat sa fie Isus Cristos, Claudia ! !a ru"at foarte #ine $le%andru ! $propo de intalnirea de & ani de li'eu. Il admir 'a a fa'ut a'easta destainuire in plin "rup. (ra)o lui ! *u pa'atosul, 'and am +)a,ut- lim#a.ul 'ole"elor de li'eu /ma intre#au pe mail da'a +ma #a"-! adi'a, in a'easta lume, da'a )in la intalnire si alte alu,ii de mora)uri usoare0si +pro"ramul-/#ar, #auturi, et'.0am dat #ir 'u fu"itii. 1!am "andit la pro)er#ul 'are spune : +'ine iu#este prime.dia 'ade in ea-. 2ar uite 'a el a ta'ut si a fa'ut. L!a marturisit in dire't pe Isus fara sa 'ada in prime.die. 2is'ret, nu 'a mine, 3$C$T4 5L ! 2ar stii 'e ma #u'ura, in le"atura 'u a'est arti'ol 6 ! 'a $le%andru Cotes'u a dat o frumoasa marturie despre 'um rea'tionea,a un om 'and e 'u'erit de dra"ostea lui Cristos ! 'a tare te!ai umilit si #ine ai fa'ut ! ! 'a am a.uns sa traies' sa!l 'ites' /imi pla'e 'and 'ites' un arti'ol realist, ade)arat, +dintr!o #u'ata-, fara prea multe e%presii 'ompli'ate, simplu, de suflet0. 7u pe tine te laud 'i pe *l. 1ultumes' 2oamne! 1ultumes' Claudia, si ramai mi'a, nelaudata !
RSPUNDE

2.

Claudia Stansaid:
mai 16, 2009 la 6:82 pm

1 0 Rate This 4rasene, 7u pot sa ,i' de'at atat: 2eo "ratias!


RSPUNDE

oraseanul reloadedsaid:
mai 19, 2009 la 10:0: am

2 0 Rate This 2umne,eul meu si Totul meu !

+7i'i ast;,i nu am <n=ele"erea deplin; a me'anismului 'are m; determin; pe mine, 'ea at>t de studiat 'ompli'at;, s; 'aut 'u o#stina=ie /?i 'u ori'e ris'0 simplitatea.Cel mai #ine este atun'i 'and ramai un 'opil. Ca'i atun'i am mereu ne)oie de Tata. Cum ma fa' mare, 'um )ine unu urat si ne"ru si ma alear"a, ma ,"altiie, ma supara ! i stri" la Tata si ma fa' iar mi' in #ratele Lui. Iar *l ma alinta, ma in)eseleste, ma iu#este. Te iu#es' Tati'ule Ceres'. Ce #ine 'a Tu esti Tatal nostru!
RSPUNDE

3.

erafimsaid:
mai 16, 2009 la 10:23 pm

0 0 Rate This Interesant si pro)o'ator, 'a toate postarile tale. 1i!am amintit si eu 'u nostal"ie de anii li'eului atun'i 'and l!am intalnit pe Cristos&si pe 'are nu am sa!l a#andone, ni'iodata! 7u am a)ut 'hemerea lui $le%andru, dar in'er' sa fiu un slu.itor smerit. 2oi uriasi a'tori, e%trem de sensi#ili&'red 'a mama lui,@aleria a a)ut un rol determinant, nu stiu mie imi fa'e impresia 'a 2l.Cotes'u nu era un om reli"ios. Intotdeauna raman uimit 'um poate lu'ra 2umne,eu&si 'e forta are Aarul atun'i 'and te insoteste!
RSPUNDE

Claudia Stansaid:
mai 19, 2009 la 6::3 am

1 0 Rate This 2ra"a erafim, e'iu am )a,ut!o fu"iti) o data si mi s!a parut o persoana la fel de fra"ila si de sensi#ila pre'um In primul rand, #un )enit! 7u am a)ut pri)ile"iul sa!l 'unos' pe dl Cotes'u, insa pe dna intotdeauna foarte +la lo'ul lui-. persona.ele domniei sale. $le%andru nu )or#ea despre parintii lui 'a despre niste somitati si ni'i el nu a)ea a'ea aro"anta a 'opiilor de oameni 'ele#ri, a fost

Cu dra"oste in Cristos, Claudia


RSPUNDE

8.

oraseanul simplusaid:
mai 19, 2009 la 10:32 am

0 0 Rate This Claudia, 'itind arti'olul 'u a'torii, stii 'are e intre#area mea pentru tine 6 Cre,i 'a!i #ine faptul 'a un sot si!a parasit 'opiii si sotia pentru 2omnul Cristos, sau depinde 6 2in 'ate am 'itit nu toti sunt 'hemati la )iata 'alu"areas'a. 2e unde stii 'a!i #ine 6 *u )reau sa aflu parerea ta.
RSPUNDE

Claudia Stansaid:
mai 19, 2009 la 10:83 am

1 0 Rate This 2ra"a 4rasene, 5na la mana, +'ine m!a pus pe mine .ude'ator-6 3arere6 3arerea mea nu poate fi alta de'at 'ea a (iseri'ii, 'onform 'areia sa'ramentul Casatoriei este in'ompati#il 'u )oturile 'alu"aresti /sau )i'e)ersa0. Cu dra"oste in Cristos, Claudia
RSPUNDE

oraseanul simplusaid:
mai 19, 2009 la 10::3 am

0 0

Rate This $sa este. Casatoria este un sa'rament. Cand se fa'e un .uramant in fata 2omnului, apoi el tre#uie respe'tat. Cu ori'e 'onse'inta. Ca'i asa iti arati loialitatea si iu#irea fata de 2omnul. Laudat sa fie 2omnul in )e'i ! $min !
RSPUNDE

5.

Claudia Stansaid:
mai 19, 2009 la 10::9 am

0 0 Rate This Cred 'a fie'are tre#uie sa traim 'u ale"erile fa'ute si sa 'autam sa ne sfintim in starea noastra de )iata. +Aainele in"eresti- ale 'alu"ariei /si ale )ietii 'onsa'rate, in "eneral0 nu sunt pentru ori'ine, 'i doar pentru 'ei 'are au o 'hemare spe'iala& de la 'are noi, in starea noastra de )iata, a)em multe de in)atat.
RSPUNDE

6.

oraseanul simplusaid:
mai 19, 2009 la 11:20 am

0 0 Rate This au poate 'a 2ra"os 3aslaru a fost 'hemat de 2omnul si "ata ! $T$T !
RSPUNDE

9.

oraseanul simplusaid:
mai 19, 2009 la 6:1B pm

0 0 Rate This

Claudia, l!ai intalnit pe Tutenes 6 Tu il 'unosti din 'ele 'itite, )i,ionate sau audiate pe pastorul Iosif Ton 6 Te intre# pentru 'a tare mult mi!as dori la intalnirea de la 'armelitani sa a#ordam su#ie'tele pe 'are 'u atata har le de,#ate pastorul in predi'ile sale. 3e +Coutu#e- D Iosif Ton predi'i : *)la)ia, 2umne,eu )rea inima ta, *ste )remea ta,
RSPUNDE

a fii mort fata de pa'at

8.

Claudia Stansaid:
mai 19, 2009 la 9::B pm

0 0 Rate This 2ra"a 4rasene, In'a nu l!am intalnit pe Tutenes, dar 'red 'a este ple'at din oras /'el putin asa am inteles de la el0. 7u, nu am au,it de pastorul despre 'are )or#esti. Iti dores' o noapte #una, 'u o'rotirea in"erului tau pa,itor! Claudia
RSPUNDE

9.

Iuliansaid:
mai 19, 2009 la B:8B pm

1 0 Rate This Claudia, da'a!mi permiti /pentru 'a nu )reau sa fiu in)a,i)0, parerea mea /a unui preot 'atoli'0 este 'a sa'ramentul 'asatoriei nu este in'ompati#il 'u )oturile 'alu"aresti. Chemarea la )iata 'onsa'rata /'astitatea si nu numai 'eli#at0 este o )o'atie in )o'atie. 1a e%pli'E este o forma diferita de a trai harul sa'ramental. 7u se respin" re'ipro'a 'ele doua sa'ramente 'i se perfe'tionea,a re'ipro'. Chemarea la )iata 'onsa'rata este o forma diferita, mai 'on'reta, de a implini )ointa Creatorului. @iata 'alu"areas'a e%'lude raporturile fi,i'e dar nu si pe 'ele afe'ti)e 'i, din 'ontra, pentru a fi fidel )o'atiei primite /ma refer la 'onsa'rarea intre"ii )ieti0 in'ura.ea,a si sustine maturi,area afe'ti)a a persoanei in 'au,a. *ste parerea mea.
RSPUNDE

10.

Claudia Stansaid:

mai 1B, 2009 la 6:1B am

0 0 Rate This 2ra"a padre Iulian , 2in a'easta sa intele" 'a teoreti' /'onform iu#irii0 e posi#il, dar pra'ti' /dpd) 'anoni'0, nu6 Claudia
RSPUNDE

Iuliansaid:
mai 21, 2009 la 9:89 pm

1 0 Rate This 2ra"a Claudia, e ade)arat 'a este un lu'ru foarte deli'at dar poate fi inteles mai #ineE 'onditia, 'red eu, este sa fim des'hisi, 'um si tu spui, ade)arului 'are este in afara fie'aruia dintre noi. * )or#a de o ale"ere pe 'are 'el 'hemat o fa'e sau o refu,a, dar este ale"era luiE nu e )or#a de teorie si pra'ti'a. Iu#irea /Ftos ne in)ata, prin atitudinea lui mai ales0 depaseste 'u mult raporturile fi,i'e. 3oate sa le impli'e dar poate si sa le e%'luda. 7u dea'eea s'ade din intensitate sau isi pierde )aloarea.
RSPUNDE

11.

Rodi'a Cristesaid:
mai 1B, 2009 la 6:39 am

1 0 Rate This Cristos a in)iat! 1i!a pla'ut foarte mult arti'olul. Tre#uie sa marturises' 'a de 'ati)a ani sunt atenta la stirileG 'omentariile despre ,,#aiatul @aleriei e'iu 'are s!a fa'ut 'alu"ar,,. Cred 'a m!a intri"at faptul 'um #aiatul unor oameni 'are au 'autat si trait in luminile rampei si!a dorit sa traias'a in o#s'urul unei 'hilii 'are insa e plina de lumina lui Cristos 'el 'u

ade)arat )iu. 3entru mine insa era doar un nume. $rti'olul tau mi!a adus o prima informatie despre persoana 'are este in spatele numelui de $le%andru Cotes'u. Hrumoasa persoana!
RSPUNDE

Claudia Stansaid:
mai 1B, 2009 la 6:86 am

1 0 Rate This 2ra"a doamna Criste, 2esi in )remea a'eea, il 'onsideram /'u totii0 pe $le%andru +un 'iudat-, el era 'iudat in sensul 'el mai #un posi#il, adi'a a'ela al luminii lui Cristos, 'u 'are se straduia sa lumine,e si intuneri'ul nostru, 'are, insa, nu prea se lasa #iruit. *u insa am 'on)in"erea 'a pentru fie'are din noi )ine o )reme in 'are ne lasam #iruiti de Isus si la momentul a'ela 'ontri#uie, pro#a#il, toate semintele sadite de!a lun"ul )remii de alti oameni in sufletul nostru, pre'um a fost 'ea sadita de $le%andru la a'ea intalnire. Cu dra"oste in Cristos, Claudia
RSPUNDE

12.

Rodi'a Cristesaid:
mai 1B, 2009 la 11:39 am

1 0 Rate This 2a, 'red 'a $le%andru are darul de a raspandi spre 'eilalti lumina primita de la 1antuitor. $sa 'um 2uhul fant a lu'rat pentru el prin diferite ,,unelte,, /printre 'are multi il amintes' pe dl. $ndrei 3lesu 'u al sau 'urs despre in"eri0se pare 'a a'uma el a de)enit unealta 2omnului. *%ista a'easta marturie desprinsa din arti'ol. In plus, eu am )i,ionat o dis'utie intre 1ariana 1ihut si *u"enia @oda 'and a'trita a marturisit 'a #aiatul ei traieste 'u 2umne,eu in suflet, fapt 'are se datorea,a si influentei #unului sau prieten, $le%andru Cotes'u. *u mi!am propus 'a asa pa'atoasa 'um sunt sa in'ep sa ma ro" pentru $le%andru. Cred 'a pre'um noi a)em ne)oie de ru"a'iunile monahilorG preotilor si ei au ne)oie de ale noastre. 7e )edem la na"o), asa 'um #ine spui..'u dra"oste in Cristos,

Rodi'a Criste
RSPUNDE

13.

Ioposaid:
au"ust :, 2009 la 12:09 pm

1 0 Rate This * prima si, 'red eu, ultima oara 'and intru pe #lo"ul asta. $le%andru Cotes'u mi!a fost profesor la eminarul Teolo"i' pe intra"a durata 'at a predat a'olo, destul de s'urta de altfel. *ram o fire difi'ila, ma indoiam de tot 'e mi se tiu doar 'a fost preda. $le%andru a fost primul profesor 'are m!a pri)it 'u in"aduinta, 'are nu se ostenea sa!mi raspunda la toate intre#arile aparent in'uietoare. *ram si ma 'omportam 'a omul desa'rali,at 'ontemporan. 7u )reau sa )or#es' ni'i de 'alitatile lui intele'tuale si ni'i de modelul patristi' 'are!i iesea prin toti porii fiintei lui. primul dintre profesorii mei 'are a 'autat sa ne in)aluie 'u dra"oste parinteas'a pe noi 'ei in'redintati lui spre modelare.
RSPUNDE

Claudia Stansaid:
au"ust :, 2009 la 6:00 pm

0 0 Rate This 2ra"a Iopo, 1ultumes' mult pentru a'easta marturie sensi#ila. 7ada.duies' sa te mai am de oaspete. 2oamne, a.uta!
RSPUNDE

18.

Hla)iasaid:
au"ust 19, 2009 la ::81 pm

0 0 Rate This

Hrumoasa spo)edanie&.minunata puterea pe'are ai a)ut!o sa asterni a'este re"rete&.nu esti ortodo%a6 'a la noi se s'rie Iisus Aristos.
RSPUNDE

Claudia Stansaid:
au"ust 19, 2009 la 6:2B pm

1 0 Rate This 2ra"a Hla)ia, unt romano!'atoli'a. Cu dra"oste in Cristos, Claudia


RSPUNDE

i iti multumes' in 2omnul nostru pentru )i,ita in +'hilia- mea )irtuala.

1:.

tutenessaid:
o'tom#rie 6, 2009 la 9:28 pm

0 0 Rate This Hrumos arti'ol !$m ramas e%ta,iat . i ma #u'ur 'a nu toti de la muntele $thos sunt e%tremisti !
RSPUNDE

16.

Claudia Stansaid:
o'tom#rie 6, 2009 la B:01 pm

0 0 Rate This 7!am inteles ultima fra,a.

RSPUNDE

19.

tutenessaid:
o'tom#rie 9, 2009 la 9:1: am

0 0 Rate This Cred 'a ar fi #ine sa )or#im in parti'ular despre ultima fra,a,nu ai'i.
RSPUNDE

18.

Claudia Stansaid:
o'tom#rie 9, 2009 la 2:8: pm

0 0 Rate This Cum doresti, Tutenes. *u nu am nimi' de as'uns.


RSPUNDE

19.

tutenessaid:
o'tom#rie 9, 2009 la 3:0: pm

0 0 Rate This intele" Claudia,dar par'a ma retine pe mine 'e)a .


RSPUNDE

20.

$2RI$7 I4RJsaid:
o'tom#rie 9, 2009 la 9:8: pm

0 0 Rate This (una seara! $sta seara la sfarsitul fantului 1aslu,un parinte dintre 'ei 'are au ofi'iat,ne!a po)estit 'ate)a impresii de la 1untele $thos,de unde to'mai s!a intors.3rintre altele ne!a po)estit si despre parintele $le%andru.1!a frapat 'and am au,it 'a e fiul 'elor doi oameni 'unos'uti.$'asa am 'autat pe internet si iata 'a am dat si de a'est #lo".1a simt atat de mi' 'a nu ma pri'ep si eu sa s'riu ,sa ma e%prim 'a 'ei de pe ai'i in asa 'u)inte frumoase.4 sa tot tre' pe ai'i, 'red 'a imi )a fa'e #ine.2oamne a.uta!
RSPUNDE

Claudia Stansaid:
o'tom#rie 10, 2009 la 11:22 am

0 0 Rate This $driane, (ine ai )enit printre noi! Cu dra"oste in Cristos, Claudia
RSPUNDE

DRI N !"R#said:
o'tom#rie 20, 2009 la B:39 pm

1 0 Rate This Ru";'iune +R;t;'itor, 'u o'hii tul#uri, Cu trupul isto)it de 'ale, *u 'ad neputin'ios , st;p>ne,

Kn fa=a str;lu'irii tale. Kn drum mi se desfa' pr;p;stii, Li!n ne"ur; se!m#ra'; ,area. *u <n "enun'hi spre tine 'aut: 3;rinte,!or>nduie!mi ';rarea!4'ta)ian Io"a
RSPUNDE

21.

Io"u Ionsaid:
de'em#rie 9, 2009 la 12::9 pm

0 0 Rate This Toate 'ele po)estiteGdis'utate mai sus sunt )or#e. Haptele unde sunt6
RSPUNDE

Claudia Stansaid:
de'em#rie 9, 2009 la 1:09 pm

0 0 Rate This Haptele sunt in inima 2omnului.


RSPUNDE

!o$u Ionsaid:
de'em#rie 9, 2009 la 6:01 pm

0 0 Rate This

Ce )ra.eala de rahat, raspunsul tau. Haptele tale unde sunt6 Haptele din lumea reala, nu 'ea #lo"arita. Haptele 'are te defines' 'a 're,ator in *l. Imi da impresia 'a a'est #lo" este tot o fandoseala de la,aristGa, un trendC a'tual, un fan'C 'a e la moda. $i intins o mana f!odata6 Cu ade)arat, nu dat #ani la 'oltul #iseri'ii6
RSPUNDE

22.

Claudia Stansaid:
de'em#rie 9, 2009 la 9:80 pm

1 0 Rate This 2ra"a frate Ion, Imi pare rau 'a raspunsul meu nu ti!e pe pla'. 2a'a am intins )reo mana )reodata asta nu e de s'ris pe #lo" si ni'i de stri"at prin interse'tii, pentru 'a toate faptele noastre, #une sau rele sunt, asa 'um am spus, in inima 2omnului. *l e sin"urul 'apa#il sa ne .ude'e atun'i 'and am dat 'u piatra ori 'and am intins o mana. 3a'e si #ine! 7(: *sti #ine)enit ai'i, dar te ro" sa in'er'i un lim#a. mai moderat. 7u din respe't fata de mine, 'i fata de *l&
RSPUNDE

untem in postul Cra'iunului&

!o$u Ionsaid:
de'em#rie 9, 2009 la 9:81 pm

0 0 Rate This 2omnul ma )a .ude'a, nu tu. Intr!ade)ar nu se stri"a prin interse'tii faptele #une. 2ar #lo"ul 'e este6
RSPUNDE

23.

Io"u Ionsaid:
de'em#rie 9, 2009 la 9:8: pm

0 0

Rate This 3 . 2e 'e oare tre#uie sa s'riem un #lo" 'a fiul 'ui)a e 'alu"ar. 2e 'e oare nu fa'em, fara sa )or#imGs'riem. Ce este oare asa important 'a fiul 'ui)a 'ele#ru este 'alu"ar la muntele $thos6 7u a)em 'alu"ari in tara6
RSPUNDE

au asta era 'ele#ritatea6 Ca fiul lui, 'are fuse in 'lasa 'u )oi, e 'alu"ar la $thos6 $i )a,ut )reodata o #iseri'a in ta'ere6

2%.

tutenessaid:
de'em#rie 9, 2009 la 10:01 pm

1 0 Rate This 2omnu Io"u, Claudia pur si simplu a pre,entat o situatie pe 'are o 'unoasteEa dat a'este amanunte pentru a su#linia 'a +'ele#ritatea - nu ar tre#ui sa fie un o#sta'ol in 'alea reali,arii spirituale . 7umai #ine !
RSPUNDE

2:.

Io"u Ionsaid:
de'em#rie 9, 2009 la 10:0B pm

0 0 Rate This 7u sunt domn. Insa opser) /intentionat s'ris "resit0 'a nu putem fara a ne da in stam#a. $m a)ut si niste intre#ari la 'are nu am primit raspuns. 1ata tot prin Ire'ia6
RSPUNDE

26.

tutenessaid:
de'em#rie 9, 2009 la 10:19 pm

0 Rate This nu,prin Romania .


RSPUNDE

2&.

Claudia Stansaid:
de'em#rie 10, 2009 la 9:29 am

1 0 Rate This 2ra"a frate Ion, $'est #lo" este despre *l, asa 'um il intalnim in oameni, in fapte, in lo'uri. 1edia ne #om#ardea,a 'u raul 'otidian. 2e a'eea, multe perssoane /'hiar si 'restini0, eti'hetea,a eronat anumite marturisiri 'urate despre #inele din lume /'a fiind lauda adusa 'reaturii, 'and de fapt e lauda adusa Creatorului0. $sta si pentru 'a e%ista o in'linatie "enerala de a autentifi'a raul 'a fiind pre,ent si a'olo unde nu este, doar pentru a .ustifi'a autenti'itatea propriului rau 'are salasluieste atat de adan' in noi. $m s'ris despre $le%andru e%a't din 'onsiderentul remar'at de Tutenes si pentru 'a eu, atun'i, desi nu intelesesem 'um se 'u)ine, +l!am )a,ut pe 2umne,eu intr!un om-. Imi dau seama de nenumaratele mele limite si de faptul 'a nu pot fi pe pla' tuturor. pentru 'a ,a#o)es' pe ai'i fara a tra"e foloase spirituale. 1ai e%ista )reo alta intre#are la 'are nu am raspuns6 3a% et #onum!
RSPUNDE

unt perfe't 'on)insa 'a nu detin ni'i ade)arul suprem, ni'i iu#irea desa)arsita. 2e

a'eea imi asum "reselile si neputintele mele si imtele" 'and anumiti 'ititori mai sporiti duho)ni'este de'at mine nu "ases' ai'i lo' de odihna si a'estora le 'er iertare

2B.

Io"u Ionsaid:
de'em#rie 10, 2009 la 9:38 am

0 0 Rate This Cele #une.


RSPUNDE

2'.

Claudia Stansaid:
de'em#rie 10, 2009 la 10:02 am

0 0 Rate This 3a'e si #ine!


RSPUNDE

i un $d)ent sfant!

30.

mihaiMonsaid:
iunie 19, 2010 la 8:3B pm

0 0 Rate This si tu,& Tutenes6


RSPUNDE

31.

mihaiMonsaid:
iunie 19, 2010 la 8:89 pm

0 0 Rate This Claudia e o prapastie intre 'onfesiunea ta si $thos& nu te ama"i 'hiar da'a 'hemarea ta a fost de la Aristos& nu ai raspuns ade')at &"andeste .Aristos te!a 'hemat printr!un ortodo% &la 'atoli'ism6 Hara e%ta,ul tau misti' ,din prapastia pa'atului meu ,te implor studia,a de 'e #iseri'a 'onsidera romano 'atoli'ismul o ere,ie.
RSPUNDE

Claudia Stansaid:
iunie 19, 2010 la ::1B pm

1 0 Rate This 2ra"a 1ihaiMon, 7u am spus 'a Cristos m!a 'hemat printr!un otodo%. Intalnirea lui $le%andru a fost doar o pi'atura in o'ean, una pe 'are, la momentul respe'ti), nu am per'eput!o 'a atare. i, spre linistirea ta, repet 'eea 'e am mai spus intr!un rand: ale"erea mea a fost deopotri)a intele'tuala /in urma studiului0 si 'u inima. unt 'on)insa 'a sunt in (iseri'a intemeiata de Cristos. i, tot spre linistirea ta, am fa'ut!o in deplina 'unostinta de 'au,a, adi'a aprofundand 'unostintele despre ortodo%ie si despre 'atoli'ism /fiind'a stiu 'a li se reprosea,a 'elor 'are parases' ortodo%ia insufi'ienta ei 'unoastere, 'eea 'e nu este 'a,ul meu0. Restul sunt detalii istori'!do"mati'o!politi'o!umane. Cu dra"oste in Cristos /a'elasi pentru toti0, Claudia
RSPUNDE

tomasaid:
iunie 20, 2010 la 11:12 am

1 0 Rate This Hrate 1ihaiMon, 5ite 'e am "asit pe un #lo", s'ris de un domn 'are )roia $de)arul : && a presupunem 'a 3r. $"aton are dreptate. Catoli'ismul e o ere,ie, papa o fi"ura lu'iferi'a or"olioasa si mandra. 2ar am o intre#are 'atre $"aton, poate ma lamureste el, 'a pana a'um nimeni n!a fa'ut!o. * )or#a despre 'ate)a te%te litur"i'e, 'are nu apar pentru prima data pe site, 'um de altfel toate se repeta. 3rimul e te%tul litur"i' neindreptatit /adi'a de dinainte de 19130 al 1ineiului pe luna ianuarie, a ,ilei de 16, a sar#atorii numita +In'hinarea lantului fantului apostol 3etru- 'are spune: +$sta,i temelia (iseri'ii, 3etru, piatra 'redintei, ne pune inainte 'institul lant& Temelia (iseri'ii, piatra 'redintei, mai marele apostolilor, temelia 'ea ne'lintita a do"melor, )erho)ni'ul apostolilor& punatorule de le"e& pastorule al turmei lui Cristos, 3etre sla)ite& Roma neparasind, la noi ai )enit,& 'el 'e ai fost de'at apostolii mai intai pe s'aun se,ator& pe temelia 'redintei sufletele tuturor 'redin'iosilor le!ai ,idit.$l doilea te%t e din )e'hea ru"a'iune de de,le"are pentru morti, 'are 'ontine urmatorul pasa.: +'are pe )erho)ni'ul u'eni'ilor si apostolilor tai, 3etru, ai ,idit (iseri'a ta si i!ai dat lui 'heile imparatiei 'erurilor- si 'are a fost inlo'uit 'u urmatorul te%t: +Cela 'e dupa fanta Ta in)iere din morti 'ea de!a treia ,i, 'u

darul tau ai #ine)oit a da sfintilor tai u'eni'i si apostoli 'heile imparatiei 'erurilor&- Intre#area mea e: 'are a fost moti)ul indreptatirii a'estor te%te litur"i'e, 'are, de altfel, o"lindes' in)atatura (iseri'ii 4rtodo%e6 3entru 'a, din 'ate stiu, prima indreptire a fa'ut!o (iseri'a 4rtodo%a Irea'a in anii 1BB8!1BB:, urmata mai apoi /si0 de (iseri'a 4rtodo%a Romana in anul 1913. * o intre#are la 'are pana a'um nu am primit raspuns& & 'am asta spunea ! & nu iti 'er un raspuns !
RSPUNDE

(2.

Claudia Stansaid:
iunie 20, 2010 la 12:8B pm

1 0 Rate This $'este te%te sunt semnalate de Teodosie (onteanu, Ieromonah ortodo% /staret al manastirii Cetatuia, 7eamt0, 'on)ertit la "re'o!'atoli'ism in perioada de ma%ima pri"oana impotri)a a'estei (iseri'i. Cartea se numeste +4 turma si un pastor- si demontea,a, din pun't de )edere ale unei persoane tre'ute prin ortodo%ie si a 'arei 'on)ertire a fost una de durata, ma.oritatea +'uielor- pra)osla)ni'e impotri)a (iseri'ii Romei. 7(: 'ea de!a doua ru"a'iune +indreptata- 'ontine o ine%a'ti'ate fla"ranta: +a da sfintilor tai u'eni'i si apostoli 'heile imparatiei 'erurilor- D 'onform te%telor e)an"heli'e, 1antuitorul a dat 'heile doar lui 3etru /de altfel, el e sin"urul repre,entat 'a atare in i'ono"rafia ortodo%a si per'eput 'a atare de 'atre popor0, 'elorlalti apostoli le!a dat doar puterea de a de,le"a.
RSPUNDE

33.

tomasaid:
iunie 20, 2010 la B::3 pm

1 0 Rate This Claudia, multumes' 'a m!ai luminat de unde este te%tul ! Hrate 1ihaiMon, imi pare rau pentru momentul a'esta, sa )e,i o asa pa'aleala 'a iese la i)eala !
RSPUNDE

tii tu, $de)arul in)in"e mereu ! 2oare, dar mai #ine doare a'um un pi' de'at o )esni'ie !

38.

tutenessaid:
iunie 21, 2010 la 2:01 pm

0 0 Rate This N toma 'e )rei sa su"ere,i , 'a ortodo'sii sunt lipsiti de posi#ilitatea mantuirii 6
RSPUNDE

3:.

$namariasaid:
iunie 21, 2010 la 3:0: pm

1 0 Rate This *u nu 'red 'a Toma )rea sa spuna 'a ortodo'sii sunt lipsiti de posi#ilitatea mantuirii si sunt si"ura 'a si Tutenes a inteles asta. Toma )rea sa ,i'a, dupa parerea mea, 'a 'ei 'are mint si depun marturii min'inoase despre alti 'restini pentru a!i sminti pe unii mai neinformati, sunt intr!o stare de pa'at de moarte si da'a nu se 'aies' si nu se 'ore'tea,a atun'i 2$ )or fi lipsiti de mantuire. $.1
RSPUNDE

36.

tutenessaid:
iunie 21, 2010 la 3:89 pm

0 0 Rate This $namaria , uite 'a eu as )rea 'a toma sa spuna de fapt 'e a )rut sa ,i'a . In ori'e 'a, , interpretarea pe 'are o fa'i se apli'a si 'atoli'ilor 'are mint si smintes' si se afla nu!i asa in pa'at de moarte 6!

RSPUNDE

39.

tomasaid:
iunie 21, 2010 la 8::0 pm

1 0 Rate This Cum 're,i tu Tutenes 'a pot spune despre ortodo%i asa 'e)a 6 Tatal, mama, sora si ma.oritatea dintre rudele mele sunt ortodo%e & $namaria a intuit foarte #ine 'e!am )rut sa spun, si!i multumes' & eu am lipsit intre timp & a'um, "andeste!te frate Tutenes, 'um m!am simtit 'and am 'onstatat min'iuna despre 'are )or#eam 6!!! & toti 'ei apropiati pot fi si sunt mintiti 'a numai una este +dreapta 'redinta- !!! & 'ole"i de li'eu, rude de!ale mele D ortodo%i indo'trinati si 'ati altii se uita 'a la niste 'iumati la noi, 'atoli'ii !!! & am ,is 'a la niste 'iumati 6 & da, 'iumatii au fost dispretuiti mereu, dar 2omnul i!a luat de #uni : 2ar )or#a 2omnului: da'a )a uras' pe )oi sa stiti 'a mai intai m!au urat pe 1ine !!! &. si totusi le spun sa 'iteas'a despre 2I C*R7$1$7T ! & sa nu ia 'a pe pastile 'e le spun altii, fara sa dis'earna ! 3a'e si (ine !
RSPUNDE

L$@$ 24175L5I I7 @*CI !

tutenessaid:
iunie 21, 2010 la 6:20 pm

0 0 Rate This 2ra"a Toma , tii tu )or#a lui Aristos 'u paiul din o'hiul aproapelui 6 @or#esti de +ortodo'si indo'trinati- 6 In 'a fel +indo'trinati - 6 3le'i de la ideea 'a do'trina e rea 6 *%pli'a!te ! $poi da'a e sa )or#im despre min'iuni , eu unul nu m!as repe,i asa sa 'red apriori 'e s'rie pe un #lo" & $s 'auta mai intai mineiul respe'ti) din 1916 , l!as 'ompara 'u a'tualul , apoi as 'auta si o editie anterioara mineiului din 1916 sa )ad 'e spune si a'eea , apoi as tra"e o 'on'lu,ie ! 2ar 'e sa!i fa'i , poate fa' parte din ta"ma +ortodo'silor indo'trinati- , insa in'er' sa nu ma pripes' in a .ude'a 'e)a ! $poi da'a e sa )or#im despre min'iuna , ai idee de 'ate ori a mintit #iseri'a 'atoli'a , de 'ate ori au su'it politi'a lor , de 'ate ori si!au a.ustat 'artile ,

do"mele si interpretarile 6 3ro#a#il 'a nu & Iar pentru a )edea 'at de 'iumati ii 'onsidera 'atoli'ii pe ortodo'si , 'iteste dialo"urile dintre ei de pe "re'o'atoli'a.or" , unde am intalnit de e%emplu pareri 'are pur si simplu m!au stupefiat , 'um 'a ortodo'sii au impus ortodo%ia 'u sa#ia la primul sinod e'umeni' , sau nu au dat in $rdeal nimi' de )aloare, et' & i 'hiar unii +preoti- "re'o!'atoli'i 'are ne aseamana 'u tali#anii D apropo de dis'ernamant si +'iumati- !
RSPUNDE

Claudia Stansaid:
iunie 21, 2010 la 11:1: pm

1 0 Rate This +3le'i de la ideea 'a do'trina e rea 6 *%pli'a!te!- *%pli' eu, 'red 'a am inteles 'e )rea sa spuna Toma: nu do'trina e rea, 'i indo'trinarea. $di'a litera lipsita de 2uh. Cand punem litera mai presus de iu#ire, atun'i ea de)ine indo'trinare si, pentru 'a ai )or#it si despre asta, da, tali#anism.
RSPUNDE

tutenessaid:
iunie 22, 2010 la 11:89 am

0 0 Rate This 3oate nu am eu intele"erea 'ore'ta , dar indo'trinat e 'el 'are!si asuma o anumita do'trina . 2ar tot 'e spui tu se poate apli'a e%a't la fel si 'atoli'ilor si "re'o!'atoli'ilor 'u atitudini e%trem de dispretuitoare si lipsite de a'eea iu#ire pe 'are o in)o'i la adresa ortodo'silor . a nu imi spui 'a nu 'unosti e%emple fiind'a internetul e plin de asa 'e)a . $m intelnit de ee%emplu atitudinea unui "re'o!'atoli' 'are spunea printre altele 'e da'a "eneralul #uMoO a dat fo' sau a pus tunurile pe #iseri'ile romanilor 'a'i erau lipsite ori'um de )aloare fiind'a erau din lemn - , si mai pretindea a'est "re'o!'atoli' 'a romanii nu au a)ut #iseri'i si manastiri din piatra in $rdeal . $sta da tali#anism !!! $propo de tali#anism , indi)idul / +preot- 0 a'ela plin de iu#ire 'atre ortodo'si , 'are a de'larat 'a ortodo'sii sunt 'a niste tali#ani 'are distru" si omoara E 'e le"atura am eu 'u toate astea 6 *u unul nu am distrus sau am omorat , ni'i ma'ar nu m!am "andit sa distru" Gomor #iseri'i 'atoli'eG'atoli'i .

$s fi inteles da'a ar fi fa'ut o delimitare , e)entual da'a ar fi spus +unii ortodo'si- & 2ar nu!i asa 'a!i mai simplu sa!i #a"am pe toti in a'eeasi oala 6 Hata de a'esti 'atoli'i , 'are e po,itia )oastra 6
RSPUNDE

3B.

tomasaid:
iunie 21, 2010 la ::29 pm

0 0 Rate This 3ropun urmatoarea idee : .. sa ,i'em 'a ortodo%ii sunt in +dreapta 'redinta- iar 'atoli'ii sunt rata'iti ! & 'a a'esti 'atoli'i, 'u unirea lor, 'u e'umenismul lor, )or sa distru"a ortodo%ia !!! &. 'a a'esti 'atoli'i insistenti, 'a atare, sunt niste dusmani ai ortodo%iei, nu 666 2omnul Isus Cristos ii indeamna pe toti 'restinii sa!i iu#eas'a si pe dusmanii lor, 'a'i da'a iu#es' numai pe 'ei 'are!i iu#es' nu fa' nimi' deose#it si nu se aseamana 'u Tatal Ceres', 'are este #un si 'u 'ei rai ! $'estea fiind ,ise, sa ne "andim si sa refle'tam : 'ati dintre ortodo%i respe'ta si traies' porun'a 2omnului, 'ati ii arata Tatalui Ceres' 'a ii iu#es' pe dusmanii lor din dra"oste pentru *l 666!!! Raspuns : sa ne uitam pe #lo"uri si sa )edem pe 'ine hules' +#aietii- : pe 3$3$ ! si pe mai 'ine : pe fratii lor 'atoli'i ! &. de 'e 6 & unde este I5(IR*$ din ei 6 unt si"ur 'a stiti 'a un 'u)ant rau sau mai multe pot omora spiritual un om ! 2e'i, 'e fa' +#aietii- & omoara 'atoli'i, #a mai mult de atat isi omoara /in)eninandu!i 'u ura0 proprii in'epatori ortodo%i !!! & piesa +C$I7 si $(*L- este de a'tualitate si a'um ! $sa 'a :
RSPUNDE

$ 7* R5I$1 !

mmarCsaid:
iunie 21, 2010 la 6:29 pm

0 0 Rate This

Cu #ladul Isus sa )a #ine'u)ante,e He'ioara de


RSPUNDE

us!

tutenessaid:
iunie 21, 2010 la 6:2B pm

0 0 Rate This 5ite 'are e pro#lema , eu 'onsider 'a unui om ii fa'i un ser)i'iu atun'i 'and ii spui 'a "reseste . $de)arata dra"oste nu poate fi de'at in $2*@$R , iar da'a ai 'iti #lo"urile mai atent , ai reali,a 'a de a'elasi tratament se #u'ura toti 'ei 'are se indepartea,a de la ortodo%ie . T4C1$I din dra"oste pentru )oi 'atoli'ii a)em datoria noi ortodo'sii sa )a marturisim ade)arul , 'a si tuturor 'elor de alte reli"ii . 7u a.utam pe nimeni 'u nimi' da'a ii in'ura.am in pra'ti'area rata'irilor . tiu 'a )oi sunteti in'apa#ili sa )a 'riti'ati papa , pro#a#il )a este si inter,is E insa a spune unele ade)aruri despre papa /'e!i drept in'omode pentru 'redin'iosii 'atoli'i0 e o pro#lema pe 'are noi ortodo'sii ne!o asumam in a'eeasi masura in 'are ne asumam 'riti'area ierarhilor nostri . 2e'i unde este dra"ostea , la 'ei 'are fa)ori,ea,a rata'irile sau la 'ei 'are le 'om#at 6 Cred 'a nu a)eti o pri)ire to'mai 'ore'te despre dra"oste .
RSPUNDE

Claudia Stansaid:
iunie 21, 2010 la 11:19 pm

1 0 Rate This +*u 'onsider 'a unui om ii fa'i un ser)i'iu atun'i 'and ii spui 'a "reseste-. 2e a'ord. Cu doua amendamente. 1. sa fie 'orre'tio fraterna /nu dupa s'hema +'e tare sunt eu, 'e fraier esti tu-0E 2. sa!i demonstre,i ar"umentat 'a "reseste, nu pe #a,a unor le"ende, pre.ude'ati si min'iuni. +$ spune unele ade)aruri despre papa-. 2a'a ar fi ade)aruri, si nu min'iuni sfruntate pre'um 'ele doua pe 'are le!am supus atentiei, ar fi 4P. 4are isi poate dori un 'restin autenti' sa!si atin"a s'opurile 'u ori'e pret, 'hiar si prin 'alomnie, min'iuna si e%a"erare6 + tiu 'a )oi sunteti in'apa#ili sa )a 'riti'ati papa, pro#a#il )a este si inter,is-. 2 erori intr!o sin"ura fra,a. 2a, +noi- suntem in'apa#ili sa ne 'riti'am papa, dar numai in )*estiuni de )redinta si morala pronuntate e+,)at*edra , fiind'a asta ar insemna +sa ne dam 'u firma!n 'ap-, de )reme 'e "arantul 'ore'titudinii a'estor de'i,ii este nu un om /papa0 /asa 'um este "resit interpretat0, 'i Isus, prin 2uhul fant. i da, ne

este inter,is de #unul simt 'restin , 'are spune 'a a as'ulta e mai #ine )a,ut in o'hii 2omnului de'at a!ti da dreptate sin"ur. Tutenes, stii 'e mi se pare mie 'el mai trist pentru toti sustinatorii a'estor polemi'i anti!'atoli'e6 Ca ni'iunul din ei /si imi e rusine sa ,i' asta, dar se )ede 'u o'hiul li#er0 nu a des'his )reodata o 'arte de do"mati'a 'atoli'a ori prin'ipalele do'umente ale (iseri'ii Catoli'e pe 'are le 'ontesta in perfe'ta ne'unostinta de 'au,a. * fires' sa 'anti fals 'and nu ai in)atat portati)ul. do'trinelor pe 'are le 'riti'a atat de apri".
RSPUNDE

fantul I"natiu de LoCola, inainte de i se

permite sa predi'e, a fost trimis sa puna #urta pe 'arte: iata o pilda ie,uita numai #una pentru polemistii 'are nu 'unos' ni'i ma'ar fundamentul

tutenessaid:
iunie 22, 2010 la 12:33 pm

0 0 Rate This +2a'a ar fi ade)aruri, si nu min'iuni sfruntate pre'um 'ele doua pe 'are le!am supus atentiei, ar fi 4P. 4are isi poate dori un 'restin autenti' sa! si atin"a s'opurile 'u ori'e pret, 'hiar si prin 'alomnie, min'iuna si e%a"erare6Claudia eu m!am referit la ade)aruri . Refu, sa 'red 'a tu per'epi 'alomnia , min'iuna si a%a"erarea drept ade)aruri . Referitor la intre#area ta , as spune 'a a'ela nu este 'restin . +Tutenes, stii 'e mi se pare mie 'el mai trist pentru toti sustinatorii a'estor polemi'i anti!'atoli'e6 Ca ni'iunul din ei /si imi e rusine sa ,i' asta, dar se )ede 'u o'hiul li#er0 nu a des'his )reodata o 'arte de do"mati'a 'atoli'a ori prin'ipalele do'umente ale (iseri'ii Catoli'e pe 'are le 'ontesta in perfe'ta ne'unostinta de 'au,a. i re'ipro'a e )ala#ila . Chiar la a'este 'omentarii a)em e%emplu C47CR*T . Catoli'i 'are preiau informatii de pe siteul "re'o!'atoli'a , de la 'omentarii , dar 'are nu au in'er'at 'atusi de putin sa ia mineiul editia respe'ti)a si sa!l 'iteas'a & Il ro" pe Toma sa ma 'ore'te,e da'a "reses' 'and afirm 'a a luat informatia de a'olo , si sa dea linMul spre +#lo"ul- de 'are )or#este . 2e asemenea e de 'ondamnat asemenea atitudine a sustinatorilor polemi'ilor anti!ortodo%e .
RSPUNDE

tutenessaid:
iunie 22, 2010 la 9::8 pm

0 Rate This Claudia da'a tot ai adus in dis'utie i"noranta ortodo'silor in 'eea 'e pri)este 'atoli'ismul , as apre'ia si eu un raspuns sin'er in 'e pri)este 'atehismul (C . Cum este posi#il 'a in 're,ul +ni'eo!'onstantinopolitan- sa fie inserat filioQue stiindu!se 'a a'easta do"ma a aparut mai tar,iu 6
RSPUNDE

Claudia Stansaid:
iunie 22, 2010 la B:3: pm

0 0 Rate This Tutenes, 5n raspuns 'on'is si foarte 'on'ret la intre#area ta "asesti ai'i: http:GGOOO."re'o!'atoli'a.or"Ga809!*re,iile!'atoli'e!re)i,itate!de!un!istori'! 'restin!ortodo%!1.asp% 2esi"ur, da'a )rei sa intele"i pe HilioQue 'at mai profund, tre#uie sa 'itesti )reo 2!3 #i#liote'i de finti 3arinti si in'a pe atatea de 'omentarii teolo"i'e pe a'easta tema, plus muuuuulta teolo"ie, 'a sa intele"i nu doar la suprafata su#ie'tul in dis'utie. 2ar esenta este a'easta: atat timp 'at se intele"e 'ore't raportul dintre lat. missio G pro'essio si "r. eMporeusis /e%pli'itata perfe't in Clarifi'area Con'iliului 3ontifi'al 3entru 3romo)area 5nitatii Crestinilor din 199:, 'are poate fi 'itita in intre"ime ai'i:http:GGOOO.eOtn.'omGli#rarCGC5RI$G3CC5HILR.AT1 0, HilioQue nu este o do"ma 'are desfiintea,a monarhismul Tatalui, asa 'um se sustine de o#i'ei.
RSPUNDE

tutenessaid:
iunie 23, 2010 la 12:1B pm

0 0 Rate This Claudia , ma asteptam la un raspuns la intre#area mea , nu la trimiteri 'atre studiu in 'eea 'e pri)este do"ma . 2e fapt tu nu stii 'e am 'itit eu despre a'est su#ie't . 3rintre altele am 'itit si arti'olul respe'ti) depe "re'o!'atoli'a insa nu asta e esential .

*u )roiam sa aflu 'um de a fost inserat filioQue in 're,ul +ni'eo!'onstantinopolitan- din 'atehismul (C , a)and in )edere 'a filioQue a aparut mai tar,iu . 1ultumes' .
RSPUNDE

Claudia Stansaid:
iunie 23, 2010 la 12:81 pm

0 0 Rate This Tutenes, (adilita raspunde foarte 'lar si 'on'is la intre#area ta: Introdu'erea lui HilioQue in Cre,ulG im#olul (iseri'ii latine datea,a din se'olul al @I!lea /al treilea Con'iliu de la -oledo. 58'0. Hormula a fost re'onfirmata la 'on'iliile lo'ale din 633 si 69:. Aotararea respe'ti)a a fost adoptata ulterior de (iseri'a din Ialia, su# Charlema"ne. (iseri'a romana si!a insusit!o spre 1013. In le"atura 'u HilioQue se ridi'a trei 'hestiuni: 10 este le"itima adau"irea respe'ti)a6 20 'are este .ustifi'area ei istori'a si teolo"i'a6 30 'um se pre,inta lu'rurile asta,i6 In 'e pri)este le"itimitatea, teolo"ii au oare'um dreptate sa raspunda a'u,elor ortodo'silor amintindu!le a'estora unele inter)entii unilaterale, fara 'onsultarea (iseri'ii de la Roma. 2a'a orientalii si!au in"aduit, de pilda, la inodul de la Constantinopol /3B10, sa modifi'e Cre,ul de la 7i'eea /ara )onsultarea si /ara a)ordul latinilor , atun'i reprosul orientalilor in sens in)ers este nea)enit. 3e de alta parte, introdu'erea lui HilioQue n!a fost un 'apri'iu teolo"i' al 4''identului, 'i, de la #un in'eput, o ne'esitate istori'a si teolo"i'a. Iotii din pania, in'restinati de 5lfila, pro'lamau, in realitate, arianismul /multa )reme ofi'ial si in 4rient, su# urmasii pania a fost, la lui Constantin0, ere,ie 'are, asa 'um #ine se stie, pentru a e)ita 'onfu,ia 'u politeismul, a''entua monarhia Tatalui in 'adrul fintei Treimi, 'o#orand Hiul pe treapta 'reaturilor. $dau"area lui HilioQue in Cre,ul rostit de 'omunitatile din ori"ine, o in'er'are de )ontra)arare a arianismului si modalismului pris)illian .
Ads "2 Media Pla2erAd )ptions Ads "2 Media Pla2erAd )ptions

Ti l!am 'itat pentru 'a e o opinie 'ore'ta, do'umentata istori'. Ce anume e ne'lar6

tutenessaid:
iunie 23, 2010 la 1:02 pm

0 0

Rate This Aai sa iti spun eu 'e e ne'lar . +4rtodo%ul- #adilita o ia total pe aratura . inodul de la Constantinopol a fost a''eptat intru totul de latini . 4r a arun'a )ina asupra orientalilor 'a si!au permis sa modifi'e 're,ul de la 7i'eea 'a si 'um 'ine stie 'e au fa'ut in detrimentul latinilor e pur si simplu ipo'ri,ie . In'ear'a sa le"itime,e modifi'area 're,ului de 'atre (C prin arun'area 'ulpei asupra orientalilor pentru adau"area ultimelor : arti'ole din 're, 'are a)eau s'opul 'ontra'ararii ere,iilor , arti'ole a''eptate in totalitate de latini . 3ai inseamna 'a si latinii sunt )ino)ati domnule 'a le!au a''eptat !!! Iata 'e 'on'lu,ie a#surda se poate tra"e ! i in'er'area de a fa'e o paralela intre 'ele 2 situatii este hilara . In 3B1 s!au adau"at niste arti'ole la 're,ul ni'enian . 2ar a'esta a ramas ulterior nemodifi'at , o modifi'are ulterioara insemnand 'a nu mai a)em de a fa'e 'u 're,ul ni'eo!'onstantinopolitan 'i 'u un alt 're, . 4r pretentia (C de a afirma 'a a'ela este 're,ul ni'eo!'onstantinopolitan este o manipulare si o min'iuna .
RSPUNDE

Claudia Stansaid:
iunie 23, 2010 la 6:3: pm

0 0 Rate This Tutenes, Te mai intre# o data: intele"i diferenta dintre termenul "re' si 'el latin e'hi)alenti pentru +a pur'ede-6 2a'a nu, dis'utia este inutila si nu du'e ni'aieri, pe sistemul intre#arii puse de Isus 'arturarilor: +2e unde )ine #ote,ul lui Ioan6etimolo"i'a, 'e spui de trans'rierea "re'es'ului STUVWXY Z din Cre, prin +so#orni'eas'a-6 i tot pe filiera

tutenessaid:
iunie 23, 2010 la 9:89 pm

0 0

Rate This Claudia , nu intele" de unde )ine perse)erenta ta in a deturna dis'utia . 2in pa'ate am sen,atia 'a fa'e parte din a'el sistem #ine pus la pun't pe 'are l!am o#ser)at in dis'ursul 'atoli' , din lim#a.ul de lemn , a'ela ne,iditor , 'are nu e 'ladit pe sin'eritate . 2e 'e e)iti un raspuns 'lar si 'ate"ori' 6 2in momentul 'e eu am intre#at 'e)a , astept un raspuns 'lar la a'ea intre#are . 7u am intre#at nimi' despre pur'edere . $s astepta de asemenea si un raspuns la 'eea 'e am afirmat eu despre #adilita si apoi iti )oi raspunde 'u pla'ere .
RSPUNDE

Claudia Stansaid:
iunie 23, 2010 la 11:0B pm

0 0 Rate This I rest mC 'ase. 1ai 'iteste, Tutenes. 2omnul 'u tine!

tutenessaid:
iunie 23, 2010 la 9:01 pm

0 0 Rate This 1!am hotarat sa iti raspund , 'hiar da'a tu nu imi )ei raspunde pun'tual si la o#ie't . *u o )oi fa'e . Insa raman 'u un "ust amar . $m sen,atia 'a )rei sa aperi (C 'hiar din'olo de limitele ade)arului , si in'er'i sa .ustifi'i unele "reseli si erori in lo' sa le 'ondamni . 3oate asta e 'alea pe 'are ale"i sa o urme,i E eu nu pot fi de a'ord 'u ea . +$dau"area lui HilioQue in Cre,ul rostit de 'omunitatile din pris'illian.In desfasurarea ulterioara a e)enimentelor au fost pai 'are au marturisit 're,ul fara adaosul filioQue . 3ersonal 'onsider ar"umentul introdu'erii filioQue in 're, pentru 'om#aterea arianismului 'a nefondat . In 're, s'rie 'at se poate de 'lar de 2omnul Aristos 'a e +Lumina din Lumina , 2umne,eu ade)arat din 2umne,eu ade)arat - , nu 'reatura . pania a fost, la ori"ine, o in'er'are de 'ontra'arare a arianismului si modalismului

Termenul 'atoli' / uni)ersal 0 fiind utili,at de latini ,/ desi inainte de 10:8 nu se intitulau #iseri'a 'atoli'a 0 , in 're,ul ortodo% a fost folosit un alt 'u)ant pentru a elimina 'onfu,iile . 4ri'um , termenul e%prima sufi'ient de #ine temelia 'redintei ortodo%e , so#orni'itatea E #iseri'a ortodo%a este 'ladita pe temelia sinoadelor / so#oarelor 0 e'umeni'e / a toata lumea D uni)ersale 0 . $stfel , su#stituirea termenilor a pastrat esenta in)ataturii ortodo%e despre #iseri'a , pe 'and 'atoli'ii pur si simplu adau"a un 'u)ant a'olo unde nu a fost si pretind su# ar"umente de "enul 'a sensul 'u)antului pur'edere e diferit in "rea'a si latina . 7u 'ontest 'a sensul 'u)antului e usor diferit in 'ele 2 lim#i , insa ar"umentul nu sta in pi'ioare fiind'a a e%istat o perioada in 'are latinii marturiseau 're,ul fara filioQue . In urma , sutele de pa"ini de filosofie s'olasti'a sunt aride si lipsite de a'el duh despre 'are )or#eai . 2e fapt a fost o alternata a perioadelor 'u si fara filioQue , in 'are nu tre#uie ne"li.at aspe'tul politi' si interesele fran'ilor . 1a asteptat la maimulta des'idere spre ade)ar si la mai multa sin'eritate , 'hiar da'a e in defa)oarea taG)oastra . Insa da'a imi permiti o opinie , 'red 'a ade)arul tre#uie pus 'hiar si deasupra ima"inii #iseri'ii .
RSPUNDE

tutenessaid:
iunie 23, 2010 la 9:03 pm

0 0 Rate This erata +in desfasurarea ulterioara a e)enimentelor au fost papi 'are au marturisit 're,ul fara filioQue +
RSPUNDE

tutenessaid:
iunie 28, 2010 la B:89 am

0 0 Rate This @oi mai 'iti , 'a nu le stiu pe toate fata de altii 'are 'onsidera 'a au 'itit tot . 1ulte su"estii , o'olirea su#ie'tului si ni'i un raspuns 'ate"ori' E multa diplomatie ,lipsita de 'ura.ul asumarii unui raspuns . La )oi totul e perfe't se pare sila noi totul "resit . In stilul a'esta sper 'a reali,e,i 'a un dialo" este pur si simplu inutil .
RSPUNDE

Claudia Stansaid:
iunie 28, 2010 la 9::6 am

0 0 Rate This 3rea ie,uit, asa!i6 :00

tutenessaid:
iunie 28, 2010 la 10:2: am

0 0 Rate This 7u intele" 'e )rei sa spui .


RSPUNDE

Claudia Stansaid:
iunie 28, 2010 la 3:29 pm

0 0 Rate This 1ai #ine :0. 39. tomasaid:


iunie 21, 2010 la 10:0B pm

0 0 Rate This

i"ur Tutenes, in 'omunitatea ta, tu ai dreptate si pro#a#il 'a esti si laudat ! & si marturisiti 'a )oi sunteti 'ei 'are detineti $de)arul ! & #ra)o ! & eu sunt un trepadus, un nei'a!nimeni, nu asa 'a 'ei de "enul lui Tutenes, 'are stiu atatea si atatea ! 7u!mi ramane de ,is de'at : ! ai mila de mine pa'atosul 2oamne !/+si isi #atea pieptul 'u pumnul-0! ! adu!ti aminte de mine in imparatia Ta !
RSPUNDE

tutenessaid:
iunie 22, 2010 la 12:21 pm

0 0 Rate This Toma , interesanta su"estia ta 'um 'a eu as fi fariseul si tu )amesul & 3ro#a#il tu 'onsideri 'a eu )oi mer"e dire't in iad , insa eu ma ro" de (unul dumne,eu sa se indure si de mine . In alta oridine de idei , da'a de mine poti sa spui ori'e , te!as ru"a sa nu te pronunti si sa nu spe'ule,i in 'eea 'e pri)este 'omunitatea mea , despre 'are nu stii $( 4L5T 7I1IC . i alt'e)a , stii 'a 'e 're,i tu , anume 'a ortodo'sii se )or mantui 'ontra)ine a 'e 'rede (C 6 (C nu a ridi'at anatemele de la 'on'iliul 2 de la LCon din 1298 , in 'are sunt 'ondamnati 'ei 'are nea"a filioQue , de'i 'rede 'a ei nu )or a)ea parte de mantuire & In ultimul rand sa stii 'a as fi apre'iat un raspuns la o#ie't la 'omentariul meu , nu unul 'are sa di)a"he,e , doar doar )oi pierde firul dis'utiei .
RSPUNDE

tomasaid:
iunie 22, 2010 la ::29 pm

0 0 Rate This +3ro#a#il tu 'onsideri 'a eu )oi mer"e dire't in iad, insa eu ma ro" de (unul dumne,eu sa se indure si de mine.-&

.. 'ine sunt eu, Tutenes 6 5n om 'a si tine, un )as 'a si tine ! 2e'i,ia ii apartine 4larului, in 'e pri)este folosinta )aselor ! & si, uite asa, eu nu 'red 'a )ei a.un"e in iad ! stii de 'e 6 pentru 'a esti insetat de dreptate si ade)ar & si 'auti ! & numai un sin"ur lu'ru te ro" : fii mai de"ra#a traitor al porun'ilor 2omnului si a le"ii Iu#irii de'at +'arturar- ! & e 'alea 'ea mai si"ura ! .. parerea mea ! & si stiu 'a poti sa per'epi 'ele fine 'a'i te!ai prins la fa,a 'u fariseul ! @e,i dar frate, te iu#es' ! & si nu te supara da'a de a'um nu mai s'riu 'i doar o sa ma ro" ! & e mai si"ur, pentru mine, nestiutorul de 'on'ilii, 'omitii, 'omitete, epitete, et' ! 3a'e si (ine !
RSPUNDE

80.

tutenessaid:
iunie 22, 2010 la 6:09 pm

0 0 Rate This N Toma 1a 're,i pe 'u)ant 'a si eu te iu#es' , insa asta nu presupune a''eptarea tuturor in)ataturilor (C 6 unt intru totul de a'ord 'a tre#uie sa ne ru"am si sa traim mai mult porun'ile dumne,eiesti , in'er' si eu nemerni'ul asa 'um pot sa ur' pe s'ara . $'easta e in)atatura de temelie a #iseri'ii ortodo%e , anume 'a de"ea#a suntem in)atati da'a nu a)em fapte . Insusi Iisus nu a 'hemat apostolii la propo)aduirea e)an"heliei de prin #i#iote'i , 'i din satele sara'e ale Ialileii , e%'eptie fa'and unul sin"ur , 'are l!a si )andut ulterior .
RSPUNDE

81.

1ariana @.said:
iunie 29, 2010 la 8:2: pm

0 0 Rate This +&litera u'ide dar 25A5L da )iata-! a ii multumim Tatalui nostru Ceres' pentru 2R$I4 T*&pentru *L&sa ne ru"am pentru 'ei 'are sunt departe de *L si sa in'er'am, ata 'at ne sta in putere, sa traim 'um a trait *L 'and a fost ai'i&fa'and #inele, adu'and alinare, o )or#a #una&este ne)oie de L51I7$ in a'est intuneri' 'umplit! $sa 'um $le%andru a fost L51I7IT$ pentru 'ei 'are au a)ut o'hi sa )ada&sa fim si noi! L!am 'unos'ut la putina )reme dupa 'e tatal lui s!a dus la odihna&m!am #u'urat foarte mult, a'um& 'e)a ani,'and am au,it unde

se afla&sa ne ru"am pentru el, sa ne ru"am pentru toti a'ei 'are dores', 'auta L51I7$! 24R* C T5T5R4R 3* adu'ator de 3$C*&$le%andru nu a )or#it 'u nimeni in 'ontradi'toriu&a fost L51I7$. H$7T5L 25A. $1I7. 1 Corinteni 'apitolul 13

a ne ru"am pentru 'ei 'are nu au ha#ar 'a e%ista L51I7$! @$ I5(* C& I @$ $ 1$RT5RI I1 3* T$T$L, 3* HI5L I

$ HITI L51I7I a'olo unde )a desfasurati a'ti)itatea! $tat&si&este s'ris 'a #ine'u)antat este a'ela 'are adu'e 3$C*$&1$7T5IT4R5L 74 TR5 este $ 7* I5(I1 57II 3* $LTII C$ I7TR!57 25A

2R$I4 T*$ 75 3I*R* 7ICI42$T$&I$RT$, R$(2$, 75 H$C* 7I1IC 7*CI7 TIT si toti stiti 'e este s'ris a'oloE sa IL R5I$1 3* T$T$L 74 TR5 sa ne a.ute sa traim&'eea 'e este s'ris! ARI T4
RSPUNDE

* T* @I5!

82.

"eor"esaid:
iulie 1B, 2010 la ::30 pm

0 0 Rate This Hrumos, m!ai induiosat, da'a este si ade)arat, esti #ine'u)antata!
RSPUNDE

83.

"eor"e#'said:
iulie 1B, 2010 la ::32 pm

0 0 Rate This Hrumos, m!ai induiosat, da'a este si ade)arat, esti #ine'u)antata! i totusi, a'um esti mai'uta6
RSPUNDE

Claudia Stansaid:
iulie 1B, 2010 la ::33 pm

0 Rate This *ste f ade)arat.


RSPUNDE

Claudia Stansaid:
iulie 1B, 2010 la ::38 pm

0 0 Rate This 7u. unt lai'a. 5na f pa'atoasa.

RSPUNDE

88.

ale'siaB9said:
septem#rie 29, 2010 la 2:09 pm

0 0 Rate This 2e )a .ude'ati unii pe altii,'redeti 'aeste 'ore't&&..


RSPUNDE

#iua $n are l-am $ntlnit pe Isus


Din prima zi Dn care lAam DntFlnit pe 8sus Dmi amintesc cu o precizie aproape dureroasC douC amCnunte, am#ele EinFnd de conBtientizarea unor adevCruri pe care nu le DnEelesesem niciodatC pFnC Dn acea dupCAamiazC de mai &((*, cFnd am intrat cu adevCrat Dn #isericC pentru prima datC Dn viaEC$

Primul adevCr+ Dntunecimea mizeriei mea$ Al doilea+ in!initul milostivirii 6ui$ Miezul zilei$ %iserica goalC$ Doar eu Bi o #CtrFnC care vinde lumFnCri$ O #isericC inundatC de luminC, o luminC al#C, strClucitoare, ca 8sus pe 1a#or -de atunci am rCmas cu ideea N pro#a#il su#iectivC N ca nu Dntunecimea lCcaBului conduce neapCrat spre mistica rugCciuniiM misticC e Bi lumina, lumina or#itoare, care se insinueazC Dn N atFt de adFncul N Dntuneric al inimii.$ O #isericC de culoarea pe care de o#icei o asociem puritCEii, contrastFnd cu impuritatea din su!letul meu$ %Cncile aliniate cuminEi, inundate Bi ele de lumina e terioarC transmisC prin tavanul din sticlC Bi de lumina interioarC din ta#ernacol$ Hn su!letul meu, un amestec de sentimente contradictorii, neDnEelese, de parcC nu e su!letul meu cel care le simte, ci unul strCin, schim#at din secunda Dn care am trecut pragul$ 9u Btiu ce caut acolo$ 9u Btiu de ce am ales sC intru$ 9u Btiu nici mCcar ce tre#uie sC !ac$ ;a#ar nAam de vreo rugaciune -pe vreme aceea consideram =1atal nostru>, pe care Dl Btiam doar vag, pe sCrite, un !el de poezioarCAjucCrea, ca acelea scrise de Arghezi pentru MiEura Bi %aruEu.$ ParcC totul se petrece Dmpotriva voinEei mele, aBa cum cunoscusem eu voinEa mea pFnC Dn acel moment$ 3esturile pe care le !ac par !ireBti, !CrC sC le Btiu de undeva, !CrC sC mi le spunC nimeni$ Pur Bi simplu le simt ca ieBind DnvingCtoare, DntrAun soi de luptC surdC Bi chinuitoare cu mine DnsCmi$ 8deea plecCrii genunchilor Dn !aEa 6uiG Prima data Dn inimC, transmisC apoi lent, mem#relorG Care, din comunicarea cu mintea mea cea atFt de plinC de mine DnsCmi, re!uzC sC se DndoaieG 3estul Dngenuncherii se asociazC Dn minte cu gFndul Dndreptat cCtre /l, cel de pe cruci!i ul uriaB din !aEa mea$ =Am venit, iatCAmC>$ 3Fndul Dn sine mC sperie$ / ca Bi cum admit cC /l mAa chemat$ 9u am smerenia -nici nu Btiu ce e aceea. sC cuget cC nu merit aceastC chemare$ Dar am curiozitatea sC vCd de ce mAa chemat$ / o curiozitate tru!aBC$ 8atC cine sunt eu, pFna Bi Dumnezeu mC cheamCG Culmea, mFndria, oricFt de mare Bi de hidoasC, nu mC poate opri sC plFng$ Mai DntFi cFteva lacrimi, apoi un Buvoi de nestCvilit$ PlFng Bi mC uit la "astignit$ 9u Btiu ce sCAi spun, nu Btiu ce sC !ac, cum sC mC port cu /l$ Doar atFt+ =Am venit, iatCAmC>$ 1otul pare atFt de strCin de mine G 8es pe uBa #isericii Btiind clar alte douC lucruri+ )$ tre#uie sC mC Dntorc cFt mai repede Bi sC rCmFn mai mult cu /lM Bi &$ !emeia care a intrat nu mai e istC$ Hn acelasi timp, Dmi dau seama cC acestea nu sunt gFndurile mele, cC altcineva mi le pune Dn minte$ Altcineva, cu A mareG /videnEa aceastC mC sperieG Descoperirea mC Eine treazC toatC noapteaG Pe care miAo petrec avFnd DntiparitC pe retinC -Bi Dn inimC, undeva Dn strC!undul !iinEei mele, visceral. imaginea cruci!i ului imens, de pe care Dmi pare cC "Cstignitul cuprinde DntrAo Dm#rCEiBare cosmicC Dntreaga lume$ MC trezesc cu gFndul cC tre#uie sC ajung cFt mai repede Dnapoi, sCAl vad din nou pe /l, acolo sus, agCEat pe cruce, deasupra altarului$ Din nou, nu Btiu cC vrea sCAi spun cevaG Vreau doar sCAl vad$ Pentru cC, atFta lucru Btiu sigur, e cea mai tul#urCtoare Bi !ascinantC PersoanC pe care am cunoscutAo vreodatCG

S'!AE '&S"

:Nitter Email Print Mai mult

2
1.

'O>C'

S O7 )E&>! =7 #!AE B-!0 =7

FB7&

PE &S>S*

(iseri'a 1ar"aretasaid:
ianuarie 22, 2012 la 9:12 pm

1 0 Rate This 2a ,Isus este 'ea mai fas'inanta persoana pe 'are am intilnit!o si eu. Intilnirea 'u el iti s'him#a )iata pentru totdeauna. 7u poti de'it sa!l urme,i, sa!l iu#esti ,sa!l slu.esti. Isus a )enit si in intimpinarea mea. 1!a luat in #rate, mi!a spus nu te teme, urmea,a!ma! $'um sint in ordinul III Carmelitan am depus primul rind de )oturi pe13 o'tom#rie 2010 sint no)i'e&in anul2013'u a.utorul imi depun )oturile )remelni'e. Laudat sa fie I 5 1ar"areta
RSPUNDE

f.He'ioare 1aria de pe 1untele Carmel

si 1$RI$

2.

mari'i'asaid:
fe#ruarie 28, 2012 la 1:3B pm

1 0 Rate This Cu 'e 'on)ertire simpla si profunda te!a +re'rutat- 'a om al Lui! repre,inta artistul. 3rin arta, a.un"em sa 'unoastem artistul. la)a Lui! * ade)arat 'a arta ne arata 'um e artistul, adi'a ne re)elea,a din trasaturile, 'ara'terul artistului. In psiholo"ie "asim 'a prin arta, se proie'tea,a dorintelesi tot 'e

Cand )ad 'opa'ii, florile animalele, oamenii, ma "andes' la deli'atetea si sensi#ilitatea artisti'a a lui 2umne,eu. Cat de minunat este!!!!!!!!!!!*l este un artist desa)arsit. 7umai *l poate 'rea ordine in frumusete sau frumusete in ordine. In fie'are ,i, ma minune, de 'eea 'e )ad. Ce frumos este si 'at de di)ersa este frumusetea, 'ata 'uloare&! Cred 'a de a'eea prima)ara este anotimpul meu preferat&a#ia astept sa )ina!
RSPUNDE

#O0E7

E!E!!

http:OOIlaudiastan.Nordpress.comO!iua in care l am intalnit pe isusO

/a !atoped, cu p rintele Daniil Cotescu


email print % Autor: :udor Cires%L Mai 1%00 0$:?0

:udor Cire3O

.ecolul al -V lea, (i!an5. ) furtun4 teri"il4 r4stoarn4 cora"ia pe care se afla fiul 7mp4ratului :eodosie, purt6ndu l p6n4 pe malul AthosuluiP acolo, e g4sit, mai t6r!iu, adormit su" un rug de !meur4. Atri"uind minunea aceasta /ecioarei Maria, 7mp4ratul porunci s4 fie construit4 M4n4stirea Vatoped Dvato Q rug de !meur4 3i pedi Q copilE. Ast4!i, l4ca3ul este al doilea ca m4rime din .f6ntul Munte 3i depo!itarul celor mai multe documente, peste 0%.%%%, care vor"esc despre rom6ni. Primii pe list4 sunt domnitorii Hegoe (asara" 3i @tefan cel Mare, a c4ror r6vn4 sare 7n ochi. (asara" a construit un turn clopotni54 aflat 7n incinta m4n4stirii, iar @tefan R cl4dirile portului DarsanaleE. Pe una dintre ele, domnitorul rom6n e 7nf45i3at 7ntr un ta"lou votiv d4ltuit 7n piatr4. Vatoped, care p4strea!4 una dintre cele mai sfinte relicve ale cre3tin4t45ii, (r6ul Maicii Domnului, e plin 3i de m4rturii ale daniilor f4cute, timp de cinci secole, de rom6ni. SPractic+, ne spune c4lugarul Daniil, Sdomnitorii rom6ni func5ionau ca urma3i ai domniilor -mperiului (i!antin. )"iceiurile, comportamentul lor erau cele ale unui 7mp4rat "i!antin. Pentru ei, Muntele Athos nu era unloc str4in. De aceea, nici n au sim5it nevoia s4 7ntemeie!e o m4n4stire rom6neasc4. Kn plus, nici nu se putea vor"i, 7n secolul al ,V lea, despre o dimensiune na5ional4 a pre!en5ei rom6ne3ti la Athos. Dar contri"u5ia rom6nilor e at6t de evident4, 7nc6t la una dintre m4n4stiri, Dionisiou, atunci c6nd, la sf6r3itul sluj"elor, se pomenesc ctitorii, majoritatea sunt nume rom6ne3ti: 'adu, .tanca, Mihnea, @tefan... Ca toate celelalte 0< surori din Muntele Athos, M4n4stirea Vatopedu e, 7n felul ei, unic4. Ea are dou4 hramuri: (unavestire 3i .f6ntul (r6u, 3apte icoane f4c4toare de minuni, c6teva "iserici, sute de camere la care se urc4 Da!iE cu liftul, o "i"liotec4 imens4... Kn "i"liotec4 se p4strea!4 h4r5ile lui Ptolemeu, desenate de .tra"on, fragmente din crucea pe care a fost r4stignit -isus ;ristos, 3i o "ucat4 din trestia cu care a fost fixat "uretele 7nmuiat 7n o5et oferit lui -isus r4stignit. -storia 'om6niei e studiat4 a!i, aici, dar 3i 7n restul Muntelui de cercet4torul rom6n /lorin Marinescu. .e 7nserea!4 devreme... Clopotul cheam4 la mas4. -ntr4m 7n refectoriul 7mpodo"it cu fresce 3i ne a3e!4m la mesele medievale din porfir. Masa trupeasc4 e o continuare a sluj"ei duhovnice3ti. De aceea se 3i cite3te ceva 7n timpul mesei. Hu spunea .f6ntul -oan Mur4 de Aur: SC6nd 5i e foame sau 7nsete!i, s4 5i aduci aminte c4 3i sufletul t4u are nevoie de hran4 duhovniceasc4+T Knainte de a intra 7n ritualul cinei, adres4m o ultim4 7ntre"are c4lugarului Daniil, care nu e altul dec6t Alexandru Cotescu Dfiul marilor actori Valeria .eciu 3i )ctavian CotescuE, retras, de mul5i ani, 7n Muntele Athos: a g4sit, el, la Vatopedu, ceea ce c4utaT SAm aflat+, ne r4spunde, pu5in cifrat, Sc4 via5a, 7n c4lug4rie, nu i a3a cum mi o 7nchipuiam 7nainte. Kn rest, c4ut4m to5i s4 devenim mai smeri5i dec6t suntem...+
Citete mai multe despre0 reportaj email print

Cind viata reincepe departe de lume Vizite, de ieri si azi, in minastirile care leAau redat linistea lui Dragos Paslaru si Roei DumitrescuA%usulenga
F am admirat si l am aplaudat cu totii, cu ani in urma, cind il !aream pe scena :eatrului SHottara* in rolul Aliosa din /ratii 9arama!ov, in ) noapte furtunoasa, Padurea spin!uratilor, Cum va placeT sau Hegru si rosu. .e lasa atunci modelat, supus, ascultind indicatiile regretatului regi!or Dan Micu pentru a se darui, transfigurat, unei sali mai mereu plina pina la refu!.

He fascinase in transpunerea scenica a :eatrului seminarsemnat de Petre :utea, un text ramas a!i in amintirea multora dintre noi, cum ne au ramas la inima rolurile lui din ) lacrima de fata, Pruncul, petrolul si ardelenii, )chi de urs, .a mori ranit din dragoste de viata sau /emeia in rosu. Apoi, vreme de citiva ani, nimeni nu a mai au!it nimic de Dragos Paslaru. >n timp il va!usem la Fi"raria S Anastasia*, alaturi de pictorul si editorul .orin Dumitrescu. Apoi a disparut. F am regasit, renascut, monah simplu la cea mai importanta minastire din "omania . >n rol care i a adus moartea Cladirea al"a a minastirii straluceste in soarele primaverii. Citiva monahi cu privirea in pamint, pasind incet, trec in deplina tacere pe linga noi. .igur ca, daca am intre"a, nimeni nu ne ar raspunde unde l am putea gasi pe cel care s a refugiat aici, departe de scena si de gloria efemera. -n 0<=<, trupele de .ecuritate il vinau pe stra!ile (ucurestiului. Apoi, timp de aproape doua luni, a stat alaturi de manifestantii din Piata >niversitatii. Acolo l au si gasit minerii ce se ghidau dupa unica po!a ce i ar fi dovedit, ve!i Doamne, vinovatia: Dragos Paslaru, im"racat in camasa verde legionara, intruchipindu l pe ;oria .ima, scena surprinsa in timpul filmarilor la Drumet in calea lupilor. Pe 0? iunie 0<<% a fost "atut ingro!itor de minerii veniti Ssa eli"ere!e Capitala* si, timp de citeva !ile, a fost in coma, la limita dintre viata si moarte, internat la .pitalul de >rgenta. Prietenii spun ca atunci si a facut un ultim juramint: daca scapa, isi va darui viata lui Dumne!eu. .i, trecind peste rolul care i a adus moartea, a inviat. SPot comunistii sa stea si in cap, ca ceva in tara asta se va schim"aG* .i asa a facut. Parasind cele lumesti, rupindu se de sotia si de fiul sau, a facut primii pasi pe calea ortodoxiei, regasindu si celalalt prenume, Vasile, nume de sfint ce ani de !ile il trecuse su" tacere. F am gasit odata cind 'egele Mihai al 'omaniei tocmai ajunsese la Minastirea .ihastria, unde primise "inecuvintarea parintelui Cleopa. )chii lui Vasile Dragos Paslaru straluceau plini de lacrimi: SDaca Majestatea .a a ajuns sa fie "inecuvintat de Cleopa, totul o sa fie "ineG Pot comunistii sa stea si in cap, ca ceva in tara asta se va schim"aG* /rasinei Athosul romanilor SHu poti merge oricum la minastirea asta. De fiecare data cind am pornit fara "inecuvintare am patit cite cevaG >ltima oara intrasem in Pitesti, mai aveam, cred, un sfert din distanta de parcurs, cind, in mijlocul orasului, a intrat in noi un camion. Am fost nevoiti sa aminam reportajul si sa ne intoarcem la (ucuresti.* Ma uit la colegul meu si, daca nu l as au!i vor"ind astfel, nu as crede ca un om in toata firea s ar putea poticni in asemenea detalii. Am pornit, cu luare aminte, spre Minastirea /rasinei. De la Mura Vaii, pe autostrada spre .i"iu, mai sint vreo 01 Iilometri pina la minastire. Dupa ce intri in satul Muiereasca si treci de S"iserica femeilor*, lasind in urma pancarta ce poarta "lestemul .f. Calinic, mai ai vreo !ece minute de mers pe un drum ingust, plin de noroi, pina ce ve!i, pe coasta muntelui, minastirea cea mare. /rasinei este asta!i poate cea mai importanta vatra monahala din 'omania. Din 0=L#, de cind .f. Calinic a pus "a!ele acestei ase!ari, regulile de aici au ramas neschim"ate, respectind intocmai tipicul Muntelui Athos. -ar cine vrea sa ajunga aici tre"uie sa stie de la "un inceput trei reguli: accesul femeilor in minastire este inter!is cu desavirsire, su" "lestemP nu se maninca niciodata carne, ci, la de!legari sau sar"atori importante, doar peste, iar sluj"ele se tin neintrerupt, inclusiv noaptea. Daca te incumeti sa respecti cele de mai sus si ai puterea de a te alatura monahilor de la /rasinei in deplina tacere, esti "inevenit. Dar, in !ilele noastre, putini re!ista la asa ceva. S-i multumesc lui Dumne!eu si cu calciieleG* Hu stiu cit a avut dreptate sau poate tocmai pentru ca a va!ut cit s a inselat il regasim acum pe fostul actor Dragos Paslaru la /rasinei. .intem condusi la arhondaric. Chilia este mica si rece. Fa citiva pasi departare se afla chilia parintelui Mhelasie. Acum citiva ani, Vasile Dragos Paslaru, ajuns la /rasinei, fusese pus sa faca ascultare de ucenic pe linga parintele Mhelasie, unul dintre marii duhovnici ai /rasineiului. Acum il !aresc inalt, cu mersul apasat si chipul linistit, a"ia iesind din cancelaria minastirii. Ma apropii incet si, dupa ce ma "inecuvintea!a, indra!nesc sa l intre": SCe mai faci, frate DragosT* Ma priveste suri!ind: S-i multumesc lui Dumne!eu si cu calciieleG* Apoi, dupa citiva pasi facuti impreuna: S.i inca ceva. Eu sint monahul Valerian. /ratele Dragos a murit de multG*

Drumul pina la Minastirea Varatec este, in mare parte, anost. Pornind de aici, din 'egat, este musai sa stra"ati, vreme de cinci sase ore, aproape intreaga Moldova pina ajungi in nord si treci de Piatra Heamt. Asa am pornit si noi intr un inceput de primavara, in cautarea celei ce a fost Coe Dumitrescu (usulenga, profesorul academician ce si a sfirsit viata, cu smerenie, ca monah la Minastirea Varatec.

-ntr adevar, drumul acesta, pe masura ce te apropii de minastire, are ceva special in alcatuirea lui. Mreu reali!e!i cam in ce punct cardinal te afli, putin iti mai pasa daca, de pilda, soarele este la apus ori la rasarit. Peste tot esti inconjurat de coline, de tapsane, lanuri, co"orisuri si suisuri ale soselei, tot felul de minunatii care se descopera la fiecare intorsatura de drum, la fiecare cotitura. .i, dincolo de toate astea, ai impresia ca drumul asta te duce undeva unde se va petrece ceva, ca toata frumusetea asta ascunde o taina... S)chii negri ai sortii* Pe doamna (usulenga am cunoscut o acum aproape !ece ani. -i telefonasem odata, pe cind se afla in apartamentul sau din apropierea (i"liotecii Academiei, cu gindul de a purta o convor"ire ce apoi ar fi fost pu"licata. Vocea sa, puternica si autoritara, imi raspundea de fiecare data tot incercind sa amine un interviu in care, pro"a"il, nu ar mai fi avut ce spune. .e retrasese inca de pe atunci din lumea asta de faima si popularitate, renuntase sa se mai raporte!e la ea, caci, timp de !eci de ani, spusese cam tot ce avea de spus in domeniul sau. Dovada stateau chiar cartile, conferintele si studentii sai. Doamna (usulenga alesese, acum reali!e!, de pe atunci, calea pe care urma sa isi sfirseasca viata. Apoi, prin 1%%0, a acceptat in sfirsit sa se destainuie, sa mi vor"easca cum imi spunea cindva despre Sochii negri ai sortii*. Ma rugase sa vin insa la Minastirea Varatec pentru a reali!a acolo acel interviu. Ca si asta!i, parcurgind acelasi drum, am urcat spre drumul ce duce la Agapia si, aproape de casa Aglaiei 'o"an, un alt nume cele"ru in !ona, am poposit, timp de citeva ore, in chilia ce o ga!duia pe Coe Dumitrescu (usulenga. Dincolo de "iroul plin de carti ortodoxe, inconjurata de icoane, doamna Coe era gata sa imi vor"easca, sa ne vor"easca, despre cei =% de ani in care fusese alaturi de noi. A facut studii mu!icale la Conservatorul SPro Arte*, apoi studii juridice si filologice Dengle!a germana, istoria artelorE, iar doctoratul l a luat sustinind doua te!e, in drept si in filologie. Fa aproape &% de ani si a inceput activitatea didactica, fiind asistenta universitara, su" indrumarea profesorului :udor Vianu, care o aprecia foarte mult. Pina in 0<$#, va lucra ca redactor la Editura pentru literatura, fiind si cercetator la -nstitutul de -storie si :eorie Fiterara SMeorge Calinescu* Dal carui director devine in 0<#&E. :ineretea... Copiii care au ucis o ) maica tinara se opreste linga noi. .tie si ea de casa in care a locuit doamna (usulenga si stie, poate mai "ine ca oricine, ce importanta dadea pre!enta ei Minastirii Varatec. S-nainte era puhoi de lume aici, ne spune maica Camfira. Cred ca nu trecea !i sa nu vina macar un grup de doua trei persoane care sa intre"e la cancelarie unde sta Coe (usulenga. >rcau apoi pina aici, la fosta chilie a parintelui 'oman (raga, ca sa ia cuvint de folos de la doamna profesoara. -i primea pe toti si, cind plecau, majoritatea se simteau datori sa puna si ei umarul la lucrarea aceasta tainica si veneau aici sa faca donatii.* ) privesc. Hu pare sa ai"a mai mult de 1$ de ani. Are o vor"a hotarita, care stie ce spune. -ntre": SDar tineri, studenti de ai doamnei (usulenga, veneauT*. .ta o clipa si se gindeste. Apoi, cu un suris amar: S:ineri, da. .tudenti nu stiu citi or fi venit. H au cautat o ei cind era in (ucuresti, in lume, "arem sa vina aiciU .tudentilor, cind ne vor"ea despre ei, le spunea VcopiiV. Erau VcopiiiV ei. .i -oan Alexandru, si Fiiceanu, si multi altii. Dupa revolutie au uitat ca profesoara (usulenga era singura care le vor"ea la ore despre (i"lie si Psalmul $%. Au sarit s o acu!e, ca a fost si ea o comunista, ca n a facut nimic "un. -nainte de revolutie, Fiiceanu, ala cu editura, ii scria dedicatii pe carti. .a mergeti sa le vedeti, ca sint pastrate aici, in chilie. Apoi, dupa a=<, a sarit si a facut o cum i a venit la gura. Asta a durut o cel mai tare, asta a ucis o in lume: fatarnicia.* Calea Maicii (enedicta -ncercind, crestineste, sa nu raspunda atacurilor josnice tot mai dese, Coe Dumitrescu (usulenga s a retras in cele din urma la Minastirea Varatec, acolo unde, timp de aproape &% de ani, se alaturase proiectelor culturale si spirituale ale Valeriei .adoveanu. . a retras, smerita, si pentru cine a dorit a dat cuvint de invatatura. Cind am intilnit o la Varatec, militind pentru adevarata ortodoxie si pentru salvarea casei lui Mihai Eminescu din spatele cimitirului monahal, era "ucuroasa ca, peste citeva !ile, parintele 8ustin Parvu, poate cel mai mare duhovnic roman in viata, acceptase sa o tunda in monahism. Asa s a si intimplat de altfel, profesorul academician Coe Dumitrescu (usulenga primind mai apoi numele monahal de Maica (enedicta. SVai de cel prin care vine smintealaG* He am va!ut, ultima oara, la Al"a -ulia, unde Maica (enedicta fusese invitata sa tina o conferinta in fata tinerilor studenti la :eologie. /ascina in continuare, iar vocea sa rasuna in amfiteatru. -nainte de a se urca in masina ce urma sa o transporte peste munti, in Moldova, m a prins de mina si mi a spus: SAcum pot sa plec linistita. Am lasat scris ca, dupa ce nu voi mai fi, verigheta mea sa se topeasca si maicile sa faca, asa cum se cuvine, aura icoanei din (iserica cea Mare de la Varatec. Macar atit sa i ofer si eu Domnului, viata meaG*. Avea lacrimi in ochi. Cineva, din grupul de tineri ce o inconjura, i a aratat un !iar. -n lume se ducea aceeasi lupta impotriva ei. . a uitat in fuga peste rindurile tiparite si ne a spus !im"ind amar: SVoi n aveti nicio vina. Dar, vor"a Mintuitorului: VVai de cel prin care vine smintealaGV*.

Apoi a plecat. Drumul urma sa fie lung, dar linistit, avind ceva special in alcatuirea lui. Putin mai conta daca ai soarele la apus ori la rasarit. >n drum cu coline, cu tapsane, cu lanuri, co"orisuri si suisuri ale soselei, cu tot felul de minunatii care se descopera la fiecare cotitura. .i, dincolo de toate astea, un drum la capatul caruia ai puternica sen!atie ca se va petrece ceva, ca toata frumusetea asta ascunde o tainaU Alte ca!uri cele"re de apropiere de Dumne!eu Ca!ul profesorului academician Coe Dumitrescu (usulenga si cel al actorului Dragos Vasile Paslaru nu sint, din fericire, singulare. >nul dintre cei mai cunoscuti monahi a fost scriitorul Hicolae .teinhardt, care s a calugarit la Minastirea 'ohia. :inarul poet "asara"ean .tefan (astovoi este, asta!i, monahul .avatie. -n munti, la Al"ac, aproape de Al"a -ulia, traieste retras, intr o chilie, parintele 'afail Hoica, fiul filosofului Constantin Hoica. Parintele 'afail s a calugarit intr o minastire din Essex, Anglia, si, in urma cu citiva ani, a revenit in tara natala. Fa Muntele Athos il gasim pe Alexandru Cotescu, fiul actorilor Valeria .eciu si )ctavian Cotescu. Actrita Mariana (uruiana s a apropiat si ea de ortodoxie acum citiva ani, editind si o carte de amintiri, :aina marturisirii, extrem de "ine primita de cititori. de 1abian !nton

A voturi

SMERENIA IUBIRII: Fiul lui Octavian Cotescu si al Valeriei Seciu este calugar la Muntele Athos
$utor: stiri.0otosani.ro 3u#li'at: 18,0%,2010 @ideo /00 Hoto /10 Comentarii /110 @i,uali,ari /2%1650

1 2ERI SECIU 3arii a)tori ai Romaniei 1aleria Se)iu si doro*oianul ")ta4ian Cotes)u au trait dis'ret in a/ara s)enei. au iu0it /ara masura lumeas)a. iar iu0irea lor s,a intrupat intr,un /iu daruit mai tar5iu 4ietii mona*ale. $le%andru Cotes'u, fiul 'elor doi mari a'tori, s!a nas'ut in 196B. 4'ta)ian Cotes'u nu a apu'at sa se #u'ure de'at de 19 ani din )iata fiului sau, ine"ala#ilul a'tor sa)arsindu!se din )iata in 19B:, la :8 de ani. @aleria e'iu si!a 'unos'ut )iitorul sot in perioada studentiei, la Institutul de Teatru din (u'ure?ti, unde a urmat 'ursuri intre anii 1960!1968, a)andu!l 'a asistent pe 4'ta)ian Cotes'u. Insa admiratia @aleriei e'iu pentru 4'ta)ian Cotes'u in'epuse 'u mult inainte. [3ana la 10 ani mer"eam foarte des la Teatrul (ulandra. $'olo l!am )a,ut prima oara pe 4'ta)[, marturiseste a'trita. Isi aminteste apoi de spe'ta'olul [7oaptea furtunoasa[, montata la T@R de 'atre 'are am .u'at impreuna 'u 4'ta)ian Cotes'u[, spune a'trita intr!un inter4iu. orana Coroama. [5n spe'ta'ol foarte important pentru mine, pentru 'a a fost sin"urul in

Cum a in'eput po)estea de dra"oste dintre 'ei doi a'tori6 [4, foarte romanti'. *u eram studenta indra"ostita moarta de profesorul ei. 2ar si profesorul o iu#ea pe studenta. Insa le"atura s!a reali,at a#ia dupa a#sol)ire[, retraieste @aleria e'iu anii feri'irii lor. Cum era 4'ta)ian Cotes'u a'asa6 [*ra deli'at, pre)enitor, edu'at, e%trem de #un. despre fiul lor, $le%andru, 'alu"ar la 1untele $thos. i 'u mult umor[, marturiseste @aleria e'iu in a'elasi inter)iu, in 'are )or#este si

[*l m!a pre"atit 'a )a ple'a a'olo. Tinerii monahi sunt o#li"ati sa!si anunte parintii de ale"erea fa'uta, sa!i lase linistiti[.

$le%andru Cotes'u sau 1onahul 2aniil, 'um este 'unos'ut asta,i, a lu'rat la tradu'erea unei 'arti importante pentru )iata monahala: [*der"hetinos[, un fel de antolo"ie de te%te litur"i'e, de )ieti ale sfintilor, o 'arte aparuta pe la 1900, foarte 'unos'uta in Ire'ia. ")ta4ian Cotes)u 6n. 1% /e0ruarie 1'(1. Doro*oi , d. 22 au$ust 1'85. 7u)ure8ti9 a /ost un a)tor rom:n de su))es. din"enera;ia de aur. )ti4itatea sa artisti'< )uprinde numeroase roluri interpretate =n teatru. /ilm. teatrul de tele4i5iune 8i teatrul radio/oni). )ti4itatea de s)en< a /ost du0lat< 8i de o )arier< dida)ti)< de pro/esor uni4ersitar la Institutului de rt< -eatral< 8i Cinemato$ra/i)< 6I -C9 >I.2. Cara$iale> din 7u)ure8ti. unde a o)upat 8i /un);ia de re)tor =n perioada 1'81,1'85.

Adaugat: Vineri, 0# aprilie 1%%<

1rtisti care l-au ales pe Dumne$eu

%0

Ads "2 Media Pla2erAd )ptions Ads "2 Media Pla2erAd )ptions

1ctorii %ariana 'uruiana, Dragos Paslaru, alaturi de scriitori din tanara generatie, isi proclama credinta prin tacere, dar si prin carti sau situri2

Calugar cu laptop, manastire cu internet, chel cu tichie de margaritar. Asa suntem toti tentati sa etichetam lucrurile si mai ales oamenii daca nu stim cine sunt ei cu adevarat. Dupa ca!urile cele"re de scriitori care s au calugarit, de la Hicolae .teinhardt la Coe Dumitrescu (usulenga, multi actori au ales calea monahala sau s au apropiat pana la identificare de calea stramta a credintei. >nii s au retras in manastiri si au ales tacerea, altii isi marturisesc convertirea prin mijloace de comunicare moderne, spectacole, conferinte, carti si situri pe internet. 3nii in manastire, altii in afara Actorii Dragos Paslaru si Monica /ermo au lasat definitiv in urma toate cele lumesti si s au calugarit, iar Mariana (uruiana, acum in varsta de $? de ani, a scris cartea V:aina Marturisirii si a parasit complet lumea scenei dupa 'evolutie. Hici copiii unor scriitori sau artisti mari nu au fost tentati deloc de lumea parintilor.

-n munti, in judetul Al"a, traieste intr o chilie simpla parintele 'afail Hoica, fiul filosofului Constantin Hoica, iar, la Muntele Athos, s a retras Alexandru Cotescu, fiul actorilor Valeria .eciu si )ctavian Cotescu. Alti teologi scriu poe!ie, din afara !idurilor unor manastiri, cum ar fi cunoscutul Cristian (adilita sau -ulian Histea, primul preot Ne"master de la Paris. 4Creative Nriting, la manastire :anarul poet "asara"ean .tefan (astovoi, in varsta de && de ani, cel care altadata scria despre VCartea ra!"oiului sau VPestele pescar este, asta!i, monahul .avatie la o manastire din 'epu"lica Moldova, iar Adrian >rmanov, in varsta de &% de ani, dupa ce a scris in 1%%%, Carnurile cannonice, s a calugarit trei ani mai tar!iu. >rmanov, care a terminat, in 1%%?, un master in Marea (ritanie, a inceput sa predea cursuri de Vcreative Nriting unor tineri poeti la manastirea 'asca din judetul .uceava. Monahul .avatie Dhttp:OOsavatie.trei.roE isi reneaga multe scrieri anterioare calugariei sale, ca fiind daunatoare pentru suflet. 45oi ucidem tot timpul Mariana (uruiana, de neuitat in rolul VDomnisoarei Christina, a facut de!valuiri cutremuratoare pentru EVC, despre metanoia ei, pe calea "isericii. Convertirea artistilor nu e o intoarcere la o anumita credinta, ci o schim"are radicala, care apare in urma unei a"andonari in fata unei puternice chemari interioare. V:otul a plecat de la sa nu uci!i. Am stat fixata pe aceste cuvinte, nu ma puteam de!lipi de ele. Era in vremea 'evolutiei. M am gandit ca nimeni nu respecta poruncile. Hoi ucidem tot timpul, nu numai cu armele, ci si cu vor"a si cu gandul. Meseria mea era legata de vor"a si de gand. .i m am gandit ca incalc porunca si nu voiam sa mai incalc porunca, a povestit Mariana (uruiana pentru EVC. 4Stam pe un maldar de distrugere Actrita s a suparat initial pe Dumne!eu, caci intelegea ca nu avea voie sa faca nimic in meseria ei, Vfrumoasa si Vspectaculoasa dintr o perspectiva laica: VHoi stam pe un maldar de distrugere, de care tre"uie sa scapam. :otusi suntem tesuti din lumina. Ca sa fim noi insine tre"uie sa facem o lucrare. Aceasta este spalarea de pacate la care fiecare din noi este chemat. Cu aceste ganduri, Mariana (uruiana, care totusi nu s a calugarit, a scris cartea V:aina marturisirii. VCand esti foarte disperat, e o oca!ie "una sa afli adevarul, sau macar o parte, atat cat poti suporta. 'ugaciunea, cuvintele speciale ale rugaciunilor ortodoxe au fost puntea cu care am trecut prapastia, a explicat actrita. 4Sufletul meu a iertat tot >nul dintre cele mai mediati!ate ca!uri a fost cel al lui Dragos Paslaru, fost actor al :eatrului Hottara, cunoscut si pentru rolul ;oria .ima, din filmul VDrumet in calea lupilorV D0<==E. A fost casatorit cu o scenografa de teatru, Anca Paslaru, cu care are un fiu, dar si a parasit familia pentru a im"ratisa calea lui Christos. :otul a inceput in timpul mineriadelor, cand a protestat, intre 0& si 0$ iunie 0<<%, si a fost "atut in Piata >niversitatii. -n acelasi an, la varsta de &< de ani, s a calugarit, la Manastirea /rasinei, din judetul Valcea, acolo unde femeile n au voie sa calce. Devenit fratele Vasile, la /rasinei, el a

ingrijit mai intai animale, apoi a fost "ucatar ai sef al cancelariei. -n fata anchetatorilor mineriadelor, Dragos Paslaru a spus doar: VAm luat coarnele plugului Dumne!eiesc si sufletul meu a iertat totV. 4Petru-!oda desc)ide sufletul artistilor Actrita Monica /ermo, acum maica Ecaterina, era o "londa re"ela, devoratoare de "ar"ati, cu cola"orari la :V' sau la :eatrul Hational prin anii #%. A descoperit ortodoxia, a renuntat total la viata de odinioara si a inceput sa traiasca cu toata fiinta ei mesajul christic. Dupa moartea mameisale s a calugarit, a devenit in marturisire un fel de V.teinhardt feminin, prin cartile VMarturisiri. Cum F am gasit pe Cel Ce ma cauta, V:alita Iumi, VMetanii de Dor si V)strovul. >na dintre ultimele sale conferinte a fost recent la .ala Dalles, alaturi de ieroschimonahul -oan .ismanian, de la manastirea Petru Voda. De acest lacas, din 8udetul Heamt, aflat su" harul staretului -ustin Parvu, s a apropiat si actorul Dan Puric, care, la randul sau, a inceput sa faca arta cu mesaj crestin si sa l marturiseasca pe Christos, in conferinte sau in cartea VCine suntem.

http+SS222$<outu#e$comS2atchKvTSC;lU VeW1s A6/JA9D"7 CO1/SC7


Personalitati S0EAE7&! &>3&A&&
Data+ (,$)&$&()*

*ttp011intacere23ordpress2com145671581591smerenia-iu$irii1 &arii actori ai :omaniei "aleria Seciu si doro*oianul ;cta#ian otescu au trait discret in afara scenei, au iu$it fara masura lumeasca, iar iu$irea lor s-a intrupat intr-un fiu daruit mai tar%iu #ietii mona*ale2 <le-andru otescu, fiul celor doi mari actori, s-a nascut in 6=>92 ;cta#ian otescu nu a apucat sa se $ucure decat de 68 ani din #iata fiului sau, inegala$ilul actor sa#arsindu-se din #iata in 6=9?, la ?@ de ani2 "aleria Seciu si-a cunoscut #iitorul sot in perioada studentiei, la Anstitutul de Beatru din (ucureti, unde a urmat cursuri intre anii 6=>5-6=>@, a#andu-l ca asistent pe ;cta#ian otescu2 Ansa admiratia "aleriei Seciu pentru ;cta#ian otescu incepuse cu mult inainte2 Pana la 65 ani mergeam foarte des la Beatrul (ulandra2 <colo l-am #a%ut prima oara pe ;cta#, marturiseste actrita2 Asi aminteste apoi de spectacolul Coaptea furtunoasa, montata la B": de catre Sorana oroama2 Dn spectacol foarte important pentru mine, pentru ca a fost singurul in care am )ucat impreuna cu ;cta#ian otescu, spune actrita intr-un inter#iu2

um a inceput po#estea de dragoste dintre cei doi actoriE ;, foarte romantic2 /u eram studenta indragostita moarta de profesorul ei2 Dar si profesorul o iu$ea pe studenta2 Ansa legatura s-a reali%at a$ia dupa a$sol#ire, retraieste "aleria Seciu anii fericirii lor2 um era ;cta#ian otescu acasaE /ra delicat, pre#enitor, educat, e-trem de $un2 Si cu mult umor, marturiseste "aleria Seciu in acelasi inter#iu, in care #or$este si despre fiul lor, <le-andru, calugar la &untele <t*os2 /l m-a pregatit ca #a pleca acolo2 Binerii mona*i sunt o$ligati sa-si anunte parintii de alegerea facuta, sa-i lase linistiti2 Ale andru Cotescu sau Monahul Daniil, cum este cunoscut astazi, a lucrat la traducerea unei carti importante pentru viata monahala+ X/derghetinos>, un !el de antologie de te te liturgice, de vieti ale s!intilor, o carte aparuta pe la )V((, !oarte cunoscuta in 3recia$ ;cta#ian otescu ,n2 6@ fe$ruarie 6=76, Doro*oi F d2 44 august 6=9?, (ucureti. a fost un actor romn de succes, din generaia de aur2 <cti#itatea saartistic! cuprinde numeroase roluri interpretate n teatru, film, teatrul de tele#i%iune i teatrul radiofonic2 <cti#itatea de scen! a fost du$lat! i de o carier! didactic! de profesor uni#ersitar la Anstitutului de <rt! Beatral! i inematografic! ,A<B . A2G2 aragiale din (ucureti, unde a ocupat i funcia de rector n perioada 6=96-6=9?2 Pe #logul unei colege de liceu a Monahului Daniil sunt cFteva rFnduri despre rememorarea unei scene petrecute cu prilejul participCrii la DntFlnirea de zece ani de la a#solvirea liceului, Dn care Ale andru devine inta ironiilor colegilor lui , !ata de!inindAo > insensi#ilitate -dusC pFnC la intoleranEC. !aEC de Cristos>, Xo intoleranEC pe undeva inconBtientC, care ia naBtere dintrAun re!uz vCdit al posi#ilitCEii ca pe lume sC e iste ceva mai #un decFt o carierC !ulminantC, o maBinC decapota#ilC Bi o !amilie model>$ Dar va las sC citii postarea , o analiza plinC de remucCri sincere i dureroase + Despre intoleranEa la Cristos Citind acest articol - nu cel de sus, se pare cC din /VR$$ n%n%/ are %orbe&te despre di'erite persoane publi e are au ales s-l urme(e pe Dumne(eu $n %iaa onsa rat) am dat peste numele unui 'ost ole* de li eu) Ale+andru Cotes u ,'iul a torilor - ta%ian Cotes u &i .aleria /e iu0) are s-a lu*rit la Athos) u numele de Daniil1 Am rememorat ast'el un moment din %iaa mea de dinaintea des operirii lui Dumne(eu) la are nu m-am mai *ndit pn ast(i &i are m 'a e s m utremur $naintea lipsei mele de 'inee meta'i(i &i de ele*an re&tin) mani'estat u ani $n urm) u prile2ul parti iprii la $ntlnirea de (e e ani de la absol%irea li eului1 3ememore( u bu urie anii li eului) petre ui $ntr-una &i & olile de elit ale 4u ure&tiului) 56h1 La(r78 a%eam ni&te ole*i sen(aionali) un diri*inte u inim de aur ,9udor -pri&0 &i lumea $ntrea* , are) pentru noi $n epea u Ci&mi*iul) 'ie'ul es apadelor noastre0 ne sttea la pi ioare ,sau a&a ni se prea nou) i aro*ana e numele mi al adoles enei0: ;ram $ntotdeauna su'letul petre erilor1 <e on'ormist $n limba2) $n atitudine) $n $mbr minte1 /u'erind a ut ,$n de pe atun i=0 de patima leadership-ului &i peste msur de $n ntat de 'elul $n are puteam determina lumea s m urme(e: /tandardul a esta trebuia meninut &i la $ntlnirea u pri ina) la are hiar mare parte din toate patimile astea se mani'estau $n bine mersi ,unele hiar mai e+a erbate de t $n %remea li eului0: Desi*ur) la asemenea $ntlniri) toat lumea $&i etalea( 5reali(rile78 2ob-ul de 'ie) hainele de 'irm) ma&ina de omand) ne%asta top-model) brbatul a%ut) opiii *eniali) %ila u pis in1 Cei mai muli dintre noi a%eau realmente a&a e%a) i am 'ost o *eneraie de eea e lumea nume&te) u un termen ridi ol) 5oameni reali(ai71 >mi amintes um stteam la mas) $n seara a eea de iunie) $n *rdina Casei -amenilor de ?tiin) r(*iai &i bla(ai) e'e ti% obosii de attea hiote) dans) mrturisiri ' ute &i mrturisiri as ultate: 9oi eram per'e i) des%r&ii) 'r usur) 'r pat8 ariere de su es) storii minunate) %a ane $n strintate) onturi doldora de di%erse %alute1 >nainte de a 'i indi%i(i) su'lete) de a 'i Claudia) Irene) Dan) .alentin) Cristina) Corina) Ciprian) eram o ima*ine %ie a su esului8 $n di ionar) la u%ntul 5su es7 trebuia s se a'le po(a noastr de *rup1 Dup o %reme) am reali(at sin*urul u are nu s himbasem ni i o %orb era Ale+andru1 Amintirile mele ele mai %ii le*ate de el erau a elea le*ate de su'erina produs de moartea tatlui su) $n are noi) ole*ii) am $n er at s-i 'im aproape1 9ra*i a $ntmplare se petre use $n %a ana de %ar a lasei a @I-a &i) re%enit la & oal) $n toamn) Ale+andru era omplet s himbat1 De&i nu 'usese ni iodat un u eritor , u toate a%ea un 'i(i de in%idiat) o hii de un albastru intens) pr brunet) o statur $ntru t%a atleti ) o inteli*en 'in) purtat 'r ostentaie0) o dat u a east s himbare) Ale+andru de%enise un ta iturn1 ;ra de $neles) &tiam u toii t a'e iune a%usese 'a de tatl lui: A um) la re%ederea dup (e e ani) Ale+andru sttea la mas $n 'aa mea &i) sesi(nd) um (i eam) nu am s himbat ni i o %orb u el) $l $ntreb) tmp &i impersonal) mai mult de dra*ul on%ersaiei de t pentru mi-ar 'i psat u ade%rat8 5?i tu) e lu ruri mree ai ' ut $n %ia pn a umA7 ;l se uit la mine u o hii ia de uloarea erului de %ar ,in minte a &i um ar 'i 'ost ieri0 &i (i e aproape $n &oapt8 5L-am utat pe Dumne(eu71 9oat *a& a ,&i eu la unison u ea0 i(bu ne&te $ntr-un rs nebun) aproape isteri 1 59e-ai i nit sau 'a i mi&to de noiA7) $ntreab una din 'ete1 Ale+andru $&i pstrea( a eea&i min impasibil &i (mbe&te dis ret8 5/tudie( teolo*ie1 .reau s de%in preot &i) u %oia lui Dumne(eu) s m lu*res 71 9oat lumea rde &i mai abitir a $nainte &i $l asaltea( u $ntrebri pri%itoare la 'a ultatea pe are &tiam u toii o $n epuse dup absol%irea li eului) un pro'il tehni ) nu mai &tiu e+a t e anume: 4ieii 'a mi&to $n 'elul lor) 'etele &i ele: Desi*ur) toat lumea onsider a este *lume a 'iind 'oarte inspirate &i potri%ite) nimeni nu are ni i ea mai mi sen(aie e deplasat $n ultimul hal1 Dar Ale+andru nu intr delo $n 2o ul nostru: <u-mi mai amintes e+a t um s-a $n heiat dis uia u pri ina1 Dar &tiu si*ur am ple at de a olo u on%in*erea 'erm Ale+andru Cotes u e el mai mare ratat din lasa noastr1 Looser-ul suprem) u att mai mult u t el a%ea bene'i iul unui start-up mai bun de t al multora dintre noi ,nu era de olea s 'ii pro*enitura unui uplu de a tori att de unos ui0) de are ,dup mintea mea de atun i0 se alesese pra'ul: 3ememornd a um s ena respe ti%) ea $mi pare desprins dintr-un tablou de BieronCmus 4os h1 6rotes ul nostru nu anihilea( 'ineea spiritual a lui Ale+andru1 ;l rmne sera'i ) $n mi2lo ul bat2o urii noastre1 <oi ne onsiderm $ndrepttii s rdem de el) pentru el nu este a noi1 La 'el au ' ut iudeii) are l-au bat2o orit pe Isus to mai pentru ;l nu era a ei) nu orespundea standardelor aso iate de ei u noiunea de bine) de ade%r1 Desi*ur) omparaia e e+a*erat) dar e real $n msura $n are on'runtarea dintre ei ai lui Dumne(eu &i ei ai lumii e att de dis repant $n t a2un*i s te $ntrebi um de e posibil 'ie &i numai dialo*ul elementar $ntre ei: Cred e+ist o insensibilitate ,dus pn la intoleran0 'a de Cristos) mai u seam $n ei preo upai prea mult de %oia lumii &i de propriile lor patimi) le*i'erate de 5su es7) 5'aim7) 5reali(are7) 5a2un*ere7: ; o orbire are te 'a e s-i re(i orbi pe ei are nu %d asemenea ie: ; o intoleran pe unde%a in on&tient) are ia na&tere dintr-un re'u( %dit al posibilitii a pe lume s e+iste e%a mai bun de t o arier 'ulminant) o ma&in de apotabil &i o 'amilie model1 Adi ) um) domDne) s le %orbe&ti unora are le &tiu pe toate) are au de toate) are le-au %(ut pe toate) despre 'aptul a olo sus e Cine%a mai mare de t eiA <u) nu) e imposibil) eu am a2uns ai i unde sunt prin propriile puteri) nu m-am ru*at $n %iaa mea) ni i $n biseri a n-am intratE la e mi-ar putea 'olosi ,si =0 mie Dumne(euA Iat intolerana la Cristos) are se insinuea( $n e+istena noastr preaplin de propriul eu &i pune) pe nesimite) stpnire pe ea1 Fn 'el de 5Da Dumne(eu ar e+ista) um a& putea suporta s nu 'iu eu Dumne(euA7 al lui <iet(s he: De atun i nu l-am mai $ntlnit ni iodat pe Ale+andru) dar rememorarea a estui moment d a um na&tere unui sentiment de pro'und ru&inare de mine $nsmi &i de $ndurerare pentru su'erina pro%o at lui Cristos de atta u&urtate) aro*an) tru'ie) lumes ) patim) neas ultare) e*oism) eu-eu-eu-mult-prea-mult-eu: Doamne) iart-m te-am bat2o orit $n hipul slu2itorilor ti ei mi i) umili &i 'ideli) m-am ludat u ale mele &i nu $ntru ru ea ta) am dispreuit atta %reme buntile tale ere&ti: ?i pune $n inima monahului Daniil din muntele Athos iertarea 'a de purtarea mea nesbuit &i ru* iunea smerit pentru p toasa de mine: Amin1 Adauga un comentariu