Sunteți pe pagina 1din 46

UTILAJE IN INDUSTRIA ALIMENTARA II -PROIECT CARNATI DE CASA AMESTEC VITA/PORC 200 kg

GENERALITATI
Carnatii sunt preparate de carne fabricate dintr-o compozitie pregatita din diferite sroturi carne si brat,condimentata si introdusa in membrane. Industria carnii este in stransa corelatie cu dezvoltarea sectorului zootehnic. Data fiind importanta deosebita a productiei animale in economia tarii s-a imprimat sectorului zootehnic, un caracter intensiv si eficient prin refacerea,sporirea si inbunatatirea atat a raselor de animale din speciile producatoare de carne si lapte cat si a efectivului avicol. Materia prima pentru industria carnii o constituie animalele disponibile de taiere ,dupa asigurarea matcii de reproductie si este formata din urmatoarele specii de animale: bovine, porcine, ovine, pasari iar pe o scara mai redusa cabalinele si iepurii de casa. Factorul cel mai important care determina calitatea carnii este alimentatia. entru a atinge tema acestui proiect am ales sa ma documentez in special despre !! C"#$"%II C&"'"!! RETETA DE FABRICATIE: '#"% II &#(% D) C"#$) C"*I%"%)" I D) +I%" &*"$I$" %"#) C($DIM)$%): I )# ,-- g '(I" D) "#D)I D.*C) /-- g C0IMI($ 1- g .&%.#(I ,--g M)M'#"$): Mate de porc calibrate,calibru 2/-23 mm sau 23-4- mm. roces tehnologic: srotul din carne de vita se toaca la volf prin sita cu ochiurile de 5 mm, se mala6eaza pana se obtine o masa omogena. Dupa umplere se rasucesc in perechi, fiecare baton avand lungimea de /--/5 cm. &e afuma la cald, se fierbe la 1/ 15 gradeC timp de o 7umatate de ora pe urma se afuma la rece timp de ,/ ore. #( #I)%"%I (#8"$(*) %IC):

"spect e6terior: perechi, lungimea /--/5 cm, culoarea rosie-bruna suprafata uscata fara mazga sau mucegai. "spect pe sectiune: culoare rosie, aspectul mozaicat, slanina de culoare alba distribuita neuniform. #( #I)%)%I C0IMIC): .MIDI%"%) ma6imum 5/ 9 8#"&IM) minimum /- 9 C*(#.#" D) &(DI. ma6imum 29 ":(%I%I la ,--g produs ma6 ,/9 #) "#"#)" #(%.*.I &e prepara din carnea de vita sau porc, aleasa pe categoriile indicate la alegerea carnii. Carnea se taie in bucati 3--,-- mm apoi se sareaza cu amestec de sarare in cantitate de /,; 9 timp de vara si /,3 9 timp de iarna. Dupa sarare se trece la volf prin sita de /- mm dupa care sunt asezate in tavi de aluminiu sau in bazine din otel ino6idabil cu capcitati mai mari 2---5-- <g. "sezarea in tavi sau in bazine se face presand carnea cu mana in interior. 'azinele sau tavile se aseaza in frigorifer la temperatura de 4 gradeC timp de /4-1/ ore. entru srotul din carnea de vita este recomandabila tocarea la volf, se pot prepara srotul pe calitatile I, a II-a, a III-a, iar cea de porc numai calitatea I dar uneori si a II-a. #) "#"#)" '#"%.*.I In tehnologia actuala se pot utiliza doua tipuri de brat si anume:bratul cald si bratul rece. 'ratul cald se fabrica din carne calda, prelucrata in cel mai scurt timp dupa taiere. 'ratul rece se fabrica din carnea zvantata, refrigerata iar uneori chiar si din carnea congelata.

Deosebirea dintre cele doua braturi este aceea ca bratul rece incorporeaza mai putina apa decat cel cald iar emulsia formata se desface mult mai repede decat la bratul cald ceea ce nu este dorit in fabricatie. entru evitarea acestui inconvenient s-a redus la utilizarea polifosfatilor, care care maresc capacitatea de inglobare a apei in carne rezultata ca un brat rece bine fabricat nu difera de un brat cald. entru fabricarea bratului cald, carnea trebuie dezosata si aleasa imediat sosita in fabrica si prelucrata pana nu se raceste. e langa influenta calitatii carnii in fabricatia bratului o importanta deosebita o are si apa intrebuintata."pa trebuie sa fie potabila, sa nu fie dura, sa nu contina mangan si fier si sa fie cat mai rece. &*"$I$" #eprezinta un tesut gras de sub piele denumit soric provenit din regiunile:spinare, spata, gusa, burta. In functie de prelucrare poate fi: - acoperita cu sorici - prelucrarea carcaselor prin oparire - neacoperita cu sorici = prelucrarea carcaselor pri 7upuire Dupa starea termica poate fi: - racita - refrigerata - congelata #)*.C#"#)" I$%)&%I$)*(# D) '(+I$) relucrarea matelor subtiri de bovine a. %ragerea de pe bizari determina desprinderea tacamului de mate de pe mezenter si separarea in parti componente in functie de particularitatile anatomice. (peratia se face pe mese de beton, a caror tablie este prevazuta la margine cu o ridicatura pentru a preveni alunecarea matelor sau mese speciale combinate pentru organizarea lucrului in banda. &e fi6eaza la marginea mesei un dispozitiv in forma de pieptane.

b.8olirea de continut poate fi realizata manual cu a7utorul valturilor de stoarcere montate separat sau cu valturile de stors incluse intr-o linie mecanizata de prelucrare a matelor. c. Degresarea. e matele subtiri trase de pe bizari in special cele provenite de la animale grase, ramane un snur de grasime care trebuie indepartat deoarece grasimea neindepartata scade calitatea matelor prelucrate datorita descompunerii ulterioare a seului ramas pe mate. d. Intoarcerea pe dos adica indepartarea tunicii mucoase, ultimul strat din cele patru ale peretilor matelor. Matele trebuie sa fie umede la o temperatura de /--2->C. e. &laimuirea se refera la indepartarea slaimului, se face manual prin razuirea matului cu un obiectiv din lemn denumit laimuitor sau mecanic cu masina de laimuit. f. &ortarea are ca scop impartirea matelor dupa calitate, provenienta, defecte naturale sau provocate si defecte de culoare. g. Calibrarea se masoara si se stabileste diametrul matelor:21-4--42-43 mm. h. Masurarea si *egarea. Dupa sortare si calibrare matele se leaga in pachete sau legaturi. Cuprinde urmatoarele faze:masurarea lungimii capetelor de mate, formarea legaturilor si legarea. i. Conservarea matelor rezultand sararea se face cu sare uscata prin tavalirea fiecarui legaturi in sare separat, astfel ca sarea sa se lipseasca pe toata suprafata e6terioara a matelor. 7. relucrarea altor portiuni ale matelor. In linii mari prelucrarea celorlalte parti componente are loc dupa aceiasi schema tehnologica generala pentru prelucrarea matelor subtiri.

RASELE DE ANIMALE '(+I$)

0ereford

"ngus negru

&anta 8ertruda

Dintre rasele importante de carne doresc sa amintesc: 0)#)F(#D, "')#D))$ "$8.&, &"$%" 8)#%#.D", #))D- (**). In tara noastra e6ista doua specii de bovine: taurine si bubaline. #ase lapte: 0(*&%)I$, #(&I" D) D('#(8)" #asele local primitive: #"&" &.#" D) &%) " C. nuante albr-cenusii spre vinat,cap mare coarne lungi. a. +arietatea moldoveneasca: tip bucsan in Moldova, culoare inchisa, talia scunda,toracele mai mare. b. +arietatea dobrogeana. c. +arietatea transilvaneana: talia inalta, culoare deschisa, corp lung si ingust. d. +arietatea dunareana. "%#. +"#I)%"%I. )ste raspandita in toata tara apro6imativ o treime din totalul taurinelor.Culoare sura,cu

#"&)*) "M)*I(#"%): '"*%"%" #(M"$)"&C", #"&" '#.$", #"&" #(&I) D) D('#(8)". #"&" '"*%"%" D) D('#(8)" reprezinta 4- la suta din efectivul taurinelor, provine din incrucisarea de absortie a rasei sure de stepa cu rasa &IMM)$%"*. Culoare galbena cu pete albe sau corpul galben iar capul, coada, si membrele sunt albe. &unt precoce se dezvolta foarte repede au corpul lung si larg. (#CI$) Marele alb

"lbul de 'anat

Mangalia

#ase de carne porcine:


MARELE ALB, ALBUL DE BANAT. PORCUL NEGRU DE DOBROGEA, LANDRACE. #ase cu productie mi6ta porcine: (#C.* D) '*":$" orci de grasime: M"$8"*I%" #"&" I)%#"I$ pentru unci foarte dezvoltat. (#C.* $)8#. D) D('#(8)" rezultat din incrucisarea rasei M"#)*) "*' si M"#)*) $)8#., are culoare neagra, unele e6emplare sunt baltate Dobrogea fiind aria de raspandire iar raportul carne/grasime este de ,,;/,.

CARNATI PROASPTI DE PORC #)%)%" D) F"'#IC"%I) M"%)#II #IM): C"#$) (#C &)MI8#"&" ,--9 C($DIM)$%) % ,-- ?g compozitie I )# /5- g .&%.#(I /5- g &"#) / <g Membrane: mate subtiri de porc roces tehnologic:
Carnea de porc proaspata se toaca la volf prin sita cu diametrul ochiurilor de ; mm se amesteca in mala6or cu sarea si condimentele dupa care se umple in membrane rasucindu-se in perechi de /- cm lungime. *ivrarea se face imediat. ropietati organoeptice "spect e6terior:suprafata de culoare roz-cenusie . "spect pe sectiune:masa mozaicata de culoare rosie cu slanina distribuita uniform. Forma: batoane de circa /- cm lungime in perechi . Consistenta semitare. #( I)%%I C0IMIC): .miditate ma6 55 9 8rasime min 25 9 Clorura de sodiu /,5 9

Sch !" # h$%&%g'c"

U!(& ) " = verificarea presiunii la care se face umplerea. Dac@ presiunea este prea mic@ apar produse zbArcite sau deformate, deci se regleaz@ presiunea la valoarea optim@. -verificarea gradului de Bndesare a compoziCiei Bn membrane. Dac@ umplerea se face prea Bndesat, produsele pot cr@pa la legare Bn timpul tratamentului termic, iar dac@ se face prea slab, duce la apariCia de goluri de aer sub membran@, deci poate ap@rea fenomenul de alterateD -verificarea calit@Cii membranelor = la folosirea de membrane necalibrate, rezult@ produse neuniforme, cu aspect comercial necorespunz@tor. L g") " = verificarea nodurilor , eclips@rilor. T)"#"! $# # )!'c = zvAntare, afumare cald@, fierbere = verificarea temperaturii din celul@. Datorit@ tratamentului termic necorespunz@tor pot ap@rea produse insuficient afumate sau fierte sau prea afumate Ei fierte, fie produse cu membrana spart@. -verificarea calit@Cii produselor tratate termicD -cerificarea calit@Cii rumeguEului. Folosirea rumeguEului necorespunz@tor duce la imprimarea de gust Ei miros str@in. R*c') " = verificarea temperaturii incintei Ei a produselor. E#'ch #") " verificarea efectu@rii etichet@rii.

D (%+'#") " = verificarea temperaturii Ei umidit@Cii depozitului de produse finite. Fn cazul unor condiCii necorespunz@toare pot ap@rea la e6teriorul produselor suprafeCe ce prezint@ fenomenul de mAzg@. L',)") " = determin@ri la produsul finit. Fntocmirea certificatului de calitate, buletinului de analiz@, obCinerea certificatului sanitar veterinar. +erificarea calit@Cii preparatelor din carne se face prin verific@ri de lot Ei verific@ri periodice. V )'-'c*)' . &%# *a fiecare lot se verific@: -ambalarea Ei marcareaD -propriet@Cile organolepticeD -propriet@Cile fizice Ei chimice Gcu e6cepCia conCinutului de protein@ Ei gr@simeH. *otul este format din ma6im 5--- <g produs din acelaEi sortiment Ei aceeaEi calitate, fabricat Bn cadrul aceleiaEi zile, unitate de producCie Ei supus deodat@ verific@rii. MASINA DE TOCAT CARNE Masinile de tocat carne sunt instalatii destinate productiei industriale a produselor din carne si a altor produse alimentare. ermit tocarea produsului la finetea impusa de structura, ce se obtine datorita componentelor binevenite ale setului de taiere. Masinile de tocat carne se remarca printr-o constructie solida, care Bndeplineste toate cerintele de igiena si fiabilitate.Formele rotun7ite si suprafetele lustruite permit o curatire optima.

%oate elementele de comanda sunt Bn cAmpul vizual al deservirii, cu acces simplu.


RM //0 P ,-, --,,4 5,5 , /,K 31; , -;23-

+ol. gurii de alimentare / Gdm2H Capacitate / G<g/hH Diam. ans. de tocare / GmmH utere totala / G<JH *ungime c / GmmH *atime a / GmmH Fnaltime b / GmmH Masa / G<gH

RM //0 P Masina se preteazI bine pentru mIruntirea tuturor sortimentelor de carne crudI, slInina, subproduse. entru camea cruda si decongelatI se foloseste turatia redusI, iar pentru carnea fiartI si turatiamare a electromotorului, masina nu poate fi folositI pentru carneadecongelatI.

entru e6ploatarea Bn bune conditii a masinii se vor avea in vedere urmItoarele: zilnic, Bnainte de pornirea masinii, se verificI starea de igienI a acesteia, snecului de alimentare, presare si sistemuluii de tIiere, inclusiv al carcaselor respective, se e6ecutI ungerea la locurilie prevIzute,se conecteazI tabltourile la retea, masina se trece pe viteza micI prin comutatorul de regim de functionare si se apasI pe butonul de pornire lIsAndu-se in functiune cAteva minute, dupI care se apasa pe butonul de oprire. DacI nu s-a constatat nici o defectiune, masina se poate porni din nou pe turatia ma6imI, dupa ce s-a atins turatia 7oasI, masina se incarcI numai dupI pornirea motorului electric. ersonalul care deserveste masina va avea gri7a ca sI alimenteze continuu masina Bn timpul functionIrii, sI nu patrundI obiecte straine in pAlnia de alimentare, sI respecte reguiile de protectia muncii. MALA1OARE UNIVERSALE CU VACUUM Mala6oarele universale cu vacuum sunt instalatii destinate productiei industriale a produselor din carne si a altor produse alimentare. ermit amestecarea atenta a produsului Bn vacuum cu a7utorul sensului diri7at de rotire a amestecatoarelor. rin amestecarea carnii Bn vacuum, se destinde si se Bmbunatateste structura carnii. &tructura produselor din carne, Bn sectiune, este fara bule de aer. Mala6oarele universale cu vacuum sunt echipate cu amestecatoare tip snec sau palete. Mala6oarele universale cu vacuum se remarca printr-o constructie masiva, care Bndeplineste toate cerintele de igiena si fiabilitate. Formele rotun7ite si suprafetele lustruite permit o curatire optima. %oate elementele de comanda sunt Bn cAmpul vizual al deservirii, cu acces simplu.

+olum / Gdm H Doza ma6ima / G<gH %uratia amestecatoarelor / Grotatii/min.H utere totala / G<JH *ungime a / GmmH *atime c / GmmH Fnaltime b / GmmH Masa / G<gH %ensiune de comanda / G+H

UM 200 V 5-2-4/ 1,, , K45 , -5, 3-K;/4 + "C

CUTERE DE MARE VITE34 CU VACUUM Cuterele de mare viteza cu vacuum sunt instalatii destinate productiei industriale a produselor din carne si a altor produse alimentare. rodusul prelucrat Bn vacuum leaga, Bntr-o mai mare masura, apa cu grasimile si creste stabilitatea termica. &tructura produselor din carne este, Bn sectiune, fara bule de aer. %uratia, care este reglabila continuu, permite obtinerea structurii dorite a produsului. #otatia inversa permite o amestecare atenta. Cuterele de mare viteza cu vacuum se remarca printr-o constructie masiva, care contribuie la diminuarea zgomotului si a vibratiilor la turatia ridicata a cutitelor. &olutia constructiva originala a capului cutitelor asigura o fiabilitate prelungita a lagarelor arborelui cutitelor, echilibrarea mai buna a cutitelor, poluare sonora mai redusa, monta7 mai simplu si rezultate mai bune la taiere. Formele rotun7ite si

suprafetele lustruite permit o curatire optima. &-a pus un mare accent pe ergonomie si, ca urmare, toate elementele de comanda sunt Bn cAmpul vizual al deservirii, cu acces simplu.

5 660 VF +olumul vasului Gdm H 22Dimensiuni e6terioare G* 6 ' 6 0H / GmmH 2 --- 6 / 1-- 6 , 3-8abarit / GmmH / ,-%uratia cutitelor / Grotatii./min.H - de amestecare K- - ,4- optimLlne de taiere ,-- - 2 K-+iteza ma6. de taiere / Gm/sH ,2%uratia vasului / Grotatii/min.H 2 - 5 - 1 - ,+acuum ma6. 3- < a $umar cutite GreglabilH ; utere totala / G<JH ,/Masa / G<gH 5 5-2

MASINI DE UMPLUT CU VACUUM Masinile de umplut cu vacuum sunt instalatii destinate productiei industriale a produselor din carne si a altor produse alimentare. &unt oportune pentru umplerea mezelurilor. ot lucra continuu sau Bn doze programabile. rodusul este transportat Bn masina de umplut continuu, aceasta avAnd o capacitate suficienta. Masinile de umplut sunt echipate cu compresor, datorita caruia este posibila reglarea vacuumului dorit, eliminAndu-se posibilitatea aparitiei bulelor de aer. %uburile de umplere sunt interschimbabile, pentru diferite calibre. Fn vederea cresterii caracteristicilor de utilitate, sunt echipate cu motoare cu doua turatii, care permit cresterea capacitatii capului Bn timpul regimului continuu de umplere. De asemenea, este posibila si umplerea cu a7utorul unei instalatii complementare de rasucire. Masinile de umplut cu vacuum se remarca printr-o constructie masiva, care Bndeplineste toate cerintele de fiabilitate. Formele rotun7ite si suprafetele lustruite permit o curatire optima. %oate elementele de comanda sunt Bn cAmpul vizual al deservirii, cu acces simplu.

NAVA NAVA Marimea portiilor de dozare - roata mare - roata mica Capacitate / G<g/hH Capacitate la dim. crenvurstilor ,/5 gr. Capacitate la dim. crenvurstilor 35 gr. G.-,5KH, 15 45 - 15 g 15 - ,/5 g /-- - / 4-- <g/h ;-- <g/h 3-- <g/h

gr. G$"+"H Capacitate la dim. crenvurstilor 25 gr. G.-,5KH, 45 2-- <g/h gr. G$"+"H Diametrul tuburilor de umplere +olumul cuvei Dimensiuni principale Gl 6 * 6 0H Masa )lectromotor: putere Compresor: capacitate ,/D ,4D ,3D ,;D //D

/5D 2-D 4-D 5- mm /5- l 3-- 6 K-- 6 , K-- mm 5-- <g ,,5 /,/ <J K-- - , 4-- ot./min. , 4-ot./min. ; - ,- m2/h

INSTALA7IE DE BASCULARE TIP COLOAN4 DIN INO1 Dispozitivul basculant tip coloana este o instalatie complementara pentru masinile de tocat carne, mala6oare universale si masini de umplut cu vacuum. *a cererea si dupa necesitatile clientului, pentru simplificarea si accelerarea procesului de productie, este posibila livrarea acestuia.

NSP 2 NSP 2 /.,/ /315 , //- 6 1-- 6 / 3/5 / ;-2;-

Capacitate / G<g/hH Fncarcarea ma6. admisa a furcii dispozitiv basculant / G<g/hH +iteza de ridicare / Gmm/sH Dimensiuni principale Gl 6 adAncime 6 hH / GmmH Fnaltimea minima a tavanului Bncaperii / GmmH Masa / G<gH

CAMER4 DE AFUMARE Camerele de afumare sunt instalatii destinate productiei industriale a produselor din carne si a altor produse alimentare prelucrate termic. ermit Bnrosirea, uscarea, afumarea si fierberea automata Bntr-un singur ciclu de productie, fara necesitatea unei alte manipulari. Constructia camerelor de afumare este solutionata modular. rin crearea modulelor, este posibila crearea unei instalatii cu capacitate variabila pentru produsul fabricat Bn functie de necesitatile utilizatorului. Ech'(") " . 8"+" " c"! ) &%) . "-9!") :

sistem de comanda cu microprocesor

masurarea psicrometrica a umiditatii sistem de Bncalzire cu limitele de temperatura - - ,--MC sistem de curatare sistem de umidificare sistem de circulatie sistem de aductiune a fumului sistem de aductiune a aerului proaspat sistem de ventilatie generator de fum

&istemul de comanda cu microprocesor comanda procesul tehnologic de prelucrare termica a produsului conform unui program selectat anterior. Comanda generatorul de fum, sistemul de curatare din camera si functionarea ventilatoarelor. .rmareste si regleaza umiditatea si temperatura din camera, temperatura din miezul produsului si temperatura din generatorul de fum. DisplaN-ul afiseaza temperatura din camera, miezul produsului, umiditatea din camera, timpul actual, numarul programului si numarul pasului. "fisarea valorilor programate si a celor reale nu este limitata de displaN, este posibila prin intermediul calculatorului, imprimantei si al inregistratorului. "rhivarea este, de asemenea, posibila. &istemul de comanda cu microprocesor permite memorarea a KK programe, fiecare program continAnd /- de pasi. rogramele Bntrerupte datorita caderii alimentarii cu energie electrica continua din acelasi loc dupa reluarea alimentarii. Masurarea psicrometrica a umiditatii. .miditatea din camerele de afumare se determina din valorile temperaturii masurate cu termometru uscat si din temperatura masurata cu termometru umed prin intermediul sistemului de comanda cu microprocesor. &istemele optionale de Bncalzire a camerelor de afumare:

sistem de Bncalzire electric sistem de Bncalzire cu abur sistem de Bncalzire cu gaze

&istemul de curatare este comandat de sistemul de comanda cu microprocesor si permite curatarea spatiului interior a camerei de afumare. &istemul de umidificare este comandat de sistemul de comanda cu microprocesor Bn functie de valoarea masurata a umiditatii Bn camera de afumare. rin umidificarea cu apa, se poate obtine umiditatea ma6ima de pAna la K/9. *a acest sistem, apa este pulverizata cu diuzele din interiorul camerei de afumare Bn asa fel, BncAt sa atinga suprafetele de Bncalzire. Concomitent, Bn cazul Bncalzirii conectate, se obtine transformarea aproape perfecta a apei Bn abur. &istemul de circulatie asigura, prin intermediul ventilatoarelor de circulatie, circulatia uniforma a aerului, a amestecului de aer cu fum sau a aburilor Bn camera de afumare, asigurAnd, Bn acest fel, dispunerea uniforma a caldurii Bn tot spatiul. arte componenta a sistemului de circulatie este sistemul de aductiune a fumului, sistemul de aductiune a aerului proaspat, precum si sistemul de aerisire. &istemul de aductiune a fumului se compune din tubulatura de legatura de la generatorul de fum la camera de afumare si clapeta de Bnchidere. &istemul de aductiune a aerului proaspat contine clapeta de aductiune a aerului proaspat. &istemul de aerisire se compune din clapeta de Bnchidere, ventilatorul de aspirare si cosul de fum. 8eneratorul de fum este parte inseparabila a camerelor de afumare. &unt la dispozitie doua tipuri de generatoare de fum Bn functie de cantitatea de fum necesara. "ne6ele optionale ale camerelor de afumare:

racire pentru posibilitatea de afumare cu fum rece dus catalizator carucioare pentru afumatoare bare de afumatoare

+arianta constructiva optionala a camerelor de afumare:

varianta standard: permite alinierea carucioarelor pentru afumatoare unul dupa altul, de-a lungul camerei de afumare. +arianta optionala a deschiderii usii Bn camerele de afumare:

varianta dreapta

Camere de afumare ,. *atime a / GmmH /. *atime b / GmmH 2. *atime c / GmmH 4. "dAncime d / GmmH 5. "dAncime e / GmmH 3. Fnaltime f / GmmH 1. Fnaltime g / GmmH ;. Masa / G<gH K. " utere camera de afumare / G<JH ,-. ' utere camera de fierbere / G<JH ,,. roduse / G<g/; hH ,/. $umar carucioare ,2. Dimensiunile carucioarelor

5:M M , /-43, 33, 2,/ ;5/ /-1-/1 /3 43- - 3-, -,15 6 , 6 ,,1

SPRITURI- masina de umplut continuu sub vid cu evacuarea pastei prin pompa de vacuum. #(''O / %ensiune alimentare "ctionare servo cu motor principal utere de umplere continua Calibru de umplere in intervalul: Domeniul ma6. de portionare 8reutatea uterea

3 <P la 4-- +- 5- 0z 4 <P Cca. 2--- <g/h /5-,4- mm 55- portii/ min Cca. ;-- <g 3 <P

Masina de spalat bete de afumare '?- utila7 folosit pentru curatarea performanta a acestor bete de grasimi si gudron GfumH rezultat in urma afumarii.

'? Capacitate *ungime bQte de afumare Diametru tambur spalare *atime *ungime Inaltime +iteza de rotatie tambur utere instalata

/5- buc/ /--2- min ,--- mm 5-- mm ;-- mm ,/-- mm ,,5- mm ,1 rot/ min -.15 <P, 264--+, 5- 0z. I h

M";'$" . gh "#"- masina automata pentru fulgi de gheata, uscati intre -5C si -,-CD K; 9 gheata si / 9 apa.

)& 4-- "/4-- J Caracteristici Capacitate *ungime *atime Inaltime

/,-- J, /2- +/5-0z 4-- <g//4 h K-- mm 5;; mm 1-5 mm

Masina de ambalat + 45- " "limentare electrica utere ma6. 'ara sigilare Dimensiune camera ompa vacuum Dimensiuni generale 8reutate proprie anou digital

//- +, , C , 5- 0z -.15 ?P 44- mm 42-65;-6,;- mm /- mc/ora 5,-61,-641- mm ;, <g KK de pozitii de memorie

'I*"$R "#RI"* SCT#$"RI #("& )RIS


(peratie/ Materiale C")$ (%)c &9c)9 T%c") M"&"@") c9 ;")"!9)A 20 kg M"#9)") M"&"@") c9 c%$.'! $# 0,??kg U!(& ) B2,2kg ! !8)"$ D (%+'#") Cantitate U<gV /00 >>,> //>,> //>,== //?,== //>,20 //>,6 //>,0= U9V /< /=,>? /=,>? /=,>0 /=,>0 /=,>0 /=,20 /=,?= * U9V 2/,2 2/,0< 2/,0< 2/,02 2/,02 2/,02 2/,6< 2/,62 0/( U9V =/ =0,>6 <?,26 <?,6< <<,6< <<,6< <<,2/ <<,02 &.M. U9V 0,2 0,0> 2,?> 2,?? 2,?? 6,<= 6,<2 6,<0 ierderi U9V

0,/ 0,2 / 0,2 0,2

//=,2= 2,2 //>,0=

/=,?= /0,0=C

2/,62 /?,2>C

<0,22 =6,6>C

6,<0 6,2/C

2,2

Consum specificW

W-,;2

"$)X" , NORME DE IGIENA ()','$. ()%.9c#'", () &9c)") ", . (%+'#") ", (";#)") ", #)"$;(%)#9& ;' . ;-"c ) " "&'! $# &%) CAPITOLUL /: N%)! g $ )"& "rt. , rezentele norme de igiena se aplica tuturor unitatilor alimentare care produc, prelucreaza, servesc, depoziteaza, transporta si desfac alimente. "rt. / G,H %oate unitatile alimentare care produc, prelucreaza, servesc, depoziteaza, transporta si desfac alimente functioneaza pe baza de autorizatie sanitara. G/H Fn caz de schimbare sau de e6tindere a activitatii, unitatea respectiva va solicita o noua autorizatie sanitara. G2H "utorizatia sanitara se vizeaza anual Gla ,/ luni calendaristiceH. "rt. 2 "mplasarea, constructia si reamena7area unitatilor alimentare de orice fel se fac cu avizul sanitar al directiilor de sanatate publica 7udetene si a municipiului 'ucuresti, al agentiilor de protectie a mediului 7udetene si a municipiului 'ucuresti si al directiilor 7udetene de urbanism si amena7area teritoriului sau, dupa caz, al Departamentului de urbanism si amena7area teritoriului al municipiului 'ucuresti. "rt. 4 G,H &e interzice amplasarea de unitati cu profil alimentar Bn spatiile de locuit. G/H &e admit activitati de desfacere a alimentelor si de alimentatie publica la parterul blocurilor, numai Bn spatii comerciale e6istente, destinate prin proiect sau pentru care s-a obtinut schimbarea destinatiei prin comisia de urbanism a organelor administratiei publice locale. "rt. 5 roiectarea cladirilor se face Bn functie de profilul unitatii si de volumul estimat al activitatii Gproductie, prelucrare, depozitare, desfacere, consumH. $umarul, marimea si destinatia Bncaperilor se stabilesc Bn functie de profilul unitatii. "rt. 3 G,H .nitatile alimentare trebuie sa aiba asigurata si sa foloseasca permanent Bn activitatea lor apa potabila curenta, rece si calda, Bn cantitate suficienta si corespunzatoare calitativ conditiilor Bnscrise Bn actele normative Bn vigoare. G/H Fn localitatile sau Bn zonele lipsite de retele publice de distribuire a apei potabile este permisa folosirea apei de fAntAna prin instalatii proprii, corespunzatoare din punct de vedere igienico-sanitar, cu obligativitatea ca acestea sa Bndeplineasca conditiile de potabilitate. G2H .nitatile alimentare care folosesc surse proprii de apa potabila vor asigura protectia sanitara a acestora si controlul calitatii apei utilizate. G4H Folosirea apei industriale este permisa, cu avizul organelor sanitare, pentru anumite operatiuni tehnologice Bn unitatile de industrie alimentara #eteaua de distribuire a apei

industriale va fi separata de cea pentru apa potabila si va fi vopsita Bntr-o culoare diferita, conform normativelor legale Bn vigoare, pentru a se e6clude orice posibilitate de utilizare ca apa potabila sau ca racordari Bntre cele doua retele. "rt. 1 ,H .nitatile alimentare trebuie sa fie dotate cu instalatii pentru colectarea si Bndepartarea enica a reziduurilor lichide, corespunzatoare normativelor legale Bn vigoare si Bntretinute permanent Bn buna stare de functionare. G/H %recerea coloanelor de canalizare prin Bncaperile de productie, preparare, depozitare, servire si desfacere a alimentelor este permisa numai cu conditia izolarii lor, astfel BncAt sa fie prevenita orice posibilitate de infiltratie si impurificare a spatiilor si a produselor. G2H Fn localitatile fara retea de canalizare a apelor uzate colectarea si Bndepartarea reziduurilor lichide vor fi adaptate la conditiile locale, asigurAndu-se amena7area, e6ploatarea si Bntretinerea instalatiilor respective Bn permanenta stare de functionare, astfel BncAt sa se previna contaminarea spatiilor alimentare cu ape uzate, precum si poluarea mediului Bncon7urator. "rt. ; G,H Colectarea reziduurilor solide, precum si a resturilor alimentare lichide se va face Bn recipiente etanse cu capac, confectionate din material rezistent, usor de spalat si de dezinfectat. G/H "cestea vor fi depozitate Bn spatii GBncaperi, bo6e sau platforme acoperiteH special destinate si amena7ate Bn acest scop, prevazute cu mi7loace pentru prevenirea accesului mustelor si rozatoarelor, cu paviment impermeabilizat, amena7at Bn panta spre o gura de scurgere, si dotate cu posibilitati de spalare. G2H #ecipientele de colectare si spatiile de depozitare vor fi mentinute Bn permanenta stare de curatenie. )vacuarea reziduurilor solide se va face Bnainte ca acestea sa depaseasca capacitatea de depozitare sau sa intre Bn descompunere. "rt. K Conditiile de ventilatie, iluminat, zgomot si vibratii din unitatile alimentare trebuie sa se Bncadreze Bn normele de igiena stabilite de Ministerul &anatatii. "rt. ,G,H .tila7ele si mobilierul tehnologic din dotarea unitatilor alimentare vor fi confectionate din materiale rezistente la lovituri si coroziune, neferoase, usor de curatat, care sa nu afecteze proprietatile nutritive, fizico-chimice si organoleptice si sa nu favorizeze contaminarea microbiana a alimentelor cu care vin Bn contactD vor fi Bntretinute Bn permanenta stare de functionare si vor fi amplasate astfel BncAt sa fie accesibile operatiunilor de Bntretinere igienica. G/H .tila7ele si mobilierul tehnologic trebuie construite cu suprafete netede, fara locuri de retinere a reziduurilor alimentare sau greu accesibile, astfel BncAt sa poata fi demontate si curatate cu usurinta. G2H Fn toate unitatile alimentare procesul de productie trebuie astfel stabilit, BncAt sa asigure desfasurarea flu6ului Bntr-un singur sens si sa evite Bncrucisarile Bntre fazele insalubre si salubre. "rt."rt. ,,

G,H %oate unitatile alimentare vor fi dotate, dupa caz, cu spatii suficiente de depozitare a produselor finite si semifabricate, a materiilor prime si au6iliare, precum si a ambala7elor, BncAt sa nu se permita degradarea, impurificarea sau contaminarea. G/H entru pastrarea materiilor prime, a semifabricatelor si produs elor finite usor alterabile vor fi dotate cu spatii frigorifice, compartimentate Gseparat produsele crude de cele care au suferit preparare termica, separat cele care emana mirosuri specifice de cele care Bmprumuta mirosuriH, cu volum stabilit Bn functie de natura, durata de pastrare si de cantitatea produselor destinate a fi depozitate, si prevazute cu posibilitati de control si Bnregistrare a temperaturii. G2H Functionarea instalatiilor frigorifice trebuie asigurata Bn permanenta, iar temperatura realizata Bn interior va fi Bnregistrata. G4H .nitatile care folosesc Bn cursul activitatii produse congelate vor avea Bncaperi si instalatii care sa asigure efectuarea corecta a operatiunilor de decongelare. G5H &patiile destinate depozitarii alimentelor vor fi pastrate permanent Bn stare de curatenie, iar periodic vor fi curatate, reparate, dezinsectizate si deratizate. "rt. ,/ Fn toate unitatile alimentare se va asigura functionarea corecta si permanenta a aparaturii de control si de Bnregistrare a parametrilor care conditioneaza salubritatea prelucrarii si pastrarii materiilor prime, semifabricatelor si produselor finite Gsterilizarea, pasteurizarea, refrigerarea, congelarea etc.H. "rt. ,2 G,H .nitatile alimentare de productie au obligatia de a folosi materii prime, materii au6iliare, semifabricate si ambala7e, care sa corespunda normelor de igiena. G/H .nitatile alimentare de productie au obligatia, de a efectua, prin analize de laborator sau prin alte procedee, controlul respectarii normelor de igiena privind materiile prime, au6iliare, semifabricate si produse finite Gla toate proprietatile Bnscrise Bn actele normativeH. "rt. ,4 G,H %oate unitatile alimentare trebuie sa fie dotate si aprovizionate, dupa necesitate si Bn cantitate suficienta, cu utila7e, ustensile si materiale specifice pentru Bntretinerea igienica corespunzatoare Gspalare si dezinfectieH. G/H &ubstantele dezinfectante folosite Bn concentratiile corespunzatoare trebuie sa fie numai cele avizate de Ministerul &anatatii. G2H .tila7ele si ustensilele folosite pentru igienizarea grupurilor sanitare vor fi pastrate separat, Bn spatii special destinate si marcate corespunzator. G4H Fncaperile unitatilor alimentare vor fi astfel amena7ate si dotate, BncAt sa nu permita accesul insectelor si al rozatoarelor. "rt. ,5 G,H Fn toate unitatile alimentare trebuie sa fie asigurata dotarea cu ane6e social-sanitare corespunzatoare ca numar si capacitate normativelor de proiectare si protectia muncii Bn vigoare. G/H entru pastrarea echipamentului sanitar de protectie a alimentelor si a Bmbracamintei individuale a personalului se vor asigura spatii dotate si dimensionate Bn functie de profilul unitatii. G2H &e va pastra separat echipamentul folosit la operatiunile de curatenie si igienizare. "rt."rt. ,3

%oate unitatile sunt obligate sa efectueze periodic - Bn functie de necesitate sau la recomandarea organelor sanitare - lucrarile de igienizare si de revizuire a instalatiilor si utila7elor, operatiuni care se e6ecuta numai Bn afara perioadei de activitate a unitatii. "rt. ,1 entru sectoarele cu risc pentru consumatori Bn unitatile de productie si alimentatie publica este obligatorie anga7area de personal calificat Bn profilul Bn care lucreaza. CAPITOLUL 2: N%)! ()','$. ()%.9c#'" D'$.9;#)'" "&'! $#")"E "rt. ,; &e considera unitati de productie sau de industrie alimentara, Bn sensul prezentelor norme, unitatile care au ca scop prelucrarea, fabricarea, conservarea sau ambalarea produselor alimentare si a produselor care intra Bn compozitia alimentelor destinate consumului uman. "rt. ,K .nitatile de industrie alimentara sunt obligate sa ceara avizul organelor sanitare Bn cazul Bn care Bsi maresc planul de productie peste capacitatea normala a Bntreprinderii si sa respecte clauzele speciale fi6ate de organele sanitare. "rt. /.nitatile de industrie alimentara vor avea permanent Bn stare buna de functionare toate instalatiile frigorifice, instalatiile tehnico-sanitare, de apa potabila, de apa calda, de canalizare a reziduurilor lichide, de ventilatie si de iluminat, aparatura de control, atAt Bn Bncaperile de productie, cAt si Bn ane6ele grupurilor sociale. "rt. /, G,H Fn unitatile de industrie alimentara se vor folosi numai surse de apa potabila. &ursele de apa potabila din unitatile de industrie alimentara vor asigura Bn permanenta debitul de apa necesar pentru productie. G/H .tilizarea apei nepotabile Bn unitatile industriei alimentare este permisa numai la acele operatiuni tehnologice pentru care s-a dat un aviz special din partea organelor sanitare locale. "rt. // *a proiectarea spatiilor destinate procesului tehnologic se va avea Bn vedere realizarea de flu6uri tehnologice fara Bncrucisari care sa permita contaminarea produselor finite. "rt. /2 Fn unitatile cu mediu umed toate salile de productie vor avea peretii si pardoseala hidroizolate,iar planseele Bncaperilor Bn care se dega7a aburi vor fi termoizolate. "rt. /4 .nitatile de industrie alimentara sunt obligate: aH sa aiba anga7at Bngri7itor, Bnsarcinat cu Bntretinerea curateniei Bntreprinderii si a nitare, precum si personal Bnsarcinat cu Bntretinerea curateniei Bn Bncaperile Bn care se desfasoara procesul tehnologicD bH sa asigure acestui personal Bngri7itor echipament de protectie de culoare diferita de cea a echipamentului de protectie sanitara. "rt. /5 (peratiunile de Bntretinere si de igienizare curenta vor fi efectuate pe baza unui plan anual avizat de specialistul de profil al inspectoratului de sanatate publica. CAPITOLUL 6: N%)! ()','$. () (")") " "&'! $# &%)

D"&'! $#"#'" (98&'c" ;' c%& c#',"E "rt. /3 rezentele norme se refera la toate unitatile de alimentatie care pregatesc preparate culinare si produse de cofetarie-patiserie Bn care vAnzarea si consumul produselor se face, de regula, pe loc sau pentru consum casnic . "rt. /1 %ipurile de unitati de alimentatie publica sunt cele prevazute de reglementarile legale. "rt. /; entru asigurarea conditiilor igienico-sanitare Bn vederea unei prelucrari si preparari a alimentelor corespunzatoare, Bn functie de profilul lor, unitatile de alimentatie publica sau colectiva vor avea din constructie spatiile necesare pentru circuitele functionale: - sala de meseD - spatii de preparare a mAncarurilorD - spatii de pastrare a alimentelorD - ane6e social-sanitare. "rt. /K G,H &patiile vor fi proiectate si amplasate, astfel BncAt sa permita desfasurarea flu6ului tehnologic Bntr-un singur sens, evitAndu-se Bncrucisarile Bntre fazele insalubre si cele salubre. G/H Fn spatiile de preparare si Bn ane6e peretii vor fi impermeabilizati cu materiale corespunzatoare Gfaianta, vopsele specialeH pe o Bnaltime de ,,;- m, iar pavimentul va fi prevazut cu sifoane de scurgere racordate la canalizare. "rt. 2&ala de mese va avea asigurat minimum ,,/ mp pentru un loc la masa. Celelalte dotari vor fi cele prevazute de reglementarile legale. "rt. 2, G,H &patiile de preparare a mAncarurilor sunt constituite din bucatarii si dintr -o serie de camere ane6e Bn care se face prelucrarea preliminara a alimentelor. G/H &patiile de prelucrare preliminara a alimentelor Gcuratare, spalare, tocareH sunt spatii cu circuite separate pentru legume, carne, peste, oua. G2H Fn functie de categoria de Bncadrare a unitatii vor e6ista ane6e, precum: laborator de cofetarie, patiserie, bo6a pentru ceai, cafea si lapte, camera pentru prepararea mAncarurilor reci Gsalate, maioneze, preparate cu gelatina, sandviciuri, aperitive reciH, complet separate de bucataria propriu-zisa. "rt. 2/ Fn unitatile de alimentatie cu un singur spatiu de productie - bucatarie, Bn care se realizeaza prepararea, fierberea sau coacerea alimentelor, se vor folosi ca materii prime numai produse agroalimentare gata curatate, portionate si ambalate. aH &palarea veselei pentru servire si a vaselor de bucatarie se va face separat, Bntr-un loc anume stabilit si amena7at, unde nu se fac alte operatiuni de preparareD acest loc va fi strict delimitat. bH +esela curata pentru masa trebuie sa fie pastrata Bn spatii separate de vasele de bucatarie. "rt. 22 G,H &patiile de pastrare a alimentelor sunt reprezentate de: depozite, magazii, beciuri si spatii frigorifice.

G/H rodusele alimentare ambalate vor fi depozitate separat de obiectele de inventar, ambala7e goale, substante pentru curatenie si dezinfectie. G2H rodusele perisabile se vor pastra Bn spatii frigorifice separate, la temperatura prevazuta de furnizor. G4H reparatele finite si cele care se consuma fara a mai fi prelucrate termic se vor pastra separat de carne, peste, viscere crude si de preparatele de carne crude Gmititei, carne tocata etc.H G5H Ainea, chiflele, cornurile se vor pastra Bn spatii special amena7ate, Bn cosuri de rachita, Gmaterial plasticH sau Bn navete, cu conditia ca acestea sa fie acoperite, la adapost de praf si de insecte, si sa nu fie asezate direct pe podele. "rt. 24 G,H "ne6ele social-sanitare cuprind: camere-vestiar, cabine cu dusuri, grupuri sanitare GJCH si chiuvete pentru personal si separat pentru clienti, birouri, bo6e pentru reziduuri. G/H 8rupurile sanitare GJCH pentru personal si cele pentru consumatori, Bn orice fel de unitate de alimentatie publica sau colectiva, vor fi Bn permanenta Bntretinute Bn perfecta stare de functionare si vor fi dotate cu hArtie igienica, sapun si servetele de hArtie la chiuveta. G2H Fn unitatile mici de alimentatie publica cu pAna la 2 salariati, de tipul patiseriilor, barurilor de zi, iaurgeriilor, snac<-barurilor, nu este necesar grup sanitar separat de cel al consumatorilor. "rt. 25 Dotarea de ustensile si utila7e se face tinAndu-se seama de natura, volumul si de profilul unitatii de alimentatie - publica sau colectiva. $u se vor folosi vase si ustensile de bucatarie degradate. "rt. 23 G,H rodusele alimentare ambalate vor fi depozitate separat de ambala7ele goale, substantele pentru curatenie si dezinfectie. G/H Fn unitatile alimentare folosirea ghetii naturale este permisa numai pentru racirea bauturilor Bmbuteliate. 8heata va proveni numai din ghetarii autorizate sanitar. "rt. 21 Fn unitatile de alimentatie publica si de alimentatie colectiva, care pregatesc si servesc preparate culinare, se vor respecta urmatoarele conditii de protectie sanitara a alimentelor: aH (peratiunile de prelucrare a carnii, pestelui, legumelor si produselor de cofetarie si patiserie se vor efectua Bn Bncaperi sau Bn compartimente separate. De asemenea, se vor separa operatiunile de preparare a carnii si pestelui crud de operatiunile finale de preparare a acestor produse. %oate operatiunile de preparare a carnii crude Gtransare, tocare, preparare mititei, cArnati proaspeti, chiftele etc.H se efectueaza Bntr-un spatiu destinat numai acestor operatiuni. &patiul va fi dotat cu butuc, funduri din lemn, marcate distinct, ustensile Gmasina de tocat, cutite, topor etc.H, bazine ce vor fi racordate la instalatia de apa calda, rece si la canalizare. (peratiunile de preparare a pestelui crud se efectueaza Bn conditii similare.

bH Materia prima si produsele finite se vor prelucra pe mese Gsau funduri din lemnH diferite, marcate vizibil: Speste crudS, Speste fiertS, SpAineS etc. cH reparatele culinare finite, pAna la servirea lor de catre consumator, vor fi pastrate la o temperatura de minimum Y3- grade C GmAncaruri caldeH sau la ma6imum Y ; grade C Gpreparate reciH. dH #efolosirea ca materie prima a preparatelor culinare finite ori amestecarea tocaturilor de carne cruda cu cele tratate termic nu este permisa. eH Fn unitatile de alimentatie colectiva si de alimentatie publica, Bn care sunt servite grupuri organizate Gturisti, mese comune etc.H, se vor consuma numai mAncaruri pregatite Bn aceeasi zi, din care se vor pastra probe GBn recipiente curate, oparite, acoperite si etichetateH timp de 4; de ore la o temperatura de Y4 grade C, Bn spatii frigorifice special destinate acestui scop. fH &e vor folosi numai oua cu coa7a intacta, spalate si dezinfectate Bnainte de spargereD folosirea oualor de rata Bn aceasta categorie de unitati este interzisa. gH $u este permisa Bncorporarea Bn preparate a grasimilor folosite la pra7ire. hH *egumele si fructele care se consuma Bn stare cruda se vor spala sub curent continuu de apa potabila. iH $u este permisa pastrarea alimentelor, cu e6ceptia pestelui, Bn contact cu gheata sau cu apa rezultata din topirea ghetii ori servirea bauturilor, fructelor si legumelor Bn contact cu gheata, cu e6ceptia cuburilor de gheata preparate din apa potabila, Bn congelatoare speciale. "rt. 2; Fn cazul Bn care, pentru depozitarea materiilor prime usor alterabile si nealterabile, nu se poate asigura decAt o singura Bncapere, este obligatorie Bndeplinirea urmatoarelor conditii: aH dotarea corespunzatoare cu rafturi, hambare sau recipiente pentru toate produsele nealterabileD bH asigurarea unui spatiu frigorific pentru produse alterabile, cu compartiment separat pentru carne cruda, care sa nu aiba o temperatura mai mare de Y4 grade CD cH asigurarea unei ventilatii satisfacatoare prin ferestre sau ochiuri cu rame si sita metalicaD dH aprovizionarea cu materii prime usor alterabile, Bndeosebi cu carne si lapte, sa se faca pe masura capacitatii spatiului de racire si sa nu depaseasca nevoile de consum pentru o zi. "rt. 2K Fn unitatile care sunt lipsite de spatiu pentru organizarea bucatariei Gsnac<-baruri, pizzerii etc.H, preparatele culinare specifice acestora se pot e6ecuta Bn sala de consum, Bn fata consumatorilor, cu obligatia ca prin organizarea, dotarea si Bntretinerea locului respectiv sa se asigure o curatenie permanenta, iar unitatea sa dispuna de posibilitati satisfacatoare de ventilatie Gnaturala sau mecanicaH. CAPITOLUL 0: N%)! ()','$. . (%+'#") " ;' #)"$;(%)#9& "&'! $# &%) "rt. 4Depozitarea alimentelor trebuie sa se faca Bn conditii care sa previna modificarea proprietatilor nutritive, organoleptice si fizico-chimice, precum si contaminarea microbiana. Fn acest scop alimentele vor fi depozitate Bn Bncaperi sau Bn spatii special

amena7ate, prote7ate de insecte si rozatoare, dotate cu instalatiile si aparatura necesare pentru asigurarea controlului conditiilor de temperatura, umiditate, ventilatie etc., stabilite prin acte normative Bn vigoare. "rt. 4, G,H "sezarea produselor alimentare se va face separat pe sortimente, eventual pe zile de fabricatie, pe gratare sau rafturi, Bn stive, rAnduri distantate, astfel BncAt sa se asigure o buna ventilatie si accesul persoanelor si al mi7loacelor care controleaza sau manipuleaza produsele depozitate. G/H $u se vor introduce Bn spatiile de depozitare produsele alimentare continute Bn ambala7e murdare, degradate sau care nu corespund normelor de igiena. G2H Fn spatiile destinate depozitarii alimentelor nu se vor introduce produse care pot constitui surse de c ontaminare a acestora. "rt. 4/ .nitatile alimentare vor fi dotate cu spatii necesare pentru depozitarea ambala7elor. eretii acestor spatii vor fi etansi, nepermitAnd accesul rozatoarelor. &e interzice epozitarea ambala7elor de transport Bn spatii de productie, prepararea sau vAnzarea alimentelor. "rt. 42 %ransportul alimentelor se efectueaza Bn functie de perisabilitatea produselor, numai cu mi7loace autorizate sanitar, igienice, care sa asigure pe toata durata transportului pastrarea nemodificata a caracteristicilor nutritive, organoleptice, fizico-chimice si microbiologice, precum si protectia Bmpotriva prafului, insectelor, rozatoarelor si altor posibilitati de poluare, degradare si contaminare atAt a produselor transportate, cAt si a ambala7elor. "rt. 44 Mi7loacele de transport al alimentelor trebuie sa fie amena7ate si dotate Bn functie de natura produsului transportat, iar pe peretii e6teriori se va Bnscrie denumirea produselor respective Gcarne, pAine, lactate etc.H eretii e6teriori si platforma vor fi confectionate din materiale rezistente, impermeabile, usor de curatat. "rt. 45 G,H "limentele usor alterabile vor fi transportate cu mi7loace de transport frigorifice, prevazute si dotate cu mi7loace de ventilatie si frigorifice, inclusiv cu aparatura pentru controlul si Bnregistrarea temperaturii. entru transportul Bn cadrul aceleiasi localitati sau cu o durata mai mica de 4 ore se pot folosi mi7loace de transport izoterme. G/H Carnea Bn carcasa se transporta agatata pe cArlige din material ino6idabil. G2H &e permite transportarea de alimente sub forma de materii prime si semifabricate Bmpreuna cu produse finite care se consuma fara alta prelucrare termica, daca se asigura conditii corespunzatoare pentru fiecare categorie. G4H "limentele vor fi Bnsotite pe tot timpul transportului de documentele care sa certifice ca produsele respective au fost receptionate conform actelor normative Bn vigoare. G5H roducatorul este obligat sa asigure transportul produselor numai Bn masina autorizata. "rt. 43

Mi7loacele de transport al alimentelor, precum si ambala7ele de transport trebuie pastrate permanent Bn perfecta stare tehnica si de curatenieD acestea vor fi spalate si dezinfectate dupa fiecare transport. "rt.41 ersonalul care asigura transportul si manipularea alimentelor usor alterabile si a pAinii va purta echipamentul de protectie sanitara a alimentelor Gpastrat Bn vehiculul respectivH, la urcarea pe platforma vehiculului si Bn timpul tuturor operatiunilor Bn care acesta vine Bn contact direct cu alimentele, si va avea carnet de sanatate. CAPITOLUL 2: D ;-"c ) " "&'! $# &%) .nitati de desfacere a alimentelor: ,. Magazine alimentare "rt. 4; G,H Magazinele alimentare trebuie sa aiba din constructie urmatoarele spatii: - sala de desfacereD - magazie de alimenteD - magazie de ambala7eD - grup social-sanitar Gvestiar si JCH. G/H .nitatile vor fi amena7ate corespunzator. "rt. 4K Magazinele alimentare trebuie sa aiba asigurata Bn permanenta apa calda si rece, Bn cantitate suficienta si corespunzatoare calitativ conditiilor Bnscrise Bn actele normative Bn vigoare. "rt. 5G,H Dotari minime obligatorii: - rafturi si spatii frigorifice Bn sala de desfacereD - rafturi si gratare din lemn Bn magazii. G/H entru alimentele usor alterabile, care se mentin la rece, nu sunt permise supraaglomerarea spatiilor frigorifice de pastrare si e6punere, precum si introducerea Bn acelasi spatiu a produselor crude si semifabricate Bmpreuna cu cele care nu necesita tratare termica Bnainte de consum Gse vor prevedea spatii frigorifice separate pentru aceste categorii de alimenteH. G2H Fn magazinele alimentare cu o singura sala de desfacere Gcu o suprafata de minimum /- mpH se pot amena7a raioane separate pentru preparate din carne si lactate si pentru carne cruda preambalata, care sa fie prevazute cu spatii frigorifice de e6punere si depozitare, cAntare si vAnzatori pentru fiecare raion. G4H Fn magazinele care transeaza si desfac carne cruda alaturi de alte alimente se vor asigura circuite separate Gsala de primire si transare, spatii frigorifice, raion separat de desfacere, cu cAntare si vAnzatoriH. G5H entru raioanele de preparate din carne, de lactate, brAnzeturi si pAine plata produselor se va face numai la casa, nu direct la vAnzator. G3H entru amena7area unui raion de vAnzare a pAinii este necesara o suprafata de minimum ,- mp. "rt. 5, G,H &emipreparatele din carne cruda si tocaturile din carne se e6pun Bn vitrine frigorifice, separat de alte semipreparate, si se servesc cu ustensile adecvate, care nu se folosesc si pentru alte produse.

G/H "limentele neambalate, care se consuma fara o prelucrare termica, vor fi servite numai cu ustensile adecvate Gclesti, linguri, furculite etc.H G2H Fn unitatile de desfacere a pAinii si a produselor de panificatie si Bn alte asemenea unitati care desfac produse neambalate se vor lua masuri care sa nu permita alegerea manuala a produselor de catre cumparatori. "rt. 5/ "provizionarea acestor magazine pe aceeasi usa cu cea de acces al cumparatorilor se va face c u eruperea activitatii Bn timpul efectuarii acestei operatiuni. "rt. 52 )6punerea la vAnzare a produselor alimentare se va face la temperatura recomandata de producator "rt. 54 Depozitarea oualor Bn cofra7e sau Bn lazi se face Bn spatii racoroase, fara miros strain, la temperatura de ma6imum Y,4 grade C, ferite de razele soarelui sau de alta sursa de caldura. +Anzarea oualor Bn unitatile de desfacere se va face numai Bn raioane separate sau Bn raioane cu produse preambalate. )ste interzisa vAnzarea oualor la raionul de preparate din carne ori produse din lapte sau la raioanele de produse alimentare neambalate care se consuma ca atare, fara a mai fi supuse unui proces termic. (uale vor fi stantate cu data ouatului, individual sau pe ambala7e. "rt. 55 Fn magazinele alimentare este interzisa depozitarea ambala7elor Bn Bncaperile de vAnzare, Bn spatiile de circulatie, vestiare sau pe trotuarele aferente. "rt. 53 Fn magazinele alimentare Bn care se autorizeaza si desfacerea produselor nealimentare este interzisa vAnz area produselor cu risc de influentare a proprietatilor organoleptice ale alimentelor sau de contaminare cu substante nocive. /. Comertul de mic detaliu stabil si ambulant "rt. 51 rin comertul de mic detaliu se Bntelege desfacerea de alimente Bn cantitati si sortimente restrAnse, pe o perioada determinata, Bn puncte fi6e sau mobile. "rt. 5; G,H unctele fi6e de desfacere stradala Gchioscuri, baraci si toneteH a alimentelor trebuie astfel amena7ate si dotate, BncAt sa asigure conditii igienice corespunzatoare pentru prote7area, pastrarea si servirea produselor, precum si pentru mentinerea salubritatii Bn vecinatatea punctului de desfacere. G/H Fn aceste puncte profilul activitatii va fi determinat de tipul unitatii, cu amplasament si dotarile e6istente. G2H .nitatile de desfacere din aceasta categorie trebuie sa fie situate la o distanta de cel putin /5 m de JC-urile publice, de locurile de stationare a vitelor sau de alte asemenea surse de contaminare si de cel putin ,-- m de zonele insalubre, precum: abatoare, depozite sau fabrici de prelucrare a deseurilor si pieilor crude, rampe de gunoi, Bntreprinderi de ecarisa7 etc. G "rt. 54

Depozitarea oualor Bn cofra7e sau Bn lazi se face Bn spatii racoroase, fara miros strain, la temperatura de ma6imum Y,4 grade C, ferite de razele soarelui sau de alta sursa de caldura. +Anzarea oualor Bn unitatile de desfacere se va face numai Bn raioane separate sau Bn raioane cu produse preambalate. )ste interzisa vAnzarea oualor la raionul de preparate din carne ori produse din lapte sau la raioanele de produse alimentare neambalate care se con suma ca atare, fara a mai fi supuse unui proces termic. (uale vor fi stantate cu data ouatului, individual sau pe ambala7e. "rt. 55 Fn magazinele alimentare este interzisa depozitarea ambala7elor Bn Bncaperile de vAnzare, Bn spatiile de circulatie, vestiare sau pe trotuarele aferente. "rt. 53 Fn magazinele alimentare Bn care se autorizeaza si desfacerea produselor nealimentare este interzisa vAnz area produselor cu risc de influentare a proprietatilor organoleptice ale alimentelor sau de contaminare cu substante nocive. /. Comertul de mic detaliu stabil si ambulant "rt. 51 rin comertul de mic detaliu se Bntelege desfacerea de alimente Bn cantitati si sortimente restrAnse, pe o perioada determinata, Bn puncte fi6e sau mobile. "rt. 5; G,H unctele fi6e de desfacere stradala Gchioscuri, baraci si toneteH a alimentelor trebuie astfel amena7ate si dotate, BncAt sa asigure conditii igienice corespunzatoare pentru prote7area, pastrarea si servirea produselor, precum si pentru mentinerea salubritatii Bn vecinatatea punctului de desfacere. G/H Fn aceste puncte profilul activitatii va fi determinat de tipul unitatii, cu amplasament si dotarile e6istente. G2H .nitatile de desfacere din aceasta categorie trebuie sa fie situate la o distanta de cel putin /5 m de JC-urile publice, de locurile de stationare a vitelor sau de alte asemenea surse de contaminare si de cel putin ,-- m de zonele insalubre, precum: abatoare, depozite sau fabrici de prelucrare a deseurilor si pieilor crude, rampe de gunoi, Bntreprinderi de ecarisa7 etc. G4H %oate punctele fi6e vor fi inscriptionate vizibil cu denumirea societatii comerciale, adresa, numarul autorizatiei de functionare. "rt. 5K unctele fi6e de desfacere stradala a alimentelor, precum si unitatile mobile Gindiferent de tractiuneH trebuie sa Bndeplineasca urmatoarele conditii si masuri pentru protectia sanitara a produselor si a consumatorilor: aH sa fie dotate cu stela7e, rafturi etc. pentru pastrarea produselor ambalate sau a fructelor si legumelor, precum si cu vitrine Bnchise pentru produse neambalate, iar pentru produse perisabile, cu vitrine frigorifice si frigidereD bH sa fie racordate la retelele publice de apa potabila si de canalizare ori sa fie dotate cu

instalatii proprii de apa potabila, de colectare si evacuare Bn conditii igienice a apei uzateD cH sa aiba recipiente cu capac etans pentru colectarea reziduurilor solide, iar Bn e6terior cosuri pentru aruncarea hArtiilor si a resturilorD dH sa foloseasca vesela GtacAmuri si pahareH, care va fi spalata si dezinfectata la curent de apa, dupa fiecare folosire, si uscata Bn pozitie verticala, pe dispozitive speciale, fara utilizarea cArpelorD paharele se vor pastra cu gura Bn 7os pe tavi de scurgere si vor fi reclatite la curent, de apa Bnainte de folosireD eH este interzisa refolosirea veselei si a paharelor de unica folosinta. "rt. 3Carucioarele si tonetele folosite pentru comertul stradal mobil de alimente trebuie sa fie Bnchise, cu peretii netezi vopsiti Bn ulei sau cu lac de culoare deschisa, si dotate cu cosuri pentru hArtii si resturiD vor purta o inscriptie care sa indice denumirea si adresa societatii comerciale careia Bi apartine GBn cazul vAnzatorilor particulari, numele, prenumele si numarul autorizatiei de functionareH. "rt. 3, (rganele sanitare pot permite vAnzarea produselor din carne Gfripte sau pra7iteH, a produselor de patiserie, a produselor de panificatie si Bn carucioare, tonete sau Bn vitrine mobile numai daca Bndeplinesc urmatoarele conditii: sa functioneze Bn vecinatatea unitatii alimentare de la care se aprovizioneaza Gma6imum /- mH, sa fie amena7ate conform cerintelor sanitare, pentru a se asigura protectia alimentelor Bmpotriva prafului si a mustelorD sa fie aprovizionate numai cu preparate proaspete si pentru o perioada de cel mult 4 oreD sa poarte denumirea societatii comerciale si numarul autorizatiei de functionare a unitatii-mama. "rt. 3/ +Anzarea Bnghetatei este permisa prin comertul de mic detaliu stabil Bn urmatoarele conditii: aH prin sistem automat Gaparat de BnghetataH, care trebuie sa fie amplasat Bn vecinatatea unitatii care o prepara, racordat la apa rece curenta si calda, prevazut cu spatiu frigorific, cu echipament de protectie si cu casete Bnchise pentru pastrarea vafelor, cornetelor si a paharelor de unica folosintaD bH Bnghetata neambalata, servita prin portionare cu clesti speciali, va fi pastrata Bn caserole din material ino6idabil sau din alte materiale avizate sanitar de Ministerul &anatatii Bn conservatoare frigorifice si va fi servita numai Bn interior. %ransportul de la furnizor se va face Bn caserole Bnchise ermetic si cu masini izotermeD cH Bnghetata preambalata va fi pastrata Bn congelator, prote7ata de caldura si de ploiD dH este interzisa recongelarea Bnghetatei dupa topire sau amestecarea Bn aceeasi caserola a mai multor loturi de Bnghetata cu data de fabricatie diferita. Fnainte de a fi umpluta cu Bnghetata caserola va fi spalata si dezinfectata conform normelor igienicosanitare. "rt. 32 rodusele de patiserie si de panificatie neambalate se vor vinde din recipiente curate, la adapost de praf si de muste, fiind servite numai cu ustensile speciale. )ste interzis a se permite consumatorilor sa aleaga produsele cu mAna. "rt. 34 +Anzatorul ambulant va purta echipamentul de protectie a alimentelor si ecuson. "rt. 35

Comertul cu bauturi racoritoare se poate face la puncte fi6e Gdozatoare, BmbuteliateH sau la puncte mobile Gnumai BmbuteliateH. "rt. 33 'auturile rac oritoare la dozator vor fi servite Bn urmatoarele conditii: - sa e6iste racord la apa potabila si la canalizare, efectuat numai de unitati de specialitateD - sa aiba dispozitive de spalare a paharelor cu apaD - sa aiba te7ghea cu suprafata impermeabilizata, prevazuta cu tavi din metal cu gauri de scurgere, pentru asezarea paharelor spalate cu gura Bn 7osD - prepararea bauturilor se va face la punctul de desfacere prin adaugare de apa si C(/, concentratul fiind livrat Bn doze sigilate. "rt. 31 Distribuitoarele automate de bauturi calde si reci, sandviciuri, de produse ambalate etc. vor fi amplasate Bn locuri la care accesul pentru Bntretinerea igienica sa fie usor. rodusele vor fi Bnlocuite Bnainte de e6pirarea termenului de valabilitate. "rt. 3; 'auturile Bmbuteliate vor fi puse Bn vAnzare numai dupa ce vAnzatorul va controla continutul la lumina si va verifica daca sticla este Bnchisa ermeticD Bn cazul Bn care observa corpuri straine, sedimente sau tulbureala ori Bn cazul Bn care sticlele nu sunt bine Bnc hise, le va scoate din consum. "rt. 3K 'auturile Bmbuteliate se pot raci prin scufundare Bn apa cu gheata, astfel BncAt sticlele sa stea numai vertical, chiar daca sunt Bnchise ermetic, iar gAtul sa depaseasca nivelul apei cu cel putin ,- cm. 2. ietele alimentare "rt. 1ietele alimentare sunt destinate numai comercializarii produselor agroalimentare si de uz gospodaresc. "rt. 1, "dministratia pietelor va acorda vAnzare libera producatorilor numai Bn limita posibilitatilor de asigurare a spatiului de vAnzare. "rt.1/ ietele alimentare din localitatile care dispun de retele de apa si de canalizare vor fi prevazute cu: - platou impermeabilizat dotat cu fAntAni arteziene, hidranti si cu guri de canalizareD - JC public cu compartimente separate pentru femei si barbatiD - bo6a cu paviment si cu pereti din ciment sclivisit, racordata la reteaua de apa si de canalizare, pentru pastrarea recipientelor Bn care se colecteaza reziduuri solideD - bazine compartimentate pentru spalarea legumelor si a fructelorD - chioscuri, baraci sau pavilioane compartimentateD - vitrine, mese fi6e, grupate pe categorii de alimente, prevazute cu acoperisuriD - gratare sau suprafete din lemn, cu o Bnaltime de ,- - ,5 cm de la sol, pentru depozitarea alimentelor Gnu este permisa asezarea acestora direct pe sol sau pe platou, chiar daca sunt ambalateH.

*a pietele alimentare din localitatile fara retele de apa si/sau de canalizare, aprovizionarea cu apa si evacuarea reziduurilor lichide se vor face conform prescriptiilor organelor sanitare locale. *ocul de stationare a vehiculelor la aprovizionarea cu alimente va fi impermeabilizat, amplasat la cel putin /- m distanta de ultimul loc de desfacere a alimentelor si supus aceluiasi regim de Bntretinere si curatenie ca si restul pietei. "rt. 12 Chioscurile si rulotele de desfacere a alimentelor vor fi dotate cu chiuvete, sifoane de scurgere, recipiente pentru colectarea reziduurilor solide, dulapuri sau vestiare pentru Bmbracamintea de protectie sanitara a alimentelor si pentru cea individuala si cu materialul necesar pentru Bntretinerea curateniei. Cele Bn care se desfac alimente de origine animala usor perisabile vor fi Bnzestrate cu utila7e frigorifice. "rt. 14 Mesele de prezentare si desfacere a alimentelor vor fi confectionate din beton sclivisit, mozaic sau din scAndura groasa, bine Bncheiata. Mesele amplasate Bn e6teriorul cladirii vor avea acoperisuri care vor depasi marginile meselor cu cel putin -,15 cm. "rt. 15 )ste interz nisa oricarei persoane particulare sau oricarui anga7at al pietei sa locuiasca ori sa doarma Gziua sau noapteaH Bn Bncaperile ori pe mesele din piata, care sunt folosite la desfacerea alimentelor. Fn acest scop Bn piete se vor amena7a dormitoare speciale. "rt. 13 G,H +Anzatorii si producatorii vor asigura Bntretinerea curateniei, evitAnd Bmprastierea deseurilor, a fura7elor, raspAndirea de ape murdare etc. G/H #ezid uurile provenite Bn timpul vAnzarii se vor strAnge Bn recipiente cu capac, care vor fi evacuate de catre lucratorii administratiei pietei, pe masura ce se umplu, Bn spatiile de colectare a gunoiului pietei. G2H "dministratia pietei este obligata sa asigure Bndepartarea reziduurilor solide din zona pietei celputin o data la /4 de ore si functionarea Bn bune conditii a instalatiilor de apa curenta si de c analizareD va asigura combaterea si distrugerea insectelor si a rozatoarelor. "rt. 11 *ocul de desfacere a carnii crude si a produselor de macelarie trebuie sa Bndeplineasca urmatoarele conditii: - paviment impermeabilizat, usor lavabil, prevazut cu sifoane de pardosealaD - pereti impermeabilizati pAna la Bnaltimea de ,,;- mD - racord de apa rece curenta si de apa calda curentaD - racord la canalizareD - sa fie prevazut cu camere sau dulapuri frigorificeD - transarea se va face pe butuci, spalati si dezinfectati dupa Bncetarea vAnzariiD - administratia pietelor este obligata sa asigure producatorilor echipament de protectieD - pentru toate produsele Gcarne cruda si produse de macelarieH, Bnainte de a le vinde, producatorul va prezenta dovada controlului sanitar-veterinar. "rt. 1; *ocul de desfacere a pestelui proaspat trebuie sa Bndeplineasca urmatoarele conditii:

- sa aiba amena7at un spatiu separat cu paviment din material impermeabil si usor lavabil, prevazut cu sifon de pardosealaD - peretii sa fie impermeabilizati pAna la ,,;- mD - sa aiba apa curenta rece si calda si canalizareD - pestele va fi pastrat Bn vase din material usor lavabil Gino6, material plastic alimentarH si acoperit cu bucati de gheataD - pestele adus spre vAnzare va fi prezentat pentru control organelor sanitar-veterinare din pieteD - vAnzatorii vor purta echipament de protectie asigurat de administratia pietelor. "rt. 1K G,H *ocul de desfacere a laptelui si a derivatelor din lapte: vAnzarea laptelui si a produselor lactate se va face Bn locuri speciale, pe mese acoperite cu material impermeabil, usor lavabil si prevazute cu vitrine. G/H "mbala7ele cu produse lactate vor fi acoperite cu tifon curat, hArtie alba, capac din metal. G2H roducatorul va avea asupra sa dovada controlului sanitar-veterinar si carnetul de sanatate, conform prevederilor Ministerului &anatatii, Bnainte de a-si vinde produsele. G4H +Anzatorii vor purta echipament de protectie complet, asigurat de administratia pietelor si, Bn mod obligatoriu, ecuson cu numele si cu comuna producatorului. "rt. ;+Anzarea legumelor si fructelor se va face Bn spatii separate, curate, Bn lazi sau Bn navete. "rt. ;, +Anzarea animalelor si a pasarilor vii se va face numai Bn zone special amena7ate din teritoriul pietei si separate de locul de desfacere a celorlalte produse alimentareD zonele respective vor fi astfel dotate: - solul va fi impermeabilizat si prevazut cu gura de captare a apelor de spalareD - va e6ista sursa de apa receD - vor e6ista pubele pentru colectarea reziduurilor si de7ectiilor. "rt. ;/ &e permite patrunderea Bn zona de vAnzare a pasarilor vii si a animalelor vii a vehiculelor cu tractiune animala, cu conditia sa li se asigure o zona impermeabilizata cu posibilitati de spalare, la o distanta de cel putin /- m de locuinte sau de alte locuri de vAnzare. CAPITOLUL =: C%$#)%&9& ) ;( c#")'' $%)! &%) . 'g' $" ()'$ # ;# . ;"&98)'#"# "#%. ;2 Fn scopul prevenirii bolilor prin nerespectarea normelor de igiena, inspectorii sanitari vor recolta periodic din unitatile alimentare care produc, prepara, servesc, depoziteaza, transporta si desfac alimente teste de salubritate de pe suprafetele de lucru, utila7e, ustensile, ambala7e, de pe mAini si de pe echipamentul de lucru al personalului care manipuleaza alimente s i din aerul din Bncaperile de lucru. "stfel de teste de salubritate se vor recolta Bn caz de suspiciune de contaminare a unor alimente, dar mai ales Bn cazul to6iinfectiilor alimentare.

"rt. ;4 #ezultatele testelor de salubritate trebuie sa corespunda urm atoarelor norme microbiologice: - se considera conditii corespunzatoare acelea care nu se abat de la urmatoarele prevederi: &emnificatia coloanelor din tabelul de mai 7os este urmatoarea: " W )nterobacteriaceae ' W &tafilococi cuagulazopozitiv C W &tafilococi hemolitici D W Mucegaiuri ----------------------------------------------------------------------------Microorganisme " ' C D 'acterii aerobe mezofile coliforme G$%8H ----------------------------------------------------------------------------"mbala7e din: ,/ml - - - - absent/ml sticla, carton, capacitate capacitate material plastic, metal etc., care vin Bn contact direct cu alimentul - - - (bservatii: &e accepta $%8 W //ml capacitate, daca bacteriile coliforme sunt absente. ----------------------------------------------------------------------------Conducte de la ,/ml - - - - absent/ml instalatia de pasteurizare (bservatii: ------------------- ---------------------------------------------------------&uprafete de //cmp - - - - absent/ lucru de pe ,- cmp flu6ul tehnologic, care vin Bn contact direct cu alimentulZH (bservatii: &e accepta $%8 W /-/cmp, daca bacteriile coliforme sunt absente pe ,- cmp ----------------------------------------------------------------------------Mese din 4/cmp absent/ absent/ absent/ - blocurile ,-- cmp ,-- cmp ,-- cmp alimentare (bservatii: &e accepta $%8 W /-/cmp, daca bacteriile coliforme sunt absente pe ,- cmp -----------------------------------------------------------------------------

'azine, tancuri, ,/cmp - - - - absent/ aparate ,- cmp (bservatii: &e accepta $%8 W /-/cmp, daca bacteriile coliforme sunt absente pe ,- cmp ----------------------------------------------------------------------------)chipament de //cmp - - - - absent/ protectie ,- cmp (bservatii: &e accepta $%8 W /-/cmp, daca bacteriile coliforme sunt absente pe ,- cmp ----------------------------------------------------------------------------%acAmuri ,- ml absent absent absent absent solutie spalare (bservatii: Conditiile se refera la un obiect ----------------------------------------------------------------------------Farfurii ,/cmp absent absent absent absent (bservatii: Conditiile se refera la un obiect ------------------------- ---------------------------------------------------Cani, cesti, ,- ml absent absent absent absent pahare etc. solutie spalare (bservatii: Conditiile se refera la un obiect ----------------------------------------------------------------------------0Artie si folie ,/cmp - - - 2/cmp absent/cmp de plastic folosite Bn vAnzare (bservatii: ----------------------------------------------------------------------------MAini - absent absent absent - (bservatii: ----------------------------------------------------------------------------"erul din 3--/mc - - - 2--/mp Bncaperile de productie (bservatii: ----------------------------------------------------------------------------ZH Cu e6ceptia meselor din blocurile alimentare. CAPITOLUL <: N%)! ()','$. ( );%$"&9& 9$'#"#'&%) "&'! $#") "rt. ;5 Fn unitatile alimentare operatiunile de manipulare, preparare, transport, servire si de desfacere a alimentelor vor fi e6ecutate numai de persoane care au efectuat controlul medical la anga7are si periodic, la unitatile sanitare si Bn conditiile stabilite de Ministerul &anatatii.

&e e6cepteaza personalul zilier din unitatile industriale care prelucreaza alimente de origine vegetala si plante industriale, Bn cazul Bn care acestea sunt supuse sterilizarii termice Bn cursul procesului tehnologic. "rt. ;3 Fn toate unitatile alimentare conducatorii acestora sau persoanele din unitate special desemnate au obligatia de a verifica zilnic starea de igiena individuala a personalului si e a depista persoanele care prezinta febra, diaree sau infectii acute ale nasului, gAtului sau ale pielii. "ceste persoane nu vor fi primite Bn unitate decAt cu avizul medical. %oate persoanele care lucreaza la prelucrarea, manipularea, transportul, servirea sau desfacerea alimentelor sunt obligate sa se supuna vaccinarilor Bn conditiile stabilite de Ministerul &anatatii, sa se prezinte Gsau sa anunteH la unitatea sanitara Bn cazul Bn care au febra, tulburari digestive acute sau infectii ale pielii si sa nu Bsi reia activitatea decAt dupa primirea avizului medical. "rt. ;1 %oate persoanele care lucreaza la manipularea, prepararea, transportul, servirea si desfacerea alimentelor sunt obligate: aH sa poarte Bn timpul lucrului, Bn raport cu specificul locului de munca si Bn conformitate cu actele normative Bn vigoare, echipamentul de protectie sanitara a alimentelor, alb sau de culoare deschisa, curat, care sa acopere Bmbracamintea si parul capului si sa fie impermeabil Bn partile care vin Bn contact cu umezealaD persoanele care e6ecuta operatiuni de curatare nu vor purta echipamentul de protectie sanitara a alimentelor Bn cursul efectuarii acestor operatiuniD bH sa nu intre Bn JC cu echipamentul sanitar de protectie a alimentelorD cH sa Bsi spele mAinile cu apa si cu sapun Bnainte de Bnceperea lucrului si ori de cAte ori este necesar Bn cursul activitatii, Bn special dupa folosirea JC. "rt. ;; %oate persoanele care lucreaza la manipularea, prelucrarea, transportul, servirea si la desfacerea alimentelor sunt obligate sa Bsi Bnsuseasca si sa Bsi reBmprospateze cunostintele de igiena alimentelor, necesare Bn activitatea lor. "rt. ;K *a nivelul fiecarei unitati de alimentatie va e6ista o evidenta a controlului medical pentru tot personalul din subordine. CAPITOLUL ?: D';(%+'#'' -'$"& revederile prezentului ordin reprezinta cerintele minime pentru asigurarea functionarii unitatilor de productie, depozitare, transport si de comercializare a alimentelor. ot fi solicitate amena7ari sau proceduri suplimentare de catre medicul inspector de specialitate, astfel BncAt sa nu e6iste riscuri pentru sanatatea populatiei. Medicul inspector de specialitate va stabili Bmpreuna cu managerul societatii comerciale punctele critice de control care vor fi monitorizate. +erificarea respectarii prezentului ordin este efectuata de personalul de specialitate din cadrul inspectoratelor 7udetene de sanatate publica si al municipiului 'ucuresti, precum si de alte organisme abilitate de Ministerul &anatatii sa efectueze controale. entru nerespectarea prezentului ordin se aplica prevederile *egii nr. K;/,KK4.

rezentul ordin intra Bn vigoare BncepAnd cu data publicarii Bn Monitorul (ficial al #omAniei.

S-ar putea să vă placă și

  • Proiect Uia
    Proiect Uia
    Document13 pagini
    Proiect Uia
    Mada Mardare
    Încă nu există evaluări
  • Proiect MCPAA
    Proiect MCPAA
    Document21 pagini
    Proiect MCPAA
    Mada Mardare
    Încă nu există evaluări
  • Proiect MCPAA
    Proiect MCPAA
    Document21 pagini
    Proiect MCPAA
    Mada Mardare
    Încă nu există evaluări
  • Proiect Uia2
    Proiect Uia2
    Document56 pagini
    Proiect Uia2
    Mada Mardare
    Încă nu există evaluări
  • Proiect Uia2
    Proiect Uia2
    Document56 pagini
    Proiect Uia2
    Mada Mardare
    Încă nu există evaluări
  • Proiect Uia2
    Proiect Uia2
    Document56 pagini
    Proiect Uia2
    Mada Mardare
    Încă nu există evaluări
  • Proiect Uia2
    Proiect Uia2
    Document56 pagini
    Proiect Uia2
    Mada Mardare
    Încă nu există evaluări
  • Proiect Uia
    Proiect Uia
    Document13 pagini
    Proiect Uia
    Mada Mardare
    Încă nu există evaluări