Normativ I 7 2011

P A R T E A I
LEGI, DECRETE, HOTRRI I ALTE ACTE

Anul 179 (XXIII) Nr. 802 bis Luni, 14 noiembrie 2011
S U MA R
Pagina
Anexa la Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i turismului
nr. 2.741/2011 privind aprobarea reglementrii
tehnice Normativ pentru proiectarea, execuia i
exploatarea instalaiilor electrice aferente cldirilor,
indicativ I 72011...................................................... 3473
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011
2
A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E
A L E A D M I N I S T R A I E I P U B L I C E C E N T R A L E
MINISTERUL DEZVOLTRII REGIONALE I TURISMULUI
O R D I N
privind aprobarea reglementrii tehnice Normativ pentru proiectarea, execuia i exploatarea
instalaiilor electrice aferente cldirilor, indicativ I 72011*)
n conformitate cu prevederile art. 10 i art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii, cu modificrile
ulterioare, ale art. 2 din Regulamentul privind tipurile de reglementri tehnice i de cheltuieli aferente activitii de reglementare n
construcii, urbanism, amenajarea teritoriului i habitat, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 203/2003, cu modificrile i
completrile ulterioare, i ale Hotrrii Guvernului nr. 1.016/2004 privind msurile pentru organizarea i realizarea schimbului de
informaii n domeniul standardelor i reglementrilor tehnice, precum i al regulilor referitoare la serviciile societii informaionale
ntre Romnia i statele membre ale Uniunii Europene, precum i Comisia European, cu modificrile ulterioare,
avnd n vedere Procesul-verbal de avizare nr. 3 din 7 septembrie 2010 al Comitetului tehnic de coordonare general din
cadrul Ministerului Dezvoltrii Regionale i Turismului i Avizul nr. 2 din 4 noiembrie 2010 al Inspectoratului General pentru Situaii
de Urgen,
n temeiul art. 5 pct. II lit. e) i al art. 13 alin. (6) din Hotrrea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea i funcionarea
Ministerului Dezvoltrii Regionale i Turismului, cu modificrile i completrile ulterioare,
ministrul dezvoltrii regionale i turismului emite prezentul ordin.
*) Ordinul nr. 2.741/2011 a fost publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 802 din 14 noiembrie 2011 i este reprodus i n acest numr bis.
**) Nepublicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
Art. 1. Se aprob reglementarea tehnic Normativ pentru
proiectarea, execuia i exploatarea instalaiilor electrice
aferente cldirilor, indicativ I 72011, prevzut n anexa care
face parte integrant din prezentul ordin.
Art. 2. La data intrrii n vigoare a prezentului ordin,
Ordinul ministrului lucrrilor publice, transporturilor i locuinei
nr. 1.055/2002 pentru aprobarea reglementrii tehnice Normativ
pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice cu tensiuni
pn la 1000V c.a. i 1500V c.c., indicativ NP I 72002**),
Ordinul ministrului lucrrilor publice, transporturilor i locuinei
nr. 1606/2001 pentru aprobarea reglementrii tehnice Normativ
pentru exploatarea instalaiilor electrice cu tensiuni pn la
1000V c.a. i 1500V c.c., indicativ I 7/22002**), Ordinul
ministrului lucrrilor publice i amenajrii teritoriului nr. 49/N/2000
pentru aprobarea reglementrii tehnice Ghid pentru instalaii
electrice cu tensiuni de pn la 1000 V c.a. i 1500 V c.c.,
indicativ GP 0522000**), Ordinul ministrului lucrrilor publice
i amenajrii teritoriului nr. 48/N/2000 pentru aprobarea
reglementrii tehnice Normativ privind protecia construciilor
mpotriva trsnetului, indicativ I 202000**), precum i orice
alte dispoziii contrare i nceteaz aplicabilitatea.
Art. 3. Prezentul ordin se public n Monitorul Oficial al
Romniei. Partea I, i intr n vigoare la 15 zile de la data
publicrii.
*
Reglementarea tehnic a fost adoptat cu respectarea
procedurii de notificare nr. RO/117/2011 din 14.03.2011,
prevzut de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European i a
Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru
furnizarea de informaii n domeniul standardelor i
reglementrilor tehnice, publicat n Jurnalul Oficial al
Comunitilor Europene L 204 din 21 iulie 1998, modificat prin
Directiva 98/48/CE a Parlamentului European i a Consiliului din
20 iulie 1998, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor
Europene L 217 din 5 august 1998.
p. Ministrul dezvoltrii regionale i turismului,
Gheorghe Nastasia,
secretar general
Bucureti, 1 noiembrie 2011.
Nr. 2.741.

1

Anex
la Ordinul MDRT nr. 2741/01.11.2011

NORMATIV
privind
proiectarea, execuia yi exploatarea instalaiilor electrice aferente cldirilor

Indicativ I 7 2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 3

2
CUPRINS

CAP. 1 DOMENIU DE APLICARE

CAP. 2 TERMINOLOGIE, ABREVIERI

CAP. 3 DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GENERALE ALE INSTALA|IILOR
3.0. Generalit|i
3.0.1. Condi|ii generale de baz
3.0.2. Condi|ii generale comune pentru echipamente
3.0.3. Condi|ii de amplasare si montare a instala|iilor electrice. Distan|e minime
3.1. Alimentare
3.1.1. Natura curentului
3.1.2. Tensiunea
3.1.3. Frecven|a
3.1.4. Curentul de scurtcircuit prezumat
3.1.5. Bransamente
3.2. Puterea absorbita (cerut)
3.2.1. Generalit|i
3.2.2. Determinarea puterii absorbite
3.3. Tipuri de re|ele de distribu|ie
3.3.1. Generalit|i
3.3.2. Legarea la pmnt a re|elelor de tensiune alternativ
3.3.3. Legarea la pmnt a re|elelor de tensiune continu
3.4. Instala|ii de securitate
3.5. Separarea instala|iilor
3.6. Compatibilitate
3.7. Mentenabilitate

CAP. 4. PROTEC|II PENTRU ASIGURAREA SECURIT|II
4.1. Protec|ia mpotriva socurilor electrice
4.1.1. Generalit|i
4.1.2. Msuri tehnice si organizatorice pentru protec|ia de baz (protec|ia mpotriva atingerilor
directe)
4.1.3. Msuri tehnice pentru protec|ia la defect (protec|ia mpotriva atingerilor indirecte)
4.1.4. Msuri de protec|ie
4.1.5. Msuri tehnice suplimentare de protec|ie
4.1.6. Clasificarea echipamentelor electrice din punctul de vedere al socului electric
4.2. Protec|ia mpotriva efectelor termice
4.2.1. Generalit|i
4.2.2. Protec|ia mpotriva producerii incendiului de ctre echipamentele electrice

4.2.3. Protec|ia mpotriva incendiului n amplasamentele cu risc mare de incendiu BE2
4.2.4. Protec|ia mpotriva arsurilor
4.2.5. Protec|ia mpotriva supranclzirilor
4.3. Protec|ia mpotriva supracuren|ilor
4.3.1. Generalit|i
4.3.2. Protec|ia mpotriva curen|ilor de suprasarcin
4.3.3. Protec|ia mpotriva scurtcircuitelor
4.3.4. Prevederi referitoare la natura circuitelor
4.3.5. Caracteristicile dispozitivului de protec|ie la scurtcircuit
4.3.6. Coordonarea ntre protec|ia de suprasarcina si protec|ia la scurtcircuit
4.3.7. Selectivitatea protec|iei
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

3
4.4. Protec|ia mpotriva supratensiunilor (supratensiuni datorate
trsnetului si transmise prin re|ele si supratensiuni de comuta|ie)
4.4.1. Generalit|i
4.4.2. Protec|ia instala|iilor electrice din cldiri mpotriva supratensiunilor
4.4.3. Dispozitive de protec|ie la supratensiuni (SPD)
4.4.4. Msuri de protec|ie fundamentale
4.4.5. Legarea la pmnt si echipoten|ializare
4.4.6. Ecrane magnetice si trasee pentru linii
4.4.7. Protec|ia mpotriva supratensiunilor de frecven| industrial

CAP. 5. ALEGEREA SI MONTAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
5.1. Reguli generale
5.1.1. Condi|ii de func|ionare conform cu recomandrile din SR HD 60364-5-51 si SR HD
384.3 S2
5.1.2. Influen|e externe si condi|ii de instalare
5.1.3. Accesibilitatea
5.1.4. Identificarea
5.1.5. Independen|a echipamentelor
5.1.6. Montarea instala|iilor electrice
5.1.7. Materiale
5.2. Sisteme de pozare, alegerea sec|iunii conductoarelor
5.2.1. Tipuri de sisteme de pozare
5.2.2. Alegerea si montarea n func|ie de influen|ele externe
5.2.3. Curen|i admisibili n sisteme de pozare
5.2.4. Alegerea sec|iunii conductoarelor izolate si neizolate rigide
5.2.5. Cderi de tensiune maxime admisibile
5.2.6. Conexiuni electrice
5.2.7. Alegerea si montarea pentru limitarea propagrii focului
5.2.8. Apropieri de alte trasee
5.2.9. Pozarea conductoarelor electrice montate liber n exteriorul cldirilor
5.2.10. Pozarea conductoarelor electrice montate pe izolatoare n interiorul cldirilor
5.2.11. Pozarea barelor electrice
5.2.12. Pozarea conductoarelor electrice protejate n sisteme de tuburi, |evi, sisteme de
jgheaburi, de tuburi profilate pentru instala|ii electrice si goluri ale elementelor de construc|ii
5.2.13. Pozarea cablurilor electrice
5.3. Instala|ii electrice de putere
5.3.1. Generalit|i
5.3.2. Receptoare electrice
5.3.3. Tablouri electrice
5.3.4. Dispozitive de protec|ie, separare (sec|ionare), ntrerupere si comand
5.4. Instala|ii electrice pentru prize si iluminat normal
5.5. Sisteme de legare la pmnt
5.5.1. Generalit|i
5.5.2. Borna/bar principal de legare la pmnt
5.5.3. Conductoare de protec|ie
5.5.4. Conductoare PEN
5.5.5. Conductoare de echipoten|ializare
5.5.6. Conductoare de legare la pmnt
5.5.7. Prize de pmnt
5.5.8. Dimensionarea prizelor de pmnt
5.6. Sisteme de alimentare cu energie electric pentru servicii de securitate
5.6.1. Prescrip|ii generale
5.6.2. Clasificarea surselor pentru servicii de securitate

4
5.6.3. Sisteme de alimentare
5.6.4. Circuite electrice

CAP. 6. PROTEC|IA STRUCTURILOR MPOTRIVA TRSNETULUI
6.1. Generalit|i
6.1.1. Domeniu de aplicare
6.1.2. Termeni si defini|ii proprii
6.1.3. Parametrii caracteristici ai curentului de trsnet
6.2. Instala|ii de protec|ie mpotriva trsnetului (IPT
6.2.1. Stabilirea necesit|ii prevederii unei IPT pentru o construc|ie si alegerea nivelului de
protec|ie mpotriva trsnetului. Evaluarea riscului
6.2.2. Cazuri n care IPT este obligatorie
6.2.3. Instala|ii exterioare de protec|ie mpotriva trsnetului
6.2.4. Instala|ie interioar de protec|ie mpotriva trsnetului
6.2.5. Msuri de protec|ie mpotriva vtmrii fiin|elor vii datorate tensiunilor de atingere si de
pas
6.3. Instala|ii de protec|ie mpotriva trsnetului cu dispozitive de amorsare (PDA)
6.3.1. Generalit|i
6.3.2. Determinarea zonei de protec|ie
6.3.3. Conductoare de coborare
6.3.5. Reguli particulare
6.3.6. Turle, clopotni|e, foisoare

CAP. 7. INSTALA|II ELECTRICE SPECIALE
7.1. Instala|ii electrice n ncperi cu cad de baie sau dus
7.2. Instala|ii electrice pentru piscine si alte bazine
7.3. Instala|ii electrice pentru ncperi si cabine prevzute cu nclzitoare pentru saune
7.4. Instala|ii electrice pentru santiere de construc|ii si de demolare
7.5. Instala|ii electrice pentru construc|ii agroindustriale si agrozootehnice
7.6. Instala|ii electrice pentru incinte electroconductoare nguste
7.7. Instala|ii electrice pentru campinguri
7.8. Instala|ii electrice pentru porturi mici si ambarca|iuni de agrement
7.9. Instala|ii electrice n amplasamente pentru utilizri medicale
7.10. Instala|ii electrice pentru slile pentru expozitii, spectacole si standuri
7.11. Instala|ii electrice pentru sisteme fotoelectrice de alimentare cu energie
7.12. Instala|ii electrice pentru mobilier
7.13. Instala|ii electrice pentru unit|i mobile sau transportabile
7.14. Instala|ii electrice temporare pentru structuri, dispozitive pentru agrement si barci din blciuri,
parcuri de distrac|ie si circuri
7.15. Instala|ii electrice pentru sisteme de nclzire n pardoseal sau tavan
7.16. Instala|ii electrice pentru rulote sau autorulote
7.17. Instala|ii electrice pentru firme si reclame luminoase
7.18. Instala|ii electrice pentru alimentarea cu energie electric a echipamentelor ascensoarelor,
masinilor de ridicat si transportat
7.19. Instala|ii electrice pentru echipamente informatice
7.20. Instala|ii electrice n construc|ii din lemn
7.21. Instala|ii electrice pentru racordarea bateriilor de condensatoare pentru mbunt|irea factorului
de putere
7.22. Instala|ii electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu
7.23. Instala|ii electrice pentru iluminatul de siguran|. Condi|ii de alimentare si func|ionare
7.24 Instala|ii de balizaj


5

CAP. 8. VERIFICAREA SI NTRE|INEREA INSTAL|IILOR ELECTRICE SI A SISTEMULUI DE
PROTEC|IE MPOTRIVA TRSNETULUI

8.1. Verificri si punerea n func|iune
8.1.1. Verificarea ini|ial
8.2. Verificri periodice
8.2.1. Generalit|i
8.2.2. Frecven|a verificrilor periodice
8.2.3. Rapoarte pentru verificri periodice
8.3. Intre|inerea si verificri pentru iluminatul de siguran|
8.4. Verificarea echipamentelor electrice de joas tensiune
8.5. Verificarea si ntre|inerea sistemului de protec|ie mpotriva trsnetului (SPT)
8.5.1. Scopul verificrilor
8.5.2. Ordinea verificrilor
8.5.3. ntre|inerea

CAP. 9. PREVEDERI GENERALE PENTRU EXPLOATAREA INSTALA|IILOR ELECTRICE
9.1. Principii fundamentale
9.1.1. Securitatea n exploatare
9.1.2. Personalul
9.1.3. Organizarea
9.1.4. Comunicarea
9.1.5. Zona de lucru
9.1.6. Unelte, echipamente si dispozitive
9.1.7. Planuri si nregistrri
9.1.8. Semnalizri
9.2. Proceduri de exploatare curent
9.2.1. Generalit|i
9.2.2. Manevrri
9.2.3. Verificri de func|ionare
9.3. Proceduri de lucru
9.3.1. Generalit|i
9.3.2. Lucru fr tensiune
9.3.3. Lucru sub tensiune
9.3.4. Lucru n vecintatea pieselor sub tensiune
9.4. Proceduri de ntre|inere
9.4.1. Generalit|i
9.4.2. Personalul
9.4.3. Lucrri de repara|ie
9.4.4. Lucrri de nlocuire

CAP. 10. BIBLIOGRAFIE
10.1. Standarde de referin|
10.2. Acte normative

CAP. 11. ANEXE
5.1. Lista de abrevieri ale influen|elor externe
5.2. Caracteristici ale influen|elor externe
5.3. Gradele de protec|ie asigurate prin carcase pentru echipamentul electric (cod IP)
5.4. Gradele de protec|ie asigurate prin carcase pentru echipamentul electric mpotriva impacturilor
mecanice din exterior (cod IK)
5.5. Moduri de pozare de referin|

6
5.6. Moduri de pozare pentru determinarea curen|ilor admisibili
5.7. Sisteme de tuburi de protec|ie pentru instala|ii electrice
5.8. Paturi de cabluri: Sisteme de jgheabri (SJ) si de tuburi profilate (STP) pentru instala|iile electrice
5.9. Paturi de cabluri: Sisteme de suporturi tip scar
5.10. Curen|i admisibili, n amperi, pentru modurile de pozare de referin| din anexa 5.5. Conductoare
si cabluri izolate cu PVC, dou si trei conductoare ncrcate, cupru sau aluminiu
5.11. Curen|i admisibili, n amperi, pentru modurile de pozare de referin| E, F si G. din anexa 5.5.
Cabluri cu izola|ie din PVC, cu conductoare din cupru
Cabluri cu izola|ie din PVC, cu conductoare din aluminiu
5.13. Curen|i admisibili, n amperi, pentru modurile de pozare de referin| din anexa 5.5. Conductoare
si cabluri izolate cu XLPE, dou si trei conductoare ncrcate, cupru sau aluminiu
Cabluri cu izola|ie din XLPE, cu conductoare din cupru
Cabluri cu izola|ie din XLPE, cu conductoare din aluminiu
5.16. Curen|i admisibili, n amperi, modurile de pozare de referin| C din anexa 5.5. Cabluri cu izola|ie
mineral, conductoare si ecran din cupru, manta din PVC
5.17. Curen|i admisibili, n amperi modul de pozare de referin| E, F si G. din anexa 5.5. Cabluri cu
izola|ie mineral, cu conductoare si ecran din cupru
5.18. Factorii de corec|ie pentru temperaturi ambiante diferite de 30
o
C aplicabili valorilor curenilor
admisibili pentru cabluri n aer liber (K1)
5.19. Factorii de corec|ie pentru grupri de mai multe circuite sau mai multe cabluri multiconductoare
aplicabili valorilor curen|ilor admisibili din anexele 5.10 pn la 5.17
5.20. Factorii de corec|ie ai gruprii pentru mai multe cabluri pozate n aer liber
5.21. Factorii de corec|ie ai gruprii pentru mai multecabluri monoconductoare pozate n aer liber
5.22. Sarcina admisibil pentru cabluri pozate n pmnt, n condi|ii normale de func|ionare
5.23. Factorii de corec|ie f
1

2
. Cabluri cu trei conductoare n sisteme monofazate
2
. Cabluri cu trei conductoare trifazate
5.26 Factorii de corec|ie f
2
. Cabluri cu un conductor, n sisteme trifazate grupate n trefl, la 7 cm
distan|
2
. Cabluri cu un conductor n sisteme trifazate grupate n trefl la 25 cm
distant
2
. Cabluri cu un conductor n sisteme trifazate, pozate alturat
5.29. Exemplu de alegere a sec|iunii conductoarelor de faz si neutru n func|ie de prezen|a
armonicilor de ordinul 3 si multiplu de 3
5.30 Exemple de calcul petru determinarea curen|ilor admisibili ai conductoarelor si cablurilor n
func|ie de modul de pozare
5.31. Exemple de calcul petru determinarea curen|ilor admisibili ai conductoarelor si cablurilor n
func|ie de modul de pozare n pmnt
5.32. Sec|iunile minime admise pentru conductoare utilizate n instala|iile electrice din interiorul
cldirilor
5.33. Clasificarea cablurilor.
A. Clasificarea cablurilor electrice privind comportarea la foc
B. Clasificarea si simbolizarea cablurilor
5.34. Determinarea rezisten|ei de dispersie a diferitelor prize de pmnt

6.1. Evaluarea numrului anual de evenimente periculoase N
6.2. Evaluarea probabilit|ii de avarariere P
X
a unei structuri
6.3. Evaluarea volumului pierderilor L
X
ntr-o structur
6.4. Evaluarea probabilit|ii P
X
de avariere a unui serviciu
6.5. Evaluarea volumului pierderilor L
X
ntr-un serviciu

7
6.6. Supratensiuni de comuta|ie
6.7. Evaluarea costurilor pierderilor
6.8. Izola|ia electric a unei ITP exterioare
6.9. Evaluarea riscului. Studiu de caz pentru structuri
I. Cas din mediu rural
II. Cldire de birouri
III. Spital
IV. Imobil de apartamente
6.10. Informa|ii suplimentare pentru SPT n cazul unor structuri cu risc de explozie
6.11. Harta keraunic

8.1. Metode de msurare a rezisten|ei/impedan|ei izola|iei pardoselilor si a pere|ilor n raport cu
pmntul sau n raport cu conductorul de protec|ie
8.2. Msurarea rezisten|ei prizei de pmnt (electrodului de pmnt).
8.3 Msurarea impedan|ei buclei de defect


8
CAPITOLUL 1 .
DOMENIUL DE APLICARE

1.1. Prezentul normativ se aplic la proiectarea, executarea yi exploatarea instalaiilor electrice
aferente cldirilor, indiferent forma de proprietate, spre exemplu:
a. cldirilor civile;
b. cldirilor industriale - de produc|ie si/sau depozitare;
c. cldirilor mixte (civile si industriale - de produc|ie si/sau depozitare, nglobate n acelasi
volum construit);
d. cldirilor cu fuc|iuni agroindustriale si agrozootehnice;
e. cldirilor prefabricate;
f. cldirilor aferente porturilor de ambarca|iuni;
g. instala|ii electrice pentru iluminatul exterior si similare aferente cldirilor;
h. localurilor medicale;
i. instala|iilor fotoelectrice aferente cldirilor;
j. grupurilor generatoare de joasa tensiune;
k. instala|iilor consumatorului situate n exteriorul cldirii;
l. lucrrilor de reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de
destina|ie sau de reparare;
m. echipamentelor electrice amplasate n medii cu risc de explozie, la care se aplic
obligatoriul si prevederile din NP-099-04.

Prin instala|ii electrice aferente construc|iilor, conform prevederilor Legii nr. 50/1991, cu
modificrile si completrile ulterioare, se n|eleg toate echipamentele electrice care asigur utilit|ile
necesare func|ionrii construc|iilor, situate in interiorul limitei de proprietate, de la bransament/racord
(inclusiv) la utilizatori, indiferent dac acestea sunt sau nu incorporate n construc|ie.
Termenii ntreprinderi si institu|ii se refer la teren si la toate dependin|ele, inclusiv
cldirile care le apar|in.
Tensiunile alternative nominale sunt pn la 1000 V inclusiv.
Tensiunile continuu nominale sunt pn la 1000 V inclusiv.
Frecven|ele care au fost luate n considerare sunt: 50 Hz, 60 Hz si 400 Hz. Nu este exclus
utilizarea si a altor frecven|e pentru scopuri speciale.

1.2. Prevederile prezentului normativ nu se aplic:
a. instala|iilor tehnologice, ca instala|ii electrice pe utilaj;
b. instala|iilor electrice din mine si cariere;
c. echipamentelor electrice de pe mijloacele de transport (autovehicule, aeronave, tramvaie);
d. depozitelor de materiale pirotehnice si/sau explozive;
e. sistemelor de producere si transport a energiei electrice (de medie si nalt tensiune);
f. mprejmuirilor electrice;
g. echipamentelor de reducere a interferen|elor radio, cu excep|ia celor ce afecteaz
securitatea instala|iilor;
h. echipamentelor electrice de trac|iune (inclusiv echipamentul rulant si de semnalizare);
i. instala|iilor electrice de la bordul navelor si al platformelor marine, fixe si mobile.

1.3. La proiectarea/verificarea yi execuia instalaiilor electrice trebuie s se respecte
prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea n construcii, cu modificrile ulterioare,
referitoare la cerinele eseniale de calitate:
a rezisten| mecanic si stabilitate;
b securitate la incendiu;
c igien sntate si mediu;
d siguran| n exploatare;
e protec|ia mpotriva zgomotului;
f economie de energie si izola|ie termic

9

1.4 La proiectarea, execuia yi exploatarea instalaiilor electrice trebuie s se respecte
prevederile Legii securitii yi sntii n munc nr. 319/2006 yi ale Hotrrii Guvernului
nr. 1146/2006, astfel nct echipamentele electrice de munc care se procur yi / sau se
utilizeaz, trebuie s ndeplineasc:
a) prevederile tuturor reglementrilor tehnice romne care transpun legisla|ia
comunitar aplicabil sau
b) cerin|ele minime prevzute n anexa 1 (pct. 3.3), n cazurile n care nu se
aplic sau se aplic par|ial reglementri tehnice romne care transpun
legisla|ia comunitar.
Prin echipamentul electric de munc, n sensul Hotrrii Guvernului nr. 1146/2006, se n|elege
orice masin, aparat, unealt sau instala|ie folosite la locul de munc
Echipamentele electrice sunt nso|ite de declara|ia de conformitate si au aplicat marcajul de
conformitate CE potrivit dispozi|iilor Hotrrii Guvernului nr. 457/2003 cu modificrile si
completrile ulterioare sau posed performan|e echivalente cu cele men|ionate si sunt comercializate
legal ntr-un Stat Membru al Uniunii Europene sau Turcia ori sunt fabricate legal ntr-un stat EFTA,
parte la acordul privind Spa|iul Economic European, corespunztor proiectului.

De asemeni, trebuie s se respecte instruc|iunile productorilor pentru alegerea si montarea
echipamentelor utilizate.

1.5 Reglementarea tehnic se refer numai la alegerea yi condiiile de instalare a
echipamentelor electrice.

1.6 Reglementarea tehnic conine reguli de proiectare yi montare a instalaiilor electrice astfel
nct s se asigure securitatea yi funcionarea corect n scopul pentru care sunt prevzute.

1.7 n cazul n care exist yi alte reglementri tehnice n vigoare se vor aplica prescripiile cele
mai severe.

1.8 n capitolul 10 sunt prezentate actele normative, standardele yi reglementrile tehnice
conexe, menionate n prezenta reglementare tehnic.


10

CAPITOLUL 2 .
TERMINOLOGIE $I ABREVIERI

A.
alimentare normal cu energie electric - alimentare cu energie electric dintr-o surs de energie
electric (transformator, generator) prevzut pentru a se asigura func|ionarea receptoarelor electrice
ale unui consumator, n regim normal. De regul aceasta este re|eaua public de distribu|ie.

alimentare de rezerv alimentare prevzut pentru a men|ine, pentru alte scopuri dect cele de
securitate, func|ionarea unei instala|ii electrice sau a unor pr|i ale acesteia, n cazul ntreruperii
alimentrii normale (UPS, generator).

alimentare de securitate alimentare prevzut pentru men|inerea n func|iune a echipamentelor si
instala|iilor electrice importante pentru:
- sntatea si securitatea persoanelor si animalelor domestice si/sau
- pentru evitarea degradrii mediului nconjurtor si a altor echipamente, dac aceasta este
cerut prin reglementri na|ionale.
Aceasta poate fi UPS, generator, baterie de acumulatoare etc.

aparataj echipament electric destinat s fie conectat la un circuit electric pentru a asigura una sau
mai multe din urmtoarele func|ii: protec|ie, comand, sec|ionare, conexiune.

arsuri electrice arsura pielii sau a unui organ, provocat prin trecerea de-a lungul suprafe|ei sau n
profunzime a curentului electric.

atingere direct contactul direct al persoanelor sau al animalelor cu pr|i active.

atingere indirect contact electric al persoanelor sau al animalelor cu pr|ile conductoare accesibile
puse sub tensiune ca urmare a unui defect.

B.
barier - element care asigur protec|ia mpotriva atingerilor directe din toate direc|iile obisnuite de
acces.

barier de protecie parte care asigur protec|ia mpotriva atingerilor directe n toate direc|iile de
acces obisnuite.

bar de echipotenializare bar metalic colectoare care face parte dintr-o re|ea echipoten|ial si
care asigur legtura electric a unui numr de conductoare electrice pentru scopuri de
echipoten|ializare.

born de echipotenializare - born prevzut la un echipament sau dispozitiv destinat s fie conectat
cu un sistem de legtur de echipoten|ializare.

born principal de legare la pmnt born sau bar care face parte dintr-o instala|ie de legare la
pmnt a unei instala|ii si care asigur conectarea electric a unui anumit numr de conductoare pentru
scopuri de legare la pmnt.


11

C.
canal de cabluri element de pozare situat pe sau n sol sau planseu, ventilat sau nchis, avnd
dimensiuni care nu permit persoanelor s circule, dar n care conductoarele si cablurile sunt accesibile
pe toat lungimea lor, n timpul si dup instalare.

circuit electric ansamblu de echipamente electrice al unei instala|ii electrice protejate prin acelasi
dispozitiv de protec|ie.

circuit electric de securitate circuit electric prevzut pentru a fi utilizat ca parte ntr-un sistem de
alimentare electric pentru servicii de securitate.

circuit terminal circuit electric destinat s alimenteze direct receptorul (aparat de utilizare) sau prize
de curent.

coloan electric circuit electric care alimenteaz unul sau mai multe tablouri de distribu|ie.

comand funcional ac|iune destinat s asigure nchiderea, deschiderea sau schimbarea
alimentrii cu energie electric a unei instala|ii electrice sau a unei pr|i a acesteia pentru o func|ionare
normal.

conductor parte conductoare destinat s conduc un curent electric specificat.

conductor de echipotenializare conductor de protec|ie prevzut pentru realizarea unei legturi de
echipoten|ializare de protec|ie.

conductor de legare la pmnt conductor care asigur o cale conductore sau o parte a unei ci
conductoare, ntre un punct dat al unei re|ele, al unei instala|ii sau al unui echipament si o priz de
pmnt sau o re|ea de prize de pmnt.

conductor de legare la pmnt de protecie conductor de protec|ie prevzut pentru a realiza
legarea la pmnt de protec|ie.

conductor de linie conductor sub tensiune n func|ionarea normal si capabil s participe la
transportul sau la distribu|ia energiei electrice, dar care nu este nici conductor neutru nici conductor de
punct median.

conductor neutru (N) conductor conectat electric la punctul neutru al sursei si care poate contribui
la distribu|ia energiei electrice.

conductor PEN conductor care asigur att func|iile de conductor de protec|ie ct si de conductor
neutru.

conductor PEM - conductor care asigur att func|iile de conductor de protec|ie ct si de conductor de
punct median.

conductor PEL - conductor care asigur att func|iile de conductor de protec|ie ct si de conductor de
linie.

conductor de protecie (PE) conductor prevzut n scopuri de securitate, de exemplu protec|ia
mpotriva socurilor electrice.

conductor de punct median (PEM) conductor electric conectat la punctul median si capabil s
participe la distribu|ia energiei electrice.

12

contact electric stare a dou sau mai multe pr|i conductoare care se ating accidental sau inten|ionat
formnd o cale conductoare unic si continu.

curent admisibil (Iz) valoarea maxim a curentului electric care poate parcurge n permanen| un
conductor, un dispozitiv sau un aparat, fr ca temperatura sa n regim permanent, n condi|ii date, s
fie superioar valorii specificate.

curent de atingere curent electric care trece prin corpul uman sau al unui animal atunci cnd acesta
este n atingere cu una sau mai multe pr|i accesibile ale unei instala|ii electrice sau cu echipamente
electrice aflate sub tensiune.

curent n conductorul de protecie curent electric care apare ntr-un conductor de protec|ie, cum
sunt curentul de fug sau curentul electric rezultat dintr-un defect de izola|ie.

curent convenional de funcionare valoare specific a curentului electric care este prevzut
pentru a provoca func|ionarea dispozitivului de protec|ie ntr-un timp specificat.

curent de defect curent electric care circul ca urmare a unui defect de izola|ie.

curent diferenial rezidual suma fazorial a valorilor curen|ilor electrici n toate conductoarele
active, la acelasi timp, ntr-un punct dat al unui circuit electric, ntr-o instala|ie electric.

curent de fug curent electric care, n condi|ii normale de func|ionare, parcurge o cale electric
nedorit.

curent nominal - curent electric destinat a fi transportat de un circuit n func|ionarea normal pe timp
nelimitat

curent de scurtcircuit curent electric ntr-un scurtcircuit determinat.

curent de serviciu curent electric destinat s fie transportat ntr-un circuit electric n func|ionare
normal.

curent de suprasarcin supracurent care se produce ntr-un circuit electric, care nu se datoreaz
curentului de scurtcircuit sau unui defect de punere la pmnt.

curent vagabond curent electric de fug n pmnt sau n structurile metalice ngropate n pmnt si
care rezult din legarea lor la pmnt, inten|ionat sau neinten|ionat.

D.
defect de punere la pmnt apari|ia unei ci conductoare accidental ntre un conductor sub
tensiune si pmnt.

disjunctor (ntreruptor automat) aparat de comuta|ie apt de a stabili, de a suporta si de a ntrerupe
curen|ii n condi|ii normale ale circuitului, precum si de a stabili, de a suporta pe o perioad specificat
si de a ntrerupe curen|ii n condi|ii anormale ale circuitului (cum ar fi cele de scurtcircuit etc.).

dispozitiv de protecie mpotriva supracurenilor dispozitiv destinat s ntrerup un circuit electric
n cazul n care curentul n conductorul sau conductoarele circuitului electric depseste o valoare
predeterminat n timpul unei durate prevzute.


13
E.
echipament electric echipament utilizat pentru producerea, transportul, transformarea sau utilizarea
energiei electrice, cum sunt masini, transformatoare, aparataj, aparate de msurare, dispozitive de
protec|ie, sisteme de pozare electrice, echipament de utilizare curent.

echipament fix echipament electric fixat pe un suport sau fixat ntr-un alt mod ntr-un loc precizat.

echipament mobil echipament electric care este deplasat n timpul func|ionrii sau poate fi usor
deplasat rmnnd conectat la circuitul electric de alimentare.

echipament portabil echipament electric prevzut pentru a fi |inut n mn n utilizare normal.

echipament staionar echipament instalat ntr-un loc stabilit sau echipament electric care nu este
prevzut cu un mner pentru a fi transportat si care are o astfel de mas nct nu poate fi deplasat usor
n timpul func|ionrii.

echipament de utilizare curent echipament electric destinat transformrii energiei electrice n alt
form de energie, de exemplu luminoas, termic, mecanic.

echipotenialitate stare a pr|ilor conductoare avnd un poten|ial electric sensibil egal.

ecran de protecie ecran conductor utilizat pentru a separa un circuit electric si/sau conductoarele de
pr|ile active periculoase.

electrocutare soc electric mortal.

exploatare toate activit|ile care cuprind lucrrile necesare pentru a permite func|ionarea instala|iei
electrice. Aceste activit|i cuprind domenii cum sunt: manevrare, comand, control si ntre|inere att
pentru o lucrare electric ct si neelectric.

F.
fibrilaie contrac|ii repetate si necoordonate ale fibrelor musculare individuale.

fibrilaie ventricular fibrila|ie cardiac limitat la ventricule si care provoac o deficien|
circulatorie si apoi oprirea inimii.

G.
galerie culoar cu dimensiuni care permit ca persoanele s circule liber pe toat lungimea, prevzut
cu suporturi pentru cabluri si jonc|iunile lor cu alte elemente ale sistemului de pozare electric.

I.
impedan de legare la pmnt impedan| la o frecven| dat ntre un punct specificat al unei re|ele,
al unei instala|ii sau al unui echipament si pmtul de referin|.

inspecie - examinarea unei instala|ii electrice utiliznd toate aptitudinile pentru a constata dac
alegerea echipamentului electric este corect si montarea acestuia este adecvat;

instalaie electric ansamblu de echipamente electrice asociate care au caracteristicile coordonate
pentru a ndeplini un scop dat.

instalaie de legare la pmnt ansamblu de legturi electrice si dispozitive care fac parte din
legarea la pmnt a unei re|ele, a unei instala|ii sau a unui echipament.

14

izolaie de baz izola|ia pr|ilor active periculoase care asigur protec|ia de baz

izolaie dubl izola|ie realizat prin utilizarea mpreun a unei izola|ii de baz si a unei izola|ii
suplimentare.

izolaie ntrit izola|ia pr|ilor active periculoase care asigur un grad de protec|ie mpotriva
socurilor electrice, echivalent celui unei izola|ii duble.

izolaie suplimentar izola|ie independent prevzut suplimentar fa| de izola|ia de baz, pentru
protec|ie n caz de defect.

ncercare - aplicarea de solicitri specificate ntr-o instala|ie electric prin intermediul crora este
probat func|ionalitatea acesteia.

ntrerupere automat a alimentrii ntrerupere automat a unei linii conductoare prin func|ionarea
automat a unui dispozitiv de protec|ie n caz de defect.

ntrerupere de scurt durat a funcionrii ntrerupere de scurt durat n timpul func|ionrii
pentru scopuri, cum sunt: conexiune, comand, reglare sau observarea echipamentelor electrice.

ntrerupere de scurt durat pentru ntreinere - ntrerupere de scurt durat utilizat pentru acces
la echipamentele electrice pentru ntre|inere.

ntrerupere de urgen deschiderea unui dispozitiv de ntrerupere destinat ntreruperii alimentrii
electrice a unei instala|ii electrice pentru evitarea sau reducerea unui pericol.

ntreruptor automat vezi disjunctor

ntreruptor simplu - dispozitiv destinat s nchid sau ntrerup curentul ntr-unul sau mai multe
circuite

ntreruptor separator ntreruptor conceput s asigure si separarea instala|iei sau a unei pr|i a
acesteia de alimentare .

L
legtur de echipotenializare realizare a unei legturi electrice ntre pr|ile conductoare pentru a
realiza echipoten|ializarea.

legtur de echipotenializare de protecie legtur de echipoten|ializare realizat pentru scopuri
de securitate.

legtur de echipotenializare funcional legtur de echipoten|ializare realizat n scopuri
func|ionale altele, dect cele de securitate.

legare la pmnt realizarea unei legturi electrice ntre un punct dat al unei re|ele, al unei instala|ii
electrice sau al unui echipament si un pmnt local.

legare la pmnt funcional legare la pmnt a unuia sau mai multor puncte ale unei re|ele, ale
unei instala|ii sau ale unui echipament pentru alte scopuri dect cele de securitate.

legare la pmnt de protecie ac|iune de legare la pmnt a unui punct sau a mai multor puncte
dintr-o re|ea, a unei instala|ii sau a unui echipament, n scopuri de securitate.

15

legare la pmnt a unei reele ac|iune de legare la pmnt a unuia sau a mai multor puncte ale unei
re|ele electrice, pentru asigurarea func|iilor de legare la pmnt func|ional si de legare la pmnt de
protec|ie.

lucrare sub tensiune orice lucrare n cursul creia lucrtorul intr deliberat n atingere cu pr|ile
active sau ptrunde deliberat n zona de lucru sub tensiune, fie cu o parte a corpului su, fie cu unelte,
echipamente sau dispozitive pe care le manevreaz.

M.
mas - parte conductoare accesibil a unui echipament, care poate fi atins si care n mod normal nu se
afl sub tensiune, dar care poate fi pus sub tensiune n urma unui defect a zola|iei de baz.

mediu puin periculos spa|iu n care, n condi|ii normale, este caracterizat simultan prin urmtoarele
condi|ii:
- umiditatea relativ a aerului, maxim 75%, la temperatura aerului cuprins ntre 15
o
C si
30
o
C;
- pardoseala (amplasamentul) izolant.
Este sinonim cu loc de munc pu|in periculos (sau normal).

mediu periculos spa|iu caracterizat prin cel pu|in una din urmtoarele condi|ii:
- umiditatea relativ a aerului peste 75% dar cel mult 97% la temperatura aerului peste
30
o
C dar cel mult 35
o
C;
- pardoseal cu propriet|i conductoare (de exemplu beton, pmnt);
- parte conductoare n legtur electric cu pmntul care ocup cel mult 60% din zona de
manipulare;
- prezen| de pulberi conductoare (de exemplu pilitur de metal, grafit etc.);
- prezen| de fluide care micsoreaz impedan|a corpului uman.
Este sinonim cu loc de munc periculos.

mediu foarte periculos spa|iu caracterizat prin cel pu|in una din urmtoarele condi|ii:
- umiditatea relativ a aerului peste 97% la temperatura aerului peste 35
o
C;
- pr|i conductoare n legtur electric cu pmntul care ocup peste 60% din zona de
manipulare;
- prezen| de agen|i corozivi.
Este sinonim cu loc de munca foarte periculos.

mediu neconductor spa|iu n care o persoan sau un animal care atinge o parte conductoare
accesibil care a devenit o parte activ periculoas, este protejat printr-o impedan| ridicat a
mediului su (de exemplu pere|i sau pardoseli electroizolante):
- 50 O k dac tensiunea nominal a re|elei este sub 500V n tensiune alternativ si tensiune
continu.
- 100 O k dac tensiunea nominala a re|elei este mai mare de 500 V n tensiune alternativ si
tensiune continu si mai mic de 1000 V n tensiune alternativ sau 1500V n tensiune continu
si prin absen|a pr|ilor conductoare legate la pmnt (pn la frecven|a 100 Hz n tensiune
alternativ).

mentenan - combina|ia tuturor ac|iunilor tehnice si administrative, inclusiv ac|iunilor de
supraveghere cu scopul de a men|ine un element ntr-o stare sau a readuce un element la o stare n care
acesta poate s realizeze o func|ie cerut.


16
O.
obstacol de protecie element care mpiedic o atingere direct ntmpltoare, dar care nu previne o
atingere direct printr-o ac|iune deliberat.

oprire de urgen ac|iune destinat s opreasc pe ct de repede posibil o func|ionare devenit
periculoas.

originea instalaiei electrice punctul n care este livrat energia electric a unei instala|ii electrice.

P .
parte activ conductor sau parte conductoare destinat s fie pus sub tensiune n func|ionare
normal, inclusiv conductorul neutru (N), dar prin conven|ie exceptnd conductorul PEN, conductorul
PEM sau conductorul PEL.

parte conductoare accesibil parte conductoare a unui echipament, care poate fi atins, si care nu este n
mod normal sub tensiune, dar care poate ajunge sub tensiune n cazul unui defect al izola|iei de baz.

pat de cabluri suport de cabluri constituit dintr-o baz continu cu margini, dar care nu este acoperit
cu un capac.

pmnt parte a Pmntului n contact electric cu o priz de pmnt si al crui poten|ial electric nu
este n mod necesar egal cu zero.

pmnt de referin parte a Pmntului considerat conductoare, a crei poten|ial electric prin
conven|ie este considerat egal cu zero, care este n afara zonei de influen| a oricrei instala|ii de
legare la pmnt.

pri simultan accesibile conductoare sau pr|i conductoare care pot fi atinse simultan de ctre o
persoan sau un animal.

pericol electric risc de afectare corporal datorat unei instala|ii electrice.

persoan calificat persoan care are o pregtire si o experien| corespunztoare care s i permit
s prevad riscurile si s evite pericolele pe care le poate produce energia electric.

persoan instruit persoan suficient de informat, sau supravegheat de persoane calificate n
domeniul electric, pentru a fi capabil s prevad riscurile si s evite pericolele pe care le poate
provoca energia electric.

persoan (obiynuit) persoan care nu este nici persoan calificat, nici persoan instruit.

prag de nedesprindere valoare maximal a curentului electric care trece prin corpul unui om, la
care acea persoan nc poate s se elibereze singur.

prag de percepie a curentului valoare minim a curentului electric prin corpul unui om sau al unui
animal care provoac o senza|ie specific pentru acel om sau acel animal.

prelat electroizolant prelat rigid sau flexibil realizat din material electroizolant, care serveste
la acoperirea elementelor care sunt sau nu sunt sub tensiune si sau a pr|ilor adiacente pentru
prevenirea unei atingeri ntmpltoare.

priz de pmnt parte conductoare care poate fi ncorporat n pmnt sau ntr-un mediu conductor
specific, de exemplu beton sau crbune, n contact cu pmntul.

17
priz de pmnt independent priz de pmnt suficient de ndeprtat de alte prize de pmnt
pentru care poten|ialul su electric s nu fie sensibil afectat de curen|ii electrici ntre pmnt si alte
prize de pmnt.

priz de pmnt n fundaie priz de pmnt ncorporat n pmnt sub funda|ia unei cldiri, sau de
preferin|, n betonul funda|iei unei cldiri, n general n form de bucl.

priz de pmnt de protecie priz de pmnt a unei instala|ii sau a unui echipament pentru scopuri
de securitate.

protecie de baz protec|ia mpotriva socurilor electrice n absen|a defectului. Protec|ia de baz
corespunde protec|iei mpotriva atingerilor directe.

protecie n caz de defect protec|ie mpotriva socurilor electrice n condi|ii de defect simplu.
Protec|ia n caz de defect corespunde protec|iei mpotriva atingerilor indirecte.

protecie mpotriva yocului electric ansamblu de msuri care reduc riscul de soc electric

protecie suplimentar msur de protec|ie suplimentar fa| de protec|ia de baz si/sau protec|ia n
caz de defect.

punct median punct comun ntre dou elemente simetrice ale unui circuit, ale crui extremit|i sunt
conectate electric la conductoarele de linie diferite ale aceluiasi circuit.

punct neutru punct comun al unei re|ele polifazate conectat n stea sau la punctul median legat la
pmnt al unei re|ele monofazate.

R.
reea echipotenial funcional re|ea echipoten|ial care asigur o legtur de echipoten|ializare
func|ional.

reea de echipotenializare interconectarea pr|ilor conductoare, care permite asigurarea unei
legturi de echipoten|ializare ntre aceste pr|i.

reea de echipotenializare de protecie re|ea de echipoten|ializare care asigur o legtur de protec|ie.

rezisten de legare la pmnt parte real a impedan|ei de legare la pmnt.

reea de prize de pmnt parte a unei instala|ii de legare la pmnt care cuprinde numai prizele de
pmnt si interconexiunile lor.

risc o combinare a probabilit|ii de apari|ie si a gravit|ii de rnire sau de afectare posibil a snt|ii
unei persoane expuse la unul sau mai multe pericole.

S.
reea TFJP re|ea electric a crei tensiune nu depseste valoarea tensiunii foarte joase:
- n condi|ii normale si
- n condi|ii de defect, exceptnd defectele de punere la pmnt n alte circuite electrice

reea TFJS - re|ea electric a crei tensiune nu depseste valoarea tensiunii foarte joase:
- n condi|ii normale si
- n condi|ii de defect, inclusiv defectul de punere la pmnt n alte circuite electrice

18
scurtcircuit cale conductoare accidental sau inten|ionat ntre dou sau mai multe pr|i
conductoare astfel nct diferen|a de poten|ial electric ntre aceste pr|i conductoare s fie zero sau
aproximativ zero.

secionare func|ie destinat s asigure scoatarea de sub tensiune a unei instala|ii electrice sau a unei pr|i
a acesteia, separnd instala|ia electric fa| de orice surs de energie electric pentru scopuri de securitate.

separare msur de protec|ie n care pr|ile active periculoase sunt izolate de toate celelalte circuite
electrice, de pmntul local si de orice atingere.

separare de protecie separare ntre dou circuite electrice prin intermediul:
- unei izola|ii duble
- unei izola|ii de baz si a unei protec|ii electrice printr-un ecran, sau
- unei izola|ii ntrite

separare simpl separare ntre circuitele electrice sau ntre un circuit electric si pmntul local
printr-o izola|ie de baz.

separator aparat de comuta|ie care satisface n pozi|ia deschis prescrip|iile specifice pentru func|ia
de separare .

sistem de alimentare electric pentru instalaii de securitate sistem de alimentare electric pentru
men|inerea n func|iune a echipamentelor si instala|iilor electrice importante:
- pentru sntatea si securitatea persoanelor si animalelor domestice, si/sau
- pentru evitarea degradrii mediului nconjurtor si a altor echipamente, dac aceasta este cerut
prin reglementri na|ionale.

sistem de tuburi ansamblu de protec|ie nchis, cu sec|iunea circular sau nu, pentru conductoare
izolate, cabluri si cordoane, permi|nd ca acestea s fie instalate si nlocuite prin tragere, utilizat n
instala|ii electrice.

sistem de jgheaburi de cabluri sistem de protec|ie nchis, prevzut cu o baz si cu un capac
deplasabil, destinat protec|iei complete a conductoarelor izolate si a cablurilor si/sau pentru amplasarea
altor echipamente electrice inclusiv echipamente de prelucrare a informa|iilor.

sistem de pozare ansamblu constituit din mai multe conductoare electrice izolate, cabluri sau bare
colectoare si elementele care asigur fixarea lor si, dac este necesar, protec|ia lor mecanic.

yoc electric efect fiziologic care rezult din trecerea unui curent electric prin corpul unui om sau al
unui animal.

T.
tablou de distribuie ansamblu care cuprinde diferite tipuri de aparataj asociate cu unul sau mai
multe circuite electrice de plecare, alimentate de unul sau mai multe circuite de intrare, ca si borne
pentru conductoarele neutre si de protec|ie.

tensiune de atingere tensiune ntre pr|i conductoare atinse simultan de o persoan sau de un animal.

tensiune de atingere prezumat tensiune care apare ntre pr|ile conductoare simultan accesibile,
cnd aceste pr|i conductoare nu sunt atinse de un om sau un animal.

tensiune de defect tensiune ntre un punct de defect si pmntul de referin|, ca urmare a unui defect
de izola|ie.

19
tensiune foarte joas tensiune care nu depseste limitele specificate n domeniul I prezentat n SR
CEI 60449.

tensiune nominal valoare nominal a tensiunii prin care instala|ia electric sau o parte a instala|iei
electrice este numit si identificat.

tensiune de pas tensiune ntre dou puncte de pe suprafa|a Pmntului situate la distan|a de 1 m unul
fa| de altul, considerat a fi lungimea pasului unei persoane.

V.
verificare toate msurile cu ajutorul crora este verificat conformitatea instala|iilor electrice cu
prescrip|iile n uz.

Z.
zon de acces limitat zon accesibil numai persoanelor calificate (n domeniul electric) si
persoanelor instruite (n domeniul electric).

zon de accesibilitate la atingere spa|iu cuprins ntre orice punct al unei suprafe|e unde stau sau
circul n mod obisnuit persoane si limita pe care o persoan o poate atinge cu mna, n toate direc|iile,
fr mijloace auxiliare .

zon lucru loc (locuri), amplasament (amplasamente) sau suprafa| (suprafe|e) unde vor fi, sunt sau
au fost realizate lucrrile.

zon de lucru sub tensiune spa|iu n jurul pieselor sub tensiune la care nivelul izola|iei pentru
prevenirea socului electric nu este asigurat cnd se ptrunde acolo fr msuri de protec|ie.

zon nvecinat spa|iu delimitat care nconjoar zona de lucru sub tensiune.

ABREVIERI

AAR anclansarea automat a rezervei;
DDR dispozitiv de protec|ie la curent diferen|ial rezidual ;
IPT instala|ie de protec|ie mpotriva trsnetului ;
IT re|ea cu punctul neutru al transformatorului izolat fa| de pmnt (sau printr-o impendan|
de valoare foate mare) si masele legate la pmnt ;
N conductor neutru ;
PDA protec|ie mpotriva trsnetului cu dispozitiv de amorsare ;
PE conductor de protec|ie ;
PEN conductor comun de protec|ie si neutru;
SPD dispozitiv de protec|ie la supratensiuni si/sau de deviere a curentului de trsnet ;
SPT sistem de protec|ie la trsnet;
TFJP tensiune foarte joas de protec|ie ;
TFJS tensiune foarte joas de securitate ;
TN-C re|ea cu punctul neutru al transformatorului legat la pmnt si conductor cu func|ii comune:
de protec|ie si neutru;
TN-S re|ea cu punctul neutru al transformatorului legat la pmnt si conductoare distincte pentru
func|iile de protec|ie si neutru;
TN C S - re|ea n care func|iile pentru conductorul de protec|ie si neutru sunt combinate ntr-un
singur conductor pe prima parte a re|elei.
TT re|ea cu punctul neutru al transformatorului legat la pmnt si masele legate la prize de pmnt
independente.

20

CAPITOLUL 3.
DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GENERALE ALE
INSTALA|IILOR

3.0. Generaliti
3.0.1.Condiii generale de baz

3.0.1.1. La proiectarea si execu|ia instala|iilor electrice aferente construc|iilor trebuie s se respecte
prevederile din Legea nr. 50/1991, republicat, cu modificrile si completrile ulterioare si a actelor
normative subsecvente acesteia.

3.0.1.2. Proiectele de instala|ii electrice se verific de ctre verificatori de proiecte atesta|i conform
Legii nr. 10/1995, cu modificrile ulterioare.

3.0.1.3. nceperea execu|iei instala|iilor electrice este permis numai dup ce investitorul a ob|inut
avizul tehnic de racordare. Punerea n func|iune se face numai dup controlul execu|iei instala|iilor
electrice de ctre unit|i autorizate.

3.0.1.4. Este interzis nceperea lucrrilor de instala|ii electrice fr proiecte verificate n condi|iile art.
3.0.1.2.

3.0.1.5. Instala|iile electrice se execut de ctre unit|i atestate.

3.0.1.6. Instala|iile electrice la consumator trebuie astfel realizate nct s nu afecteze siguran|a
utilizatorilor, a bunurilor si a mediului.
Utilizatorul are obliga|ia s nu efectueze modificri fa| de proiect n timpul exploatrii, ntre|inerii sau
repunerii n func|iune far acordul scris al proiectantului ini|ial al instala|iei electrice sau a unui expert
tehnic atestat, potrivit legisla|iei n vigoare.

3.0.1.7. Instala|iile electrice trebuie realizate astfel nct s se evite riscul de aprindere a unor materiale
combustibile datorit temperaturilor ridicate sau a arcurilor electrice, iar utilizatorii s nu fie n pericol
de a suferi arsuri.
3.0.1.8. Separarea n vederea ntreruperii, verificrii, localizrii defectelor si efecturii repara|iilor la
instala|iile electrice trebuie asigurat prin prevederea de dispozitive de separare (siguran|e fuzibile,
cleme cu intrare iesire, ntreruptoare cu ac|ionare manual sau automat cu func|ie si de separatoare).

3.0.1.9. Toate echipamentele electrice trebuie s aib, prin construc|ie, caracteristicile cerute pentru
influen|ele externe din ncperea sau spa|iul respectiv.
Caracteristicile generale ale echipamentelor electrice si modul lor de instalare trebuie alese astfel nct
s fie asigurat func|ionarea n bune condi|ii a instala|iei electrice si protec|ia utilizatorilor, bunurilor
si a mediului n condi|iile de utilizare solicitate de beneficiar (tehnolog) si |inndu-se seama de
influen|ele externe.

3.0.2. Condiii generale comune pentru echipamente

3.0.2.1. Echipamentele utilizate n instala|iile electrice trebuie s aib aplicat marcajul CE ori s fie
agrementate tehnic sau s fie comercializate legal ntr-un Stat Membru al Uniunii Europene sau Turcia
ori sunt fabricate legal ntr-un stat EFTA parte la acordul privind Spa|iul Economic European,
corespunztor proiectului.


21
3.0.2.2. Toate echipamentele folosite pentru protec|ie, izolare, mascare, suporturi, trebuie s fie n
concordanta cu clasa de influente externe n care se monteaz.
ncadrarea n clasele de reac|ie la foc si rezisten| la foc a materialelor se face n conformitate cu
prevederile reglementrilor specifice.

3.0.2.3. Echipamentele electrice se aleg |inndu-se seama de tensiune, curent, frecven|, curentul de
scurtcircuit, factorul de putere, regimul de lucru (continuu, intermitent) precum si alte caracteristici
particulare, care trebuie luate n considera|ie la alegerea echipamentelor electrice, conform indica|iilor
productorilor.

3.0.2.4. Echipamentele electrice se aleg respectnd clasele de protec|ie minime necesare n func|ie de
categoria ncperilor, clasificate dup influentele externe.

3.0.2.5. Dac ntr-un amplasament se exercit mai multe influen|e externe, caracteristicile
echipamentelor electrice se aleg astfel nct s fie satisfcute condi|iile cele mai dezavantajoase.

3.0.2.6. Caracteristicile echipamentelor electrice alese nu trebuie s provoace efecte duntoare altor
echipamente electrice sau s afecteze buna func|ionare a re|elei de alimentare.

3.0.3. Condiii de amplasare yi montare a instalaiilor electrice. Distante minime

3.0.3.1. Conductoarele electrice, tuburile de protec|ie si barele, se amplaseaz fa| de conductele altor
instala|ii si fa| de elementele de construc|ie, respectndu-se distan|ele minime din tabelul 3.1. Pentru
cablurile electrice se vor respecta distan|ele prevzute n normativul NTE 007/08/00 a se vedea
tabelul 3.2.

3.0.3.2. Conductoarele, barele, tuburile etc. se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instala|ii
cu condi|ia ca instala|ia electric s fie dispus:
- deasupra conductelor de ap, de canalizare si de gaze petroliere lichefiate;
- sub conducte de gaze naturale si sub conducte calde (cu temperatura peste +40C).

3.0.3.3. Pe toate por|iunile de traseu pe care nu pot fi respectate condi|iile de la art. 3.0.3.2. si
distan|ele minime din tabelele 3.1. si 3.2, se vor lua msuri constructive de protec|ie prin prevederea de
separri, izola|ii termice, |evi metalice etc. ce vor depsi cu minim 0,50 m de o parte si de alta,
por|iunea de traseu protejat.

Tabelul 3.1.
Distanele minime admise pentru protecie yi rcire ntre conductoare, bare, tuburi yi accesorii yi
pana la elementele de instalaii yi construcii

Elementul de la care se
msoar distan|a
Distante minime 1) 2) (cm)
Conductoare, bare,
tuburi (acelasi circuit
sau circuite diferite)
Conducte sau instala|ii cu fluide incombustibile
Conducte sau instala|ii
cu fluide combustibile
Elemente de construc|ie
3)

Trasee
paralele
Inter-
sec|ii
Reci
T_ +40
o
C
Calde
T > +40
o
C Trasee
paralele
Inter-sec|ii
Incom-
bustibile
Combu-
stibile

Trasee
paralele
Inter-sec|ii
Trasee
paralele
Inter-
sec|ii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Conductoare neizolate
4)

montate pe izolatoare, pe
pere|i, la interior
10 10 10 10 10 10 100 100 10 20
Conductoare izolate
4)

montate pe izolatoare, pe
pere|i, la interior
5 5 5 5 200 150 50 50 5 10
Bare electrice montate pe
izolatoare

5 5 5 5 5 5 50 50 5 10

22
Tuburi si |evi de protec|ie
montate:

- aparent, n ghene;
0 0 5 3 100 50 10 5 0
tub met.
0
- sub tencuial
nglobate 0 0 5 3 20 5 10 5 0
tub PVC
3
Conductoare cu izola|ie si
manta montate sub tencuial
(nglobate) 0 0 5 3 20 5 10 5 0
3
1) Distan|ele minime se msoar de la suprafe|ele exterioare ale conductoarelor, barelor, tuburilor, dozelor.
2) Distan|ele fa| de conductoarele electrice si alte elemente ale protec|iei la trsnet se stabilesc conform cap.6.
3) Pentru construc|ii din categoria BE3a, BE3b, cu risc foarte mare de incendiu, distan|ele se stabilesc conform
prevederilor din NP 099-04.
4) Pentru conductoarele electrice montate pe izolatoare, pe pere|i, la exterior, distan|ele fa| de elementele din coloanele
2...7 ale tabelului sunt de minim 15 cm, iar fa| de alte elementele de pe traseu, distan|ele sunt de minim 30 cm.

Tabelul 3.2
Distante minime permise pentru cablurile electrice fa de instalaiile tehnologice (conform NTE
007/08/00)

Nr.
crt.
Denumirea instalaiei tehnologice
Distana minim, cm
Observaii
Intersecii Apropieri
1
Conducte sau
rezervoare cu fluide
reci (t s 40
o
C)
incombustibile 3 5
Distan|ele se pot reduce pn la
montarea pe conduct sau rezervor,
cnd cablul este armat sau protejat n
|eav metalic
combustibile 50 100
2
Conducte sau instala|ii cu suprafe|e calde
(t
izola|ie
> + 40
o
C)
50 100
Distan|ele se pot reduce n condi|iile n
care cablurile sunt rezistente la
temperatura respectiv sau sunt
protejate termic (paravane termice,
etc.).
3 Conducte de aer comprimat 20 20
Distan|ele nu se normeaz n cazul
conductelor cu presiunea aerului sub
12daN/cm
2
care deservesc instala|iile
electrice
4
Instala|ii care prelucreaz materiale
combustibile solide, inclusiv depozitarea
materialelor respective
100 100
n func|ie de condi|iile locale distan|ele
se majoreaz conform prevederilor din
normele specifice tehnologiei sau
mediului respectiv.
Distan|ele indicate la pct. 4 nu se aplic pe por|iunea de intrare a cablurilor pentru alimentarea
instala|iilor respective.

3.0.3.4. Trebuie evitat amplasarea instala|iilor electrice pe trasee comune cu acelea ale altor instala|ii
care ar putea s le pericliteze n func|ionare normal sau n caz de avarie.

3.0.3.5. Nu se admite amplasarea instala|iilor electrice sub conducte sau utilaje pe care poate s apar
condens. Fac excep|ie instala|iile electrice n execu|ie nchis cu grad de protec|ie minim IP 33,
realizate din materiale rezistente la astfel de condi|ii.

3.0.3.6. Se interzice amplasarea instala|iilor electrice n interiorul canalelor de ventilare (cu excep|ia
instala|iilor aferente instala|iilor de ventila|ie executate din materiale fr degajare de fum si gaze
toxice).

3.0.3.7. Montarea n contact direct cu materiale combustibile se admite numai pentru cabluri rezistente
la foc si cu ntrziere la propagarea flcrii (definite conform NTE 007/08/00), tuburi si plinte metalice
sau din materiale plastice (omologate pentru montare pe materiale combustibile) si echipamente
electrice cu grad de protec|ie minim IP 54. Se vor respecta si condi|iile prevzute la subcap. 4.2 si

23
7.20.

3.0.3.8. Montarea pe materiale combustibile a echipamentelor electrice cu grad de protec|ie inferior IP
54 se face interpunnd materiale incombustibile ntre acestea si materialul combustibil sau elementele
de distan|are care pot fi:
- straturi de tencuial de min. 1 cm grosime sau plci din materiale electroizolante incombustibile
cu grosimea de min. 0,5 cm, cu o l|ime care depseste cu cel pu|in 3 cm pe toate laturile
elementul de instala|ie electric;
- elemente de sus|inere din materiale incombustibile (de ex. console metalice etc.) care distan|eaz
elementele de instala|ie electric cu cel pu|in 3 cm pe toate laturile fa| de elementul combustibil;
- sau cele men|ionate n art 4.2.3.4.2.
Msurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se aplic att la montarea
aparent ct si la montarea sub tencuial a elementelor de instala|ii electrice.

3.1. Alimentare
3.1.1. Natura curentului

3.1.1.1 Pentru alegerea solu|iei de alimentare trebuiesc luate n considerare urmtoarele:
- natura curentului electric (alternativ sau continuu.) si frecven|a;
- valoarea tensiunii nominale;
- valoarea curentului de scurtcircuit prezumat la originea instala|iilor.

3.1.1.2 Dac este necesar o alimentare la tensiune continu si sursa disponibil este numai de
tensiune alternativ, trebuie prevzut o sursa de conversie (redresor) si locul ei de amplasare. Acelasi
lucru trebuie prevzut cnd este necesar o surs de tensiune alternativ de frecven| diferit. Pentru
determinarea puterii necesare a sursei se va tine seama de randamentul sursei de conversie.

3.1.2. Tensiunea

3.1.2.1 In Romnia tensiunea nominala de joas tensiune asigurata de re|eaua de distribu|ie public
este monofazata 230 V si trifazata 400/230V n sistem TN-C. Aceasta valoare de tensiune este
armonizata interna|ional (SR HD 472S1).

3.1.2.2 Limitele de varia|ie admise tensiunii de alimentare, daca nu se stabileste altfel prin contractul
de furnizare, vor fi (SR EN 50160):
- pentru 95% din sptmn , 10%;
- pentru restul din sptmn , +10% / - 15%;

3.1.2.3 Daca instala|iile sunt alimentate dintr-un post de transformare sau dintr-o surs autonom
proprie tensiunile pot fi n sistem trifazat :
- 400/230 V;
- 400/690 V;
- 690/1000 V.
Ultimele 2 valori sunt n general folosite n instala|iile industriale din considerente tehnologice.

3.1.3. Frecvena

3.1.3.1 Frecven|a nominala n re|eaua de distribu|ie publica din Romnia este de 50 Hz.

3.1.3.2 Limitele admisibile de varia|ie ale frecven|ei, daca nu se stabileste altfel prin contractul de
furnizare, vor fi:

24
- pentru 99.5% din an 1%;
- pentru restul din an +4% /- 6%.

3.1.4. Curentul de scurt-circuit prezumat

3.1.4.1 Valoarea curentului de scurtcircuit prezumat la originea instala|iilor luat n considerare la
alegerea echipamentului din instala|iile de distribu|ie si utilizare trebuie determinat n conformitate cu
normativul NTE 006/06/00.

3.1.5. Branyamente

3.1.5.1 Bransamentele electrice se proiecteaz si se execut respectndu-se condi|iile prevzute n SR
234, normativul PE 106, pentru bransamentele electrice aeriene si pentru bransamentele electrice
subterane respectndu-se si condi|iile prevzute n normativul NTE 007/08/00.

3.1.5.2 Solu|ia de racordare la re|eaua de distribu|ie public se stabileste de ctre furnizorul de energie
electric sau de al|i consultan|i de specialitate atestati n condi|iile legii.

3.1.5.3 Consumatorii alimenta|i direct din re|eaua furnizorului de energie electric, pot fi (dac nu se
stabileste altfel prin contractul de furnizare):
- cu bransament monofazat pentru puteri de pn la 11 kVA sau
- cu bransament trifazat pentru puteri peste 11 kVA si sub 30 kVA

3.1.5.4 Coloanele electrice alimentate din bransamentele cldirilor de locuit, comerciale, social-
culturale si administrative se proiecteaz si se execut respectndu-se pe lng condi|iile din prezentul
normativ si condi|iile din SR 234.

3.1.5.5 Pentru instala|iile electrice de iluminat si putere (for|) se prevede tablou electric de
distribu|ie comun, cu urmtoarele excep|ii:
- dac se aplic tarife diferen|iate pentru consumul de energie electric;
- dac func|ionarea receptoarelor de putere (for|) provoac fenomene suprtoare n
instala|iile de lumin (de ex. plpiri, scderea fluxului luminos);
- dac este necesar separarea instala|iilor tehnologice din considerente de siguran| sau din
considerente economice.

3.1.5.6 La proiectarea si executarea instala|iilor electrice trebuie respectate condi|iile din HG nr.
90/2008 referitoare la obligativitatea prevederii la consumator a aparatelor de nregistrare a energiei
consumate si a aplicrii, atunci cnd este cazul, a msurilor pentru mbunt|irea factorului de putere si
pentru limitarea regimului deformant, conform prevederilor reglementrilor tehnice specifice.

3.1.5.7 Amplasarea contoarelor de energie electric la blocurile de locuin|e trebuie s permit
nregistrarea si citirea consumului, fr ca acestea s fie condi|ionate de prezen|a sau acceptul
abonatului.

3.1.5.8 Repartizarea pe faze si respectiv pe circuitele de alimentare, a receptoarelor electrice, trebuie
s se fac astfel, nct s se asigure o ncrcare ct mai echilibrat a fazelor.

3.2. Puterea absorbit (cerut)
3.2.1 Generaliti

3.2.1.1 Determinarea puterii absorbite (cerut) este esen|ial pentru o solu|ie economic si sigur n
func|ionare a instala|iilor electrice, n limitele corecte de nclzire si cdere de tensiune.

25

3.2.1.2 Pentru determinarea puterii absorbite, pentru o instala|ie sau o parte a acesteia trebuie |inut
cont de factorul de simultaneitate (k
s
) si de factorul de utilizare (k
u
) .
k
s
este valoarea raportului dintre puterea n func|iune simultan si puterea instalat (consumator,
tablou electric)
k
u
- este valoarea raportului dintre puterea real si puterea instalat a unui consumator.
Factorii de simultaneitate si de utilizare sunt necesari pentru calculul curentului absorbit de receptoare
(tabloului) necesar n alegerea sec|iunii conductoarelor, cablurilor, canaliza|iilor n bare si a
aparatajului. Acestia se determin de ctre proiectant pe baza cunoasterii n detaliu a condi|iilor de
func|ionare si exploatare. In lipsa acestor informa|ii valori aproximative pot fi luate din tabelele 3.3,
3.4 si 3.5.

3.2.2 Determinarea puterii absorbite

3.2.2.1 Pentru consumatorii casnici puterea absorbit se determin cu rela|ia

s u
k k Pi Pa =
unde:
Pi - este puterea instalat iar aunci cnd
u
k si
s
k nu se cunosc se pot lua orientativ din tabelele
3.3 si 3.4.

3.2.2.2 Pentru cldirile comerciale, social culturale si administrative, puterea absorbita se
detemin cu rela|ia:

u
k Pi Pa =
unde:
Pi si
u
k se dau orientativ n tabelul 3.5.

Tabelul 3.3
Valorile factorului de utilizare
u
k

funcie de varianta de dotare

Varianta de dotare

Componena apartamentului
Puterea
instalat
P
i
[kW]

u
k
Dotare cu receptoare electrocasnice
pentru iluminat, conservare hran,
audiovizual, activit|i gospodresti
si asigurarea apei calde, a nclzirii
si al gtitului fr utilizarea energiei
electrice.
Garsonier cu 1 camer + dependin|e 8 0,650
Apartament cu 2 3 camere +
dependin|e
12 0,500
dependin|e cu suprafa| locuit <100 m
2

20 0,300
dependin|e cu suprafa| locuit >100 m
2

20 0,500
Vil s 5 camere + dependin|e 20 0,600
Vil > 5 camere + dependin|e 25 0,600
si asigurarea nclzirii si al gtitului
fr utilizarea energiei electrice.
dependin|e
15 0,430
dependin|e
23 0,390

26
Asigurarea electric a apei calde . Vil s 5 camere + dependin|e 23 0,600
si asigurarea nclzirii fr utilizarea
energiei electrice. Asigurarea
electric a apei calde si a
gtitului.
dependin|e
18 0,550
dependin|e
26 0,500
audiovizual, activit|i gospodresti.
Asigurarea apei calde, a nclzirii si
al gtitului cu utilizarea energiei
electrice.
dependin|e
23 0,600
dependin|e
32 0,600

3.2.2.3 Racordurile si coloanele electrice se dimensioneaz astfel nct s fie satisfcute condi|iile de
stabilitate termic n regim permanent, verificarea dimensionrii fcndu-se n condi|iile de
cdere de tensiune.

Tabelul 3.4.
Valorile factorilor de simultaneitate
s
k
Nr. de
apartamente
Apartamente cu o
camer
kW
Apartamente cu 2 -
3 camere
kW
Apartamente cu 4 -
5 camere
kW

k
S
1 8 12 20 1
2 16 24 40 0,90
3 24 36 60 0,90
4 32 48 80 0,83
5 40 60 100 0,83
6 48 72 120 0,83
7 56 84 140 0,72
8 64 96 160 0,72
9 72 108 180 0,72
10 80 120 200 0,66
11 88 132 220 0,62
12 96 144 240 0,62
13 104 156 260 0,55
14 112 168 280 0,55
15 120 180 300 0,55
16 128 192 320 0,52
17 136 204 340 0,50
18 144 216 360 0,50
19 152 228 380 0,48
20 160 240 400 0,48


27
Tabelul 3.5.
Valorile puterii instalate yi a factorului de utilizare pentru
consumatori edilitari
Nr.
crt.

Destinaia consumatorului
Puterea instalat (orientativ)
k
u

Specific Total
U.M. Valoare kW
1 Magazine, spa|ii comerciale, servicii
(inclusiv reclame)
W/m
2
75 ... 100 - 0,80
2 Hoteluri
- camer kW/cam 1 - 0,70
- restaurant - - 15 ... 100 0,90
3 Sedii administrative, politice, economice etc. W/m
2
120 ... 200 - 0,90
4 Policlinici - - 20 ... 140 0,65
5 Spitale, clinici, sanatorii W/pat 500... 1000 - 0,70
6 Crese, grdini|e, cmine W/m
2
20 ... 50 - 0,75
7 Scoli generale licee W/m
2
20 ... 50 - 0,75
8 Facult|i, institute de nv|mnt superior W/m
2
50 ... 75 - 0,80
9 Teatre, filarmonici, muzee, sli de expozi|ie, etc W/m
2
50 ... 75 - 0,60 0,75
10 Cinematografe - - 50 ... 70 0,70
11 Puncte termice - - 80 ... 120 0,85

3.3. Tipuri de reele de distribuie
3.3.1 Generaliti

3.3.1.1 Tipurile de re|ele se clasific n func|ie de :
- numrul conductoarelor active si
- moduri de legare la pmnt.

3.3.1.2 Tipurile de re|ele n func|ie de conductorul activ sunt pentru:
Tensiune alternativ monofazat cu 2 conductoare;
monofazat cu 3 conductoare;
trifazat cu 3 conductoare ;
trifazat cu 4 conductoare;
trifazat cu 5 conductoare.
Tensiune continu cu 2 conductoare;
cu 3 conductoare.

3.3.1.3. Tipurile de re|ele n func|ie de modul de legare la pmnt pentru tensiune alternativ si
tensiune continu sunt: TN, TT si IT.

3.3.2. Legarea la pmnt a reelelor de tenisune alternativ.

3.3.2.1 Legarea la pmnt poate fi de trei tipuri principale: TN, TT si IT, simbolurile literare utilizate
pentru notarea lor avnd urmtoarele semnifica|ii:
- prima liter, se refer la situa|ia re|elei de alimentare n raport cu pmntul:
T legarea direct la pmnt a unui punct activ punctul neutru, n cazul n care acesta este accesibil
sau a unui conductor de faz, n cazul n care punctul neutru nu este accesibil;
I izolarea tuturor pr|ilor active fa| de pmnt, sau legarea la pmnt a unui punct printr-o
impedan| de valoare foarte mare.

28
- a doua liter, se refer la situa|ia maselor electrice n raport cu pmntul:
T legarea direct la pmnt a maselor instala|iei, independent de eventuala legare la pmnt a unui
punct al alimentrii;
N indic modul de tratare a func|iilor conductoarelor neutru si de protec|ie; poate fi N-C sau N-S;
Alte litere, se refer la dispunerea conductorului neutru si a conductorului de protec|ie n
re|eaua TN:
C n re|eaua TN arat c func|iile pentru conductorul neutru si pentru conductorul de protec|ie pot fi
combinate ntr-un singur conductor (PEN).
S n re|eaua TN arat c func|ia de protec|ie este asigurat printr-un conductor PE separat de
conductoarele active, legat la pmnt (n curent alternativ).

3.3.2.2 Simbolurile grafice care se utilizeaz n schemele de legare la pmnt sunt conform celor
indicate n tabel 3.6.

Tabelul 3.6.
Simbolurile utilizate n schemele de legare la pmnt.

Conductor neutru (N)

Conductor de protec| ie (PE)

Conductor comun de protec| ie s i neutru
(PEN)

3.3.2.3 Reeaua TN are un punct al alimentrii legat direct la pmnt, masele instala|iei fiind legate la
acest punct prin conductoare de protec|ie. n acest tip de re|ea, curentul de defect ntre faz si mas
este un curent de scurtcircuit. Se disting trei tipuri de re|ele TN n func|ie de dispunerea conductorului
neutru si a conductorului de protec|ie.

3.3.2.4 Reeaua TN-S, n care un conductor de protec|ie distinct este folosit pentru ntreaga re|ea (fig.
3.1.). Se utilizeaz:
- cnd trebuie separate PE si N pentru asigurarea func|ionrii protec|iei;
- de la ultimul tablou legat la pmnt spre receptor.


29

Fig.3.1. Sistem TN-S ,trifazat cu 5 conductoare,cu conductorul de protec|ie (PE) separat de conductorul neutru (N).

3.3.2.5 Reeaua TN-C, n care func|iile pentru conductorul neutru si conductorul de protec|ie sunt
combinate ntr-un singur conductor pentru ntreaga re|ea (fig. 3.2.).
Se men|ioneaz c n aceast re|ea de la ultimul tablou spre receptor alimentarea se realizeaz
ntotdeauna n sistem TN-S, adic cu conductoare separate PE si N sau numai PE , dup necesit|ile
receptorului.

Fig.3.2. Schema re|elei TN-C trifazat cu 4 conductoare, cu conductor comun de protec|ie (PE) si neutru (N).
Instala|ie Surs
Distribu|ie (dac exist)
L1
L2
L3
PE
N
Mase
Priza de pmnt a
instala|iei consumatorului
Priza de pmnt a sursei

Instala|ie Surs
L1
L2
L3
Mase
Priza de pmnt a
instala|iei
consumatorului
Priza de pmnt a
sursei

PEN

30
3.3.2.6 Reeaua TN-C-S, n care func|iile pentru conductorul de neutru si conductorul de protec|ie
sunt combinate ntr-un singur conductor pe o por|iune a re|elei (fig. 3.3).
Sistemul TN-C este ntotdeauna naintea celui TN-S. Este interzis, n aceiasi re|ea, realizarea unui
conductor PEN (TN-C) dup ce acesta a fost separat n PE si N (TN-S), ntr-un punct n amonte.

Fig.3.3. Schema re|elei TN-C-S trifazat ,n care conductorul de protec|ie (PE) este separat de conductorul neutru(N).

3.3.2.7 In toate re|elele TN, atunci cnd exist un conductor PE sau PEN acestea trebuiesc legate la
pmnt ct mai des posibil si obligatoriu cnd acestea fac parte din componen|a tablourilor de
distribu|ie.

3.3.2.8 Reeaua TT (fig. 3.4 si fig. 3.5) are un punct al alimentrii legat direct la pmnt, masele
instala|iei electrice fiind legate la prize de pmnt independente fa| de priza de pmnt a alimentrii.
n aceast re|ea curen|ii de defect faz mas, pentru intensit|i chiar mai mici dect ale unui curent
de scurtcircuit, pot fi suficient de mari pentru a provoca apari|ia unei tensiuni de atingere periculoas.

PEN
Instala|ie Surs
L1
L2
L3
PE
N
Mase Priza de pmnt a
instala|iei
consumatorului
Priza de pmnt a
sursei
PEN

31

Fig.3.4. Schema re|elei TT trifazat cu 5 conductoare, cu conductorul neutru distribuit, cu PE si N.

Fig.3.5. Schema re|elei TT trifazat cu 4 conductoare, cu conductorul neutru nedistribuit.

3.3.2.9 n reeaua IT (fig. 3.5 si fig. 3.6) toate pr|ile active ale alimentrii sunt izolate fa| de
pmnt sau legate la pmnt prin intermediul unei impedan|e Z de valoare mare, masele instala|iei
electrice fiind legate la pmnt. n aceast re|ea, un curent rezultat dintr-un prim defect faz-mas are o
intensitate suficient de mic nct nu poate provoca o tensiune de atingere periculoas. Se utilizeaz
Instala|ie Surs
L1
L2
L3
PE
Mase
Priza de pmnt a
sursei

Legarea la pmnt de
protec|ie a instala|iei

Instala|ie Surs
L1
L2
L3
PE
N
Mase
Priza de pmnt a
sursei
Legare la pmnt de
protec|ie a instala|iei

32
numai cu dispozitiv de control permanent al izola|iei conductorului neutru fa| de pmnt si/sau
declansarea automat n caz de defect.
Se recomand ca n acest sistem conductorul neutru s nu fie distribuit.

3.3.2.10 n re|eaua IT limitarea curentului rezultat n cazul unui singur defect se ob|ine fie prin
absen|a legturii la pmnt a alimentrii, fie prin intercalarea unei impedan|e ntre un punct al
alimentrii (n general neutrul re|elei) si pmnt suficient de mari care s limiteze curentul de defect la
valori cuprinse ntre 150230 mA pentru a permite semnalizarea defectului.

1 impedan|a foarte mare sau lipsa legturii.
2 conductorul neutru poate fi distribuit sau nedistribuit. Varianta nedistribuit este recomandat.
Fig.3.6. Schema re|elei IT, trifazat, cu 4 conductoare.

3.3.2.11. Condiii pentru conductoarele PEN,PE n reelele TN,TT yi IT.

3.3.2.11.1 Se admite n re|elele TN, n instala|iile fixe, ca func|iunile de conductor de protec|ie si de
conductor neutru s fie ndeplinite de un singur conductor (PEN), cu condi|ia ca sec|iunea lui s fie cel
pu|in egal cu 10 mm
2
Cu sau 16 mm
2
Al si por|iunea comun s nu se gseasc n aval de un
dispozitiv de protec|ie la curent diferen|ial rezidual. Conductorul PEN exista numai n re|eaua TN-C.

3.3.2.11.2 Conductoarele de protec|ie trebuie s aib sec|iunile cel pu|in egale cu acelea prevzute n
tabelul 5.17 .

3.3.2.12. Recomandri pentru utilizarea reelelor TN,TT yi IT
Pentru alegerea tipului de re|ea pentru alimentarea diversilor consumatori se pot utiliza recomandrile
din tabelul 3.7.
Legarea la pmnt de protec|ie n instala|ie poate s fie
asigurat fie ca o alternativ la legarea la pmnt de protec|ie
a re|elei fie ca o msur de protec|ie complementar. Aceast
legare la pmnt n instala|ie nu trebuie s fie realizat la
originea instala|iei.
Impedan|
1)

Legare la pmnt de
protec|ie a re|elei
Instala|ie Surs
L1
L2
L3
PE
N
2)

Mas
Priza de pmnt a
sursei

Mas

33
Tabelul 3.7.
Recomandri pentru utilizarea diferitelor tipuri de reea
Tipul de re|ea Recomandate Posibile Nerecomandate

Re|ea cu fider de alimentare, cu lungime
foarte mare si rezisten| redus a prizei de
pmnt (mai mic de 10 O)
- TT
TN
IT
-
Re|ea cu fider de alimentare, cu lungime
foarte mare si rezisten| mare a prizei de
pmnt (peste 30 O)
TN TT IT
Re|ea cu perturba|ii electromagnetice
frecvente (exemplu: emiterea de unde radio
si televiziune)
TN TT IT
Re|ea exterioar cu conductoare aeriene TT TN IT
Sarcini sensibile la curen|i de defect
importan|i (exemplu: motoare electrice)
IT TT TN
Re|ea cu nivel redus de izola|ie (cuptoare
electrice, instala|ii de sudare, elemente de
nclzire, echipamente din buctrie)
TN TT IT
Re|ea cu sarcini cuprinznd receptoare cu
risc n serviciu si cu defec|iuni frecvente
(poduri rulante, macarale, convertoare)
TN TT IT
Re|ea cu numeroase echipamente
electronice
TN-S TT TN-C
Re|ea care necesit continuitate de
alimentare n serviciu (sli de opera|ie, sli
de dirijare a zborurilor)
IT - TN
TT

3.3.3 Legarea la pmnt a reelelor de tensiune continu (TN, TT yi IT)

3.3.3.1 Legarea la pmnt poate fi de trei tipuri principale: TN, TT yi IT, simbolurile literare
utilizate pentru notarea lor avnd aceleayi semnificaii ca la reelele de tensiune alternativ.

3.3.3.2 Reeaua TN-S
Un conductor activ (de exemplu L-) sau conductorul median, este legat la pmnt si separat de
conductorul de protec|ie (PE) n ntreaga instala|ie (fig. 3.7).

Fig.3.7 Schema re|elei TN-S, ntensiune continu, cu conductorul
L- legat la pmnt separat de conductorul de protec|ie PE.
PEL
~

L+
L
PE
Instala|ie Surs
Mase
Aplicarea
op|ional a unei
baterii
Priza de pmnt a instala|iei

34
3.3.3.3 Reeaua TN-C
Func|iile de conductor activ legat la pmnt (de exemplu L-) si de protec|ie sunt reunite intr-un singur
conductor PEL n toata instala|ia ( Fig.3.8.).

Fig.3.8. Schema re|elei TN-C n tensiune continu. Conductorul activ (L-) si cel de protec|ie sunt uni|i ntr-un singur
conductor PEL n toata instala|ia.

3.3.3.4 Reeaua TN-C-S
Func|iile de conductor activ legat la pmnt (de exemplu L-) si de conductor de protec|ie PE sunt
reunite ntr-un singur conductor PEL n prima parte a instala|iei (fig.3.9.).

Fig.3.9. Schema TN-C-S n tensiune continu. Conductorul activ legat la pamant (L-) si cel de protectie PE sunt uniti intr-
un singur conductor PEL n prima parte a instalatiei.

3.3.3.5 Reeaua TT
Punctul de legare la pmnt al conductorului activ (de ex. L-) este separat de punctul de legare
la pmnt al conductorului de protec|ie PE n toat instala|ia (fig.3.10.).
~

L
Schem TN-S
Schem TN-C-S n curent continuu
Schem TN-C
PE
L+
Instala|ie Surs
Mase
Aplicare
op|ional a
unei baterii

Mase
PEL
~
PEL
L+
Instala|ie Surs
Mase
Aplicare op|ional
a unei baterii


35

Fig.3.10. Schema TT ntensiune continu

3.3.3.6 Reeaua IT
Un conductor activ (de ex.L-) este legat la pmnt printr-o impedan| relativ mare (sau izolat), separat
de punctul de legare la pmnt al conductorului de protec|ie (fig.3.11.).

Fig.3.11. Schema IT n tensiune continu
1) Conductorul activ (L-) poate fi izolat sau legat la pmnt printr-o impedan| mare.

3.4. Instalaii de securitate

3.4.1 Prevederea alimentrii de securitate cu energie electric pe lng alimentarea normal cu energie
electric, la consumatori, este obligatorie n urmtoarele cazuri:
- la consumatori industriali si similari, cu receptoare care trebuie s func|ioneze fr ntrerupere, n
condi|iile date n Ord. ANRE 129/2008.
- la consumatori echipa|i cu instala|ii electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate
la incendiu si la consumatori prevzu|i cu iluminat de siguran|, n condi|iile date n acest
normativ (subcapitolul 7.22 si 7.23).
Se poate prevedea la consumator alimentare de rezerv, pe lng alimentarea normal si n alte
cazuri dect cele men|ionate mai sus, n condi|iile prevzute n Ord. ANRE 129/2008, cu acordul
investitorului.
1)
~

Aplicare
op|ional a
unei baterii
Priza de pmnt a
instala|iei
Mase
L+
L
Priza de pmnt a
maselor
PE
Instala|ie Surs
Aplicare
op|ional a
unei baterii
Priza de
pmnt a
instala|iei
Mase
~

L+
L

Priza de pmnt a maselor
PE
Surs Instala|ie
1)

36
3.4.2 Alimentarea de securitate se realizeaz cu:
- baterii de acumulatoare;
- surse nentreruptibile (UPS);
- generatoare independente de alimentarea din SEN;

3.4.3 Trecerea la alimentarea de securitate se face n func|ie de durata de comutare.
Comanda se poate face:
- manual, comutarea fiind fcut de un operator sau;
- automat, fr interven|ia unui operator.

3.4.4 Alimentarea de securitate cu comutare automat, dup durata de comutare poate fi:
- fr ntrerupere, alimentare automat care poate fi asigurat n mod continuu, n condi|ii
specifice privind perioada de tranzi|ie (de ex. varia|ii de tensiune si frecven|);
- cu o ntrerupere foarte scurt, durata de comutare fiind mai mic de 0,15 s;
- cu o ntrerupere scurt, durata de comutare fiind mai mic de 0,5 s;
- cu o ntrerupere medie, durata de comutare fiind mai mic de 15 s;
- cu o ntrerupere lung, durata de comutare fiind mai mare de 15 s.

3.4.5 Atunci cnd ntreruperea alimentrii cu energie electric poate avea consecin|e foarte grave,
punnd n pericol via|a oamenilor (de ex. n blocul operator din spitale, centrul de dirijare al zborurilor
etc.), se recomand ca alimentarea de securitate s se fac n sistemul IT (fig. 3.6.).

3.4.6 Alegerea caracteristicilor alimentrii de securitate cu energie electric (surs, comutarea, durata
de comutare) se face de ctre proiectant mpreun cu tehnologul si investitorul astfel nct s fie
respectate condi|iile de siguran| impuse.

3.5. Separarea instalaiilor

3.5.1 Toate instala|iile trebuie s fie separate n mai multe circuite, dup necesit|i, n scopul:
- evitrii tuturor pericolelor si limitrii consecin|elor n eventualitatea unui defect;
- facilitrii verificrilor, ncercrilor si ntre|inerii;
- evitarea pericolelor care pot rezulta din defectarea unui singur circuit .

3.5.2 Trebuie prevzute circuite distincte de distribu|ie pentru pr|i ale instala|iei care trebuie
comandate separat, astfel nct aceste circuite sa nu fie afectate de defectarea altor circuite.

3.6 Compatibilitatea

3.6.1 Trebuiesc luate masuri adecvate pentru micsorarea influen|elor pe care anumite echipamente
electrice le pot avea asupra altor instala|ii electrice, asupra surselor de alimentare si asupra re|elei de
distribu|ie public.
Aceste perturba|ii pot fi:
perturba|ii de tensiune din care:
varia|ii de tensiune;
goluri de tensiune;
ntreruperi de tensiune de scurt durat;
ntreruperi de tensiune de lung durat;
supratensiuni temporare ntre faze si pmnt;
supratensiuni tranzitorii ntre faze si pmnt;
nesimetrii de tensiune;
tensiuni si curen|i electrici armonici.
componente continue;

37
oscila|ii de nalt frecven|;
curen|i de fug.

3.7 Mentenabilitatea

3.7.1 Trebuie realizat o frecven| si o calitate a ntre|inerii instala|iei care sunt necesare pe toat
durata de via| normat, conform cap. 8 si 9 Trebuie luate n considera|ie acele caracteristici ale
instala|iei ce |in seama de frecven|a si de calitatea ntre|inerii:
- s poat fi efectuat orice verificare periodic, ncercare, ntre|inere si repara|ie necesare pe
durata de via| normat;
- s se respecte msurile de protec|ie pentru asigurarea securit|ii si snt|ii n munc
(conform Legii nr. 319/2006);
- s se utilizeze echipamente cu agremente tehnice care s permit func|ionarea corect a
instala|iei pe toat durata de via| normat.


38
CAPITOLUL 4.
PROTEC|II PENTRU ASIGURAREA SECURIT|II

4.1. Protecia mpotriva yocurilor electrice
4.1.1. Generaliti

4.1.1.1. Regula fundamental (conform cu recomandrile din SR EN 61140). Regula
fundamental a protec|iei mpotriva socurilor electrice const n aceea c:
a. pr|ile active periculoase nu trebuie s fie accesibile n condi|ii normale de func|ionare.
Aceasta se realizeaz prin protec|ia de baz (vechea denumire era protec|ie la atingere direct) si
b. pr|ile conductoare accesibile ce accidental ar ajunge sub tensiune s nu devin pr|i active
periculoase n caz de simplu defect. Aceasta se realizeaz prin protec|ia la defect (vechea denumire
era protec|ie la atingere indirect).

4.1.1.2. O msur de protec|ie trebuie s se realizeze astfel :
1. O combina|ie corespunztoare dintre o msur pentru protec|ia de baz (la atingere direct)
si o msur tehnic pentru protec|ia n caz de defect (la atingere indirect), cum ar fi :
- protec|ia prin ntreruperea automat a alimentrii ;
- utilizarea tensiunilor foarte joase (TFJS si TFJP) ;
- separarea electric pentru alimentarea unui singur receptor electric.
2. O izola|ie dubl sau ntrit clasa II de izola|ie ntruct asigur att protec|ia de baz (la
atingere direct) ct si protec|ia n caz de defect (la atingere indirect) .

4.1.2. Msuri tehnice yi organizatorice pentru protecia de baz (protecia mpotriva atingerilor
directe).

4.1.2.1. A. Msurile tehnice de protec|ie sunt:
- izola|ia de baz a pr|ilor active ;
- bariere sau carcase ;
- obstacole (destinate protejrii persoanelor calificate sau instruite nu
sunt destinate persoanelor obisnuite) ;
- amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere ;
- limitarea tensiunii de alimentare, care s nu depseasc limitele TFJ
(conform recomandrilor din SR CEI / TS 61201) ;
- folosirea mijloacelor individuale de protec|ie electroizolante certificate;
- alte msuri ce respect regula fundamental.
Ca msur tehnic suplimentar se utilizeaz protec|ia cu dispozitive de curent diferen|ial
rezidual (DDR) de cel mult 30mA.
B. Msurile organizatorice sunt:
- scoaterea de sub tensiune a instala|iei la care se lucreaz ;
- executarea interven|iilor la instala|iile electrice numai de ctre persoane
calificate ;
- executarea interven|iilor n baza uneia dintre formele de lucru, conform prevederilor
Hotrrii Guvernului nr. 1146/2006;
- elaborarea unor instruc|iuni de lucru;
- alte msuri organizatorice care sunt prevzute n cap. 9.

Msuri tehnice de protecie pentru protecia de baz
4.1.2.2. Izolaie de baz pentru prile active
Pr|ile active trebuie s fie acoperite complet cu o izola|ie care se poate ndeprta numai prin
distrugere. Pentru echipament izola|ia trebuie s ndeplineasc prescrip|iile din standardele relevante
pentru echipamentul electric.


39
4.1.2.3. Bariere sau carcase
4.1.2.3.1 Pr|ile active trebuie s fie instalate n interiorul carcaselor sau n spatele barierelor care
asigur un grad de protec|ie cel pu|in IPXXB sau IP 2X, cu excep|ia cazului n care sunt necesare
deschideri mai mari n timpul nlocuirii unor elemente, precum dulii sau elemente de nlocuire ale
siguran|elor fuzibile sau a cazurilor n care sunt necesare deschideri mari pentru a permite func|ionarea
corect a echipamentului :
- msuri suplimentare trebuiesc luate pentru a mpiedica persoanele sau animalele domestice s
ating neinten|ionat pr|ile active;
- exist asigurarea c persoanele s fie informate despre pr|ile active care pot fi atinse
inten|ionat, prin deschiderea barierelor sau carcaselor;
- deschiderea s fie asa de mic nct s corespund prescrip|iilor pentru o func|ionare corect.
Suprafe|ele orizontale de sus ale carcaselor, care pot fi usor accesibile, trebuie s aib un grad
de protec|ie de cel pu|in IPXXD sau IP4X.

4.1.2.3.2 Barierele sau carcasele trebuie fixate ferm si s aib suficient stabilitate si durabilitate
pentru men|inerea gradelor de protec|ie prescrise si de separare corespunztoare de pr|ile active n
condi|ii de func|ionare normal, |innd seama de influentele externe.
Dac o carcas este necesar s fie ndeprtat, aceast opera|ie trebuie efectuat numai:
- prin ajutorul unei chei sau unei scule sau
- dup ntreruperea alimentarii pr|ilor active fa| de care barierele sau carcasele asigur
protec|ia, restabilirea alimentrii fiind posibil numai dup reasezarea barierelor sau
renchiderea barierelor sau carcaselor sau
- dac o barier intermediar, care asigur un grad de protec|ie de cel pu|in IPXXB sau IP2X,
previne atingerea cu pr|ile active, ndeprtarea acestei bariere intermediare este posibil,
numai prin utilizarea unei chei sau a unei scule.

4.1.2.3.3 Dac n spatele unei bariere sau a unei carcase sunt instalate elemente ale echipamentului
care pot avea sarcini electrice periculoase, dup ntreruperea alimentrii, este necesar o plcu| de
avertizare. Condensatoarele mici care sunt utilizate pentru temporizarea releelor nu trebuie considerate
periculoase.

4.1.2.4. Obstacole
Acestea sunt destinate protejrii persoanelor calificate sau instruite. Nu sunt destinate protejrii
persoanelor obisnuite.

4.1.2.4.1. Obstacolele trebuie s previn:
- atingerea neinten|ionat a corpului de pr|ile active;
- atingerea neinten|ionat cu pr|ile active pe durata func|ionrii echipamentului sub tensiune n
func|ionare normal.

4.1.2.4.2. Obstacolele pot fi ndeprtate fr utilizarea unor chei sau scule, ns trebuie asigurate astfel
nct s previn ndeprtarea neinten|ionat.

4.1.2.5. Amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere
4.1.2.5.1 Pr|i simultan accesibile care sunt la poten|iale diferite nu trebuie s fie n zona de
accesibilitate la atingere.
Dou pr|i sunt considerate simultan accesibile dac sunt la distan| mai mic de 2.5 m
(dimensiunea de accesibilitate este determinat de lungimea mini fr o scul de ajutor) .

4.1.2.5.2 Dac o suprafa| orizontal este restric|ionat de un obstacol (balustrad sau ecran de plas
de srm) cu un grad de protec|ie mai mare de IP XXB sau IP2X, zona de atingere trebuie s nceap
de la acest obstacol. n direc|ie vertical (n sus), zona de accesibilitate este de 2.5 m de la suprafa|a S,
ne|innd seama de nici un obstacol intermediar care asigur un grad de protec|ie mai mic de IPXXB

40
sau IP2X.

Fig. 4.0. Zon de accesibilitate la atingere

4.1.2.5.3. n locurile n care, n mod normal, sunt manevrate obiecte bune conductoare lungi si
voluminoase, distan|ele de la art.4.1.2.5.1 si 4.1.2.5.2 trebuie mrite |innd seama de dimensiunile
acestor obiecte.

4.1.3. Msuri tehnice pentru protecia la defect (protecia mpotriva atingerilor indirecte)
4.1.3.1. Protec|ia la defect (mpotriva atingerii indirecte) se realizeaz printr-o msur de protec|ie
principal, care s asigure protec|ia n orice condi|ii si o msur de protec|ie suplimentar, care s
asigure protec|ia n cazul defectrii protec|iei principale. Cele dou msuri de protec|ie trebuie alese
astfel nct s nu se anuleze una pe cealalt.

4.1.3.2. Protec|ia n caz de defect (protec|ia la atingere indirect) se realizeaz numai prin
msuri tehnice. Acestea sunt :
- msuri tehnice principale :
- legarea la pmnt a pr|ilor conductoare accesibile (ce accidental ar
putea fi puse sub tensiune) n condi|iile specifice fiecrui sistem de
alimentare : TN, TT, IT;
- utilizarea tensiunilor reduse TFJS si TFJP ;
- separarea de protec|ie, pentru un singur receptor ;
- izolarea dubl sau ntrit a echipamentelor electrice clas II de
izola|ie;
- msuri tehnice suplimentare :
- deconectarea automat la apari|ia unui curent electric de defect
periculos, prin utilizarea dispozitivelor de curent diferen|ial rezidual DDR ;
- legtura de echipoten|ializare de protec|ie suplimentar;
- izolarea zonei de manipulare a omului (izolarea amplasamentului);
- deconectarea automat la apari|ia tensiunii de atingere ;
- folosirea mijloacelor individuale de protec|ie electroizolante certificate;
- alte msuri tehnice suplimentare ce respect regula fundamental.
Msurile suplimentare nso|esc ntotdeauna o msur tehnic principal si se prevd n :

Vedere din fa|
Vedere de sus
Vedere lateral
2,5 m
S
1,25 m 1,25 m
2,5 m
S
0,75 m 0,75 m
S
1,25 m
Limita zonei de accesibilitate
la atingere


41
- instala|iile electrice din mediile periculoase si foarte periculoase ;
- anumite condi|ii de influen|e ale condi|iilor externe si amplasamente speciale, asa cum sunt
men|ionate n cap.7 ;
- cazurile n care se utilizeaz conductoare din aluminiu cu sec|iunea mai mic de 16 mm
2
.
Protec|ia n caz de defect poate fi omis pentru un echipament cu pr|i conductoare accesibile
de dimensiuni sub 5050 mm
2
sau dac sunt amplasate astfel nct nu pot veni n contact semnificativ
cu o parte a corpului uman si dac racordarea cu un conductor de protec|ie se realizeaz cu dificultate
sau este nesigur .

4.1.3.3. Msurile de protec|ie diferite aplicate n aceeasi instala|ie pentru protec|ie la defect (la atingere
indirect) nu trebuie s se influen|eze sau s se anuleze reciproc.

4.1.3.4. Msurile tehnice de protec|ie la defect (mpotriva atingerilor indirecte) men|ionate depind de
tipul re|elei de alimentare si condi|iile de defect. Acestea sunt detaliate n cadrul msurilor de protec|ie
din subcap. 4.1.4.

4.1.4. Msur de protecie
Se admit, n general, urmtoarele msuri :
1 ntreruperea automat a alimentrii ;
2 izolarea dubl sau ntrit ;
3 utilizarea tensiunilor foarte joase TFJS si TFJP ;
4 - separarea electric pentru alimentarea unui singur receptor.

4.1.4.1. ntreruperea automat a alimentrii
4.1.4.1.1. Este cea mai utilizat msur de protec|ie n instala|iile electrice, n care:
- protec|ia de baz (la atingere direct) este asigurat printr-o :
- izola|ie de baz a pr|ilor active sau
- bariere sau
- carcase ;
- protec|ia la defect (la atingerea indirect) este asigurat prin legturi de echipoten|ializare de
protec|ie (care s asigure ntreruperea automat) ca msur principal. Protec|ia suplimentar
se adopt conform cu 4.1.2.1.

4.1.4.1.2. Un dispozitiv de protec|ie trebuie s ntrerup automat alimentarea conductorului de linie a
circuitului sau a echipamentului n cazul unui defect cu impedan|a neglijabil ntre conductorul de linie
si o parte conductoare accesibil sau un conductor de protec|ie din circuit sau un echipament n timpul
maxim de ntrerupere indicat la 4.1.4.1.3.,4.1.4.1.4. sau 4.1.4.1.5.
Valori ale timpului de ntrerupere mai mari dect cele indicate n aceste articole, pot fi admise
n re|elele publice de distribu|ie a energiei electrice pentru producerea si transportul energiei electrice.
Pentru re|elele IT, ntreruperea automata nu este n mod obisnuit necesar la apari|ia primului
defect. Prescrip|iile privind ntreruperea dup primul defect vor fi enun|ate n cursul acestui capitol la
art. 4.1.4.1.21.

4.1.4.1.3. Timpul maxim de ntrerupere stabilit n tabelul 4.1. trebuie aplicat circuitelor finale din
cldiri care nu depsesc 32 A.


42
Tabelul 4.1
Timpul maxim de ntrerupere
1)
Re|eaua
(schema)
50 V<Uo_120 V
s
120 V<Uo_230 V
s
230 V<Uo_400 V
s
Uo>400 V
s
c.a. c.c. c.a. c.c. c.a. c.c. c.a. c.c.
TN 0,8 Nota 1 0,4 5 0,2 0,4 0,1 0,1
TT 0,3 Nota 1 0,2 0,4 0,07 0,2 0,04 0,1
Dac n re|elele TT ntreruperea se realizeaz de un dispozitiv de protec|ie la supracurent si legtura de
echipoten|ializare de protec|ie este conectat cu toate pr|ile conductoare strine n cadrul instala|iei,
pot fi utiliza|i timpii maximi de ntrerupere aplicabil pentru re|elele TN.
Uo este tensiunea nominal n c.a sau c.c. ntre linie si pmnt.
Nota 1 - ntreruperea poate fi necesar pentru alte motive dect protec|ia mpotriva socului electric.
Nota 2 - Dac ntreruperea este asigurat de un DDR a se vedea art.4.1.5.2.
1)
Timpul maxim de ntrerupere corespunde pentru o tensiune de atingere U
L
= 50V

4.1.4.1.4. n re|eaua TN un timp de ntrerupere care nu depseste 5 s este permis pentru circuite de
distribu|ie si pentru circuitele neacoperite de 4.1.4.1.3.

4.1.4.1.5. n re|eaua TT un timp de ntrerupere care nu depseste 1 s este permis pentru circuite de
distribu|ie si pentru circuitele neacoperite de 4.1.4.1.3.

4.1.4.1.6. Pentru alimentri cu tensiunea nominal Uo mai mare de 50 V (tensiune alternativ) sau
120V (tensiune continu), nu este cerut ntreruperea automat n timpul indicat la 4.1.4.1.3.,4.1.4.1.4.
sau 4.1.4.1.5, dac n cazul unui defect, tensiunea de iesire a sursei este redus ntr-un timp care nu
este mai mare dect valoarea timpului aplicabil din tabelul 4.1. sau 5 s (dup caz) la 50 V tensiune
alternativ sau 120 V tensiune continu. n asemenea cazuri trebuie luat n considera|ie ntreruperea
din alte motive dect socul electric.

4.1.4.1.7. Dac ntreruperea automat conform 4.1.4.1.2. nu poate fi realizat n timpul indicat
aplicabil la 4.1.4.1.3.,4.1.4.1.4. sau 4.1.4.1.5., trebuie prevzut o legtur de echipoten|ializare de
protec|ie suplimentar conf. 4.1.3.2.

Msuri ce se iau n reelele TN
4.1.4.1.8.Punctul neutru sau punctul median al sistemului de alimentare trebuie legat la pmnt. Dac
punctul neutru sau median nu este disponibil sau accesibil, un conductor de linie trebuie legat la
pmnt.
Pr|ile conductoare accesibile ale instala|iei trebuie conectate printr-un conductor la bara
principal de legare la pmnt a instala|iei (PEN, PE) care trebuie conectat la punctul de legare la
pmnt a sistemului electric de alimentare.
Dac exist alte legri la pmnt se recomand, dac este posibil, conectarea conductoarelor de
protec|ie la astfel de puncte. Legarea la pmnt la puncte suplimentare, distribuite ct se poate de
uniform, poate fi necesar pentru a se asigura ca poten|ialele conductoarelor de protec|ie rmn, n caz
de defect, ct se poate de aproape de cel al pmntului.
n cldirile nalte si cldirile foarte nalte, definite potrivit reglementrilor tehnice n vigoare,
legarea la pmnt suplimentara a conductoarelor de protec|ie nu este practic posibila din motive
practice. In astfel de cldiri legtura de protec|ie de echipoten|ializare ntre conductoarele de protec|ie
si pr|ile conductoare accesibile are o func|ie similar.
Se recomand ca legarea la pmnt a conductoarelor de protec|ie (PE si PEN) s se fac acolo
unde acestea intr n cldire sau dependin|e, |innd seama de orice posibili curen|i electrici deriva|i
prin conductorul neutru.

4.1.4.1.9. n instala|iile fixe, un singur conductor poate avea att func|ia de conductor de protec|ie ct
si pe cea de conductor neutru (conductor PEN). Pe conductorul PEN nu trebuie montat nici un
dispozitiv de protec|ie sau separare (sec|ionare).

43

4.1.4.1.10. Caracteristicile dispozitivului de protec|ie si impedan|ele circuitului trebuie s
ndeplineasc urmtoarea condi|ie:
0
U Ia Zs s
unde:
Zs - impedan|a, n ohmi, a buclei de defect care include:
- sursa;
- conductorul de faz pn la punctul de defect si
- conductorul de protec|ie ntre punctul de defect si surs.
Ia - curentul electric, n amperi, care produce func|ionarea automat a dispozitivului de protec|ie n
timpul specificat la art.4.1.4.1.3. sau 4.1.4.1.4. Atunci cnd se utilizeaz un dispozitiv de protec|ie la
curent diferen|ial rezidual (DDR) acest curent electric este curentul diferen|ial rezidual de func|ionare
care asigur ntreruperea n timpul specificat men|ionat n tabelul 4.1.
o
U - este tensiunea nominala n tensiune continu sau alternativ ntre faz si pmnt, n vol|i.
Acolo unde conformitatea cu acest articol se realizeaz printr-un DDR, timpii de ntrerupere n
conformitate cu tabelul 4.1 se refer la curen|ii diferen|iali reziduali de defect prezuma|i, semnificativ
mai mari dect curentul nominal diferen|ial rezidual de func|ionare al DDR (de regul
n
I 5
A
) .

4.1.4.1.11. n re|elele TN pot fi utilizate urmtoarele dispozitive de protec|ie pentru protec|ia la
defect ( protec|ie mpotriva atingerii indirecte):
- dispozitive de protec|ie la supracurent ;
- dispozitive de protec|ie la curent diferen|ial rezidual (DDR).
Dac se utilizeaz un DDR pentru protec|ie n caz de defect, circuitul trebuie protejat printr-un
dispozitiv de protec|ie la supracurent conform 4.3.
Un dispozitiv de protec|ie la curent diferen|ial rezidual (DDR) nu trebuie utilizat n re|elele
TN-C.
Dac se utilizeaz un DDR ntr-o re|ea TN-C-S, montarea DDR se face numai pe partea re|elei
TN-S.

Msuri ce se iau n reelele TT
4.1.4.1.12. Toate pr|ile conductoare accesibile protejate mpreun prin acelasi dispozitiv de protec|ie
trebuie conectate prin conductoarele de protec|ie la o priz de pmnt comun tuturor acestor pr|i.
Dac sunt utilizate mai multe dispozitive de protec|ie n serie, aceasta prescrip|ie se aplic separat la
toate pr|ile conductoare accesibile protejate prin fiecare dispozitiv.
Punctul neutru sau punctul median al sistemului de alimentare cu energie electric trebuie legat
la pmnt. Dac un punct neutru sau un punct median nu este disponibil sau accesibil, trebuie legat la
pmnt un conductor de faz.

4.1.4.1.13. n general n re|elele TT, echipamentele DDR trebuie utilizate pentru protec|ia la
defect (protec|ia mpotriva atingerii indirecte). Ca alternativ, pot fi utilizate dispozitive de protec|ie la
supracurent pentru protec|ia la defect (protec|ia mpotriva atingerii indirecte), numai dac este
asigurat o valoare a impedan|ei Zs conform art. 4.1.4.1.15.
Dac este utilizat un DDR pentru protec|ia la defect (protec|ia mpotriva atingerii indirecte)
circuitul trebuie protejat de asemenea printr-un dispozitiv de protec|ie la supracurent conform subcap.
4.3.

4.1.4.1.14. Dac este utilizat un dispozitiv de protec|ie la curent diferen|ial rezidual (DDR) pentru
protec|ia la defect (protec|ia mpotriva atingerii indirecte) trebuie ndeplinite urmtoarele condi|ii:
- timpul de ntrerupere cerut la 4.1.4.1.3. sau 4.1.4.1.4 , si

V I R
n a
50 s
A


44
unde:
a
R - este suma rezistentei (n O) a prizei de pmnt si a conductorului de protec|ie pentru pr|ile
conductoare accesibile,
n
I
A
- este curentul nominal diferen|ial rezidual de func|ionare (n A), a DDR.
Protec|ia la defect este asigurat n acest caz de asemenea dac impedan|a de defect nu este
neglijabil.
Acolo unde rezisten|a electric
a
R nu este cunoscut poate fi nlocuit prin impedan|
s
Z .
Timpii de ntrerupere n conformitate cu tabelul 4.1 se refer la curen|ii diferen|iali reziduali
de defect prezuma|i, semnificativ mai mari dect curentul nominal diferen|ial rezidual de func|ionare
a DDR (de regula
n
I
A
5 ) .
4.1.4.1.15. Dac este utilizat un dispozitiv de protec|ie la supracurent trebuie ndeplinit urmtoarea
condi|ie:
0
U I Z
a s
s
unde:
s
Z - este impedan|a (n O) buclei de defect care cuprinde:
- sursa;
- conductorul de faz pn la punctul de defect;
- conductorul de protec|ie a pr|ilor conductoare accesibile;
- conductorul de legare la pmnt;
- priz de pmnt a instala|iei si
- priz de pmnt a sursei.
a
I - curentul (n A) care produce func|ionarea dispozitivului de ntrerupere automat n timpul
specificat la 4.1.4.1.3 sau 4.1.4.1.4;
0
U - tensiunea nominal alternativ sau continu ntre faz si pmnt, (n V).

Msuri ce se iau n reelele IT
4.1.4.1.16. n re|elele IT pr|ile active trebuie izolate fa| de pmnt sau legate la pmnt printr-o
impedan| suficient de mare. Aceast conectare poate fi realizat fie la punctul neutru sau median al
sistemului sau la un punct neutru artificial. Acesta din urm poate fi conectat direct la pmnt dac
impedan|a rezultant fa| de pmnt este suficient de mare la frecven|a sistemului. Acolo unde nu
exist nici un punct neutru sau punct median, conductorul de linie poate fi conectat la pmnt printr-o
impedan| mare.
Curentul electric de defect este mic n cazul unui defect simplu la o parte conductoare
accesibil sau la pmnt si ntreruperea automat conform 4.1.4.1 nu este imperativ dac este
ndeplinit condi|ia de la 4.1.4.1.17. Trebuie luate msuri de nlturare (ct mai curnd posibil) a
primului defect pentru a preveni posibilitatea de soc electric la apari|a celui de al doilea defect.
Pentru a reduce supratensiunea sau pentru atenuarea oscila|iilor de tensiune, poate fi necesar
realizarea legrii la pmnt prin impedan|e sau puncte neutre artificiale.

4.1.4.1.17. Pr|ile conductoare accesibile trebuie legate la pmnt individual, n grup sau colectiv.
Trebuie ndeplinite urmtoarele condi|ii:
- n sisteme de tensiune alternativ V I R
d a
50 s
- n sisteme de tensiune continu V I R
d a
120 s
unde:
a
R - este suma rezisten|elor (n O) a prizei de pmnt si a conductorului de protec|ie la pr|ile
conductoare accesibile;
d
I - este curentul de defect (n A) al unui prim defect cu impedan|a neglijabil ntre un
conductor de faz si o parte conductoare accesibil. Valoarea curentului electric
d
I |ine seama de
curen|ii electrici de scurgere de suprafa| si de impedan|a total a instala|iei electrice.


45
4.1.4.1.18. n re|elele IT pot fi utilizate urmtoarele dispozitive de monitorizare si de protec|ie:
- dispozitive de monitorizare a izola|iei (MI) ;
- dispozitive de monitorizare a curentului diferen|ial rezidual (MDR) ;
- sisteme de localizarea defectului izola|iei ;
- dispozitiv de protec|ie la supracurent ;
- dispozitiv de protec|ie la curent diferen|ial rezidual (DDR).
Dac se utilizeaz un dispozitiv ac|ionat la curent diferen|ial rezidual (DDR), declansarea unui
DDR n cazul unui prim defect nu poate fi exclus datorit curen|ilor electrici capacitivi de scurgere
de suprafa|.

4.1.4.1.19. n cazurile cnd se adopt o re|ea IT din motive de continuitate a alimentrii, trebuie
prevzut un dispozitiv de monitorizare a izola|iei pentru a indica apari|ia unui prim defect de la o parte
activ la pr|ile conductoare accesibile sau la pmnt. Acest dispozitiv trebuie s produc un semnal
acustic si/sau optic care trebuie s continue att timp ct defectul persist.
Dac exist att semnal acustic ct si optic, este permis ca semnalul acustic s fie anulat.
Se recomand ca primul defect s fie eliminat ct mai curnd posibil.

4.1.4.1.20. Cu excep|ia cazului n care este instalat un dispozitiv de protec|ie pentru ntreruperea
alimentrii n cazul unui prim defect de punere la pmnt, poate fi prevzut un MDR sau un sistem de
localizare a defectului izola|iei pentru a indica apari|ia unui prim defect de la o parte activ la pr|ile
conductoare accesibile sau la pmnt. Acest dispozitiv trebuie s produc un semnal acustic si/sau
optic, care trebuie s se men|in att timp ct defectul persist.
Se recomand ca primul defect s fie eliminat ct mai curnd posibil.

4.1.4.1.21. Dup apari|ia unui prim defect, condi|iile pentru o ntrerupere automat a alimentrii n
cazul unui al doilea defect aprut la un conductor activ trebuie s fie urmtoarele:
a) dac pr|ile conductoare accesibile sunt interconectate printr-un conductor de protec|ie legat
colectiv la pmnt la acelasi sistem de legare la pmnt, se aplica condi|ii similare re|elelor TN si
trebuie ndeplinite urmtoarele condi|ii cnd n re|elele de tensiune alternativ conductorul neutru nu
este distribuit si respectiv n re|elele de tensiune continu dac conductorul median nu este distribuit:
U Z I
s a
s 2
sau unde conductorul neutru sau respectiv median este distribuit:

0
2 U Z I
s a
s '
unde:
U - este tensiunea nominal alternativ sau continu (n V) ntre conductoarele de linie;
0
U - tensiunea nominala alternativ sau continu (n V) ntre conductorul de linie si
conductorul neutru sau conductorul median;
s
Z - impedan|a (n O) a buclei de defect care cuprinde conductorul de linie si conductorul de
protec|ie al circuitului;
s
Z' - impedan|a (n O) buclei de defect care cuprinde conductorul de linie si conductorul
neutru respectiv median al circuitului;
a
I - curentul (n A) care produce func|ionarea dispozitivului de protec|ie n intervalul de timp
prescris la 4.1.4.1.3. sau 4.1.4.1.4. pentru re|elele TN.
Timpul stabilit n tabelul 4.1 de la 4.1.3.1.3 pentru re|elele TN se aplic la re|elele IT cu
conductorul neutru sau median distribuit sau nedistribuit.
Factorul 2 n ambele rela|ii, ia n considerare faptul ca n cazul apari|iei simultane a dou
defecte, acestea pot aprea n circuite diferite.
Pentru impedan|a buclei de defect trebuie luat n considerare cazul cel mai defavorabil, de
exemplu un defect la conductorul de faz la surs si simultan un alt defect la conductorul neutru al
unui echipament de utilizare curent al circuitului considerat.
b) dac pr|ile conductoare sunt legate la pmnt n grup sau individual se aplic urmtoarea condi|ie:
V I R
a a
50 s

46
unde:
a
R - este suma rezisten|elor (n O) prizei de pmnt si a conductorului de protec|ie la pr|ile
conductoare accesibile;
a
I - este un curent electric (n A) care produce ntreruperea automat a dispozitivului de
protec|ie n timpul corespunztor cu cel pentru re|elele TT din tabelul 4.1 de la 4.1.4.1.3. sau n timpul
corespunztor de la 4.1.4.1.4.
Dac ndeplinirea prescrip|iilor de la b) este asigurat printr-un dispozitiv de protec|ie la curent
diferen|ial rezidual (DDR) respectarea timpilor de ntrerupere ceru|i pentru re|elele TT n tabelul 4.1
poate necesita curen|i diferen|iali reziduali semnificativ mai mari dect curentul diferen|ial rezidual
nominal de func|ionare
n
I
A
al DDR (de regul
n
I
A
5 ).

4.1.4.2. Izolarea dubl sau ntrit
4.1.4.2.1. Generaliti

4.1.4.2.1.1. Izolarea dubl sau ntrit este o msur de protec|ie prin care :
- protec|ia de baz este asigurat printr-o izola|ie de baz si protec|ia la defect este asigurat
printr-o izola|ie suplimentar;
- protec|ia de baz si protec|ia la defect sunt asigurate printr-o izola|ie ntrit ntre pr|ile
active si pr|ile accesibile.
Aceast msur de protec|ie este destinat s previn apari|ia de tensiuni periculoase la pr|ile
accesibile ale echipamentului electric printr-un defect al izola|iei de baz.

4.1.4.2.1.2. Msura de protec|ie prin izolarea dubl sau ntrit este aplicabil n toate situa|iile, cu
excep|iile unor limitri indicate n cap. 7.

4.1.4.2.2. Prevederi pentru echipamentul electric
4.1.4.2.2.1. Dac se utilizeaz msura de protec|ie izolarea dubl sau ntrit pentru toat instala|ia sau
o parte a ei, echipamentul electric trebuie s corespund unuia din urmtoarele articole:
- 4.1.4.2.2.2. sau
- 4.1.4.2.1.2 si 4.1.4.2.2.4. sau
- 4.1.4.2.3.

4.1.4.2.2.2. Echipamentul electric trebuie s fie dintre tipurile urmtoare si ncercat si marcat conform
standardelor relevante:
- echipament electric avnd o izola|ie dubl sau ntrita (clasa II) ;
- echipament electric declarat ca produs echivalent clasei II, precum si ansamblurile de
echipamente electrice avnd o izola|ie total (vezi SR EN 60439-1).
Acest echipament este identificat prin simbolul conform recomandrii din CEI 60417
DB, pentru echipament de clasa II de izola|ie.

4.1.4.2.2.3. Echipamentul electric avnd numai izola|ie de baz trebuie s aib o izolare suplimentar
aplicat n timpul montrii instala|iei electrice, asigurnd un grad de securitate echivalent
echipamentului electric conform 4.1.4.2.2.2. si respectnd 4.1.4.2.3.1. pn la 4.1.4.2.3.3.
Simbolul trebuie amplasat ntr-o pozi|ie vizibil la exteriorul si interiorul carcasei,
conform recomandrilor din CEI 60417 DB-5019.

4.1.4.2.2.2.4. Echipamentul electric avnd pr|ile active neizolate trebuie s aib o izola|ie ntrit
aplicat n timpul procesului de montare a instala|iei electrice, asigurnd un grad de protec|ie
echivalent echipamentului electric conform 4.1.4.2.2.2. si respectnd 4.1.4.2.3.1. pn la 4.1.4.2.3.3. O
astfel de izola|ie se aplic numai unde caracteristicile constructive mpiedic aplicarea izola|iei duble.


47
Simbolul trebuie amplasat ntr-o pozi|ie vizibil la exteriorul si interiorul carcasei,
conform recomandrilor din CEI 60417 DB - 5019.

4.1.4.2.3. Prevederi pentru carcase
4.1.4.2.3.1. Echipamentul electric fiind pregtit pentru punerea n func|iune, avnd toate pr|ile active
separate numai printr-o izola|ie de baz, acestea trebuie s fie instalate n interiorul unei carcase
electroizolante care asigur cel pu|in un grad de protec|ie IPXXB sau IP 2X.

4.1.4.2.3.2. Carcasele trebuie s ndeplineasc urmtoarele condi|ii:
- nu trebuie traversat de pr|i conductoare care pot transmite un poten|ial;
- nu trebuie s con|in niciun surub sau alte mijloace de fixare electroizolante care trebuie
ndeprtate la montare sau ntre|inere si care ar putea fi nlocuite cu altele metalice care ar putea
deteriora izola|ia carcasei;
- dac carcasa trebuie traversat de elemente metalice (de exemplu pentru manetele de ac|ionare
a aparatelor ncastrate), acestea trebuie s fie amplasate astfel nct protec|ia mpotriva socului
electric s nu fie deteriorat.

4.1.4.2.3.3. Acolo unde capacele sau usile carcasei electroizolante pot fi deschise fr utilizarea unei
scule sau a unei chei, toate pr|ile conductoare accesibile trebuie s fie n spatele unei bariere izolante
(cu un grad de protec|ie cel pu|in IPXXB sau IP 2X). Aceast barier poate fi ndeprtat numai prin
utilizarea unei scule sau a unei chei.

4.1.4.2.3.4. Pr|ile conductoare nchise ntr-o carcas electroizolant nu trebuie legate la conductorul
de protec|ie. O excep|ie trebuie fcut pentru conductoarele de protec|ie care n mod necesar trec prin
carcas pentru a proteja alte elemente ale echipamentului electric al crui circuit de alimentare trece
prin carcas. Elementele conductoare de protec|ie se vor izola ca si pr|ile active si vor fi marcate cu
simbolul PE.

4.1.4.2.3.5. Carcasa nu trebuie s afecteze func|ionarea echipamentului protejat n acest fel.

4.1.4.2.4. Prevederi pentru sisteme de pozare
4.1.4.2.4.1. Sistemul de pozare trebuie s ndeplineasc urmtoarele condi|ii:
- tensiunea nominal a sistemului de pozare nu este mai mic dect tensiunea nominal a
sistemului, dar cel pu|in 300/500V;
- protec|ia mecanic adecvat a izola|iei de baz este asigurat prin una sau mai multe dintre
urmtoarele metode:
a) prin mantaua nemetalic a cablului sau
b) jgheaburi nchise si tuburi profilate nemetalice conform standardelor pe pr|i CEI
61084 sau tuburi nemetalice conform SR EN 61386.

4.1.4.3. Msura de protecie prin utilizarea tensiunilor foarte joase de securitate (TFJS) yi foarte
joase de protecie (TFJP).

4.1.4.3.1.1. Protec|ia prin utilizarea tensiunii foarte joas este o msur de protec|ie care const din
unul dintre cele dou circuite de tensiune foarte joas:
- TFJS;
- TFJP.
Aceast msur de protec|ie necesit :
- limitarea tensiunii n circuitele TFJS sau TFJP la limita superioar a tensiunii pentru
domeniul I de tensiune, 50Vtensiune alternativ sau 120 V tensiune continu (a se vedea
SR HD 193S2);
- separarea de protec|ie a circuitelor TFJS sau TFJP de toate celelalte circuite;

48
- izola|ie de baz ntre circuitele TFJS sau TFJP ;
- numai pentru circuitele TFJS, izola|ie de baz ntre circuitele TFJS si pmnt.

4.1.4.3.1.2. Utilizarea TFJS sau TFJP este considerata ca o msur de protec|ie n toate situa|iile.
n anumite amplasamente speciale standardele pe pr|i SR HD 60364-7 sau HD 384.7
limiteaz valoarea tensiunii foarte joase la o valoare mai mica de 50V tensiune alternativ sau 120 V
tensiune continu (vezi cap.7).

4.1.4.3.2. Prevederi pentru protecia mpotriva atingerii directe yi protecia mpotriva atingerii
indirecte.
Protec|ia de baz si protec|ia la defect se considera a fi ndeplinit cnd:
- tensiunea nominala nu poate depsi limita superioar n domeniul I de tensiune;
- alimentarea provine de la una din sursele de la 4.1.4.3.3.;
- sunt ndeplinite condi|iile de la 4.1.4.3.4.
Tensiunile continui pentru circuitele TFJ generate de un convertor cu semiconductoare necesit
un circuit intern de tensiune alternativ care depseste tensiunea continu din motive fizice. Acest
circuit intern de tensiune alternativ nu este considerat ca un circuit cu tensiune mai mare n sensul
acestui articol. ntre circuitele interne si circuitele externe este necesar separarea de protec|ie.
n re|elele de tensiune continu cu baterii, tensiunile pentru ncrcarea bateriei si tensiunile n
regim flotant depsesc tensiunea nominal a bateriei. Aceast tensiune nu necesit nici o msur de
protec|ie suplimentar, dac nu depseste 75 V n tensiune alternativ. sau 150V n tensiune continu.

4.1.4.3.3. Surse pentru TFJS yi TFJP
Urmtoarele surse pot fi utilizate pentru re|elele TFJS si TFJP :
- un transformator de securitate (conform cu recomandrile din SR EN 61558-2-6:2002).
- surs de tensiune care asigur un grad de securitate echivalent cu cel al transformatorului de
securitate (de exemplu motor generator cu nfsurri asigurnd o separare echivalent).
- surs electrochimic (de exemplu o baterie) sau alt surs independent a unui circuit cu
tensiune mai mare (de exemplu un generator antrenat de un motor Diesel).
- unele dispozitive electronice unde au fost stabilite msuri de prevedere pentru a se asigura
c, si n cazul unui defect intern, tensiunea la bornele de iesire nu poate depsi valorile de la
4.1.4.3.1.1.
Exemple de astfel de dispozitive includ echipamentul de ncercarea izola|iei si dispozitivele de
monitorizare.
Dac exist tensiuni mai mari la bornele de iesire, conformitatea cu acest articol poate fi
realizat, dac tensiunea de iesire este n limitele de la art.4.1.4.3.1.1. cnd este msurat cu un
voltmetru cu o rezisten| intern de cel pu|in 3000 O.
- sursele mobile de alimentare la joas tensiune, trebuie alese si montate conform cu
prescrip|iile pentru protec|ie prin utilizarea unei izola|ii duble sau ntrite.

4.1.4.3.4. Prevederi pentru circuitele TFJS yi TFJP
4.1.4.3.4.1. Circuitele TFJS si TFJP trebuie s aib:
- izola|ie ntrit ntre pr|ile active si alte circuite TFJS sau TFJP;
- separare de protec|ie intre pr|ile active ale circuitelor care nu sunt TFJS sau TFJP, asigurat
prin izola|ie dubl sau ntrit sau izola|ie de baz si de ecran de protec|ie pentru tensiunea cea mai
nalt prezent.
Circuitele TFJS trebuie s aib izola|ie de baz ntre pr|ile active si pmnt.
Circuitele TFJP si/sau pr|ile conductoare accesibile ale echipamentului alimentat prin circuite
TFJP pot fi legate la pmnt.
Legarea la pmnt a circuitelor TFJP poate fi realizat printr-o conectare la pmnt sau la un
conductor de protec|ie din interiorul sursei.

4.1.4.3.4.2. Separarea de protec|ie a sistemului de pozare a circuitelor TFJS sau TFJP de pr|ile active
a altor circuite, care are cel pu|in izola|ie de baz, poate fi realizat astfel:

49
- conductoarele circuitelor TFJS sau TFJP trebuie s fie nchise ntr-o manta nemetalic sau
o carcasa electroizolanta, suplimentar fa| de izola|ia de baz;
- conductoarele circuitelor TFJS sau TFJP trebuie separate de conductoarele circuitelor cu
tensiuni mai mari dect cele din domeniul I printr-o manta metalic legat la pmnt sau
ecran metalic legat la pmnt;
- conductoarele circuitului la tensiuni mai mari dect domeniul I pot fi incluse n cabluri
multiconductoare sau alte grupri de conductoare dac conductoarele TFJS sau TFJP sunt
izolate pentru cea mai mare tensiune prezent;
- prin separare fizic;
- sistemul de pozare al altor circuite este cu izola|ie dubl sau ntrit (conform art.
4.1.4.2.4.1).

4.1.4.3.4.3. Prizele si fisele n re|elele TFJS si TFJP trebuie s ndeplineasc urmtoarele condi|ii:
- fisele s nu permit introducerea n prize pentru alte sisteme de tensiune;
- prizele nu trebuie s permit introducerea fiselor pentru alte sisteme de tensiune;
- fisele si prizele n sistem TFJS nu trebuie s aib contact pentru conductor de protec|ie.

4.1.4.3.4.4. Pr|ile conductoare accesibile n circuitele TFJS nu trebuie legate la pmnt sau la
conductoare de protec|ie sau pr|i conductoare accesibile ale altui circuit.

4.1.4.3.4.5. Dac tensiunea nominal depseste 25 V tensiune alternativ sau 60 V tensiune continu
sau dac echipamentul este imersat, protec|ia de baz (protec|ia mpotriva atingerii directe) pentru
circuite TFJS sau TFJP trebuie asigurat prin:
- izola|ie de baz a pr|ilor active;
- bariere sau carcase.
Protec|ia de baz (mpotriva atingerii directe) nu este necesar, n general, n condi|ii de mediu
uscat (AD1) pentru:
- circuite TFJS unde tensiunea nominal nu depseste 25 V tensiune alternativ sau 60 V
tensiune continu;
- circuite TFJP unde tensiunea nominal nu depseste 25 V tensiune alternativ sau 60 V
tensiune continu si pr|ile conductoare accesibile si/sau pr|ile active sunt conectate prin
conductor de protec|ie la borna principal de legare la pmnt.
n toate celelalte cazuri protec|ia de baz nu este necesar dac tensiunea nominal a circuitelor
TFJS sau TFJP nu depseste 12 V tensiune alternativ sau 30 V tensiune continu.

4.1.4.4. Msura de protecia prin separarea electric

4.1.4.4.1.1. Separarea electric este o msur de protec|ie prin care:
- protec|ia de baza este asigurata prin izola|ia de baz a pr|ilor active sau prin bariere sau
carcase conform art. 4.1.2.3;
- protec|ia la defect este asigurat prin separarea simpl a circuitului de alte circuite sau fa| de
pmnt.

4.1.4.4.1.2. Aceast msur de protec|ie trebuie limitat la alimentarea unui singur echipament de
utilizare curent, de la o surs nelegat la pmnt cu separare simpl.
Atunci cnd este utilizat aceast msur de protec|ie, este necesar s existe conformitatea
izola|iei de baz cu standardul de produs.

4.1.4.4.1.3. Dac mai multe echipamente de utilizare curent sunt alimentate dintr-o surs de separare
trebuiesc ndeplinite condi|iile de la art. 4.1.4.4.1.4. pn la 4.1.4.4.1.11.

4.1.4.4.1.4. Toate echipamentele trebuie s fie conform prevederilor protec|iei de baz (mpotriva
atingerilor directe) de la art.4.1.2.1.A) si 4.1.4.2.

50

4.1.4.4.1.5. Protec|ia prin separarea electric a alimentrii pentru mai multe echipamente (receptoare)
trebuie s fie asigurat de ndeplinirea condi|iilor din art.4.1.4.4.1.1.

4.1.4.4.1.6. Trebuie luate msuri de prevedere pentru a proteja circuitul separat (rezultat prin separare
electric) de deteriorarea si defectarea izola|iei (de exemplu prin alegerea sistemului de pozare).

4.1.4.4.1.7. Pr|ile conductoare accesibile ale circuitelor separate trebuie conectate prin legturi de
echipoten|ializare nelegate la pmnt. Acestea nu trebuie conectate la conductoare de protec|ie sau
pr|i conductoare accesibile ale altor circuite.

4.1.4.4.1.8. Toate prizele trebuie s aib contacte de protec|ie conectate la sistemul de
echipoten|ializare prevzut la art.4.1.4.4.1.7.

4.1.4.4.1.9. Toate cablurile utilizate trebuie s con|in un conductor de protec|ie pentru a fi utilizat
drept conductor de echipoten|ializare conform art.4.1.4.4.1.7. Aceast condi|ie nu este necesar cnd
se alimenteaz un echipament cu izola|ie dubl sau ntrit.

4.1.4.4.1.10. Trebuie s existe asigurarea c la apari|ia a dou defecte simultane, pe dou conductoare
de polarit|i diferite, un dispozitiv de protec|ie va ntrerupe alimentarea ntr-un timp mai mic dect cel
din tabelul 4.1.

4.1.4.4.1.11. Se recomand ca produsul dintre tensiunea nominal a circuitului (n V) si lungimea (n
m) a unui sistem de separare s nu depseasc 100.000 Vm si ca lungimea re|elei s nu fie mai mare de
500m.

4.1.4.4.2. Prevederi pentru protecia de baz mpotriva atingerii directe
Toate echipamentele electrice trebuie s fie prevzute cu una din prevederile protec|iei de baza
de la subcap. 4.1.2. sau din msurile de protec|ie de la subcap.4.1.4.

4.1.4.4.3. Prevederi pentru protecie n caz de defect mpotriva atingerilor indirecte

4.1.4.4.3.1. Circuitul separat trebuie alimentat de la o surs cu cel pu|in separare simpl si tensiunea
circuitului separat s nu depseasc 500V.

4.1.4.4.3.2. Pr|ile active separate nu trebuie conectate la nici un punct al altui circuit, la pmnt sau la
un conductor de protec|ie. ntre circuite se va asigura izola|ia de baz.

4.1.4.4.3.3.Cablurile flexibile sau cordoanele folosite vor fi vizibile pe tot traseul pentru prevenirea
deteriorrilor mecanice sau de orice alt natur.

4.1.4.4.3.4. Pentru circuitele separate se recomand trasee diferite de ale altor circuite. Dac sunt n
acelasi sistem de pozare, trebuie utilizate cabluri fr acoperiri metalice, conductoare izolate n tuburi
electroizolante, tuburi profilate izolante sau jghiaburi izolante, n urmtoarele condi|ii:
- tensiunea nominal nu este mai mic dect cea mai mare tensiune nominal;
- fiecare circuit este protejat mpotriva supracurentului electric.

4.1.4.4.3.5. Pr|ile conductoare accesibile ale circuitelor de separare nu trebuie conectate la nici una
din pr|ile conductoarele accesibile ale altui circuit, la pmnt sau la un conductor de protec|ie.


51
4.1.5. Msuri tehnice suplimentare de protecie
4.1.5.1. Generaliti

4.1.5.1.1. O msur suplimentar de protec|ie nso|este ntotdeauna :
- o msur tehnic de protec|ie pentru protec|ia de baz (conform 4.1.2.1.) sau
- o msur tehnic principal pentru protec|ia n caz de defect (conform 4.1.3.2.)

4.1.5.1.2. O msur suplimentar de protec|ie nu trebuie s mpiedice nici una din msurile de
protec|ie men|ionate la 4.1.2. si 4.1.3.

4.1.5.2. Protecia suplimentar prin deconectarea automat la apariia unui curent de defect
periculos prin utilizarea dispozitivelor de protecie la curent diferenial rezidual (DDR)

4.1.5.2.1. n sistemele de tensiune alternativ trebuie prevzut o protec|ie suplimentar printr-un
dispozitiv de protec|ie la curent diferen|ial rezidual (DDR) care nu depseste 30 mA pentru (conform
cu recomandrile din SR HD 60364-4-41) :
- prize de utilizare general cu un curent nominal care nu depseste 20A, folosite de obicei
de persoane obisuite ;
- excep|ii pot fi fcute pentru prize utilizate sub supravegherea unor persoane calificate (de
exemplu n unele amplasamente comerciale sau industriale) si a prizelor dedicate pentru
conectarea unui anumit tip de echipament ;
- echipamente mobile cu un curent nominal care nu depseste 32 A pentru utilizri n
exterior.

4.1.5.2.2. Utilizarea DDR avnd un curent diferen|ial rezidual nominal care nu depseste 30 mA, este
recunoscut ca protec|ie suplimentar n cazul protec|iei de baz si/sau a protec|iei la defect sau din
neaten|ia utilizatorilor .

4.1.5.2.3. Utilizarea unor astfel de dispozitive nu este recunoscut ca un mijloc unic de protec|ie si nu
trebuie s mpiedice aplicarea uneia dintre msurile de protec|ie specificate de la art. 4.1.1.1.

4.1.5.2.4. Curen|ii electrici nominali ai dispozitivului de protec|ie la curent diferen|ial rezidual S
pentru utilizri casnice si similare conform recomandrilor din SR EN 61008-1 si SR EN 61009-1 sunt
: 6-10-30-100-300-500 mA si 1 A.

4.1.5.2.5. Clasificarea dispozitivelor DDR pentru utilizri casnice si similare, conform recomandrilor
SR EN 61008-1 si SR EN 61009-1, este :
- de tip AC pentru care declansarea este dat de curentul rezidual sinusoidal alternativ
aplicat brusc sau care creste lent ;
- de tip A pentru care declansarea este dat att de curentul rezidual sinusoidal alternativ
ct si de curentul rezidual continuu (pulsatoriu) aplica|i brusc sau care cresc lent .

4.1.5.2.6. Clasificarea dispozitivelor DDR pentru utilizri industriale, conform recomandrilor din SR
EN 60947-2, este :
- de tip AC si A si suplimentar
- de tip B pentru care declansarea este dat de :
- curen|i reziduali sinusoidali;
- curen|i reziduali pulsatorii ;
- curen|i reziduali pulsatorii cu o component continu de 6 mA;
- pentru curen|i reziduali care pot proveni de la circuite redresoare cum ar fi :
redresor simpl alternan| cu sarcina capacitiv care produce un curent
continuu neted ;
punte redresoare trifazat n stea sau punte hexafazat ;

52
punte redresoare dubl alternan| .
Dispozitivele DDR sunt cu sau fr controlul unghiului de faz, independen| de polaritate,
pentru curen|i electrici care se aplic brusc sau cu cestere lent.

4.1.5.2.7. Clasificarea dispozitivelor DDR pentru utilizri casnice si similare si industriale conform
recomandrilor din SR EN 61008-1, SR EN 61009-1 si SR EN 60947-2 n func|ie de existen|a
temporizrii este :
- fr temporizare, de uz general, cu timpi de declansare ntre 40...300 ms n func|ie de
valoarea curentului diferen|ial rezidual de defect comparativ cu curentul diferen|ial rezidual
nominal al dispozitivului ;
- cu temporizare tip S pentru asigurarea selectivit|ii, cu timpi de declansare ntre 150...500
ms, n func|ie de valoarea curentului diferen|ial rezidual de defect comparativ cu curentul
diferen|ial rezidual nominal al dispozitivului .

4.1.5.2.8. Dac dispozitivele diferen|iale reziduale se monteaz, selectivitatea, conform recomandrilor
din SR CEI 61200-53, se realizeaz ca n fig. 4.1 sau fig. 4.2.
- n fig. 4.1. se prezint o schem unde sunt realizate 2 niveluri de selectivitate utiliznd
dispozitive diferen|iale reziduale de tip general, conform recomandrilor din SR EN 61008-
1, cu curent nominal _100 mA si de tip S avnd un curent diferen|ial rezidual nominal
_300 mA;
- n fig. 4.2. se prezint o schem unde sunt realizate 3 niveluri de selectivitate utiliznd un
dispozitiv diferen|ial rezidual de tip general cu un curent nominal de 30 mA. n amonte
este instalat un dispozitiv diferen|ial rezidual de tip S cu un curent nominal de 300 mA,
iar n amonte de aceasta un dispozitiv diferen|ial rezidual cu temporizare definit conform
recomandrilor din SR EN 60947-2, cu un curent nominal de 1A;
- selectivitatea ntre un dispozitiv de tip S si un altul de tip general n serie poate fi
considerat ca realizat dac raportul ntre curen|ii diferen|iali reziduali nominali respectivi
este de cel pu|in 3;
- n re|eaua TT, rezisten|a prizei de pmnt trebuie s fie conform cu prevederea art.
4.1.4.1.14.

Fig. 4.1. Exemplu de circuite cu dou niveluri Fig. 4.2. Exemplu de circuite cu trei niveluri
de selectivitate de selectivitate

I
d I
d
I
d
Tip S - 500mA
sau tip general 300mA

Tip general
100mA

Tip general
30mA

I
d
Tip cu temporizare 1A
(timp maximal de ntrerupere)

I
d
Tip S - 300mA
I
d
Tip general
30mA


53
4.1.5.3. Protecia suplimentar folosind legtura de echipotenializare de protecie suplimentar
4.1.5.3.1.Legtura de echipoten|ializare de protec|ie suplimentar este considerat ca protec|ie
suplimentar pentru protec|ia la defect (mpotriva atingerii indirecte).

4.1.5.3.2. Utilizarea legturii de echipoten|ializare de protec|ie suplimentar nu trebuie s exclud
necesitatea ntreruperii alimentrii din alte motive (de exemplu, protec|ia mpotriva focului, solicitrii
termice a echipamentului etc.).

4.1.5.3.3. Legtura de echipoten|ializare de protec|ie suplimentar poate implica ntreaga instala|ie, o
parte a acesteia sau un amplasament.

4.1.5.3.4. Legtura de echipoten|ializare de protec|ie suplimentar trebuie s includ toate pr|ile
conductoare simultan accesibile ale echipamentului fix si pr|ile conductoare strine inclusiv dac se
utilizeaz armtura metalic a betonului armat. Sistemul trebuie conectat la conductoarele de protec|ie
ale ntregului echipament inclusiv cele ale prizelor.

4.1.5.3.5. Dac exist incertitudini referitoare la eficienta legturii de echipoten|ializare de protec|ie
suplimentar, trebuie s se confirme ca rezisten|a R ntre pr|ile conductoare simultan accesibile si
pr|ile conductoare strine ndeplineste condi|ia:

a
I V R / 50 s n sisteme de tensiune alterativ

a
I V R / 120 s n sisteme de tensiune continu
unde:
a
I este curentul electric de func|ionare n A, a dispozitivului de protec|ie :
- pentru dispozitive de curent diferen|ial rezidual (DDR),
n
I
A

- pentru dispozitive de supracurent, curentul electric de func|ionare la 5 s.

4.1.5.3.6. Conductorul pentru legturi principale de egalizare a poten|ialelor trebuie s aib sec|iuni cel
pu|in egale cu jumtate din sec|iunea cea mai mare a conductorului de protec|ie din instala|ie, dar
minim 10 mm
2
Cu; sec|iunea lui se poate limita la maximum 25 mm
2
Cu sau o sec|iune echivalent
pentru alt material.
Conductorul pentru legturi suplimentare de egalizare a poten|ialelor ntre dou mase trebuie s
aib sec|iunea cel pu|in egal cu cea mai mic sec|iune a conductoarelor de protec|ie legate la acele
mase.
Legturile suplimentare se vor realiza prin elemente conductoare nedemontabile (de ex.
sarpante metalice), prin conductoare suplimentare sau prin combinarea acestor dou solu|ii.

4.1.5.3.7. Elementele conductoare ale construc|iei sau din construc|ii (cum sunt de exemplu sarpantele
metalice, cile de rulare ale utilajelor de ridicat si transport) pot fi utilizate drept conductoare de
protec|ie dac ndeplinesc simultan urmtoarele condi|ii:
a) continuitatea lor electric este asigurat fie prin construc|ie fie prin mijloace adecvate
realizndu-se astfel nct s fie protejat mpotriva deteriorrilor mecanice, chimice, electrochimice,
termice sau de alt natur;
b) sec|iunea lor este cel pu|in aceea determinat conform subcapitolului 5.5.;
c) demontarea lor nu se poate face dect dac au fost prevzute msuri de compensare.

4.1.5.3.8. Dac instala|iile electrice sunt n distribu|ie prefabricat n nvelisuri metalice (cutii,
carcase), aceste nvelisuri pot fi utilizate drept conductoare de protec|ie dac satisfac urmtoarele trei
condi|ii:
a) continuitatea lor electric este asigurat si men|inut n timp prin msuri de protec|ie
corespunztoare mpotriva solicitrilor mecanice, chimice, electrochimice, termice sau de alt natur.;
b) sec|iunea lor este cel pu|in egal cu aceea rezultat din subcapitolul 5.5.;
c) permit racordarea pe traseul lor a altor conductoare de protec|ie.


54
4.1.5.3.9. Structura metalic de sus|inere a cablurilor poate fi utilizat drept conductor de protec|ie
dac se iau msuri n vederea satisfacerii condi|iilor de la art. 4.1.5.3.8.

4.1.5.4. Protecia suplimentar folosind legtura local de echipotenializare nelegat la pmnt.
4.1.5.4.1. Legtura local de echipoten|ializare nelegat la pmnt este prevzut pentru a preveni
apari|ia unei tensiuni de atingere periculoase.

4.1.5.4.2. Toate echipamentele electrice trebuie s corespund prevederilor de protec|ie de baza
(mpotriva atingerilor directe) descrise la subcapitolul 4.1.2.

4.1.5.4.3. Conductoarele legturii de echipoten|ializare trebuie s interconecteze toate pr|ile
conductoare simultan accesibile si pr|ile conductoare strine.

4.1.5.4.4. Sistemul local de legturi de echipoten|ializare nu trebuie s fie n contact electric cu
pmntul, nici direct, nici prin pr|ile conductoare simultan accesibile ori prin pr|i conductoare
strine. Dac aceast condi|ie nu poate fi ndeplinit se aplic protec|ia prin ntreruperea automat a
alimentrii .

4.1.5.4.5. Trebuie luate msuri de prevedere astfel nct orice persoan care intr n zona de
echipoten|ializare s nu poat fi expus la o diferen| de poten|ial periculoas, n special dac planseul
conductor, izolat fa| de pmnt, este conectat la sistemul de echipoten|ializare nelegat la pmnt.

4.1.5.5. Protecia suplimentar prin izolarea zonei de manipulare a omului (izolarea
amplasamentului)
4.1.5.5.1. Aceast msur de protec|ie este destinat prevenirii atingerii simultane cu pr|ile
conductoare care pot fi la poten|iale diferite prin defectarea pr|ilor active.

4.1.5.5.2. Orice echipament electric trebuie s corespund unei prevederi privind protec|ia de baz
(mpotriva atingerii directe) descrisa la cap.4.1.2.

4.1.5.5.3. Pr|ile conductoare accesibile trebuie dispuse astfel nct n mprejurri obisnuite o persoan
s nu vin simultan n atingere cu:
- dou pr|i conductoare accesibile ;
- o parte conductoare accesibil si orice parte conductoare strin, dac aceste pr|i pot avea
poten|iale diferite prin defectarea izola|iei de baz a pr|ilor active.

4.1.5.5.4. n amplasamente neconductoare nu trebuie s existe nici un conductor de protec|ie.

4.1.5.5.5. Conformitatea cu art. 4.1.5.5.3. este realizat dac amplasamentul are un planseu si pere|i
izolan|i si n plus se aplic una sau mai multe din urmtoarele msuri:
a) distan|area relativ a pr|ilor conductoare accesibile si a pr|ilor conductoare strine.
Condi|ia este ndeplinit dac distan|a ntre dou pr|i este mai mare de 2.5 m. Aceast distant poate
fi redusa la 1,25 m n afara zonei de accesibilitate la atingere;
b) interpunerea de obstacole efective ntre pr|ile conductoare accesibile si pr|ile conductoare
strine. Obstacolele nu trebuie legate la pmnt sau la pr|i conductoare accesibile si pe ct posibil s
fie din materiale electroizolante;
c) izolarea si msurile de izolare a pr|ilor conductoare strine. Izola|ia trebuie s aib
suficient rezisten| mecanic si s reziste la o tensiune de ncercare de cel pu|in 2000 V. Curentul
electric de fug nu trebuie s depseasc 1 mA, n condi|ii normale de utilizare.

4.1.5.5.6. Rezisten|a de izola|ie a pardoselii si pere|ilor n fiecare punct de msurare n condi|iile
specificate n SR EN 61140 si verificate printr-o metoda recomandat n Anexa 8.1 nu trebuie s fie
mai mic de:

55
- 50 kO, dac tensiunea nominal a instala|iei nu depseste 500 V n tensiune continu sau
alternativ;
- 100 kO, dac tensiunea nominal a instala|iei depseste 500 V n tensiune continu sau
alternativ si mai mica de 1000V n tensiune alternativ si 1500 V n tensiune continu.
Dac n orice punct rezisten|a este mai mic dect valoarea specificat, pardoseala si pere|ii se
consider pr|i conductoare strine din punct de vedere al protec|iei mpotriva socurilor electrice.

4.1.5.5.7. Msurile trebuie s fie permanente si s nu poat fi fcute inactive. Acestea trebuie s fie
sigure si n cazul utilizrii unui echipament mobil sau portabil.

4.1.5.5.8. Se vor respecta condi|iile de la art. 4.1.5.4.4. si art. 4.1.5.4.5.

4.1.5.6. Protecia suplimentar prin deconectarea automat la apariia tensiunii de atingere
4.1.5.6.1. Se vor utiliza numai echipamente agrementate pentru ca deconectarea alimentrii s se
produc n timpi mai mici dect timpii maximi indica|i n tabelul 4.1 pentru tensiuni de atingere de
50V. Aceste echipamente vor fi prevzute cu sisteme de simulare a defectului, obligatorii de a fi puse
n func|iune la nceputul fiecrui serviciu.

4.1.5.6.2. Echipamentele pentru deconectarea automat la apari|ia tensiunii de atingere se vor conecta
ntre pr|ile conductoare ce accidental ar putea fi puse sub tensiune si priza de pmnt prin
conductoarele (bara) de echipoten|ializare legate la pmnt.

4.1.5.7. Protecia suplimentar prin folosirea mijloacelor individuale de protecie
4.1.5.7.1. Se vor utiliza numai mijloace individuale de protec|ia certificate .

4.1.6. Clasificarea echipamentelor electrice din punctul de vedere al yocului electric
4.1.6.1. Clasele de protec|ie ale echipamentelor electrice sunt:

Clas 0 (fr marcaj): echipament la care izola|ia de baz constituie msur tehnic de
protec|ie de baz (la atingerea direct) si nu are prevederi pentru protec|ia n caz de defect (atingere
indirect). Msurile de protec|ie n caz de defect trebuie prevzute de proiectant.

Clas I : echipament la care izola|ia de baz constituie msur tehnic de protec|ie de
baz (la atingere direct) si conectarea la o legtur de echipoten|ializare constituie msur tehnic
pentru protec|ie n caz de defect (atingere indirect).

Clas II : echipamentul la care izola|ia de baz constituie msur tehnic de protec|ie de
baz (la atingere direct) si izola|ia suplimentar constituie msur tehnic de protec|ie n caz de defect
(atingere indirect) sau echipamentul la care izola|ia ntrit constituie msur tehnic de protec|ie de
baz (la atingere direct) si msur tehnic de protec|ie n caz de defect (atingere indirect) .

Clas III : echipamentul la care utilizarea tensiunilor TFJP si TFJS constituie protec|ie
de baz (la atingere direct) si nu sunt necesare prevederi pentru protec|ie n caz de defect (atingere
indirect) .

4.1.6.2. Clasele de protec|ie ale echipamentelor electrice permise n func|ie de msurile de protec|ie
mpotriva atingerilor directe si indirecte aplicate, sunt indicate n tabelul 4.2.

4.1.6.3. Tensiunile maxime si msurile specifice de protec|ie mpotriva socurilor electrice pentru
corpuri de iluminat fixe, mobile si portabile, utilizate trebuie s fie cele din tabelul 4.3.
n locuri pu|in periculoase, valoarea maxim a tensiunii de lucru admis pentru corpuri de
iluminat, amplasate n afara zonei de accesibilitate, este 230 V.

56
Pentru corpurile de iluminat amplasate n zona de accesibilitate (sub 2,5 m) se iau masurile din
coloana 2) a tabelului 4.3.

Tabelul 4.2.
Clasele de protecie ale echipamentelor electrice

Msura de protecie
Clasa de protecie a
echipamentelor
Art. nr.
0
1)
I
2)
II
3)
III
Fr ntreruperea alimentrii
- folosirea materialelor si
echipamentelor de clasa II
sau echivalente;
- - A A 4.1.4.2.1.1.
-amplasamente
neconductoare (izolante)
A A(a) A - 4.1.5.5.
- separarea de protec|ie; A(b) A(b) A(b) - 4.1.4.4.
- distan|area sau intercalarea
de obstacole;
A A(a) A - 4.1.2.4.
- legturi locale de egalizare
a poten|ialelor fr legarea la
pmnt
A A(a) A - 4.1.5.4.
Cu ntreruperea automat a
alimentrii

- dispozitive automate de
protec|ie
A(a) A A - 4.1.4.1.
Alimentarea la tensiune
foarte joas de securitate
(TFJS, TFJP)
- - - A 4.1.4.3.
A admis, numai n condi|iile precizate la articolele respective;
A(a) masele echipamentelor nu trebuie legate nici la pmnt, nici la un conductor de
protec|ie;
A(b) dac sursa alimenteaz un singur echipament, masa nu trebuie legat nici la pmnt, nici
la un conductor de protec|ie.
1) Echipamentele de clas 0 nu sunt admise fr msuri de protec|ie.
2) Echipamentele de clasa I pot fi utilizate n condi|iile aplicrii de msuri de protec|ie cu
deconectare automat a alimentrii.
3) Echipamentele de clasa II pot fi utilizate n condi|iile aplicrii de msuri de protec|ie fr
deconectare automat a alimentrii.


57
Tabelul 4.3
Tensiuni admise yi msurile specifice de protecie mpotriva yocurilor electrice pentru corpuri de
iluminat fixe, mobile yi portabile
Tensiune maxim de lucru
Tipul corpurilor de iluminat
Msuri de protec|ie
1)2)

Condi|ii de aplicare
1 2
230 V
- fixe
- fluorescente
- Legarea maselor la un conductor de protec|ie (re|ea TN sau
TT) si prevederea unui dispozitiv DDR;
- Corpuri de iluminat clasa II
- incandescente

- cu vapori de mercur

- cu vapori de sodiu

(sau alte lmpi cu soclu Edison)
- Corpuri de iluminat clasa II
- Legarea maselor la conductorul de protec|ie sau la pmnt
printr-un conductor (re|ea TN sau TT) si una din urmtoarele
msuri suplimentare:
- prevederea unui dispozitiv DDR
- o blocare care s nu permit deschiderea
corpului de iluminat dect cu scule speciale sau
dup scoaterea de sub tensiune;
- un dispozitiv de deconectare a alimentrii lmpii
la scoaterea globului de protec|ie
- mobile - Legarea maselor la un conductor de protec|ie (re|ea IT)
asigurndu-se limitarea tensiunilor de atingere la valorile
limit admise.
24 V
- portabile TFJS
- fixe si mobile Se va controla periodic izola|ia fa| de pmnt a circuitului
TFJS si transformatorului de protec|ie
1) n cazul amplasrii n zona de accesibilitate conform art.4.1.6.3.
2) Msurile de protec|ie pentru corpurile de iluminat din medii speciale conform cap. 7.

4.1.6.4. Msurile specifice de protec|ie mpotriva socurilor electrice la echipamentele
electromedicale utilizate n vecintatea pacientului trebuie alese si aplicate n condi|iile prevzute n
SR EN 60601-1-1 si n capitolul 7 al prezentului normativ.

4.1.6.5. Tensiunile maxime admise de alimentare si msurile specifice de protec|ie la soc electric
care se iau la folosirea utilajelor mobile pentru sudare cu arc electric (conform STAS 2612), trebuie s
fie cele din tabelul 4.4.
Tabelul 4.4
Tensiunile maxim admise de alimentare yi msurile specifice de protecie la yoc electric care se
iau la folosirea utilajelor mobile pentru sudare cu arc electric (conform recomandrilor din
STAS 2612)
Tensiuni maxime admise de
alimentare
Msuri de protecie
n tensiune alternativ:
500 V, pentru alimentarea nfsurrii
primare a transformatorului de sudare
Transformatoarele pentru sudare vor fi echipate cu dispozitiv de
protec|ie pentru realizarea, fie a deconectrii de la re|ea la
ntreruperea arcului electric, fie pentru limitarea tensiunii de mers
n gol la o valoarea de max. 24 V sau cu alte msuri care asigur
condi|ii nepericuloase pentru operator n cazul atingerii
accidentale a por|iunilor neizolate a circuitului de sudur.
75 V, pentru nfsurarea secundar a
transformatorului de sudare, la mers
n gol (la bornele de sudare)
n tensiune continu la bornele de
sudare pentru generatoare si
convertoare:
100 V, la suprafa|;
65 V, n subteran
Protec|ie mpotriva atingerilor directe si indirecte.

58
4.2.Protecia mpotriva efectelor termice (din SR HD 384.4.42 S1)

4.2.1 Generaliti
Persoanele, echipamentele fixe si obiectele fixe din apropierea echipamentelor electrice, trebuie
protejate mpotriva efectelor termice periculoase datorate func|ionarii echipamentelor electrice sau
mpotriva efectelor radia|iilor termice si anume:
- arderea ,aprinderea sau degradarea materialelor;
- riscul de arsuri;
- reducerea siguran|ei func|ionarii echipamentelor electrice instalate.

4.2.2. Protecia mpotriva producerii incendiului de ctre echipamentele electrice.

4.2.2.1. Echipamentul electric n func|ionare normal, de avarie sau manevrare gresit, nu trebuie s
prezinte pericol de incendiu pentru materialele din apropiere.
n plus fa| de prevederile normativului trebuiesc respectate instruc|iunile relevante ale
productorului.

4.2.2.2. Dac temperaturile exterioare ale echipamentelor fixe pot atinge valori susceptibile de a
provoca incendierea materialelor din apropiere, echipamentele trebuie s fie:
- montate pe sau n interiorul materialelor care rezist la astfel de temperaturi si care au o
conductivitate termic redus;
- separate de elementele de construc|ie prin materiale care rezist la astfel de temperaturi si
au o conductivitate termic redus;
- montate la o distan| suficient fa| de orice material pe care astfel de temperaturi pot s le
deterioreze, permi|nd o disipare sigur a cldurii, suporturile echipamentelor avnd o
conductivitate termic redus.

4.2.2.3. Echipamentele conectate permanent, care pot produce arc electric sau scntei n func|ionare
normala trebuie:
- complet nchise n materiale rezistente la arcul electric;
- separate de elemente constructive, asupra crora arcul electric poate avea efecte
distructive, prin ecrane din material rezistent la arcul electric;
- instalate la o distan| suficient de mare de elementele constructive asupra crora arcul
electric ar avea efecte distructive, permi|nd o stingere sigur a arcului electric si al
scnteilor.
n cazul arcului electric, materialele rezistente la efectele acestuia, trebuie s fie necombustibile
si cu o conductivitate termic redus si o grosime corespunztoare, pentru stabilitatea mecanic.

4.2.2.4 Echipamentele fixe care prezint efect de focalizare sau de concentrare a cldurii trebuie s fie
suficient de departe de orice obiect fix si de orice element de construc|ie, astfel nct aceste elemente
sau obiecte s nu poat fi supuse, n condi|ii normale, la o temperatur periculoas.

4.2.2.5.Atunci cnd echipamentele instalate n acelasi loc con|in o cantitate important de lichid
inflamabil (ulei), trebuie luate masuri care s mpiedice ca lichidul aprins si produsele de combustie ale
lichidului (flacr, fum, gaz toxic) s se propage n alte pr|i ale construc|iei.
1. Exemple de astfel de msuri sunt:
- prevederea unei cuve de colectare n care s se strng lichidul (uleiul) scurs si care s
asigure stingerea lui n caz de incendiu;
- instalarea echipamentului ntr-o ncpere cu pere|i si plansee din clasa de reac|ie la foc
A1, A2 s1 do, rezistente la foc (EI), corespunztor nivelului densit|ii sarcinii termice
prevzut de reglementrile specifice referitoare la securitatea la incendiu a
construc|iilor, prevzut cu praguri sau alte mijloace care s previn propagarea
lichidului (uleiului) aprins n alte pr|i ale construc|iei, avnd o instala|ie de ventila|ie
proprie, direct la exterior.

59
2. O cantitate important este o cantitate egal sau mai mare de 25 litri. Pentru lichide izolante
combustibile (uleiuri), limita poate fi mrit la 60 litri.
3.Pentru cantit|i mai mici de 25 litri este suficient s se ia masuri de prevenire a scurgerii
lichidului.
4. Se recomand scoaterea de sub tensiune a echipamentului, automat sau manual, la nceputul
unui incendiu.

4.2.2.6. Materialele carcaselor care acoper echipamentele electrice, n timpul punerii n func|iune,
trebuie s poat suporta temperaturile cele mai ridicate susceptibile s fie produse de echipamentele
electrice.
Materialele combustibile nu pot fi utilizate pentru construc|ia acestor carcase, n afara cazului
cnd sunt luate msuri de prevenire a incendiilor, cum ar fi acoperirea cu material incombustibil si de
conductivitate termic redus.

4.2.2.7. Dispozitivele de protec|ie, n caz de incendiu, trebuie s se gseasc la nivelul echipamentelor
de protejat, iar organul de manevr trebuie s fie usor de recunoscut si usor accesibil.

4.2.2.8. Pentru diminuarea riscului de incendiu trebuie utilizat un dispozitiv de protec|ie cu curent
diferen|ial rezidual (DDR) cu curentul nominal de func|ionare mai mic sau cel mult egal cu 300 mA
amplasat la bransament sau punct de alimentare. Prevederea este obligatorie pentru cldiri de
nv|mnt, sntate, comer|, construc|ii de turism, construc|ii din lemn, unit|i de mic produc|ie sau
service cu ncperi cu umiditate ridicat, depozite de mrfuri combustibile, discoteci, sli de dans,
ncperi cu aglomerri de persoane si sli aglomerate, cldiri nalte si foarte nalte, cldiri de cult si
cultur cu caracter de monument istoric la care se efectueaz modernizri sau schimbri de destina|ie.

4.2.2.9. Se prevd obligatoriu cu protec|ie diferen|ial circuitele destinate alimentrii receptoarelor
electronice care trebuie s func|ioneze nesupravegheate (telefax, computere, televiziune cu circuit
nchis, instala|ii antiefrac|ie etc.).

4.2.3. Protecia mpotriva incendiului n amplasamentele cu risc mare de incendiu BE2 (din SR
HD 384.4.42 S1)
4.2.3.1. Generaliti

4.2.3.1.1. Prescrip|iile acestei pr|i trebuie respectate suplimentar fa| de cele de la 4.2.2.

4.2.3.1.2. Obiectul acestui capitol se refer la alegerea si montarea instala|iilor electrice n
amplasamente cu risc de incendiu datorate naturii materialelor prelucrate sau depozitrii materialelor
inflamabile pentru fabrica|ie sau prelucrare, prezen|a prafului n hambare, n fabrici de prelucrare a
lemnului, n fabrici de textile sau similare (medii BE2) .
Pentru medii cu pericol de explozie (BE3) se va utiliza NP-099-04.

4.2.3.1.3. Echipamentele electrice trebuie alese si montate astfel nct n func|ionare normal,
temperaturile lor si nclzirile previzibile n caz de defect s nu poat produce un incendiu, |innd
seama de influentele externe.
Acestea se pot realiza prin masuri constructive corespunztoare sau prin msuri suplimentare la
montarea lor,
Nu sunt necesare msuri suplimentare dac temperatura suprafe|ei acestor echipamente nu
poate provoca aprinderea materialelor combustibile din vecintate.

4.2.3.2. Amplasamente cu risc de incendiu datorat naturii materialelor prelucrate sau depozitate
4.2.3.2.1. n amplasamente unde n vecintatea echipamentelor electrice pot exista cantit|i periculoase
de materiale combustibile, instala|iile trebuie limitate, pe cat posibil, numai la cele strict necesare

60
pentru aceste amplasamente.
4.2.3.2.2. Cnd praful se poate acumula pe carcasele acestor echipamente electrice n cantitate
suficient pentru a produce un risc de incendiu, trebuie luate msuri corespunztoare pentru ca aceste
carcase s nu ajung la temperaturi periculoase si s se ndeprteze periodic depunerile combustibile.

4.2.3.2.3. Echipamentele electrice trebuie s fie corespunztoare pentru aceste amplasamente. n cazul
prezen|ei prafului, carcasele lor trebuie s prezinte un grad de protec|ie de cel pu|in IP5X.

4.2.3.2.4. n principiu sunt aplicate regulile generale referitoare la sistemele de pozare. Totodat,
sistemele de pozare care nu sunt ncastrate n materiale necombustibile precum tencuiala, betonul sau
un material similar, trebuie s aib caracteristicile de nepropagare a flcrii.
Atunci cnd riscul de propagare a incendiului este ridicat, de exemplu pe trasee lungi verticale
sau n grupri de cabluri , cablurile trebuie s corespund caracteristicilor de ntrziere la propagarea
flcrii pozate n mnunchi cum sunt definite n SR EN 50266.

4.2.3.2.5. Sistemele de pozare electric care traverseaz aceste amplasamente, dar care nu sunt
destinate alimentarii acestor amplasamente, trebuie s ndeplineasc urmtoarele condi|ii:
- s nu aib nici o conexiune pe traseul lor n interiorul acestor amplasamente, cu excep|ia
cazului n care
- aceste conexiuni sunt amplasate ntr-o carcas care corespunde la ncercri la foc pentru
cofrete definite n SR EN 60670.

4.2.3.2.6. Sistemele de pozare care traverseaz aceste amplasamente trebuie protejate mpotriva
suprasarcinilor si scurtcircuitelor prin dispozitive situate n afara amplasamentelor.
Sistemele de pozare care au originea n aceste amplasamente trebuie protejate mpotriva
suprasarcinilor si scurtcircuitelor prin dispozitive situate la originea acestor circuite.

4.2.3.2.7. Alte sisteme de pozare dect cele care au cabluri cu izola|ie mineral si sistemele de pozare
prefabricate trebuie protejate mpotriva defectelor de izola|ie:
a) n re|elele TN sau TT, prin dispozitive de curent diferen|ial rezidual mai mic sau egal cu
300 mA .
Dac un defect rezistiv poate constitui un risc de incendiu, de exemplu nclzirea n plafon cu
plci nclzitoare, curentul diferen|ial rezidual nominal trebuie s fie mai mic sau egal cu 30 mA.
b) n re|elele IT, trebuie prevzute dispozitive de control permanent al izola|iei echipate cu
alarme sonore si vizuale. n cazul unui al doilea defect, timpul de ntrerupere a dispozitivului de
protec|ie mpotriva supracuren|ilor nu trebuie s fie mai mare de 5 s. Trebuiesc prevzute instruc|iuni
prin care s se prevad o ntrerupere manual ct se poate de repede dup producerea primului defect.
Se recomand utilizarea cablurilor cu manta metalic. Aceste mantale trebuie conectate la
conductorul de protec|ie.

4.2.3.2.8. Nu sunt admise conductoare PEN , cu excep|ia celor care apar|in sistemelor de pozare care
traverseaz aceste amplasamente.

4.2.3.2.9. Fiecare conductor neutru trebuie s poat fi sec|ionat printr-un dispozitiv asociat conform cu
5.3.4.5.1.

4.2.3.2.10. Nu sunt admise conductoare neizolate. Trebuiesc luate msuri pentru prevenirea arcurilor
electrice, scnteilor sau particulelor fierbin|i care pot aprinde materiale combustibile situate n
vecintate.

4.2.3.2.11. Pentru cablurile flexibile trebuie alese cabluri si cordoane conform recomandrilor din SR
HD 516.


61
4.2.3.2.12. Aparatajul trebuie amplasat n exteriorul acestor amplasamente, cu excep|ia cazului cnd
este montat n carcase cu grad de protec|ie conform art.4.2.3.2.3.
4.2.3.2.13. Motoarele comandate automat sau de la distan|, sau care nu sunt supravegheate n
permanen|, trebuie protejate mpotriva temperaturilor excesive prin dispozitive de protec|ie mpotriva
supracuren|ilor cu rearmarea manual a releului termic sau prin dispozitive similare.
Motoarele cu pornire stea-triunghi trebuie protejate mpotriva temperaturilor excesive n
nfsurarea stea.

4.2.3.2.14. n amplasamente cu risc de incendiu datorita prafului si /sau fibrelor, temperatura la
suprafa|a corpurilor de iluminat, n caz de defect, s fie limitat si fibrele sau praful s nu se poat
acumula ntr-o cantitate periculoas:
- n condi|ii normale : 90 C
- n caz de defect : 115 C
n absen|a informa|iilor din partea constructorului, proiectoarele mici si spoturile trebuie situate
fa| de materialele combustibile la distanta de:
- 0.5 m pn la 100 W;
- 0.8 m de la 100 W pn la 300W;
- 1m de la 300 W pn la 500 W.

4.2.3.2.15. Lmpile si elementele corpurilor de iluminat trebuie protejate mpotriva deteriorrilor
mecanice care se pot produce.
Componentele integrate, de exemplu lmpile si elementele calde ale lmpilor, nu trebuie s
cad din corpul de iluminat.

4.2.3.2.16. Dac ntr-un amplasament se utilizeaz sisteme electrice de nclzit sau de ventila|ie,
prezen|a prafului si temperatura aerului nu trebuie s creeze risc de incendiu. Dispozitivele de limitare
a temperaturii trebuie s fie cu rearmare manual.

4.2.3.2.17. Aparatele electrice de nclzit trebuie montate pe suporturi care nu sunt combustibile.

4.2.3.2.18. Aparatele de nclzit situate n vecintatea materialelor combustibile trebuie prevzute cu
bariere corespunztoare care s mpiedice aprinderea acestor materiale.
Aparatele de nclzit cu acumulare trebuie s fie astfel realizate nct s mpiedice ca aerul s
transporte praf sau fibre ctre elementele rezistive nclzitoare.

4.2.3.2.19. Carcasele si rezisten|ele aparatelor de nclzit nu trebuie s aib temperaturi mai mari dect
cele specificate la art.4.2.3.2.14. Carcasele trebuie proiectate pentru acest scop sau instalate astfel nct
s se evite depunerea de materiale care pot afecta disiparea cldurii.

4.2.3.4. Amplasamente cu materiale de construcie combustibile
4.2.3.4.1 Pentru ca echipamentele electrice s nu poat provoca aprinderea unei pr|i a cldirii trebuie
luate msuri de prevedere. Aceasta poate fi realizat prin:
- prevenirea incendiului provocat de defecte de izola|ie;
- proiectare, alegere si montare corespunztoare a echipamentelor electrice.

4.2.3.4.2. Alegerea yi montarea echipamentelor n perei cu alveole
4.2.3.4.2.1. Echipamentele electrice, de exemplu cofrete sau tablouri de distribu|ie, instalate n pere|i
cu alveole care sunt combustibili, trebuie s fie conform prevederilor standardelor corespunztoare.

4.2.3.4.2.2. Dac echipamentele electrice instalate n pere|i cu alveole nu ndeplinesc prevederile de la
art. 4.2.3.4.2.1, ele trebuie protejate cu fibr de sticl sau material similar necombustibil de 12 mm
grosime, sau cu vat mineral de 100 mm grosime. Dac se utilizeaz aceste materiale, trebuie luate n
considerare efectele lor asupra disiprii cldurii echipamentelor electrice.
Aceste msuri se aplic, de asemenea, pere|ilor cu alveole construi|i din materiale

62
necombustibile dac n pere|i sunt ncorporate materiale de izolare combustibile, de exemplu materiale
de izolare termic sau fonic.

4.2.3.4.2.3. Echipamentele electrice cum sunt prizele de curent si ntreruptoarele nu trebuie fixate prin
cleme.

4.2.3.4.2.4. Cablurile si cordoanele trebuie s ndeplineasc prevederile din SR EN 50266.

4.2.3.4.2.5. Tuburile si jgheaburile de cabluri care nu propag flacr, trebuie s respecte
recomandrile din SR EN 50085 si SR EN 61386.

4.2.4. Protecia mpotriva arsurilor
4.2.4.1. Pr|ile accesibile ale echipamentelor electrice amplasate n zona de accesibilitate nu trebuie s
ating temperaturi care pot provoca arsuri persoanelor si nu trebuie s depseasc valorile indicate n
tabelul 4.5.
Toate pr|ile accesibile care pot atinge, n regim normal de func|ionare, chiar si pentru scurt
durat, temperaturi superioare celor din tabelul 4.5, trebuie protejate mpotriva oricrui contact
accidental.

Tabelul 4.5
Temperaturile maxime admise pentru prile accesibile ale echipamentelor electrice
Pri accesibile
Materialul
prilor
accesibile
Temperaturi
maxime [
o
C]
Elemente de comand manual
Metalic 55
Nemetalic 65
Pr|i destinate pentru a fi atinse
dar care nu sunt destinate s fie
manevrate manual
Metalic 70
Nemetalic 80
Pr|i care nu sunt destinate s fie
atinse n func|ionare normal
Metalic 80
Nemetalic 90

4.2.5. Protecia mpotriva supranclzirilor
4.2.5.1. Instalaie de nclzire prin ventilare artificial

4.2.5.1.1. Instala|iile de nclzire prin ventilare artificial, cu excep|ia nclzitoarelor cu acumulare,
trebuie concepute astfel nct elementul de nclzire s nu poat fi pus sub tensiune dect dup
stabilirea debitului de aer si s fie deconectat cnd debitul de aer este oprit. n plus ele trebuie
prevzute cu dou limitatoare de temperatur independente, unul de altul, care s mpiedice orice
depsire a temperaturilor admisibile n conductele de aer.

4.2.5.1.2. Carcasele corpurilor de nclzire trebuie s fie executate din materiale incombustibile.

4.2.5.2. Aparate productoare de apa cald sau vapori
4.2.5.2.1. Orice aparat care produce ap cald sau vapori trebuie protejat prin proiectare sau instalare,

63
mpotriva temperaturilor excesive, n toate condi|iile de func|ionare. n caz de nerespectare a
standardelor europene (CENELEC), protec|ia trebuie asigurat printr-un dispozitiv fr reanclansare
automat, care s func|ioneze independent de termostat.
Dac aparatul nu are scurgere liber, el trebuie prevzut n plus, cu un dispozitiv de limitare a presiunii
apei.

4.3. Protecia mpotriva supracurenilor electrici (din SR HD 384.4.43-S2 yi SR HD 384.4.473-S1)
4.3.1. Generaliti

4.3.1.1. Conductoarele active ale circuitelor electrice trebuie protejate mpotriva supracuren|ilor
datora|i suprasarcinilor sau scurtcircuitelor.
a) Protec|ia mpotriva suprasarcinilor.
Un circuit electric trebuie s fie protejat prin dispozitive care s ntrerup curentul n circuit
dac unul sau mai multe dintre conductoarele sale sunt parcurse de un curent ce depseste valoarea
curentului maxim admisibil si care, n cazul unei durate prea lungi, ar putea produce deteriorarea
izola|iei conductoarelor.
b) Protec|ia mpotriva scurtcircuitelor.
Un circuit trebuie s fie protejat prin dispozitive care s ntrerup curentul n acest circuit dac
unul sau mai multe dintre conductoarele lui sunt parcurse de un curent de scurtcircuit. ntreruperea
trebuie s se produc ntr-un timp destul de scurt pentru a fi evitat deteriorarea conductoarelor.
Protec|ia mpotriva suprasarcinilor trebuie s fie coordonat cu protec|ia la scurtcircuit n
condi|iile prevzute la art. 4.3.6.1 si 4.3.6.2.

4.3.1.2. Trebuie folosite urmtoarele tipuri de dispozitive de protec|ie mpotriva supracuren|ilor
electrici:
- dispozitive care protejeaz la curen|i de suprasarcin, relee de protec|ie la suprasarcin (relee
termice, disjunctoare, relee de protec|ie la supracuren|i, siguran|e fuzibile);
- dispozitive care protejeaz la curen|i de scurtcircuit (disjunctoare echipate cu declansatoare
rapide la scurtcircuit, siguran|e fuzibile);
- dispozitive care protejeaz att la curen|i de suprasarcin ct si la curen|i de scurtcircuit
(disjunctoare echipate cu relee de protec|ie la supracuren|i si cu declansatoare rapide la
scurtcircuit, siguran|e fuzibile).

4.3.2. Protecia mpotriva curenilor electrici de suprasarcin
4.3.2.1. Amplasarea dispozitivelor de protecie la suprasarcin

4.3.2.1.1. Dispozitivul care asigur protec|ia la suprasarcin trebuie s fie amplasat n locul unde o
schimbare antreneaz o reducere a valorii curentului admisibil n conductoare, de exemplu o schimbare
de sec|iune, un mod de pozare sau de alctuire, cu excep|ia cazurilor de la art.4.3.2.1.2 si 4.3.2.2.

4.3.2.1.2. Dispozitivul de protec|ie la suprasarcin a unui circuit electric poate fi amplasat pe traseul
acestui circuit dac pe partea de circuit dintre punctul unde apare schimbarea (de sec|iune, de natura
materialului, de modul de pozare sau de alctuire) si pozi|ia dispozitivului de protec|ie nu sunt
conectate alte circuite sau prize si dac este ndeplinit una din urmtoarele condi|ii:
a) circuitul este protejat mpotriva curentului de scurtcircuit conform prevederilor de la
art.4.3.3.
b) lungimea traseului nu depseste 3 m si este realizat astfel nct s reduc la minimum
riscurile unui scurtcircuit si nu este amplasat n apropierea materialelor combustibile (a se vedea art .
4.3.2.2).

4.3.2.1.3 . Caracteristica de func|ionare a unui dispozitiv pentru protec|ia unei distribu|ii mpotriva
suprasarcinilor si caracteristicile de func|ionare a distribu|iei respective trebuie s fie coordonate astfel

64
nct s fie ndeplinite condi|iile exprimate prin rela|iile urmtoare:
- pentru disjunctoare:
1)
adm N c
I I I s s
2)
adm
I I s 45 , 1
2

n care:
c
I
curentul de calcul al distribu|iei (circuitului), n A;
N
I curentul nominal al dispozitivului de protec|ie (pentru dispozitive de protec|ie reglabile, I
N

este curentul de reglaj ales Ir), n A;
adm
I curentul admisibil n conductorul distribu|iei, |innd cont de coeficien|ii de corec|ie.
2
I curentul care asigur efectiv declansarea dispozitivelor de protec|ie (I
declansare
) n condi|iile
stabilite n normele sau n prospectele pentru aparate (cel mai mare curent de ncercare curent
conven|ional), n A ;
- pentru siguran|e fuzibile :

N
I I
C
s ;

adm N
I I k s

Factorul k

are valorile urmtoare:
k
= 1,31 pentru siguran|e fuzibile gG cu A I
N
16 s

k
= 1,1 pentru siguran|e fuzibile cu A I
N
16 s

n cazurile n care suprasarcinile sunt de lung durat si valorile curen|ilor de suprasarcin sunt
superioare valorii curentului conven|ional al dispozitivului de protec|ie, este asigurat protec|ia
complet.

4.3.2.2. Exceptarea de la protecia de suprasarcin
4.3.2.2.1. Cazurile men|ionate n acest paragraf nu trebuie aplicate n instala|iile situate n locuri ori
amplasamente care prezint riscuri de incendiu sau de explozie si acolo unde sunt specificate condi|ii
diferite n reglementrile speciale stipulate n cap.7.
Se admite s nu fie prevzut protec|ia mpotriva suprasarcinilor:
a) pe un circuit electric situat n aval de o schimbare de sec|iune, de natura materialului, de
modul de pozare si de alctuire si care este protejat mpotriva suprasarcinilor printr-un
dispozitiv de protec|ie amplasat n amonte ;
b) pe un circuit electric care nu este susceptibil de a fi parcurs de curen|i de suprasarcin, cu
condi|ia ca acest circuit s fie protejat mpotriva scurtcircuitelor conform regulilor enun|ate
la sec|iunea 4.3.3.
c) n instala|iile de telecomunica|ii, comanda, semnalizare si similare.

4.3.2.3. Prevederea sau lipsa proteciei mpotriva suprasarcinilor n reelele IT
4.3.2.3.1. Posibilitatea de a prevede sau de a nu prevede un dispozitiv de protec|ie mpotriva
suprasarcinilor de la art. 4.3.2.1.2 si 4.3.2.2. nu sunt aplicate la re|elele IT, cu excep|ia cazului n care
fiecare circuit neprotejat mpotriva suprasarcinilor este protejat printr-un dispozitiv de curent
diferen|ial rezidual.

4.3.2.4. Renunarea la protecia de suprasarcin
4.3.2.4.1. Se recomand s nu se prevad protec|ia la suprasarcina pe circuite de alimentare a
aparatelor, dac ntreruperea neasteptat a circuitului poate provoca pericole.
Exemple de astfel de cazuri sunt:
- circuitele de excita|ie ale masinilor rotative;
- circuitele de alimentare a electromagne|ilor de men|inere sau ridicare;
- circuitele secundare ale transformatoarelor de curent;

65
- circuitele de alimentare ale dispozitivelor de stingere a incendiilor.
n astfel de cazuri se recomand s se prevad un dispozitiv de avertizare la apari|ia suprasarcinii.

4.3.3. Protecia mpotriva scurtcircuitelor
4.3.3.1.Amplasarea dispozitivelor de protecie mpotriva scurtcircuitelor

4.3.3.1.1.Un dispozitiv de protec|ie mpotriva scurtcircuitelor trebuie s fie amplasat n locul unde o
reducere a sec|iunii conductoarelor sau o alt schimbare antreneaz o modificare a caracteristicilor
definite la 4.3.2.1.1 cu excep|ia cazului de la 4.3.3.1.2 .

4.3.3.1.2. Deplasarea locului de amplasare a proteciei mpotriva scurtcircuitelor
4.3.3.1.2.1 Cazurile men|ionate n acest paragraf nu trebuie aplicate n locurile (sau amplasamentele)
care prezint un risc de incendiu sau de explozie si acolo unde se aplic reglementri speciale sau unde
sunt men|ionate condi|ii diferite.
Se admite s fie amplasate dispozitive de protec|ie mpotriva scurtcircuitelor n alte locuri dect cele
indicate la art.4.3.3.1.1, n condi|iile de la art.4.3.3.1.2.2.

4.3.3.1.2.2. Partea de circuit electric cuprins, pe de o parte, ntre reducerea de sec|iune sau o alt
schimbare si dispozitivul de protec|ie, pe de alt parte, trebuie s ndeplineasc simultan urmtoarele
condi|ii:
a) lungimea s nu fie mai mare de 3 m;
b) s fie realizat astfel nct s se reduc la minim riscul de scurtcircuit;
Aceast condi|ie poate fi ob|inut, de exemplu, printr-o ntrire a protec|iei circuitelor mpotriva
influen|elor externe.
c) s fie instalat astfel nct s se reduc la minimum riscul de foc sau pericol pentru
persoane.

4.3.3.1.2.3.Un dispozitiv de protec|ie amplasat n amonte de reducerea sec|iunii sau de alt schimbare
trebuie s prezinte o caracteristic de func|ionare astfel nct el s protejeze mpotriva scurtcircuitelor,
conform cu regula de la art. 4.3.3.1.2.2 si circuitul situat n aval.

4.3.3.1.3.Renunare la protecia la scurtcircuit
4.3.3.1.3.1. Se permite renun|area la protec|ia la scurtcircuit pentru cazurile enumerate mai jos:
- pe circuitele de conectare a generatoarelor, transformatoarelor, redresoarelor, bateriilor de
acumulatoare, la tablourile de comand corespunztoare, dispozitivele de protec|ie fiind
montate la aceste tablouri;
- pe circuitele a cror deconectare ar putea produce pericole pentru func|ionarea unor
instala|ii ca cele artate la art.4.3.2.4.1;
- anumite circuite de msurare cu rezerva c sunt ndeplinite simultan urmtoarele dou
prevederi:
a) circuitul electric este realizat astfel nct s se reduc la minimum riscul de
scurtcircuit ;
b) circuitul electric nu trebuie s fie amplasat n apropierea materialelor combustibile.

4.3.4.Prevederi referitoare la natura circuitelor
4.3.4.1.Protecia conductoarelor de faz

4.3.4.1.1. Protec|ia mpotriva supracuren|ilor electrici trebuie pevzut pe toate conductoarele de faz.
Aceasta trebuie s produc deconectarea conductorului n care este detectat supracurentul, fr a
provoca neaprat deconectarea celorlalte conductoare active, cu excep|ia cazului men|ionat la art.
4.3.4.1.2. si 4.3.4.2.


66

4.3.4.1.2 n re|elele TT, pe circuitele alimentate ntre faze si n care conductorul neutru nu este
distribuit, este posibil ca detectarea supracurentului s nu fie prevzut pe unul din conductoarele de
faz, sub rezerva ndeplinirii simultane a prescrip|iilor urmtoare:
a) exist, pe acelasi circuit sau n amonte, o protec|ie diferen|ial prevzut s produc
deconectarea tuturor conductoarelor de faz;
b) conductorul neutru nu este distribuit pe circuitele situate n aval de dispozitivul de protec|ie
diferen|ial men|ionat la punctul a).
Dac deconectarea unei singure faze poate produce un pericol, de exemplu, n cazul motoarelor
trifazate, trebuie luate msuri de deconectare trifazat.

4.3.4.2. Protecia conductorului neutru
4.3.4.2.1. Reelele TT sau TN
a) Atunci cnd sec|iunea conductorului neutru este cel pu|in egal sau echivalent cu a
conductorului de faz, nu este necesar s se prevad o protec|ie de supracurent pe conductorul neutru.
b) Atunci cnd sec|iunea conductorului neutru este mai mica dect cea a conductoarelor de
faz, este necesar s se prevad o protec|ie de supracurent pe conductorul neutru, corespunztoare
sec|iunii acestui conductor. Aceast protec|ie trebuie s produc deconectarea conductoarelor de faz
si a conductorului neutru.
Totusi este admis s nu se prevad protec|ie de supracurent pe conductorul neutru dac sunt ndeplinite
simultan urmtoarele condi|ii:
- conductorul neutru este protejat mpotriva scurtcircuitelor de un dispozitiv de protec|ie
pentru conductoarele de faza din circuit;
- curentul maxim care ar putea s parcurg conductorul neutru este, n func|ionare normal,
net inferior valorii curentului admisibil prin acest conductor.
Acest a doua condi|ie este ndeplinit dac puterea transportata este repartizata cat mai
uniform posibil ntre diferite faze, de exemplu, dac suma puterilor absorbite de receptoarele
alimentate ntre fiecare faza si neutru (iluminat, prize de curent) este mult mai mic dect puterea
total transportata prin circuitul respectiv.
n re|elele TN-C, conductorul PEN nu trebuie niciodat deconectat.
c) Deconectarea conductorului neutru este in conformitate si cu recomandarile SR EN 60898-
1b privind separarea circuitelor si cu prevederile art.5.3.4.0.3 al.2. din prezentul normativ.

4.3.4.2.2. Reelele IT
n schemele IT, se recomanda, n special, s nu se distribuie conductorul neutru.
Totusi, acolo unde conductorul neutru este distribuit, este cazul s se prevad un dispozitiv de
protec|ie de supracurent pe conductorul neutru al ntregului circuit, protec|ie care trebuie s produc
deconectarea conductoarelor active din acest circuit, inclusiv a conductorului neutru. Aceast msur
nu este necesar dac:
- conductorul neutru considerat este efectiv protejat mpotriva scurtcircuitelor printr-un
dispozitiv de protec|ie amplasat n amonte, de exemplu la tabloul de alimentare, conform
regulilor enun|ate la art.4.3.3.
- sau dac circuitul considerat este protejat printr-un dispozitiv de protec|ie la curent
diferen|ial rezidual, al crui curent diferen|ial rezidual nominal este cel mult egal cu 0,15
din curentul admisibil prin conductorul neutru corespondent. Acest dispozitiv trebuie s
deconecteze toate conductoarele active din circuitul corespondent, inclusiv conductorul
neutru.

4.3.4.3. Deconectarea yi reconectarea conductorului neutru
Deconectarea si reconectarea conductorului neutru trebuie s se fac astfel nct conductorul
neutru s nu fie deconectat naintea conductoarelor de faz si s fie reconectat n acelasi timp sau
naintea conductoarelor de faz.


67
4.3.4.4. Protecia la scurtcircuit a conductoarelor n paralel
Un singur dispozitiv de protec|ie poate proteja mai multe conductoare n paralel mpotriva
curen|ilor de scurtcircuit dac caracteristica sa de func|ionare asigur func|ionarea efectiv a
dispozitivului n cazul apari|iei unui defect n punctul cel mai dificil al conductoarelor n paralel.
Trebuie s se tina cont de mpr|irea curentului de scurtcircuit ntre conductoarele n paralel. Un defect
poate fi alimentat din ambele capete ale conductoarelor n paralel.
Dac func|ionarea unui singur dispozitiv de protec|ie poate s nu fie asigurat atunci se poate
lua una sau mai multe dintre urmtoarele msuri:
a) poate fi utilizat un singur dispozitiv de protec|ie dac:
- sistemul de pozare este realizat astfel nct s reduc riscul de scurtcircuit n
conductoarele n paralel la minimum, de exemplu prin mijloace de protec|ie mecanic;
- sistemul nu trebuie s fie amplasat n apropierea materialelor combustibile.
b) pentru dou conductoare n paralel un dispozitiv de protec|ie mpotriva scurtcircuitelor este
prevzut la originea fiecrui conductor n paralel;
c) pentru mai mult de dou conductoare n paralel, dispozitivele de protec|ie se vor prevedea
la captul de alimentare si la cellalt capt al conductoarelor n paralel.

4.3.5. Caracteristicile dispozitivului de protecie la scurtcircuit
Fiecare dispozitiv de protec|ie la scurtcircuit trebuie s respecte simultan condi|iile de la 4.3.5.1 si
4.3.5.2.

4.3.5.1. Capacitatea de rupere trebuie s fie cel pu|in egal cu cea a curentului de scurtcircuit prezumat,
la locul de instalare, cu excep|ia urmtoare:
- este admis o capacitate de rupere mai mic, dac alt dispozitiv de protec|ie avnd o
capacitate de rupere necesar, este instalat n amonte. n acest caz, trebuie coordonate caracteristicile
acestora, astfel ca energia care trece prin dispozitivul din amonte s fie inferioar capacit|ii celui din
aval.
n anumite cazuri trebuie s se |in seama de capacitatea de rezisten| dinamic si capacitatea de
rupere a dispozitivului din aval (pe partea sarcinii). Detaliile caracteristicilor celor dou dispozitive ce
trebuie coordonate vor fi date de productorii acestora.

4.3.5.2. Curen|ii de scurtcircuit care pot aprea ntr-un punct de defect trebuie s fie ntrerup|i ntr-un
timp mai mic dect timpul admis pentru stabilitatea termic a conductorului. Pentru un timp mai mic
de 5 s, timpul t n care un conductor ajunge de la temperatura maxim admisibil n regim normal la
temperatura maxim admisibil n caz de scurcircuit poate fi calculat cu rela|ia:
I S k t / =
unde:
t - este durata eliminrii defectului n secunde;
S - sec|iunea conductorului n mm;
I - curentul de scurtcircuit, n A, valoare efectiv ;
k - un factor care |ine sama de rezistivitatea si coeficientul de temperatur a materialului
conductorului precum si de temperaturile ini|ial si final admisibil a acestuia. Pentru materialele
uzuale folosite ca izola|ii si conductoarele uzuale coeficientul k este dat n tabelul 5.13.

4.3.6. Coordonarea ntre protecia la suprasarcini yi protecia la scurtcircuit.
4.3.6.1. Protecia asigurata printr-un singur dispozitiv
Dac un singur dispozitiv de protec|ie la suprasarcina ndeplineste condi|iile de la art.4.3.3 si
are o putere de rupere cel pu|in egal cu curentul de scurtcircuit prezumat la locul de instalare (vezi art.
4.3.5.1), se consider ca acesta va asigura att protec|ia la suprasarcin ct si cea de scurtcircuit.

4.3.6.2. Protecia asigurat prin dispozitive separate
Se aplic prevederile de la 4.3.2 si 4.3.3 privind protec|ia la suprasarcin si la scurtcircuit.
Caracteristicile celor dou dispozitive trebuie coordonate astfel nct curentul de scurtcircuit

68
lsat s treac de dispozitivul de protec|ie la scurtcircuit s nu fie mai mare dect cel de stabilitate
dinamic si termic a dispozitivului de protec|ie la suprasarcin.
Aceste cerin|e nu exclud tipul de coordonare recomandat de SR EN 60 947-4-1.

4.3.6.3. Limitarea supracurentului electric de ctre caracteristicile sursei de alimentare
Conductoarele sunt considerate a fi protejate mpotriva curen|ilor de suprasarcin si de
scurtcircuit acolo unde ele sunt alimentate dintr-o surs incapabil de a furniza un curent mai mare
dect curentul admisibil al conductoarelor (de exemplu n cazul unor transformatoare de sudare, a unor
grupuri motor-generator etc.).

4.3.7. Selectivitatea proteciei
4.3.7.1 n cazurile n care mai multe dispozitive de protec|ie se inseriaz ntr-o distribu|ie,
caracteristicile lor se aleg astfel nct s fie asigurat selectivitatea protec|iei . n cazul unei avarii
trebuie s func|ioneze protec|ia cea mai apropiat de aceasta, izolnd doar por|iunea respectiv, fr a
scoate din func|iune ntreaga instala|ie (de ex. ntre curen|ii nominali ale fuzibilelor a dou siguran|e
consecutive, diferen|a s fie de cel pu|in dou trepte).
Trebuie asigurat corelarea protec|iei la supracuren|ii din instala|ia electric de la consumator,
cu protec|ia instala|iei electrice de racord a furnizorului de energie electric, astfel nct s fie realizate
condi|iile de selectivitate a protec|iei.

4.4. Protecia mpotriva supratensiunilor (supratensiuni datorate trsnetului yi transmise prin
reele yi supratensiuni de comutaie)

4.4.1. Generaliti
4.4.1.1. Apari|ia supratensiunilor n instala|iile electrice de joas tensiune sunt determinate de
urmtoarelor fenomene:
propagarea supratensiunilor prin conductoarele re|elei electrice de alimentare;
cderea trsnetului pe instala|ia de protec|ie mpotriva loviturilor de trsnet;
comuta|ii n instala|ii proprii;
tensiuni induse datorate unor circuite din apropiere;
defecte n instala|iile proprii sau n re|eaua de alimentare;
descrcri electrostatice.
Durata si amplitudinea supratensiunilor depind de fenomenul care a determinat apari|ia
supratensiunii si de distan|a la care a avut loc evenimentul.


69
4.4.1.2. Supratensiunile datorate loviturilor de trsnet n obiective sau n apropierea acestora au valori
ridicate, o crestere rapid a tensiunii, dar o durat redus (circa 100 s) si determin, n mod obisnuit,
cele mai mari pagube n instala|iile electrice de joas tensiune (fig. 4.3). Caracteristicile
supratensiunilor datorate loviturilor de trsnet sunt indicate n SR CEI/TR 62066.
4.4.1.3. Supratensiunile induse prin cuplaj inductiv, capacitiv sau rezistiv sunt datorate unor
evenimente din circuitele aflate n apropierea instala|iilor electrice de joas tensiune. n figura 4.4 este
indicat modul de apari|ie a supratensiunilor n re|eaua de joas tensiune prin cuplaj rezistiv (curentul
electric de trsnet care parcurge rezisten|a prizei de pmnt a obiectivului).

4.4.1.4. Supratensiunile datorate comuta|iilor, n instala|iile proprii sau n sistemul de alimentare si
care se propag prin conductoarele de alimentare, au o crestere relativ redus a tensiunii, amplitudine
redus, dar pot avea durate relativ mari. Sunt datorate fenomenelor tranzitorii care apar la modificarea
configura|iei unei re|ele electrice. n figura 4.5 este indicat cazul simplu al deconectrii unui circuit
RLC. Caracteristicile supratensiunilor de comuta|ie sunt indicate n SR CEI/TR 62066.

4.4.1.5. Supratensiunile datorate defectelor din re|eaua electric proprie sau din re|eaua electric de
alimentare sunt datorate, n general, ntreruperii conductorului neutru si cresterea tensiunii de faz
pn la valori apropiate tensiunii ntre faze. Pentru limitarea efectelor acestor supratensiuni, sistemul
de protec|ie trebuie setat la valoarea de 270 V (n sistemele de joas tensiune de 3x230/400 V).

a) b)
c) d)
Fig. 4.3 Supratensiuni datorate propagrii prin conductoarele
electrice de alimentare, la cderea trsnetului n liniile electice
aeriene (a) sau n apropierea acestora (b) si datorate cderea
trsnetului pe instala|ia de protec|ie mpotriva loviturilor de
trsnet (c) sau n apropierea obiectivului (d).
Fig. 4.4 Supratensiuni datorate
cuplajului rezistiv la cderea
trsnetului n instala|ia proprie de
protec|ie.
A
B
C
N

PE
SPD
R
p
i
t
i
t
i
t
U
S

70

4.4.1.6. Descrcrile electrostatice sunt determinate de acumularea de sarcini electrice pe corpuri bune
conductoare si amorsarea descrcrii electrice la apropierea de instala|ia electric de joas tensiune.

4.4.1.7. Caracteristici ale supratensiunilor care pot s apar n re|elele de joas tensiune sunt indicate n
tabelul 4.6.

Tabelul 4.6
Caracteristici ale supratensiunilor
Tipul
supratensiunii
Factorul de
supratensiune
Durata Forma Observa|ii
De trsnet > 4
*)
foarte
scurt
1100 s
impuls cu pant
foarte mare
11000 kV/s

De comuta|ie 24
*)
redus
1100 ms
oscilatorie
amortizat cu
frecven|a medie
de 1200 kHz

Electrostatice > 4
foarte
scurt
front de
ns
impuls foarte scurt
Energia depinde de
capacitatea obiectului
ncrcat
De frecven|
industrial
s1,73
**)
mare
sinusoidal
neamortizat
Durata depinde de
sistemul de protec|ie
*)
raportat la valoarea de vrf a tensiunii de faz, de frecven| industrial;
**)
raportat la valoarea efectiv a tensiunii de faz, de frecven| industrial.

4.4.1.8. Supratensiunile care apar n instala|iile de joas tensiune pot determina solicitri inadmisibile
ale izola|iei electrice fa| de pmnt sau ntre faze, cu deteriorarea acesteia si apari|ia de scurtcircuite,
nso|ite de importante daune (incendiu, distrugere echipamente, pericole pentru oameni, ntreruperea
alimentrii cu energie electric).

4.4.2. Protecia instalaiilor electrice din cldiri mpotriva supratensiunilor
4.4.2.1. Protec|ia mpotriva supratensiunilor a instala|iilor din interiorul cldirilor se realizeaz n
trepte, ncepnd de la intrarea n cldire si pn la echipamentele sensibile. Problemele legate de
coordonarea sistemelor de protec|ie conectate n trepte sunt prezentate n detaliu n SR CEI / TR62066.

4.4.2.2. Utilizarea protec|iei n trepte mpotriva supratensiunilor face ca izola|ia echipamentelor
conectate direct la re|eaua electric s fie cea mai solicitat, iar izola|ia echipamentelor din interiorul
cldirii s fie mai pu|in solicitat. n acest sens, echipamentele de joas tensiune se mpart n patru
clase de ncercare (tabelul 4.7), conform SR HD 60364-4-443.

R L
C
1 2
u
t
u
1
u
2
Fig. 4.5 Supratensiuni la nchiderea unui ntreruptor ntr-un
circuit RLC.

71
Tabelul 4.7
Clasificarea echipamentelor din punctul de vedere al tensiunii de inere
Categoria
echipamentului
Caracteristici Observa|ii
IV
Echipamente conectate n imediata apropiere a
intrrii instala|iei electrice n cldire. Sunt
caracterizate de un nivel ridicat al tensiunii de
|inere si fiabilitate mare.
Exemple: bloc de msurare
si protec|ie, sisteme de tele-
msurare
III
Echipamente conectate n instala|ia electric
fix, n avalul echipamentelor din clasa IV.
Sunt caracterizate de un nivel de |inere mai
redus fa| de echipamentele din categoria de
supratensiuni IV si au o fiabilitate ridicat.
Exemple: dulapuri de
distribu|ie, ntreruptoare,
motoare electrice conectate
permanent la instala|ia fix
II
Echipamente conectate n avalul instala|iilor
fixe ale cldirii, inclusiv a tabloului de
distribu|ie. Au un nivel normal de fiabilitate.
Exemple: aparate electro-
casnice, scule portabile
I
Echipamente conectate n cldire, dac
msurile de protec|ie adecvate sunt adoptate n
exteriorul echipamentului.
Exemple: aparate electro-
casnice cu circuite
electronice sensibile la
supratensiuni.

4.4.2.3. n cazul instala|iilor de joas tensiune alimentate dintr-o re|ea electric n cablu, subteran n
ntregime, nu este necesar protec|ia contra supratensiunilor de trsnet, determinate de propagarea pe
conductoarele de alimentare.

4.4.3. Dispozitivede protecie la supratensiuni (SPD)
4.4.3.1. Dispozitivele de protec|ie luate n considera|ie sunt cele amplasate n exteriorul
echipamentelor de protejat.

4.4.3.2. Realizarea sistemului de protec|ie la supratensiuni pentru a se asigura limitarea perturba|iilor si
avariilor la supratensiuni a echipamentelor electrice si electronice trebuie s aib n vedere
recomandrile standardului SR EN 61643-11. Alegerea si utilizarea SPD se face pe baza conceptului
de Zon de Protec|ie mpotriva Trsnetului (ZPT). Aceste zone se refer la volumele care cuprind
elementele de protejat.
Se definesc urmtoarele ZPT (a se vedea SR EN 62305-1) figura 4.6:

Zone exterioare
- ZPT 0 Zon pus n pericol de cmpurile electrice si magnetice neatenuate ale trsnetului si unde
re|elele interioare pot fi supuse curen|ilor electrici de trsnet integrali sau par|iali. O zon ZPT 0 se
subdivide n:
- ZPT 0
A
: zon expus la cderile directe ale trsnetului si la cmp electromagnetic integral.
Sistemele interioare pot suporta ac|iunea curentului electric de trsnet integral sau a unor pr|i
din acesta;
- ZPT 0
B
: zon protejat mpotriva cderilor directe ale trsnetului, n care pericolul este
reprezentat de cmpul electromagnetic integral. Sistemele interioare pot fi supuse la curen|i
electrici de trsnet par|iali.

Zone interioare (protejate mpotriva cderilor directe ale trsnetului)
- ZPT 1 Zon unde curentul electric de trsnet este limitat prin divizare si prin SPD instalate
la frontierele acestei zone. Ecranele metalice pot atenua cmpul electromagnetic generat de
trsnet.
- ZPT 2...n Zon unde curentul electric de trsnet poate fi limitat n continuare prin divizare
si prin SPD suplimentare instalate la frontierele acestei zone. Ecrane metalice suplimentare
pot fi utilizate pentru a ob|ine atenuarea suplimentar a cmpului electromagnetic generat de

72
trsnet.

Caracteristicile ZPT pot fi mbunt|ite prin instalarea de protec|ii cu SPD coordonate si/sau
ecrane magnetice. n func|ie de numrul, de tipul, si de nivelul de |inere al echipamentului de protejat,
poate fi definit o ZPT corespunztoare. Acestea pot include zone mici locale (de exemplu carcasele
echipamentelor) sau zone mari n ntregime (de exemplu volumul ntregii structuri).
Interconectarea ZPT de acelasi nivel poate fi necesar dac dou structuri separate sunt
conectate prin linii electrice de alimentare sau de comunica|ii, ori poate fi redus numrul necesar de
SPD.
Frontiera unei ZPT este definit prin msurile de protec|ie care se utilizeaz.

4.4.3.3. n func|ie de caracteristicile si solicitrile la care sunt supuse, dispozitivele de protec|ie sunt
mpr|ite n trei tipuri de ncercare:
SPD tipul 1 (SPD1) cuprind descrctoare cu rezisten| variabil, supuse celor mai intense
solicitri si avnd capacitatea de a conduce curen|i electrici datora|i loviturilor se trsnet (fig. 4.7). Au
rolul de a limita ptrunderea n instala|iile electrice a unor curen|i electrici de impuls datora|i
loviturilor de trsnet. Alegerea descrctoarelor se face conform SREN62305-1. Descrctoarele cu
rezisten| variabil sunt conectate ntre conductoarele active (inclusiv conductorul neutru dac exist
) si pmnt.
SPD de tipul 2 (SPD2) cuprind limitatoare de supratensiuni amplasate n aval de dispozitivele
de tipul 1. Alegerea sistemului de protec|ie se face conform standardului SR HD 60364-4-443.
Limitatoarele de supratensiune sunt conectate ntre conductoarele active (inclusiv conductorul neutru
dac exist ) si pmnt.
SPD de tipul 3 (SPD3) sunt destinate protejrii la supratensiuni a echipamentelor receptoare care
sunt conectate, n general, ntre o faz si conductorul neutru. Alegerea sistemului de protec|ie se face
conform standardelor SR HD 60364-4-443 si SR HD 60364-5-534. Limitatoarele de supratensiune
sunt conectate ntre conductoarele active (inclusiv conductorul neutru dac exist ) si pmnt.
Coordonarea sistemelor de protec|ie SPD montate n cascad se va efectua de proiectant n
func|ie de caracteristicile echipamentelor productorului (care trebuie s pun la dispozi|ie toate
informa|iile necesare).
La cldirile fr instala|ii exterioare de protec|ie la trsnet nu se monteaz SPD de tipul 1
(acesta avnd rolul de deviere la pmnt a curentului de trsnet) .

4.4.3.4. Nivelul de protec|ie al SPD de tipul 1 nu trebuie s depseasc nivelul de |inere al
echipamentelor din tipul II de |inere la impuls, conform tabelului 4.8 (SR HD 60364-4-443).
ZPT 0
B
ZPT 0
A
ZPT 0
B
ZPT 0
A
ZPT 0
B
ZPT 1
ZPT 3

ZPT 2
M
Priz de pmnt de
funda|ie
Ecran metalic

Dulapuri metalice

Receptor final
Conductor de
coborre

Tij paratrsnet

Instala|ie de protec|ie
Fig. 4.6 Zonele de protec|ie la supratensiuni de trsnet.


73

Tabelul 4.8

Tensiuni de inere la impuls prescrise pentru echipamente [kV]
Tensiunea
nominal a
re|elei trifazate
Categoria de |inere la impuls
IV III II I
400 V 6,0 4,0 2,5 1,5
*)
Tensiunea de |inere se refer la izola|ie ntre faz si conductorul de protec|ie PE.

OCPD1
5
PE
2
3
1
OCPD1
OCPD3
4
7
OCPD2
8
9
6
PEN
N
L3
L2
L1
10 10
S
P
D
S
P
D
S
P
D
S
P
D
S
P
D
S
P
D
S
P
D
S
P
D
S
P
D

Fig. 4.7 Instalarea SPD-urilor de tipurile 1, 2 yi 3
Legend :
1 Origine a instala|iei 7 Echipament fix de protejat
2 Tablou de distribu|ie 8 Dispozitiv de protec|ie la supratensiuni de Tip 2
3 Priz de curent 9 Dispozitiv de protec|ie la supratensiuni de Tip 2
sau 3
4 Born sau bar principal de legare la pmnt 10 Element de decuplare sau lungimea liniei
5 Dispozitiv de protec|ie la supratensiuni de Tip
1
OCPD1, OCPD 2, OCPD 3: Dispozitive de
protec|ie mpotriva supracuren|ilor
6 Legarea la pmnt (conductor de legare la
pmnt) a dispozitivului de protec|ie la
supratensiuni
11 Legtur extern IPT (conductor de coborre)
NOTA: - SPD 5 (de Tip 1) pe partea furnizorului de energie electric se alege numai cu acordul
acestuia sau de ctre acesta ;
SPD 5 si 8 pot fi combinate ntr-un singur SPD.

4.4.4. Msuri de protecie fundamentale
4.4.4.1. Msurile de protec|ie fundamentale mpotriva supratensiunilor includ:
- Legarea la pmnt si echipoten|ializarea. Sistemul de legare la pmnt conduce si disperseaz
curentul electric de trsnet n pmnt. Legtura de echipoten|ializare minimizeaz diferen|ele de poten|ial si
poate reduce cmpul magnetic.


74
- Ecranare magnetic si traseul liniilor. Ecranarea tridimensional atenueaz cmpul magnetic, n
interiorul ZPT, datorat cderii directe a trsnetului pe structur sau lng aceasta si reduce
supratensiunile si/sau supracuren|ii electrici din interior. Ecranarea liniilor interioare, utiliznd cabluri
ecranate sau canale ecranate pentru cabluri, minimizeaz supratensiunile si/sau supracuren|ii electrici
interiori indusi. Traseul liniilor interioare poate minimiza buclele de induc|ie si reduce supratensiunile
si/sau supracuren|ii electrici interiori.
- Ecranarea tridimensional, ecranarea si traseul liniilor interioare pot fi combinate sau utilizate separat.
- Ecranarea liniilor exterioare care ptrund n structur reduce supratensiunile si/sau supracuren|ii
electrici care sunt transmisi prin acestea re|elelor interioare.

- Protec|ia cu SPD coordonate limiteaz efectele supratensiunilor/supracuren|ilor electrici.
Trebuie ca legarea la pmnt si echipoten|ializarea s fie ntotdeauna asigurat.
O legtur echipoten|ial (EB), conform recomandrilor din SR EN 62305-3, protejeaz numai
mpotriva supratensiunilor periculoase. Protec|ia re|elelor interioare mpotriva
supratensiunilor/supracuren|ilor electrici necesit o protec|ie cu SPD coordonate conform acestui
standard.
- Alte msuri de protec|ie mpotriva supratensiunilor pot fi utilizate singure sau n combina|ie.
Msurile de protec|ie mpotriva supratensiunilor trebuie s reziste la solicitrile prevzute n
func|ionare n locul unde sunt instalate (de exemplu solicitrilor de temperatur, de umiditate, de
atmosfer coroziv, de vibra|ii, de tensiune si de curent electric).
Alegerea celor mai indicate msuri de protec|ie mpotriva supratensiunilor trebuie realizat utiliznd o
evaluare a riscului n conformitate cu recomandrile din SR EN 62305-2 lund n considerare factori
tehnici si economici (a se vedea cap.6).
Informa|ii practice privind implementarea msurilor de protec|ie mpotriva supratensiunilor pentru
sistemele electronice din structuri existente sunt indicate n standardul SR EN 62305-4.

4.4.4.2. Alegerea SPD se face pe baza urmtoarelor caracteristici:
tensiunea maxim pentru echipament si curentul electric maxim de func|ionare;
nivelul de |inere la supratensiuni temporare;
curentul electric de impuls nominal (pentru categoriile de ncercare);
nivelul de protec|ie;
stabilitatea la scurtcircuit.

4.4.4.3. Procedura de alegere a SPD este indicat n SR CEI/TR 62066. Conectarea SPD, n func|ie de
modul de legare la pmnt, precum si tensiunea de func|ionare a acestora n regim permanent trebuie
fcut n conformitate cu recomandrile din SR 60364-5-534.

4.4.4.4. SPD alese trebuie s fie verificate la supratensiunile temporare datorate defectelor din re|eaua
electric de joas tensiune, n conformitate cu recomandrile din SR CEI 60364-4-44.

4.4.4.5. Conectarea SPD n circuitul de protejat se face astfel nct s rezulte conductoare ct mai
scurte (n mod obisnuit sub 0,5 m), avnd n vedere faptul c lungirea legturii determin reducerea
eficien|ei sistemului de protec|ie. Conductoarele de legtur la pmnt a SPD trebuie s aib o arie a
sec|iunii transversale de cel pu|in 4 mm
2
Cu sau o arie echivalent la utilizarea unui alt material. n
cazul n care sunt utilizate SPD pentru protec|ia contra supratensiunilor de trsnet, conform categoriei
IV de ncercare, conductoarele de legare la pmnt trebuie s aib o arie a sec|iunii transversale de
minimum 16 mm
2
Cu sau o arie echivalent la utilizarea unui alt material.

4.4.4.6. Pr|ile conductoare (de exemplu dulapuri, carcase, sertare) si conductorul de legare la pmnt
de protec|ie (PE) ale sistemelor interioare trebuie conectate la re|eaua de echipoten|ializare.

4.4.4.7. Dac se utilizeaz o configura|ie S (fig. 4.8), toate componentele de metal (de exemplu
dulapuri, carcase, sertare) ale re|elelor interioare trebuie izolate fa| de sistemul de legare la pmnt.

75
Configura|ia S trebuie integrat n sistemul de legare la pmnt numai printr-o singur bar de
echipoten|ializare care ac|ioneaz ca un punct de referin| de legare la pmnt (ERP) rezultnd de tip
S
s
. Dac se utilizeaz configura|ia S toate conductoarele ntre echipamente trebuie s fie dispuse pe
trasee paralele cu conductoarele de echipoten|ializare urmrind configura|ia n stea pentru a se evita
buclele de induc|ie. Configura|ia S poate fi utilizat atunci cnd sistemele interioare sunt amplasate n
zone relativ mici si toate liniile ptrund n zon numai printr-un singur punct.

4.4.4.8. Dac se utilizeaz o configura|ie M, toate componentele din metal (de exemplu dulapuri,
carcase, sertare) ale re|elelor interioare nu sunt izolate de sistemul de legare la pmnt, dar trebuie
integrate n acesta prin puncte de echipoten|ializare multiple, rezultnd un tip M. Configura|ia M este
de preferat pentru sistemele interioare extinse sau pentru structuri n ansamblu, cu numeroase
interconexiuni ntre echipamente si unde liniile intr n structur prin mai multe puncte.

4.4.4.9. n sistemele complexe, avantajele ambelor configura|ii (configura|ia M si S) pot fi combinate
asa cum se prezint n figura 4.9, rezultnd configura|ia 1 (S
s
combinat cu M) sau configura|ia 2 (M
s

combinat cu M).

Configura|ia tip stea
S
Configura|ia tip re|ea
M
Configura|ie
de baz

Integrare n
re|eaua de
echipoten|ializare

Re|ea de echipoten|ializare

Conductor de echipoten|ializare

Echipament
Punct de racordare la re|eaua de echipoten|ializare
ERP Punct de referin| de legare la pmnt
S

Configura|ie tip stea integrat printr-un punct de stea
M

Configura|ie tip re|ea integrat printr-un ochi de
re|ea

S
M
M
s
S
s
ERP
Fig. 4.8. Integrarea echipamentelor electrice n re|eaua de echipoten|ializare.

76

Configura|ia 1 Configura|ia 2

Integrare n
re|eaua de
echipoten|ializare

Re|ea de echipoten|ializare
Conductor de echipoten|ializare
Echipament
Punct de racordare la re|eaua de echipoten|ializare
ERP Punct de referin| de legare la pmnt
S

Configura|ie tip stea integrat printr-un punct de stea
M

Configura|ie tip re|ea integrat printr-un ochi de
re|ea

4.4.5. Legarea la pmnt yi echipotenializare
4.4.5.1. O legare la pmnt si o echipoten|ializare corespunztoare se bazeaz pe un sistem de legare la
pmnt care cuprinde:
priza de pmnt (care asigur dispersarea curentul electric de trsnet n pmnt);
re|eaua de echipoten|ializare (care minimizeaz diferen|ele de poten|ial si reduce cmpul
electromagnetic).

4.4.5.2. Priza de pmnt a structurii trebuie s fie conform cu subcap 5.5. n structuri n care exist
numai re|ele electrice poate fi utilizat o dispunere de tip A a prizei la pmnt, dar este de preferat o
dispunere de tip B. n structuri cu sisteme electronice se recomand o dispunere de tip B a prizei de
pmnt (a se vedea cap. 6).

4.4.5.3. Priza de pmnt n bucl n jurul structurii sau priza de pmnt n bucl, n beton, la perimetrul
funda|iei trebuie s fie integrate ntr-o re|ea cu ochiuri sub structur (atunci cnd este posibil de
exemplu la halele industriale, depozite mari etc.) si mprejurul acesteia. Aceasta mbunt|este mult
performan|a prizei de pmnt. Dac armturile din betonul funda|iei planseului formeaz o re|ea
interconectat bine definit si conectat la priza de pmnt, asigur aceleasi performan|e.

4.4.5.3. O re|ea de echipoten|ializare, cu impedan| mic, este necesar pentru a se evita diferen|ele de
poten|ial periculoase ntre toate echipamentele din interiorul ZPT. Mai mult, o astfel de re|ea de
echipoten|ializare reduce de asemenea si intensitatea cmpului magnetic.

4.4.5.4. Re|eaua de echipoten|ializare poate fi realizat din elemente care con|in pr|i conductoare ale
structurii, sau pr|i ale re|elelor interioare si prin echipoten|ializarea pr|ilor metalice sau ale
conductoarelor serviciilor de la frontiera fiecrei ZPT, n mod direct sau n mod indirect prin utilizarea
de SPD corespunztoare.

4.4.5.5. Re|eaua de echipoten|ializare poate fi realizat si ca o re|ea cu ochiuri tridimensional.
Aceasta necesit interconectri multiple ale componentelor din metal din interiorul si din exteriorul
Fig. 4.9. Combina|ii ale metodelor de integrare a echipamentelor electrice
n re|eaua de echipoten|ializare.
M
S
s
ERP
M
s
M
ERP


77
structurii (cum ar fi armtura betonului, glisierele lifturilor, macarale, acoperisuri metalice, fa|ade
metalice, cadrele metalice ale ferestrelor si usilor, cadrele metalice ale planseelor, conducte ale
serviciilor si suporturi metalice de sus|inere pentru cabluri). Trebuie integrate n acelasi mod, barele de
echipoten|ializare (de exemplu centuri de echipoten|ializare, mai multe bare de echipoten|ializare la
niveluri diferite ale structurii) si ecranele magnetice ale ZPT.

4.4.5.6. Barele de echipoten|ializare trebuie s fie instalate pentru echipoten|ializarea:
- tuturor serviciilor conductoare racordate la ZPT (direct sau prin intermediul de SPD
corespunztoare);
- conductorului de protec|ie PE,
- elementelor metalice ale sistemelor interioare (de exemplu, dulapuri, carcase, sertare);
- ecranele metalice ale ZPT de la periferia si din interiorul structurii.

4.4.5.7. Pentru o echipoten|ializare eficient, sunt importante urmtoarele reguli de instalare:
- realizarea unei re|ele de echipoten|ializare cu impedan| redus;
- barele de echipoten|ializare trebuie conectate la sistemul de legare la pmnt utiliznd
traseul cel mai scurt posibil;
- materialele si dimensiunile barelor de echipoten|ializare si ale conductoarelor de
echipoten|ializare trebuie s fie conforme cu datele din subcap 5.5 (a se vedea si SR EN
62305-3;
- pentru SPD trebuie utilizate cele mai scurte legturi posibile la bara de echipoten|ializare
si la conductoarele active minimiznd astfel cderile de tensiune inductive;
- pe partea protejat a unui circuit (dup un SPD), efectele induc|iei mutuale pot fi
minimizate, fie diminund aria suprafe|ei buclei, fie utiliznd cabluri ecranate sau
canale de cabluri ecranate.

4.4.5.8. Echipoten|ializarea la frontiera unei ZPT, definit, trebuie asigurat pentru toate pr|ile
metalice si serviciile (de exemplu conducte metalice, linii de alimentare cu energie electric sau linii
de comunica|ii) care penetreaz frontiera ZPT.
Echipoten|ializarea serviciilor care se racordeaz la ZPT 1 trebuie conceput mpreun cu
operatorii re|elelor implicate (de ex. autorit|ile re|elelor electrice sau ale re|elelor de telecomunica|ii),
deoarece pot exista prescrip|ii conflictuale.

4.4.5.9. Echipoten|ializarea trebuie realizat prin bare si/sau conductoare de echipoten|ializare care se
instaleaz ct mai aproape posibil de punctul de intrare la frontier. Atunci cnd este posibil, se
recomand ca racordarea serviciilor la ZPT s se realizeze n acelasi loc si s fie conectate la aceeasi
bar de echipoten|ializare. Dac serviciile se racordeaz la ZPT prin zone diferite, fiecare serviciu
trebuie s fie conectat la o bar de echipoten|ializare si aceste bare de echipoten|ializare trebuie
conectate mpreun. Pentru acesta din urm, se recomand echipoten|ializarea la centura de
echipoten|ializare (conductor n bucl).

4.4.5.10. Cabluri ecranate sau canale de cabluri ecranate interconectate, echipoten|ializate la fiecare
frontier a ZPT, pot fi utilizate fie pentru interconectarea mai multor ZPT de acelasi ordin la o ZPT
apropiat, sau de extindere a unei ZPT la frontiera urmtoare.

4.4.5.11. Elementele de fixare trebuie dimensionate n func|ie de valorile curen|ilor de trsnet si de
factorii care influen|eaz divizarea curentului

4.4.6. Ecrane magnetice yi trasee pentru linii
4.4.6.1. Ecranele magnetice pot reduce cmpul electromagnetic precum si amplitudinea
supratensiunilor si/sau supracuren|ilor electrici interiori indusi. Alegerea unor trasee corespunztoare
pentru circuitele interioare poate s reduc, de asemenea, amplitudinea supratensiunilor si/sau a
supracuren|ilor electrici interiori, indusi Ambele msuri sunt eficiente privind reducerea numrului de
defectri permanente al re|elelor interioare.

78

4.4.6.2. Ecranele tridimensionale definesc zone protejate care pot acoperi ntreaga structur, o parte a
acesteia, o singur ncpere sau numai carcasa unui echipament. Acestea pot fi tip gril, sau ecrane
metalice continui sau s con|in componente naturale ale structurii nssi (a se vedea recomandrile
din SR EN 62305-3).

4.4.6.3. Ecranele tridimensionale sunt recomandate atunci cnd este practic si util s se protejeze o
zon definit a structurii dect mai multe pr|i individuale ale unor echipamente. Ecranele
tridimensionale ar trebui prevzute nc din fazele ini|iale ale unui studiu preliminar pentru o structur
nou sau pentru un sistem interior nou. Retehnologizarea instala|iilor existente poate conduce la
costuri mai mari si la dificult|i tehnice mai mari.

4.4.6.4. Ecranarea liniilor interioare poate fi limitat la protec|ia cablajului si a echipamentului
sistemelor de protejat prin: ecranele metalice ale cablurilor, canalele metalice nchise ale cablurilor si
carcasele metalice ale echipamentelor sunt utilizate n acest scop.

4.4.6.5. Traseele adecvate ale liniilor interioare minimizeaz buclele de induc|ie si reduc producerea de
supratensiuni n interiorul structurii. Aria suprafe|ei unei bucle poate fi redus printr-un traseu de
cabluri adiacent la componentele naturale ale structurii care au fost legate la pmnt si/sau printr-un
traseu comun pentru liniile electrice si de comunica|ii.

4.4.6.6. Ecranarea liniilor exterioare care se racordeaz la structur cuprinde ecranele cablurilor,
canalele metalice nchise ale cablurilor si canalele de cabluri din beton, cu armturi din o|el,
interconectate. Ecranarea liniilor exterioare este util, dar adesea este n afara responsabilit|ii unui
proiectant al sistemului de protec|ie (deoarece proprietarul liniilor exterioare este n mod normal
operatorul re|elei).

4.4.6.7. La frontiera ZPT 0
A
si ZPT 1, materialele si dimensiunile ecranelor magnetice (de exemplu
ecrane tridimensionale tip gril, ecranele cablurilor si carcasele echipamentelor) trebuie s fie
conforme cu recomandrile din SR EN 62305-3 pentru conductoarele dispozitivelor de captare si/sau
conductoarele de coborre.

4.4.6.8. Pentru ecranele magnetice care nu sunt prevzute pentru circula|ia curen|ilor electrici de
trsnet, nu este necesar dimensionarea acestor ecrane conform recomandrilor din SR EN 62305-3:
- la frontiera zonelor ZPT 1/2 sau mai mare, cu condi|ia ca distan|a de separare s ntre ecranele
magnetice si SPT s fie respectat (a se vedea cap.6).
- la frontiera oricrei ZPT, atunci cnd componenta de risc RD datorit cderii trsnetului pe
structur este neglijabil (a se vedea cap.6).

4.4.7. Protecia mpotriva supratensiunilor de frecven industrial
4.4.7.1. n mod obisnuit, supratensiunile temporare, de frecven| industrial, sunt determinate
de ntreruperea conductorului neutru.

4.4.7.2. Protec|ia mpotriva supratensiunilor de frecven| industrial se face cu releu de
protec|ie maximal de tensiune, conectat ntre fiecare faz si conductorul neutru, setat la
tensiunea de 270 V.

4.4.7.3. Timpul de declansare al dispozitivului de protec|ie trebuie s fie mai mic sau egal cu
0,2 s. Dispozitivul trebuie s conduc la deconectarea de ctre ntreruptorul automat a sec|iunii
corespunztoare a circuitului electric si va fi plasat totdeauna n aval de ntreruptorul pe care
l ac|ioneaz.

79
CAPITOLUL 5.
ALEGEREA $I MONTAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

5.1. Reguli generale
5.1.1. Condiii de funcionare ( din SR HD 60364-5-51 yi SR HD 384.3 S2)

5.1.1.1. Tensiune
Echipamentele trebuie s corespund la valoarea maxim a tensiunii (valoarea efectiv n
tensiune alternativ) la care ele sunt alimentate n regim normal, ca si la supratensiunile susceptibile de
a se produce.
Pentru anumite echipamente poate fi necesar s se |in seama de tensiunea cea mai sczut care
poate s apar n regim normal.
n instala|iile n care se utilizeaz schema IT, cu conductorul neutru distribuit, echipamentele
conectate ntre o faz si neutru trebuie izolate pentru tensiunea dintre faze.

5.1.1.2. Curent electric
Echipamentele trebuie alese |innd seama de curentul de utilizare (valoarea efectiv n cazul
curentului alternativ) care le strbate n func|ionare normal.
Trebuie de asemenea s fie luat n considerare curentul electric susceptibil s le parcurg n
condi|ii normale, |innd seama de durata de trecere a unui astfel de curent n func|ie de caracteristicile
de func|ionare ale dispozitivelor de protec|ie (de exemplu curentul de scurtcircuit).

5.1.1.3. Frecvena
Dac frecven|a are o influen| asupra caracteristicilor echipamentelor, frecven|a nominal a
echipamentelor trebuie s corespund frecven|ei tensiunii din circuitul respectiv.

5.1.1.4. Putere
Echipamentele alese pe baza caracteristicilor de putere trebuie s poat fi utilizate la puterea
maxim absorbit n func|ionare, |innd seama de condi|iile nominale de func|ionare si de factorii de
utilizare.

5.1.1.5. Compatibilitate
Echipamentele trebuie alese astfel nct s nu produc efecte duntoare asupra altor
echipamente si asupra re|elei de alimentare, n func|ionare normal, inclusiv n timpul manevrelor, n
afara cazului n care se iau msuri corespunztoare n timpul montajului.
n acest context, printre factorii care pot avea influen| se pot enumera: factor de putere,
sarcin asimetric, curent absorbit, armonici, supratensiuni tarnzitorii generate de echipamentele
instala|iei.

5.1.1.6. inere la tensiunea de impuls (oc)
Echipamentele trebuie alese astfel nct |inerea lor la tensiunea de impuls (soc) s fie cel
pu|in egal cu supratensiunea prezumat n punctul de instalare asa cum este definit n subcap. 4.4.

5.1.2. Influene externe yi condiii de instalare
5.1.2.1. Echipamentele trebuie alese, montate si utilizate nct s suporte n deplin siguran|
solicitrile si influen|ele externe la care pot fi supuse, specifice locului unde aceste echipamente sunt
instalate, conform prevederilor productorului.
Caracteristicile echipamentelor trebuie determinate fie printr-un grad de protec|ie, fie prin
conformitatea cu ncercrile.

5.1.2.2. Atunci cnd un echipament nu con|ine, prin construc|ie, caracteristici corespunztoare
influen|elor externe ale locului (sau amplasamentului), el poate fi totusi utilizat cu condi|ia s fie
prevzut cu o protec|ie suplimentar corespunztoare la realizarea instala|iei. Aceast protec|ie nu
trebuie s mpiedice func|ionarea echipamentului astfel protejat.

80

5.1.2.3. Atunci cnd diferitele influen|e externe se produc simultan efectele lor pot fi independente sau
s influen|eze mutual. Gradele de protec|ie trebuie alese n consecin|.

5.1.2.4. Alegerea caracteristicilor echipamentelor n func|ie de influen|ele externe este necesar pentru
func|ionarea lor corect si pentru garantarea fiabilit|ii msurilor de protec|ie pentru asigurarea
securit|ii, conform reglementrilor din cap. 3 si 4.

5.1.2.5. Clasificarea yi codificarea influenelor externe (din SR HD 60364-5-51 yi SR HD 384. 3 S2.

5.1.2.5.1. Clasificarea si codificarea influen|elor externe se folosesc pentru alegerea si montarea
instala|iilor electrice.

5.1.2.5.2. Codificarea nu este destinat utilizrii pentru marcarea echipamentelor.

5.1.2.5.3. Clasificarea
Fiecare condi|ie de influen| extern este determinat printr-un cod care con|ine totodeauna un grup de
dou litere majuscule si o cifr dup cum urmeaz:
Prima liter se refer la categoria general a influen|elor externe :
A caracteristici de mediu
B utilizri
C caracteristici constructive ale cldirilor
A doua liter reprezint natura influen|ei externe.
Cifra reprezint clasa fiecrei influen|e externe.

De exemplu codul AC2 nseamn
A = caracteristic de mediu
AC = caracteristic de mediu altitudine
AC2 = caracteristic de mediu altitudine > 2000m

5.1.2.5.4. Influen|ele externe ntocmite conform recomandrilor din SR HD 384.3S2, SR HD 60364
5 51 sunt prezentate n:
- anexa 5.1. Lista de abrevieri ale influen|elor externe;
- anexa 5.2.Caracteristici ale influen|elor externe.

5.1.3. Accesibilitatea
Echipamentele, inclusiv sistemele de pozare, trebuie dispuse astfel nct s permit
manevrarea, inspectarea, ntre|inerea si accesul la conexiunile lor. Aceste posibilit|i nu trebuie reduse
semnificativ pentru montarea echipamentelor n carcase sau compartimente.

5.1.3.1. La montarea n zidrie, atunci cnd este necesar accesul la cablul electric, acesta se monteaz
n tub de protec|ie .

5.1.3.2. Culoarele de acces pentru tablourile de distribu|ie sunt conform subcapitolul 5.3.3.

5.1.4. Identificarea
5.1.4.1. Plcuele indicatoare sau alte mijloace corespunztoare de identificare trebuie s permit
recunoasterea destina|iei echipamentului, n afara cazurilor cnd nu exist nici o posibilitate de
confuzie.
Dac func|ionarea echipamentului nu poate fi observat de operator si acesta ar putea conduce
la un pericol trebuie amplasat un dispozitiv de semnalizare astfel nct s fie vizibil de la operator.


81
5.1.4.2. Sisteme de pozare
Sistemele de pozare trebuie realizate sau marcate astfel nct s poat fi identificate pentru verificri,
ncercri, repara|ii sau modificri ale instala|iei.

5.1.4.3. Identificarea conductoarelor
5.1.4.3.1. Identificarea conductoarelor de protec|ie si neutru :
a) conductor de protec|ie (PE); marcarea se face prin culori verde/galben si aceast combina|ie
nu trebuie folosit pentru nici o alt utilizare;
b) conductor (PEN) care asigur simultan func|ia de protec|ie si de conductor neutru;
marcarea se face prin culori verde/galben pe toat lungimea si suplimentar marcare cu
culoarea bleu la fiecare extremitate;
c) conductor neutru (N) sau de punct median; marcarea cu culoarea bleu se face pe toat
lungimea.

5.1.4.3.2. Identificarea conductoarelor de faz din cablurile multiconductoare :
a) culorile recomandate sunt maro, negru, gri. Se mai admit si alte culori: rosu, galben,
albastru, portocaliu, violet, alb, roz, turcuoaz;
b) din motive de securitate se recomand s nu se utilizeze culoarea verde sau galben dac
exist confuzia cu combina|ia bicolor verde/galben;
c) identificarea prin numere se utilizeaz pentru cabluri care au mai multe de 5 conductoare;
conductorul de protec|ie trebuie identificat si prin combina|ia bicolor verde/galben la
fiecare extremitate; conductorul neutru trebuie identificat prin culoarea bleu la fiecare
extremitate.

5.1.4.3.3. Identificarea cablurilor cu un conductor si a conductoarelor izolate
Conductoarele se marcheaz pe toat lungimea lor prin culorile recomndate la art. 5.1.4.3.1. si
5.1.4.3.2.
Este permis utilizarea unei singure culori pentru toate conductoarele de faz ale unui circuit,
cu marcarea corespunztoare la cele dou extremit|i
Cablurile cu un singur conductor cu manta si conductoarele izolate conform standardelor lor si
care nu au nici o izola|ie bicolar verde/galben sau bleu, de exemplu n cazul unei sec|iuni mai mari de
16 mm
2
, ele pot fi utilizate pentru:
a) conductor de protec|ie (PE) dac marcarea verde/galben, este prevzut la fiecare
extremitate pe cel pu|in 15mm pn la 100mm;
b) conductor PEN, dac marcarea verde/galben si o marcare bleu este prevzut la fiecare
extremitate pe cel pu|in 15mm pn la 100mm;
c) conductor neutru (N) dac marcarea bleu este prevzut la fiecare extremitate, pe cel pu|in
15mm pn la 100mm.

5.1.4.3.4. Situa|ia n care identificarea nu este necesar
Identificarea prin culoare sau prin numerotare nu este necesar pentru:
a) conductoarele concentrice ale cablurilor;
b) mantalele metalice ale cablurilor armate utilizate drept conductoare de protec|ie .
Identificarea prin culoare nu este necesar pentru cabluri care au o izola|ie care nu permite
identificarea prin culoare, de exemplu cabluri cu izola|ie mineral. Pentru aceste tipuri de cabluri,
conductoarele utilizate pentru conductoare de protec|ie (PE, PEN) sau conductor neutru (N), trebuie
identificate prin culoarea corespunztoare conform art. 5.1.4.3.1. la fiecare extremitate.

5.1.4.4. Identificarea barelor i conductoarelor neizolate conform prevederilor reglementrilor
tehnice specifice referitoare la proiectarea si executarea instala|iilor de conexiuni si distribu|ie cu
tensiuni pn la 1000V tensiune alternativ n unit|ile energetice
a) sistemele de bare de tensiune alternativ:
- rosu, pentru faza L
1
;

82
- galben, pentru faza L
2
;
- albastru, pentru faza L
3
;
- negru pentru bara PEN sau PE ;
- negru cu dungi albe pentru bara N .

b) sistemele de bare de tensiune continu:
- rosu, bara pozitiv (+);
- albastru, bara negativ (-);
- cenusiu deschis, bara median (0).
c) la conductoarele neizolate, marcarea se face la capete.

5.1.4.5. Trebuie men|inut aceeasi culoare de marcare pentru conductoarele electrice ce apar|in
aceleiasi faze, cel pu|in pentru toate circuitele electrice ale aceluiasi tablou de distribu|ie.

5.1.4.6. Schemele, diagramele sau tabelele se recomand s se ntocmeasc conform SR EN 61346 1
si SR EN 61082-1, nct s indice, cel pu|in :
a) tipul si componen|a circuitelor :
- puncte de utilizare deservite ;
- tipul si sec|iunea conductoarelor;
- tipul sistemelor de pozare;
- lungimea circuitelor;
- curentul electric nominal si reglajul dispozitivelor de protec|ie;
- curen|ii electrici de scurtcircuit prezuma|i si puterea de rupere a dispozitivelor de
protec|ie .
b) caracteristicile necesare identificrii dispozitivelor care asigur func|iile de protec|ie, de
sec|ionare si de comand si amplasarea lor;
c) datele susmen|ionate ce trebuie s fie furnizate pentru fiecare circuit al instala|iei si s fie
actualizate dup fiecare modificare a instala|iei;
d) simbolurile utilizate care se recomand s fie alese din standardul CEI 60617 DB .

5.1.5. Independena echipamentelor
5.1.5.1. Echipamentele trebuie alese si montate astfel nct s fie mpiedicat influen|a duntoare ntre
instala|iile electrice si instala|iile neelectrice.
Echipamentele care nu sunt prevzute cu o plac pe partea din spate nu trebuie instalate pe
peretele unei construc|ii dect dac sunt ndeplinitre urmtoarele prescrip|ii:
- orice transfer de poten|ial la peretele cldirii este mpiedicat ;
- este prevzut o separare mpotriva focului ntre echipament si suprafa|a combustibil a
peretelui .
Dac peretele cldirii este incombustibil nu sunt necesare msuri suplimentare. n caz contrar,
aceste prescrip|ii pot fi ndeplinite prin una din urmtoarele msuri:
- dac suprafa|a de montare este metalic ea trebuie legat la conductorul de protec|ie (PE)
sau la conductorul de echipoten|ializare a instala|iei ;
- dac suprafa|a de montare este combustibil, echipamentul trebuie separat printr-un strat
intermediar de material incombustibil conf. art. 3.0.3.8.

5.1.5.2. Atunci cnd echipamentele parcurse de curen|i electrici de tipuri sau de tensiuni diferite sunt
grupate n acelasi ansamblu (tablou, dulap, pupitru de comand, cutie de ac|ionare etc), toate
echipamentele func|ionnd cu acelasi tip de curent sau la aceeasi tensiune trebuie separate efectiv
pentru evitarea oricrei influen|e mutuale duntoare.

5.1.6. Montarea instalaiilor electrice
5.1.6.1. Pentru realizarea instal|iilor electrice sunt esen|iale:
- o execu|ie corect de ctre personal calificat ;
- utilizarea echipamentelor corespunztoare .

83

5.1.6.2. Caracteristicile echipamentelor electrice nu trebuie compromise n timpul montajului.

5.1.6.3. Echipamentele trebuie s fie identificate conform cu 5.1.4.

5.1.6.4. Conexiunile conductoarelor ntre ele si cu alte echipamente electrice trebuie fcute astfel nct
s fie asigurat siguran|a si fiabilitatea contactului.

5.1.6.5. Echipamentele electrice trebuie instalate conform recomandrilor productorului astfel nct s
asigure condi|iile de rcire prevzute.

5.1.6.6. Echipamentele electrice care pot produce temperaturi ridicate sau arc electric trebuie
amplasate sau protejate astfel nct s se elimine total riscul de aprindere a echipamentelor
inflamabile. Toate pr|ile externe ale echipamentelor electrice a cror temperatur poate produce
vtmri persoanelor trebuie amplasate sau protejate nct s se previn orice contact accidental.

5.1.6.7. Alegerea gradului de protec|ie al echipamentelor, inclusiv a racordurilor acestora, n func|ie de
categoria de influen|e externe n care se ncadreaz ncperea sau spa|iul respectiv, se va face pe baza
prevederilor generale din anexa 5.2, standardul SR EN 60529 (grade de protec|ie asigurate prin carcase
cod IP)si standardul SR EN 62262 (grade de protec|ie asigurate prin carcasele echipamentelor electrice
mpotriva impacturilor mecanice de exterior cod IK) anexele 5.3. si 5.4.

5.1.6.8. n ncperi cu risc mare de incendiu (categoria BE2) se vor respecta si prevederile din subcap.
4.2.

5.1.6.9. n ncperi din clasa AA5 si clasa AA6 (anexa 5.2) se vor utiliza echipamente n execu|ie
rezistent la temperaturile respective sau se vor prevedea msuri suplimentare de rcire (de ex.
ventila|ie for|at etc).

5.1.6.10. n ncperi din clasa AD3, AD4, AF2b, AF3 si AF4 n exterior si n zona litoralului AF2a, se
utilizeaz echipamente n execu|ie rezistent la coroziune, n func|ie de natura agen|ilor corozivi.
Se admite si utilizarea de echipamente n execu|ie normal cu condi|ia lurii de msuri la
montarea lor prin care s li se asigure protec|ia mpotriva agen|ilor corozivi (de ex. acoperirea cu
vopsea rezistent la agen|ii corozivi respectivi, capsulri) si care s nu afecteze buna lor func|ionare.

5.1.6.11. Echipamentele electrice nu trebuie amplasate n locuri n care ar putea fi expuse la ap, ulei,
substan|e corozive, cldur, vapori sau socuri mecanice, dac aceast amplasare poate fi evitat prin
montare la distan|.
n cazurile n care nu se poate evita amplasarea n pozi|ii expuse, trebuie luate msuri
corespunztoare de protec|ie (grade de protec|ie corespunztoare, protec|ii anticorozive, capsulri etc).

5.1.6.12. Echipamentele electrice care con|in mai mult de 60 litri de lichid combustibil pe unitatea de
echipament si care n timpul func|ionrii produc fum, gaze toxice etc. (de ex. grupuri electrogene)
trebuie instalate n condi|iile prevzute n normele specifice, respectndu-se si condi|iile din normele
referitoare la securitatea de incendiu.

5.1.6.13. Se admite montarea n contact direct cu elementele de construc|ie din materiale combustibile,
a echipamentelor electrice, dac sunt protejate n carcase metalice cu grad de protec|ie minim IP54 sau
sunt omologate pentru a fi montate pe elemente combustibile.

5.1.6.14. Trebuie evitat amplasarea ncperilor din clasa BA5 destinate echipamente electrice lng
ncperi din categoriile BE2, BE3a si BE3b.

84
n cazul n care aceast condi|ie nu poate fi respectat, trebuie s se ia msuri constructive de
protec|ie conform prevederilor din reglementrilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a
construc|iilor si NP-099-04.

5.1.6.15. Se interzice traversarea ncperilor din clasa BA5, destinate echipamentelor electrice, cu
conducte pentru fluide de orice natur, cu excep|ia conductelor de nclzire sau ventilare aferente
ncperilor respective, cu condi|ia ca acestea s nu con|in flanse, ventile etc.

5.1.7. Materiale
5.1.7.1. n instala|iile electrice ale construc|iilor se utilizeaz, conductoare izolate si neizolate din
cupru sau aluminiu, cabluri cu conductoare din cupru sau aluminiu si conductoare neizolate rigide
(bare), din cupru, aluminiu sau o|el.

5.1.7.2. n mod special se prevd conductoare din cupru n urmtoarele situa|ii:
a) la circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importan| deosebit (de
exemplu: receptoarele din blocul operator, din ncperi pentru reanimare din ncperile
pentru servicii de urgen| din cldiri de spitale si similare, circuitele iluminatului de
siguran| (alimentate de la o surs central) sisteme si instala|ii de prevenire si stingere a
incendiilor etc., atunci cnd sec|iunea conductoarelor din aluminiu ar rezulta mai mic de
10 mm
2
;
b) n ncperi, zone sau spa|ii din exterior, cu mediu coroziv, n cazurile n care stabilitatea
chimic a aluminiului sau a o|elului nu este corespunztoare, dac instala|iile nu se pot
executa cu acoperiri de protec|ie sau carcasri etanse la agen|ii corozivi respectivi ;
c) la instala|iile electrice de pe echipamentele supuse vibra|iilor permanente sau socurilor
mecanice (de exemplu: pe cablajele laminoarelor, pe vibratoare, macarale, poduri rulante
etc) dac aceste solicitri pot fi transmise instala|iilor respective;
d) la conductoarele de protec|ie mpotriva socurilor electrice n cazurile prevzute la subcap.
5.5.;
e) la circuitele electrice de comand, automatizare, msurare si semnalizare;
f) la circuitele electrice pentru alimentarea echipamentelor care nu au borne speciale de racord
pentru conductoare de aluminiu conform art. 5.2.6.8. (prize de utilizare general,
ntreruptoare de lumin etc).

5.2. Sisteme de pozare, alegerea seciunii conductoarelor
*)

*)
Prin sec|iunea conductoarelor se n|elege aria transversal a conductorului metalic neizolat

Reguli generale
Prevederile din acest subcapitol sunt conform cu recomandrile din SR HD 384.5.52.S1 .
Alegerea sistemelor de pozare si a metodelor de instalare depind de:
- natura locurilor de amplasare;
- natura pere|ilor sau a altor pr|i ale cldirii pe care se face pozarea;
- accesibilitatea la sistemul de pozare a persoanelor si animalelor domestice;
- tensiune;
- solicitrile electromecanice care se pot produce n caz de scurtcircuit;
- alte solicitri (de exemplu: mecanice, termice si asociate cu incendiu, etc) la care pot fi
supuse pozrile n func|ionare.

5.2.1. Tipuri de sisteme de pozare
5.2.1.1. Sistemele de pozare n func|ie de tipurile de conductoare sau de cabluri se aleg din tabelul 5.1,
cu condi|ia ca influen|ele externe s fie conform subcap. 5.2.2.

5.2.1.2. Sistemele de pozare n func|ie de situa|iile de amplasare trebuie s fie n conformitate cu
tabelul 5.2

85
Sunt permise si alte metode de pozare nedefinite n tabelul 5.2. dac satisfac prescrip|iile acestui
capitol.

5.2.1.3. Exemple de sisteme de pozare sunt prezentate n anexele 5.5. si 5.6.
Alte tipuri de sisteme de pozare, necuprinse n acest capitol, pot fi utilizate cu condi|ia
satisfacerii prescrip|iilor generale ale acestui capitol.

5.2.1.4. Sisteme de bare prefabricate
Sistemele de bare prefabricate trebuie s fie confec|ionate conform recomandrilor din SR EN 60439-2
si trebuie montate conform instruc|iunilor productorului:
Instalarea lor trebuie s satisfac prescrip|iile din 5.2.2 (cu excep|ia 5.2.2.1.1., 5.2.2.3.3.), 5.2.5, 5.2.6,
5.2.7 si 5.2.8.

5.2.1.5. Circuite de tensiune alternativ
Conductoarele si cablurile monoconductoare ale circuitelor de tensiune alternativ instalate n carcase
din materiale feromagnetice trebuie instalate n asa fel nct toate conductoarele fiecrui circuit s se
gseasc n aceeasi carcas.
Dac aceast condi|ie nu este ndeplinit, se pot produce supranclziri si cderi de tensiune excesive,
datorate fenomenelor de induc|ie.

Tabelul 5.1
Alegerea sistemelor de pozare n funcie de tipurile de conductoare sau cabluri

Conductoare si cabluri
Mod de pozare
F

f
i
x
a
r
e

F
i
x
a
r
e

d
i
r
e
c
t

T
u
b
u
r
i

J
g
h
e
a
b
u
r
i

(
i
n
c
l
u
s
i
v

p
l
i
n
t
e

s
i

p
r
o
f
i
l
e

l
a

n
i
v
e
l
u
l

s
o
l
u
l
u
i
)

T
u
b
u
r
i

p
r
o
f
i
l
a
t
e

P
a
t
u
r
i

d
e

c
a
b
l
u
r
i

t
i
p

s
c
a
r
,

t
a
b
l
e
,
c
o
n
s
o
l
e

P
e

i
z
o
l
a
t
o
a
r
e

P
e

f
i
r

p
u
r
t
a
t
o
r

Conductoare neizolate
- - - - - - + -
Conductoare izolate
- - + + * + - + -
Cabluri n manta
(inclusiv cabluri armate
si conductoare cu
izola|ie mineral)
Multiconductor + + + + + + 0 +
Cu un conductor 0 + + + + + 0 +
+ Admis
- Neadmis
0 Neaplicabil sau neutilizat n practic

* Conductoarele izolate sunt admise n cazul n care capacul
poate fi nlturat numai cu ajutorul unei scule sau numai
depunnd un efort important cu mna si jgheabul are un
grad de protec|ie IP 4X sau IP XX D

5.2.1.6. Pozarea n sisteme de tuburi de protecie yi paturi de cabluri
5.2.1.6.1. Sisteme de tuburi de protecie
Sistemele de tuburi de prote|ie care includ tuburi de protec|ie si fitinguri se utilizeaz pentru protec|ia
si pozarea conductoarelor si/sau cablurilor din instala|iile electrice.
Sistemele de tuburi de protec|ie prefabricate, conform recomandrilor din standardele SR EN 61386
1, SR EN 61386-22, SR EN 61386-23 si SR EN 50086 2 4, asigur protec|ia fiabil pentru
utilizatori si spa|iile nvecinate.

86
Caracteristicile generale inclusiv marcarea tuburilor de protec|ie si fitingurilor, conform standardelor
susmen|ionate sunt prezentate n anexa 5.7.

TABELUL 5.2
Montarea sistemelor de pozare n funcie de situaia de amplasare
Conductoare si cabluri
Mod de pozare conform anexei 5.6.
F

f
i
x
a
r
e

F
i
x
a
r
e

d
i
r
e
c
t

T
u
b
u
r
i

J
g
h
e
a
b
u
r
i

T
u
b
u
r
i

p
r
o
f
i
l
a
t
e

P
a
t
u
r
i

d
e

c
a
b
l
u
r
i

t
i
p

s
c
a
r
,

t
a
b
l
e
,
c
o
n
s
o
l
e

P
e

i
z
o
l
a
t
o
a
r
e

P
e

f
i
r

p
u
r
t
a
t
o
r

n goluri ale
construc|iei
accesibile
4
0

3
3

4
1
;
4
2

6
;
7
;
8
;

9
;
1
2
;
1
3
;
1
4

4
3
;
4
4

3
0
;
3
1
;
3
2
;

3
3
;
3
4

-

0

neaccesibile
4
0

0

4
1
;
4
2

0

4
3

0

-

-

n canale pentru cabluri
5
6

5
6

5
4
;
5
5

0

3
0
;
3
1
;
3
2
;

3
4

-

-

ngropat n pmnt
7
2
;
7
3

0

7
0
;
7
1

-

7
0
;
7
1

0

-

-

ncastrat n structur
5
7
;
5
8

3

1
;
2
;
5
9
;
6
0

5
0
;
5
1
;
5
2
;
5
3

4
6
;
4
5

0

-

-

Aparent
-

2
0
;
2
1
;
2
2
;
2
3
;
3
3

4
;
5

6
;
7
;
8
;
9
;
1
2
;
1
3
;

1
4

6
;
7
;
8
;
9

3
0
;
3
1
;

3
2
;
3
4

3
6

-

Aerian
-

3
3

0

1
0
;
1
1

1
0
;
1
1

3
0
;
3
1
;

3
2
;

3
4

3
6

3
5

Tocul ferestrelor
1
6

1
6

Tocul usilor
1
5

1
5

Imersat

0

Numrul din csu| indic numrul de referin| si modul de pozare din anexa 5.6. :
- neadmis ;
0 neaplicabil sau neutilizat n practic.

5.2.1.6.2. Sisteme de jgheaburi (SJ) yi tuburi profilate (STP)
Sisteme de jgheaburi (SJ) si de tuburi profilate (STP) pentru instala|ii electrice se utilizeaz pentru
protec|ia si pozarea conductoarelor izolate, cablurilor, cordoanelor flexibile, aparate (ntreruptoare,
prize, etc) si dac este cazul pentru separarea lor.
Sistemele (SJ) si (STP) se pot poza orizontal sau vertical pe pere|i, suspendate de tavan, ncastrate n
pere|i si plafon, ncastrate pe sol si sub form de coloan ntre planseu si tavan etc.

87
Sistemele (SJ) si (STP), fabricate conform cu recomandrile din standardul SR EN 50085-1 asigur
protec|ia fiabil pentru utilizatori si spa|iile nvecinate.
Caracteristicile generale, inclusiv marcarea sistemelor (SJ) si (STP), conform standardului SR EN
50085-1 sunt prezentate n anexa 5.8.

5.2.1.6.3. Sisteme de suporturi tip scar
Sistemele trasee de cabluri si sistemele scar de cabluri pentru pozi|ionarea cablurilor sunt prezentate
n anexa 5.9.

5.2.2. Alegerea yi montarea n funcie de influenele externe
Influen|ele externe la care pot fi expuse sistemele de pozare sunt urmtoarele:
- temperatura ambiant ;
- surse externe de cldur ;
- prezen|a apei ;
- prezen|a corpurilor solide strine ;
- prezen|a substan|elor corozive sau poluante ;
- socuri mecanice ;
- vibra|ii ;
- alte solicitri mecanice ;
- prezen|a florei sau mucegaiului ;
- prezen|a faunei ;
- radia|ii solare ;
- efecte seismice ;
- vnt ;
- structura cldirilor .

5.2.2.1. Temperatura ambiant (AA)
5.2.2.1.1. Sistemele de pozare trebuie alese si montate astfel nct s corespund celei mai nalte sau
celei mai sczute temperaturi ambiante locale astfel ca temperatura limit indicat n tabelul 5.3. s nu
fie depsit.

5.2.2.1.2. Componentele sistemelor de pozare, inclusiv cablurile si accesoriile lor, se instaleaz si
manipuleaz numai n limitele de temperatur stabilite n normele de produs corespunztoare sau
indicate de productori.

5.2.2.1.3. Atunci cnd cablurile prezint caracteristici diferite de temperatur si sunt dispuse n acelasi
sistem de pozare, acesta se alege pentru condi|iile cele mai severe.

Tabelul 5.3.
Temperaturi maximale n funcionare conform tipurilor de izolaie
Tip de izolaie Temperatura limit
[
0
C]
Policlorul de vinil (PVC)
Polietilen reticular (XLPE)
Mineral (cu manta de PVC sau neizolat si accesibil)
Conductor : 70
Conductor : 90
Manta : 70
Nota 1 Dac un conductor func|ioneaz la o temperatur mai mare de 70
0
C, trebuie s existe
asigurarea c echipamentele conectate la acest conductor sunt indicate pentru temperatura care
rezult la conexiune
Nota 2 Pentru anumite tipuri de izola|ii, pot fi admise temperaturi de func|ionare mai ridicate
func|ie de natura cablului, termina|iile sale, condi|iile de mediu si alte influen|e externe


88
5.2.2.2 Surse externe de cldur
5.2.2.2.1. Pentru a evita efectele cldurii emise de surse externe, una sau mai multe din urmtoarele
metode sau o alt metod la fel de eficient trebuie utilizat pentru protejarea sistemelor de pozare:
- ecrane de protec|ie;
- amplasarea la distan| de sursele de cldur, indicat n tabelele 3.1 si 3.2 ;
- alegerea unui sistem |innd seama de nclzirea suplimentar care poate apare;
- ntrirea local a izola|iei sau nlocuirea materialului izolant.

5.2.2.2.2. Cldura emis de sursele exterioare poate fi transmis prin radia|ie, convec|ie sau prin
conduc|ie si poate proveni:
- de la re|elele de distribu|ie ap cald;
- de la utilaje si corpuri de iluminat;
- din procesul de fabrica|ie;
- prin materiale termoconductoare;
- de la cldura solar sau a mediului nconjurtor.

5.2.2.3. Prezena apei (AB yi AD)
5.2.2.3.1. Sistemele de pozare trebuie alese si montate astfel nct s nu permit acumularea apei sau
s asigure, dup instalare, gradul de protec|ie IP corespunztor amplasamentului considerat.

5.2.2.3.2. nvelisul izolant al cablurilor pentru instala|ii fixe este considerat, atunci cnd nu este
deteriorat, ca protec|ie mpotriva ptrunderii umezelii.
Cablurile ce se monteaz n spa|ii umede frecvent (de exemplu spltorii auto etc.) se aleg conform SR
HD 21.13 S1.
Cablurile ce alimenteaz receptoare submersibile (de exemplu pompe, corpuri de iluminat etc.) se aleg
conform SR HD 21.16 S1 .

5.2.2.3.3. Acolo unde se poate acumula ap sau condens pe sistemele de pozare trebuie luate msuri de
evacuare.

5.2.2.4. Prezena corpurilor solide strine (AZ)
5.2.2.4.1. Sistemele de pozare trebuie alese si montate astfel nct s limiteze pericolele ce provin de la
ptrunderea de corpuri solide strine. Sistemele de protec|ie trebuie s asigure dup montaj gradul de
protec|ie IP corespunztor amplasamentului considerat.

5.2.2.4.2. n amplasamentele unde sunt prezente cantit|i mari de praf (mediu BE2) trebuie luate
msuri suplimentare pentru mpiedicarea acumulrii prafului sau altor substan|e n cantit|i ce ar putea
afecta disiparea cldurii de la sistemul de pozare. Este necesar un mod de pozare ce faciliteaz
ndeprtarea prafului (subcap. 5.2.9) .Pentru prafuri combustibile trebuie s se respecte prevederile din
subcap. 4.2.

5.2.2.5. Prezena substanelor corozive sau poluante (AF)
5.2.2.5.1. Acolo unde prezen|a substan|elor corozive sau poluante, inclusiv apa, poate provoca
coroziuni sau degradri, pr|ile sistemelor de pozare ce sunt afectate trebuie protejate corespunztor
sau executate dintr-un material rezistent la aceste substan|e, cum ar fi : benzi protectoare, vopsele sau
unsori.

5.2.2.5.2. Nu trebuie puse n contact unul cu altul metale diferite ce pot ini|ia o ac|iune electrolitic,
dect dac sunt luate msuri speciale pentru evitarea consecin|elor acestor contacte.

5.2.2.5.3. Materialele ce pot provoca deteriorri reciproce sau individuale sau degradri periculoase nu
trebuie puse n contact.


89
5.2.2.6. $ocuri mecanice (AG)
5.2.2.6.1. Sistemele de pozare trebuie alese si montate astfel nct s se limiteze pagubele provenite din
solicitrile mecanice, ca socuri, penetrri sau compresiuni n timpul montajului, utilizrii si ntre|inerii.

5.2.2.6.2. n instala|iile fixe n care se pot produce socuri mecanice medii sau mari (conform anexei
5.2), protec|ia trebuie asigurat printr-unul din urmtoarele mijloace:
- caracteristicile mecanice ale sistemelor de pozare;
- amplasamentul ales;
- prevederea unei protec|ii mecanice suplimentare, locale sau generale sau
- prin combinarea acestora.

5.2.2.7. Vibraii (AH)
Sistemele de pozare sprijinite sau fixate pe structuri sau echipamentele supuse vibra|iilor medii sau
mari (conform anexei 5.2) trebuie s corespund acestor condi|ii, n special cablurile si conexiunile lor.
Trebuie acordat o aten|ie special conexiunilor echipamentelor vibratoare. Pot fi adoptate msuri
locale, cum ar fi utilizare de cabluri flexibile.

5.2.2.8. Alte solicitri mecanice
5.2.2.8.1. Sistemele de pozare trebuie alese si montate astfel nct s mpiedice, n timpul montajului,
utilizrii sau ntre|inerii, orice distrugere a mantalei si a izola|iei conductoarelor izolate, a cablurilor si
a capetelor acestora.

5.2.2.8.2. Tuburile si canalele pentru cabluri ncastrate n pere|i trebuie montate integral pentru fiecare
circuit naintea tragerii conductoarelor sau cablurilor.

5.2.2.8.3. Raza de curbur a unui sistem de pozare trebuie s fie astfel nct s nu cauzeze deteriorri
conductoarelor si cablurilor. Este necesar s se respecte prevederile productorului.

5.2.2.8.4. Sistemele de pozare fixate rigid si nglobate n pere|i trebuie s fie orizontale sau verticale,
sau paralele cu muchiile pere|ilor, cu excep|ia sistemelor de pozare nglobate n plafoane sau plansee
care pot urma cel mai scurt traseu.

5.2.2.8.5. Cablurile flexibile trebuie instalate astfel nct s se evite eforturile excesive de trac|iune
asupra conductoarelor si conexiunilor.

5.2.2.8.6. Suporturile pentru cabluri si carcasele nu trebuie s prezinte muchii ascu|ite.

5.2.2.8.7. Acolo unde conductoarele si cablurile nu sunt sus|inute pe toat lungimea lor de supor|i sau
prin modul de pozare, ele trebuie sus|inute prin mijloace adecvate la intervale indicate de productor.
n lipsa acestora se vor respecta recomandrile din NTE 007 / 08 / 00 .

5.2.2.8.8. Acolo unde sistemele de pozare sunt supuse unei ntinderi permanente (de exemplu de ctre
propria greutate pe traseu vertical) trebuie ales un tip adecvat de cablu sau conductor, cu o sec|iune si
un mod de pozare potrivit, astfel nct s se evite orice deteriorare a cablurilor si supor|ilor acestora.

5.2.2.9. Prezena florei sau mucegaiului (AK)
Acolo unde exist riscul prezen|ei florei sau mucegaiului, sistemele de pozare trebuie alese astfel nct
s previn formarea acestor sau s asigure ndeprtarea lor.

5.2.2.10. Prezena faunei (AL)
Acolo unde condi|iile cunoscute sau preconizate constituie un risc, sistemele de pozare trebuie alese
corespunztor influen|elor externe AL2 sau trebuie luate msuri speciale de protec|ie, cum ar fi:
- caracteristici mecanice adecvate pentru sistemele de pozare;
- alegerea amplasamentului;

90
- prevederea unei protec|ii mecanice suplimentare, locale sau generale sau
- orice combina|ie a acestor msuri.

5.2.2.11. Radiaii solare (AN)
Acolo unde se stie c exist, sau se presupune c pot exista, radia|ii solare, trebuie ales si montat un
sistem de pozare adecvat, sau trebuie s se prevad un ecran corespunztor, conform prevederilor din
5.2.2.2.1.

5.2.2.12. Efecte seismice (AP)
5.2.2.12.1. Sistemele de pozare trebuie alese si montate |innd seama de condi|iile seismice din locul
de instalare.

5.2.2.12.2. Acolo unde se cunoaste c riscurile seismice sunt importante (conform prevederilor
reglementrilor specifice referitoare la proiectarea antiseismic a construc|iilor) o aten|ie special se va
acorda:
- fixrii sistemelor de pozare de structura cldirii ;
- conexiunile dintre sistemele de pozare fixe si toate echipamentele esen|iale, cum sunt cele
pentru serviciile de securitate, care trebuie alese avndu-se n vedere calit|ile lor elastice.

5.2.2.13. Vnt (AR)
A se vedea paragrafele 5.2.2.7 si 5.2.2.8.

5.2.2.14. Structura cldirilor (CB)
5.2.2.14.1. Atunci cnd structura cldirilor prezint riscuri de miscare, suporturile pentru cabluri si
sistemele de protec|ie trebuie s permit o deplasare relativ astfel nct conductoarele si cablurile s
nu fie supuse la solicitri mecanice excesive.

5.2.2.14.2. n structurile flexibile sau instabile, trebuie folosite sisteme de pozare flexibile, conform cu
5.2.2.7., 5.2.2.8. si 5.2.2.12 .

5.2.3. Cureni admisibili n sisteme de pozare
5.2.3.0. Prescripii generale

5.2.3.0.1. Prescrip|iile din acest capitol sunt destinate s determine curen|ii admisibili n sistemele de
pozare specifice pentru cldiri, n scopul asigurrii unei durate de via| satisfctoare pentru
conductoarele si izola|iile supuse efectelor termice ale curen|ilor admisibili pe perioade prelungite n
func|ionare normal.

5.2.3.0.2. Alegerea sec|iunii conductoarelor si cablurilor n func|ie de curentul maxim admisibil pentru
anumite condi|ii de pozare se face n conformitate cu prescrip|iile productorului. n situa|ia n care nu
se dispune de prescrip|iile productorului, valorile curen|ilor admisibili pot fi determinate conform
metodelor descrise n SR CEI 60287, sau se poate proceda astfel :
a) utiliznd recomandrile din standardul SR HD 384.5.523 S2 pentru curen|ii admisibili n
sistemele de pozare n cldiri, pentru conductoare izolate si cabluri (fr armtur si armate
multifilare), cu tensiunea nominal mai mic de 1kV n tensiune alternativ sau 1,5 kV n
tensiune continu, conform subcap. 5.2.3.1. si anexele 5.10 5.17 ;
Pentru cablurile armate monofilare pozate n cldiri, curentul maxim admisibil se stabileste conform cu
recomandrile din SR CEI 60287
b) utiliznd datele din normativul NTE007/08/00 pentru curen|ii admisibili n sistemele de
pozare pentru cabluri ngropate direct sau n tuburi n pmnt, conform subcap. 5.2.3.2 si
anexa 5.22.


91
5.2.3.0.4. Temperatura ambiant
5.2.3.0.4.1. Valoarea temperaturii ambiante utilizat este temperatura mediului nconjurtor atunci
cnd conductoarele cablurilor izolate nu sunt n sarcin.

5.2.3.0.4.2. Valoarile curen|ilor admisibili din tabelele din aceast sec|iune, sunt date n func|ie de
temperatura de referin| a mediului ambiant :
- pentru conductoare izolate si cabluri n aer, oricare ar fi modul de pozare..30
o
C ;
- pentru cabluri ngropate direct n pmnt sau n tuburi ngropate. 20
o
C.
Dac temperatura ambiant a amplasamentului conductoarelor sau cablurilor este diferit de
temperatura ambiant de referin|, pentru stabilirea curentului maxim admisibil trebuie aplica|i factori
de corec|ie corespunztori din anexa 5.18 si 5.23 .

5.2.3.0.5. Grupri de mai multe circuite
Factorii de corec|ie pentru curen|ii maxim admisibili sunt aplicabili gruprilor de circuite care au
aceeasi temperatur maxim de func|ionare.
Pentru gruprile care au cabluri sau conductoare izolate care prezint temperatur maxim si
func|ionri diferite, curen|i admisibili ai tuturor cablurilor sau conductoarelor izolate ale gruprii
trebuie s se bazeze pe cea mai sczut temperatur de func|ionare a unui cablu din grupare cu factorul
de corec|ie corespunztor (anexele 5.19 5.21 si anexele 5.24 5.28).
Dac, pentru condi|ii cunoscute de func|ionare, un cablu sau un conductor izolat este susceptibil s
transporte un curent mai mic de 30% din curentul nominal, acest cablu sau conductor poate fi omis la
stabilirea factorului de corec|ie pentru toat gruparea.

5.2.3.0.6. Grupri constituite din cabluri de dimensiuni diferite.
Gruprile constituite din cabluri de dimensiuni diferite pot fi asimilate cu o grupare de referin| dac :
- toate cablurile au aceeasi temperatur maxim admisibil si
- sec|iunile acestora nu difer cu mai mult de trei valori standardizate (dac sec|iunile cablurilor
difer cu mai mult de trei valori standardizate acestea se distan|eaz la cel pu|in 2d unde d este
diametrul cel mai mare).

5.2.3.0.7. Numrul de conductoare ncrcate
5.2.3.0.7.1. Numrul de conductoare considerate ntr-un circuit este cel al conductoarelor parcurse
efectiv de curent.
Atunci cnd ntr-un circuit polifazat curen|ii sunt presupusi aceeasi pe faze, nu este necesar s se ia n
considerare conductorul neutru asociat pentru stabilirea curentului maxim admisibil .

5.2.3.0.7.2. Considera|iile de mai sus nu se aplic n cazul prezen|ei armonicii 3 sau multiplu de 3 mai
mare de 15% (a se vedea 5.2.3.0.7.3.).

5.2.3.0.7.3. Dac ponderea armonicilor de rangul 3 sau multiplu de 3 din curentul electric depseste
15%, conductorul neutru nu trebuie s prezinte o sec|iune mai mic dect cea a conductoarelor de
faz.
Factorii de corec|ie n func|ie de ponderea curen|ilor electrici armonici sunt prezenta|i n anexa 5.29.
n subcap. 5.2.4.6 se trateaz determinarea sec|iunii conductorului neutru.

5.2.3.0.7.4. Conductoarele utilizate numai pentru conductoare de protec|ie (PE) nu sunt luate n
considerare la stabilirea curentului maxim admisibil .

5.2.3.0.8. Variaii ale condiiilor unei instalaii pe un traseu
Dac condi|iile de disipare a cldurii variaz pe o parte a traseului, curen|ii admisibili trebuie
determina|i pentru partea traseului care prezint condi|iile cele mai defavorabile.
n cazurile n care sunt numai condi|ii de rcire diferite, se admite ca dimensionarea s se fac dup
condi|iile de rcire ale traseului cel mai lung, cnd zona cu temperaturi ridicate reprezint cel mult 10
m, dar nu mai mult de 20% din lungimea total a cablului.

92

5.2.3.1. Sisteme de pozare n aer
Modurile de pozare de referin| sunt prezentate n anexele 5.5 si 5.6.

5.2.3.1.1. n modurile de pozare A1 si A2, tubul poate fi metalic sau din material plastic montat intr-un
perete cu izola|ie termic .

5.2.3.1.2. n modurile de pozare B1 si B2, tubul poate fi metalic sau din material plastic, fixat pe perete
la distan| mai mic de 0,3 ori diametrul tubului sau montat n perete.

5.2.3.1.3. n modul de pozare C, cablu este fixat pe perete sau montat n perete .
Termenul de perete cuprinde montarea n perete de crmid, beton, ghips sau similar (altele dect
materiale pentru izolare termic).

5.2.3.1.4. n modul de pozare D, cablul poate fi montat n pmnt cu sau fr protec|ie suplimentar .

5.2.3.1.5. n modurile de pozare E, F si G, distan|a liber ntre cablu si orice suprafa| este mai mare de
0,3 din diametrul exterior al cablului.

5.2.3.1.6. Alte metode de pozare ( anexa 5.6.)
- cablu sub plafon, similar cu modul de pozare C
- cablu pe un planseu sau pe tav neperforat similar cu modul de pozare C
- cablu pe tav perforat similar cu modul de pozare E sau F. Tava perforat trebuie s aib
guri a cror suprafa| este de minim 30% din suprafa|a de pozare
- cablu pe suport scar pentru cabluri, la care consolele care sus|in cablurile ocup mai pu|in
de 10% din suprafa|a de pozare

5.2.3.1.7. n anexele 5.10 ... 5.12 curen|ii admisibili (Iz) pentru conductoare izolate si cabluri electrice
pozate n aer prin metodele de pozare A
1
, A
2,
B
1,
B
2
, C, E, F si G se refer la instala|ii fixe ce,
func|ioneaz permanent (factor de ncrcare 100%), la temperatura ambiant de 30
o
C.

5.2.3.1.8. Anexa 5.5. sintetizeaz modurile de pozare de referin|, pentru care au fost determinati
curen|ii admisibili din anexele 5.10 ... 5.17 pentru pozarea n aer si anexa 5.22 pentru pozarea n
pmnt.
n coloanele 8 si 9 sunt indicate anexele care se utilizeaz pentru factorii de corec|ie K1 pentru
temperaturi ambiante diferite de 30
o
C si K2 pentru pozare n grup.

5.2.3.1.9. Anexa 5.6 sintetizeaz modurile de pozare care furnizeaz indica|ii pentru determinarea
curen|ilor admisibili.

5.2.3.1.10. Determinarea curentului admisibil I
Z
(A)
Curentul admisibil I
Z
(A), al conductoarelor/cablurilor dintr-un sistem de pozare n cldiri, n aer, se
determin astfel:
a) se selecteaz modul de pozare, tip A
1
, A
2
, B
1
, B
2
, C, E, F, G din anexele 5.5 si 5.6 .
b) n func|ie de caracteristicile conductoarelor/cablurilor:
- sec|iune si material: cupru sau aluminiu
conductoare sau cabluri: 2 sau 3 conductoare;
- numrul de conductoare active: 2 sau 3;
- izola|ie: PVC, XLPE, mineral si modul de pozare selectat la pct.a), pentru temperatura
ambiant de 30
o
C, se alege curentul admisibil I
Z
(A), din anexele5.10 5.17.
c) n condi|ii diferite de pozare se aplic factorii de corec|ie urmtori:
- K
1
pentru temperatur ambiant diferit de 30
o
C, care se alege din anexa 5.18;
- K
2
pentru pozarea n grup a mai multor circuite, care se alege din anexele 5.19 5.21.

93
Se men|ioneaz c dou circuite se afl grupate, dac distan|a dintre ele este mai mic dect dublul
diametrului celui mai mare dintre ele.
Curentul admisibil se stabileste cu rela|ia:
( ) A K K I I
Z Z 2 1
= ' .

5.2.3.1.11. Exemple de folosire a tabelelor pentru determinarea curen|ilor admisibili ai conductoarelor
si ai cablurilor n func|ie de modul de pozare n aer sunt date n anexa 5.30.

5.2.3.2. Sisteme de pozare n pmnt
5.2.3.2.1. Regimul de funcionare normal
Curen|ii admisibili (I
Z
) sunt indica|i n anexa 5.22 pentru o sarcin admisibil a cablurilor pozate n
pmnt cu un grad de ncrcare
*)
de 0,7 o temperatur a solului, la adncimea de pozare (ntre 0,7 si
1,2 m) de 20
o
C si o rezisten| termic specific a solului de 1 Km/W.
*)
Gradul de ncrcare reprezint durata de func|ionare ciclic dintr-o zi (24h), la curentul admisibil

Pentru alte valori ale rezisten|ei termice a solului valorile curen|ilor maximi admisibili se vor stabili
conform articolului A.1.4.3.1.3. din NTE 007/08/00.
Exemple de rezisten|e specifice ale solurilor, conform NTE 007/08/00 (anexa 7):
- nisip cu 10% umiditate 1Km/W ;
- pmnt argilos 0,65 Km/W ;
- teren nisipos cu hum sau lut 0,65 Km/W ;
- nisip uscat (0% umiditate) 3,00 Km/W ;
- teren obisnuit uscat 3,00 Km/W .

Gradul de ncrcare se poate determina din curba de sarcin zilnic conform NTE/007/08 art.
A.1.4.3.1.1.
Cnd nu se cunoaste curba de sarcin, pentru determinarea gradului de ncrcare, se admite gradul de
ncrcare egal cu 1.

5.2.3.2.2. Condiii de pozare
- adncimea de pozare 0,7 m (pn la adncimea de 1,2 m reducerea sarcinii admisibile este
nensemnat) ;
- felul n care este realizat patul de pozare si modul de acoperire a cablurilor, nu are influen|
asupra corec|iei sarcinii admisibile ;
- dac se utilizeaz plci de acoperire cu o curbur pronun|at, astfel nct nu se elimin
inclusiunile de aer, se recomand un factor de corec|ie de 0,9 .
Diametrul tubului trebuie s permit tragerea cablurilor fr risc de gripare. n cazul tragerii unui
singur cablu n tub, diametrul interior al tubului trebuie s fie mai mare dect 1,5 ori diametrul exterior
la cablului .
n cazul unui circuit trifazat format din trei cabluri unifilare, diametrul interior al tubului de protec|ie
trebuie s fie mai mare dect 2,8 ori diametrul exterior al unuia din cablurile monofilare .

5.2.3.2.3. Condi|ii de mediu :
- temperatura solului la adncimea de pozare : 20
o
C;
- rezisten|a termic specific a solului: 1Km/W .

5.2.3.2.4. Factorii de corecie care trebuie aplicai la pozarea cablurilor n pmnt, n condiii
diferite fa de regimul de funcionare normal de la pct. 5.2.3.2.1.

5.2.3.2.4.1. Factorul de corecie (f
1
) (din anexa 5.23) n func|ie de:
- temperatura solului la adncimea de pozare diferit de 20
o
C;
- rezisten|a termic specific a solului;
- gradul de ncrcare.


94
2
) din anexele 5.24 ... 5.28 n func|ie de:
- numrul de sisteme pozate alturat;
- tipul cablurilor;
- distan|a dintre cabluri;
- rezisten|a termic specific a solului;
- gradul de ncrcare.

x
) :
- 0,85 pentru pozarea n tub de protectie ;
- 0,90 dac se utilizeaz plci de acoperire a cablului (cablurilor) cu o curbur pronun|at astfel
nct nu se elimin incluziunile de aer .

5.2.3.2.5. Determinarea curentului admisibil I
Z
(A)
Curentul admisibil I
Z
(A), al cablurilor pozate direct n pmnt, sau n tub de protec|ie n pmnt se
determin astfel:
a) se alege curentul admisibil I
Z
(A), pentru condi|ii de func|ionare normale din anexa 5.22 n
func|ie de caracteristicile cablurilor:
- sec|iune si material: cupru sau aluminiu si numrul de conductoare active 1,2 sau 3;
- izola|ie: PVC sau XLPE.
b) n condi|ii diferite de pozare se aplic factorii de corec|ie f1, f2 din anexele 5.23 ... 5.28 si
factorii de reducere fx prevzu|i la art. 5.2.3.2.4.3. si 5.2.3.2.4.4.
Curentul admisibil se stabileste cu rela|ia :
x Z Z
f f f I I = '
2 1
(A)

5.2.3.2.6. Exemple de folosire a tabelelor pentru determinarea curen|ilor admisibili a cablurilor pozate
n pmnt, sunt date n anexa 5.31.

5.2.4. Alegerea seciunii conductoarelor izolate yi neizolate rigide
5.2.4.1. Sec|iunea conductoarelor active trebuie determinate pentru func|ionarea normal (regim
permanent sau intermitent, n func|ie de regimul de lucru al receptoarelor) si pentru condi|ii de defect
n func|ie de:
a) sarcina admisibil;
b) temperatura maxim admisibil;
c) sistemul de pozare;
d) solicitri termice susceptibile s apar datorit curen|ilor de punere la pmnt si
scurtcircuit;
e) alte solicitri mecanice la care pot fi supuse conductoarele;
f) valoarea maxim a impedan|ei care permite asigurarea func|ionrii protec|iei mpotriva
defectelor si scurtcircuitelor.

5.2.4.1.1. Punctele a f se refer, n primul rnd, la securitatea instala|iilor electrice
Pentru exploatarea economic din re|elele de distribu|ie pot rezulta sec|iuni mai mari dect cele
pentru securitate, conform prevederilor reglementrilor tehnice referitoare la determinarea sec|iunii
economice a conductoarelor n instala|iile electrice de distribu|ie avnd 1-110kV.

5.2.4.1.2. Sec|iunea conductoarelor se alege din condi|ia :

'
z c
I I s
unde :

c
I este curentul de calcul

'
z
I - curentul maxim admisibil corectat (n func|ie de temperatura mediului ambiant, sistem de
pozare, natura conductoarelor si izola|iei) al sec|iunii n regimul de func|ionare .


95
5.2.4.1.3. Sec|iunea determinat conform art. 5.2.4.1. se verific:
a) la stabilitatea termic datorat curentului de scurtcircuit, potrivit prevederilor cuprinse n
reglementrile tehnice specifice referitoare la dimensionarea si verificarea instala|iilor
electroenergetice la solicitri mecanice si termice n condi|iile curen|ilor de scurtcircuit.
b) la cderea de tensiune (valorile admisibile sunt indicate n subcap. 5.2.5).
c) la alimentarea cu energie electric a motoarelor, verificarea la condi|ia de stabilitate termic
n regim de scurt durat la pornire, pe baza urmtoarelor valori pentru densitatea de curent
maxim admis:
- pentru conductoarele din cupru de 35A/mm
2
;
- pentru conductoarele din aluminiu de 20A/mm
2
.
n cazul motoarelor asincrone cu pornire controlat, utiliznd soft-starter, sec|iunea se verific n
func|ie de valoarea setat a curenului electric de pornire.
Conform prevederilor cuprinse n reglementrile tehnice specifice referitoare la dimensionarea si
verificarea instala|iilor electroenergetice la solicitri mecanice si termice n condi|iile curen|ilor de
scurtcircuitnu este obligatorie verificarea la stabilitatea termic la scurtcircuit a urmtoarelor elemente:
- cile de curent electric de orice tensiune care alimenteaz nfsurarea primar a
transformatoarelor de tensiune sau care fac legtura la descrctoare ;
- circuitele de joas tensiune protejate prin sigurante fuzibile (dac este ndeplinit condi|ia :
'
3
z F
I I s unde I
F
este valoarea nominal a fuzibilului si
'
Z
I este curentul maxim admisibil
corectat al sec|iunii circuitului)

Conform recomandrilor din SR HD 603 si SR CEI 60502-1 nu este obligatorie varificarea la
stabilitaea termic la scurtcircuit a cablurilor multiconductoare de joas tensiune pentru curen|ii de
scurtcircuit mai mici sau egali cu 40 kA.

5.2.4.2. Sec|iunea conductoarelor neizolate rigide (bare), se determin si se verific conform
prevederilor cuprinse n reglementrile tehnice referitoare la proiectarea sta|iilor de conexiuni si
transformare utiliznd conductoare neizolate rigide si ale standardului STAS 7944/79.

5.2.4.3. Alegerea sec|iunii conductoarelor si cablurilor pentru bransamente se face conform
recomandrilor din standardul SR 234/2008 si cerin|elor operatorului de re|ea.

5.2.4.4. Sec|iunea conductorului de faz n circuitele de tensiune alternativ si a conductoarelor active
din circuitele de tensiune continu nu trebuie s fie mai mic dect valorile din anexa 5.32.

5.2.4.5. Sec|iunea conductoarelor si barelor de protec|ie (PE) si ale conductoarelor si barelor folosite
simultan pentru protec|ie si neutru (PEN) se dimensioneaz conform prevederilor din subcap. 5.5.

5.2.4.6. Seciunea conductorului neutru (N)
5.2.4.6.1. Sec|iunea conductorului neutru, dac exist, trebuie s fie egal cu sec|iunea conductoarelor
de faz n urmtoarele cazuri:
a) n circuitele monofazate cu dou conductoare, indiferent de sec|iunea conductoarelor;
b) n circuitele polifazate ale cror conductoare de faz au o sec|iune mai mic sau egal cu 16
mm
2
cupru sau 25 mm
2
aluminiu;
c) n circuitele trifazate care ar putea fi parcurse de curen|i avnd armonici de rangul 3 si
multiplu de 3 cu nivelul cuprins ntre 15% si 33%. (acest nivel de armonici se poate ntlni,
de exemplu, n circuitele de alimentare pentru iluminat cu lmpi cu descrcri si
fluorescente);
d) n func|ionare normal nu este asigurat echilibrarea ntre faze si neutru (de exemplu
tablourile de iluminat si prize)

5.2.4.6.2. Atunci cnd nivelul armonicelor de rangul 3 si multiplu de 3 este mai mare de 33%, este
necesar alegerea unei sec|iuni a neutrului mai mare dect a conductorului de faz.

96
Acest nivel de armonice apare n circuitele de alimetare a echipamentelor electrice, cum ar fi
:calculatoare, ac|ionri cu vitez variabil etc.
Factorii de corec|ie pentru curen|ii de faz necesari determinrii sec|iunilor conductoarelor de faz si
neutru, n prezen|a armonicilor de rangul 3 si multiplu de 3 n conductoarele de faz, sunt da|i n anexa
5.29 .

5.2.4.6.3. n circuitele polifazate unde conductoarele de faz cu sec|iunea mai mare de 16 mm
2
cupru
sau 25mm
2
aluminiu, sec|iunea conductorului neutru poate fi mai mic dect a conductoarelor de faz,
dac sunt ndeplinite condi|ile :
a) sarcina transportat prin circuit n serviciu normal este repartizat echilibrat pe faze si
nivelul armonicilor de rangul 3 si multiplu de 3 nu depsesc 15% n conductorul de faz;
b) conductorul neutru este protejat contra supracuren|ilor (a se vedea subcap. 4.3.2)
Sec|iunea conductorului neutru nu poate fi mai mic dect cea prevzut n anexa 5.32.

5.2.4.6.4. Un conductor neutru nu pote fi comun pentru mai multe circuite .

5.2.5 Cderi de tensiune maxime admisibile
5.2.5.1. n cazul n care alimentarea consumatorului se face din cofretul de bransament de joas
tensiune, valorile cderilor de tensiune, n regim normal de func|ionare fa| de tensiunea nominal a
re|elei, trebuie s fie de cel mult:
- 3% pentru receptoarele din instala|iile electrice de iluminat;
- 5% pentru restul receptoarelor de putere.
Cderile de tensiune se vor stabili pentru puterea maxim absorbit, la care se dimensioneaz
coloanele si circuitele electrice n cauz, pe traseul cel mai lung si mai ncrcat dintre tabloul general
(respectiv cofretul de bransament sau contorul, la cldiri de locuit) si receptorul electric cel mai
ndeprtat.

5.2.5.2. n cazul n care alimentarea consumatorului se face dintr-un post de transformare sau din
centrala proprie, valorile cderilor de tensiune n regim normal de func|ionare a acestora trebuie s fie
de cel mult:
- 6% pentru receptoarele din instala|iile electrice de iluminat;
- 8% pentru restul receptoarelor de putere.
Cderile de tensiune se vor stabili pentru puterea maxim absorbit, n regim normal de func|ionare
pentru care s-a dimensionat ansamblul distribu|iei, pe traseul dintre postul de transformare sau central
si receptorul electric cel mai ndeprat.

5.2.5.3. n cazul instal|iilor electrice de alimentare a motoarelor electrice cderea de tensiune, la
pornire, fa| de tensiunea nominal trebuie s fie cel mult egal cu aceea specificat de productor
pentru motorul si aparatele de comand respective, dar de maxim 12% dac nu se dispune de alte date.

5.2.6. Conexiuni electrice
5.2.6.1. Conexiunile ntre conductoare si ntre conductoare si alte echipamente trebuie s asigure
continuitatea electric. Aceasta trebuie s fie durabil, cu rezisten| si protec|ie mecanic
corespunztoare.

5.2.6.2. Alegerea mijloacelor de conexiuni trebuie s |in seama de:
- materialul conductoarelor si izola|ia acestora;
- numrul si forma firelor ce formeaz conductoarele;
- sec|iunea conductoarelor ;
- numrul conductoarelor ce vor fi conectate mpreun .

5.2.6.3. Conexiunile trebuie s fie accesibile pentru verificare, ncercare si ntre|inere, cu excep|ia
cazurilor urmtoare:

97
- mbinri de cabluri ngropate;
- mbinri umplute cu mas izolant sau capsulate;
- conexiunile ntre racordurile reci si elemente nclzitoare din sistemele de nclzire din
plafon si plansee.

5.2.6.4. Legturile electrice ntre conductoare izolate pentru mbinri sau deriva|ii se fac numai n
accesoriile special prevzute n acest scop (doze, cutii de legtur etc).

5.2.6.5. Se interzice executarea legturilor electrice ntre conductoare n interiorul tuburilor sau |evilor
de protec|ie, golurilor din elementele de construc|ie si trecerilor prin elemente de construc|ie.

5.2.6.6. Se interzice supunerea legturilor electrice la eforturi de trac|iune. Fac excep|ie de la aceast
prevedere legturile liniilor de contact ce alimenteaz receptoarele mobile si legturile conductelor
electrice instalate liber, pe suporturi corespunztor alctuite si dimensionate.

5.2.6.7. Legturile conductoarelor izolate se acoper cu material electroizolant (de ex. tub varnis,
band izolant, capsule izolante etc).

5.2.6.8. Legturile pentru mbinri sau deriva|ii ntre conductoare de aluminiu si ntre conductoare si
aparate trebuie s se fac numai prin cleme speciale cu suprafe|e de strngere striate si elemente
elastice), prin presare cu scule adecvate si elemente de racord speciale, prin metalizare asociat cu
lipire sau prin sudare.
nainte de executarea legturii, capetele conductoarelor din aluminiu se cur| de oxizi.

5.2.6.9. Legturile ntre conductoare din cupru si conductoare din aluminiu se fac prin legturi speciale
omologate.

5.2.6.10. Legturile barelor se execut cu ajutorul suruburilor, clemelor sau prin sudare.

5.2.6.11. Legarea conductoarelor din cupru la aparate, echipamente, masini, elemente metalice etc., se
face (de regul) prin strngere mecanic cu suruburi, n cazul conductoarelor cu sec|iuni mai mici sau
egale cu 10 mm
2
si direct sau prin intermediul pieselor speciale de prindere n cazul conductoarelor cu
sec|iuni egale sau mai mari de 16 mm
2
. Conductoarele care se leag la elemente mobile se prevd din
elemente elastice.

5.2.6.12. Legturile conductoarelor de protec|ie trebuie executate prin sudare sau nsurubri, astfel,
nct s se asigure mpotriva desurubrii n func|ionare (contrapiuli|, saib elastic etc.).

5.2.7. Alegerea yi montarea pentru limitarea propagrii focului
5.2.7.1. Msuri n interiorul unui compartiment nchis

5.2.7.1.1. Riscul propagrii focului trebuie limitat prin alegerea materialelor si montarea instala|iilor
electrice .
Echipamentele electrice se aleg n func|ie de riscul la foc conform recomandrilor din standardul pe
pr|i SR EN 60695.

5.2.7.1.2. Sistemele de pozare trebuie instalate astfel nct s nu reduc performan|ele de rezisten| ale
cldirii si de rezisten| la foc a elementelor de construc|ii.

5.2.7.1.3. Cablurile cu ntrziere la propagarea flcrii (ncercate conform procedurilor din seria de
standarde SR EN 60332) si sistemele de tuburi, jgheaburi si tuburi profilate care nu propag flacra

98
(ncercate conform procedurilor din seria de standarde SR EN 61386, SR EN 50085 si SR EN 61537)
pot fi instalate fr precau|ii speciale n instala|ii cu influen|e externe normale (BE1, CA1, CB1 etc.).

5.2.7.1.4. Atunci cnd ntr-o instala|ie se prevede un risc specific (vezi anexa 5.2) trebuie utilizate
cabluri care s ndeplineasc cele mai severe condi|ii de ncercri din seria de standarde SR EN 50266
(cabluri cu ntrziere la propagarea flcrii pozate n mnunchi).

5.2.7.1.5. Cablurile, inclusiv sistemul de pozare care trebuie s asigure func|ionarea temporar a unor
instala|ii n condi|ii de foc, trebuie s fie din categoria cu rezisten| la foc, corespunztor cu ncercrile
din standardele SR EN 50200 si SR EN 50362.
Materialele sistemului trebuie s fie fr halogeni si cu emisie redus de fum.

5.2.7.1.6. Clasificarea cablurilor privind comportarea la foc este prezentat n anexa 5.33 .

5.2.7.1.7. Cablurile care nu satisfac cel pu|in prevederile de ntrziere la propagarea flacrii trebuie,
dac sunt utilizate, limitate la legturi scurte pentru conectarea aparatelor la sistemele de pozare fixe si
n nici un caz s nu treac dintr-un compartiment ntr-altul.

5.2.7.1.8. Pr|i ale sistemului de pozare, altele dect cablurile (de exemplu tuburi si jgheaburi din
materiale plastice), care nu satisfac prescrip|iile de ntrziere la propagarea flacrii trebuie, dac se
utilizeaz, s fie complet nchise n construc|ii corespunztoare din materiale incombustibile.

5.2.7.1.9. Pe fluxurile care con|in cabluri cu ntrziere la propagarea flacrii, care n mnunchi nu
satisfac condi|iile din standardul SR EN 50266, se prevd separri (transversale) rezistente la foc,
omologate pentru cel pu|in 20 minute pentru limitarea propagrii flcrii, dispuse la distan|a de cel
mult 25 m si la ramifica|iile din fluxurile principale.
Se admite s se renun|e la prevederea separrilor transversale men|ionate mai sus, dac se prevd alte
msuri mpotriva propagrii flacrii (de exemplu, acoperiri cu vopsele omologate care mresc
rezisten|a la foc).

5.2.7.1.10. n cazul pozrii n pmnt nu se impun condi|ii speciale privind caracteristicile de
propagare a flacrii sau rezisten|a la foc a cablurilor.

5.2.7.2. Etanyarea traversrilor traseelor electrice
5.2.7.2.1. Atunci cnd un sistem de pozare traverseaz elemente de construc|ie cum sunt plansee,
pere|i acoperi|i, plafoane, ziduri etc. golurile rmase dup trecerea traseului electric trebuie etansate
conform rezisten|ei la foc prevzut pentru elementul de construc|ie respectiv nainte de strpungere.

5.2.7.2.2. Sistemele de pozare cum sunt tuburile, canalele, jgheaburile sau sistemele de pozare
prefabricate, care strpung elemente de construc|ie avnd o anumit rezisten| la foc, trebuie etansate
conform rezisten|ei la foc a elementului respectiv.

5.2.7.2.3. Tuburile si jgheaburile din materiale cu ntrzierea la propagarea flcrii care au sec|iunea
interioar de cel mult 710 mm
2
nu necesit etansare interioar dac:
- tuburile si jgheaburile au grad de protec|ie IP33;
- extremit|ile tuburilor si jgheaburilor (deoparte si de alta a elementului de construc|ie
strpuns) au gradul de protec|ie IP33.

5.2.7.2.4. Trecerea conductoarelor si barelor electrice prin elemente de construc|ie din materiale
incombustibile, se execut n urmtoarele condi|ii:
a) n cazul conductoarelor neizolate libere trecerea se face folosind materiale electroizolante
de trecere executate din materiale incombustibile sau canale prefabricate de bare din
materiale incombustibile conform recomandrilor din SR EN 60439-2, ncastrate etans n
zid.

99
b) n cazul conductoarelor izolate libere, trecerea se face protejndu-se n tuburi de protec|ie
incombustibile pe por|iunea de trecere.
Capetele tuburilor se prevd cu tile din por|elan sau din alte materiale electroizolnate n ncperi uscate
sau umede cu intermiten| (categoriile AD
1
, AD
2
) si cu pipe ndreptat n jos cnd ies n ncperi umede
sau ude (categoriile AD
3
, AD
4
).
Tilele si pipele se monteaz astfel nct s ias complet din elementele de construc|ie. La trecerea ntre
interior si exterior sau ntre ncperi cu umidit|i, temperaturi sau agen|i corozivi diferi|i, tilele si
pipele se umplu cu mas izolant (mas izolant pentru cabluri, mastic etc.), n ncperea cu umiditatea
cea mai mare, cu temperatura cea mai ridicat sau cu mediul coroziv cel mai agresiv. Tuburile de
protec|ie se monteaz nclinat cu partea descendent spre ncperea cu condi|iile cele mai grele.
c) n cazul conductoarelor sau cablurilor electrice instalate n tuburi, nu este necesar o alt
protec|ie. Fac excep|ie traversrile prin rosturi de dilata|ie, caz n care conductoarele se
protejeaz n tuburi flexibile pe por|iunea de trecere. Dac trecerea se face ntre ncperi cu
medii diferite, tuburile de protec|ie se instaleaz nclinat spre ncperile cu condi|iile cele
mai grele.
Etansarea golurilor dintre tub si elementul de construc|ie se face cu etansare omologat .

5.2.7.2.5. Trecerea conductoarelor electrice prin elemente de construc|ie din materiale combustibile
trebuie s se fac n urmtoarele condi|ii:
a) n cazul conductoarelor neizolate libere, se aplic prevederile de la art. 5.2.7.2.4.a) si se
etanseaz golurile cu materiale incombustibile si electroizolante, cu dopuri din vat de
sticl, vat de sticl cu ipsos etc;
b) n cazul conductoarelor izolate instalate n tuburi care sunt omologate pentru pozarea pe
elemente combustibile se protejeaz pe por|iunea de trecere prin tuburi din materiale
incombustibile. Golurile dintre tuburi si tub si elementul de construc|ie se etanseaz cu
materiale incombustibile (de exemplu: vat de sticl, vat de sticl cu ipsos etc.) .

5.2.7.2.6. Se admit treceri prin elemente de construc|ie rezistente la foc sau rezistente la explozie, n
mod justificat tehnic, numai cu respectarea simultan a urmtoarelor condi|ii:
- pe por|iunea de trecere, conductoarele, tuburile etc. nu trebuie s aib materiale
combustibile, cu excep|ia izola|iei conductoarelor;
- spa|iile libere din jurul conductoarelor electrice, tuburilor etc. inclusiv n jurul celor pozate
n canale, galerii, estacade etc., s fie nchise pe por|iunea de trecere pe toat grosimea
elementului de construc|ie, cu materiale incombustibile (de exemplu beton, zidrie) care s
asigure rezisten|a la foc egal cu aceea a elementului de construc|ie respectiv;
- trecerea cu conductoare, tuburi etc. s se fac astfel nct s nu fie posibil dislocarea unor
por|iuni din elementul de construc|ie ca urmare a dilatrii elementelor de instala|ii electrice;
- etansarea s fie omologat .

5.2.7.2.7. n interiorul si exteriorul ghenelor si canalelor verticale si orizontale n care se gsesc
conductoare n tuburi, cabluri sau bare electrice, golurile din jurul acestora se etanseaz astfel nct s
asigure aceeasi rezisten| la foc, cel pu|in egal, cu cea a elementului de construc|ie strpuns.

5.2.7.2.8. Se interzice traversarea cosurilor si canalelor de fum cu cabluri si tuburi de protec|ie sau cu
alte elemente ale instala|iilor electrice.

5.2.7.2.9. n scopul asigurrii condi|iilor de evacuare n caz de incendiu, conform recomandrilor din
SR HD 60364-5-51, trebuie s se utilizeze pentru instala|iile electrice echipamente executate cu
materiale cu ntrziere la propagarea flacrii la cldirile neaglomerate cu evacuare dificil (BD
2
) si cu
materiale cu ntrziere la propagarea flcrii, cu emisie redus de fum si fr halogeni la cldirile
aglomerate cu evacuare usoar sau dificil (BD
3
, BD
4
).
n cazurile BD
3
si BD
4
pot s se aleag traseele cablurilor numai cu ntrziere la propagarea flcrii
astfel nct emisia care provine de la cablurile supuse la foc s nu incomodeze evacuarea .


100

5.2.8. Apropieri de alte trasee
5.2.8.1. Apropieri de trasee electrice
Circuitele din domeniul de tensiuni I si II nu trebuie instalate n acelasi sistem de pozare, n afar de
cazul n care se adopt una din urmtoarele metode:
- fiecare cablu este izolat pentru cea mai mare tensiune existent;
- fiecare conductor al unui cablu multiconductor este izolat pentru cea mai mare tensiune
existent n cablu;
- cablurile sunt izolate pentru tensiunea lor de sistem si instalate ntr-un compartiment
separat printr-un tub profilat sau jgheab;
- cablurile sunt pozate pe pat de cabluri cu separarea fizic ;
- se utilizeaz un tub sau un jgheab separat ;
- pentru circuitele TFJS si TFJP trebuie satisfcute prescrip|iile din cap.4.
n cazul apropierii de sistemul de paratrsnet se vor aplica suplimentar prevederile din SR EN 62305 .

5.2.8.3. Apropierea de trasee neelectrice

5.2.8.2.1. Sistemele de pozare nu trebuie amplasate n vecintatea traseelor care degaj cldur, fum
sau vapori care pot duna traseului electric, n afar de cazul n care sunt protejate prin ecrane sau
dispuse astfel nct s nu fie afectate de disiparea cldurii generate .

5.2.8.2.2. Atunci cnd un sistem de pozare se afl dedesubtul traseelor care pot produce condens (cum
sunt traseele de ap, abur sau gaze) trebuie luate msuri pentru protejarea traseului electric de efectele
duntoare ale condensului.
5.2.8.2.3. Atunci cnd sistemele de pozare sunt instalate n vecintatea traseelor neelectrice
ele trebuie dispuse astfel nct interven|iile previzibile la un traseu s nu provoace defec|iuni celorlalte
si reciproc. Aceasta se poate realiza prin:
- un spa|iu corespunztor ntre trasee, sau
- folosirea de ecrane mecanice sau termice .

5.2.9. Pozarea conductoarelor electrice montate liber n exteriorul cldirilor
5.2.9.1. Montarea liber a conductoarelor electrice pe cldiri, la exterior, se admite numai n cazurile n
care pot fi ndeplinite simultan urmtoarele condi|ii:
- pere|ii exteriori ai cldirii sunt din materiale incombustibile;
- conductoarele electrice sunt instalate astfel nct atingerea lor s nu fie posibil dect cu
ajutorul unor mijloace speciale;
- distan|ele minime dintre conductoarele electrice libere si elementele de pe traseul lor sunt
cel pu|in egale cu acelea specificate pentru conductoarele izolate din tabelul 5.4
Se admite montarea conductoarelor electrice izolate pe pere|i combustibili cu respectarea condi|iilor de
la art. 3.0.3.7 si 3.0.3.8.

5.2.9.2. Conductoarele izolate folosite la exterior, trebuie s aib izola|ia corespunztoare mediului n
care se utilizeaz.

5.2.9.3. Conductoarele electrice se instaleaz liber la exterior pe pere|ii exteriori ai cldirilor, pe
suporturi de acoperis si pe stlpi conform recomandrilor din SR 234/2008.
Se interzice folosirea arborilor drept suporturi pentru conductoarele electrice libere.


101
Tabelul 5.4
Distane minime dintre conductoarele electrice libere yi elementele de pe traseul lor
Elemente fa| de care se
msoar distan|a minim
Distan|e minime, [m]
Conductoare izolate
Pe vertical Pe orizontal
Sol 4,0 -
Acoperisuri circulabile,
terase, balcoane

3,0

1
Usi, ferestre 0,3 0,3
Elemente ale instala|iilor
si utilajelor cu manipulare
sau ntre|inere frecvent

1,2

1,0
Elemente ale instala|iilor
si utilajelor fr manipulare
sau ntre|inere frecvent

1,0

0,8

5.2.10. Pozarea conductoarelor electrice montate pe izolatoare n interiorul cldirilor
5.2.10.1. Conductoare neizolate se utilizeaz montate pe izolatoare numai n ncperi din categoriile
BE1a sau BE1b din cldiri de produc|ie n urmtoarele cazuri:
- la linii de contact pentru masini de ridicat si de transportat;
- la magistrale de distribu|ie de JT;
- n medii corozive pentru izola|ia conductoarelor;

5.2.10.2. Conductoarele izolate se pot monta pe izolatoare n ncperi de categoria BE 1a sau BE 1b
din cldiri de produc|ie sau din construc|ii care fac parte din organizri de santier.

5.2.10.3. Se interzice montarea pe izolatoare a conductoarelor electrice active n ncperi de categoria
BE2, n podurile cldirilor si n construc|ii executate din materiale combustibile.

5.2.10.4. Conductoarele electrice se monteaz pe izolatoare n interior numai n locuri n care sunt
ndeplinite urmtoarele condi|ii:
- atingerea lor de ctre oameni, direct sau prin manevrarea unor scule, obiecte sau dispozitive
de lucru sau de ctre utilaje n miscare, s nu fie posibil, cu excep|ia conductoarelor
electrice folosite drept conductoare de protec|ie;
- nu exist pericol de deteriorare mecanic .

5.2.10.5. Conductoarele electrice se monteaz n cldiri pe izolatoare sau alte elemente speciale de
fixare sau sus|inere executate din materiale incombustibile.

5.2.10.6. Distan|ele maxime dintre punctele de sus|inere a conductoarelor electrice montate n cldiri
pe izolatoare se stabileste n func|ie de sec|iunea conductoarelor respectndu-se valorile specificate de
tabelul 5.5. cu excep|ia liniilor de contact.

Tabelul 5.5.
Distane maxime ntre punctele de susinere a conductoarelor libere
Tipul
conductoare lor
Distan|e maxime ntre punctele de sus|inere pe un
traseu rectiliniu la conductoare electrice montate n interior [m]
Sec|iunea conductoarelor [mm
2
]
1..2,5 4.25 35..70 95120
neizolate 0,4 0,6 0,8 1,1
izolate 0,5 0,8 1,1 1,5

102
5.2.10.7. Distan|ele minime dintre conductoarele electrice montate pe izolatoare n cldiri si suprafe|e
de circula|ie (de exemplu pardoselile ncperilor, platforme, pasarele etc.) se stabilesc n func|ie de
tipul conductorului, neizolat sau izolat, conform tabelului 5.6.
Se admite montarea conductoarelor electrice la distan|e mai mici dect cele specificate n tabelul 5.6.
cu condi|ia lurii de msuri prin care s se asigure inaccesibilitatea la aceste conductoare, astfel nct
s fie evitat pericolul atingerilor directe si pericolul de deteriorare mecanic (de ex. prin ngrdiri,
acoperiri etc.).

Tabelul 5.6.
Distane minime ntre conductoare yi suprafeele de circulaie
Tipul conductoarelor
Distan|a minim pn la suprafe|ele de circula|ie [m]
pe vertical pe orizontal
neizolate 3,5 2
izolate 2,5 1,5

5.2.10.8. Coborrile din distribu|iile cu conductoare neizolate spre masini electrice, aparate etc. trebuie
executate cu conductoare izolate. Sub nl|imea de 2,5 m de la pardoseal, conductoarele electrice
trebuie protejate mecanic si mpotriva atingerilor directe.

5.2.10.9. Ramifica|iile se fixeaz astfel nct s nu solicite la trac|iune conductoare electrice din traseul
principal.

5.2.11. Pozarea barelor electrice
5.2.11.1. La alegerea materialului barelor si montarea lor, trebuie respectate, pe lng prevederile din
acest normativ si recomandrile din STAS 7944.

5.2.11.2. Barele electrice se instaleaz, conform prevederilor cuprinse n reglementrile tehnice
specifice referitoare la proiectarea si executarea instala|iilor de conexiuni si distribu|ie cu tensiuni pn
la 1000V c.a. n unit|ile energetice, precum si n cele referitoare la proiectarea sta|iilor de conexiuni si
transformare utiliznd conductoare neizolate rigide:
- n execu|ie deschis liber, numai n condi|iile prevzute la subcap. 5.2.10.
- n execu|ie nchis;
- n execu|ie capsulat
Gradul de protec|ie (IP) al sistemului de execu|ie se alege n func|ie de categoria si clasa de influen|e
externe n care se ncadreaz ncperea sau spa|iul n care acestea se instaleaz.

5.2.11.3. n ncperi de clasa BE2 fr praf combustibil, barele se instaleaz n cutii capsulate
executate din materiale incombustibile. Se admite instalarea deschis numai a barelor utilizatate drept
conductoare de protec|ie.

5.2.11.4. n execu|ia nchis, barele se instaleaz n canale, n ghene n pere|i sau cutii din materiale
incombustibile sau cu ntrziere la propagarea flcrii.
Se admite instalarea barelor neizolate la linii de contact si pentru utilaje speciale. n canale speciale sub
pardoseal numai n ncperi de clasa BA 5 pe por|iuni scurte.
Canalele sub pardoseal se amplaseaz n locuri n care nu este posibil ptrunderea materilelor cu
ac|iune distructiv asupra barelor (de ex. ap, ulei, pcur, materiale topite etc.).
Acoperirea canalelor pentru bare se execut cu plci din materiale incombustibile sau care nu propag
flacra .

5.2.11.5. Barele se monteaz pe izolatoare sau pe suporturi de izolatoare executate din materiale
incombustibile sau care nu propag flcra .


103
5.2.11.6. Distan|ele libere ntre bare sau pachete de bare trebuie stabilite conform recomandrilor din
STAS 7944.

5.2.11.7. Distan|a dintre izolatoarele supor|ilor barelor se determin pe baz de calcul mecanic,
respectndu-se recomandrile din STAS 7944 si din reglementrile tehnice referitoare la proiectarea
sta|iilor de conexiuni si transformare utiliznd conductoare neizolate rigide.

5.2.11.8. Elementele de dilatare se vor prevedea conform cu instruc|iunile date de productor.

5.2.11.9. Ramifica|iile de la bare spre receptoare, aparate de conectare etc., se execut cu bare,
conductoare izolate sau cabluri si se protejeaz mpotriva deteriorrilor mecanice.

5.2.11.10. Dispozitivele pentru separarea si protec|ia barelor trebuie instalate n cutii nchise sau
capsulate cu grad de protec|ie (IP) corespunztor categoriilor si claselor n care se ncadreaz
ncperea.

5.2.11.11. Pentru sisteme prefabricate se vor respecta prevederile din art. 5.2.1.4.

5.2.12. Pozarea conductoarelor electrice protejate n sisteme de tuburi, evi, sisteme de
jgheaburi, de tuburi profilate pentru instalaii electrice yi goluri ale elementelor de construcii.
5.2.12.1. Reguli generale

5.2.12.1.1. n instala|ii electrice pentru protec|ia conductoarelor si cablurilor electrice trebuie s se
utilizeze numai sisteme de tuburi, din materiale plastice sau metal, rigide sau flexibile, sisteme SJ/STP
din materiale plastice sau metal, speciale pentru instala|ii electrice.
Atunci cnd sunt necesare dimensiuni mai mari dect dimensiunea maxim a tubului de protec|ie
pentru instala|ii electrice se folosesc pentru protec|ie |evi de instala|ii.

5.2.12.1.2. Caracteristicile generale ale sistemelor de tuburi de protec|ie, a sistemelor de jgheaburi
(SJ), tuburi profilate (STP) si a modului de marcare si codificare sunt prevzute n subcap. 5.2.1.6.

5.2.12.1.3. n sisteme de tuburi, |evi, sisteme de jgheaburi si tuburi profilate SJ/STP, trebuie instalate
numai conductoare izolate si/sau cabluri.

5.2.12.1.4. Se interzice instalarea conductoarelor electrice n tuburi sau |evi pozate n pmnt.

5.2.12.1.5. Conductoarele electrice care apar|in aceluiasi circuit electric, inclusiv conductorul de
protec|ie, trebuie instalate n acelasi element de protec|ie (tub, |eav SJ/STP, gol n elemente de
construc|ie).
Se admite instalarea separat a conductorului de protec|ie n cazurile si n condi|iile prevzute n
subcapitolul 5.5.

5.2.12.1.6. Se admite instalarea n acelasi element sau gol a conductoarelor electrice care apar|in mai
multor circuite numai dac sunt ndeplinite simultan urmtoarele condi|ii:
- toate conductoarele sunt izolate pentru cea mai mare tensiune de lucru;
- ntre sec|iunile conductoarelor este o diferen| de cel mult 3 trepte;
- fiecare circuit este protejat mpotriva supracuren|ilor;
- ntre circuite nu pot s apar influen|e electromagnetice.
Fac excep|ie si nu se instaleaz n acelasi element de protec|ie sau n golul cu conductoarele altor
circuite electrice, circuitele iluminatului de siguran| si conductoarele instala|iilor electrice pentru
alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu.
Circuitele din domeniul tensiunilor I si II se instaleaz n acelasi sistem de pozare numai n condi|iile
prevzut de art. 5.2.8.1.

104
5.2.12.1.7. Conductoarele electrice trebuie instalate n tuburi de protec|ie cu diametre alese
corespunztor tipului, sec|iunii si numrului de conductoare conform prevederilor din tabelul 5.7.,
unde :

c
s

- este aria transversal a conductorului (metal si izola|ie);

c
S

- este aria total a conductoarelor montate n tub (
c c
s n S = );

i
S

- este aria interioar minim pentru tubul de protec|ie;

i
D si
e
D

- diametrele (minime) interior si exterior pentru tubul de protec|ie.

Tabelul 5.7.
Alegerea diametrului interior al tubului de protec|ie pentru conductoare
FY, HO7V-U, HO7V-R si AFY
1)
Nr.
crt.
Conductor FY (HO7V-U, HO7V-R) si AFY Tub de protec|ie
Sec|iunea
unui
conductor
mm
Diametru
exterior
de/mm
Sec|iune
s
c
/ mm
2

Conductoa
re n tub
n
Sec|iune
S
c
=ns
c
3)
mm
2

Sec|iune
S
i

>3.S
c
5)
mm
2

Diametru
interior
Di
4)
mm
Diametru
exterior
De/mm
6)
informativ
1 2 3 4 5 6 7 8 9

1

1,5 3,2 (3,3)
2)

8
2 16 48 7,8 (8,1) 12
3 24 72 9,6 (9,9) 12
4 32 96 11 (11,4) 16
5 40 120 12,3 (12,8) 16

2

2,5

3,9 (4)

11,94
2 23,9 71,7 9,6 (9,8) 12
3 35,8 107,4 11,7 (12) 16
4 47,7 143,1 13,5 (13,9) 20
5 59,7 179,1 15,1 (15,5) 20

3

4

4,4 (4,6)

15,2
2 30.4 91,2 10,8 (11.3) 16
3 45,6 136,8 13,2 (13,8) 16
4 60,8 182,4 15,2 (15,9) 20
5 76 228 17 (17,8) 25

4

6

5 (5,2)

19,62
2 39,2 117,6 12,2 (12,7) 16
3 58,9 176,7 15 (15,6) 20
4 78,5 235,5 17,3 (18) 25
5 98,1 294,3 19,4 (20,1) 25

5

10

6,4 (6,7)

32,15
2 64,3 192,9 15,7 (16,4) 20
3 96,4 289,2 19,2 (20,1) 25
4 128,6 385,8 22,2 (23,2) 32
5 160,8 482,4 24,8 (26) 32

6

16

7,8

47,76
2 95,5 286,5 19,1 25
3 143,3 430 23,4 32
4 191 573 27 32
5 238,8 716,4 30,2 46

7

25

9,7

73,86
2 147,7 443 23,7 32
3 221,6 664,8 29,1 40
4 295,4 886,2 33,6 40
5 369,3 1108 37,6 50

8

35

10,9

93,27
2 186,5 559,5 26,7 32
3 279,8 839,4 32,7 40
4 373,1 1119,3 37,8 50
5 466,4 1399,2 42,2 50

9

50

12,8

128,6
2 257,2 771,6 31,3 40
3 385,8 1157,4 38,4 50
4 514,4 1543,2 44,3 50
5 643 1929 49,6 63

10

70

14,6

167,33
2 334,7 1004 35,8 50
3 502 1506 43,8 50
4 669,3 2008 50,6 63
5 836,7 2510 56,5 63

11

95

17,1

229,54
2 459,1 1377,3 41,9 50
3 688,6 2065,8 51,3 63
4 918,2 2754,6 59,2 63
5 1147,7 3443 66,2 75

105

1. Caracteristicile conductoarelor FY, HO7V-U, HO7V-R
- conductor din cupru cu izola|ie din PVC;
- standard de produs dup SR HD 21.3S3;
- tensiune nominal V U U 750 / 450 /
0
= ;
- temperatura maxim admis pe conductor n condi|ii normale de func|ionare : 70
0
C;
- conductor din cupru masiv - clasa 1- cu sec|iuni de la 1,5 la 10 mm
2
; FY clasa1 este
echivalent cu HO7V- U;
- conductor din cupru multifilar (5 toroane) clasa 2- cu sectiuni de la 16 mm
2
la 400 mm
2
;
FY clasa 2 este echivalentul cu HO7V-R;
- izola|ia cu ntrziere la propagarea flcrii conform SR EN 60332 1 - 2.

Caracteristicile conductoarelor AFY .
- conductoare din aluminiu cu izolatie PVC cu sectiunea minim de 4 mm
2
;
- standard de produs STAS 6865-89
- tensiunea nominala V U U 750 / 450 /
0
= .
- temperatura maxim admis pe conductor 70
0
C.

2. Valorile din parantez sunt pentru conductoare FY clasa 2 si HO7V-R .
3. Alegerea diametrului interior Di (mm) al tubului de protec|ie se face n func|ie de sec|iunea
s
c
(mm
2
) a conductorului si numrul de conductoare din tub .
4. Mrimea diametrului interior Di (mm) al tubului de protec|ie din coloana 8 este valabil n
urmtoarele condi|ii:
-
i
S >3
c
S unde
i
S (mm
2
) este aria sec|iunii interioare transversale a tubului si
c
S (mm
2
)
este aria ocupat de conductoare;
- pe trasee cu lungime de maximum 15 m, cu cel mult 3 curbe ntre dou doze;
- pentru curbe executate cu raza interioar egal cu minim de 5-6 ori din diametrul exterior al
tubului la montajul aparent si egal cu minimum de 10 ori diametrul exterior al tubului la
montajul ngropat;
- tragerea conductoarelor n tub se face folosind materiale pentru lubrifierea conductoarelor.

5. n cazul n care aria
c
s (mm
2
) difer de cea din coloana 4, diametrul interior Di (mm) al
tubului se recalculeaz cu formula
i
S >3
c
S .
n standardul pe pr|i SR EN 61386 pentru tuburi de protec|ie nu sunt tipizate diametrele interioare si
exterioare pentru tuburile folosite n instala|ii electrice, deoarece acestea depind de natura tubului si de
productor.
Sunt tipizate diametrele exterioare
e
D (mm), n standardul SR CEI 60423 astfel: 6, 8, 10, 12, 16, 20,
25, 32, 40, 50, 63, 75, dar nu sunt tipizate diametrele interioare.
6. n col. 9 diametru exterior
e
D (mm) este dat informativ, urmnd ca acesta s fie ales din
catalogul productorului n func|ie de diametrul interior Di (mm) din col 8.

5.2.12.1.8. La instalarea conductoarelor electrice n golurile prevzute n elemente de construc|ie, n
profile etc., dimensiunile golurilor se aleg prin asimilare cu sec|iunile tuburilor.

5.2.12.1.9. Tragerea conductoarelor electrice n tuburi trebuie executat dup montarea tuburilor sau
|evilor si dup uscarea tencuielii, dac acestea au fost montate n tencuial.

5.2.12.2. Pozarea tuburilor yi evilor de protecie
5.2.12.2.1. Tuburile si |evile de protec|ie din metal sau din material plastic, se monteaz aparent,
ngropat, nglobate n elemente de construc|ie din materiale incombustibile sau n golurile acestora
(vezi tabelul 5.8) .


106
Tabelul 5.8
Alegerea tuburilor de protecie pentru instalaii electrice
n funcie de modul de instalare (caracteristici minime)
Starea
Caracteristicile n acord cu SR EN 61386
Rezisten|a
la
compresiune
Rezisten|a la
impact
Rezisten|a la
temperatura
minim
Rezisten|a la
temperatura
maxim
Instalare n
exterior Instalare aparent 3 3 4 1
I
n
s
t
a
l
a
r
e

i
n

i
n
t
e
r
i
o
r

Instalare aparent 2 2 2 1
Instalare sub pardoseal 2 3 2 1
beton 3 3 2 1
I
n
g
r
o
p
a
t
goluri (cavit|i n perete)
2 2 2 1
n zidrie
goluri n cldire
goluri n plafon
Montare aerian 4 3 3 1
1 :Tuburile de protectie care sunt executate din materiale care propag flacra trebuie s fie de culoare
portocalie si sunt permise numai pentru instalare n beton
2: Productorul trebuie s men|ioneze compatibilitatea tuburilor de protec|ie n functie de influen|ele externe si
codul de clasificare (conform anexei 5.7).

5.2.12.2.2. Se admite montarea tuburilor si |evilor pe/sau n structura de rezisten| a construc|iilor
numai n condi|iile prevzute n reglementrile specifice referitoare la proiectarea antiseismic a
construc|iilor.

5.2.12.2.3. Tuburile si |evile montate aparent n ncperile din clasele de mediu AE4, AE5, AE6
trebuie dispuse astfel nct depunerile de praf, scame, fibre etc. pe tuburi si pe elemente lor de
sus|inere s fie minime si cur|irea lor de praf s fie posibil si usoar.

5.2.12.2.4. Se recomand ca n ncperile de locuit si similare, traseele tuburilor orizontale pe pere|i s
fi distan|ate la circa 0,3 m de plafon.

5.2.12.2.5. Trebuie evitat montarea tuburilor pe pardoseala combustibil a podurilor. Dac tuburile se
monteaz totusi pe pardoseala combustibil a podurilor, ele trebuie s fie metalice.

5.2.12.2.6. Tuburile si |evile montate nglobat ntr-un sli| n elementul de construc|ie trebuie acoperite
cu un strat de tencuial de min 1 cm.

5.2.12.2.7. Tuburile si |evile trebuie fixate pe elementele de construc|ie cu accesorii de montare prin
care s se realizeze o prindere sigur n timp

5.2.12.2.8. Distan|a dintre punctele de fixare pe por|iunile drepte ale traseului tuburilor si |evilor, se
stabileste pe baza datelor din tabelul 5.9.


107
Tabelul 5.9
Distane ntre punctele de fixare

Tipul tubului, |evii
Distana ntre punctele de fixare [m]
Montaj aparent
pe orizontal pe vertical
Tub din material plastic 0,6.0,8 0,70,9
Tub metalic 1,0.1,3 1,2.1,6
eav metalic sau din material
plastic
1,5.3,0 1,5..3,0

Limitele inferioare ale distan|elor corespund celui mai mic diametru, iar cele superioare celui mai mare
diametru ale tubului sau |evii.
Se prevd elemente de fixare si la 10 cm de la capetele tuburilor si curbelor fa| de dozele de aparat,
dozele de tragere, echipamente si deriva|ii.

5.2.12.2.9. Tuburile instalate n cofraje n vederea nglobrii n beton trebuie fixate astfel nct n
timpul turnrii si vibrrii betonului s nu si modifice pozi|ia (de ex. se leag cu srm de armtur),
amplasate la distan|a minim egal cu diametrul cel mai mare a tubului;

5.2.12.2.10. Pe suprafa|a cosurilor de fum, a panourilor radiante sau pe alte suprafe|e similare (n
spatele sobelor, a corpurilor de nclzire etc.) se vor monta numai tuburi de protec|ie rezistente la
temperatura respectiv. Conductoarele electrice din aceste tuburi vor fi cu izola|ie rezistent la aceeasi
temperatur .

5.2.12.2.11. n ncperile din clasele AD3, AD4, AF2b, AF3 si AF4, tuburile si |evile metalice montate
aparent se instaleaz distan|at la minim 3 cm fa| de elementul de construc|ie.

5.2.12.2.12. Tuburile si |evile metalice se pot monta direct pe elementele de construc|ie din materialele
combustibile .

5.2.12.2.13. Tuburile din materiale plastice, cu ntrziere la propagarea flacrii, se vor monta pe
elemente din materiale combustibile, n condi|iile prevzute la art. 3.0.3.7.

5.2.12.3. Condiii pentru montarea accesoriilor pentru tuburi yi evi
5.2.12.3.1. mbinarea tuburilor si |evilor precum si racordarea lor la doze, aparate, echipamente sau
utilaje electrice se face cu accesorii corespunztoare tipului respectiv de tub sau |eav.
Acestea trebuie s asigure cel pu|in rezisten|a mecanic, izolarea electric, etansarea, rezisten|a la
coroziune, la cldur etc. ca si tuburile si |evile respective.

5.2.12.3.2. Accesoriile tuburilor si |evilor trebuie montate respectndu-se condi|iile impuse de ctre
productor pentru tuburile si |evile pentru care se folosesc,.

5.2.12.3.3. mbinrile ntre tuburi sau |evi si accesoriile de racordare la doze, la aparate, la
echipamente, trebuie executate astfel nct s corespund gradului de protec|ie impus de clasele de
influen|e externe din ncperea respectiv.

5.2.12.3.4. Se interzice mbinarea tuburilor la trecerile prin elementele de construc|ii.

5.2.12.3.5. Curbarea tuburilor se execut cu raza interioar egal cu minim de 5-6 ori diametrul
exterior al tubului la montaj aparent si egal cu minimum de 10 ori diametrul exterior al tubului la
montaj ngropat (trebuie s se respecte si prescrip|iile productorului).

5.2.12.3.6. Legturile sau deriva|iile la conductoarele montate n tuburi trebuie s se fac n doze sau
cutii de deriva|ii.

108

5.2.12.3.7. Dozele de deriva|ie se instaleaz cu prioritate pe suprafe|ele verticale ale elementelor de
construc|ii.

5.2.12.3.8. Se admite montarea dozelor pe sau n pardoseal numai dac sunt omologate, pentru
aceasta.

5.2.12.3.9. Se admite folosirea ca doze de deriva|ie a pr|ilor fixe special prevzute n corpurile de
iluminat .

5.2.12.3.10. Dozele de tragere a conductoarelor electrice n tuburi se prevd pe trasee drepte la distan|a
de maxim 25 m si pe traseele cu cel mult 3 curbe la distan|a de cel mult 15 m.
n cazurile n care distan|ele dintre doze sunt mai mari, trebuie s se utilizeze tuburi cu diametre mai
mari cu o treapt fa| de cele necesare.

5.2.12.3.11. Dozele de deriva|ie instalate sub tencuial sau nglobate n beton trebuie montate n asa fel
nct capacul lor s se gseasc la nivelul suprafe|ei finite a elementului de construc|ie respectiv.

5.2.12.3.12. Dozele si accesoriile metalice de montaj trebuie protejate contra coroziunii n aceleasi
condi|ii ca si tuburile si |evile pentru care sunt folosite.

5.2.12.3.13. Izola|ia conductoarelor la capetele libere ale tuburilor si |evilor metalice care intr n
corpurile de iluminat sau n echipamentele electrice se protejeaz .

5.2.12.14. Distribuii n sisteme de jgheaburi (SJ) yi tuburi profilate (STP)
Alegerea si montarea sistemelor de jgheaburi (SJ) si tuburi profilate (STP) se face conform
prevederilor de la art. 5.2.1.6.2.

5.2.12.4.1. Sisteme SJ/STP si accesoriile lor (doze, piese de col|, piese de capt, piese de mbinare etc.)
pentru instala|iie electrice trebuie s fie executate din materiale incombustibile sau care nu propag
flacra conform recomandrilor din SR EN 50085-1.

5.2.12.4.2. Se admite pozarea n sisteme SJ/STP att a circuitelor de iluminat si de prize, ct si a
circuitelor de curen|i electrici slabi (radio, TV, telefonie, comand-control etc.), dac sunt montate n
goluri distincte si separate prin ecran.

5.2.12.4.3. Sec|iunea si numrul minim de conductoare ce se pozeaz n golul unui sistem SJ/STP se
stabilesc, fie pe baza datelor productorului, fie pe baza asimilrii sec|iunii golului, canalului sau
profilului cu sec|iunile tuburilor.

5.2.12.4.4. Sistemele SJ/STP din PVC se recomand s fie montate la distan|e de minim 3cm de
locurile din materiale combustibile a usilor si ferestrelor si de 10 cm de pardoseal.

5.2.12.4.5. Accesoriile sistemelor SJ/STP, inclusiv capacele dozelor, cu excep|ia elementelor de
adaptare pentru aparate, se monteaz dup tragerea sau pozarea conductoarelor electrice si verificarea
circuitelor.

5.2.13. Pozarea cablurilor electrice
5.2.13.1. La alegerea si pozarea cablurilor electrice trebuie s se |in seama de instruc|iunile
productorului, de prevederile specifice pentru cldiri din prezentul normativ si de normativul NTE
/007/08/00 pentru proiectarea si executarea re|elelor de cabluri electrice.

5.2.13.2. Clasificarea si simbolizarea cablurilor se face conform standardelor men|ionate n Anexa
5.33.

109

5.3.Instalaii electrice de putere
5.3.1. Generaliti

5.3.1.1. Alimentarea cu energie electric a fiecrui receptor electric de putere trebuie s se fac prin
circuit separat.
Se admite alimentarea mai multor receptoare electrice de putere de aceeasi natur si destina|ie (de ex.
motoare etc.) printr-un circuit prevzut cu protec|ie comun la scurtcircuit, dac puterea total instalat
a acestor receptoare nu depseste 15 kW.
5.3.1.2. Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare si alegerea caracteristicilor
dispozitivelor de protec|ie se face conform condi|iilor de la subcap. 5.2 si respectiv de la subcap. 4.3,
|inndu-se seama de simultaneitatea sarcinilor n regim normal si la pornire (de exemplu n cazul
motoarelor).

5.3.1.3. n cazul consumatorilor racorda|i direct la re|eaua de joas tensiune a furnizorului, pornirea
motoarelor electrice:
a) se poate face direct, pentru:
- motoare monofazate (cu tensiunea de 230V) cu puteri pn la 4 kW inclusiv;
- motoare trifazate (cu tensiunea ntre faze de 400V) cu puteri pn la 5,5 kW inclusiv
b) se face cu aparate de pornire cu curent electric de pornire prestabilit (pentru motoare cu puteri
mai mari dect cele de la punctul a), la tensiunile respective.

5.3.1.4. La consumatorii alimenta|i din posturi de transformare proprii, puterea celui mai mare motor
care poate porni direct se determin prin calcul pe baza verificrii stabilit|ii termice si electrodinamice
a transformatoarelor de alimentare, dar nu se va depsi 20% din puterea transformatoarului din care
este alimentat si va fi racordat direct la tablou general.

5.3.1.5. La consumatorii alimenta|i din surse proprii de energie electric, puterea motoarelor care pot fi
pornite direct se determin pe baz de calcul, verificndu-se satisfacerea condi|iei de cdere de
tensiune admis.

5.3.1.6. Echipamentul electric ac|ionat cu motor electric trebuie s asigure protec|ia persoanelor
mpotriva socurilor electrice datorate atingerilor directe si atingerilor indirecte conform prevederilor
din subcap. 4.1

5.3.1.7. SR EN 60204-1 recomand s fie luate msuri de protec|ie, pentru motoare, mpotriva
urmtoarelor efecte, n func|ie de condi|ile tehnologice :
- supracuren|i care rezult de la un scurtcircuit;
- suprasarcin;
- temperaturi anormale;
- pierderea sau micsorarea tensiunii de alimentare;
- depsirea vitezei de rota|ie normate a masinilor/elementelor masinii;
- defectele de punere la pmnt/curen|i reziduali;
- secven|a de faz incorect;
- supratensiuni de trsnet sau datorit manevrelor de comuta|ie.

5.3.1.7.1. Protecia motoarelor mpotriva supracurenilor.
Protec|ia mpotriva supracuren|ilor se face conform subcap. 4.3.

5.3.1.7.2. Protecia motoarelor mpotriva nclzirilor anormale
Protec|ia motoarelor mpotriva nclzirilor anormale trebuie s fie asigurat pentru fiecare motor a
crui putere nominal este mai mare de 0,5 kW.

110
Excep|ii: pentru aplica|ii unde o ntrerupere automat a func|ionrii unui motor nu este admis (de
exemplu pompele pentru incendiu), mijloacele de detec|ie trebuie s emit un semnal de avertizare la
care operatorul poate rspunde.
Protec|ia motoarelor mpotriva nclzirilor anormale poate fi realizat prin:
- o protec|ie contra suprasarcinilor;
- o protec|ie contra temperaturilor excesive;
- o protec|ie prin limitarea curentului.
Punerea n func|iune automat a unui motor dup func|ionarea unei protec|ii contra nclzirii anormale
trebuie s fie mpiedicat, dac aceasta poate provoca o situa|ie periculoas sau o avarie a masinii sau a
lucrrilor n curs.

5.3.1.7.2.1. Protecia mpotriva suprasarcinilor
Protec|ia mpotriva suprasarcinilor trebuie s fie prevzut pe fiecare conductor activ cu excep|ia
conductorului neutru.
Pentru motoarele monofazate sau alimentate la tensiune continu, protec|ia se face cel pu|in pe
conductorul activ care nu este legat la pmnt.
Dac protec|ia contra suprasarcinilor este realizat cu ntrerupere, dispozitivul de comuta|ie trebuie s
ntrerup toate conductoarele active. ntreruperea conductorului neutru pentru protec|ia contra
suprasarcinilor nu este obligatorie.
Protec|ia motoarelor trifazate se realizeaz cu un dispozitiv dependent de curent, cu temporizare, care
monitorizeaz toate cele trei faze, reglat la cel mult valoarea curentului nominal al motorului. Acesta
va ac|iona n 2 ore sau mai pu|in la o valoare de 1,20 ori curentul reglat si nu va ac|iona ntr-un interval
de 2 ore la o valoare de 1,05 ori curentul reglat.

5.3.1.7.2.2. Protecia mpotriva depyirii temperaturii admisibile pentru izolaie
Protec|ia mpotriva temperaturilor excesive este recomandat n cazurile unde rcirea este defectuoas
(de exemplu n medii cu praf). n func|ie de tipul motorului, protec|ia mpotriva blocrii rotorului sau a
lipsei tensiunii pe una din faze nu este totodeauna asigurat de o protec|ie mpotriva temperaturilor
excesive este necesar s se prevad o protec|ie suplimentar.
Protec|ia se realizeaz cu controlul direct al temperaturii prin senzori de temperatur ncorpora|i n
nfsurarea motorului (de exemplu termistoare).

5.3.1.7.3. Protecia mpotriva ntreruperii sau scderii tensiunii de alimentare yi restabilirea ei
ulterioar.
Dac o ntrerupere a sursei de alimentare sau o scdere a tensiunii poate produce o condi|ie
periculoas, o deteriorare a masinii sau afectarea activit|ii n curs de desfsurare, trebuie s fie
prevzut o protec|ie cum ar fi deconectarea masinii cnd este atins un nivel predeterminat al tensiunii
(prin reglarea tensiunii minime).
Dac func|ionarea masinii permite o ntrerupere sau o scdere a tensiunii pe durata unei scurte
perioade de timp (perioada necesar func|ionrii automaticii de sistem de cca 3 sec), poate fi prevzut
o protec|ie cu temporizare mpotriva ntreruperii sau scderii tensiunii. Func|ionarea dispozitivului de
protec|ie la tensiune minim nu trebuie s compromit func|ionarea nici uneia dintre comenzile de
oprire a masinii.

5.3.1.7.4. Protecia mpotriva depyirii vitezei de rotaie normate
Protec|ia motoarelor la depsirea vitezei de rota|ie normate trebuie prevzut cu un limitator de vitez
de rota|ie. Protec|ia la depsirea vitezei de rota|ie normate trebuie s interzic o repornire automat.

5.3.1.7.5. Protecia mpotriva punerii la pmnt accidentale yi a curenilor reziduali
Suplimentar fa| de folosirea protec|iei mpotriva supracuren|ilor prin deconectarea automat, protec|ia
mpotriva punerii la pmnt accidentale si a curen|ilor reziduali trebuie prevzut pentru evitarea
deteriorrilor echipamentului produse de curen|ii de punere la pmnt accidentali mai mici dect
nivelul de detec|ie al protec|iei la spracurent.
Reglajul dispozitivelor de protec|ie trebuie fcut la cel mai jos nivel de operare a echipamentului.

111

5.3.1.7.6. Protecia la succesiunea fazelor
Dac o succesiune incorect a fazelor unei tensiuni de alimentare poate genera o situa|ie
periculoas sau o deteriorare a masinii, trebuie s se prevad o protec|ie la succesiunea fazelor. De
exemplu: un motor transferat de la o surs de alimentare la alta nesincron .

5.3.1.7.7. Protecia mpotriva supratensiunilor de trsnet sau a supratensiunilor de comutaie
Aceste protec|ii se realizeaz, de regul, n tabloul de distribu|ie conform subcap. 4.4.

5.3.2 Receptoare electrice
5.3.2.1. La alimentarea cu energie electric si montarea receptoarelor electrice trebuie s se respecte
prevederile din capitolele 4 si 5 si instruc|iunile productorului.
Suplimentar se vor respecta prevederile din cap.7 pentru receptoarele montate n spa|ii speciale

5.3.2.2. n cazul receptoarelor care n timpul func|ionrii pot produce perturba|ii electromagnetice n
re|eaua furnizorului de energie electric (de ex. regim deformant), trebuie luate msuri pentru limitarea
acestor perturba|ii conform normelor SR EN 50160.

5.3.2.3. Este admis racordarea prin prize a receptoarelor electrice cu putere nominal pn la 2 kW.
Receptorele cu puteri peste 2 kW se pot racorda prin prize dedicate ( numai pentru un singur receptor)
sau prin racorduri fixe. Pentru conectarea si deconectarea acestora receptoarele se prevd cu
dispozitive de ac|ionare pe circuitul fix de alimentare, dac receptorul nu este echipat cu ntreruptor de
ctre productor.

5.3.2.4. Alimentarea receptoarelor electrice din clasele 0, II si III de protec|ie mpotriva socurilor
electrice (definite conform SR EN 61140) se face din circuite fr conductor de protec|ie, iar a
receptoarelor din clasa I de protec|ie, din circuite cu conductor de protec|ie.

5.3.2.5. Distan|ele dintre receptoarele electrice fixe precum si distan|ele dintre acestea si elementele de
construc|ie, obiecte fixe din ncperi etc. trebuie alese astfel nct manevrarea, ntre|inerea, verificarea
si repararea acestora s se poat defsura n condi|ii corespunztoare, respectndu-se si prevederile din
Legea nr. 319/2006.

5.3.2.6. Protec|ia receptoarelor electrice mpotriva supracuren|ilor si protec|ia mpotriva socurilor
electrice trebuie asigurate n condi|iile prevzute n subcapitolele 4.3. si 4.1.

5.3.3. Tablouri de distribuie
5.3.3.1. Tabloul de distribu|ie de aparataj de joas tensiune conform defini|iei din SR EN 60439, este
combina|ia unuia sau mai multor aparate de comuta|ie de joas tensiune cu aparate de comand,
msurare si reglare, complet asamblate sub responsabilitatea productorului, avnd toate legturile
electrice si mecanice interioare si elementele lor constructive.

5.3.3.2. Tablourile de distribu|ie prefabricate se execut si verific conform recomandrilor din
standardul pe pr|i SR EN 60439 si a standardului SR EN 50274 .

5.3.3.3. Clasificarea tablourilor de distribuie conform SR EN 60439
Tablourile de distribu|ie sunt clasificate dup:
- aspect exterior;
- loc de instalare;
- condi|ii de instalare |innd cont de posibilitatea de amplasare;
- grad de protec|ie;
- tip carcas;

112
- metod de montare, de exemplu parte fix sau parte mobil;
- msuri pentru protec|ia personalului;
- forma de separare intern;
- tipuri de legturi electrice ntre unit|i func|ionale.

5.3.3.3.1. Aspect exterior
a. ansamblu deschis: ansamblu care const dintr-un sasiu care sus|ine echipamentul electric,
pr|ile active ale echipamentului electric fiind accesibile;
b. ansamblu deschis protejat frontal: ansamblu deschis prevzut cu un panou frontal care
asigur un grad de protec|ie minim IP2X pentru aceast direc|ie. Pr|ile active sunt
accesibile din celelalte direc|ii;
c. ansamblu n carcas: ansamblu prevzut cu cte un panou pe fiecare fa|, mai pu|in,
eventual, pe suprafa|a de montare si care i asigur un grad de protec|ie cel pu|in IP2X;
d. ansamblu montat n dulap: ansamblu n carcas amplasat, n principiu, pe pardoseal
putnd fi compus din mai multe coloane;
e. ansamblu montat n dulapuri multiple: combina|ie de mai multe dulapuri fixate rigid ntre
ele;
f. ansamblu montat n pupitru: ansamblu n carcas care con|ine un pupitru de comand
orizontal, nclinat sau o combina|ie a acestora, echipat cu aparate de comand, msurare,
semnalizare etc.;
g. ansamblu montat n cofret: ansamblu n carcas prevzut pentru a fi montat, n principiu pe
un plan vertical;
h. ansamblu multimodular: combina|ie de mai multe cofrete fixate mecanic ntre ele montate
sau nu pe un cadru comun, legturile ntre dou cofrete alturate trecnd prin deschideri
speciale fcute pe fe|ele adiacente.

5.3.3.3.2. Loc de instalare
a. ansamblu pentru instalarea interioar: ansamblu destinat a fi utilizat n locuri n care
temperatura aerului ambiant nu depseste + 40
o
C, iar media sa, msurat pe o perioad de
24 h nu depseste + 35
o
C. Limita inferioar a temperaturii aerului ambiant este de -5
o
C;
b. ansamblu pentru instalarea exterioar: ansamblu destinat a fi utilizat n locuri n care
temperatura aerului ambiant nu depseste + 40
o
C, iar media sa, msurat pe o perioad de
24 h nu depseste + 35
o
C. Limita inferioar a temperaturii aerului ambiant este de 25
o
C.

5.3.3.3.3. Condiii de instalare innd seama de posibilitatea de amplasare
a. ansamblu fix: ansamblu destinat a fi fixat la locul su de montare, de exemplu pe
pardoseal sau pe un perete, si a fi utilizat pe acest amplasament
b. asamblu mobil: ansamblu prevzut a fi mutat cu usurin| dintr-un loc de montare n altul .

5.3.3.3.4. Grad de protecie
Gradul de protec|ie asigurat de orice ansamblu mpotriva atingerii pr|ilor active, a ptrunderii
corpurilor strine, solide si lichide. Acesta este indicat prin codul IP conform SR EN 60529.
Gradul de protec|ie al unui tablou n carcas trebuie s fie de cel pu|in IP2X, dup montarea conform
instruc|iunilor productorului.
Pentru tablourile destinate utilizrii n exterior care nu au o protec|ie suplimentar a doua cifr
caracteristic trebuie s fie minim 3 (exemplu: protec|ia suplimentar poate fi un acoperis protector sau
ceva similar).

5.3.3.3.5. Metod de montare
a. montaj fix;
b. montaj debrosabil.


113
5.3.3.3.6. Msuri pentru protecia personalului
a. protec|ia mpotriva atingerilor directe;
b. protec|ia mpotriva atingerilor indirecte;
c. descrcarea sarcinilor electrice (unde sunt echipamente care permit acumularea unei sarcini
electrice periculoase dup conectarea acestora);
d. culoare de lucru si de ntre|inere n interiorul ansamblurilor;
e. prescrip|ii referitoare la accesibilitatea personalului autorizat n timpul utilizrii.

5.3.3.3.7. Forma de separare intern
Separarea interiorului unui tablou prin bariere sau pere|i despr|itori se face pe urmtoarele criterii
principale:
a. nici o separare;
b. separarea barelor colectoare de unit|ile func|ionale;
c. separarea barelor colectoare de unit|ile func|ionale si separarea tuturor unit|ilor
func|ionale ntre ele. Separarea bornelor pentru conductoarele exterioare de unit|ile
func|ionale dar nu si separarea bornelor ntre ele;
d. separarea barelor colectoare de unit|ile func|ionale si separarea tuturor unit|ilor
func|ionale ntre ele, inclusiv a bornelor pentru conductoarele exterioare, care fac parte
integrant din unitatea func|ional.

5.3.3.3.8. Tipuri de legturi electrice ntre uniti funcionale
a. legrur fix, care este conectat sau deconectat cu ajutorul unei scule;
b. legtur deconectabil, care este conectat sau deconectat manual, fr ajutorul unei scule;
c. legtur debrosabil, care este conectat sau deconectat prin aducerea unit|ii func|ionale
n situa|ia de serviciu sau de separare.

5.3.3.4. La amplasarea tablourilor electrice este necesar s se |in seama de recomandrile din
reglementrile tehnice specifice referitoare la proiectarea si executarea instala|iilor de conexiuni si
distribu|ie cu tensiuni pn la 1000V c.a. n unit|ile energetice si anume:
a. condi|iile de influen|e externe;
b. s nu mpiedice circula|ia pe coridoare n special la cele utilizate pentru evacuare n caz de
incendiu;
c. s permit exploatarea, ntre|inerea si verificarea .

5.3.3.5. Tablourile de distribu|ie se vor executa n construc|ie deschis sau nchis (protejat) n func|ie
de condi|iile de influen|e externe si grad de protec|ie .

5.3.3.6. Tablourile de distribu|ie n execu|ie deschis se instaleaz n ncperi din clasa BA5.
Se admite instalarea lor si n ncperi din clasa AD1 dac acestea corespund si categoriilor BE1a si
BE1b, cu condi|ia ca pr|ile aflate sub tensiune s nu fie accesibile personalului obisnuit (neautorizat).

5.3.3.7. Se interzice amplasarea tablourilor de distribu|ie n poduri si n subsoluri de cabluri, cu
excep|ia cazurilor prevzute n normativul NTE 007/08/00.

5.3.3.8 Se recomand s nu se amplaseze tablouri de distribu|ie care con|in aparate de msurare, n
ncperi cu temperaturi sub 0
o
C si peste +40
o
C, sau n alte condi|ii dect n acelea permise de
productorul aparatelor respective. n cazul n care nu pot fi respectate prevederilor de mai sus,
productorul tabloului trebuie s ia msuri pentru a asigura func|ionarea corect a aparatelor de
msurare (de exemplu, realizarea unei nclziri locale, ventila|ie natural sau for|at) sau utilizatorul
trebuie s asigure climatizarea ncperii.

5.3.3.9. Tablourile de distribu|ie trebuie amplasate la distan|a de cel pu|in 3 cm fa| de elementele din
materiale combustibile sau n condi|iile prevzute la art. 3.0.3.8.

114
Fac excep|ie tablourile n carcas metalic cu grad de protec|ie IP54 care pot fi montate direct pe
elemente din materiale combustibile.

5.3.3.10. Trebuie evitat instalarea tablourilor de distribu|ie n ncperi din categoria BE2.
n cazurile n care se impune totusi o asfel de amplasare, trebuie luate msuri pentru prevenirea si
protec|ia mpotriva propagrii incendiilor, utilizndu-se tablouri de distribu|ie din materiale
incombustibile, cu gradul de protec|ie IP indicat n subcap. 4.2.

5.3.3.11. Tablourile de distribu|ie se prevd cu dispozitiv de sec|ionare, ntrerupere si comand
conform subcap. 5.3.4.

5.3.3.12. La cldirile cu sli aglomerate, tabloul de distribu|ie al acestora trebuie prevzut cu
posibilitatea de ntrerupere a alimentrii cu energie electric a instala|iilor electrice aferente (cu
excep|ia celor de siguran|).
ntreruperea alimentrii cu energie electric trebuie s se fac dintr-un loc n care nu are acces
publicul, marcat si usor accesibil pentru interven|ii n caz de incendiu.

5.3.3.13. Pentru depozite de materiale combustibile si depozite apreciate de beneficiar si comunicate
proiectantului ca avnd importan| deosebit sau care adpostesc valori importante, precum si n toate
cazurile cu risc de incendiu, fr personal permanent de exploatare, tabloul general de distribu|ie
trebuie prevzut cu posibilitatea de ntrerupere si din exteriorul cldirii respective. ntreruperea
alimentrii cu energie electric trebuie s se fac dintr-un loc marcat, protejat si accesibil pentru
interven|ii n caz de incendiu.

5.3.3.14. La confec|ionarea carcaselor tablourilor de distribu|ie trebuie s se foloseasc materiale
incombustibile sau nehigroscopice si cu ntrziere la propagarea flcrii.

5.3.3.15. La alegerea si instalarea tablourilor pentru receptoare de siguran| si a tabloului sta|iei
pompelor de incendiu se va |ine seama si de prevederile din subcap. 7.22.

5.3.3.16. Alegerea sec|iunii conductoarelor si barelor din interiorul unui tablou este responsabilitatea
productorului.
Alegerea acestor conductoare se face |innd sema, n afar de curentul admisibil indicat n schema
monofilar din proiect, de solicitrile mecanice la care tabloul este supus, de modul de pozare, de tipul
izola|iei si, dac este cazul, de tipul elementelor racordate .

5.3.3.17. Se recomand evitarea gruprii n acelasi tablou a aparatelor de tensiune alternativ mpreun
cu aparatele de tensiune continu sau a aparatelor alimentate la tensiuni diferite ntre faz si pmnt. n
cazurile n care nu se pot respecta aceste condi|ii, aparatele pentru acelasi tip de curent sau aceleasi
tensiuni trebuie instalate separat si marcate distinct. Fac excep|ie aparatele care necesit pentru
func|ionarea lor, tensiuni de natur diferit sau tensiuni de valori diferite, pentru care nu se impune
respectarea condi|iilor de mai sus.

5.3.3.18. Se interzice instalarea n tablourile de distribu|ie a aparatelor cu dielectrici combustibili (de
exemplu ulei).

5.3.3.19. Distane minime de protecie pentru tablouri de distribuie cu bare neizolate montate
deasupra tabloului (conform prevederilor reglementrilor tehnice specifice referitoare la proiectarea
si executarea instala|iilor de conexiuni si distribu|ie cu tensiuni pn la 1000V c.a. n unit|ile
energetice).

5.3.3.19.1. ntre pr|ile fixe sub tensiune ale diferitelor faze dintr-un tablou precum si ntre acestea si
elemente si pr|i metalice legate la pmnt, trebuie prevzut o distan| de conturnare de minimum 30
mm si o distan| de izolare n aer de 15 mm.

115

5.3.3.19.2. Distan|a liber ntre bare n tablouri se stabileste conform STAS 7944.

5.3.3.19.3. Distan|a de izolare n aer ntre pr|ile neizolate aflate sub tensiune ale tabloului trebuie s
fie de cel pu|in:
- 50 mm, pn la elementele de construc|ie (usi pline, pere|i etc.);
- 100 mm, pn la ngrdiri sau usi din plas metalic.
- 200 mm pn la bariere de protectie.
Pere|ii si ngrdirile de protec|ie si usile pline sau din plas se execut cu nl|imea de minimum 1,7 m,
iar barierele cu nl|imea de minimum 1,2 m.

5.3.3.20. Distan|ele de izolare n aer, de conturnare si de protec|ie mpotriva socurilor electrice n cazul
tablourilor de distribu|ie prefabricate, se stabilesc conform prevederilor din standardul pe pr|i SR EN
60439.

5.3.3.21. Tablourile de distribu|ie se instaleaz astfel nct nl|imea laturii de sus a tablourilor fa| de
pardosela finit s nu depseasc 2,3 m.
Fac excep|ie tablourile din locuin|e pentru care se admite o nl|ime de cel mult 2,5 m.

5.3.3.22. La tablourile capsulate, nl|imea laturii de jos a tabloului fa| de pardoseala finit se
stabileste avndu-se n vedere posibilitatea de realizare a razei de curbur admis pentru cablul cu cel
mai mare diametru care se racordez la tablou.

5.3.3.23. Aparatele de msurare ale tablourilor cu nregistrare sau citire direct se amplaseaz pe usa
acestora |inndu-se seama de recomandrile din reglementrile tehnice referitoare la proiectarea
sta|iilor de conexiuni si transformare privind reprezentarea si marcarea instala|iilor electrice.

5.3.3.24. Coridorul de acces din fa|a sau din spatele unui tablou, se prevede cu o l|ime de cel pu|in 0,8
m msurat ntre punctele cele mai proeminente ale tabloului si elementele neelectrice de pe traseul
coridorului (pere|i, balustrade de protec|ie etc.).
Se admit ngustri locale de la 0,8 m la 0,6 m, cu condi|ia ca usa tabloului s se poat deschide
complet.

5.3.3.25. Coridorul de acces ntre dou tablouri de distribu|ie si coridorul dintre tablou si pr|i metalice
proeminente care nu sunt sub tensiune ale unui alt echipament sau receptor electric, trebuie s aib o
l|ime de cel pu|in 1 m.

5.3.3.26. n ncperi de clasa BA5 ntre elementele sub tensiune neizolate si protejate mpotriva
atingerilor directe ale tablourilor asezate pe ambele pr|i ale unui coridor de acces si alte elemente si
utilaje electrice, trebuie asigurat o distan| de cel pu|in 1,4 m.

5.3.3.27. n ncperi de clasa BA5 ntre elementele sub tensiune neizolate din spatele unui tablou de
distribu|ie si elementele neelectrice de pe peretele opus, trebuie asigurat o distan| de cel pu|in 1 m.

5.3.3.28. ntre pardoseala finit a coridorului din fa|a sau din spatele tabloului de distribu|ie, plafonul
ncperii sau elementele metalice care nu fac parte din circuitele curen|ilor de lucru, se prevede o
distan| liber pe vertical de cel pu|in 1,9 m. Distan|a dintre aceste elemente si elementele care fac
parte din circuitele curen|ilor de lucru, care n exploatare se gsesc sub tensiune si nu sunt protejate
mpotriva atingerilor, trebuie s fie de cel pu|in 2,5 m. Aceste elemente se protejeaz mpotriva
atingerilor directe si trebuie sa fie de cel pu|in de 2,5 m de la pardoseal.

5.3.3.29. La coridoarele de acces ale tablourilor de distribu|ie, formate din mai multe panouri cu o
lungime total mai mare de 10 m, se prevede accesul pe la ambele capete.
n cazul coridoarelor cu o l|ime mai mare de 3 m, prevederea a dou ci de acces nu este obligatorie.

116

5.3.3.30. Tablourile cu acces prin spate si care nu sunt instalate n ncperi de clasa BA5 se prevd cu
ngrdiri de protec|ie pe partea lateral a tablourilor. ngrdirile de protec|ie se execut din panouri
pline din materiale incombustibile sau din rame cu plas cu ochiuri de cel mult 20x20 mm, amplasate
astfel nct s nu fie posibil atingerea pr|ilor sub tensiune.

5.3.3.31. Aparatele de protec|ie, de comand, de separare, de conectare etc, ct si circuitele de intrare
si de iesire din tablourile de distribu|ie, se eticheteaz clar si vizibil astfel nct s fie usor de
identificat pentru manevre, repara|ii si verificri. Pe etichetele siguran|elor fizibile se men|ioneaz si
curen|ii nominali ale acestora.

5.3.3.32. Manetele de pe tablouri, care trebuie manevrate n caz de incendiu, calamitate natural etc.,
se marcheaz distinct, vizibil si clar astfel nct s poat fi identificate rapid la necesitate.

5.3.3.33. Tablourile de distribu|ie trebuie montate vertical si fixate sigur pentru a corespunde cerin|elor
Legii nr. 10/1995 privind rezisten|a si stabilitatea att static ct si dinamic (la vibra|ii).

5.3.3.34. Tablourile destinate instalrii n locuri accesibile persoanelor obisnuite n timpul utilizriilor
trebuie s respecte si recomandrile din standardul SR EN 60439-3+A1 + A2 si anume :
- tablourile de distribu|ie, conform standardului SR EN 60439-3+A1+A2 sunt destinate utilizrii la
tensiune alternativ, la o tensiune nominal faz/pmnt care s nu depseasc 300 V;
- circuitele de iesire cuprind dispozitivele de protec|ie la scurtcircuit, fiecare avnd un curent
nominal care s nu depseasc 125 A cu un curent total la intrare care s nu depseasc 250 A:
a) gradul de protec|ie al tabloului n carcas trebuie s fie de cel pu|in IP2X, dup montare
conform instruc|iunilor productorului;
b) tablourile cu protec|ie prin izolare total (clasa II), trebuie s asigure cel pu|in gradul de
protec|ie IP3X;
c) carcasa trebuie s |in la impact 0,75 J;
d) fuzibilele pentru circuitele de iesire trebuie s fie conform prescrip|iilor din standardul SR
EN 60269;
e) pr|ile debrosabile nu sunt permise n tablouri destinate a fi instalate n locuri n care
persoane obisnuite (neautorizate) au acces pe timpul utilizrii acestora.

5.3.3.35. Tablourile destinate utilizrii pe santier trebuie s respecte si recomandrile din standardul
SR EN 60439-4- (Prescrip|ii particulare pentru ansambluri utilizate pe santiere) si anume:
a) curentul nominal al tabloului trebuie respectat de ctre productor ca fiind curentul nominal
al circuitului de alimentare;
b) toate conexiunile cablurilor externe trebuie s fie demontabile sau s se fac prin
intermediul prizelor de curent;
c) prizele trebuie s fie conform standardelor corespunztoare si trebuie s aib un curent
nominal de cel pu|in 16A;
d) rezisten|a mecanic a carcasei la impact trebuie s fie mai mare sau egal cu 6 J;
e) gradul de protec|ie al tuturor pr|ilor tabloului trebuie s fie cel pu|in IP44;
f) soclurile prizelor de curent neprotejate de carcasa tabloului trebuie s asigure un grad de
protec|ie de cel pu|in IP44, indiferent dac fisa este introdus n priz sau nu;
g) pr|i accesibile ale tabloului sunt:
- numai soclurile prizelor de curent, manetele opera|ionale si butoanele de comand care
pot fi accesibile fr utilizarea unei chei sau a unei scule;
- si organul de comand al ntreruptorului principal ce trebuie s poat fi ac|ionat cu
usurin|;
h) tabloul trebuie prevzut cu urechi de ridicare si manete de manipulare;
i) atunci cnd se utilizeaz socluri de prize de curent si fise, este necesar ca un conductor de
protec|ie corespunztor s fie conectat ntre bornele principale de legare la pmnt ale
tabloului si bornele de legare la pmnt ale soclurilor prizelor;

117
j) sec|iunea fiecrui conductor de protec|ie situat n interiorul tabloului nu trebuie s fie mai
mic de 2,5 mm
2
din cupru;
k) prizele care au curen|i sau tensiuni nominale diferite nu trebuie s fie interschimbabile
pentru a se evita erorile de conectare (a se vedea SR EN 60309-1 si SR EN 60309-2).

5.3.4. Dispozitive de protecie, separare (secionare), ntrerupere yi comand
5.3.4.0. Prescripii comune

5.3.4.0.1 Prescrip|iile din prezentul subcapitol sunt conform cu recomandrile din standardele SR EN
61140/A1, SR CEI 60364-5-53 si SR HD 384.5.537S2.

5.3.4.0.2 Contactele mobile ale tuturor polilor aparatelor multipolare trebuie cuplate mecanic n asa fel
nct se deschid si se nchid mpreun, cu excep|ia acelor contacte destinate numai pentru neutru (N)
care pot s se nchid nainte si s se deschid dup celelalte contacte.

5.3.4.0.3. n circuitele monofazate se prevd dispozitive bipolare (2P sau 1P+N).
n circuitele monofazate din locuin|e (cu personal obisnuit) se prevd ntreruptoare bipolare cu
protec|ie la suprasarcin si scurtcircuit cel pu|in pe conductorul de faz (1P+N).

5.3.4.0.4. Dispozitivele care asigur mai multe func|iuni trebuie s satisfac toate prescrip|iile
corespunztor pentru fiecare din aceste func|iuni.

5.3.4.0.5. Dispozitivele de protec|ie trebuie s func|ioneze la valori de curent, tensiune si timp adaptate
caracteristicilor circuitelor si pericolelor posibile.

5.3.4.1. Dispozitive de protecie mpotriva atingerii indirecte prin ntreruperea automat a
alimentrii
5.3.4.1.1. Dispozitive de protecie la supracurent
Se aleg si se monteaz conform condi|iilor specificate n subcap.4.3 si subcap. 5.3.4.3.

5.3.4.1.2. Dispozitive de protecie la curent diferenial rezidual
5.3.4.1.2.1. Condi|ii generale de instalare
a) dispozitivele de protec|ie la curent diferen|ial rezidual n re|elele de tensiune continu
trebuie s fie destinate n mod special pentru detectarea curen|ilor reziduali n curent
continuu si pentru ntreruperea curen|ilor din circuit n condi|ii normale si n situa|ii de
defect
b) un dispozitiv de protec|ie la curent diferen|ial rezidual trebuie s fie instalat astfel nct s
asigure ntreruperea tuturor conductoarelor active ale circuitului protejat.
c) nici un conductor de protec|ie nu trebuie s treac prin circuitul magnetic al dispozitivului
de protec|ie la curent diferen|ial rezidual.
n cazul cablurilor unde conductorul de protec|ie este cuprins n mantaua comun mpreun cu
conductoarele de faz, dac torul dispozitivului diferen|ial rezidual se monteaz pe cablu, conductorul
de protec|ie se trece din nou n sens invers prin tor.
Dispozitivele de protec|ie la curent diferen|ial rezidual trebuie alese si circuitele electrice mpr|ite
astfel nct curentul de scurgere la pmnt, susceptibil s apar n timpul func|ionrii normale a
sarcinii (sarcinilor) s nu produc ntreruperea inutil a dispozitivului.

5.3.4.1.2.2. Utilizarea dispozitivelor de protecie la curent diferenial rezidual conform reelei de
alimentare .
5.3.4.1.2.2.1. Dispozitivele de protec|ie la curent diferen|ial rezidual pot sau nu pot s aib o surs
auxiliar, lund n considerare prescrip|iile de la 5.3.4.1.2.2.2.


118
5.3.4.1.2.2.2. Utilizarea dispozitivelor de protec|ie la curent diferen|ial rezidual cu o surs auxiliar,
care nu se deschide automat n cazul defectrii sursei auxiliare, este permis numai dac una din
urmtoarele dou condi|ii este ndeplinit:
- protec|ia mpotriva contactului indirect este asigurat chiar si n cazul defectrii sursei
auxiliare
- dispozitivele sunt instalate n instala|ii exploatate, ncercate si verificate de ctre persoane
instruite (BA4) sau persoane calificate (BA5)

5.3.4.1.2.3. Reeaua TN
n re|elele TN-S dispozitivele de protec|ie la curent diferen|ial (DDR) rezidual pot fi utilizate ca
msur de protec|ie suplimentar .
n circuitele electrice din locuin|e utilizarea DDR-urilor este msur tehnic principal de protec|ie
(conform HG nr. 1146/2006) .
Dac pentru un anumit echipament sau pentru anumite pr|i ale instala|iei, una sau mai multe dintre
condi|iile men|ionate la 4.1.3.1. nu pot fi satisfcute, acele pr|i pot fi protejate printr-un dispozitiv de
protec|ie la curent diferen|ial rezidual.
De exemplu: circuitele cu impedan|a buclei de defect foarte mare, astfel nct dispozitivul de protec|ie
la scurtcircuit nu ac|ioneaz .
Dispozitivele de curent diferen|ial rezidual se pot monta pe circuitele fr conductor de
protec|ie ) (PE ca o msur tehnic de protec|ie la defect (mpotriva atingerii indirecte) cu condi|ia de a
fi de cel mult 30 mA.

5.3.4.1.2.4. Reea TT
n re|elele TT dispozitivele de protec|ie la curent diferen|ial rezidual pot fi utilizate ca msur de
protec|ie suplimentar .
Dac o instala|ie este protejat printr-un singur dispozitiv de protec|ie la curent diferen|ial rezidual,
acesta trebuie amplasat la originea instala|iei (racordul de alimentare)

5.3.4.1.2.5. Reea IT
Acolo unde protec|ia este prevzut cu un dispozitiv de protec|ie la curent diferen|ial rezidual si nu
este prevzut deconectarea ca urmare a primului defect, curentul diferen|ial trebuie s fie cel pu|in
egal cu valoarea dublului curentului care circul de la primul defect la pmnt .

5.3.4.1.3. Dispozitive pentru controlul izolaiei
Dispozitivul pentu controlul izola|iei monitorizeaz continuitatea izola|iei unei instala|ii electrice.
Acesta este destinat s semnalizeze o diminuare a nivelului de izola|ie al instala|iei n scopul de a
permite gsirea cauzei acestei diminuri, nainte de apari|ia unui al doilea defect. n acest mod se
previne ntreruperea alimentrii.
Dispozitivele pentru controlul izola|iei trebuie astfel concepute sau montate nct s fie posibil
modificarea setrii numai prin utilizarea unei chei sau a unei scule.

5.3.4.2. Dispozitive de protecie mpotriva efectelor termice
Prescrip|iile de protec|ie mpotriva efectelor termice sunt prevzute n subcap. 4.2.

5.3.4.3. Dispozitive de protecie mpotriva supracurenilor
Alegerea dispozitivelor de protec|ie, mpotriva supracuren|ilor (suprasarcin si scurtcircuit) se face
conform subcap 4.3., recomandrilor din standardul pe pr|i SR EN 60269 pentru siguran|e si
recomandrilor din standardele pe pr|i SR EN 60896 si SR EN 60947 pentru ntreruptoare.

5.3.4.3.1. Prescripii generale de montaj yi utilizare

5.3.4.3.1.1. Dispozitivele trebuie montate si utilizate conform indica|iilor productorului.


119
5.3.4.3.1.2. La montarea siguran|elor cu filet, conductorul de faz se leag la contacul central al
soclului.

5.3.4.3.1.3. Siguran|ele fuzibile ale cror elemente de nlocuire sunt susceptibile a fi nlocuite sau
conectate de ctre alte persoane dect cele instruite (BA4) sau calificate (BA5), trebuie s fie conform
recomandrilor din standardul SR EN 60269-3.
Siguran|ele fuzibile sau ansamblurile de elemente de nlocuire susceptibile de a fi conectate sau
nlocuite de ctre alte persoane dect cele instruite (BA4) sau calificate (BA5), trebuie montate n asa
fel nct s se asigure c elementele de nlocuire (de exemplu, port-fuzibilele) pot fi nlocuite sau
conectate fr riscul unui contact neinten|ionat cu pr|ile active.

5.3.4.3.1.4. Acolo unde ntreruptoarele pot fi manevrate de ctre alte persoane dect cele instruite
(BA4) sau calificate (BA5), ele trebuie s fie de un model sau montate n asa fel nct s nu fie posibil
modificarea reglrii releelor de supracurent, fr ac|ionare voluntar, prin utilizarea unei chei sau scule
si men|innd o indica|ie vizibil a reglrii sau calibrrii.

5.3.4.3.2. Alegerea dispozitivelor de protecie mpotriva supracurenilor n funcie de sistemele
de pozare .
Curentul nominal (sau curentul de reglaj) al dispozitivului de protec|ie trebuie ales n conformitate cu
subcap. 4.3.
n cazul sarcinilor ciclice, valorile
n
I si
2
I trebuie alese la valorile de baz
c
I si
z
I (sau
'
z
I ) pentru
sarcin constant echivalent termic unde:

c
I este curentul de calcul pentru care s-a proiectat circuitul n regim continuu de
func|ionare. Curentul de calcul corespunde celei mai mari puteri electrice pe care o suport circuitul n
regim normal.

z
I (sau
'
z
I ) este curentul admisibil al instala|iei de conectare

n
I este curentul nominal al dispozitivului de protec|ie

2
I este curentul care asigur func|ionarea efectiv a dispozitivului de protec|ie

5.3.4.4. Dispozitive de protecie mpotriva perturbaiilor electromagnetice.
Alegerea dispozitivelor de protec|ie mpotriva perturba|iilor electromagnetice se face conform subcap.
4.4.

5.3.4.5. Dispozitive de separare (secionare), ntrerupere yi comand

5.3.4.5.0.l Msurile de separare (sec|ionare), ntrerupere si comand neautomat, local sau de la
distan| sunt utilizate n scopul prevenirii sau evitarea pericolelor de accidentare a persoanelor sau
deteriorarea (distrugerea) echipamentelor din instala|iile electrice.

5.3.4.5.0.2 Dispozitivele de separare trebuie s poat permite deconectarea instala|iei electrice, a
circuitelor si a aparatelor individuale pentru a se permite ntre|inerea, verificarea, detectarea defectelor
si efectuarea repara|iilor.

5.3.4.5.0.3 Dispozitivele de ntrerupere de urgen| (inclusiv oprirea de urgen|), trebuie instalate, dac
este necesar n caz de pericol, astfel ca tensiunea s fie ntrerupt imediat printr-o menevr rapid si
usor recunoscut.

5.3.4.5.0.4 Dispozitivele de comand func|ional trebuie prevzute pentru fiecare element al
circuitului, care poate s fie comandat independent de celelalte pr|i ale instala|iei electrice.


120
5.3.4.5.1. Dispozitive de separare (secionare)
5.3.4.5.1.1. Dispozitivele de separare (sec|ionare) din tablourile de distribu|ie trebuie s separe n mod
efectiv toate conductoarele active de alimentare de circuitul considerat, inclusiv conductorul neutru
(N).
Pot fi luate msuri pentru separarea (sec|ionarea) unui ansamblu de circuite prin acelasi dispozitiv,
dac condi|iile de serviciu permit aceasta.

5.3.4.5.1.2. n re|elele TN-C, conductorul (PEN) nu trebuie ntrerupt, iar n re|elele TN-S, conductorul
de protec|ie (PE) nu trebuie ntrerupt.
n toate re|elele conductoarele de protec|ie nu trebuie s fie ntrerupte.

5.3.4.5.1.3 Dispozitivele de separare (sec|ionare) trebuie s corespund urmtoarelor condi|ii:
a) s suporte n stare nou, curat si n condi|ii uscate, n pozi|ia deschis, ntre bornele fiecrui
pol, tensiunea de impuls la valoarea indicat n tabelul 5.10 n func|ie de tensiunea
nominal a instala|iei.
b) s aib un curent de scurgere transversal pe poli n pozi|ia deschis care nu depseste:
- 0,5 mA pe pol, n stare nou, curat si n condi|ii uscate si
- 6 mA pe pol la sfrsitul duratei de via| conven|ional, determinat prin standardele
corespunztoare (atunci cnd se aplic ntre bornele fiecrui pol o tensiune de ncercare
egal cu 110% din tensiunea nominal ntre faz si neutrul instala|iei). n cazul
ncercrii n tensiune continu valoarea tensiunii trebuie s fie egal cu valoarea
efectiv a tensiunii alternative de ncercare.

Tabelul 5.10
Tensiunea de inere la impuls n funcie de tensiunea nominal
Tensiunea nominal a instala|iei

Tensiunea de |inere la impuls (kV)
pentru dispozitivele de sec|ionare
Re|ea trifazat (V) Re|ea monofazat
cu punct median
(V)
Supratensiune de
categoria III
Supratensiune
de
categoria IV
230/400
277/480
400/690
1.000
120 240 3
5
8
10
5
8
10
15
1 Din punct de vedere al supratensiunilor de trsnet nu se face nici o distinc|ie,
ntre re|elele legate la pmnt si cele care nu sunt legate la pmnt
2 Tensiunile de |inere la impuls se refer la o altitudine de pn la 2000 m.

5.3.4.5.1.4. Distan|a deschiderii ntre contactele dispozitivului n pozi|ia deschis trebuie s fie vizibil
sau n mod clar si sigur indicat prin marcarea "nchis" sau "Deschis".
Marcarea poate fi realizat prin utilizarea simbolurilor "0" si "I" care s indice pozi|ia "Deschis"
respectiv "nchis", acolo unde utilizarea acestor simboluri este permis prin standardele de echipament
corespunztoare.

5.3.4.5.1.5. Dispozitivele cu semiconductoare nu trebuie utilizate ca dispozitive de sec|ionare.

5.3.4.5.1.6. Dispozitivele de sec|ionare trebuie concepute si/sau instalate astfel nct s previn
nchiderea neinten|ionat provocat, de exemplu prin socuri si vibra|ii sau adoptarea de alte msuri,
dup cum urmeaz: ncuietori cu lact, amplasare n locuri ncuiate cu cheie sau sub carcase si panouri
de avertizare.
Legarea n scurtcircuit si la pmnt pot fi utilizate ca msuri suplimentare.


121
5.3.4.5.1.7. Trebuie prevzute msuri pentru protejarea dispozitivelor de sec|ionare fr rupere n
sarcin, mpotriva deschiderii accidentale sau nepermise.
Aceasta poate fi realizat prin amplasarea dispozitivului ntr-un spa|iu sau carcas care poate fi
ncuiat. Ca alternativ, dispozitivul fr sarcin poate fi interblocat cu un ntreruptor de sarcin.

5.3.4.5.1.8. Mijloacele de separare (sec|ionare) trebuie prevzute s deconecteze to|i polii de
alimentare corespunztori .
Sec|ionarea poate fi realizat, de exemplu, cu ajutorul:
- separatoarelor, ntreruptoarelor - separatoare multipolare sau unipolare;
- ntreruptoarelor garantate prin norme pentru separare (sec|ionare);
- prizelor si fiselor;
- siguran|elor fuzibile n distribu|iile n care nu exist conductor neutru sau acesta nu trebuie
ntrerupt (de exemplu: alimentarea motoarelor trifazate, n re|ele TNC);
- bornelor special concepute care mpiedic deplasarea conductorului.

5.3.4.5.1.9. Toate dispozitivele utilizate pentru sec|ionare trebuie s fie n mod clar identificate, de
exemplu, prin marcarea circuitului pe care-l separ.

5.3.4.5.1.10. Aptitudinea de separare a ntreruptoarelor automate, este indicat prin simbolul
marcat pe aparat, (din SR EN 60898 si SR EN 60947).
Pentru ntreruptoarele automate, altele dect cele ac|ionate prin buton de comand, pozi|ia deschis
trebuie s fie indicat prin simbolul 0 (un cerc) si pozi|ia nchis prin simbolul I (o linie scurt
vertical).
Pentru ntreruptoarele automate ac|ionate cu ajutorul a dou butoane, butonul de comand prevzut
numai pentru comanda de deschidere trebuie s fie rosu si/ sau marcat cu simbolul 0.

5.3.4.5.2. Dispozitive de ntrerupere de urgen (inclusiv oprirea de urgen)
5.3.4.5.2.1.Dispozitivele de ntrerupere de urgen| trebuie s poat ntrerupe curentul de plin sarcin a
pr|ii respective din instala|ie .

5.3.4.5.2.2. Mijloacele pentru ntreruperea de urgen| pot fi compuse:
- dintr-un dispozitiv de ntrerupere capabil s ntrerup n mod direct alimentarea respectiv;
- dintr-o combina|ie de echipamente puse n func|iune printr-o singur ac|ionare pentru
ntreruperea alimentrii respective.
Prizele si fisele nu trebuie prevzute pentru a fi utilizate ca mijloace de ntrerupere de urgen|.
Pentru oprirea de urgen| men|inerea alimentrii poate fi necesar, de exemplu, pentru frnarea pr|ilor
aflate n miscare.

5.3.4.5.2.3 ntreruperea de urgen| poate fi realizat, de exemplu, cu ajutorul:
- ntreruptoarelor din circuitul principal;
- butoane de comand si aparate similare din circuitele de comand (auxiliare)

5.3.4.5.2.4 Dispozitivele de ntrerupere cu ac|ionare manual pot fi alese pentru ntreruperea direct a
circuitului principal acolo unde acesta se poate efectua.
ntreruptoarele automate, contactoarele etc. se deschid de la distan| prin butonul (comutatorul) care
ac|ioneaz n circuitul de declansare al bobinei.

5.3.4.5.2.5 Mijloacele de comand (butoane de comand, comutatoare etc.) ale dispozitivelor de
ntrerupere de urgen| trebuie s fie identificate n mod clar, de preferin| prin culoarea rosie care s
contrasteze cu fondul.

5.3.4.5.2.6 Mijloacele de comand trebuie s fie usor accesibile n locurile unde poate s apar
pericolul, eventual, n toate locurile suplimentare de unde pericolul poate fi ndeprtat de la distan|.


122
5.3.4.5.2.7 Mijloacele de comand ale unui dispozitiv de ntrerupere de urgen| trebuie s poat fi
zvorte sau blocate n pozi|ia de ntrerupere a func|ionrii "nchis" sau "Oprit", n afar de cazul n
care mijloacele de comand ale unui dispozitiv de ntrerupere de urgen| si cele pentru realimentare
sunt sub comanda aceleiasi persoane.
Decuplarea unui dispozitiv de ntrerupere de urgen| nu trebuie s permit realimentarea pr|ii
respective a instala|iei.
Dispozitivele de oprire de urgen| cu zvorre mecanic trebuie s respecte standardul SR EN 60947-
5-5.

5.3.4.5.2.8. Exemple de instala|ii unde se utilizeaz ntreruperi de urgen|:
- sisteme de pompare pentru lichide inflamabile;
- sisteme de ventila|ie normal;
- laboratoare electrice si platforme de ncercri;
- buctrii mari.

5.3.4.5.2.9. Exemple de instala|ii unde se utilizeaz opriri de urgen|:
- scri rulante;
- ascensoare;
- elevatoare;
- transportoare;
- masini - unelte.

5.3.4.5.2.10. Pentru masinile cu motor electric, suplimentar, se vor aplica si recomandrile din
standardul SR EN 60204-1.

5.3.4.5.3. Dispozitive de ntrerupere (comand) funcional
5.3.4.5.3.1 Dispozitivele de ntrerupere func|ional, trebuie s corespund celor mai severe condi|ii
pentru care ele pot fi solicitate s func|ioneze.

5.3.4.5.3.2 Dispozitivele de ntrerupere func|ional pot ntrerupe curentul electric fr s fie necesar
deschiderea polilor coresponden|i :
a) dispozitivele de comand cu semiconductoare sunt exemple de dispozitive capabile s
ntrerup curentul din circuit dar nu deschid polii coresponden|i.
b) ntreruperea func|ional poate fi realizat prin intermediul unor ntreruptoare, dispozitive
semiconductoare, contactoare, relee, prize de curent nominal de cel mult 16 A.

5.3.4.5.3.3 Separatoarele, siguran|ele fuzibile si elementele de conectare nu trebuie utilizate pentru
ntreruperea func|ional.

5.4 Instalaii electrice pentru prize yi iluminat normal
5.4.1. Circuitele iluminatului normal trebuie s fie distincte de circuitele de prize.

5.4.2. Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comand si de
semnalizare, dac circuitele respective func|ioneaz la aceeasi tensiune.

5.4.3. Circuitele si dozele iluminatului normal trebuie s fie distincte de cele ale iluminatului de
siguran|. Excep|iile sunt men|ionate n cap. 7.

5.4.4. Dimensionarea conductoarelor circuitelor de iluminat normal se face respectnd prevederile din
subcap. 5.4 si sec|iunile minime din anexa 5.32.


123
5.4.5. Se recomand ca la stabilirea numrului circuitelor de iluminat normal s nu se depseasc o
putere total instalat de 3 kW pe un circuit monofazat si de 8 kW pe un circuit trifazat.

5.4.6. Dimensionarea conductoarelor circuitelor de priz monofazate se face respectndu-se
prevederile din subcap. 5.2.4. si sec|iunile minime din anexa 5.32.

5.4.7. Puterea instalat pe un circuit monofazat de prize din cldirile de locuit si social - culturale este
de 2kW.
n locuin|e, pentru receptoare cu puteri de peste 2 kW (de ex. masini de splat, aparate de climatizare
etc.), trebuie prevzute circuite de priz separate.
Sec|iunile conductoarelor se dimensioneaz corespunztor puterii receptorului /receptoarelor dar nu
vor fi mai mici dect cele din anexa 5.32.

5.4.8. Prizele cu tensiunea de 230 V vor fi prevzute cu contact de protec|ie.

5.4.9. Dimensionarea circuitelor de priz trifazate se face respectnd condi|iile din subcap. 5.2.4 si
prevederile din subcap. 5.3.1 referitoare la condi|iile de alimentare a receptoarelor de putere.

5.4.10. Dimensionarea circuitelor care alimenteaz prize de tensiuni reduse prin transformator, se
face pe baza puterii nominale a transformatorului.

5.4.11. Dimensionarea coloanei de alimentare a tablourilor de lumin si prize se face conform
prevederilor din subcap.5.2.4 si prevederilor recomandate de SR 234.

5.4.12. Trebuie evitat traversarea ncperilor din clasele de mediu AD 2, AD 3, AD 4, AF 2, AF 3,
AF 4, AA 5 si din categoria BE 2 cu circuite electrice care deservesc alte ncperi.
Fac excep|ie ncperile pentru buctrii si bi din locuin|e, precum si alte cazuri justificate de ctre
proiectant, n care se admit astfel de traversri, cu luarea de msuri de protec|ie corespunztoare
influen|elor externe .

5.4.13. Alimentarea transformatorului de sonerie sau soneriei de 220 V se face dintr-un circuit de
iluminat normal, dintr-un circuit de prize sau direct din tabloul de distribu|ie.

5.4.14. La instalarea conductoarelor unui circuit sau mai multor circuite n acelasi element de protec|ie
(tuburi, jgheaburi etc.) trebuie se respect si prevederile din subcap. 5.2.12.

5.4.15. Corpurile de iluminat se aleg si se monteaz respectndu-se pe lng prevederile din acest
normativ, precum si condi|iile din reglementrile specifice referitoare la proiectarea si executarea
sistemele de iluminat artificial.
Pentru corpurile de iluminat din ncperile cu destina|ii speciale se vor respecta si condi|iile din
capitolul 7.

5.4.16. Alegerea corpurilor de iluminat si a surselor de lumin se face n func|ie de :
- influen|ele externe (anexa 5.2);
- destina|iile ncperilor si a construc|iei;
- cerin|ele luminotehnice;
- msurile de protec|ie mpotriva socurilor electrice (subcap.4.1);
- regimul de func|ionare;
- criteriile economice.

5.4.17. n ncperi cu aglomerri de persoane si sli aglomerate se folosesc corpuri de ilumint
executate din materiale incombustibile sau cu ntrziere la propagarea flcrii.

5.4.18. n ncperi din clasa BE2 corpurile de iluminat se aleg conform subcap. 4.2.

124

5.4.19. Corpurile de ilumint echipate cu lmpi incandescente, fluorescente sau cu descrcri n vapori
metalici care se instaleaz n depozite cu materiale combustibile, categoria BE 2, trebuie s fie
prevzute cu glob, respectiv cu difuzor si dac exist si pericol de socuri mecanice, vor avea si grtar
protector.
Conductorul de faz se leag n dulia lmpii la borna din interior, conductorul neutru (N) la borna
conectat la partea filetat a duliei, iar conductorul de protec|ie (PE) la borna marcat pentru acesta .

5.4.20. Corpurile de iluminat echipate cu lmpi cu descrcri se prevd cu dispozitive pentru
mbunt|irea factorului de putere.

5.4.21. Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (crlige de tavan, bol|uri, dibluri etc.)
se aleg astfel nct s poat suporta fr deformri o mas egal cu de 5 ori masa corpului de iluminat
respectiv, dar nu mai pu|in de 10 kg.

5.4.22. ntreruptoarele si butoanele pe circuitele pentru iluminat trebuie montate numai pe
conductoarele de faz.
Se recomand ca ntreruptoarele, comutatoarele si butoanele s se monteze la nl|imea de 0,6 ... 1,5m,
msurat de la aparat pn la nivelul pardoselii finite.

5.4.23. Butonul de sonerie din locuin|e se monteaz pe circuitul secundar al transformatorului ce
asigur alimentarea cu TFJS.

5.4.24. n cldirile de locuit se prevd n fiecare ncpere prize dup necesit|i.

5.4.25. Se recomand ca prizele s fie montate pe pere|i la urmtoarele nl|imi msurate de la axul
aparatului pn la nivelul pardoselii finite:
- peste 2,0 m , la scoli, n clase;
- peste 1,5 m n camerele de copii din crese, grdini|e, cmine, spitale de copii si alte cldiri
similare;
- peste 0,1 m n alte ncperi dect grupuri sanitare, dusuri, bi, spltorii si buctrii,
indiferent de natura pardoselii

5.4.26. n cazul instalrii prizelor n pardoseli sau pe pardoseli trebuie s se foloseasc fie prize n
execu|ie special, omologate pentru acest scop, fie prize n execu|ie normal, protejate n cutii speciale
care asigur gradul de protec|ie (la ptrunderea corpurilor solide, a apei si la socurile mecanice
(conform recomandrilor din SR EN 60529) necesar n scopul respectiv.

5.4.27. Prizele dintr-o instala|ie electric utilizate pentru diferite tensiuni nominale, trebuie s fie
distincte ca form sau s se marcheze distinct n mod vizibil.

5.4.28. Se admite instalarea prizelor n depozitele cu materiale combustibile categoria BE2 cu condi|ia
ca acestea s fie prevzute cu dispozitiv de protec|ie diferen|ial. (curentul diferen|ial rezidual nominal
trebuie s fie s 30 mA) si amplasate la min. 1 m de materialele combustibile.

5.4.29. n ncperi n care se impun condi|ii speciale de protec|ie datorit utilizatorilor (copii, bolnavi
mintal etc.), prizele trebuie s fie de tip special (de ex. cu obturatori) si prevzute cu dispozitive de
protec|ie diferen|ial s 30 mA.

5.4.30. Elementele conductoare de curent ale aparatelor de comuta|ie pentru montaj ngropat n
elemente de construc|ie se monteaz n doze de aparat.

5. 4.31. ntreruptoarele, comutatoarele, butoanele si prizele din ncperi pentru bi, grupuri sanitare si
piscine, se instaleaz respectndu-se condi|iile din subcap. 7.1 si 7.2.

125

5.5. Sisteme de legare la pmnt
5.5.1.Generaliti

5.5.1.1.Sistemele de legare la pmnt au drept scop:
a) asigurarea poten|ialului pmntului pentru:
- conductorul PEN, n re|elele TN-C. Conductorul PEN, la consumator, este conectat la
borna (bara) principal de legare la pmnt a instala|iei (fig. 5.1.), care ofer posibilitatea
conectrii electrice a unui numr de conductoare n scopul legrii la pmnt;
- conductorul neutru (N), n re|elele TN-S pentru a permite conectarea la re|ea a
receptoarelor monofazate sau trifazate legate n stea si neuniform ncrcate pe faze;
- conductorul de protec|ie (PE), n re|elele TN-S, pentru a asigura protec|ia persoanelor si a
animalelor mpotriva socurilor electrice;
- masele metalice, ce accidental ar putea ajunge sub tensiune, n schemele IT, TT sau n
re|elele TN-C si TN-S atunci cnd se impune.
b) limitarea influen|elor electroenergetice datorate unor supratensiuni (a se vedea 4.4);
c) disiparea sarcinilor electrice n sol, datorate supratensiunilor de trsnet, loviturilor de
trsnet directe (cap.6).


126
Fig. 5.1 Sistem de legare la pmnt . Conductoare de protec|ie si conductoare de echipoten|ializare
Legend :
M mas; C parte conductoare strin; parte conductoare care nu face parte din instala|ia electric si care poate introduce
un poten|ial electric, n general poten|ialul electric al pmntului local; C1 conduct metalic de ap, din exterior; C2 -
conduct metalic de ap uzat, din exterior; C3 conduct metalic de gaz racord electroizolant, din exterior; C4 aer
condi|ionat; C5 sistem de nclzire; C6 conduct metalic de ap, de exemplu, ntr-o baie; C7 pr|i conductoare
strine n zona de accesibilitate la atingere a pr|ilor conductoare; B born principal de legare la pmnt (bar colectoare
principal de legare la pmnt); T priz de pmnt, (electrod de pmnt); T1 priz de pmnt (electrod de pmnt) n
funda|ie; T2 priz de pmnt, (electrod de pmnt) pentru IPT dac este necesar; IPT - instala|ie de protec|ie mpotriva
trsnetului; PE bar pentru conectarea conductoarelor de prote|ie; 1 conductor de protec|ie; 2 conductor de
echipoten|ializare; 3 conductor de echipoten|ializare pentru echipoten|ializare suplimentar; 4 conductor de coborre
pentru o instala|ie de protec|ie mpotriva trsnetului (IPT); 5 conductor de legare la pmnt

5.5.1.2. Un sistem de legare la pmnt se compune din:
- borna (bara) principal de legare la pmnt;
- conductoare de protec|ie (PE);
- conductoare pentru legtur de echipoten|ializare (conductoare principale de legare la
pmnt) ;
- conductoare de ramifica|ii;
- conductoare de legare la priza de pmnt;
- priza de pmnt.

127

5.5.1.3. Sistemul de legare la pmnt trebuie:
- s fie sigur si corespunztor pentru prescrip|iile de protec|ie;
- s fie stabil termic la curentii de defect .
Acesta nu trebuie s conduc la solicitri termice, termomecanice, electromecanice si socuri electrice.
- s asigure robuste|e, protec|ie mecanic si rezisten| corespunztoare la coroziune fa| de
influen|ele externe la care ar putea fi supus.

5.5.2. Born /bara principal de legare la pmnt
5.5.2.1. n fiecare instala|ie la nivelul tabloului general trebuie prevzut o born /bar principal de
legare la pmnt, la care trebuie conectate urmtoarele conductoare:
- conductorul PEN din racordul de alimentare;
- conductorul (conductoarele) PEN, ce se distribuie la consumator atunci cnd re|eaua de
distribu|ie este TN-C;
- conductorul PE, ce se distribuie la consumator n cazul n care alimentarea receptoarelor se
face n sistem TN-S;
- conductorul N, ce se distribuie la consumator n cazul n care alimentarea receptoarelor se
face n sistem TN-C-S;
- conductoare pentru legtur de echipoten|ializare;
- conductoare de legare la pmnt.

5.5.2.2. Nu se conecteaz fiecare conductor de protec|ie n parte direct la born /bara principal de
legare la pmnt dac sunt conectate prin alte conductoare principale de protec|ie .

5.5.2.3. Fiecare conductor conectat la born /bara principal de legare la pmnt trebuie s poat fi
deconectat individual. Aceast conectare trebuie s fie sigur si deconectabil numai prin intermediul
unei scule.

5.5.3. Conductoare de protecie
5.5.3.1. Conductoarele de protec|ie (PE) pot fi:
- conductoare n cabluri multiconductoare;
- conductoare neizolate sau izolate instalate fix;
- conductoare izolate sau neizolate ntr-o incint comun cu conductoarele active;
- mantaua metalic a cablului, ecranul cablului, armtura cablului, tresa metalic, conductorul
concentric, conducta metalic de protec|ie, jgheaburi pentru sisteme de bare colectoare,
carcasele aparatajului de joas tensiune sau suporturi metalice ale echipamentelor, dac sunt
ndeplinite simultan urmtoarele prescrip|ii:
- continuitatea lor electric este asigurat prin construc|ie sau printr-o conectare
corespunztoare astfel nct s se asigure protec|ia mpotriva deteriorri mecanice,
chimice sau electrochimice;
- trebuie s permit conectarea altor conductoare de protec|ie la fiecare punct de
conectare predeterminat.

5.5.3.2. Nu este permis utilizarea urmtoarelor pr|i metalice drept conductoare de protec|ie:
- conducte pentru ap;
- conducte pentru gaze si/sau lichide inflamabile;
- pr|i constructive supuse solicitrilor mecanice n func|ionare normal;
- pr|i metalice flexibile;
- conducte metalice flexibile sau pliabile, numai dac nu sunt destinate pentru acest scop;
- suporturi pentru conducte;
- tvi de cabluri si scri pentru cabluri, dac nu se asigur continuitatea electric a acestora.


128
5.5.3.3. Conductoarele de protec|ie trebuie protejate corespunztor mpotriva deteriorrilor mecanice,
chimice sau electrochimice, mpotriva for|elor electrodinamice si termodinamice.

5.4.3.4. mbinrile conductoarelor de protec|ie trebuie s fie accesibile pentru verificare si ncercare cu
urmtoarele excep|ii:
- mbinri umplute cu mas izolant;
- mbinri capsulate;
- jgheaburi pentru sisteme de bare colectoare;
- mbinri care formeaz parte a unui echipament, care respect standardele echipamentului.

5.5.3.5. Nici un dispozitiv de comuta|ie nu trebuie nseriat pe conductorul de protec|ie, dar trebuie
prevzute mbinri care pot fi deconectate n scopuri de ncercare, prin utilizarea unei scule.

5.5.3.6. Unde se utilizeaz monitorizarea legrii la pmnt, nici un dispozitiv specializat (de exemplu
senzori de ac|ionare, bobine) nu trebuie conectat, n serie, n conductoarele de protec|ie.

5.5.3.7. Sec|iunea minim a conductoarelor de protec|ie :
a. sec|iunea minim a fiecrui conductor de protec|ie trebuie s ndeplineasc condi|iile
ntreruperii automate a alimentrii (de vzut 4.1.3.1) si trebuie s fie capabil s reziste la
curentul de defect prezumat.
b. sec|iunea conductoarelor de protec|ie nu trebuie s fie mai mic dect valoarea indicat de
tabelul 5.17 sau de valoarea determinat de rela|ia de mai jos, atunci cnd timpii de
ntrerupere, n caz de defect, nu depsesc 5s:
k
t I
S =
unde:
- S - este sec|iunea n mm
2
;
- I - este valoarea efectiv, n A a curentului de defect prezumat, pentru un defect cu
impedan| neglijabil, care poate trece prin dispozitivul de protec|ie;
- t - este timpul de ac|ionare, n secunde, a dispozitivului de protec|ie pentru ntrerupere
automat;
- k - este factorul care depinde de materialul conductorului de protec|ie, de izola|ie si de
temperaturile ini|iale si finale.
Valorile coeficientului k sunt date de relatia:

i
f
c
C Q
k
u |
u |
|
+
+
+
= ln
) 20 (
20
0

unde:
c
Q

- este capacitatea caloric volumetric a materialului conductorului (J/
0
C mm
3
) la 20
0
C .
| este inversul coeficientului de temperatur a rezistivit|ii la 0
0
C pentru conductor (
0
C);
20
- rezistivitatea electric a materialului conductorului la 20
0
C (Omm);
i
u - temperatura ini|ial a conductorului (
0
C);
f
u - temperatura final a conductorului (
0
C);

Valorile parametrilor | ,
c
Q si
20
sunt date n tabelul 5.11 pentru principalele materiale
conductoare .


129
Tabelul 5.11.
Valoarea parametrilor pentru diferite materiale
Material
|
0
C
c
Q
J/
0
C mm
3

20

Omm
20
0
) 20 (
| C Q
c
+
( )
2
mm
s A

Cupru 234,5 3,45 10
-3
17,241 10
-6
226
Aluminiu 228 2,5 10
-3
28,264 10
-6
148
Plumb 230 1,45 10
-3
214 10
-6
41
O|el 202 3,8 10
-3
138 10
-6
78

Utiliznd formula de mai sus si date din tabelul 5.11 valorile coeficientului k pentru conductorul de
protec|ie, n func|ie de natura acestuia (solu|iile cele mai utilizate n tehnica de proiectare) sunt date n
tabelele 5.12 5.16.

Tabelul 5.12.
Valori ale coeficientului k pentru conductoare de protecie izolate nencorporate n cabluri yi
nici n mnunchi cu alte cabluri
Izola|ia conductorului
Temperatura
0
C
b
Materialul conductorului
Cupru Aluminiu O|el
Ini|ial Final Valori pentru k
70
0
C PVC 30 160/140
a
143/133
a
95/88
a
52/49
a

90
0
C PVC 30 160/140
a
143/133
a
95/88
a
52/49
a

90
0
C materiale termo-
rigide (XLPE, EPR)
30 250 176 116 64
60
0
C cauciuc 30 200 159 105 58
85
0
C cauciuc 30 220 166 110 60
Cauciuc siliconic 30 350 201 133 73
a - Valoarea cea mai mic se aplic conductoarelor izolate cu PVC cu sec|iune mai mare
de 300 mm
2

b - Limite de temperatur pentru diferite tipuri de izola|ie sunt indicate n CEI 60724

Tabelul 5.13.
Valori ale coeficientului k pentru conductoare de protecie neizolate n contact cu canalul unui
cablu dar nu n mnunchi cu alte cabluri
Acoperirea cablului
Temperatura
0
C
a
Cupru Aluminiu O|el
PVC 30 200 159 105 58
Polietilen 30 150 138 91 50
CSP (cauciuc rezistent la
ulei)
30 220 166 110 60
a - Limite de temperatur pentru diferite tipuri de izola|ie sunt indicate n CEI 60724


130
Tabelul 5.14.
Valori ale coeficientului k pentru conductoare de protecie ca un conductor izolat ncorporat
ntr-un cablu sau n mnunchi cu alte cabluri sau conductoare izolate
Temperatura
0
C
Cupru Aluminiu O|el
70
0
C PVC 70 160/140
a
115/103
a
76/68
a
42/37
a

90
0
C PVC 90 160/140
a
100/86
a
66/57
a
36/31
a

90
0
C materiale termo-
rigide (XLPE, EPR)
90 250 143 94 52
60
0
C cauciuc 60 200 141 93 51
85
0
C cauciuc 85 220 134 89 48
Cauciuc siliconic 180 350 132 87 47
a - Valoarea cea mai mic se aplic conductoarelor izolate cu PVC cu sec|iune mai mare
de 300 mm
2

b - Limite de temperatur pentru diferite tipuri de izola|ie sunt indicate n CEI 60724

Tabelul 5.15.
Valori ale coeficientului k pentru conductoare de protecie ca strat metalic al cablului de
exemplu armtur, manta metalic, conductor concentric etc.
Temperatura
0
C
a
Cupru Aluminiu Plumb O|el
Ini|ial Final Final Valori pentru k
70
0
C PVC 60 200 141 93 26 51
90
0
C PVC 80 200 128 85 23 46
90
0
C materiale termo-
rigide (XLPE, EPR)
80 200 128 85 23 46
60
0
C cauciuc 55 200 144 95 26 52
85
0
C cauciuc 75 220 140 93 26 51
Acoperire cu material
PVC
70 200 135 - - -
Neizolat n manta
mineral
105 250 135 - - -
a - Limite de temperatur pentru diferite tipuri de izola|ie sunt prezentate n CEI 60724

Tabelul 5.16.
Valorile ale coeficientului k pentru un conductor activ
Cupru Aluminiu Plumb
Condi|ii Temperatura
ini|ial
0
C
Valoare k Temperatura
maxim
0
C
Valoare
k
Temperatura
maxim
0
C
Valoare
k
Temperatura
maxim
0
C
Vizibil si n
zon
restric|ionat
30 228 500 125 300 82 500
Condi|ii
normale
30 159 200 105 200 58 200
Risc de
incendiu
30 138 150 91 150 50 150


131
Tabelul 5.17
Seciune minim pentru conductoare de protecie
Sec|iunea conductorului
de faz S mm
2

Sec|iunea minim corespunztoare conductorului de
protec|ie
mm
2

Cnd conductorul de protec|ie
este de acelasi material cu al
conductorului de faz
Cnd conductorul de protec|ie nu
este de acelasi material cu al
conductorului de faz
16 s S S
S
k
k
2
1

35 16 s < S
16
a

16
2
1
k
k

35 > S
2
a
S

2
2
1
S
k
k

unde
1
k este valoarea pentru conductorul de faz, provenit din tabelul 5.13.

2
k este valoarea pentru conductorul de protec|ie, aleas din tabelele de la 5.11 pn la 5.15.
a
Pentru conductorul PEN, reducerea sec|iunii este permis numai cu ndeplinirea regulilor pentru
dimensiuni ale conductorului neutru (a se vedea 5.2.4.6)

Dac aplicarea formulei conduce la o sec|iune nestandardizat, trebuie utilizat un conductor cu
sec|iunea standardizat mai mare cea mai apropiat.
c. atunci cnd se utilizeaz cablu cu izola|ie mineral nu trebuie calculat sec|iunea mantalei
metalice, cnd aceasta este folosit drept conductor de protec|ie, deoarece mantaua metalic
are o capacitate la defect fa| de pmnt mai mare dect a conductoarelor de faz (conf. SR
EN 60702-1).
d. sec|iunea fiecrui conductor de protec|ie care nu face parte din cablu sau care nu este ntr-o
incint cu conductorul de faz, nu trebuie s fie mai mic de:
- 2,5 mm
2
Cu sau 16 mm
2
Al, dac este asigurat protec|ia mpotriva deteriorrilor
mecanice,
- 4 mm
2
Cu sau 16 mm
2
Al, dac nu este prevzut protec|ia mpotriva deteriorrilor
mecanice.
e. dac conductorul de protec|ie face parte dintr-un cablu sau se afl ntr-un tub de protec|ie
mpreun cu conductoarele de faz ale aceluiasi circuit sec|iunea minim pentru aluminiu
este de 4 mm
2
.
f. cnd conductorul de protec|ie este comun pentru unul sau mai multe circuite, sec|iunea
trebuie stabilit dup cum urmeaz:
- calculat cu rela|ia de la punctul c pentru cei mai dezavantajosi curen|i de defect
prezuma|i si timpi de ac|ionare corespunztori acestor circuite, sau
- selectat conform tabelului de la punctul b, dar s corespund conductorului de faz;
- identic cu sec|iunea cea mai mare din circuit.

5.5.3.8. Dac dispozitivele de protec|ie la supracurent sunt utilizate pentru protec|ia mpotriva socului
electric, conductorul de protec|ie trebuie ncorporat n acelasi sistem de pozare ca si conductoarele
active sau amplasate n imediata apropiere a acestuia.

5.5.4. Conductoare PEN
5.5.4.1. Un conductor PEN poate fi utilizat numai n instala|ii electrice fixe si din considerente
mecanice nu trebuie s aib o sec|iune mai mic de:
- 10 mm
2
Cu sau
- 16 mm
2
Al


132
5.5.4.2. Conductorul PEN trebuie izolat pentru tensiunea nominal a re|elei.

5.5.4.3. Carcasele metalice ale sistemelor de pozare nu trebuie utilizate drept conductoare PEN.

5.5.4.4. Dac de la orice punct al unei instala|ii func|iile de conductor neutru (N) si de conductor de
protec|ie (PE) sunt asigurate prin conductoare separate, nu este permis s se conecteze conductorul
neutru la orice alt parte a instala|iei legat la pmnt.
Este permis s se formeze mai mult de un conductor neutru sau mai mult de un conductor de protec|ie
din conductorul PEN. Se prevd borne sau bare separate pentru conductoarele de neutru si respectiv
conductoarele de protec|ie. n acest caz conductorul PEN, din racordul de alimentare, trebuie conectat
la borna sau bara prevzut pentru conductorul de protec|ie.

5.5.4.5. Pr|ile conductoare strine nu trebuie utilizate drept conductoare PEN n tensiune alternativ si
PEL n tensiune continu.

5.5.4.6. Un conductor de ntoarcere PEL pentru o alimentare n tensiune continu a unui echipament
din tehnologia informatic poate servi drept conductor de legare la pmnt si conductor de protec|ie.

5.5.5. Conductoare de echipotenializare
5.5.5.1. Sec|iunea minim a conductoarelor de echipoten|ializare care sunt conectate la borna (bara)
principal de legare la pmnt este :
- 6 mm
2
Cu sau
- 16 mm
2
Al sau
- 50 mm
2
OL

5.5.5.2. Conductorul de echipoten|ializare pentru echipoten|ializare suplimentar care conecteaz dou
pr|i conductoare accesibile trebuie s aibe sec|iunea egal (sau mai mare) cu sec|iunea cea mai mic a
conductoarelor de protec|ie care au si rol de echipoten|ializare (fig. 5.2).

Fig. 5.2 Conductor pentru echipoten|ializare suplimentar. M1, M2 pr|i conductoare accesibile,
Sb sec|iunea conductorului de legtur pentru echipoten|ializare.

5.5.5.3. Un conductor de echipoten|ializare pentru echipoten|ializare suplimentar care conecteaz
pr|i conductoare accesibile la pr|ile conductoare strine trebuie s aib sec|iunea mai mare sau cel
pu|in egal cu 0,5 din sec|iunea conductorului de protec|ie al pr|ii conductoare accesibile (fig. 5.3) cu
condi|ia ca S
b
s fie de cel pu|in 2,5 mm
2
Cu dac conductorul este protejat mecanic sau 4 mm
2
Cu
dac conductorul nu este protejat mecanic.
Un conductor de echipoten|ializare se consider protejat mecanic prin introducerea lui ntr-
un tub de protec|ie, ntr-un jgheab pentru cabluri sau dac este protejat similar.

M1 M2
S
b
S
PE2 S
PE1
S
PE1
S
PE2

S
b
S
PE1


133

Fig. 5.3 Conductor pentru echipoten|ializare suplimentar care corecteaz pr|i conductoare accesibile

5.5.6. Conductoare de legare la pmnt
5.5.6.1. Conductoarele de legare la pmnt fac legtura dintre:
- borna sau bara principal de legare la pmnt,
- bara de egalizare a poten|ialelor,
- pr|i metalice accesibile, ce accidental ar putea ajunge sub tensiune (atunci cnd nu exist o
bar de egalizare a poten|ialelor) si priza de pmnt.

5.5.6.2. Conectarea unui conductor de legare la pmnt la un electrod al prizei de pmnt trebuie
realizat ferm si corespunztor din punct de vedere electric. Conectarea trebuie s fie realizat prin
sudare exotermic, conector cu presiune, cleme sau alte conectoare mecanice. Conectoarele mecanice
trebuie montate conform cu instruc|iunile productorului. Cnd se folosesc cleme acestea nu trebuie s
deterioreze conductorul de legare la pmnt sau electrodul.

5.5.6.3. Sec|iunea minim a conductoarelor de legare la pmnt, cnd nu sunt ngropate n pmnt,
trebuie s corespund condi|iilor de la 5.5.3.7.

5.5.6.4. Sec|iunea minim a conductoarelor de legare la pmnt, cnd sunt ngropate, trebuie s fie
conform cu tabelul 5.18.

Tabelul 5.18
Seciunea minim a conductorului de legare la pmnt ngropat
Conductor de legare la pmnt
Seciunea minim n mm
2

Protejat mpotriva deteriorrilor
mecanice
Seciunea minim n mm
2

Neprotejat mpotriva deteriorrilor
mecanice

C
upru
O|e
l
C
upru
O|el
Protejat mpotriva coroziunii 2
,5
10 1
6
16
Neprotejat mpotriva coroziunii 2
5
50 2
5
50

5.5.7.1. Priza de pmnt este realizat dintr-unul sau mai mul|i electrozi (electrozi de pmnt).

5.5.7.2. Sunt recomandate urmtoarele tipuri de electrozi:
- bare rotunde, |evi sau profil cruce;
- band (panglic) sau cornier;
- plci;
- structur metalic subteran ngropat n funda|ii sau n sol;
- armtura metalic (sudat) a betonului (cu excep|ia betonului precomprimat) ngropat n
pmnt;
M
S
b
S
PE
S
b
0,5 S
PE

Structur din oel
(conduct, cadru, etc.)

134

5.5.7.3. Nu trebuie utilizate ca electrozi conductele metalice pentru lichide inflamabile sau gaze.
Aceast prescrip|ie nu trebuie s mpiedice legtura de echipoten|ializare a unor astfel de conducte (a
se vedea fig. 5.1) .

5.5.7.4. Obiectele metalice cufundate n ap nu pot fi utilizate ca electrozi.

5.5.7.5. Materialele si dimensiunile electrozilor (electrozilor de pmnt) trebuie alese pentru a rezista
la coroziune si pentru a avea rezisten|a mecanic adecvat.

5.5.7.6. Pentru materialele utilizate n mod obisnuit, dimensiunile minime, din punctul de vedere al
coroziunii si solicitrii mecanice, pentru electrozi, cnd sunt ngropa|i n pmnt, sunt prezentate n
tabelul 5.19.

5.5.7.7. La alegerea tipului si a adncimii de montare a electrodului n sol trebuie acordat aten|ie
condi|iilor locale, stiind c unui sol uscat si nghe|at i creste rezisten|a la o asemenea valoare nct s
influen|eze negativ msurile de protec|ie mpotriva socurilor electrice .

5.5.7.8. Cnd se utilizeaz materiale diferite n sistemul de legare la pmnt, trebuie avut n vedere s
nu se produc coroziune electrolitic care ar duce la ntreruperea continuit|ii electrice.
Electrozii realiza|i din o|el si ncorpora|i n beton (n funda|ie) au acelasi poten|ial electrochimic cu al
cuprului nglobat n pmnt si o|elului inox ngropat n pmnt.

5.5.7.9. Atunci cnd electrodul este ncorporat n beton (armtura din funda|ie), pentru a evita
coroziunea, se recomand o distan| de cel pu|in 5 cm ntre electrod si suprafa|a betonului.

5.5.7.10. Rezisten|a prizei de pmnt, atunci cnd aceasta este folosit pentru protec|ie
mpotriva socurilor electrice, trebuie s fie astfel nct s se ob|in condi|iile necesare pentru
declansare n cel mult timpul men|ionat n 4.1.8.

5.5.7.11. Rezisten|a prizei de pmnt poate fi:
- cel mult 4 O atunci cnd este folosit numai pentru protec|ia mpotriva socurilor electrice ;
- cel mult 1 O atunci cnd aceasta este comun cu priza de pmnt pentru instala|ia de
protec|ie a cldirii mpotriva trsnetelor (vezi cap. 6).

5.5.8. Dimensionarea prizelor de pmnt
Aceasta se face conform anexei 5.34. ntre priza de pmnt a cldirii si priza de pmnt a postului de
transformare (ce alimenteaz cldirea) trebuie s fie o distan| de cel pu|in 20 m. Cnd aceast distan|
nu se poate respecta se prevede o priz de pmnt comun cu rezisten| de cel mult 1 O .


135
Tabelul 5.19
Dimensiuni minime pentru electrozii de pmnt din material obiynuit din punctul de vedere al
coroziunii yi al solicitrii mecanice, dac sunt ncorporai n pmnt
Materia Suprafaa

Forma
Dimensiune minim

Diametru

mm
Seciune
m
2

Grosime
mm
Grosimi
pentru
acoperire/ma
nta
Valoare
individual
m
Valoare
Medie
m
O|el Galvanizare
la cald sau
o|el
inoxidabil

a,b

Band
c

90
3 63 70
Profilat
90
3 63 70
Bar rotund
pentru electrozi de
pmnt de
adncime
16 63 70
Conductor rotund
pentru electrod cu
extensie orizontal
10 50
e

Bar tubular
(|eav)
25 2 47 55
Profil galvanizat
n cruce
50503 3 63 70
Manta din
cupru
Bar rotund
pentru electrod de
pmnt de
adncime
15 2000
Cu depunere
electrochi-
mic de cupru
Bar rotund
pentru electrod de
pmnt de
adncime
14 90 100
Cupru Neacoperit Band
50
2
Conductor rotund
pentru electrod cu
extensie orizontal
50
f

Cablu torsadat 1,7 pentru
fiecare
toron
50

Bar tubular
(|eav) 20
2
Acoperit
prin stanare
Cablu torsadat 1,7 pentru
fiecare
toron
50
1 5
Acoperit cu
zinc
Band
d

50
2 20 40
a Corespunztor pentru electrozi ncorpora|i n beton
b Nu foloseste acoperire
c Ca band roluit sau o band stan|at crestat cu muchii rotunjite
d Band cu muchii rotunjite
e n cazul unei acoperiri continue n baie galvanic, numai o grosime de 50 m este tehnic posibil n prezent
f Dac experien|a arat c riscul de coroziune si de deteriorare mecanic este foarte sczut, se poate utiliza sec|iune 16 mm
2
.

Calitatea electrozilor trebuie s corespund standardului pe pr|i de SR EN 50164.

5.6. Sisteme de alimentare cu energie electric pentru servicii de securitate
5.6.1. Prescripii generale (din standardele SR HD 60364-5-56, SR HD 60364-5-551 yi SR HD
60364-5-559)

5.6.1.1. Sistemele de alimentare electric pentru servicii de securitate sunt prevzute pentru men|inerea
n func|iune a echipamentelor si instala|iilor necesare:
a) pentru sntatea si securitatea persoanelor si/sau
b) pentru evitarea deteriorrii importante a mediului sau a unor echipamente .

5.6.1.2. Sistemul de alimentare include sursa si circuitele electrice pn la bornele echipamentului (n
anumite cazuri poate s includ si aceste echipamente).


136
Exemple de servicii de securitate sunt:
- iluminat de siguran|/securitate;
- pompe electrice de incendiu;
- ascensoare pentru pompieri;
- sisteme de alarm, cum ar fi alarme n caz de incendiu, de fum, CO, n cazul scurgerilor de
GPL, pentru efrac|ie;
- sisteme de evacuare (lifturi);
- sisteme de evacuare a fumului si gazelor fierbin|i;
- echipament medical de prim necesitate, conform cap.7.9.

5.6.1.3. Pentru serviciile de securitate care sunt necesare s func|ioneze n condi|ii de foc trebuie
ndeplinite urmtoarele condi|ii:
a) sursa de alimentare de securitate trebuie aleas astfel nct s men|in alimentarea pe o
durat corespunztoare;
b) toate echiapamentele trebuie s prezinte prin construc|ie sau prin amplasare, o rezisten| la
foc pe o durat corespunztoare;
c) sursa de alimentare de securitate, n general, suplimenteaz sursa de alimentare normal
(re|eaua de distribu|ie public).

5.6.1.4. Sunt de preferat msurile de protec|ie mpotriva atingerii indirecte fr deconectarea automat
a alimentrii n cazul unui prim defect.
n schemele IT trebuie prevzut un dispozitiv de control permanent al izola|iei care trebuie s aib o
indica|ie sonor sau vizual a unui prim defect de izola|ie.

5.6.2. Clasificarea surselor pentru servicii de securitate
Alimentarea cu energie electric poate fi:
a) neautomat, dac punerea sa n func|iune se face prin interven|ia unui operator;
b) automat, dac punerea sa n func|iune nu depinde de interven|ia unui operator.
Alimentarea cu energie electric automat se clasific dup durata sa de comutare, dup cum
urmeaz:
a) fr ntrerupere: alimentarea automat care poate asigura o alimentare continu n condi|ii
specificate pe o perioad de tranzi|ie, n ceea ce priveste de exemplu, varia|iile de tensiune
si de frecven| (UPS, gr. Diesel no breaker n rota|ie permanent);
b) ntrerupere foarte scurt: alimentare automat disponibil n timp de 0,15 s (UPS);
c) ntrerupere scurt: alimentare automat disponibil n timp de 0,5 s (baterii de acumulatoare
cu AAR);
d) ntrerupere medie: alimentare automat disponibil n timp de 15 s;
e) ntrerupere lung: alimentare automat disponibil dup mai mult de 15 s.

5.6.3. Sisteme de alimentare
5.6.3.1. Surse electrice de securitate

5.6.3.1.1. Sursele de securitate pentru alimentarea instala|iilor de securitate trebuie alese n func|ie de
timpul de rspuns si timpul de func|ionare nominal necesar.
Pot fi folosite urmtoarele surse pentru servicii de securitate :
a) baterii de acumulatoare electrochimice;
b) celule fotoelectrice;
c) surse de alimentare nentreruptibile (UPS);
d) generatoare independente de alimentarea normal;
e) alte surse corespunztoare.

5.6.3.1.2. Sursele electrice de securitate trebuie instalate ca un echipament fix si n asa fel nct s nu
fie afectate prin defectarea sursei normale de alimentare.


137
5.6.3.1.3. Sursele electrice de securitate trebuie s fie accesibile numai persoanelor calificate sau
instruite (BA5 sau BA4).

5.6.3.1.4. Sursa electric de securitate poate fi utilizat si pentru alte scopuri dect serviciile de
securitate, numai dac alimentarea instala|iilor de securitate nu este prin aceasta perturbat. Un defect
care apare ntr-un circuit utilizat pentru alte scopuri dect serviciile de securitate, nu trebuie s conduc
la ntreruperea nici unui circuit care alimenteaz serviciile de securitate.
Aceasta necesit n general deconectarea n mod automat a sarcinii echipamentului, care nu asigur
servicii de securitate si selectivitatea ntre dispozitivele de protec|ie.

5.6.3.1.5. Starea de func|ionare a unei surse de securitate (func|ionarea normal sau n caz de defect)
trebuie indicat si supravegheat la un punct central care este n permanen| urmrit n condi|ii
precizate. Aceasta nu se aplic n cazul surselor care con|in acumulatoare.

5.6.3.2. Baterii de acumulatoare staionare electrochimice
La alegerea si montarea bateriilor de acumulatoare se vor respecta instruc|iunile furnizorului si
recomandrile din SR EN 50272-2 privind prescrip|iile de securitate pentru acumulatoare si instala|ii
pentru baterii.

5.6.3.3. Surse de alimentare nentreruptibile (UPS)
La alegerea si montarea surselor de alimentare nentreruptibile (UPS) se vor respecta instruc|iunile
furnizorului si recomandrile din SR EN 62040 privind cerin|e generale si de securitate pentru UPS
utilizate n zone de acces pentru operator.

5.6.3.4. Grupuri generatoare de joas tensiune
La alegerea si montarea grupurilor generatoare de joas tensiune se vor respecta instruc|iunile
furnizorului si recomandrile din ISO 8528 si SR EN 12601 privind securitatea pentru grupurile
generatoare .

5.6.3.4.1. Prescrip|ii speciale pentru instala|ii n care grupul generator nu poate func|iona n paralel cu
re|eaua de distribu|ie public (sisteme n asteptare):
a) trebuie luate msuri de prevedere astfel nct generatorul s nu poat func|iona n paralel cu
re|eaua de distribu|ie public, care pot fi:
- o blocare electric, mecanic sau electromecanic ntre mecanismele de func|ionare sau
circuite de comand a dispozitivelor de inversare;
- un dispozitiv automat de comutare cu blocare corespunztoare.
b) protec|ia mpotriva scurtcircuitelor si protec|ia mpotriva atingerii indirecte este asigurat
pentru fiecare dintre surse;
c) n schema TN-S cnd conductorul neutru nu are prevzut echipament de sec|ionare, trebuie
instalat un dispozitiv diferen|ial rezidual pentru evitarea func|ionrii incorecte datorit
existen|ei unei legturi paralele ntre conductorul neutru si pmnt.

5.6.3.4.2. Prescrip|ii speciale pentru instala|iile n care grupul generator poate func|iona n paralel cu
re|eaua de distribu|ie public:
a) la alegerea unui grup generator destinat s func|ioneze n paralel cu re|eaua de distribu|ie
public trebuie luate msurile de prevedere pentru evitarea efectelor nedorite asupra re|elei
de distribu|ie public, fiind necesar s se consulte distribuitorul;
Acesta poate solicita dispozitive speciale, de exemplu o protec|ie de putere invers.
Pentru cuplarea la re|eaua de distribu|ie public prin sincronism, este preferabil s se utilizeze sisteme
automate de sincronizare care s |in seama de frecven|, faz si tensiune.
b) trebuie prevzut o protec|ie pentru decontarea grupului generator de la re|eaua de
distribu|ie public n caz de pierdere a acestei alimentri sau de varia|ii de tensiune sau de
frecven| mai mari dect cele declarate pentru alimentarea normal;

138
c) trebuie prevzute mijloace care s permit grupului generator s fie separat de re|eaua de
distribu|ie public;
d) protec|ia mpotriva scurtcircuitelor si protec|ia mpotriva atingerilor indirecte trebuie
asigurat la fel dac instala|ia este alimentat separat de la una din cele dou surse sau de la
cele dou surse n paralel.

5.6.3.2.3 Alimentrile pentru echipamentul utilizat n comun
Atunci cnd echipamentul electric este alimentat din dou surse diferite, un defect produs ntr-
un circuit al unei surse nu trebuie s afecteze protec|ia mpotriva socurilor electrice si func|ionarea
corect a celuilalt circuit. Dac ntr-un astfel de ehipament este necesar un conductor de protec|ie,
acesta trebuie racordat la conductoarele de protec|ie ale ambelor circuite.

5.6.4. Circuite
5.6.4.1. Circuitele pentu servicii de securitate trebuie s fie independente fa| de alte circuite. Aceasta
nseamn c un defect electric, sau orice interven|ie la un circuit sau modificarea acestuia nu trebuie s
afecteze func|ionarea corect a altuia.
Aceasta poate necesita o separare prin materiale rezistente la foc, trasee diferite sau carcase.

5.6.4.2. Circuitele serviciilor de securitate nu trebuie s traverseze amplasamente care prezint risc
mare de incendiu (BE2), cu excep|ia cazului n care sunt rezistente la foc.
n nici un caz ele nu trebuie s traverseze amplasamente care prezint risc de explozie (BE3).

5.6.4.3. Protec|iile mpotriva scurtcircuitelor si mpotriva socurilor electrice, n condi|i normale de
func|ionare si n cazul unui defect, trebuie asigurate n orice configura|ie a surselor de alimentare
normal.

5.6.4.4. Dispozivele de protec|ie la supracuren|i trebuie alese si puse n func|iune astfel nct s se
evite ca un supracurent ntr-un circuit s afecteze func|ionarea corect a altor circuite ale serviciilor de
siguran|.

5.6.4.5. Protec|ia mpotriva suprasarcinilor poate fi omis atunci cnd pierderea alimentrii cu energie
electric poate cauza un pericol mai mare.

5.6.4.6. Dispozitivele de protec|ie si comand trebuie s fie clar identificate si grupate n
amplasamente accesibile numai persoanelor calificate sau instruite (BA5 sau BA4).

5.6.4.7. Dispozitivele de alarm trebuie clar identificate.

5.6.4.8. Circuitele prevzute pentru serviciile de securitate care sunt necesare s func|ioneze n caz de
incendiu, trebuie s se execute din :
- cabluri cu izola|ie mineral conform cu SR EN 60702-1 si SR EN 60702-2;
- cabluri rezistente la foc conform SR EN 50200, SR EN 50362, CEI 60331-11 si CEI
60331-21;
- si sisteme de pozare care s-si pstreze caracteristicile de protec|ie la foc si mecanice
corespunztoare cablurilor .

5.6.4.9. Sistemele de pozare si cablurile circuitelor de securitate altele dect cele men|ionate la art.
5.6.4.8., trebuie s fie separate n mod adecvat si sigur de celelalte cabluri, inclusiv cablurile altor
circuite de securitate prin distan|are sau prin bariere.

5.6.4.10. Cablurile pentru ncrcarea acumulatoarelor autonome, nu sunt considerate ca pr|i ale
circuitului de siguran|.


139
CAPITOLUL 6
PROTEC|IA STRUCTURILOR MPOTRIVA TRSNETULUI

6.1 GENERALIT|I
6.1.1 Domeniu de aplicare
Nu exist dispozitive sau metode capabile s modifice fenomenele meteorologice naturale, n msura
n care acestea s previn descrcrile electrice sub form de trsnet. Trsnetul pe/sau lng structur
(sau serviciile/utilit|ile conectate la structur) sunt periculoase pentru persoane, pentru structur n
sine, pentru con|inutul su si instala|iile lor precum si pentru servicii/utilit|i. Din aceste motive
aplicarea msurilor de protec|ie mpotriva trsnetului sunt esen|iale.
Prezentul capitol stabileste principiile generale de care s se |in seama pentru protec|ia mpotriva
trsnetului:
a) a structurilor, inclusiv instala|iile din acestea si tot ceea ce con|in, precum si a persoanelor;
b) a serviciilor dintr-o structur.
Urmtoarele cazuri nu fac parte din domeniul de aplicare al acestui capitol:
a) sisteme feroviare;
b) vehicule, navele maritime si aeriene, instala|ii maritime;
c) conducte de mare presiune ngropate;
d) conducte, linii de alimentare cu energie electric si de telecomunica|ii care nu sunt
racordate la o structur.
n general aceste cazuri fac obiectul unor reglementri speciale emise de autorit|ile competente.
Acest normativ se aplic la:
a) proiectarea, instalarea, inspec|ia si mentenan|a unei instala|ii de protec|ie mpotriva trsnetului
(IPT) pentru structuri fr limitarea nl|imii lor;
b) stabilirea si alegerea msurilor de protec|ie mpotriva vtmrii fiin|elor vii datorit tensiunilor de
atingere si de pas.

6.1.2 Termeni yi definiii proprii
Pentru scopul acestui normativ se aplic defini|iile si termenii:
avarie fizic
avarie a unei structuri (sau a con|inutului ei) sau a unui serviciu din cauza efectelor mecanice, termice,
chimice si de explozie ale trsnetului
component natural a IPT
component conductoare care nu este instalat n mod special pentru protec|ia mpotriva trsnetului,
dar care poate fi utilizat suplimentar de o IPT sau n unele cazuri poate asigura func|ia unui element
sau a mai multor elemente ale unei IPT.
Exemplele de utilizare a acestui termen includ:
a) element de captare natural;
b) conductor de coborre natural;
c) priz de pmnt natural (electrod de pmnt natural).
conductor de coborre
parte exterioar sau interioar a unei IPT destinat conducerii curentului de trsnet de la dispozitivul
de captare la priza de pmnt
conductor de ecranare
conductor metalic utilizat pentru reducerea avariilor fizice din cauza trsnetelor asupra unui
serviciu/utilit|i
conductor n bucl
conductor care formeaz o bucl n jurul structurii si interconecteaz toate conductoarele de coborre
pentru distribu|ia curentului de trsnet prin ele
defectarea reelelor electrice yi a sistemelor electronice
avarie permanent a re|elelor electrice si a sistemelor electronice din cauza impulsului electromagnetic
generat de trsnet


140
dispozitiv de captare
parte exterioar a unei IPT care utilizeaz elemente metalice cum ar fi tije, re|ea de conductoare sau
conductoare ntinse destinat captrii trsnetelor
dispozitiv de protecie la supratensiuni yi supracureni - SPD
dispozitiv destinat s limiteze supratensiunile tranzitorii si s devieze supracuren|ii. Acesta con|ine cel
pu|in o component neliniar (descrctor cu rezisten| variabil)
durata trsnetului - T
timp n care exist circula|ie de curent electric prin punctul de impact
ecran magnetic
anvelop metalic tip gril sau continu care mbrac obiectul de protejat sau o parte a acestuia,
utilizat pentru reducerea defectrilor re|elelor electrice si sistemelor electronice
elemente conductoare exterioare
orice fel de element metalic care ptrunde sau iese din structura de protejat cum ar fi conducte,
elementele metalice ale cablurilor, canale metalice etc. care pot transporta o parte a curentului de
trsnet
eveniment periculos
trsnet care cade pe obiectul de protejat sau n apropierea acestuia
impedan convenional de dispersie
raportul dintre valorile de vrf ale tensiunii si curentului din priza de pmnt care, n general, nu apar
simultan
impuls electromagnetic generat de trsnet - IEMT
efecte electromagnetice ale curentului de trsnet
instalaie exterioar a sistemului de protecie mpotriva trsnetului (IPT)
parte a sistemului de protec|ie mpotriva trsnetului care cuprinde un dispozitiv de captare,
conductoare de coborre si o priz de pmnt
instalaie interioar a sistemului de protecie mpotriva trsnetului (IPT)
parte a sistemului de protec|ie mpotriva trsnetului care cuprinde legturile de echipoten|ializare
si/sau izola|ia electric a unei instala|ii exterioare a sistemului de protec|ie mpotriva trsnetului
LMPS sistem de protec|ie mpotriva efectelor trsnetului
msuri de protecie
msuri care se adopt pentru obiectul de protejat n scopul reducerii riscului
mediu rural
zon cu o densitate mic a cldirilor.
La |ar este un exemplu de mediu rural.
mediu suburban
zon cu o densitate medie a cldirilor
Periferiile/suburbiile unui oras sunt un exemplu de mediu suburban.
mediu urban
zon cu o densitate mare de cldiri sau comunit|i dens populate cu cldiri nalte
Centrul unui oras este un exemplu de mediu urban.
nivel de protecie mpotriva trsnetului - NPT
valoare asociat unui ansamblu de valori semnificative ale parametrilor curentului de trsnet si
probabilit|ii ca valorile minime si maxime preconizate s nu fie depsite la apari|ia unui trsnet
Nivelul de protec|ie mpotriva trsnetului este utilizat pentru a stabili msurile de protec|ie n func|ie
de ansamblul parametrilor curentului de trsnet
obiect de protejat
structur sau serviciu de protejat mpotriva efectelor trsnetului
protecie coordonat prin SPD
ansamblu de SPD alese n mod corespunztor, coordonate si puse n func|iune pentru a reduce
defectrile re|elelor electrice si sistemelor electronice
punct de impact
punct n care trsnetul loveste pmntul sau un obiect nalt (de exemplu o structur, o instala|ie de
protec|ie mpotriva trsnetului, servicii, copaci etc.). Un trsnet poate s aib mai multe puncte de
impact.

141
sarcina secvenei de lung durat - Q
long

integrala n raport cu timpul a curentului electric de trsnet pe durata secven|ei de lung durat
secven
o singur descrcare electric din componen|a unui trsnet
secven de scurt durat
parte a trsnetului care corespunde la un impuls de curent
secven de lung durat
parte a trsnetului care corespunde unei circula|ii continue de curent electric
secvene multiple
trsnet care cuprinde n medie 3 sau 4 secven|e, cu o pauz de timp ntre ele n mod tipic de
aproximativ 50 ms. Au fost observate fenomene care au avut cteva zeci de secven|e cu o pauz ntre
ele de la 10 ms pn la 250 ms.
sisteme interioare
re|ele electrice si sisteme electronice din interiorul unei structuri
sistem de protecie mpotriva trsnetului (SPT)
cuprinde o instala|ie interioar si o instala|ie exterioar de protec|ie mpotriva trsnetului
supratensiune/supracurent electric
und tranzitorie care apare ca o supratensiune/supracurent electric din cauza IEMT
Supratensiunile/supracuren|ii electrici din cauza IEMT pot s apar din (frac|iuni de) curen|i de trsnet
prin efectele de induc|ie n buclele instala|iei si ca solicitare remanent n aval de SPD (dispozitiv de
protec|ie la supratensiuni si supracuren|i).
structuri cu riscuri de explozie
structuri care con|in materiale explozibile solide sau zone periculoase ca acelea determinate n
conformitate cu recomandrile din SR EN 60079-10 si SR EN 61241-10
structuri periculoase pentru mediul nconjurtor
structuri care pot fi cauza unor emisii biologice, chimice sau radioactive ca o consecin| a trsnetului
(precum uzine chimice, uzine petrochimice, centrale nucleare etc).
tensiune a prizei de pmnt
diferen|a de poten|ial ntre priza de pmnt si pmntul ndeprtat
trsnet
descrcare electric care se produce ntre nor si pmnt constnd din una sau mai multe secven|e
trsnet descendent
trsnet ini|iat de un precursor descendent care se propag de la nor la pmnt
trsnet ascendent
trsnet ini|iat de un precursor ascendent care se propag de pe o structur de pe pmnt ctre nor
structur de protejat
structur pentru care este necesar protec|ia mpotriva efectelor trsnetului n conformitate cu acest
standard. O structur de protejat poate fi si o parte a unei structuri mai mari.
trsnet pe un obiect
trsnet care loveste un obiect de protejat
trsnet n apropierea unui obiect
trsnet care loveste n vecintatea unui obiect de protejat si care poate provoca supratensiuni
periculoase
vtmarea fiinelor vii
vtmri inclusiv pierderea vie|ii a persoanelor sau animalelor din cauza tensiunilor de atingere si de
pas generate de trsnet
zon de protecie mpotriva trsnetului - ZPT
zon n care mediul electromagnetic al trsnetului este definit
Limitele unei ZPT nu sunt n mod necesar limite fizice ( de exemplu pere|i, planseu sau plafon).

6.1.3 Parametri caracteristici ai curentului de trsnet
Sunt acceptate patru niveluri de protec|ie a construc|iilor/structurilor mpotriva trsnetului:
- ntrit: I si II,
- normal: III si IV.

142
Valorile maxime ale parametrilor curentului de trsnet pentru diferite niveluri de protec|ie sunt
indicate n tabelul 6.1 si sunt utilizate pentru concep|ia componentelor de protec|ie mpotriva
trsnetului (de exemplu sec|iunea conductoarelor, grosimea foilor din metal, dimensionarea SPD,
distan|ele de separare mpotriva scnteilor periculoase) si pentru definirea parametrilor de ncercare de
simulare a efectelor trsnetului asupra componentelor.
Valorile minime ale amplitudinii curentului de trsnet pentru diferite niveluri de protec|ie sunt utilizate
pentru a se ob|ine raza sferei fictive, cu scopul de a se defini zona de protec|ie mpotriva trsnetului
ZPT 0
B
care nu poate fi atins de o lovitur direct. Valorile minime ale parametrilor curentului de
trsnet mpreun cu raza sferei fictive sunt indicate n tabelul 6.2. Aceste valori sunt utilizate pentru
pozi|ionarea dispozitivului de captare si pentru definirea zonei de protec|ie ZPT 0
B
.

Tabelul 6.1
Valorile maxime ale parametrilor trsnetului corespunztoare nivelului de protecie
mpotriva trsnetului
Prima secven de scurt durat Nivel de protecie
Parametrii curentului Simbol Unitate I II III IV
Valoare de vrf a
curentului
I kA 200 150 100
Sarcina secven|ei de
scurt durat
Q
short
C 100 75 50
Energia specific W/R MJ/O 10 5,6 2,5
Parametrii timp T
1
/T
2
s/s 10 / 350
Secven de scurt durat ulterioar Nivel de protecie
Valoare de vrf a
curentului
I kA 50 37,5 25
Panta medie di/dt kA/s 200 150 100
Parametrii timp T
1
/T
2
s/s 0,25 / 100
Secven de lung durat Nivel de protecie
Sarcina secven|ei de
scurt durat
Q
long
C 200 150 100
Parametrii de timp T
long
s 0,5
Trsnet Nivel de protecie
Sarcina trsnetului Q
flash
C 300 225 150

Tabelul 6.2
Valori minime ale parametrilor trsnetului yi raza sferei fictive asociat corespunztoare
nivelului de protecie
Criterii de captare Nivel de protecie
Simbol Unitate I II III IV
Valoare de vrf minim a
curentului
I kA 3 5 10 16
Raza sferei fictive r m 20 30 45 60
Poate fi determinat o probabilitate ponderat astfel nct parametrii curentului de trsnet s fie mai
mici dect valorile maxime si respectiv, mai mari dect valorile minime definite pentru fiecare nivel de
protec|ie (a se vedea tabelul 6.3).

Tabelul 6.3
Probabiliti pentru limitele parametrilor curentului de trsnet
Probabilitatea ca parametrii curentului de trsnet
s fie
Nivel de protecie
I II III IV
Mai mici dect valorile maxime definite n tabelul 6.1 0,99 0,98 0,97 0,97
Mai mari dect valorile minime definite n tabelul 6.2 0,99 0,97 0,91 0,84


143
Msurile de protec|ie specificate n prezentul normativ sunt eficiente mpotriva trsnetului dac
parametrii curentului de trsnet sunt n domeniul definit pentru nivelul de protec|ie prezumat prin
concep|ie.
Astfel, eficacitatea unei msuri de protec|ie se presupune c este egal cu probabilitatea ca parametrii
curentului de trsnet s fie n interiorul acestui domeniu.

6.2 INSTALA|II DE PROTEC|IE MPOTRIVA TRSNETULUI (IPT)
6.2.1 Stabilirea necesitii prevederii unei IPT pentru o construcie yi alegerea nivelului de
protecie mpotriva trsnetului. Evaluarea riscului.

6.2.1.1 Explicarea termenilor
6.2.1.1.1 Avarii yi pierderi
a. Surse de avarii
Curentul de trsnet este prima surs de avarie. n func|ie de situarea punctului de impact al trsnetului
se disting urmtoarele surse (a se vedea tabelul 6.4):
S1: cderea trsnetului pe o structur;
S2: cderea trsnetului lng o structur;
S3: cderea trsnetului pe un serviciu;
S4:

cderea trsnetului lng un serviciu.
b. Tipuri de avarii
Un trsnet poate cauza avarii n func|ie de caracteristicile obiectului de protejat. Unele dintre cele mai
importante caracteristici sunt: tipul construc|iei, con|inutul si modul de utilizare, tipul de serviciu si
msurile de protec|ie asigurate.
Pentru aplica|iile practice de evaluare a riscului, este util s se fac distinc|ie ntre cele trei tipuri de
baz de avarii care pot aprea ca urmare a cderii trsnetului. Acestea sunt urmtoarele (a se vedea
tabelele 6.4 si 6.5):
D1: vtmarea fiin|elor vii;
D2: avarie fizic;
D3: defectri ale sistemelor electrice si electronice.
Avarierea unei structuri datorit trsnetului poate fi limitat la o parte a structurii sau poate fi extins la
ntreaga structur. Pot fi implicate, de asemenea, structurile nconjurtoare sau mediul nconjurtor (de
exemplu emisii chimice sau radioactive).
Trsnetul care afecteaz un serviciu poate cauza o avariere a mijloacelor fizice ale acesteia linie sau
conduct utilizate pentru furnizarea serviciului, precum si a sistemelor electrice si electronice
asociate. Avarierea poate fi, de asemenea, extins la sistemele interioare conectate la serviciu
c. Tipuri de pierderi
Fiecare tip de avarie, singur sau n combina|ie cu altele, poate s produc pierderi diferite n obiectul
de protejat. Tipul de pierdere care poate aprea depinde de caracteristicile obiectului de protejat si de
con|inutul su. Trebuie luate n considerare urmtoarele tipuri de pierderi (a se vedea tabelul 6.4):
L1: pierderea de vie|i omenesti;
L2: pierderea unui serviciu public;
L3: pierderea unor elemente din patrimoniu cultural;
L4: pierdere economic (structura si con|inutul su, serviciul si pierderea activit|ii lui).
Tipurile de pierderi care pot s apar ntr-o structur sunt urmtoarele:
L1: pierderea de vie|i omenesti;
L2: pierderea unui serviciu public;
L3: pierderea unui element de patrimoniu cultural;
L4: pierdere economic (structura si con|inutul acesteia).
Tipurile de pierderi care pot s apar ntr-un serviciu sunt urmtoarele:
L'2: pierderea serviciului public;
L'4: pierdere economic (serviciu si activitatea lui).
Pentru scopul acestui normativ nu este luat n considerarea pierderea de vie|i omenesti asociat unui
serviciu.

144

Tabelul 6.4
Surse de avarii, tipuri de avarii yi tipuri de pierderi n funcie de punctul de impact al trsnetului
Structur Serviciu
Punct de impact
Surs de
avarie
Tip de
avarie
Tip de
pierdere
Tip de
avarie
Tip de
pierdere

S1

D1

D2

D3
L1, L4
2)

L1,L2, L3, L4

L1
1)
, L2, L4
D2

D3
L`2, L`4

L`2, L`4

S2 D3
L1
1)
, L2 , L4

S3

D1

D2

D3
L1, L4
2)

L1, L2, L3, L4

L1
1)
, L2, L4
D2

D3
L`2, L`4

L`2, L`4

S4 D3 L1
1)
, L2, L4 D3 L`2, L`4
1)
Numai pentru structuri cu risc de explozie si pentru spitale sau alte structuri n care defectri ale sistemelor
interioare pun imediat n pericol via|a oamenilor.
2)
Numai pentru propriet|i n care pot surveni pierderi de animale.

Tabelul 6.5
Componente de risc ntr-o structur pentru fiecare tip de avarie yi de pierdere
Pierdere

Avarie
L1
Pierdere de viei
omeneyti
L2
Pierdere a unui
serviciu public
L3
Pierdere a unui
element de
patrimoniu cultural
L4
Pierdere
economic
D1
Vtmare a
fiin|elor vii
R
S
_ _ R
S
1)

D2
Avarie
fizic
R
F
R
F
R
F
R
F

D3
Defectare a
sistemelor
electrice si
electronice
R
O
2)
R
O
_ R
O

1)
Numai pentru propriet|i n care pot surveni pierderi de animale
2)
Numai pentru structuri cu risc de explozie si pentru spitale sau alte structuri n care defectri ale
sistemelor interioare pun imediat n pericol via|a oamenilor.

6.2.1.1.2 Risc yi componentele de risc
a. Risc
Riscul R este o msur a pierderii medii anuale probabile. Pentru fiecare tip de pierdere care poate
aprea ntr-o structur sau ntr-un serviciu trebuie evaluat riscul corespunztor.

145

Riscurile care pot fi evaluate ntr-o structur pot fi urmtoarele:
R
1
: risc de pierdere de vie|i omenesti;
R
2
: risc de pierdere a unui serviciu public;
R
3
: risc de pierdere a unui element din patrimoniul cultural;
R
4
: risc de pierdere economic.
Riscurile care pot fi evaluate ntr-un serviciu pot fi urmtoarele:
R'
2
: risc de pierdere a serviciului public;
R'
4
: risc de pierdere economic.
Pentru a evalua riscurile, R, trebuie definite si calculate componentele de risc relevante (riscurile
par|iale depind de sursa si de tipul avariei) .
Fiecare risc, R, este suma componentelor sale. Cnd se calculeaz un risc, componentele de risc pot fi
grupate n func|ie de sursa avariei si de tipul avariei.

b. Componente de risc pentru o structur datorit cderii trsnetului pe structur
R
A
: Component asociat vtmrii fiin|elor vii, produs de tensiunile de atingere si de pas n zonele de
pn la 3 m n afara structurii. Pot s apar pierderi de tip L1 si, n cazul unor structuri care
adpostesc ferme de animale, pierderi de tip L4 cu posibile pierderi de animale.Pentru scopul
acestui normativ componenta de risc asociat tensiunilor de atingere si de pas n interiorul
structurii produse de cderea trsnetului pe structur nu este luat n considerare.
n structuri speciale, oamenii pot fi n pericol datorit cderii directe a trsnetului (de exemplu
partea superioar a unei parcri de masini sau stadioane). Principiile acestui normativ pot fi
utilizate si pentru aceste cazuri.
R
B
: Component de risc asociat avariilor fizice produse de scntei periculoase n interiorul structurii
capabile s ini|ieze un incendiu sau o explozie reprezentnd, la rndul su, un pericol pentru
mediul nconjurtor. Ar putea s apar toate tipurile de pierderi (L1, L2, L3 si L4) .
R
C
: Component de risc asociat defectelor produse de ac|iunea IEMT asupra sistemelor interioare.
n toate cazurile ar putea s apar pierderi de tipurile L2 si L4 nso|ite de tipul L1 n cazul
structurilor cu risc de explozie si a spitalelor sau a altor structuri n care defectarea unor sisteme
interioare pune imediat n pericol via|a oamenilor.

c. Component de risc pentru o structur datorit cderii trsnetului lng structur
R
M
:
Component de risc asociat defectelor produse de ac|iunea IEMT asupra sistemelor interioare.
n toate cazurile ar putea s apar pierderi de tipurile L2 si L4 nso|ite de tipul L1 n cazul
structurilor cu risc de explozie si a spitalelor sau a altor structuri n care defectarea unor sisteme
interioare pun imediat n pericol via|a oamenilor

d. Component de risc pentru o structur datorit cderii trsnetului pe un serviciu racordat la o
structur
R
U
: Component de risc asociat vtmrii fiin|elor vii prin ac|iunea tensiunii de atingere n
interiorul structurii datorat curentului de trsnet injectat ntr-o linie racordat la structur. Pot
apare pierderi de tip L1 si, n cazul propriet|ilor agricole, pierderi de tip L4 cu posibile pierderi
de animale.
R
V
: Component de risc asociat avariilor fizice (ini|ierea unui incendiu sau a unei explozii datorit
unor scntei periculoase ntre o instala|ie exterioar si pr|ile metalice prezente n general n
punctul de ptrundere a unei linii n interiorul structurii) datorit curentului de trsnet circulnd
prin sau n lungul serviciilor care ptrund n structur. Pot s apar toate tipurile de pierderi (L1,
L2, L3, L4).
R
W
: Component de risc asociat defectrii sistemelor interioare, produs prin ac|iunea
supratensiunilor induse pe liniile care ptrund n structur si transmise acesteia. n toate cazurile
ar putea s apar pierderi de tipurile L2 si L4 mpreun cu tipul L1 n cazul structurilor cu risc de
explozie si a spitalelor sau a altor structuri n care defectarea unor sisteme interioare pune
imediat n pericol via|a oamenilor. Serviciile luate n considerare pentru evaluarea acestei

146
componente sunt numai liniile care intr n structur. Cderea trsnetului pe conducte sau lng
acestea nu este luat n considerare ca surs de avarie dac conductele sunt conectate la o bar de
echipoten|ializare. Dac nu exist o bar de echipoten|ializare, un astfel de pericol trebuie s fie
de asemenea luat n considerare.
e. Component de risc pentru o structur datorit cderii trsnetului lng un serviciu racordat
la o structur
R
Z
: Component de risc asociat defectrii sistemelor interioare prin ac|iunea supratensiunilor induse
pe liniile care intr n structur si transmise acesteia. n toate cazurile ar putea s apar pierderi
de tipurile L2 si L4 mpreun cu tipul L1 n cazul structurilor cu risc de explozie si a spitalelor
sau a altor structuri n care defectarea unor sisteme interioare pune imediat n pericol via|a
oamenilor. Serviciile luate n considerare pentru evaluarea acestei componente sunt numai liniile
care intr n structur. Cderea trsnetului pe conducte sau lng acestea nu este luat n
considerare ca surs de avarie dac conductele sunt conectate la o bar de echipoten|ializare.
Dac nu exist o bar de echipoten|ializare, un astfel de pericol trebuie s fie de asemenea luat n
considerare.

f. Componente de risc pentru un serviciu datorit cderii trsnetului pe serviciu
R'
V
: Component de risc asociat avariilor fizice produse de efectele mecanice si termice ale
curentului de trsnet. Ar putea s apar pierderi de tipurile L'2 si L'4;
R'
W
: Component de risc asociat defectrii echipamentului conectat, prin ac|iunea supratensiunilor
produse datorit unui cuplaj rezistiv. Ar putea s apar pierderi de tipurile L'2 si L'4.

g. Component de risc pentru un serviciu datorit cderii trsnetului lng serviciu
R'
Z
: Component de risc asociat defectrii liniilor si echipamentului conectat produs de
supratensiunile induse pe linii. Ar putea s apar pierderi de tipurile L'2 si L'4.

h. Componente de risc pentru un serviciu datorit cderii trsnetului pe structura la care este
racordat serviciul
R'
B
: Component de risc asociat avariilor fizice produse prin efectele mecanice si termice ale curentului de trsnet care
circul pe linie. Ar putea s apar pierderi de tipurile L'2 si L'4;
R'
C
: Component de risc asociat defectrii echipamentului conectat prin ac|iunea supratensiunilor produse datorit unui
cuplaj rezistiv. Ar putea s apar pierderi de tipurile L'2 si L'4.

6.2.1.1.3 Compunerea componentelor de risc asociate unei structuri
Componentele de risc care trebuie luate n considerare pentru fiecare tip de pierdere ntr-o structur
sunt:
R
1
: risc de pierdere de vie|i omenesti:
R
1
= R
A
+ R
B
+ R
C
1)
+ R
M
1)
+ R
U
+ R
V
+ R
W
1)
+ R
Z
1)
(6.1)

1)
Numai pentru structuri cu risc de explozie si pentru spitale cu echipament electric de reanimare sau alte structuri n
care defectarea unor sisteme interioare pun imediat n pericol via|a oamenilor.
R
2
: risc de pierdere a unui serviciu public:
R
2
= R
B
+ R
C
+ R
M
+ R
V
+ R
W
+ R
Z
(6.2)
R
3
: risc de pierdere a unui element de patrimoniu cultural:
R
3
=R
B
+ R
V
(6.3)
R
4
: risc de pierdere economic:
R
4
= R
A
2)
+ R
B
+ R
C
+ R
M
+ R
U
2)
+ R
V
+ R
W
+ R
Z
(6.4)
2)
Numai pentru domenii n care pot fi pierderi de animale.
Componentele de risc care corespund fiecrui tip de pierdere sunt sintetizate de asemenea n tabelul 6.6.


147

Tabelul 6.6
Componente de risc care trebuie luate n considerare pentru fiecare tip de pierdere ntr-o
structur
Surs de avarie
Cderea trsnetului pe
o structur
S1
Cderea
trsnetului
lng o
structur
S2
o linie racordat la o
structur
S3
Cderea
trsnetului lng
o linie racordat
la o structur
S4

Component de risc R
A
R
B
R
C
R
M
R
U
R
V
R
W
R
Z

Risc pentru fiecare
tip de pierdere
R
1

*

*

*1)

*1)

*

*

*1)

*1)

R
2
* * * * * *
R
3
* *
R
4
* 2) * * * * 2) * * *
1)
Numai pentru structuri cu risc de explozie si pentru spitale sau alte structuri n care defectarea unor sisteme
interioare pun imediat n pericol via|a oamenilor.
2)
Numai pentru domenii n care pot fi pierderi de animale.

Compunerea componentelor de risc n funcie de sursa de avarie
R = R
D
+ R
I
(6.5)
unde
R
D
este riscul asociat cderii trsnetului pe structur (surs S1) definit prin suma:
R
D
= R
A
+ R
B
+ R
C
(6.6)
si
R
I
este riscul asociat trsnetelor care au influen| asupra structurii dar nu cad pe ea (surse: S2,
S3 si S4). Este definit prin suma:
R
I
= R
M
+ R
U
+ R
V
+ R
W
+ R
Z
(6.7)
Pentru componentele de risc si compunerea lor asa cum este prezentat mai sus a se vedea de
asemenea tabelul 6.12.

Compunerea componentelor de risc n funcie de tipul de avarie
R = R
S
+ R
F
+ R
O
(6.8)
unde
R
S
este riscul asociat vtmrii de fiin|e vii (D1) care este definit prin suma:
R
S
= R
A
+ R
U
(6.9)
R
F
este riscul asociat avariilor fizice (D2) care este definit prin suma:
R
F
= R
B
+ R
V
6.10)
R
O
este riscul asociat defectrii sistemelor interioare (D3) care este definit prin suma:
R
O
= R
M
+ R
C
+ R
W
+ R
Z
(6.11)
Pentru componentele de risc si compunerile lor asa cum sunt prezentate mai sus a se vedea si tabelul
6.12.

6.2.1.1.4 Compunerea componentelor de risc asociate unui serviciu
Componentele de risc care trebuie luate n considerare pentru fiecare tip de pierdere ntr-un serviciu
sunt:

148
R'
2
: risc de pierdere a serviciului public:
R'
2
= R'
V
+ R'
W
+ R'
Z
+ R'
B
+ R'
C
(6.12)
R'
4
: risc de pierdere economic:
R'
4
= R'
V
+ R'
W
+ R'
Z
+ R'
B
+ R'
C
(6.13)
Componentele de risc care trebuie luate n considerare pentru fiecare tip de pierdere ntr-un serviciu
sunt indicate n tabelul 6.7.

Tabelul 6.7
Componente de risc care trebuie luate n considerare pentru fiecare tip de pierdere ntr-un
serviciu
Surs de avarie
un serviciu
S3
Cderea trsnetului
lng un serviciu
S4
structur
S1
Component de risc
R'
V
R'
W
R'
Z
R'
B
R'
C

Risc pentru fiecare tip de
pierdere
R'
2

R'
4

*
*

*
*

*
*

*
*

*
*

6.2.1.1.4.1 Compunerea componentelor de risc n funcie de sursa de avarie
R' = R'
D
+ R'
I
(6.14)
unde
R'
D
este riscul asociat cderii trsnetului pe serviciu (surs S3); definit prin suma:
R'
D
= R'
V
+ R'
W
(6.15)
R'
I
este riscul asociat trsnetelor care au influen| asupra serviciului dar nu cad pe el (surse S1 si
S4); definit prin suma:
R'
I
= R'
B
+ R'
C
+ R'
Z
(6.16)
Pentru compunerea componentelor de risc pentru un serviciu asa cum s-a prezentat mai sus, a se vedea
si tabelul 6.14.

6.2.1.1.4.2 Compunerea componentelor de risc n funcie de tipul de avarie
R' = R '
F
+ R'
O
(6.17)
unde
R'
F
este riscul asociat avariilor fizice (D2); definit prin suma:
R'
F
= R'
V
+ R'
B
(6.18)
R'
O
este riscul asociat defectrii sistemelor interioare (D3); definit prin suma
R'
O
= R'
W
+ R'
Z
+ R'
C
(6.19)

Pentru compunerea componentelor de risc pentru un serviciu asa cum s-a prezentat mai sus, a se vedea
si tabelul 6.14.

6.2.1.1.5 Factori care influeneaz componentele de risc
Factori care influeneaz componentele de risc ntr-o structur
Caracteristicile structurii si acele msuri de protec|ie care pot influen|a componentele de risc pentru o
structur sunt indicate n tabelul 6.8.


149

Tabelul 6.8
Factori care influeneaz componentele de risc ntr-o structur
Caracteristici ale structurii
sau ale sistemelor
interioare
Msuri de protec|ie
R
A
R
B
R
C
R
M
R
U
R
V
R
W
R
Z

Suprafa| echivalent de
expunere
X X X X X X X X
Rezistivitatea de suprafa|
a solului
X
Rezistivitatea planseului X
Restric|ii fizice, izola|ie,
panouri de avertizare,
echipoten|ializarea solului
X X
SPT X
1)
X X
2)
X
2)
X
3)
X
3)

Protec|ie cu SPD
coordonate
X X X X
Ecran tridimensional

X X
Ecranarea liniilor
exterioare
X X X X
Ecranarea liniilor
interioare
X X
Precau|ii pentru trasee X X
Re|ea de echipoten|ializare X
Precau|ii mpotriva
incendiilor
X X
Sensibilitate la foc X X
Pericol special X X
Tensiune de |inere la
impuls
X X X X X X
1)
n cazul unui SPT natural sau standardizat, cu o distan| ntre conductoarele de coborre mai mic de 10 m
sau dac este asigurat o restric|ie fizic, se poate neglija riscul asociat vtmrii fiin|elor vii prin ac|iunea
tensiunilor de atingere si de pas
2)
Numai pentru IPT exterioar tip gril.
3)
Datorit legturii de echipoten|ializare.

6.2.1.1.6 Factori care influeneaz componentele de risc pentru un serviciu
Caracteristicile serviciului, a structurii la care acesta este racordat si a msurilor de protec|ie care pot
influen|a componentele de risc sunt prezentate n tabelul 6.9.

Tabelul 6.9
Factori care influeneaz componentele de risc pentru un serviciu
Caracteristici ale serviciului
Msur de protecie
R'
V
R'
W
R'
Z
R'
B
R'
C

Suprafa echivalent de expunere X X X X X
Ecranarea cablurilor X X X X X
Cablu de protecie mpotriva trsnetului X X X X X
Canal de protecie a cablurilor mpotriva trsnetului X X X X X
Conductoare ecranate suplimentare X X X X X
Tensiune de inere la impuls X X X X X
SPD X X X X X

150
6.2.1.2 Evaluarea riscului
Procedura de baz
Decizia de a proteja o structur sau un serviciu mpotriva trsnetului, precum si alegerea msurilor de
protec|ie se iau dup aplicarea urmtoarei proceduri:
identificarea obiectului de protejat si a caracteristicilor sale;
identificarea tuturor tipurilor de pierderi n obiect si a riscului asociat R (de la R
1
pn la R
4
);
evaluarea riscului R pentru fiecare tip de pierdere (de la R
1
pn la R
4
);
evaluarea necesit|ii protec|iei, prin compararea riscurilor R
1
, R
2
si R
3
pentru o structur (R'
2

pentru un serviciu) cu riscul acceptabil R
T
;
evaluarea eficien|ei tehnice si economice a protec|iei prin compararea costurilor pierderilor totale
cu si fr msuri de protec|ie. n acest caz, evaluarea componentelor de risc R
4
pentru o structur
(R'
4
pentru un serviciu) trebuie realizat n vederea evalurii acestor costuri.
Structura de luat n considerare pentru evaluarea riscului
Structura de luat n considerare include:
structura n sine;
instala|iile din structur;
con|inutul structurii;
persoanele din interiorul structurii sau care stau ntr-o zon de pn la 3 m n partea exterioar a
structurii;
mediul afectat de o avarie a structurii.
Protec|ia poate s nu includ serviciile conectate n afara structurii.
Structura de protejat poate fi divizat n mai multe zone.
Serviciu de luat n considerare pentru evaluarea riscului
Serviciul care se ia n considerare cuprinde mijloacele fizice prin care sunt conectate:
cldirea centralei de telecomunica|ii si cldirea utilizatorului sau dou cldiri de centrale de
telecomunica|ii sau dou cldiri ale utilizatorilor, pentru liniile de telecomunica|ii,
cldirea centralei de telecomunica|ii sau cldirea utilizatorului si un nod de distribu|ie sau ntre
dou noduri de distribu|ie, pentru liniile de telecomunica|ii,
sta|ia de transformare de nalt tensiune si cldirea utilizatorului pentru liniile de alimentare cu
energie electric,
sta|ia principal de distribu|ie si cldirea utilizatorului pentru conducte.
Serviciul considerat cuprinde echipamentul liniei si echipamentul de la extremit|ile liniilor, cum ar fi:
multiplexor, amplificator, optocuplor, contoare, echipamentul de la extremitatea liniei etc.;
ntreruptoare, protec|ii mpotriva supracuren|ilor, contoare etc.;
sisteme de comand, sisteme de securitate, contoare etc.
Protec|ia nu include echipamentul utilizatorului sau oricare alt structur conectat la extremit|ile
serviciului
Risc acceptabil R
T

Identificarea valorii riscului acceptabil este n responsabilitatea unei autorit|i cu competen| juridic.
Valori reprezentative ale riscului acceptabil R
T
, cnd cderea trsnetului poate produce pierderi de
vie|i omenesti sau pierderi de valori sociale sau de valori culturale sunt indicate n tabelul 6.10.

Tabelul 6.10
Valori pentru riscul acceptabil R
T
Tipuri de pierderi
R
T
(y
1
)
Pierderi de vie|i omenesti sau vtmri
permanente
10
5

Pierderea unui serviciu public
10
3

Pierderea unui element de patrimoniu
cultural
10
3


151
Procedur specific pentru evaluarea necesitii unei protecii
La evaluarea necesit|ii unei protec|ii mpotriva trsnetului pentru un obiect, trebuie luate n
considerare urmtoarele riscuri:
riscurile R
1
, R
2
si R
3
pentru o structur;
riscurile R'
1
si R'
2
pentru un serviciu.
Pentru fiecare risc considerat, trebuie s fie parcurse urmtoarele etape:
identificarea componentelor R
X
care compun riscul;
calculul componentelor de risc identificate R
X
;
calculul riscului total R;
identificarea riscului acceptabil R
T
;
compararea riscului R cu valoarea acceptabil R
T
.
Dac R s R
T
, protec|ia mpotriva trsnetului nu este necesar.
Dac R > R
T
trebuie adoptate msuri de protec|ie n vederea reducerii lui R s R
T
pentru toate riscurile
la care obiectul este supus.
Procedura pentru evaluarea necesit|ii unei protec|ii este prezentat n figura 6.1.

Fig 6.1 Procedur pentru luarea unei decizii privind necesitatea unei protecii

Identificarea structurii de protejat
Identificarea tipurilor de pierderi asociate structurii sau
serviciului de protejat
Pentru fiecare tip de pierdere:
- identificare a riscului acceptabil R
T

- identificarea si calculul tuturor componentelor de risc
relevante R
X

Calculeaz
R = E

R
X

Structur sau serviciu
protejat pentru acest tip
de pierdere
Se prevd msuri de protec|ie adecvate capabile s reduc R
R > R
T

NU
DA


152
Procedur pentru evaluarea eficienei tehnice yi economice a unei protecii
Pe lng necesitatea unei protec|ii mpotriva trsnetului pentru o structur sau un serviciu, poate fi util
determinarea beneficiilor economice ale instalrii msurilor de protec|ie n vederea reducerii
pierderilor economice L4.

Evaluarea componentelor de risc R
4
pentru o structur

(R
4
pentru un serviciu) permite utilizatorului s
evalueze pierderile economice cu msuri de protec|ie adoptate si fr acestea.
Procedura de determinare a eficien|ei tehnice si economice a unei protec|ii necesit:
identificarea componentelor R
X
care compun riscul R
4
pentru o structur

(R
4
pentru un serviciu);
calculul componentelor de risc identificate R
X
n absen|a unor msuri de protec|ie
noi/suplimentare;
calculul costului anual al pierderii datorit fiecrei componente de risc R
X
;
calculul costului anual C
L
al pierderii totale n absen|a unor msuri de protec|ie;
adoptarea msurilor de protec|ie alese;
calculul componentelor de risc R
X
cu luarea n considerare a msurilor de protec|ie alese;
calculul costului anual al pierderilor reziduale datorit fiecrei componente de risc R
X
n structura
sau serviciul protejat;
calculul costului anual total C
RL
al pierderilor reziduale cu luarea n considerare a msurilor de
protec|ie alese;
calculul costului anual C
PM
al msurilor de protec|ie alese;
compararea costurilor.
Dac C
L
< C
RL
+ C
PM
, protec|ia mpotriva trsnetului nu poate fi considerat eficient economic.
Dac C
L
> C
RL
+ C
PM
, msurile de protec|ie pot realiza economii pe durata de via| a structurii sau a
serviciului.
Procedura de evaluare a eficien|ei tehnice si economice a protec|iei este prezentat sintetic n figura 6.2.

153

Fig. 6.2 Procedur pentru evaluarea eficienei tehnice yi economice a msurilor de protecie

Msuri de protecie
Msurile de protec|ie sunt destinate s reduc riscul asociat tipurilor de avarii.
Msurile de protec|ie trebuie s fie considerate eficiente numai dac ele sunt conforme cu
recomandrile din urmtoarele standarde importante:
SR EN 62305-3 pentru protec|ia mpotriva vtmrii fiin|elor vii si a avariilor fizice ntr-o
structur;
SR EN 62305-4 pentru protec|ia mpotriva defectrii sistemelor interioare;
CEI 62305-5 pentru protec|ia serviciilor
Alegerea msurilor de protecie
Alegerea celor mai potrivite msuri de protec|ie trebuie s fie fcut de proiectant n func|ie de
ponderea fiecrei componente de risc n riscul total R si n func|ie de aspectele tehnice si economice
ale diferitelor msuri de protec|ie.
Pentru fiecare tip de pierdere, exist un numr de msuri de protec|ie care, individual sau n
combina|ie, realizeaz condi|ia R

s R
T
. Solu|ia care va fi adoptat trebuie s fie aleas |innd seama de
aspectele tehnice si economice. O procedur simplificat pentru alegerea msurilor de protec|ie este
indicat n figura 6.3 pentru structuri si n figura 6.4 pentru servicii. Instalatorul sau proiectantul
trebuie s identifice componentele de risc cele mai critice si s le reduc, lund n considerare de
asemenea aspectele economice.

Identific valoarea:
- structurii si a activit|ilor sale
- instala|iilor interioare
Calculeaz toate componentele de risc R
X
relevante pentru R
4

Calculeaz costul anual C
L
al pierderii totale
si costul C
RL

al pierderii reziduale considernd msurile de protec|ie
(a se vedea anexa 6.7)
Calculeaz costul anual C
PM

al msurilor de protec|ie alese
Nu este eficient tehnic si
economic adoptarea
msurilor de protec|ie
Este eficient tehnic si economic
adoptarea msurilor de protec|ie
NU
DA
C
PM

+ C
RL

>C
L


154

Fig. 6.3 Procedur pentru alegerea msurilor de protecie ntr-o structur
DA
Este SPT
instalat?
Pentru fiecare tip de pierdere identific si calculeaz
componentele de risc R
A
, R
B
, R
C
, R
M
, R
U
, R
V
, R
W
, R
Z

NU
NU
DA

Structur protejat
NU
DA
Instaleaz un LPMS
corespunztor
Instaleaz alt
msur de protec|ie
DA
R

> R
T

NU
Noile valori calculate
ale componentelor de
risc
Instaleaz un tip
adecvat de SPT
R
B

> R
T

Este LPMS
instalat?

Identific structura de protejat

Identific tipurile de pierderi asociate structurii


155

Fig. 6.4 Procedur pentru alegerea msurilor de protecie pentru un serviciu

Identific serviciul de protejat

Identific tipurile de pierderi asociate serviciului

Pentru fiecare tip de pierdere identific si calculeaz
componentele de risc R'
B
, R'
C
, R'
V
, R'
W
, R'
Z

Instaleaz un SPD
adecvat
Sunt SPD
instalate?
R'
Z

> R
T

DA

Serviciu protejat
NU
Linia este
ecranat?

Instaleaz un ecran
adecvat

Instaleaz alt msur
de protec|ie
R'

> R
T

Noile valori calculate ale
componentelor de risc
DA DA
NU
NU NU
DA


156
6.2.1.3 Evaluarea componentelor de risc pentru o structur
Ecuaia de baz
Fiecare component de risc R
A
, R
B
, R
C
, R
M
, R
U
, R
V
, R
W
si R
Z
poate fi exprimat prin rela|ia general
urmtoare

x x x x
L P N R = (6.20)
unde
N
x
este numrul de evenimente periculoase pe an ;
P
x
probabilitatea de avariere a unei structuri ;
L
x
pierderea rezultant.
Numrul N
x

de evenimente periculoase este influen|at de densitatea de trsnete la sol (N
g
) si de
caracteristicile fizice ale obiectului de protejat, vecint|ile sale si de sol.
Probabilitatea de avariere P
x
este influen|at de caracteristicile obiectului de protejat si de msurile de
protec|ie asigurate.
Pierderea rezultant L
x
este influen|at de utilizarea atribuit obiectului, de prezen|a unor persoane, de
tipul serviciului public, de valoarea bunurilor afectate de avarie si de msurile prevzute pentru a
limita valoarea pierderilor.
Evaluarea componentelor de risc datorit cderii trsnetului pe structur (S1)
Pentru evaluarea componentelor de risc asociate cderii trsnetului pe structur, se utilizeaz
urmtoarele rela|ii:
component asociat vtmrii fiin|elor vii (D1)

A A D A
L P N R = (6.21)
component asociat avariilor fizice (D2)

B B D B
L P N R = (6.22)
component asociat defectrii sistemelor interioare (D3)

C C D C
L P N R = (6.23)
Parametrii pentru evaluarea acestor componente de risc sunt indica|i n tabelul 6.11.
Evaluarea componentelor de risc datorit cderii trsnetului lng structur (S2)
Pentru evaluarea componentei de risc asociate cderii trsnetului lng structur, se utilizeaz
urmtoarele rela|ii:

M M M M
L P N R =

(6.24)
Parametrii pentru evaluarea acestei componente de risc sunt indica|i n tabelul 6.11.

Evaluarea componentelor de risc datorit cderii trsnetului pe o linie racordat la structur
(S3)
Pentru evaluarea componentelor de risc asociate cderii trsnetului pe o linie racordat la structur, se
utilizeaz urmtoarele rela|ii:
component asociat vtmrii fiin|elor vii (D1)

U U Da L U
L P ) N N ( R + = (6.25)
component asociat avariilor fizice (D2)

v v Da L V
L P ) N N ( R + = (6.26)

w w Da L w
L P ) N N ( R + = (6.27)
Dac linia are mai multe sec|ii, valorile R
U
, R
V
si R
W
sunt suma valorilor R
U
, R
V
si R
W

corespunztoare fiecrei sec|ii a liniei (fig. 6.5). Sec|iile care trebuie luate n considerare sunt cele
dintre structur si primul nod de distribu|ie.
n cazul unei structuri la care sunt racordate mai multe linii cu trasee diferite, calculele trebuie realizate
pentru fiecare linie.

157
Evaluarea componentei de risc datorit cderii trsnetului lng o linie racordat la structur
(S4)
Pentru evaluarea componentei de risc asociate cderii trsnetului lng o linie racordat la structur, se
aplic urmtoarele rela|ii:

z z L I z
) - ( L P N N R = (6.28)
Dac linia are mai multe sec|ii, valoarea lui R
Z
este suma R
Z
a componentelor corespunztoare fiecrei
sec|ii a liniei. Sec|iile care trebuie luate n considerare sunt cele dintre structur si primul nod de
distribu|ie.
n cazul unei structuri la care sunt racordate mai multe linii cu trasee diferite, calculele trebuie realizate
pentru fiecare linie.
Dac ( ) -
L I
N N < 0, atunci se presupune c ( ) -
L I
N N = 0.

158
Tabelul 6.11
Parametrii asociai evalurii componentelor de risc pentru o structur
Simbol Denumire Valoare conform cu
Numr mediu anual de evenimente periculoase datorit cderii trsnetului
N
D

pe structur Anexa 6.1
N
M

n proximitatea unei structuri Anexa 6.1
N
L

pe o linie racordat la structur Anexa 6.1
N
I

lng o linie racordat la structur Anexa 6.1
N
Da

pe structur la extremitatea a a liniei (a
se vedea figura 6.5)
Anexa 6.1
Probabilitatea ca trsnetul care cade pe structur s produc
P
A

vtmarea fiinelor vii Anexa 6.2
P
B

avarii fizice Anexa 6.2
P
C

defectarea sistemelor interioare Anexa 6.2
Probabilitatea ca trsnetul care cade lng structur s produc
P
M

Probabilitatea ca trsnetul care cade pe o linie s produc
P
U

vtmarea fiinelor vii Anexa 6.2
P
V

P
W

Probabilitatea ca trsnetul care cade lng o linie s produc
P
Z

Pierderi datorit
L
A
= L
U
= r
a
L
t
vtmrii fiinelor vii Anexa 6.3
L
B
= L
V
= r
p
r
f
h
z
L
f
avariilor fizice
Anexa 6.3
L
C
= L
M
= L
W
= L
Z
= L
o
defectrii sistemelor interioare
Anexa 6.3
NOT Valori ale pierderilor L
t
, L
f
, L
o
; factorii r
p
, r
a
, r
u
, r
f
de reducere a pierderilor i factorul h
z
de
amplificare a pierderilor sunt indicai n anexa 6.3..

Fig.6 5 Structuri la extremitile liniilor: la extremitatea b structura de protejat
(structura b) yi la extremitatea a o structur adiacent (structura a)

Sinteza componentelor de risc pentru o structur
Componentele de risc pentru structuri sunt sintetizate n tabelul 6.12, n func|ie de diferite tipuri de
avarii si diferite surse ale avariei.

Sec|ie 1
(ngropat)
b
Structura b
(structur de protejat)
H
b

a H
a
3H
a
Sec|ie 2
(aerian)
Structura a
(structur adiacent)
3H
b


159
Tabelul 6.12
Componentele de risc pentru o structur pentru diferite tipuri de avarii produse de diferite surse
Surs de avarii

Avarie
S1
Cderea
trsnetului pe o
structur
S2
Cderea
trsnetului
lng o
structur
S3
Cderea
trsnetului pe
un serviciu
racordat
S4
Cderea
trsnetului lng
un serviciu
Risc rezultant
n funcie de
tipul avariei
D1
Vtmarea fiin|elor
vii
R
A
= N
D
P
A
r
a
L
t

R
U
= (N
L
+N
Da
)
P
U
r
u
L
t

R
S
= R
A
+R
U

D2
Avarii fizice
R
B
= N
D
P
B
r
p

h
z
r
f
L
f

R
V
= (N
L
+N
Da
)
P
V
r
p

h
z
r
f
L
f

R
F
= R
B
+R
V

D3
Defectarea
sistemelor electrice
si electronice
R
C
= N
D
P
C
L
o

R
M
=
N
M
P
M
L
o

R
W
= (N
L
+
N
Da
) P
W
L
o

R
Z
= (N
I
N
L
)
P
Z
L
o

R
O
= R
C
+R
M
+R
W
+R
Z

Risc rezultant n
func|ie de sursa de
avarie
R
D
= R
A
+R
B
+R
C
R
I
= R
M
+R
U
+R
V
+R
W
+R
Z

Dac structura este mpr|it n zone Z
S
, fiecare component de risc trebuie s fie evaluat pentru
fiecare zon Z
S
.
Riscul total R al structurii este suma componentelor de risc asociate zonelor Z
S
care constituie
structura.

mprirea structurii n zone Z
S

Pentru evaluarea fiecrei componente de risc, structura poate fi mpr|it n zone Z
S
fiecare avnd
caracteristici omogene. Totusi, o structur poate fi, sau poate fi luat n considera|ie ca fiind o singur
zon.
Zonele Z
S
sunt definite n principal prin
tipul solului sau al planseului (componente de risc R
A
si R
U
),
compartimente rezistente la foc (componente de risc R
B
si R
V
),
ecrane tridimensionale (componente de risc R
C
si R
M
).
Celelalte zone pot fi definite n func|ie de
amplasarea sistemelor interioare (componente de risc R
C
si R
M
),
msurile de protec|ie existente sau care vor fi prevzute (toate componentele de risc),
valorile pierderilor L
X
(toate componentele de risc).

Evaluarea componentelor de risc ntr-o structur cu zone Z
S

Regulile de evaluare a componentelor de risc depind de tipul de risc.

Riscuri R
1,
R
2
i R
3

Structur cu o singur zon
n acest caz este definit o singur zon Z
S
care cuprinde toat structura. Riscul R este suma
componentelor de risc R
X
dintr-o structur. Pentru evaluarea componentelor de risc si selectarea
parametrilor semnificativi implica|i, se aplic regulile urmtoare:
parametrii care se refer la numrul de evenimente periculoase N trebuie evalua|i n conformitate cu
anexa 6.1;
parametrii care se refer la probabilitatea P de avariere trebuie evalua|i n conformitate cu
anexa 6.2.


160
n plus:
Pentru componentele R
A
, R
B
, R
U
, R
V
, R
W
si R
Z
, numai o singur valoare trebuie determinat
pentru fiecare parametru implicat. Dac se pot aplica mai multe valori, trebuie aleas valoarea cea
mai mare.
Pentru componentele R
C
si R
M
, dac n zon sunt implicate mai multe sisteme interioare, valorile
P
C
si P
M
sunt date de:

P
C
= 1 (1 P
C1
) (1 P
C2
) (1 P
C3
) (6.29)
P
M
= 1 (1 P
M1
) (1 P
M2
) (1 P
M3
) (6.30)

unde P
Ci,
si

P
Mi
sunt parametrii care se refer la sistemul interior i.
Parametrii care se refer la volumul pierderilor L trebuie evalua|i n conformitate cu anexa
6.3.
Valorile medii tipice care deriv din anexa 6.3 pot fi asumate pentru zon, n conformitate cu
utilizarea structurii.
Cu excep|ia fcut pentru P
C
si P
M
,

dac, ntr-o zon, exist mai mult de o valoare pentru oricare alt
parametru, este asumat valoarea parametrului care conduce la cea mai mare valoare a riscului.
Definirea structurii cu o singur zon poate conduce la msuri de protec|ie costisitoare deoarece
fiecare msur trebuie extins la ntreaga structur.

Structur cu zone multiple
n acest caz, structura este mpr|it n mai multe zone Z
S
. Riscul pentru structur este suma riscurilor
asociate fiecreia dintre zonele structurii; n fiecare zon, riscul este suma tuturor componentelor de
risc asociate zonei.
Pentru evaluarea componentelor de risc si selectarea parametrilor implica|i, se aplic regulile de la
structura cu o singur zon.
mpr|irea structurii n zone permite proiectantului s |in seama de caracteristicile particulare ale
fiecrei pr|i a structurii n evaluarea componentelor de risc si s aleag msurile de protec|ie potrivite,
zon cu zon, reducnd costul total al protec|iei mpotriva trsnetului.

Risc R
4

Independent de decizia privind adoptarea unei protec|ii mpotriva trsnetului pentru reducerea
riscurilor R
1,
R
2,
si R
3
, este util s se evalueze consecin|ele economice ale adoptrii msurilor de
protec|ie n vederea reducerii riscului R
4
al pierderilor economice.
Elementele pentru care se realizeaz evaluarea riscului R
4
trebuie definite pentru:
ntreaga structur;
o parte a structurii;
o instala|ie interioar;
o parte a instala|iei interioare;
un echipament;
con|inutul structurii.
Costul pierderilor dintr-o zon trebuie evaluat conform cu anexa 6.7. Costul total al pierderilor pentru
structur este suma costurilor pierderilor tuturor zonelor.

6.2.1.4 Evaluarea componentelor de risc pentru un serviciu
Ecuaia de baz
Fiecare component de risc R'
V
, R'
W
, R'
Z
, R'
B
si R'
C
, poate fi exprimat prin ecua|ia general:
R'
X
= N
X
P'
X
L'
X
(6.31)
unde
N
X
este numrul de evenimente periculoase (a se vedea anexa 6.1);
P'
X
probabilitatea de avariere a unui serviciu (a se vedea anexa 6.4);

161
L'
X
pierderea rezultant (a se vedea anexa 6.5).

Evaluarea componentelor de risc datorit cderii trsnetului pe un serviciu (S3)
Pentru evaluarea componentelor de risc asociate cderii trsnetului pe un serviciu, se utilizeaz
urmtoarele rela|ii:
component de risc asociat avariilor fizice (D2)
R'
V
= N
L
P'
V
L'
V
(6.32)
component de risc asociat defectrii echipamentelor racordate (D3)
R'
W
= N
L
P'
W
L'
W
(6.33)

Evaluarea componentelor de risc datorit cderii trsnetului lng serviciu (S4)
Pentru evaluarea componentei de risc asociat cderii trsnetului lng un serviciu, se utilizeaz
urmtoarele rela|ii:
component de risc asociat defectrii echipamentelor racordate (D3)
R'
Z
= (N
I
N
L
) P'
Z
L'
Z
(6.34)
Dac ( ) -
L I
N N < 0, atunci se adopt ( ) -
L I
N N = 0.
Evaluarea componentelor de risc datorit cderii trsnetului pe structuri la care este racordat
serviciul (S1)
Pentru evaluarea componentei de risc asociat cderii trsnetului pe fiecare structur la care serviciul
este racordat, se aplic urmtoarele rela|ii pentru fiecare sec|ie a serviciului racordat la structur:
component de risc asociat avariei fizice (D2):
R'
B
= N
D
P'
B
L'
B
(6.35)
component de risc asociat defectrii echipamentelor (D3):
R'
C
= N
D
P'
C
L'
C
(6.36)

Tabelul 6.13
Parametrii asociai evalurii componentelor de risc pentru un serviciu
Simbol Denumire Valoare conform cu
Numr mediu anual de trsnete care cad
N
D
pe structura racordat la un serviciu Anexa 6.1
N
L
pe serviciu Anexa 6.1
N
I
lng serviciu Anexa 6.1
Probabilitatea ca trsnetul care cade pe o structur adiacent s produc
P
B
P
C
defectri ale echipamentului serviciului Anexa 6.4
Probabilitatea ca trsnetul care cade pe un serviciu s produc
P
V
P
W
Probabilitatea ca trsnetul care cade lng un serviciu s produc
P
Z
Pierderi datorit
L
B
= L'
V
= L'
f
avariilor fizice Anexa 6.5
L'
C
= L'
W
= L'
Z
= L
o
defectrii echipamentului serviciului Anexa 6.5


162
Sinteza componentelor de risc pentru un serviciu
Componentele de risc pentru un serviciu sunt sintetizate n tabelul 6.14 n funcie de diferite tipuri de
avarii i diferite surse de avarii.Tabelul 6.14

Tabelul 6.14
Componente de risc pentru un serviciu pentru tipuri diferite de avarii produse de surse diferite
Surs de avarie

Tip de avarie
S3
Cderea trsnetului
pe un serviciu
S4
Cderea trsnetului
lng un serviciu

S1
Cderea
trsnetului pe o
structur
Riscul rezultant
n funcie de
tipul avarie
D2

Deteriorare fizic
R'
V
= N
L
P'
V
L'
V

R'
B
= N
D
P'
B

L'
B

R
F
= R'
V
+ R'
B

D3

Defectare a sistemelor
electrice si electronice
R'
W
= N
L
P'
W

L'
W

R'
Z
= (N
I
N
L
) P'
Z

L'
Z

R'
C
= N
D
P'
C
L'
C

R
O
= R'
Z
+R'
W
+ R'
C

Riscul rezultant n
func|ie de sursa de
avarie
R
D
= R'
V
+ R'
W
R
I
= R'
Z
+ R'
B
+ R'
C

Dac serviciul este divizat n sec|ii S
S
, componentele de risc R'
V
, R'
W
si R'
Z

ale serviciului trebuie s
fie evaluate ca sum a componentelor de risc asociate fiecrei sec|ii a serviciului.
Componenta de risc R'
Z
trebuie s fie evaluat n fiecare punct de tranzi|ie al serviciului si valoarea
cea mai mare trebuie s fie adoptat ca valoare a lui R'
Z
.
Componentele de risc R'
B
si R'
C
ale serviciului trebuie s fie evaluate ca sum a componentelor de risc
asociate fiecrei structuri conectate la serviciu.
Riscul total R al serviciului este suma componentelor de risc R'
B
, R'
C
, R'
V
, R'
W
si R'
Z
.
mprirea unui serviciu n secii S
S

Pentru evaluarea componentelor de risc, serviciul poate fi mpr|it n sec|ii S
S
. Totusi, un serviciu poate
fi format dintr-o singur sec|ie, sau considerat ca atare.
Pentru toate componentele de risc (R'
B
, R'
C
,

R'
V
,

R'
W
,

R'
Z
), sec|iile S
S
sunt definite n principal prin:
tipul serviciului (aerian sau subteran);
factori care afecteaz suprafa|a echivalent de expunere (C
d
, C
e
, C
t
);
caracteristici ale serviciului (tipul izola|iei cablului, rezisten|a ecranului).
Alte sec|ii pot fi definite n func|ie de:
tipul aparaturii conectate;
msuri de protec|ie existente sau care vor fi prevzute.
Dac ntr-o sec|ie exist mai mult de o valoare pentru un parametru, se adopt valoarea parametrului
care conduce la cea mai mare valoare a riscului.
Operatorul re|elei sau proprietarul serviciului trebuie s evalueze volumul pierderilor anuale posibile
pentru serviciu. Dac aceast evaluare nu poate fi fcut, n anexa 6.5 sunt sugerate valori
reprezentative.

6.2.2 Cazuri n care echiparea cu IPT este obligatorie
6.2.2.1 Instala|ia de protec|ie mpotriva trsnetului este format din:
A. Instala|ie IPT exterioar, compus din urmtoarele elemente legate ntre ele:
- dispozitivul de captare;
- conductoare de coborre;
- piese de separa|ie pentru fiecare coborre;
- priz de pmnt tip IPT;
- pies de legtur deconectabil;
- legturi ntre prizele de pmnt;
- legturi echipoten|iale;
- legturi echipoten|iale prin intermediul eclatoarelor la suportul antenei;


163
B. Instala|ia IPT interioar, compus din:
- legturi de echipoten|ializare;
- bare pentru egalizarea poten|ialelor (BEP);

6.2.2.2 O construc|ie sau o parte a unei construc|ii pentru care este necesar o IPT normal (de nivel
III sau IV) nu este necesar s fie echipat cu IPT exterioar dac intr complet n volumul de protec|ie
creat de IPT exterioar al unei alte construc|ii (cu excep|ia situa|iei n care dispozitivul de captare este
constituit dintr-o singur tij simpl).

6.2.2.3 n toate cazurile se prevd IPT interioare pentru construc|iile care intr n raza de protec|ie.

6.2.2.4 n situa|iile n care numai unele spa|ii dintr-o construc|ie necesit IPT si aceste spa|ii nu
determin ncadrarea ntregii construc|ii n categoria lor (deci nu se impune IPT pentru ntreaga
construc|ie) se procedeaz astfel:
- dac spa|iile sunt situate la ultimul nivel al construc|iei, se realizeaz IPT numai pentru spa|iile
respective;
- dac spa|iile se gsesc la parterul sau la etajele intermediare ale unei construc|ii etajate si exist
pericolul ca efectele secundare ale trsnetului s produc daune, se realizeaz IPT interioare necesare
n spa|iile respective.

6.2.2.5 La construc|iile etajate cu arhitectur asimetric sau formate din mai multe corpuri de cldiri
de nl|imi diferite, IPT se rezolv separat pentru fiecare corp de cldire si se leag ntre ele.

6.2.2.6 Se prevede obligatoriu protec|ie la trsnet de nivelul stabilit conform art. 6.2.1. la urmtoarele
categorii de construc|ii sau instala|ii:
a) Construc|ii care cuprind ncperi cu aglomerri de persoane sau sli aglomerate, indiferent de
nivelul la care aceste ncperi sunt situate, avnd urmtoarele capacit|i sau suprafe|e:
- teatre, cinematografe, sli de concert si de ntruniri, cmine culturale, sli de sport acoperite,
circuri etc., cu o capacitate mai mare de 400 locuri;
- cldiri bloc pentru spitale, sanatorii etc., cu mai mult de 75 paturi;
- hoteluri, cmine, cazrmi cu mai mult de 400 de paturi;
- construc|ii pentru nv|mnt - universit|i, scoli, grdini|e de copii si crese, cu mai multe de
10 sli de clas sau joc, de laborator sau de atelier;
- restaurante si magazine cu o suprafa| desfsurat mai mare de 1000 m
2
, exclusiv depozitele
si spa|iile anexe de deservire;
- cldiri pentru cltori, din categoriile I si II, n care n perioada de vrf a traficului, la ora de
maxim aglomerare se pot afla mai mult de 300 de cltori.
b) Construc|ii care constituie sau adpostesc valori de importan| na|ional, cum sunt muzeele,
expozi|iile permanente, monumentele istorice sau de arhitectur, arhivele pentru documente de valoare
etc.
n cazul monumentelor istorice solu|ia se stabileste de comun acord cu forurile de specialitate.
c) ) Construc|ii nalte si foarte nalte definite conform reglementrilor specifice referitoare la
securitatea la incendiu a construc|iilor.
d) Construc|ii de locuit nalte si foarte nalte.
n cazul n care la aceste construc|ii, deasupra ultimului nivel se mai afl o construc|ie cu un
singur nivel ce ocup pn la 70% din aria construit a cldirii si este compus numai din
ncperi pentru spltorii, usctorii sau masini ale ascensoarelor, IPT se prevede si la aceast
por|iune (sau tronson) de construc|ie.
e) Construc|ii si instala|ii tehnologice exterioare care sunt cel pu|in de dou ori mai nalte dect
construc|iile, proeminen|ele de teren sau copacii din jur si au cel pu|in 10 m nl|ime (de ex. cosuri de
fum, castele de ap, silozuri, turnuri, cldiri n form de turn etc.).
f) Construc|ii si instala|ii tehnologice exterioare amplasate izolat, n zone cu N
k
mai mare de 30 cum
sunt: cabanele sau construc|iile similare amplasate izolat, cldirile petnru cltori de categoriile III, IV
si V de pe liniile de cale ferat.

164
g) Construc|ii stabilite ca prezentnd importan| pentru diverse domenii pentru economia na|ional (de
ex. cldiri destinate producerii de energie electric, centrale de telecomunica|ii, centrele de calcul etc.).
h) Construc|ii si instala|ii tehnologice exterioare ncadrate n categoria BE2, risc mare de incendiu,
dac sunt situate n zone cu N
k
mai mare de 30 si dac materialele combustibile care se prelucreaz,
utilizeaz sau depoziteaz n ele sunt considerate obiecte de baz ale ntreprinderii sau ca avnd
valoare mare sau importan| deosebit.
i) Depozite deschise de materiale si substan|e ncadrate n clasele de periculozitate prevzute n
reglementrilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a construc|iilor, dac sunt situate n zone
cu N
k
mai mare de 30 si dac sunt considerate obiecte de baz ale ntreprinderii sau ca avnd valoare
mare sau importan| deosebit.
j) Construc|ii si instala|ii tehnologice exterioare ncadrate n categoriile BE3a sau BE3b, risc foarte
mare de incendiu.
k) Construc|ii pentru adpostirea animalelor dac sunt:
- grajduri pentru animale mari de ras, indiferent de capacitate;
- grajduri pentru animale mari, cu o capacitate de peste 200 capete;
- grajduri pentru anumale mari, cu o capacitate de peste 100 capete, amplasate n zone cu indice
N
k
mai mare de 30;
- depozite de furaje fibroase amplasate n zone cu indice N
k
mai mare de 30;
l) Amenajri sportive cu public, cu peste 5000 locuri.
m) Poduri amplasate izolat, n zone cu indice N
k
mai mare de 30 m.
n) Instala|ii mobile de ridicat si transportat, existente n aer liber (de ex. macarale).

6.2.3 Instalaii exterioare de protecie mpotriva trsnetului
Condiii generale

6.2.3.1 Utilitatea unei IPT exterioare
IPT exterioar este destinat s capteze trsnetele care cad pe structur, inclusiv pe cele care cad pe
pr|ile laterale ale structurii, si s conduc curentul de trsnet de la punctul de impact la pmnt. IPT
exterioar este destinat de asemenea s disperseze acest curent n pmnt fr s produc avarii
termice sau mecanice, nici scntei periculoase care pot declansa incendii sau explozii.

6.2.3.2 Alegerea unei IPT exterioare
n cele mai multe cazuri, IPT exterioar poate fi atasat structurii de protejat.
Trebuie utilizat o IPT exterioar, izolat fa| de volumul de protejat, atunci cnd efectele termice si
explozive din punctul de impact al trsnetului sau pe conductoarele prin care circul curentul de trsnet
pot produce avarii ale structurii sau a con|inutului acesteia. Exemplele tipice includ structuri cu nvelis
combustibil, structuri cu pere|i combustibili si zone cu risc de explozie si de incendiu.
Utilizarea unei IPT izolate poate fi convenabil dac sunt prevzute schimbri ale structurii, ale
con|inutului su sau ale utilizrii sale care vor necesita modificri ale IPT.
O IPT exterioar izolat poate s fie luat n considerare de asemenea atunci cnd caracteristicile
con|inutului garanteaz reducerea cmpului electromagnetic radiat asociat impulsului de curent care
circul prin conductoarele de coborre.

6.2.3.3 Utilizare de componente naturale
Componentele naturale realizate din materiale conductoare, care vor rmne totdeauna n/pe structur
si nu vor fi modificate (de exemplu armtura de o|el interconectat, cadrul de metal al structurii etc.)
pot fi utilizate ca elemente ale unei IPT.
Alte componente naturale se recomand s fie considerate ca fiind complementare unui SPT.

6.2.3.4 IPT neizolat
n cele mai multe cazuri, o IPT exterioar poate fi fixat la structura de protejat.
Dac efectele termice n punctul de impact sau pe conductoarele prin care circul curentul de trsnet
pot produce avarierea structurii, sau a con|inutului structurii de protejat, distan|a ntre conductoarele
IPT si materialele inflamabile trebuie s fie de cel pu|in 0,1 m.

165
Cazurile tipice sunt
structuri cu nvelitori combustibile,
structuri cu pere|i combustibili.

6.2.3.5 IPT izolat
O IPT exterioar izolat trebuie utilizat atunci cnd circula|ia curentului de trsnet prin pr|ile
conductoare interioare de echipoten|ializare poate produce avarii structurii si con|inutului su.
IPT izolate sunt realizate fie prin instalarea de bare sau de catarge de captare n proximitatea structurii
de protejat fie prin suspendarea de conductoare aeriene ntre catarge n conformitate cu distan|ele de
separare indicate n Anexa 6.8.

IPT izolate se pot instala pe structuri de material electroizolant, cum ar fi crmid sau lemn, dac sunt
men|inute distan|e de separare indicate n Anexa 6.8 si nu sunt realizate conexiuni ale pr|ilor
conductoare ale structurii si nici ale echipamentului instalat n interior, cu excep|ia conectrilor la
sistemul prizei de pmnt la nivelul solului.
Echipamentul conductor din interiorul structurii si conductoarele electrice nu trebuie instalate, fa| de
conductoarele dispozitivului de captare si fa| de conductoarele de coborre, la distan|e mai mici dect
distan|a de separare definit conform Anexei 6.8. Toate instala|iile viitoare trebuie s fie conforme cu
condi|iile pentru o IPT izolat.
Toate pr|ile echipamentului instalat n interiorul unei structuri cu o IPT izolat trebuie s fie
amplasate n interiorul volumului de protejat si s respecte condi|iile pentru distan|ele de separare.
Conductoarele IPT trebuie montate pe dispozitive de fixare electroizolante ale conductoarelor, dac
dispozitivele de fixare ale conductoarelor direct pe pere|ii structurii sunt prea aproape de pr|ile
conductoare, astfel nct distan|a ntre IPT si pr|ile conductoare interioare s depseasc distan|a de
separare definit conform Anexei 6.8.

Dispozitive de captare
6.2.3.6 Generaliti
Probabilitatea ptrunderii unui trsnet ntr-o structur este considerabil redus de prezen|a unui
dispozitiv de captare proiectat corespunztor.
Dispozitivele de captare pot fi constituite din oricare combina|ie a urmtoarelor elemente:
a) tije (inclusiv piloni separa|i);
b) conductoare ntinse;
c) re|ea de conductoare.
Tijele de captare individuale trebuie s fie conectate mpreun la nivelul acoperisului pentru a se
asigura divizarea curentului.
Elemente de captare radioactive nu sunt permise.

6.2.3.7 Poziionare
Elementele de captare instalate pe o structur trebuie s fie amplasate la col|uri, pe marginile si n
punctele expuse (pe partea superioar a oricrei fa|ade) n conformitate cu una sau mai multe dintre
metodele urmtoare:
a) metoda unghiului de protec|ie;
b) metoda sferei fictive;
c) metoda ochiului re|elei.
Metoda sferei fictive poate fi utilizat n toate cazurile.
Metoda unghiului de protec|ie poate fi utilizat pentru cldiri cu o form simpl dar este supus la
limitri ale nl|imii dispozitivului de captare indicate n tabelul 6.15.
Metoda ochiului re|elei este o form potrivit de protec|ie atunci cnd sunt de protejat suprafe|e plate.
Valorile unghiului de protec|ie, ale razei sferei fictive si ale dimensiunii ochiului re|elei pentru fiecare
clas de IPT sunt indicate n tabelul 6.15.


166
Tabelul 6.15
Valorile maxime ale razei sferei fictive, ale dimensiunii ochiului reelei yi ale unghiului de
protecie corespunztoare clasei SPT
Metod de protecie
Clasa
IPT
Raza sferei
fictive
r
m
Dimensiunea
ochiului reelei
W
m
Unghi de protecie
o

grade
nl|ime maxim a dispozitivului de
captare h(m)
20 30 45 60
I 20 5 5 25 - - -
II 30 10 10 35 25 - -
III 45 15 15 45 35 25 -
IV 60 20 20 55 45 35 25

Fig. 6.6
- Nu se aplic dincolo de valorile marcate cu -. n acest caz se aplic numai metodele sferei fictive si
a ochiului re|elei.
- H este nl|imea dispozitivului de captare deasupra planului de referin| a suprafe|ei de protejat.
- Unghiul nu se va schimba pentru valori ale lui H sub 2 m.

6.2.3.7.1 Poziionarea dispozitivului de captare cnd se foloseyte metoda unghiului de protecie
Pozi|ia unui dispozitiv de captare este considerat corespunztoare dac structura de protejat este
situat complet n interiorul volumului protejat asigurat de dispozitivul de captare.
Pentru determinarea volumului protejat trebuie considerate numai dimensiunile fizice ale
dispozitivelor de captare.

6.2.3.7.1.1 Volum protejat prin tij de captare vertical
Volumul protejat printr-o o tij de captare vertical se presupune c are forma unui con circular drept,
cu vrful situat pe axa dispozitivului de captare, unghiul de deschidere o, depinde de clasa IPT si de
nl|imea dispozitivului de captare asa cum este indicat n tabelul 6.15.
Exemple de volume protejate sunt ilustrate n figurile 6.7 si 6.8.

Clasa SPT
II
III
IV
I
2
0
10
20
30
40
50
60
70
80
0 10 20 30 40 50 60
H m
o

167

Fig. 6.7 Volum protejat printr-o tij de captare vertical

Legend
A vrful tijei de captare
B plan de referin|
OC raza suprafe|ei protejate
h
1
nl|ime a tijei de captare deasupra planului de referin| al suprafe|ei de protejat
o unghi de protec|ie

Fig. 6.8 Volum protejat printr-o tij de captare vertical
Legend
h
1
nl|imea fizic a unei tije de captare
Unghiul de protec|ie o
1
corespunde nl|imii de captare h
1
, fiind nl|imea de deasupra
suprafe|ei acoperisului de protejat; unghiul de protec|ie o
2
corespunde nl|imii h
2
= h
1
+ H,
solul fiind planul de referin|; o
1
este func|ie de h
1
si o
2
este func|ie de h
2
.

6.2.3.7.1.2 Volum protejat printr-un conductor de captare ntins
Volumul protejat printr-un conductor ntins este definit prin compunerea volumului protejat din bare
verticale virtuale care au vrful pe conductorul ntins. Exemple de volume protejate sunt ilustrate n
figura 6.9.

o
h
1
A
C
O
B
o
2
H
h
2
h
1
o
1
h
1


168

Fig. 6.9 Volum protejat printr-un conductor de captare ntins
Pentru legend a se vedea figura 6.7.

6.2.3.7.1.3 Volum protejat prin reea de conductoare
Volumul protejat printr-o re|ea de conductoare este definit printr-o combina|ie de volume protejate
determinate de conductoarele individuale care formeaz re|eaua.
Exemple de volume protejate printr-o re|ea de conductoare sunt ilustrate n figurile 6.10 si 6.11.

Fig. 6.10 Volum protejat printr-o re|ea de conductoare izolate prin metoda unghiului de protec|ie si metoda sferei fictive
h
1
C
0
C
0
o
A
A
B
h
1

o
o
2

r
Dispozitiv de captare
o
1

h
1
H
h
2

r = h
2
tan o
2

169

H = h.
Fig. 6.11 Volum protejat printr-o re|ea de conductoare neizolate prin metoda ochiului re|elei si metoda unghiului de
protec|ie

6.2.3.7.1.4 Exemple de IPT poziionate prin metoda unghiului de protecie
Conductoarele dispozitivului de captare, tijele, stlpii si conductoarele trebuie pozi|ionate astfel nct
toate elementele structurii de protejat s se afle n interiorul suprafe|ei nfsurtoare generat de
punctele de proiec|ie ale conductoarelor dispozitivului de captare pe planul de referin|, sub un unghi
o fa| de vertical n toate direc|iile.
Unghiul de protec|ie o trebuie s fie conform tabelului 6.15, h fiind nl|imea dispozitivului de captare
deasupra suprafe|ei de protejat.
Conform tabelului 6.15, unghiul de protec|ie o este diferit n func|ie de diferite nl|imi ale
dispozitivului de captare deasupra suprafe|ei de protejat (a se vedea figura 6.12).

Fig. 6.12 Metoda unghiului de protec|ie pentru proiectarea unui dispozitiv de captare n func|ie de diferite nl|imi
conform tabelului 6.15

o
1
h
1

o
2
h
1

h
2

H
o
r' = h tan o
H

170
Legend
H nl|imea cldirii fa| de planul de referin| care este solul
h
1
nl|imea fizic a unei tije de captare
h
2

h
1
+ H, este nl|imea tijei de captare fa| de sol
(1 Unghiul de protecie care corespunde nlimii h= h1 a dispozitivului de captare, fiind nlimea de la suprafaa
acoperiului care trebuie msurat (planul de referin)
( 2 Unghiul de protecie corespunztor nlimii h 2

Metoda unghiului de protec|ie are limite geometrice si nu poate fi aplicat dac h este mai mare dect
raza sferei fictive, r, asa cum este definit n tabelul 6.15.

6.2.3.7.2 Poziionarea unui dispozitiv de captare utiliznd metoda sferei fictive
Atunci cnd se aplic aceast metod, pozi|ionarea dispozitivului de captare este corespunztoare dac
nici un punct al structurii de protejat nu vine n contact cu o sfer cu raza r, care depinde de clasa IPT
(a se vedea tabelul 6.15) si care se rostogoleste n jurul structurii ct si pe partea de sus a structurii n
toate direc|iile posibile. n acest mod, sfera atinge numai dispozitivul de captare (a se vedea
figura 6.13).

Fig. 6.13 Proiectarea unui sistem de captare prin metoda sferei fictive

Raza sferei fictive r trebuie s corespund clasei alese pentru IPT (a se vedea tabelul 6.17).
H = h.

Pe toate structurile mai nalte dect raza sferei fictive r, pot s apar cderi ale trsnetului pe pr|ile
laterale ale structurii. Fiecare punct lateral al structurii atins de sfera fictiv este un punct posibil de
impact. Totusi, probabilitatea cderii trsnetului pe pr|ile laterale este n general neglijabil pentru
structuri cu nl|ime mai mic de 60 m.

6.2.3.7.2.1 Exemple de IPT poziionate prin metoda sferei fictive
Metoda sferei fictive trebuie utilizat pentru identificarea volumului protejat al pr|ilor si al zonelor
unei structuri pentru care tabelul 6.15 exclude utilizarea metodei unghiului de protec|ie.
Aplicnd aceast metod, pozi|ionarea unui dispozitiv de captare este adecvat dac nici un punct al
volumului de protejat nu este n contact cu o sfer de raz, r, care se rostogoleste pe sol, mprejurul si
h < 60 m
h> 60 m
0,8 h
Raza sferei fictive
r
r
r
r
r
r

171
pe partea superioar a structurii n toate direc|iile posibile. Sfera trebuie s ating numai solul si/sau
dispozitivul de captare.
Raza r a sferei fictive depinde de clasa IPT (a se vedea tabelul 6.15).
Figura 6.14 prezint aplicarea metodei sferei fictive la diferite structuri. Sfera de raz r se rostogoleste
n jurul si pe toat structura pn se atinge planul solului sau orice structur permanent sau obiect n
contact cu planul solului care este capabil s ac|ioneze ca un conductor de trsnet. Un punct de impact
poate s apar acolo unde sfera fictiv care se rostogoleste atinge structura si n astfel de puncte este
necesar s se prevad un conductor de captare.

Fig. 6.14 Proiectarea unui dispozitiv de captare al unei IPT conform metodei sferei fictive
r - Raza sferei fictive conform cu tabelul 6.15.

Conductoarele de captare ale IPT sunt instalate n toate punctele si segmentele care sunt n contact cu sfera fictiv a crei
raz corespunde cu nivelul de protec|ie ales cu excep|ia pr|ii inferioare a structurii n conformitate cu 6.2.3.7.4.
Dac metoda sferei fictive este aplicat pe desenele structurii, structura trebuie analizat n toate
direc|iile cu scopul asigurrii c nici o parte nu ptrunde ntr-o zon neprotejat un punct poate fi
scpat din vedere dac sunt analizate numai desene cu vederile din fa|, lateral si n plan.
Volumul protejat generat de un conductor al IPT este volumul nepenetrat de sfera fictiv cnd aceasta
este n contact cu conductorul si cu structura.
n cazul a dou conductoare de captare, paralele, orizontale, ale unei IPT amplasate deasupra unui plan
de referin| orizontal, a se vedea figura 6.15, distan|a de penetrare p a sferei fictive sub nivelul
conductoarelor n spa|iul situat ntre conductoare poate fi calculat:
p = r [r
2
(d/2)
2
]
1/2

Distan|a de penetrare p ar trebui s fie mai mic dect h
t
minus nl|imea obiectelor de protejat.

r

r
r

172

Fig. 6.15 Volum protejat de dou conductoare ntinse paralele si orizontale sau de dou tije de captare (r > h
t
)

Legend
1 Conductoare orizontale
2 Plan de referin|
3 Volum protejat de dou conductoare de captare, orizontale, paralele sau de dou tije de
captare
h
t
nl|imea fizic a tijelor de captare de la planul de referin|
p Distan|a de penetrare a sferei fictive
h nl|imea dispozitivului de captare conform tabelului 6.15
r Raza sferei fictive
d Distan|a care separ cele dou conductoare de captare, orizontale, paralele sau cele dou tije
de captare
Distan|a de penetrare p a sferei fictive ar trebui s fie mai mic dect h
t
minus cea mai mare
nl|ime a obiectelor de protejat, cu scopul protejrii obiectelor n spa|iul dintre extremit|i.

Exemplul prezentat n figura 6.15 este valabil, de asemenea, pentru trei sau patru tije de captare, de
exemplu, patru tije verticale amplasate n col|urile unui ptrat si care au aceeasi nl|ime h. n acest
caz, d din figura 6.15 corespunde diagonalelor ptratului format de cele patru tije.
Punctele de impact ale trsnetului pot fi determinate utiliznd metoda sferei fictive. Metoda sferei
fictive poate identifica, de asemenea, probabilitatea de apari|ie a unui impact n fiecare punct al
structurii.
Figura 6.16 prezint o cldire peste care se rostogoleste o sfer fictiv. Liniile ntrerupte indic traseul
centrului sferei fictive. Acesta este de asemenea locul geometric al vrfului precursorului descendent,
care genereaz descrcarea final. Toate acele trsnete cu vrfurile dispuse pe traseul centrului sferei
fictive vor cdea pe cele mai apropiate puncte ale cldirii. mprejurul marginilor acoperisului exist un
traseu n form de sfert de cerc cu posibile pozi|ii ale vrfului precursorului descendent care se va lovi
de marginea cldirii. Aceasta indic faptul c o parte considerabil dintre trsnete vor ntlni marginea
acoperisului, pere|ii si suprafa|a acoperisului.

d
3
h
t
= h
2
p
1
r
1

173

Fig. 6.16 Puncte de impact ale trsnetului pe o cldire
a) Vedere lateral
b) Vedere n plan
r raza sferei fictive

6.2.3.7.3 Poziionarea dispozitivului de captare utiliznd metoda ochiului reelei
n scopul protec|iei unei suprafe|e plate, se consider c o re|ea cu ochiuri asigur protec|ia ntregii
suprafe|e dac sunt ndeplinite condi|iile urmtoare:
a) Conductoarele de captare sunt amplasate
pe linia marginilor acoperisului,
pe stresinile acoperisului,
pe coamele acoperisului, dac panta acoperisului depseste 1/10.

Metoda ochiului re|elei este indicat pentru acoperisuri orizontale si nclinate fr curbur.
Metoda ochiului re|elei este indicat pentru suprafe|e laterale plate pentru a proteja mpotriva
loviturilor care cad lateral.
Dac panta acoperisului depseste 1/10, pot fi utilizate conductoare de captare paralele n locul
unei re|ele, cu condi|ia ca distan|a ntre conductoare s nu fie mai mare dect latura prescris a
ochiului re|elei.
b) Dimensiunile ochiurilor re|elei de captare nu sunt mai mari dect valorile indicate n tabelul 6.15.
c) Re|eaua dispozitivului de captare este construit n asa fel nct curentul de trsnet s circule cel
pu|in prin dou trasee metalice distincte spre priza de pmnt.
d) Nici un element metalic nu depseste volumul protejat de dispozitivele de captare.
e) Pe ct este posibil, conductoarele de captare urmeaz drumul cel mai scurt si cel mai direct.

R
R R

r
r
r
R

r

r
r

174
Exemple de IPT poziionate prin metoda ochiului reelei
Exemple de IPT neizolate care utilizeaz metoda ochiului re|elei pentru proiectarea dispozitivului de
captare sunt prezentate n figura 6.17 a) pentru o structur cu acoperis teras si n figura 6.17 b) pentru
o structur cu acoperis n pant.

a Dispozitiv de captare al unei IPT pe o structur cu
acoperis teras

w Dimensiunea ochiului re|elei
Dimensiunea ochiului re|elei trebuie s fie conform cu
tabelul 6.15.
b Dispozitiv de captare a unei IPT pe o structur cu
acoperisul n pant
Fig. 6.17 Exemplu de proiectare, n conformitate cu metoda ochiului re|elei, a unui dispozitiv de captare pentru o IPT
neizolat

Figura 6.18 prezint protec|ia asigurat de un dispozitiv de captare al unei IPT conform metodei
ochiului re|elei, metodei sferei fictive si metodei unghiului de protec|ie cu o dispunere general a
elementelor de captare.

Fig. 6.18 Proiectarea unui dispozitiv de captare a unei IPT conform cu metoda sferei fictive, metoda unghiului de
protec|ie si metoda ochiului re|elei si o dispunere general a elementelor unui dispozitiv de captare
Legend
1 Conductor de captare
2 Tij de captare
3 Dimensiunea ochiului re|elei
4 Conductor de coborre
5 Priz de pmnt cu conductor n bucl
h nl|imea dispozitivului de captare de la nivelul solului
o Unghi de protec|ie
o
2
h
1
4
5
3
w w

175

6.2.3.7.4 Dispozitive de captare mpotriva trsnetelor care cad pe prile laterale ale unei
structuri nalte
Pe structuri mai nalte de 60 m, trsnetele care cad pe pr|ile laterale pot lovi n special vrfurile,
col|urile si marginile suprafe|elor.
Riscul datorit acestor trsnete este redus deoarece numai cteva procente din totalul trsnetelor care
cad pe structurile nalte vor fi cu impact pe pr|ile laterale si n plus parametrii acestora sunt
semnificativ mai mici dect ai acelora care cad pe pr|ile superioare ale structurilor. Totusi,
echipamentul electric si electronic de pe pere|ii exteriori ai structurilor poate fi distrus chiar de trsnete
cu valori de vrf mici ale curentului.
Dispozitivul de captare trebuie s fie instalat astfel nct s protejeze partea superioar a structurilor
nalte (n general 20 % din nl|ime, n partea superioar a structurii) si echipamentul instalat n
interiorul acesteia.

6.2.3.7.5 Construcie
Dispozitivele de captare ale unei IPT neizolat fa| de structura de protejat pot fi instalate astfel:
a) dac acoperisul este realizat din material necombustibil conductoarele dispozitivului de captare
pot fi pozi|ionate pe suprafa|a acoperisului;
b) dac acoperisul este realizat din materiale combustibile dispozitivele de captare vor fi
pozi|ionate la 0,1 m de acesta.
Pentru acoperisuri din paie/stuf unde nu sunt utilizate bare din fier pentru fixarea acoperisului distan|a
trebuie s fie de cel pu|in 0,15 m.
c) pr|ile combustibile ale structurii de protejat nu trebuie s rmn n contact direct cu
componentele unei IPT exterioare si nu trebuie s fie situate sub acoperisuri din membrane
metalice care pot fi perforate de trsnet (6.2.3.7.6).
De asemenea, trebuie s se |in seama si de membranele mai pu|in combustibile cum ar fi scndurile
de lemn.
Dac este posibil ca apa s se acumuleze pe un acoperis plan, dispozitivele de captare trebuie instalate
deasupra nivelului maxim probabil al apei.
Un acoperis sau un perete construit din materiale inflamabile trebuie protejat, mpotriva efectului
periculos al nclzirii conductoarelor unui SPT de ctre curentul de trsnet, prin utilizarea uneia sau
mai multe din msurile urmtoare:
a) reducerea temperaturii conductoarelor prin mrirea sec|iunii;
b) mrirea distan|ei ntre conductoare si nvelitoarea acoperisului ;
c) inser|ia unui strat de protec|ie mpotriva cldurii ntre conductoare si materialul inflamabil.

6.2.3.7.5.1 Instalaii de captare neizolate
Conductoarele de captare si conductoarele de coborre trebuie s fie interconectate prin intermediul
unor conductoare la nivelul acoperisului pentru a se asigura distribu|ia curentului ntre conductoarele
de coborre.
Conductoarele de pe acoperisuri si conexiunile tijelor de captare pot fi fixate pe acoperis utiliznd
distan|iere sau elemente de fixare conductoare sau neconductoare. Conductoarele pot fi pozi|ionate, de
asemenea, pe suprafa|a unui perete dac peretele este realizat din material neinflamabil.
Punctele de fixare recomandate pentru aceste conductoare sunt indicate n tabelul 6.16.


176
Tabelul 6.16
Puncte de fixare recomandate
Poziionare
Puncte de fixare
pentru conductoare
tip band yi
conductoare torsadate
mm
Puncte de fixare
pentru conductoare
unifilare rotunde

mm
Conductoare orizontale pe suprafe|e
orizontale
500 1 000
Conductoare orizontale pe suprafe|e verticale 500 1 000
Conductoare verticale de la sol pn la 20 m 1 000 1 000
Conductoare verticale de la 20 m si peste 500 1 000
Acest tabel nu se aplic elementelor de fixare prefabricate care pot necesita analize speciale.
In cazul lurii n considerare a condi|iilor de mediu (de exemplu for|a estimat a vntului) se
poate ca punctele de fixare s difere de cele recomandate.

Pe casele mici si pe structuri similare cu acoperisuri cu coame, trebuie instalat un conductor de captare
pe coam. Dac structura este n totalitate n zona protejat asigurat de conductorul de pe coama
acoperisului, trebuie pozate cel pu|in dou conductoare de coborre peste marginile frontonului
col|urilor opuse ale structurii.
Distan|a ntre dou conductoare de coborre, msurat de-a lungul perimetrului structurii nu trebuie s
depseasc distan|ele indicate n tabelul 6.18.
Jgheaburile de la marginea acoperisului pot fi utilizate drept conductoare naturale cu condi|ia ca
acestea s fie conform 6.2.3.7.6.
Pe structuri cu acoperisuri teras, conductoarele perimetrului trebuie instalate ct mai aproape de
marginile exterioare ale acoperisului dac acest lucru este posibil practic.
Dac suprafa|a acoperisului depseste dimensiunea ochiului re|elei indicat n tabelul 6.15, trebuie s
se instaleze conductoare de captare suplimentare.
Figura 6.18 ilustreaz un exemplu de detalii constructive ale elementelor de fixare pe un acoperis
teras.

Fig. 6.18 Construc|ia unei IPT utiliznd componente naturale de pe acoperisul structurii
a
1
2
3 4 5
6
7
8

177

Legend
a de la 500 mm pn la 1 000 mm, a se vedea tabelul 6.15
1 Parapetul acoperisului
2 Conductor flexibil
3 Racorduri
4 Racorduri n T
5 Element de fixare a conductorului de captare
6 IPT traverseaz un sistem de etansare mpotriva apei
7 Grind din o|el
8 Racord

Acoperirea metalic a parapetului acoperisului este utilizat drept conductor de captare si este
conectat la grinda de o|el utilizat drept conductor de coborre natural al IPT.

Figura 6.19 ilustreaz pozi|ionarea unei IPT exterioare pe o structur cu un acoperis teras realizat din
material electroizolant asa cum sunt lemnul sau crmizile. Elementele de fixare pe acoperis sunt n
volumul de protejat. Pe structurile nalte, un conductor n bucl conectat la toate conductoarele de
coborre este instalat pe fa|ad. Distan|ele ntre aceste conductoare n bucl sunt indicate n
tabelul 6.18.

Fig. 6.19 Dispunerea unei IPT exterioare pe o structur de material electroizolant cu o nl|ime maxim de pn la 60 m,
cu acoperis teras si cu elemente de fixare pe acoperis

2
4
9
1
3
5
5
8
8
10
6
11
7

178
Legend
1 Tij de captare
2 Conductor de captare orizontal
4 Racord n T
5 Racord de traversare
6 Racord pentru verificare
7 Dispunere de tip B a prizei de pmnt, electrod de pmnt n bucl
8 Conductor de echipoten|ializare n bucl
9 Acoperis teras cu elemente de fixare de acoperis
10 Racord pentru conectarea barei de echipoten|ializare a IPT interioare
11 Dispunere de tip A a prizei de pmnt

Se utilizeaz un conductor de echipoten|ializare n bucl. Distan|a ntre conductoarele de coborre
corespunde condi|iilor din tabelul 6.18.

nvelitorile metalice utilizate pentru protec|ia mecanic a pere|ilor exteriori pot fi utilizate drept
component natural a dispozitivului de captare, conform 6.2.3.7.6, dac nu exist nici un risc de
incendiu prin topirea metalului. Inflamabilitatea depinde de tipul de material al straturilor de placare de
sub nvelitoarea metalic.
Sistemul de etanseitate al acoperisurilor metalice, precum si al altor tipuri de acoperisuri, poate fi
perforat de trsnet. n astfel de cazuri, apa poate ptrunde si se poate infiltra prin acoperis la un punct
ndeprtat de punctul de impact. Pentru a evita aceast posibilitate trebuie instalat un dispozitiv de
captare.
Cupolele usoare si clapetele instala|iilor de evacuare a fumului si a cldurii sunt n mod normal
nchise.Dispozitivele de captare se vor amplasa astfel inct s asigure protec|ia mpotriva loviturilor de
trsnet pentru pozi|ia cea mai dezavantajoas a cupolelor sau clapetelor (deschis, nchis sau n pozi|ie
intermediar).
Acoperisurile nvelite cu tabl conductoare care nu este conform cu 6.2.3.7.6 pot fi utilizate drept
dispozitive de captare dac topirea n punctul de impact poate fi acceptat. Dac acest lucru nu este
acceptat, nvelitoarea de tabl conductoare a acoperisului trebuie s fie protejat cu un sistem de
captare de nl|ime suficient (a se vedea figura 6.15).
Dac sunt utilizate suporturi electroizolante, trebuie respectate condi|iile pentru distan|a de separare
fa| de tabla conductoare indicat n Anexa 6.8.
Figura 6.18 prezint un exemplu de dispozitiv de captare natural utiliznd parapetul acoperisului drept
conductor de captare la marginea acoperisului.
Structurile ncastrate si structurile cu proeminen|e de pe suprafa|a acoperisului trebuie protejate prin
intermediul unor tije de captare. Pr|ile metalice exterioare trebuie conectate la o IPT n afar de cazul
n care este n conformitate cu 6.2.3.7.6.
Figura 6.20 prezint un exemplu de conectare a dispozitivului de captare cu conductoare de coborre
naturale prin beton.


179

Fig. 6.20 Construc|ia unei IPT exterioare pe o structur de beton armat utiliznd armturile pere|ilor exteriori ai structurii
drept componente naturale

Legend
1 Tij de captare
4 Racord n T
5 Racord de intersectare
6 Conectare la tijele armturii de o|el
9 Acoperis teras cu elemente de fixare de acoperis
10 Racord n T rezistent la coroziune
Toate dimensiunile unei IPT trebuie s corespund nivelului de protec|ie ales.

6.2.3.7.5.2 Structuri din beton armat, cu acoperiy teras inaccesibil publicului
Pe un acoperis teras inaccesibil publicului pe care este amplasat un dispozitiv de captare, exterior,
conductoarele de captare trebuie s fie instalate ca n figura 6.18 Pentru conductorul de
echipoten|ializare n bucl de pe acoperis, stratul metalic al parapetului acoperisului poate fi utilizat
asa cum se indic n figura 6.18.
Figura 6.20 prezint modul de instalare a re|elei de conductoare pe acoperis.
Dac reducerea rezisten|ei mecanice a betonului datorit coroziunii nu este permis, dispozitivul de
captare trebuie instalat si echipoten|ializat la armtura din o|el, prevenind astfel cderea direct a
trsnetului pe armtura din o|el a betonului.
nvelitoarea metalic care este prevzut pentru o protec|ie mecanic a pere|ilor exteriori poate fi
9
4
2
3
5
1
6
4
10
6
7
8

180
utilizat drept component natural a dispozitivului de captare conform 6.2.3.7.6 dac nu exist risc de
incendiu prin topirea metalului.
nvelitorile de tabl conductoare ale acoperisurilor care nu sunt conforme cu tabelul 6.16 pot fi
utilizate drept conductoare de captare dac topirea n punctul de impact a trsnetelor poate fi acceptat.
Dac nu, nvelitorile conductoare ale acoperisurilor trebuie protejate cu un dispozitiv de captare (a se
vedea figura 6.15). n acest caz, trebuie s se aplice metoda sferei fictive.
Pr|ile metalice care nu satisfac condi|iile pentru dispozitivele de captare men|ionate n 6.2.3.7.6 pot,
cu toate acestea, s fie utilizate pentru conexiunea diferitelor pr|i care conduc curentul de trsnet din
zona acoperisului.

6.2.3.7.5.3 Protecia echipamentelor de fixare de acoperiy care ncorporeaz echipamente
electrice sau de procesare a informaiei
Toate elementele de fixare de acoperis din materiale electroizolante sau conductoare, care ncorporeaz
echipamente electrice si/sau echipamente de prelucrare a informa|iei, trebuie situate n interiorul
volumului protejat de dispozitivul de captare.
Elementele de fixare de acoperis pe structuri din o|el, de asemenea, trebuie situate n interiorul
volumului protejat de dispozitivul de captare. n acest caz conductoarele de captare trebuie conectate
nu numai la dispozitivul de captare dar si direct la structura din o|el, dac este posibil. Cnd sunt
conectate la structur nu este necesar s se respecte distan|ele de separare.
Prescrip|iile pentru elementele de fixare de acoperis trebuie aplicate, de asemenea, si pentru elementele
instalate pe suprafe|e verticale pe care este posibil o cdere a trsnetului, adic suprafe|e care pot fi
atinse de sfera fictiv.
n figura 6.21 este prezentat un exemplu de dispozitiv de captare care protejeaz elementele de fixare
de acoperis de materiale conductoare sau electroizolante, care ncorporeaz instala|ii electrice.
Figura 6.21 este indicat numai dac distan|a de separare s (a se vedea Anexa 6.8) nu poate fi
men|inut.


181

Fig. 6.21 Element de fixare de acoperis metalic protejat mpotriva captrii directe a trsnetului, conectat la dispozitivul de
captare

Legend
1 Conductor de captare
2 nvelitoare metalic
3 Conductor de echipoten|ializare
5 Echipament electric
6 Cutie de jonc|iune a liniei electrice de alimentare cu SPD
7 Born de conexiune la elementele conductoare ale structurii

Dac elementele de fixare necesit o protec|ie suplimentar, pot fi amplasate la nivelul acoperisului
SPD ntre conductoarele active.
Distan|a de separare trebuie men|inut nu numai n aer ci si pentru cile prin material solid (k
m
= 0,5).

6.2.3.7.5.4 Protecia elementelor conductoare instalate pe un acoperiy
Elemente conductoare instalate pe acoperisuri cum sunt cele cu grosimea peretelui insuficient care nu
pot rezista cderilor trsnetului si de asemenea nvelitorile conductoare ale acoperisurilor sau pr|i ale
structurilor care nu ndeplinesc prescrip|iile pentru dispozitive de captare naturale conform 6.2.3.7.6 si
tabelului 6.17, si pentru care o cdere de trsnet nu poate fi tolerat, trebuie s fie protejate prin
conductoare de captare.
Pentru proiectarea instala|iei de protec|ie mpotriva trsnetului a elementelor conductoare instalate pe
acoperis trebuie aplicat metoda sferei fictive pentru dispozitive de captare.
n figura 6.21 este prezentat un exemplu de proiectare a unui dispozitiv de captare pentru protec|ia
mpotriva cderii directe a trsnetului a unui element de fixare de acoperis conductor cnd distan|a de
protec|ie s nu poate fi men|inut.

1
d < s
2
6
5
4
7
3
7

182
6.2.3.7.5.5 Protecia structurilor acoperite cu pmnt
Pentru structuri care con|in un strat de pmnt pe acoperis pentru izola|ie termic poate fi utilizat un
SPT normal. Dispozitivul de captare poate fi o re|ea de captare la sol sau un numr de tije de captare,
conectate printr-o re|ea ngropat, conform cu metoda sferei fictive sau a unghiului de protec|ie
Structuri cu un strat de pmnt de pn la 0,50 m n care persoane sunt prezente cu regularitate,
necesit o re|ea de captare cu dimensiunea ochiurilor de 5 m 5 m pentru prevenirea tensiunilor
periculoase de pas. Pentru protejarea persoanelor la nivelul solului de cderi directe ale trsnetului sunt
necesare, de asemenea, tije de captare conform metodei sferei fictive. Aceste tije pot fi nlocuite cu
componente naturale, asa cum sunt gardurile metalice, stlpii de iluminat etc. nl|imea dispozitivelor
de captare trebuie s |in seama de nl|imea persoanelor presupus de 2,5 m mpreun cu distan|ele de
separare necesare. Dac nici un tip din acestea nu este posibil, persoanele trebuie prevenite c pot fi
expuse la cderi directe ale trsnetului.
Pentru structuri subterane cu un strat de pmnt de peste 0,5 m se recomand s se utilizeze aceleasi
msuri ca si pentru un strat de pmnt de pn la 0,5 m.
Pentru structuri subterane care con|in materiale explozibile, este necesar o IPT suplimentar. IPT
suplimentar poate fi izolat sau amplasat pe structur. Prizele de pmnt ale celor dou instala|ii
trebuie s fie interconectate.

6.2.3.7.6 Componente naturale
Urmtoarele pr|i ale structurii pot fi considerate componente naturale de captare si parte a unei IPT n
conformitate cu 6.2.3.3 .
a) Foliile de metal care acoper structura de protejat n condi|iile urmtoare:
1. continuitatea electric ntre diferitele pr|i s fie realizat n mod durabil (de exemplu
prin lipire, sudare, sertizare, ndoire a marginilor (bordurare), fixare cu suruburi sau
fixare cu buloane);
2. grosimea foliei de metal s nu fie mai mic dect valoarea t indicat n tabelul 6.17
dac este important prevenirea perforrii foliei de metal sau evitarea aprinderii oricrui
material usor combustibil situat dedesubt;
3. grosimea foliei de metal s nu fie mai mic dect valoarea t indicat n tabelul 6.17 dac
este necesar s se ia msuri de precau|ie mpotriva perforrii sau s se evite problemele
legate de punctele calde;
4. acestea nu sunt acoperite cu material electroizolant.

Tabelul 6.17
Grosime minim a tablelor de metal sau a conductelor metalice ale dispozitivelor de captare
Clasa SPT Material
Grosime
a

t
mm
Grosime
b

t'
mm
De la I pn la
IV
Plumb 2,0
O|el
(inoxidabil,
galvanizat)
4 0,5
Titaniu 4 0,5
Cupru 5 0,5
Aluminiu 7 0,65
Zinc 0,7
a
t previne perforarea, punctele calde sau aprinderea.
b
t' numai pentru tabla de metal dac nu este important prevenirea
problemelor privind perforarea, punctele calde sau aprinderea.

b) Componentele metalice ale construc|iei acoperisului (grinzi, armturi din o|el interconectate etc.),
aflate sub acoperisuri nemetalice, cu condi|ia ca acestea din urm s poat fi excluse din structura
de protejat.


183
c) Pr|i metalice de tipul ornamenta|iilor, balustradelor, conductelor, nvelisurilor de parape|i etc. ale
cror sec|iuni nu sunt mai mici dect cele specificate pentru componentele standardizate ale
dispozitivului de captare.
d) Conducte si rezervoare metalice de pe acoperis, cu condi|ia ca acestea s fie realizate dintr-un
material cu grosimi si sec|iuni n conformitate cu tabelul 6.20.
e) Conducte si rezervoare metalice prin care circul amestecuri usor combustibile sau explozibile, cu
condi|ia ca acestea s fie realizate dintr-un material cu grosimea cel pu|in egal cu cea a valorii
corespunztoare t indicate n tabelul 6.20 si dac cresterea temperaturii suprafe|ei interioare n
punctul de impact nu constituie un pericol.

Dac nu sunt ndeplinite condi|iile privind grosimea, conductele si rezervoarele trebuie s fie integrate
n structura de protejat.
Conductele pentru circula|ia amestecurilor usor combustibile sau explozibile nu trebuie s fie
considerate drept componente naturale ale dispozitivului de captare dac garnitura cuplrilor cu flanse
nu este metalic sau dac fa|etele flanselor nu sunt conectate ntre ele n mod corespunztor.
O acoperire cu un strat sub|ire de vopsea protectoare sau cu aproximativ 1 mm de bitum sau cu
0,5 mm de PVC nu este considerat ca o izola|ie electric.
Elementele conductoare instalate deasupra suprafe|ei acoperisului, cum sunt rezervoarele metalice,
sunt n mod obisnuit conectate la echipamentul instalat n interiorul structurii. Pentru a preveni
circula|ia curentului de trsnet integral n interiorul structurii, este necesar s se realizeze o conexiune
ntre aceste componente naturale ale IPT si re|eaua de captare.
Elementele conductoare instalate deasupra suprafe|ei acoperisului, cum sunt rezervoarele metalice si
barele de armtur din o|el, din beton, trebuie conectate la dispozitivul de captare.
Dac nu se admite o cdere direct a trsnetului pe un element conductor al acoperisului, acest element
trebuie instalat n interiorul volumului protejat al unui dispozitiv de captare.
nvelitorile conductoare de pe fa|ade si elemente echivalente ale structurii, unde riscul de incendiu este
neglijabil, trebuie realizate conform 6.2.3.7.6.
Legturile de echipoten|ializare de acoperis trebuie s fie impermeabile. n acest caz particular legtura
de echipoten|ializare este asigurat de armtura structurii din betonul armat.
n figura 6.22 este prezentat un exemplu de echipoten|ializare a elementelor conductoare de fixare de
acoperis la conductoarele de captare.

Fig. 6.22 Conectarea unei tije de captare natural la un conductor de captare
Legend
1 Element de fixare a unui conductor de captare
2 Conduct metalic
4 Armtur din o|el n beton

Conductele din o|el trebuie s corespund cu condi|iile 6.2.3.7.6 si cu dimensiunile minime din tabelul
2
1
3
4

184
6.20, iar conductorul de echipoten|ializare trebuie s corespund cu dimensiunile din tabelul 6.20.
Armtura din o|el din structurile din beton armat este considerat c asigur continuitatea electric
dac cea mai mare parte din interconexiunile barelor verticale si orizontale sunt sudate sau sunt
conectate solid.
Barele verticale trebuie s fie conectate prin sudare, mbinare fix sau suprapuse pe o distan| de
minimum 20 de ori diametrul lor si legate sau conectate sigur prin alt procedeu. Pentru structurile noi,
conectrile ntre elementele armturii trebuie s fie specificate de proiectant sau de instalator, n
cooperare cu inginerul de construc|ii civile si cu constructorul.
Pentru structuri care utilizeaz beton armat (care includ elemente de prefabricate din beton armat,
elemente de beton armat precomprimat), continuitatea electric a barelor armturilor trebuie s fie
verificat prin msurare ntre partea cea mai de sus si nivelul solului. Rezisten|a electric total nu
trebuie s fie mai mare de 0,2 O, valoare msurat utiliznd un echipament de msurare adecvat. Dac
aceast valoare nu este realizat, sau tehnic nu este posibil realizarea unei astfel de ncercri, armtura
de o|el nu poate fi utilizat ca un conductor de coborre. n acest caz trebuie instalat un conductor de
coborre exterior. n cazul structurilor din prefabricate din beton armat, continuitatea electric a
armturii metalice trebuie s fie stabilit ntre elementele individuale adiacente ale prefabricatelor din
beton.

6.2.3.7.7 Dispozitiv de captare izolat
Stlpii de captare adiacen|i structurilor sau echipamentelor de protejat sunt destina|i s reduc la
minimum riscul cderilor de trsnet pe structurile aflate n interiorul volumului de protec|ie al acestora,
dac este instalat o IPT izolat.
Dac se instaleaz mai mul|i stlpi, acestia pot fi interconecta|i cu ajutorul unor conductoare aeriene si
condi|iile de proximitate ale acestor instala|ii fa| de IPT trebuie s fie conform Anexei 6.8.
O IPT izolat se poate utiliza, de asemenea, pentru o structur din beton armat pentru mbunt|irea
ecranului electromagnetic. Pentru structurile nalte construc|ia unei IPT izolate nu este practic.
Dispozitivele de captare izolate realizate prin conductoare ntinse pe suporturi electroizolante sunt
indicate pentru protec|ia unui numr mare de elemente de fixare pe suprafa|a acoperisului, cu
proeminen|e extinse. Izola|ia suporturilor trebuie s fie adecvat pentru o tensiune calculat pentru o
distan| de separare conform Anexei 6.8.

Conductoare de coborre
6.2.3.8 Generaliti
Conductoarele de coborre au rolul de a reduce probabilitatea de avariere datorit circula|iei curentului
de trsnet n IPT si trebuie dispuse n asa fel nct de la punctul de impact la pmnt:
a) s existe trasee de curent paralele;
b) lungimea traseelor de curent s fie redus la minimum;
Distan|ele ntre conductoarele de coborre si ntre conductoarele n bucl sunt indicate n tabelul 6.18.

6.2.3.9 Poziionarea unei IPT izolate
a) Dac dispozitivul de captare este format din tije montate pe piloni separa|i (sau pe un singur pilon)
care nu sunt din metal sau nu au armtura de o|el interconectat, este necesar cel pu|in un
conductor de coborre pentru fiecare pilon. Pentru piloni confec|iona|i din metal sau cu armtura
din o|el interconectat nu este necesar nici un conductor de coborre suplimentar.
b) Dac dispozitivul de captare este format din unul sau mai multe conductoare orizontale separate
(sau dintr-un singur conductor), este necesar s fie cel pu|in un conductor de coborre pentru
fiecare structur de sus|inere.
c) Dac dispozitivul de captare este format dintr-o re|ea de conductoare, este necesar cel pu|in un
conductor de coborre pe structura de sus|inere pentru fiecare extremitate a conductorului de
captare.

6.2.3.9.1 Poziionarea unei IPT neizolat
Fiecare IPT neizolat trebuie s aib cel pu|in dou conductoare de coborre distribuite pe perimetrul
structurii de protejat, n func|ie de limitrile privind arhitectura si condi|iile practice.

185
Este de preferat repartizarea conductoarelor de coborre la intervale egale pe perimetrul cldirii.
Distan|ele ntre conductoarele de coborre sunt indicate n tabelul 6.18.
Distan|a dintre conductoarele de coborre se coreleaz cu distan|a de separare indicat n Anexa 6.8.

Tabelul 6.18
Distanele maxime ntre conductoarele de coborre
Clasa SPT
Distan|e minime
m
I 10
II 10
III 15
IV 20

Dispozitivul de captare, conductoarele de coborre si prizele de pmnt trebuie coordonate astfel nct
s se realizeze cel mai scurt traseu posibil pentru curentul de trsnet.
n figura 6.23 se prezint un exemplu de IPT exterioar pentru o structur cu diferite niveluri de
construc|ie a acoperisului si n figura 6.19 se prezint un exemplu de IPT exterioar proiectat pentru o
structur de 60 m nl|ime cu acoperis teras si cu elemente de fixare de acoperis.

Fig. 6.23 Construc|ia unei IPT exterioare pe o structur de material electroizolant cu diferite niveluri de acoperis

Legend
3 Racord n T rezistent la coroziune
6 Racord n T, pe coama acoperisului
7 Dimensiunea ochiului re|elei

6.2.3.9.2 Construcie
Conductoarele de coborre trebuie instalate astfel nct, pe ct este posibil, s constituie o continuare
direct a conductoarelor dispozitivului de captare.
Conductoarele de coborre trebuie s fie instalate rectiliniu si vertical astfel nct acestea s asigure cea
6
1
7
2
4
5
3

186
mai scurt cale spre pmnt. Trebuie s se evite formarea de bucle, dar acolo unde acest lucru nu este
posibil, distan|a s, msurat de la o margine la cealalt a deschiderii dintre dou puncte de pe
conductor si lungimea l a conductorului ntre aceleasi puncte trebuie s fie conforme cu Anexa 6.8

Fig. 6.24 Bucla unui conductor de coborre

Conductoarele de coborre nu trebuie instalate n stresini sau n burlane de scurgere chiar dac acestea
sunt acoperite cu material electroizolant.
Dac nu este posibil realizarea unei conexiuni directe din cauza unor console mari ale acoperisului
etc. conectarea dispozitivului de captare si a conductorului de coborre trebuie s fie realizat printr-un
conductor destinat pentru aceasta si nu prin componente naturale cum ar fi jgheaburile pentru
scurgerea apei de ploaie etc.
Amplasarea conductoarelor de coborre trebuie s se fac astfel nct s se asigure o distan| de
separare conform cu Anexa 6.8 ntre ele si eventualele usi si ferestre.
Conductoarele de coborre ale unei IPT neizolate fa| de structura de protejat pot fi instalate dup cum
urmeaz:
a) dac peretele este realizat din material necombustibil, conductoarele de coborre pot fi
amplasate pe suprafa|a peretelui sau n perete;
b) dac peretele este realizat din material inflamabil si cresterea temperaturii conductoarelor de
coborre este periculoas, conductoarele de coborre pot fi amplasate astfel nct distan|a ntre
ele si perete s fie mereu mai mare de 0,1 m. Suporturi de montare pot fi n contact cu peretele.
Atunci cnd distan|a ntre conductorul de coborre si materialul combustibil nu poate fi asigurat,
sec|iunea conductorului nu trebuie s fie mai mic de 100 mm
2
.
Pentru structurile mari, cum sunt blocurile turn de apartamente si, n special, structurile industriale si
administrative, care sunt proiectate adesea ca structuri pe schelete de o|el sau pe schelete din o|el si
beton, sau care utilizeaz beton armat, componentele conductoare ale structurii pot fi utilizate drept
conductoare de coborre.
Impedan|a total a SPT pentru acest tip de cldiri este mic si asigur o protec|ie mpotriva trsnetului
foarte eficient pentru instala|iile interioare. Este avantajos s se utilizeze suprafe|ele conductoare ale
pere|ilor drept conductoare de coborre. Astfel de pere|i cu suprafe|e conductoare pot fi: pere|ii din
beton armat, suprafe|ele fa|adelor cu folii metalice si fa|adele din panouri prefabricate din beton, dac
sunt conectate si interconectate conform 6.2.3.9.5 .

6.2.3.9.3 Conductoare de coborre neizolate
n structurile cu elemente conductoare numeroase n pere|ii exteriori, dispozitivele de captare si priza
de legare la pmnt trebuie conectate la elementele conductoare ale structurii ntr-un numr de puncte.
Aceasta reduce distan|a de separare conform Anexei 6.8.
Ca rezultat al acestor conexiuni, elementele conductoare ale structurii sunt utilizate drept conductoare
de coborre si de asemenea drept bare de echipoten|ializare.
n cazul structurilor ntinse, mari (structuri industriale, hale pentru expozi|ii etc.) cu dimensiuni de
peste patru ori distan|a ntre conductoarele de coborre, trebuie asigurate conductoare de coborre
interioare suplimentare la aproximativ fiecare 40 m, acolo unde este posibil.
s
l
1
l = l
1
+ l
2
+ l
3
l
2
l
3

187
Toate coloanele interioare si to|i pere|ii despr|itori cu elemente conductoare, cum sunt barele de
armtur din o|el, care nu ndeplinesc condi|iile distan|ei de separare, trebuie conectate la dispozitivul
de captare si la priza de pmnt.
Pentru evitarea descrcrilor electrice periculoase ntre diferitele elemente conductoare ale unei
structuri mari cu coloane interioare de beton armat, armtura coloanelor este conectat la dispozitivul
de captare si la priza de pmnt.
Pentru astfel de structuri, este deosebit de important ca, nainte de nceperea proiectrii structurii, s fie
coordonate proiectarea structurii si proiectarea SPT astfel nct elementele conductoare ale structurii s
poat fi utilizate pentru protec|ia mpotriva trsnetului.

6.2.3.9.4 Conductoare de coborre izolate
Dac, din considerente arhitecturale, conductoarele de coborre nu pot fi montate pe suprafa|a
structurii, acestea trebuie instalate n canale deschise n zidrie. n acest caz, trebuie s se acorde
aten|ie men|inerii distan|ei de separare, conform Anexei 6.8, ntre conductorul de coborre si orice
element de metal din interiorul structurii.
Instalarea direct n tencuiala exterioar nu este recomandat deoarece tencuiala se poate deteriora ca
rezultat al dilatrii termice. Tencuiala este adesea avariat ca rezultat a creterii temperaturii i a
forelor mecanice exercitate de curentul de trsnet.

6.2.3.9.5 Componente naturale
Pot fi considerate conductoare de coborre naturale urmtoarele elemente ale structurii:
a) instala|iile metalice, cu condi|ia ca:
1. s fie realizat durabil continuitatea electric ntre diferitele elemente,
2. dimensiunile lor s fie cel pu|in egale cu acelea care sunt specificate n tabelul 6.20 pentru
conductoarele de coborre.
Conductele prin care circul lichide inflamabile sau explozibile nu trebuie folosite drept
componente naturale ale dispozitivului de captare dac garnitura cuplrilor cu flanse nu este
metalic sau dac fa|etele flanselor nu sunt conectate ntre ele n mod corespunztor.
Instala|iile metalice pot fi acoperite cu materiale electroizolante.
b) scheletul metalic al betonului armat care prezint o continuitate electric;
Pentru prefabricate din beton armat, trebuie s se realizeze puncte de interconectare ntre
elementele de armare. De asemenea, este important ca betonul armat s con|in o legtur
conductoare ntre punctele de interconectare. Pr|ile separate trebuie s fie conectate la fa|a
locului n timpul asamblrii.
c) scheletul din o|el interconectat al structurii;
Conductoarele n bucl nu sunt necesare dac scheletul de metal al structurilor sau armturile
din o|el interconectate ale structurii sunt utilizate drept conductoare de coborre.
d) elementele fa|adei, sine profilate si prefabricate metalice ale fa|adei, cu condi|ia ca
1. dimensiunile lor s respecte prescrip|iile pentru conductoarele de coborre (a se vedea 6.2.3.14)
iar grosimile tablelor de metal sau a conductelor de metal s nu fie mai mici de 0,5 mm,
2. continuitatea electric a acestora pe vertical s fie conform prescrip|iilor de la 6.2.3.15 .

6.2.3.9.6 Racorduri pentru verificare (piese de separare)
Pe fiecare conductor de coborre trebuie instalat un racord pentru verificare la conectarea acestuia la
priza de pmnt, cu excep|ia conductoarelor de coborre naturale care sunt legate la electrozii de
pmnt de funda|ie.
Pentru scopuri de msurare, racordul trebuie s poat fi deschis cu ajutorul unei scule. n utilizare
normal acesta trebuie s rmn nchis.
n figura 6.25 sunt prezentate exemple de construc|ie a unui racord pentru verificare care poate fi
instalat pe un perete interior sau exterior al unei structuri.


188

Figure 6.25b
Figure 6.25a
2
2
4
3
1
4

Fig. 6.25 Exemple de conectare a prizei de pmnt la IPT a structurilor utiliznd conductoare de coborre naturale
(grinzi)
Racord pentru verificare pe perete
1 Racord pentru verificare pe perete (pies de separare)
2 Racord n T rezistent la coroziune n sol
3 Racord rezistent la coroziune n sol
4 Racord ntre conductorul de legtur la priza de pmnt si o grind din o|el

Priza de pmnt
6.2.3.10 Generaliti
Rezisten|a de dispersie a prizei de pmnt numai pentru instala|ia de protec|ie mpotriva trsnetului
trebuie s fie de cel mult 10 O.

6.2.3.11 Dispunerea prizelor de pmnt n condiii obiynuite
Pentru prizele de pmnt sunt utilizate dou tipuri de baz de dispunere a electrozilor de pmnt.

6.2.3.11.1 Dispunere de tip A
Acest tip de dispunere con|ine electrozi de pmnt orizontali sau verticali instala|i n exteriorul
structurii de protejat. Fiecare conductor de coborre se conecteaz individual la o astfel de priz ce
poate fi singular sau multipl.
n dispunerile de tip A, numrul total de electrozi de pmnt trebuie s nu fie mai mic de doi.

b
a

189

Fig. 6.26 Lungimea minim l
1
a fiecrui electrod de pmnt n func|ie de clasa SPT
Lungimea minim a fiecrui electrod de pmnt de la extremitatea fiecrui conductor de coborre este
l
1
pentru electrozii de pmnt orizontali, sau
0,5 l
1
pentru electrozii de pmnt verticali (sau nclina|i),
unde l
1
este lungimea minim a electrozilor de pmnt orizontali asa cum rezult aceasta din
figura 6.26.
n cazul electrozilor de pmnt combina|i (verticali sau orizontali), trebuie s se considere lungimea
total.
Lungimile minime indicate n figura 6.26 pot s nu fie luate n considerare cu condi|ia ca rezisten|a
prizei de pmnt s fie mai mic de 10 O (msurat la o frecven| diferit de frecven|a industrial si de
multiplii acesteia pentru a se evita interferen|a).

6.2.3.11.2 Dispunere de tip B
Acest tip de dispunere presupune o priz de pmnt multipl exterioar structurii (din electrozi
verticali lega|i ntre ei cu electrozi orizontali, sau numai electrozi orizontali):
- pe contur nchis (n bucl) sau pe contur deschis,
- n funda|ie.
Tot o priz de pmnt de dispunere de tip B poate fi o combina|ie ntre cele dou tipuri de mai
sus, interconectate.

6.2.3.11.3 Instalarea electrozilor de pmnt
Electrodul de pmnt n bucl (dispunere de tip B) trebuie ngropat la o adncime de cel pu|in 0,5 m
dar nu mai mic dect adncimea de nghe| a solului si la o distan| de cel pu|in 1 m fa| de funda|ia
cldirii.
Pentru structuri cu multe sisteme electronice sau cu risc ridicat de incendiu, este preferabil o legare la
pmnt cu o dispunere de tip B.

6.2.3.11.4 Electrozi de pmnt naturali
Pot fi utiliza|i ca electrozi naturali de pmnt armturile din o|el interconectate ale funda|iilor din
beton n conformitate cu 6.2.3.14, sau alte structuri metalice subterane corespunztoare. Dac armtura
metalic a betonului este utilizat ca electrod de pmnt, o aten|ie deosebit trebuie s se acorde
interconexiunilor pentru a se preveni fisurarea mecanic a betonului.

l
1

m

Om
Clasa I
Clasa II
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 500 1 000 1 500 2 000 2 500 3 000
Clasa III-IV

190
6.2.3.12 Construcie
6.2.3.12.1 Generaliti
Dispozitivele de captare ar trebui s realizeze urmtoarele cerin|e:
a) circula|ia curentului de trsnet la pmnt;
b) legtura de echipoten|ializare ntre conductoarele de coborre;
c) controlul tensiunii n vecintatea pere|ilor conductori ai cldirii.
Electrozii de pmnt n funda|ie si electrozii de pmnt n bucl n dispunere de tip B satisfac aceste
condi|ii. Electrozii de pmnt radiali n dispunere de tip A sau electrozii de pmnt verticali ngropa|i
adnc n pmnt nu satisfac condi|iile cu privire la legtura de echipoten|ializare si la controlul
tensiunii.
Funda|iile din beton cu armturi din o|el interconectate ale unei structuri ar trebui utilizate drept
electrozi de pmnt n funda|ie. Aceste funda|ii prezint o rezisten| de legare la pmnt foarte mic si
realizeaz un nivel de referin| excelent pentru echipoten|ializare. Dac acest lucru nu este posibil, ar
trebui instalat n jurul structurii o priz de pmnt, de preferat un electrod de pmnt n bucl n
dispunere de tip B.

6.2.3.12.2 Electrozi de pmnt n fundaie
Un electrod de pmnt n funda|ie, conform 6.2.3.11.4, con|ine conductoare instalate n funda|ia
structurii sub pmnt. Lungimea electrozilor de pmnt suplimentari ar trebui determinat utiliznd
diagrama din figura 6.26.
Electrozii de pmnt n funda|ie sunt ncorpora|i n beton. Acestia au avantajul c, dac betonul este
turnat corespunztor si acoper pn la cel pu|in 50 mm din electrozii de pmnt n funda|ie, acestia
sunt proteja|i mpotriva coroziunii. Trebuie de asemenea amintit c barele de armtur din o|el, din
beton, genereaz un poten|ial electric de aceeasi mrime cu cea a conductoarelor de cupru ngropate.
Acest lucru ofer o solu|ie tehnic bun pentru proiectarea prizelor de pmnt pentru structuri din
beton armat.
Metalele utilizate pentru electrozii de pmnt trebuie s satisfac prescrip|iile pentru materiale indicate
n tabelul 6.21.
Pentru electrozii de pmnt din sol trebuie utilizate conductoare din cupru sau din o|el inoxidabil dac
acestea sunt conectate la o|elul din beton.
Pe perimetrul structurii trebuie instalat n funda|ie un conductor metalic, conform tabelului 6.5, sau o
band din o|el galvanizat, care s fie adus deasupra gropii de funda|ie, prin conductoare de legtur,
la punctele de conectare desemnate pentru racordurile pentru verificare ale conductoarelor de coborre.
Stratul hidroizolant introdus de obicei sub funda|ia structurii pentru reducerea umidit|ii n planseele
subsolului asigur o izola|ie electric corespunztoare. Electrodul de pmnt trebuie instalat sub
funda|ie, sub beton. n acest caz proiectul trebuie s con|in acordul constructorului pentru proiectul
prizei de pmnt.
Atunci cnd priza de pmnt este comun (rezisten|a de dispersie sub 1O) la aceasta se leag
a) conductoarele de legare la pmnt;
b) conductoarele de coborre.
Atunci cnd constructorul cldirii nu permite trecerea conductorului prin stratul de izola|ie, conectarea
la priza de pmnt trebuie realizat n afara structurii.
n figura 6.27 sunt prezentate trei exemple diferite a modului de instalare a electrozilor de pmnt n
funda|ie, pe o structur cu funda|ii impermeabile, cu evitarea strpungerii barierei mpotriva umidit|ii.
Sunt ilustrate, de asemenea, mai multe solu|ii de conectare corespunztoare a prizei de pmnt la
structuri cu funda|ii izolate.
n figurile 6.27 a si 6.27 b se prezint conexiuni exterioare, astfel nct izola|ia s nu fie deteriorat; n
figura 6.27 c se prezint o trecere etans prin izola|ie.

191

Fig. 6.27c Conductor de conexiune ntre electrodul de pmnt n funda|ie si bara de echipoten|ializare care traverseaz
stratul electroizolant cu bitum
Fig. 6.27 Construc|ia unei prize de pmnt n bucl n funda|ie pentru structuri
cu funda|ii de concep|ii diferite
Legend
3 Conductor de echipoten|ializare la IPT interioar
4 Strat din beton nearmat
5 Conductor de conexiune a IPT
6 Electrod de pmnt n funda|ie
7 Izola|ie cu bitum, strat electroizolant impermeabil
8 Conductor de conexiune ntre armturile din o|el si racordul de verificare
9 Armtur din o|el n beton
10 Strpungere a stratului impermeabil cu bitum

9
10
6
8
3
7
5
4
1
2
6
7
3
6
2
1
7
3
Fig. 6.27 a Funda|ie izolat cu electrod de pmnt n
funda|ie ntr-un strat de beton nearmat sub
izola|ia de bitum
Fig. 6.27 b Funda|ie izolat cu conductorul
prizei de pmnt trecnd par|ial prin
sol

192
6.2.3.12.3 Dispunere de tip A Electrozi de pmnt radiali yi verticali
Electrozii de pmnt trebuie conecta|i la extremit|ile inferioare ale conductoarelor de coborre prin
utilizarea racordurilor pentru verificare.
Fiecare conductor de coborre trebuie prevzut cu un electrod de pmnt.
Electrozii de pmnt trebuie s fie la o distan| mai mare dect distan|a de separare fa| de cablurile si
conductele de metal existente n sol.
n dispunerea de tip A sunt de preferat electrozii de pmnt verticali, deoarece au un raport cost-
eficien| mai bun si asigur o rezisten| a prizei de pmnt mai stabil n majoritatea solurilor n raport
cu electrozii orizontali.
n unele cazuri poate fi necesar s se instaleze electrozi de pmnt n interiorul structurii, de exemplu
ntr-un subsol sau o pivni|.
n timpul exploatrii dac exist riscul cresterii rezisten|ei de dispersie a stratului superficial (de
exemplu datorit evaporrii apei) este necesar completarea cu electrozi de pmnt de lungimi mai
mari, ngropa|i adnc.
Dac este prevzut o dispunere de tip A a prizei de pmnt, egalizarea de poten|ial necesar pentru
to|i electrozii este ob|inut cu ajutorul conductoarelor de echipoten|ializare si a barelor de
echipoten|ializare (de preferat n afara structurii).

6.2.3.12.4 Dispunere de tip B Electrozi de pmnt n bucl
Pentru structurile care utilizeaz materiale electroizolante, cum sunt zidria din crmid sau lemnul
fr funda|ie cu armtur din o|el, trebuie instalat o priz de pmnt tip B.
Pentru reducerea rezisten|ei de dispersie echivalente, priza de pmnt cu dispunere de tip B poate fi
mbunt|it, dac este necesar, prin adugarea de electrozi de pmnt verticali sau radiali.
Distan|a de izolare n aer si adncimea pentru dispunere de tip B a electrodului de pmnt sunt optime
n condi|ii de sol normale pentru protec|ia persoanelor din proximitatea structurii.
Electrozii de pmnt n dispunere de tip B realizeaz echipoten|ializarea ntre conductoarele de
coborre la nivelul solului, deoarece diferitele conductoare de coborre dau poten|iale diferite datorit
distribu|iei inegale a curen|ilor de trsnet din cauza rezisten|ei de dispersie diferite.
Dac un numr mare de persoane se afl frecvent n zone din vecintatea structurii de protejat, trebuie
executate dirijri suplimentare de poten|ial n aceste zone. Trebuie instala|i mai mul|i electrozi de
pmnt n bucl la distan|e de aproximativ 3 m. Se recomand ca electrozii de pmnt n bucl cei mai
ndeprta|i de structur s fie ngropa|i mai adnc fa| de suprafa|, adic cei afla|i la 4 m fa| de
structur la o adncime de 1 m, cei afla|i la 7 m fa| de structur la o adncime de 1,5 m si cei afla|i la
10 m fa| de structur la o adncime de 2 m.
Dac zona din vecintatea structurii este acoperit cu dale din asfalt cu o grosime 50 mm cu
conductivitate sczut, se asigur o protec|ie suficient persoanelor care circul prin aceast zon.

6.2.3.12.5 Electrozi de pmnt n sol stncos
Un electrod de pmnt n funda|ie trebuie ncorporat n betonul funda|iei n timpul construc|iei Chiar
dac un electrod de pmnt n funda|ie are un efect redus ntr-un sol stncos, acesta reac|ioneaz ns
ca un conductor de echipoten|ializare.
Dac nu este prevzut un electrod de pmnt n funda|ie, trebuie utilizat o dispunere de tip B (un
electrod de pmnt n bucl). Dac electrodul de pmnt nu poate fi instalat n sol si este instalat la
suprafa|, trebuie protejat mpotriva deteriorrilor mecanice.

6.2.3.12.6 Prize de pmnt pe suprafee ntinse
O instala|ie industrial cuprinde n mod tipic un numr de structuri asociate, ntre care sunt instalate un
numr mare de cabluri de alimentare cu energie electric si de semnalizare (de comunica|ii).
O impedan| redus a prizei de pmnt poate fi ob|inut prin prevederea structurii cu electrozi de
pmnt n funda|ie si suplimentar o dispunere de tip B si A.
Interconectrile ntre electrozii de pmnt, electrozii de pmnt n funda|ie si conductoarele de
coborre trebuie realizate la racordurile de verificare. Unele dintre racordurile de verificare trebuie
conectate, de asemenea, la barele de echipoten|ializare ale IPT interioare.
Partea inferioar a unui conductor de coborre expus trebuie izolat cu un tub din PVC cu grosimea de

193
cel pu|in 3 mm sau cu o izola|ie echivalent.
Prin interconectarea prizelor de pmnt a mai multor structuri, se ob|ine o re|ea de legare la pmnt asa
cum este indicat n figura 6.28.

Fig. 6.28 Priz de pmnt de tip re|ea cu ochiuri pentru o instala|ie industrial
Legend
1 Cldire cu re|ea de ochiuri n armtur
2 Turn n interiorul instala|iei industriale
3 Echipament singular
4 Canale pentru cabluri

n figura 6.28 este prezentat proiectul unei re|ele cu ochiuri de legare la pmnt care cuprinde canalele
pentru cabluri ntre structurile asociate protejate mpotriva trsnetului. Aceasta reduce impedan|a ntre
cldiri si are avantaje semnificative de protec|ie mpotriva IEMT.
Acest sistem ofer o impedan| sczut ntre cldiri si are avantaje semnificative privind
compatibilitatea electromagnetic. Dimensiunea ochiurilor re|elei n apropierea cldirilor si a altor
obiecte poate fi de ordinul 20 m 20 m. La o distan| de peste 30 m dimensiunea ochiurilor se poate
mri la 40 m 40 m.

6.2.3.13 Componente
Componentele unei IPT trebuie s fie realizate din materialele indicate n tabelul 6.19 sau din alte
materiale cu caracteristici echivalente ale performan|elor mecanice, electrice si chimice (coroziune).
Pentru fixare pot fi utilizate si componente realizate din alte materiale dect cele metalice.

3
2
1
4
1

194
Tabelul 6.19
Materiale pentru IPT yi condiii de utilizare
Material
Utilizare Coroziune
n aer liber n pmnt n beton Rezisten| Crescut prin
Poate fi
distrus prin
cuplaj
galvanic cu
Cupru Masiv
Torsadat

Masiv
Torsadat
Ca nvelis
Masiv
Torsadat
Ca nvelis
Bun n multe
medii
Compusi de sulf
Materiale
organice

O|el
galvanizat
la cald
Masiv
Torsadat
Masiv

Masiv
Torsadat
Acceptabil n aer,
n beton si n sol
normal
Con|inut ridicat
de cloruri
Cupru

O|el
inoxidabil
Masiv
Torsadat
Masiv
Torsadat
Masiv
Torsadat
Bun n multe
medii
Con|inut ridicat
de cloruri

Aluminiu Masiv
Torsadat
Nepotrivit Nepotrivit Bun n atmosfere
care con|in sulf si
cloruri n
concentra|ii
reduse
Solu|ii alcaline Cupru
Plumb

Masiv
n nvelis
Masiv
Ca nvelis
Nepotrivit Bun n atmosfere
care con|in
concentra|ii mari
de sulfa|i
Soluri acide Cupru
O|el
inoxidabil

6.2.3.13.1 Fixare
Dispozitivele de captare si conductoarele de coborre trebuie s fie fixate solid astfel nct s se
mpiedice ruperea sau desprinderea conductoarelor ca urmare a for|elor electrodinamice sau a for|elor
mecanice accidentale (de exemplu vibra|ii, alunecare a straturilor de zpad, dilatare termic etc.)

6.2.3.14 Materiale yi dimensiuni
Materialul si dimensiunile trebuie s fie alese lund n considerare posibilitatea coroziunii att a
structurii de protejat ct si a SPT.
Configura|iile si sec|iunile minime ale elementelor dispozitivului de captare, tijelor de captare si a
conductoarelor de coborre sunt indicate n tabelul 6.20.
Configura|iile si dimensiunile minime ale electrozilor de pmnt sunt indicate n tabelul 6.21.

Tabelul 6.20
Material, configuraie yi seciune minim a conductoarelor de captare, tijelor de captare yi a
conductoarelor de coborre
Material Configura|ie
Sec|iunea
minim

mm
2

Comentarii
10)

Cupru Band masiv
Bar rotund masiv
7)
Torsadat
Bar rotund masiv
3), 4)

50
8)

50
8)

50
8)

200
8)

Grosime de minim 2 mm
Diametru de 8 mm
Diametru minim al fiecrui toron de 1,7 mm
Diametru de 16 mm
Cupru acoperit cu
staniu
1)

Band masiv
Bar rotund masiv
7)

Torsadat
50
8)

50
8)

50
8)

Diametru de 8 mm
Aluminiu Band masiv
Bar rotund masiv
Torsadat
70
50
8)

50
8)

Diametru de 8 mm
Aliaj de aluminiu Band masiv
Bar rotund masiv
Torsadat
Bar rotund masiv
3)

50
8)

50
50
8)

200
Grosime de minim 2,5 mm
Diametru de 8 mm
Diametru de 16 mm


195
O|el galvanizat
la cald
2)

Band masiv
Bar rotund masiv
9)
Torsadat
Bar rotund masiv
3), 4), 9)

50
8)

50
50
8)

200
Grosime de minim 2,5 mm
Diametru de 8 mm
Diametru de 16 mm
O|el inoxidabil
5)
Band masiv
6)
Bar rotund masiv
6)
Torsadat
Bar rotund masiv
3), 4)

50
8)

50
70
8)

200
Diametru de 8 mm
Diametru de 16 mm
1) Grosimea minim a acoperirii prin galvanizare la cald sau prin electroliz de 1 m.
2) Acoperirea trebuie s fie neted, continu si fr flux de staniu, cu o grosime minim de 50 m.
3) Aplicabil numai pentru tije de captare. Pentru aplica|iile n care eforturile mecanice nu sunt critice cum ar fi
sarcina datorit vntului, poate fi utilizat un diametru de 10 mm, o tij de captare lung de 1 m cu o fixare
suplimentar.
4) Aplicabil numai electrozilor de pmnt ghida|i.
5) Crom > 16 %, nichel > 8 %, carbon s 0,07 %.
6) Pentru o|el inoxidabil nglobat n beton, si/sau n contact direct cu un material inflamabil, dimensiunile minime trebuie
s fie mrite la 78 mm
2
(10 mm diametru) pentru o bar masiv si la 75 mm
2
(grosime minimum 3 mm) pentru o
band masiv.
7) Pentru anumite aplica|ii n care eforturile mecanice nu sunt esen|iale, poate fi redus de la 50 mm
2
(diametru de 8 mm)
la 28 mm
2
(diametru de 6 mm). n acest caz, trebuie acordat aten|ie reducerii spa|iului pentru elementele de prindere.
8) Dac aspectele termice si mecanice sunt importante, aceste dimensiuni pot fi mrite la 60 mm
2
pentru
banda masiv si la 78 mm
2
pentru bara masiv.
9) Sec|iunea minim pentru evitarea topirii este de 16 mm
2
(cupru), 25 mm
2
(aluminiu), 50 mm
2
(o|el) si
50 mm
2
(o|el inoxidabil) pentru o energie specific de 10 000 kJ/O.
10) Grosime, l|ime si diametru sunt definite cu 10 %.

Tabelul 6.21
Material, configuraie yi dimensiuni minime ale electrozilor de pmnt
Material Configura|ie
Dimensiuni minime
Comentarii
Electrod
tip tij
(vertical)
C mm
Electrod tip
conductor
(orizontal)
Electrod tip
plac

mm
Cupru Torsadat
3)

Bar rotund masiv
3)

Band masiv
3)
Bar rotund masiv
Bar tubular

15
8)

20
50 mm
2

50 mm
2

50 mm
2

Diametru minim al
fiecrui toron de
1,7 mm
Diametru de 8 mm
Grosime de minim
2 mm
Grosime a peretelui
de minim 2 mm
Plac masiv
Plac cu zbrele
500 x 500
600 x 600
Grosime de minim
2 mm
Sec|iune 25 mm x
2 mm Lungime
minim a
configura|iei cu
zbrele: 4,8 m


196
O|el Bar rotund masiv
galvanizat
1) 2)
Bar tubular galvanizat
1) 2)
16
9)

25
Diametru 10 mm

Grosime a peretelui
de minim 2 mm
Band masiv galvanizat
1)

Plac masiv galvanizat
1)

Plac cu zbrele galvanizat
1)

Bar rotund masiv acoperit
cu cupru
4)

14
90 mm
2

500 x 500
600 x 600

Grosime de minim
3 mm
Grosime de minim
3 mm
Sec|iune 30 mm x
3 mm
Raz minim
250 m
acoperire cu cupru de
99,9 % con|inut de
cupru
Bar rotund masiv
neacoperit
5)

Bar sau band masiv
galvanizat
5) 6)
Torsadate galvanizate
5) 6)

Profile galvanizate n form de
cruce
1)

50x50x3
Diametru 10 mm

75 mm
2

70 mm
2

Grosime de minim
3 mm

Diametru minim al
fiecrui toron de
1,7 mm
O|el
inoxidabil
7)

Bar rotund masiv
Band masiv
15 Diametru 10 mm
100 mm
2

Grosime de minim
2 mm
1) Acoperirea trebuie s fie neted, continu si fr flux de staniu cu o grosime minim de 50 m pentru bar
rotund si de 70 m pentru band.
2) Conductoarele trebuie mai nti prelucrate si apoi galvanizate.
3) Poate fi de asemenea acoperit cu staniu.
4) Cupru trebuie s fie legat intrinsec de o|el.
5) Se admite numai dac este nglobat complet n beton.
6) Se admite numai dac sunt conectate corect la cel pu|in fiecare 5 m mpreun cu armturile naturale de o|el
n contact cu funda|ia n partea dinspre pmnt.
7) Crom > 16 %, nichel > 5 %, molibden > 2 %, carbon s 0,08 %.
8) n unele |ri se admite o valoare de 12 mm.
9) Legarea la pmnt cu tije este utilizat n unele |ri pentru conectarea conductorului de coborre la punctul
n care acesta ntr n pmnt.

6.2.3.15 Racorduri
Numrul de racorduri de-a lungul conductoarelor trebuie redus la minimum. Racordurile trebuie
realizate n mod sigur prin lipire, sudare, sertizare, presare, ndoire a marginilor (bordurare), fixare cu
suruburi si fixare cu buloane.

6.2.4 Instalaie interioar de protecie mpotriva trsnetului
6.2.4.1 Generaliti
IPT interioar trebuie s evite apari|ia scnteilor periculoase n structura de protejat datorit curentului
de trsnet care circul n IPT exterioar sau n alte elemente conductoare ale structurii.
Scntei periculoase pot apare ntre IPT exterioar si alte componente ca:
instala|ii din metal;
sisteme interioare;
elemente conductoare si linii racordate la structur.
Scnteile care apar n structuri cu risc de explozie sunt totdeauna periculoase. n acest caz sunt
necesare msuri de protec|ie suplimentare.
Scnteile periculoase ntre elemente diferite pot fi evitate prin
legtur de echipoten|ializare conform cu 6.2.4.2 sau
izola|ie electric ntre elemente conform cu 6.2.4.3.


197
6.2.4.2 Legtur de echipotenializare
Echipoten|ializarea este realizat prin interconectarea IPT cu
scheletul metalic al structurii,
instala|ii metalice,
sisteme interioare,
elemente conductoare exterioare si linii conectate la structur.
Mijloacele de interconectare pot fi
conductoare de echipoten|ializare, dac continuitatea electric nu este asigurat de legturi
naturale,
dispozitive de protec|ie la supratensiuni si supracuren|i (SPD), dac conectrile directe cu
conductoare de echipoten|ializare nu sunt posibile.
Este important modul n care este realizat legtura de echipoten|ializare si trebuie discutat cu
operatorul re|elei de telecomunica|ii, cu operatorul re|elei electrice si cu al|i operatori sau cu autorit|i
implicate datorit faptului c pot fi prescrip|ii conflictuale.
SPD trebuie astfel instalate nct s permit inspectarea lor.

6.2.4.3 Legtur de echipotenializare pentru instalaiile metalice
n cazul unei IPT exterioare izolate, legtura de echipoten|ializare trebuie s fie realizat numai la
nivelul solului.
Pentru o IPT exterioar care nu este izolat, legtura de echipoten|ializare trebuie s fie instalat n
amplasamentele urmtoare:
a) n subsol sau aproximativ la nivelul solului. Conductoarele de echipoten|ializare trebuie s fie
legate la o bar de echipoten|ializare construit si dispus astfel nct s permit un acces facil
pentru inspec|ie. Bara de echipoten|ializare trebuie conectat la priza de pmnt. n cazul
structurilor mari (tipic cu o nl|ime de peste 20 m), pot fi instalate mai multe bare de
echipoten|ializare pe verticala cldirii care trebuie s fie interconectate ntre ele;
b) n amplasamentele n care nu sunt satisfcute prescrip|iile de izola|ie (a se vedea 6.3).
Conductoarele prin care se realizeaz legturile de echipoten|ializare trebuie s fie amplasate pe traseul
cel mai scurt si drept att ct este posibil.
Valorile minime ale sec|iunilor conductoarelor de echipoten|ializare care conecteaz bare de
echipoten|ializare diferite si ale conductoarelor care conecteaz barele de echipoten|ializare la prizele
de pmnt sunt indicate n tabelul 6.22.
Valorile minime ale sec|iunilor conductoarelor de echipoten|ializare care conecteaz instala|iile
metalice interioare la barele de echipoten|ializare sunt indicate n tabelul 6.23.

Tabelul 6.22
Dimensiuni minime ale conductoarelor care conecteaz bare de echipotenializare diferite sau
care conecteaz bare de echipotenializare la priza de pmnt
Clasa SPT Material
Sec|iune
mm
2

de la I pn la IV
Cupru 14
Aluminiu 22
O|el 50

Tabelul 6.23
Dimensiuni minime ale conductoarelor care conecteaz instalaiile de metal interioare la bara de
echipotenializare
Clasa SPT Material
Sec|iune
mm
2

de la I pn la IV
Cupru 5
Aluminiu 8
O|el 16


198
Dac pr|i electroizolante sunt inserate pe conductele de gaze sau de ap, n interiorul structurii de
protejat, cu acordul distribuitorilor de ap si de gaz, acestea trebuie s fie suntate de SPD concepute
pentru astfel de opera|ie.
SPD trebuie s aib caracteristicile urmtoare:
ncercare de clas I;
I
imp
> k
c
I unde k
c
I este curentul de trsnet care circul de-a lungul pr|ilor importante ale unei IPT
exterioare ;
nivelul de protec|ie U
P
trebuie s fie mai mic dect nivelul de |inere la impuls a izola|iei dintre
pr|i;

6.2.4.4 Legtur de echipotenializare pentru prile conductoare exterioare
Pentru pr|ile conductoare exterioare, legtura de echipoten|ializare trebuie s fie stabilit ct mai
aproape posibil de punctul lor de racordare la structura de protejat.
Dac nu poate fi acceptat o legtur de echipoten|ializare direct, trebuie utilizate SPD cu urmtoarele
caracteristici:
ncercare de clas I;
I
imp
> I
f
unde I
f
este curentul de trsnet care circul prin partea conductoare exterioar
considerat;
nivelul de protec|ie U
P
trebuie s fie mai mic dect nivelul de |inere la impuls a izola|iei dintre
pr|i;
Cnd IPT nu este necesar, poate fi utilizat, ca legtur de echipoten|ializare, priza de pmnt a
instala|iei electrice de joas tensiune.

6.2.4.5 Legtur de echipotenializare pentru sistemele interioare
Legtura de echipoten|ializare trebuie realizat conform cu 6.2.4.3.
Dac sistemele interioare au conductoare ecranate sau amplasate n tuburi de protec|ie metalice, este
suficient s se lege numai aceste ecrane sau tuburi de protec|ie.
Dac conductoarele sistemelor interioare nu sunt nici ecranate nici amplasate n tuburi de protec|ie
metalice acestea se vor lega la bara de echipoten|ializare prin SPD. Conductoarele PEN sau/si PE din
re|elele TN se vor lega la bara de echipoten|ializare direct sau prin SPD.
Conductoarele de echipoten|ializare si SPD trebuie s aib aceleasi caracteristici cu cele indicate la 6.2.4.3.

6.2.4.6 Legtur de echipotenializare pentru liniile racordate la structura de protejat
Legtura de echipoten|ializare pentru liniile electrice si de telecomunica|ii trebuie s fie realizat
conform cu 6.2.4.4.
Toate conductoarele ale fiecrei linii se recomand s fie echipoten|ializate direct sau printr-un SPD.
Conductoarele active trebuie s fie echipoten|ializate numai la bara de echipoten|ializare printr-un
SPD. n re|elele TN, conductoarele PE sau PEN trebuie s fie echipoten|ializate direct sau prin SPD la
bara de echipoten|ializare.
Legtura de echipoten|ializare pentru ecranele sau tuburile de protec|ie ale cablurilor trebuie s fie
realizat ct mai aproape de punctul de racordare la structur.

6.2.5 Msuri de protecie mpotriva vtmrii fiinelor vii datorate tensiunilor de atingere yi de
pas
6.2.4.1 Msuri de protecie mpotriva tensiunilor de atingere
n anumite condi|ii, apropierea de conductoarele de coborre ale unui SPT, n afara structurii, poate
prezenta un pericol pentru via| chiar dac SPT a fost proiectat si construit conform prescrip|iilor
men|ionate mai sus.
Riscul este redus la un nivel acceptabil dac una dintre condi|iile urmtoare este ndeplinit:
a) probabilitatea apropierii unei persoane, sau durata prezen|ei sale n afara structurii si n apropierea
conductoarelor de coborre, este foarte mic;
b) conductoarele de coborre naturale sunt constituite din mai multe coloane ale cadrului metalic
extins al structurii sau din mai mul|i piloni din o|el interconecta|i ai structurii fiind asigurat

199
continuitatea electric;
c) rezistivitatea stratului de suprafa| a solului, la cel mult de 3 m de conductorul de coborre, nu este
mai mic de 5 kOm.
Un strat de material electroizolant, de exemplu asfalt cu o grosime de 5 cm (sau un strat cu pietris
de 15 cm grosime) reduce riscul la un nivel acceptabil.
Dac nici una din aceste condi|ii nu este ndeplinit, trebuie s fie adoptate msuri de protec|ie
mpotriva vtmrii fiin|elor vii datorit tensiunilor de atingere dup cum urmeaz:
izola|ia conductoarelor de coborre expuse este prevzut pentru o tensiune de |inere de 100 kV
considernd un impuls de 1,2/50 s, de exemplu cu un strat de minimum 3 mm de polietilen
reticulat;
restric|ii fizice si/sau panouri de avertizare cu scopul de a reduce la minimum probabilitatea ca un
conductor de coborre s fie atins.

6.2.5.2 Msuri de protecie mpotriva tensiunilor de pas
n anumite condi|ii, apropierea de conductoarele de coborre n afara structurii poate prezenta un
pericol pentru via| chiar dac SPT a fost conceput si construit conform regulilor men|ionate mai sus.
Riscul este redus la un nivel acceptabil dac una din urmtoarele condi|ii este ndeplinit:
a) probabilitatea apropierii unei persoane, sau durata prezen|ei sale n zona periculoas la cel mult
3 m de conductoarelor de coborre, este foarte mic;
b) rezistivitatea stratului de suprafa| a solului, la cel mult 3 m de conductorul de coborre, nu este
mai mic de 5 kOm.
Un strat de material electroizolant, de exemplu asfalt cu o grosime de 5 cm (sau un strat de pietris de
15 cm grosime) n general reduce riscul la un nivel acceptabil.
Dac nici una din aceste condi|ii nu este ndeplinit, trebuie s fie adoptate msuri de protec|ie
mpotriva vtmrii fiin|elor vii datorit tensiunilor de pas dup cum urmeaz:
echipoten|ializare cu ajutorul unui re|ele de legare la pmnt;
restric|ii fizice si/sau panouri de avertizare cu scopul de a reduce la minim probabilitatea accesului
n zona periculoas, nu mai departe de 3 m de conductorul de coborre.

6.3 INSTALA|II DE PROTEC|IE MPOTRIVA TRSNETULUI CU DISPOZITIVE DE
AMORSARE (PDA)
6.3.1. Generaliti

6.3.1.1. Prezentul capitol se aplic la IPT cu dispozitive de amorsare (PDA) mpotriva loviturilor
directe de trsnet ale tuturor construc|iilor care fac obiectul prezentului normativ, cu nl|imi mai mici
de 60 m, precum si a zonelor deschise la care considerentele economice si estetice impun aceast
solu|ie.
Acest capitol nu trateaz protec|ia instala|iilor electrice mpotriva supratensiunilor de origine
atmosferic transmis prin re|ele.

6.3.1.2. Pentru protec|ia construc|iilor mpotriva loviturilor de trsnet se pot aplica si alte norme
similare ale unor |ri europene, conform prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 1146/2006.

6.3.1.3. Un paratrsnet cu dispozitiv de amorsare (PDA) este compus dintr-un vrf de captare, un
dispozitiv de amorsare si o tij suport pe care se gseste un sistem de conexiune al conductorului de
coborre.

6.3.2. Determinarea zonei de protecie
6.3.2.1. PDA se instaleaz, de preferin|, pe locul cel mai nalt al construc|iei, respectiv al zonei care o
protejeaz.

6.3.2.2. Un PDA este caracterizat prin avansul propriu al amorsrii (AT). Acesta este determinat de
ctre productor prin ncercri de laborator si n situ. Prin aceste ncercri se compar un PDA cu o tij

200
simpl de aceeasi nl|ime, amplasat n aceleasi condi|ii (fig. 6.29).
Avansul amorsrii AT, care serveste la calculul razei de protec|ie se determin cu rela|ia:
T = T
PTS
- T
PDA

T
PTS
- timpul de amorsare mediu al unui lider ascendent pentru un paratrsnet cu tij simpl;
T
PDA
- idem pentru paratrsnet cu dispozitiv de amorsare.

a b

Fig. 6.29

6.3.2.3. Volumul de protejat este delimitat de suprafa|a de revolu|ie care are aceeasi ax cu PDA si
este delimitat de razele de protec|ie R
p
corespunztoare diferitelor nl|imi h, conform fig. 6.30.

Fig. 6.30

6.3.2.4. Raza de protec|ie a unui PDA, R
p
, depinde de nivelul de protec|ie ales, de lungimea
suplimentar determinat de avansul amorsrii L (fig. 6.29b) si de nl|imea sa de instalare h.
L este lungimea suplimentar determinat de avansul T al PDA si se calculeaz cu rela|ia:
L = v (m/s) x T (s) n care:
T este avansul amorsarii al PDA dat de producator si este caracteristic tipului de PDA;
v [m/s] - este viteza de propagare a liderului ascendent si descendent; n calcule se poate adopta
valoarea medie v = 1 m/s; experimental s-a constatat ca v = 0,91,1 m/s
nl|imea de instalare h reprezint nl|imea vrfului PDA n raport cu planul orizontal care trece prin
elementul de construc|ie protejat (fig. 6.30)
Raza de protec|ie se calculeaz cu rela|ia:
) L R 2 ( L ) h R 2 ( h R
P
+ + =

n care:
pentru h _ 5m
Pentru h _ 5m, R
p
se determin cu ajutorul abacelor din fig. 6.31a, fig. 6.31b, fig. 6.31c si fig.6.31d.

201
Raza de protec|ie se reduce cu 40% n cazurile n care exist riscuri cu consecin|e asupra persoanelor
si mediului, de exemplu: cldiri nalte si foarte nalte, depozite pentru materiale din cauciuc, mas
plastic, etc.
Instala|iile de protec|ie cu dispozitiv de amorsare nu se utilizeaz pentru instala|iile de protec|ie
mpotriva trsnetului a structurilor cu medii cu pericol de explozie (inclusiv praf combustibil).

Fig. 6.31a


202

Fig. 6.31b


203

Fig. 6.31c


204

Fig. 6.31d
Fig. 6.31

6.3.2.5. PDA pot fi din cupru, o|el cuprat sau o|el inox. Tija si vrful au o sec|iune conductoare mai
mare de 120 mm
2
.

6.3.2.6. Vrful unui PDA trebuie s fie cu cel pu|in 2 m deasupra zonei pe care o protejeaz (de
exemplu antenele, turnurile de rcire, acoperisurile, rezervoarele etc.).

205
6.3.2.7. Atunci cnd IPT con|ine mai multe PDA pentru aceeasi construc|ie, acestea se leag ntre ele
printr-un conductor, cu excep|ia situa|iilor n care acesta trebuie s ocoleasc obstacole (cornise,
aticuri) denivelri pozitive si negative mai mari de 1,5 m.

6.3.2.8. Dac trebuie protejate suprafe|e deschise (terenuri de sport, campinguri, piscine etc.), PDA se
instaleaz pe supor|i speciali: stlpi, catarge, piloni, sau pe alt construc|ie nvecinat care permite
acesteia s acopere ntreaga zon de protejat.

6.3.2.9. Atunci cnd catargele sunt ancorate cu odgoane, acestea se leag n punctele de ancorare de
jos, la conductoarele de coborre.

6.3.2.10. La proiectarea unei instala|ii de protec|ie la trsnet, trebuie s se |in seama de elementele
arhitecturale favorabile instalrii unui PDA. Acestea sunt de regul elementele cele mai nalte ale
construc|iei.

6.3.3 Conductoarele de coborre
6.3.3.1. Fiecare PDA este legat la pmnt prin cel pu|in dou coborri.
Sunt necesare cel pu|in patru coborri n urmtoarele cazuri:
- dac proiec|ia pe orizontal a conductorului de coborre este mai mare dect proiec|ia pe vertical;
- dac nl|imea construc|iei este mai mare de 28 m;
Acestea trebuie dispuse pe fa|ade opuse.

6.3.3.2 Conductoarele de coborre trebuie s aib dimensiunile minime din tabelul 6.18.
Este interzis utilizarea cablurilor coaxiale izolate drept conductoare de coborre.

a

Fig. 6.32

6.3.3.3 n cazul n care se utilizeaz un contor de lovituri de trsnet, acesta trebuie amplasat pe
conductorul de coborre cel mai scurt si deasupra piesei de separa|ie.

6.3.3.4 Dac se utilizeaz coborri naturale, PDA se leag la partea superioar direct la structura
metalic, iar aceasta se leag la partea inferioar la priza de pmnt.
Coborrea natural trebuie s ndeplineasc condi|iile de la scubcap. 6.2.3.

6.3.4.1 Fiecare coborre a PDA trebuie s aib cel pu|in o legtur la o priz de pmnt.

6.3.4.2 Prizele de pmnt artificiale sunt din:
a) conductoare care se dispun radial-orizontal, de mari dimensiuni (7-8 m lungime) ngropate la cel
pu|in 50 cm adncime, dar nu mai pu|in de adncimea de nghe| a solului;
Se prevd patru coborri cnd B>A sau A>28m

206
b) mai mul|i electrozi verticali cu lungimea total de minimum 6 m dispusi n linie sau triunghi,
distan|a|i ntre ei la o distan| cel pu|in egal cu lungimea electrozilor lega|i ntre ei.
Se recomand forma triunghiular pentru electrozii verticali.

6.3.5. Reguli particulare
6.3.5.1 n cazul n care n volumul de protejat se afl o anten individual sau colectiv, catargul
antenei trebuie legat prin intermediul unui dispozitiv de protec|ie mpotriva supratensiunilor sau
descrctor, la conductoarele de coborre ale IPT.

6.3.5.2 Se poate utiliza, ca suport comun pentru PDA si anten, un catarg obisnuit n urmtoarele
condi|ii:
- catargul este din |eav suficient de rezistent si nu necesit ancorare prin odgoane;
- PDA se fixeaz n vrful catargului;
- vrful PDA depseste cu cel pu|in 2 m antena cea mai apropiat;
- fixarea conductorului de coborre se face prin intermediul unui colier de legtur fixat direct pe tij;
- traseul cablului coaxial al antenei este n interiorul catargului sau ntr-un tub metalic.

6.3.5.3 Datorit nl|imii mari si ionizrii aerului produs de fum si gaze calde, cosurile uzinelor sunt
puncte de impact predilecte ale trsnetului.
La partea superioar a acestora, pe direc|ia vntului dominant se instaleaz PDA, confec|ionat din
materiale rezistente la coroziune, temperatur s.a.

6.3.5.4 Pentru cosuri cu nl|imi mai mari de 40 m sunt necesare cel pu|in patru coborri, repartizate
uniform, dintre care una pe direc|ia vntului dominant. Aceste coborri se leag ntre ele prin centuri n
pr|ile de sus si jos la baza cosurilor. Fiecare coborre se leag la priza de pmnt.

6.3.5.4 Toate elementele metalice exterioare si interioare se leag la conductoarele de coborre n locul
cel mai apropiat, conform subcap. 6.2.3.

6.3.6. Turle, clopotnie yi foiyoare
6.3.6.1 Turlele, clopotni|ele si foisoarele sunt puncte preferen|iale ale trsnetului, datorit formelor
proeminente.

6.3.6.2 Atunci cnd construc|ia are mai multe proeminen|e, PDA se instaleaz pe proeminen|a cea mai
nalt. PDA se leag direct la pmnt astfel nct unul din conductoarele de coborre s se afle pe un
traseu care este n lungul acestei proeminen|e.


207
CAPITOLUL 7
INSTALA|II ELECTRICE SPECIALE

7.1. Instalaii electrice n ncperi cu cad de baie sau duy
7.1.1. Domeniul de aplicare
Prescrip|iile particulare ale acestui capitol se aplic instala|iilor electrice din ncperi cu cad de baie
fix (cad de baie) sau dus si zonelor nvecinate, conform recomandrilor sandardului SR HD 60364
7 701. Prescrip|iile se aplic si cabinelor prefabricate cu cad de baie sau dus, pentru care se va
consulta si standardul SR EN 60335 2 105. Prescrip|iile nu se aplic pentru ncperi cu cad de
baie sau dus pentru tratament medical si nici pentru dusurile de urgen| utilizate n industrie sau
laboratoare.

7.1.2. Descrierea volumelor
Pentru aplicarea acestor prescrip|ii trebuie luate n considerare volumele descrise mai jos.
Pentru cabinele prefabricate cu cad de baie sau dus, volumele sunt aplicabile n situa|ia cnd cada de
baie sau dusul sunt pregtite a fi utilizate.

Volumul 0 este zona din interiorul czii de baie sau al bazinului dusului (fig. 7.1.1).
Pentru dusuri fr bazin, nl|imea volumului 0 este de 10 cm si mrimea suprafe|ei sale este aceeasi
cu suprafa|a orizontal a volumului 1 (fig. 7.1.2).

Volumul 1 este limitat de:
a- nivelul finisat al pardoselii si plafonul orizontal corespunztor pozi|iei celei mai nalte a
capului de dus fix sau a dispozitivului de pulverizare a apei sau de planul orizontal situat la 225
cm deasupra nivelului finisat al pardoselii; se va adopta varianta ce corespunde distan|ei celei
mai mari dintre acestea;
b- suprafa|a vertical:
- care circumscrie cada de baie sau bazinul dusului (fig. 7.1.1);
- la o distan| de120 cm de capul de dus fixat pe un perete sau pe un plafon, pentru dusuri
fr bazin (fig. 7.1.2).
Volumul 1 nu trebuie s includ volumul 0.
Volumul situat sub cada de baie sau bazinul dusului se consider c apar|ine volumului 1.

a- nivelul finisat al pardoselii si planul orizontal corespunztor pozi|iei celei mai nalte a
capului dusului fix sau a dispozitivului de pulverizare a apei sau de planul orizontal situat la
225 cm deasupra nivelului finsat al pardoselii;
b- suprafa|a vertical exterioar la limita volumului 1 si de suprafa|a vertical paralel la o
distan| de 60 cm de marginea volumului 1 (fig. 7.1.1).
Pentru dusurile fr bazin, nu exist volumul 2, dar este asigurat un volum 1 mrit prin dimensiunea pe
orizontal de 120 cm (fig. 7.1.2).
Plafoanele orizontale sau nclinate, pere|ii cu sau fr ferestre, usile, pardoselile si pere|ii fixi pot
limita dimensiunile ncperilor cu cad de baie sau dus, precum si a volumelor lor. Dac dimensiunile
definite de pere|ii fixi sunt mai mici dect dimensiunile volumelor corespunztoare, de exemplu pere|ii
despr|itori cu o nl|ime mai mic de 225 cm, trebuie s fie luat n considerare distan|a minim pe
vertical si orizontal (fig. 7.1.1, 7.1.2).
Pentru echipamentele electrice aflate pe pere|i sau pe plafoanele care limiteaz volumele specificate si
care fac parte din suprafa|a peretelui sau a plafonului, se aplic prescrip|iile pentru volumul respectiv.

7.1.3. Protecia mpotriva yocurilor electrice
7.1.3.1. Sunt interzise msurile care asigur o protec|ie de baz (mpotriva atingerilor directe) conform
subcap. 4.1: obstacole si amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere.
De asemenea sunt interzise msurile tehnice de protec|ie n caz de defect (atingerilor indirecte)
conform subcap. 4.1: amplasamente care nu sunt conductoare si protec|ie prin legtur echipoten|ial

208
local care nu este legat la pmnt.

7.1.3.2. Protec|ia prin separare electric trebuie s fie utilizat numai pentru circuite care alimenteaz
un singur receptor sau o singur priz de curent.

7.1.3.3. Protec|ia mpotriva socurilor electrice poate fi realizat prin utilizarea tensiunilor foarte joase
(TFJS si TFJP).
Unde se foloseste TFJS si TFJP, protec|ia de baz (mpotriva atingerii directe) n volumele 0, 1 si 2
trebuie s fie asigurat pentru toate echipamentele electrice prin:
- bariere sau carcase care asigur un grad de protec|ie cel pu|in IP XX B sau IP 2X, sau prin
- izola|ia capabil s reziste la tensiunea de ncercare de 500 V c.a. valoare efectiv, timp de 1
min.

7.1.3.4. Protec|ia suplimentar se va asigura prin utilizarea de dispozitive de protec|ie la curent
diferen|ial rezidual (DDR) si prin utilizarea legturilor echipoten|iale suplimentare.

7.1.3.5. n ncperile cu cad de baie sau dus trebuie s se asigure protec|ia tuturor circuitelor cu unul
sau mai multe dispozitive de protec|ie la curent diferen|ial rezidual (DDR) cu un curent nominal care
s nu depseasc 30 mA.
Utilizarea unui astfel de dispozitiv DDR nu este necesar pentru circuitele:
- care folosesc ca msur de protec|ie separarea electric, dac orice circuit alimenteaz un
singur receptor;
- care folosesc ca msur de protec|ie tensiunea foarte joas TFJS si TFJP.

7.1.3.6. Legtura echipoten|ial suplimentar poate fi montat n exteriorul sau n interiorul ncperii
cu cad de baie sau dus, de preferat n apropierea punctului de intrare al elementelor conductoare
exterioare accesibile n aceste ncperi.
Sec|iunea conductoarelor acestei legturi echipoten|iale locale trebuie s fie conform subcap. 5.5.
Exemple de posibile elemente conductoare exterioare:
- pr|ile metalice ale sistemelor de alimentare cu ap si ale sistemelor de ape uzate;
- pr|ile metalice ale sistemelor de nclzire si ale sistemelor de condi|ionare a aerului;
- pr|ile metalice ale sistemelor de alimentare cu gaz;
- elementele metalice accesibile ale structurii.
Conductele din metal cu manta din plastic nu este necesar s fie conectate la legtura echipoten|ial
local suplimentar, cu condi|ia s nu fie accesibile n ncpere, chiar dac acestea sunt conectate la
elemente conductoare accesibile nelegate la pmnt.
n cazurile n care o cldire nu are o legtur echipoten|ial principal, urmtoarele elemente
conductoare exterioare care intr ntr-o ncpere cu cad de baie sau dus trebuie s fac parte dintr-o
legtur echipoten|ial suplimentar:
- pr|i metalice ale sistemelor de alimentare cu ap potabil si ale sistemelor de ape uzate;
- pr|i metalice ale sistemelor de nclzire si ale sistemelor de condi|ionare a aerului;
- pr|i metalice ale sistemelor de alimentare cu gaz.

7.1.4. Alegerea yi montarea echipamentului electric
7.1.4.1. Echipamentul electric specificat la subcap. 7.1.4.3. si 7.1.4.4. trebuie s aib cel pu|in
urmtoarele grade de protec|ie:
- n volumul 0 : IPX7
Aceast prevedere nu se aplic prizelor pentru aparatele de ras conform recomandrilor din SR EN
61558 2 5, instalate n volumul 2 si unde stropirea direct de la dusuri este pu|in probabil.
Echipamentul electric supus jeturilor de ap (ex. la bile publice, n scop de cur|at), trebuie s aib un
grad de protec|ie de cel pu|in IPX 5.


209
a. Sistemele de pozare care alimenteaz echipamentul electric din volumele 0, 1 sau 2 si sunt
montate pe pere|ii care limiteaz aceste volume trebuie s fie montate fie pe perete, fie
nglobate n perete la o adncime de minim 5 cm.
Sistemele de pozare care alimenteaz receptoare utilizate n volumul 1 trebuie s fie montate:
- fie pe un traseu vertical pe deasupra, fie pe un traseu pe orizontal prin perete, prin spatele
aparatului, cnd echipamentul este fixat pe perete deasupra czii de baie (de ex. aparatele
pentru nclzirea apei);
- fie pe vertical pornind de la sol sau pe orizontal prin peretele adiacent, cnd echipamentul
este amplasat n spa|iul de sub cada de baie.
b. Toate sistemele de pozare pentru celelalte circuite nglobate, inclusiv accesoriile lor, aflate n
pere|i sau n pere|ii despr|itori care limiteaz un volum 0, 1 sau 2 trebuie s fie montate la cel
pu|in 5 cm adncime (n suprafa|a peretelui care limiteaz volumul).
c. Dac a sau b nu sunt ndeplinite, sistemele de pozare pot fi montate dac:
- protec|ia n caz de defect (la atingere indirect) se realizeaz prin una dintre msurile de
protec|ie TFJS sau TFJP, fie prin separarea electric sau protec|ie suplimentar prin
echipare cu DDR cu un curent diferen|ial rezidual care nu depsesete 30 mA; astfel de
circuite trebuie s con|in un conductor de protec|ie, sau
- cablurile sau conductoarele care au ncorporat un nvelis metalic legat la pmnt conform
prescrip|iilor pentru conductor de protec|ie al circuitului respectiv, sau cablurile sau
conductorele sunt n jgheaburi de cabluri sau tuburi legate la pmnt care corespund
prescrip|iilor pentru conductor de protec|ie, sau este utilizat o izola|ie concentric, sau
- cablurile sau conductoarele echipate cu o protec|ie mecanic, de ex. tub metalic, care s
previn penetrarea cablului de cuie, suruburi, burghie si similar.

7.1.4.3. Montarea aparatelor de comutaie, de comand yi a accesoriilor
Aparatele de comuta|ie, de comand si accesoriile pot fi instalate astfel:
- n volumul 0 : nici unul;
- n volumul 1 : doze si dispozitive de fixare pentru alimentarea receptoarelor, permise n
volumele 0 si 1, conform art. 7.1.5;
- accesorii ale circuitelor protejate prin TFJS sau TFJP cu o tensiune nominal care nu depseste
25 V tensiune alternativ sau 60 V tensiune continu, inclusiv prizele de curent; sursa de
alimentare trebuie instalat n afara volumelor 0 si 1;
- n volumul 2 : accesorii, altele dect prizele de curent;
- accesorii ale circuitelor TFJS sau TFJP, inclusiv prizele de curent; sursa de alimentare trebuie
instalat n afara volumelor 0 si 1;
- alimentare pentru aparatele de ras conform recomandrilor SR EN 61558 2 5;
- accesorii, inclusiv prizele de curent pentru echipamentul de semnalizare si de comunica|ie,
dac acest echipament este TFJS sau TFJP.
Pentru montarea aparatelor de comuta|ie, de comand si a accesoriilor, se aplic prevederile art.
7.1.4.2 b.

7.1.5. Receptoare electrice
n volumul 0, receptoarele nu pot fi instalate dect dac:
- sunt n conformitate cu standardul corespunztor si sunt indicate pentru utilizare n acest volum
prin instruc|iunile de utilizare si de montare ale fabricantului;
- sunt fixe si conectate n mod permanent si
- sunt pentru TFJS sau TFJP cu o tensiune nominal care nu depseste 12 V tensiune alternativ
sau 30 V tensiune continu.
n volumul 1, trebuie instalate numai receptoare fixe si conectate permanent. Echipamentul trebuie s
fie indicat pentru instalare n volumul 1 potrivit instruc|iunilor de utilizare si de montare ale
fabricantului.


210
Astfel de receptoare electrice sunt:
- czile de baie cu jeturi;
- pompele pentru dusuri;
- echipamente TFJS sau TFJP cu o tensiune nominal care nu depseste 25 V tensiune
alternativ. sau 60 V tensiune continu;
- echipament de ventila|ie;
- stative de uscat prosoape;
- aparate de nclzire a apei;
- corpuri de iluminat.

7.1.6. Sisteme de nclzire electric a pardoselii
Pentru sistemele de nclzire electric a pardoselii se vor utiliza numai cabluri de nclzire sau
filme de nclzire flexibile, care s corespund standardelor de produs. Acestea pot fi montate numai
dac au o manta metalic sau o carcas metalic sau o gril metalic cu ochiuri fine care s fie
conectate la conductorul de protec|ie al circuitului de alimentare, cu excep|ia cazului n care sistemul
de nclzire al pardoselii este alimentat cu TFJS.
Pentru sistemele de nclzire electric ale pardoselii este interzis msura de protec|ie prin separare
electric.

Fig. 7.1.1. Dimensiunile volumelor n incinte cu cad de baie sau dus cu bazin

distanta
minima in
f

211

Fig. 7.1.2. Dimensiunile volumelor 0 si 1 n ncperi cu dus fr bazin
Toate dimensiunile sunt n cm

7.2. Instalaii electrice pentru piscine yi alte bazine
Prevederile particulare din acest capitol se aplic instala|iilor electrice ale bazinelor piscinelor,
bazinelor fntnilor si bazinelor de igienizare si volumelor nconjurtoare acestor bazine si sunt
ntocmite conform recomandrilor din SR HD 384.7.702.S2. Aceste prevederi nu se aplic piscinelor
cuprinse n standardul de produs si piscinelor utilizate n scopuri medicale.
Bazinul unei fntni este conceput a nu fi ocupat de persoane si nu poate fi accesibil acestora dect
prin utilizarea unei scri sau a unor mijloace similare.

Volum

120
distanta
minima in

120
distanta minima in afara peretelui


212
7.2.2. Clasificarea influenelor externe. Descrierea volumelor.
Pentru aplicarea prezentelor prevederi trebuie luate n considerare 3 volume descrise mai jos si
prezentate ca exemple n fig. 7.2.1, 7.2.2; 7.2.3 si 7.2.4.

Volumul 0 con|ine interiorul bazinului si include deschiderile din pere|i si plansee, bazinele pentru
cur|area picioarelor si jeturile sau cderile de ap de pe pere|i si spa|iul de sub acesta.

- volumul 0;
- un plan vertical la 2 m de la marginea bazinului;
- planul orizontal situat la 2,5 m deasupra pardoselii sau suprafe|ei care poate fi ocupat de
persoane.
Cnd piscina con|ine platforme pentru srituri, trambuline, bloc-startere, tobogane sau alte elemente
structurale ce pot fi ocupate de persoane, volumul 1 cuprinde si volumul limitat de:
- un plan vertical situat la 1,5 m de platformele pentru srituri, trambuline, bloc-startere,
tobogane sau alte componente cum ar fi sculpturi accesibile sau bazine decorative;
- un plan orizontal situat la 2,5 m deasupra celei mai nalte suprafe|e ce poate fi ocupat de
persoane.

- un plan vertical exterior volumului 1 si un plan paralel situat la 1,5 m fa| de primul;
- planseul sau suprafa|a ce poate fi ocupat de persoane;
- planul orizontal situat la 2,5 m deasupra pardoselii sau suprafe|ei care poate fi ocupat de
persoane.
Pentru fntni si piscine mici nu exist volumul 2.
Volumele 1 si 2 pot fi limitate prin pere|i fixi despr|itori cu o nl|ime minim de 2,5 m.

7.2.3. Protecia mpotriva yocurilor electrice

7.2.3.1 Sunt interzise msurile de protec|ie de baz (mpotriva atingerii directe) realizate prin obstacole
si prin amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere.
De asemenea, sunt interzise msurile de protec|ie la defect (mpotriva atingerilor indirecte) prin
amplasarea n mediu neconductor si prin legturi echipoten|iale locale nelegate la pmnt.

7.2.3.2. Protec|ia mpotriva socurilor electrice poate fi realizat prin utilizarea tensiunilor foarte joase
(TFJS si TFJP).
Unde se foloseste tensiunea foarte joas de securitate TFJS, indiferent de tensiunea nominal, protec|ia
de baz (mpotriva atingerilor directe) trebuie asigurat prin:
- bariere sau carcase care prezint un grad de protec|ie de cel pu|in IP XX B conform SR EN
60529 sau
- izola|ia care poate suporta o tensiune alternativ de ncercare de 500 V n valoare efectiv,
timp de 1 minut.

7.2.3.3. Protec|ia n caz de defect (mpotriva atingerii indirecte) se va realiza prin legturi
echipoten|iale suplimentare.
Toate pr|ile conductoare din volumele 0, 1 si 2 trebuie legate ntre ele prin conductoare de
echipoten|ializare si apoi la conductorul de protec|ie al maselor echipamentelor amplasate n aceste
volume.
Legtura la conductorul de protec|ie poate fi realizat n imediata apropiere a amplasamentului, de ex.
ntr-un tablou de distribu|ie.

7.2.3.4. Msuri de protec|ie mpotriva socurilor electrice specifice fiecrui volum.


213
7.2.3.4.1. Volumele 0 si 1
Cu excep|ia fntnilor men|ionate la 7.2.3.4.2 si cu excep|iile men|ionate la 7.2.4.3, n volumele 0 si 1
este admis numai protec|ia prin utilizarea tensiunii foarte joas (TFJS), tensiunea nominal
nedepsind 12 V tensiune alternativ. sau 30 V tensiune continu, sursa de TFJS fiind instalat n afara
volumelor 0, 1 si 2.
Echipamentele destinate func|ionrii n interiorul bazinelor (volum 0), numai n lipsa persoanelor,
trebuie s asigure protec|ia la soc electric prin una din urmtoarele metode :
- utilizarea TFJS; sursa de TFJS fiind instalat n afara volumelor 0, 1 si 2. Sursa de TFJS
poate fi amplasat n volumul 2, dac circuitul su de alimentare este protejat printr-un
dispozitiv de protec|ie la curent diferen|ial rezidual (DDR) cu un curent diferen|ial rezidual
nominal
n
I
A
care nu depseste 30 mA;
- ntreruperea automat a alimentrii utiliznd un DDR cu un curent diferen|ial rezidual
nominal
n
I
A
de cel mult 30 mA;
- separarea electric; sursa de separare electric alimentnd un singur echipament electric si
fiind amplasat n exteriorul volumelor 0, 1 si 2. Sursa de separare electric poate fi
amplasat n volumul 2 dac circuitul su de alimentare este protejat printr-un DDR cu un
curent diferen|ial rezidual nominal
n
I
A
de cel mult 30 mA.
Prizele de curent ale circuitelor de alimentare ale acestor echipamente si dispozitivul lor de comand
trebuie prevzute cu o plcu| de avertizare care s previn utilizatorul c aceste echipamente pot fi
utilizate numai dac n piscin nu se afl persoane.

7.2.3.4.2. Volumele 0 si 1 pentru fntni.
n volumele 0 si 1 pentru fntni trebuie luat una sau mai multe msuri de protec|ie:
- utilizarea TFJS; sursa de TFJS fiind instalat n afara volumelor 0 si 1;
nominal
n
I
A
- separarea electric; sursa de separare electric alimentnd numai un singur echipament
electric si fiind amplasat n afara volumelor 0 si 1.

7.2.3.4.3. Volumul 2
Trebuie folosite una sau mai multe din urmtoarele msuri de protec|ie:
- utilizarea TFJS; sursa de TFJS fiind instalat n afara volumelor 0, 1 si 2. Sursa de TFJS
DDR cu un curent diferen|ial rezidual
n
I
A
nominal
n
I
A
- separarea electric; sursa de separare alimentnd un singur echipament electric si fiind
amplasat n exteriorul volumelor 0, 1 si 2. Sursa de separare electric poate fi amplasat n
volumul 2, dac circuitul su de alimentare este protejat printr-un dispozitiv DDR cu un
curent diferen|ial rezidual nominal
n
I
A
de cel mult 30 mA.

7.2.4. Alegerea yi montarea echipamentelor electrice
7.2.4.1. Influen|e externe
Echipamentele electrice trebuie s aib cel pu|in urmtoarele grade de protec|ie conform SR EN
60529:
- volumul 0 : IP X 8;
- volumul 1 : IP X 4;
IP X 5, acolo unde se folosesc jeturi de ap pentru cur|are;
- volumul 2 : IP X 2, pentru amplasament n interiorul cldirilor;
IP X 4, pentru amplasament n exteriorul cldirilor;
IP X 5, acolo unde jeturile de ap se folosesc pentru cur|are


214
Regulile se aplic la sisteme de pozare aparent si sisteme de pozare ngropate n pere|i, tavane sau n
plansee la o adncime de cel mult 5 cm.
n volumele 0, 1si 2 toate mantalele metalice sau capacele metalice ale sistemelor de pozare trebuie
conectate la legtura echipoten|ial suplimentar. De preferin|, cablurile se vor monta n tuburi de
protec|ie din material electroizolant.
n volumele 0 si 1 sistemele de pozare trebuie limitate numai la cele necesare alimentrii
echipamentelor n aceste volume.
Pentru fntni trebuie satisfcute urmtoarele condi|ii suplimentare:
a. cablurile pentru echipamentul electric din volumul 0 trebuie instalate ct mai departe de
marginea bazinului si trebuie fixate pe cel mai scurt traseu posibil ctre echipamentul
electric din volumul 0.
b. n volumul 1, cablurile trebuie prevzute cu o protec|ie mecanic corespunztoare.
Cablurile trebuie s corespund SR HD 22.16, dar trebuie utilizate dac productorul declar c
acestea corespund unei imersri permanente.
Este interzis montarea dozelor n volumele 0 si 1; n cazul circuitelor TFJS dozele pot fi montate n
volumul 1.

7.2.4.3. Aparataj (de comuta|ie si comand)
n volumele 0 si 1 nu este permis instalarea niciunui aparat, inclusiv prize de curent.
n volumul 2 este permis instalarea prizelor de curent electric si ntreruptoarelor numai dac se
adopt una din urmtoarele msuri:
- utilizarea TFJS; sursa de TFJS fiind instalat n afara volumelor 0, 1 si 2; sursa de TFJS
DDR cu un curent diferen|ial rezidual nominal
n
I
A
nominal
n
I
A
- separarea electric; sursa de separare alimentnd un singur receptor electric si fiind
amplasat n exteriorul volumelor 0, 1 si 2. Sursa de separare electric poate fi amplasat n
volumul 2, dac circuitul su de alimentare este protejat printr-un DDR cu un curent
diferen|ial rezidual nominal
n
I
A
care nu depseste 30 mA.
Pentru piscine mici, care nu au volumul 2, unde nu este posibil s se amplaseze prize de curent si
ntreruptoare n afara volumului 1, este permis amplasarea n volumul 1 a prizelor de curent si
ntreruptoarelor, de preferat nemetalice, dac acestea sunt amplasate n afara zonelor de accesibilitate
(125 cm) de la limita volumului 0 si la cel pu|in 0,3 m deasupra planseului si trebuie s se adopte una
din urmtoarele msuri:
- utilizarea TFJS cu o tensiune nominal de max. 25 V tensiune alternativ sau 60 V tensiune
continu, sursa de TFJS fiind instalat n afara volumelor 0 si 1; sau
- ntreruperea automat a alimentrii, utiliznd un DDR cu un curent diferen|ial rezidual
nominal
n
I
A
de max. 30 mA;
- separarea electric individual, sursa de separare electric fiind amplasat n exteriorul
volumelor 0 si 1.

7.2.4.4. Alte echipamente
7.2.4.4.1 Echipamente electrice specifice piscinelor
n volumele 0 si 1 pot fi instalate numai echipamente electrice fixe special concepute pentru a fi
utilizate n piscine, |innd seama de prevederile de la 7.2.4.4.2 si 7.2.4.4.4.
Aparatele destinate a func|iona numai cnd persoanele se gsesc n afara volumului 0, pot func|iona n
toate volumele dac sunt alimentate prin circuite protejate conform 7.2.3.4.
Elementele de nclzire electric ngropate n pardoseal pot fi instalate numai dac:
- sunt utilizate TFJS; sursa de TFJS fiind instalat n afara volumelor 0, 1 si 2. Sursa de TFJS
poate fi amplasat n volumul 2 dac circuitul su de alimentare este protejat printr-un DDR
cu un curent diferen|ial rezidual nominal care nu depseste 30 mA sau

215
- sunt acoperite cu un grilaj metalic ngropat sau s aib un nvelis metalic legat la pmnt si
la legtura echipoten|ial suplimentar men|ionat la pct. 7.2.3.3, respectnd condi|ia ca
circuitele lor de alimentare s fie protejate, n plus, printr-un DDR cu un curent diferen|ial
rezidual nominal care s nu depseasc 30 mA.

7.2.4.4.2. Corpuri de iluminat subacvatice pentru piscine
Corpurile de iluminat amplasate n ap sau n contact cu apa trebuie s fie montate si executate
conform cu SR EN 60598-2-18.
Corpurile de iluminat subacvatice amplasate n spatele unor hublouri etanse si alimentate prin partea
din spate trebuie s fie conforme cu sec|iunea respectiv din SR EN 60598 si trebuie s fie instalate
nct s nu se produc niciun contact (inten|ionat sau nu), ntre pr|ile conductoare expuse ale corpului
de iluminat subacvatic si orice parte conductoare a hubloului.

7.2.4.4.3. Echipamente electrice specifice fntnilor
Echipamentul electric din volumele 0 si 1 trebuie protejat mecanic, de exemplu, prin utilizarea sticlei
armate sau utilizarea unui grilaj care s nu poat fi ndeprtat dect cu ajutorul unei scule.
Corpurile de iluminat din volumele 0 si 1 trebuie s fie montate si construite n conformitate cu
recomandrile din SR EN 60598-2-18.
Pompele electrice trebuie s corespund prescrip|iilor din SR EN 60335-2-41.
Dac se aplic drept msur de protec|ie ntreruperea automat a alimentrii, atunci trebuie utilizat
numai echipament de clasa I de izola|ie.

7.2.4.4.4. Prevederi speciale pentru instalarea echipamentelor electrice n volumul 1 al piscinelor si
altor bazine.
Echipamentele fixe concepute a fi utilizate n piscine si n alte bazine (de ex. grupuri de filtrare,
dispozitive pentru producerea unor jeturi sau curen|i de ap) alimentate la joas tensiune, alta dect
TFJS cu o tensiune alternativ nominal de max. 12 V sau continu de 30 V sunt permise n volumul
1, cu condi|ia respectrii urmtoarelor prescrip|ii:
a. echipamentul trebuie amplasat ntr-o carcas (furnizat de productor) care s asigure cel
pu|in o clas de izola|ie II sau echivalent si s asigure o protec|ie de securitate medie
mpotriva socurilor mecanice;
b. echipamentul trebuie s fie accesibil numai prin intermediul unei trape (sau a unei usi) cu
ajutorul unei chei sau unei scule. Deschiderea trapei (usii) trebuie s deconecteze toate
conductoarele sub tensiune.
Cablul de alimentare si ntreruptorul principal trebuie astfel instalate nct s asigure o izola|ie de clas
II sau echivalent;
c. circuitul de alimentare trebuie s respecte una din urmtoarele msuri:
- utilizarea TFJS cu o tensiune alternativa nominal de max. 25 V sau continu de 60 V;
sursa de TFJS fiind instalat n afara volumelor 0, 1 si 2;
- DDR cu un curent diferen|ial rezidual nominal
n
I
A
- separare electric; sursa de separare alimentnd un singur echipament electric si fiind
amplasat n exteriorul volumelor 0, 1 si 2.
Pentru piscine mici, amplasarea corpurilor de iluminat n volumul 1 este permis dac acestea sunt
amplasate n afara zonei de accesibilitate la atingerea (1,25 m) si sunt prevzute una din urmtoarele
metode:
- utilizarea TFJS; sursa de TFJS fiind instalat n afara volumelor 0 si 1;
- DDR cu un curent diferen|ial rezidual nominal care nu depseste 30 mA;
- separare electric; sursa de separare electric fiind amplasat n exteriorul volumelor 0 si 1.
n plus, corpurile de iluminat trebuie s aib o carcas care s asigure o clas de izola|ie II sau
echivalent si s asigure o protec|ie de severitate medie la socuri mecanice.

216
Fig. 7.2.1. Dimensiunile volumelor petru bazinele piscinelor si bazinelor de igienizare

Fig. 7.2.2. Dimensiunile volumelor pentru bazinele situate deasupra solului


217
Fig. 7.2.3. Exemple de dimensiuni ale volumelor (n plan) cu pere|i fixi despr|itori cu o
nl|ime de cel pu|in 2,5 m

Fig. 7.2.4. Exemple de determinare a volumelor unei fntni

7.3. Instalaii electrice pentru ncperi yi cabine prevzute cu nclzitoare pentru saune
7.3.1. Prevederile speciale ale acestui capitol se aplic cabinelor de saun instalate pe un loc fix si
ncperilor unde este instalat nclzitorul pentru saun sau elementele acestuia, caz n care ntreaga
ncpere este considerat saun.
Prevederile acestui subcapitol respect recomandrile din SR HD 60364 7 703.
Prevederile nu se aplic cabinelor de saun prefabricate.

7.3.2. n cadrul acestor ncperi si cabine se definesc urmtoarele volume, conform fig. 7.3.1. :

Volumul 1: volumul care con|ine nclzitorul saunei, limitat de pardoseal, de partea rece a izola|iei
termice a tavanului si de o suprafa| a crei generatoare este o vertical n jurul nclzitorului la o
distan| de 0,5 m de suprafa|a acestuia. Dac nclzitorul este la mai pu|in de 0,5 m de un perete,
volumul 1 este limitat de partea rece a izola|iei termice a acestui perete.


218
Volumul 2: volumul exterior volumului 1, limitat de pardoseal, partea rece a izola|iei termice a
pere|ilor si de un plan orizontal situat la 1,0 m deasupra pardoselii.

Volumul 3: volumul exterior volumului 1, limitat de partea rece a izola|iei termice a plafonului si a
pere|ilor si de o suprafa| orizontal situat la 1,0 m deasupra pardoselii.

7.3.3. Protec|ia de baz (mpotriva atingerilor directe) trebuie realizat prin urmtoarele msuri:
- bariere sau carcase care asigur un grad de protec|ie de cel pu|in IP XXB sau IP2X, sau
- printr-o izola|ie care poate suporta o ncercare dielectric la 500 V tensiune alternativ
valoare efectiv, timp de 1 minut.

7.3.4. Nu sunt admise msurile pentru protec|ia de baz (mpotriva atingerilor directe) prin obstacole si
prin amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere.

7.3.5. Nu sunt admise msurile tehnice de protec|ie la defect (mpotriva atingerilor indirecte) prin
amplasamente neconductoare si prin legturi echipoten|iale suplimentare nelegate la pmnt.

7.3.6. Pentru toate circuitele saunei cu excep|ia celui de nclzire al saunei trebuie realizat o protec|ie
suplimentar prin utilizarea unuia sau mai multor dispozitive de protec|ie de curent diferen|ial rezidual
cu curent nominal care nu depseste 30 mA.

Alegerea yi instalarea echipamentelor
7.3.7. Echipamentul electric trebuie s prezinte cel pu|in gradul de protec|ie IP 24.
Dac se prevede cur|irea cu jet de ap, echipamentul trebuie s prezinte cel pu|in gradul de protec|ie
IP 55.

7.3.8. n volumul 1, trebuie instalat numai echipamentul pentru nclzirea saunei.
n volumul 3 echipamentele trebuie s suporte o temperatur de 125
o
C, iar sistemele de pozare trebuie
s fie rezistente la o temperatur de 170
o
C.

7.3.9. Este recomandabil ca sistemele de pozare s fie instalate n afara volumelor, de exemplu pe
peretele rece al izola|iei termice. Dac sistemele de pozare sunt instalate n volumele 1 sau 3, de
exemplu pe suprafa|a cald a izola|iei termice, ele trebuie s fie rezistente la o temperatur de 170
o
C.

7.3.10. Aparatajul de comand care face parte din nclzitorul saunei sau alte echipamente fixe
instalate n volumul 2 pot fi amplasate n saun sau n cabin conform instruc|iunilor productorului.
Alte echipamente de comand (de exemplu pentru lumin) trebuie instalate n afara saunei sau a
cabinelor.
Este interzis montarea prizelor de curent n zona care con|ine nclzitorul pentru saun.


219

Fig. 7.3.1. Volumele ncperii sau cabinei cu nclzitoare pentru saune

7.4. Instalaii electrice pentru yantiere de construcii yi de demolare
7.4.1. Prescrip|iile particulare pentru instala|iile electrice ce se prevd pentru santierele de construc|ii
si de demolare respect recomandrile prevzute n SR HD 60364-7-704 si SR CEI 61200-704.

7.4.2. Prevederile specifice din prezentul capitol completeaz dispozi|iile generale si se aplic
instala|iilor electrice temporare pentru santiere de construc|ii si de demolare pe perioada activit|ilor
de construc|ie si de demolare, incluznd (de exemplu):
- lucrri de construc|ie pentru cldiri noi;
- reparare, modificare, extindere sau demolare a cldirilor existente sau pr|i ale cldirilor
existente;
- lucrri de inginerie (reglri, parametrizri);
- lucrri de terasamente.
Dispozi|iile nu se aplic instala|iilor din amplasamentele administrative ale santierelor (birouri,
vestiare, cantine, dormitoare etc) unde se aplic prevederile generale din capitolele anterioare. De
asemenea, cerin|ele nu vizeaz instala|ii n care este implicat echipament de natur similar cu cel
utilizat n exploatri miniere de suprafa|.
Prevederile se aplic instala|iilor fixe sau mobile.

Alimentarea cu energie electric
7.4.3. La alimentarea cu energie electric a santierului se va |ine seama de solu|ia stabilit pentru
construc|ia definitiv, evitndu-se pe ct posibil, alimentarea provizorie.

7.4.4. n cazul n care pentru alimentarea cu energie electric a santierului se utilizeaz posturi de
transformare provizorii, se recomand ca acestea s fie amplasate pe ct posibil n centrele de greutate
al consumului dat de receptoarele de energie electric.


220

7.4.5. De regul, n santiere se prevd urmtoarele sisteme de distribu|ie a energiei electrice:
a) instala|ia este direct conectat la re|eaua de alimentare pentru intermediul unui tablou
general de distribu|ie ("ansamblu de aparataj de joas tensiune " - AUS);
b) instala|ia este conectat la re|eaua de alimentare prin intermediul unui tablou general AUS,
care alimenteaz tablouri secundare AUS la care se racordeaz echipamente fixe, mobile si
portabile.

7.4.6. Tabloul general de distribu|ie AUS cuprinde pe lng prevederile din 5.3.3.35 si urmtoarele:
- n re|elele TT si TN-S, un DDR cu ntrziere montat pe circuitul de alimentare si
dispozitive de protec|ie mpotriva supracuren|ilor;
- n re|elele TN-C, dispozitive de protec|ie mpotriva supracuren|ilor;
- n re|elele IT, un dispozitiv de control permanent al izola|iei si dispozitive de protec|ie
mpotriva supracuren|ilor.

7.4.7. Tabloul secundar de distribu|ie AUS pentru echipamente fixe vor fi echipate identic conform
prevederilor 7.4.6.

7.4.8. Tabloul secundar de distribu|ie AUS pentru aparate mobile si portabile cuprinde dispozitive
diferen|iale de 30mA, fr ntrziere si dispozitive de protec|ie mpotriva supracuren|ilor.

Protecia mpotriva yocurilor electrice
Protecia de baz (mpotriva atingerilor directe)
7.4.9. Urmtoarele msuri pentru protec|ia de baz (mpotriva atingerilor directe) sunt recomandate a fi
aplicate:
- izolarea pr|ilor active;
- bariere sau carcase.
Utilizarea de obstacole care ar proteja numai mpotriva atingerilor directe ntmpltoare cu pr|ile
active nu este admis dect n cazurile n care nu pot fi utilizate alte msuri de protec|ie, si numai
pentru o durat foarte scurt.
Amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere nu este admis dect pentru linii aeriene care
traverseaz santierul.

Protecia n caz de defect (mpotriva atingerilor indirecte)
Msura de protecie prin ntreruperea automat a alimentrii
7.4.10. n instala|iile de santier se vor utiliza de preferin| re|elele TT si TN-S.

7.4.11. n re|eaua TN-C se admite n partea fix a instala|iei electrice si anume ntre alimentarea
instala|iei si ansamblul general de aparataj (AUS).

7.4.12. Se admite utilizarea re|elei IT dac este necesar s se evite ntreruperea la primul defect de
punere la pmnt n special pentru o parte a instala|iei, de exemplu alimentarea pompelor de evacuare
a apei sau alimentarea ventilatoarelor de aerisire.
Aceast alimentare se va alege lund n considerare dezavantajele ei datorate condi|iilor impuse
privind controlul permanent al izola|iei n vederea detectrii rapide a primului defect.

7.4.13. Alimentarea cu tensiune redus, cnd tensiunea cea mai mare nu depseste 110 V tensiune
alternativa ntre faze (65 V ntre faz si neutru legat la pmnt, n circuite trifazate, 55 V ntre faz si
neutru legat la pmnt, n circuite monofazate), trebuie s ndeplineasc condi|iile pentru re|eaua TN n
care:
- punctul neutru al secundarului transformatorului sau generatorului trebuie legat la pmnt,
si
- prizele de curent nu trebuie s fie intersanjabile cu prizele de curent prevzute pentru alte
tensiuni.

221

Aceasta poate fi util n special acolo unde sunt prevzute condi|ii severe de func|ionare sau de mediu
si unde TFJP si TFJS nu sunt utilizabile.

Protecia fr ntreruperea alimentrii
7.4.14. Protec|ia prin utilizarea echipamentelor de clasa II sau prin izola|ie echivalent se refer la
construc|ia echipamentelor si este recomandat pentru utilajele portabile. Aceste echipamente trebuie
s aib protec|ia mecanic IPX4 dac sunt utilizate n amplasamente n care sunt prezente frecvent
picturi de ap.

7.4.15. Amplasamentele neconductoare nu sunt admise ca msur tehnic de protec|ie.

7.4.16. Legturi echipoten|iale locale nelegate la pmnt nu sunt admise ca msur tehnic de
protec|ie.

7.4.17. Msura de protec|ie prin separare electric a circuitelor este limitat la alimentarea unui singur
receptor prin intermediul unui transformator si a unui cablu flexibil.

7.4.18. Msura de protec|ie prin utilizarea tensiunii foarte joas TFJS si TFJP se aplic n special n
cazurile cnd condi|iile de lucru sunt severe (exemplu n incinte electroconductoare de mici
dimensiuni pentru alimentarea uneltelor portabile, pentru echipamentul de slefuire utilizat n mediu
umed sau pentru nclzirea betonului).

7.4.19. La receptoarele mobile si portabile se aplic msurile recomandate n SR HD 60364-4-41, SR
EN 60745 (pe pr|i) si SR EN 61029 (pe pr|i) cu urmtoarele precizri: utilajele portabile folosite n
mediu sau procese umede (ex. masini de frecat mozaic, vibratoare pentru beton, masini de cur|at
parchetul etc.) se alimenteaz la o tensiune redus de protec|ie de cel mult 24 V, conform prevederilor
STAS 2612 si subcap. 4.1. Se admit tensiuni de lucru mai mari de 24 V n cazul n care se aplic
msurile de protec|ie separarea de protec|ie sau izola|ie ntrit, conform recomandrilor din SR
HD 60364-4-41 si prevederile din subcap.4.1.

7.4.20. Protec|ia mpotriva supracuren|ilor este asigurat prin dispozitive de ntrerupere automat
(disjunctoare sau microntreruptoare) montate n interiorul unui ansamblu AUS.

7.4.21. Toate circuitele trebuie s fie protejate mpotriva suprasarcinilor. Este permis ca circuitele care
alimenteaz echipamente pentru ridicare comandate manual s nu fie protejate mpotriva
suprasarcinilor.

7.4.22. Tablourile de distribu|ie AUS trebuie echipate cu aparataj cu capacitate de rupere a curen|ilor
de scurtcircuit bazat pe curentul de scurtcircuit prezumat la sursa de alimentare.

7.4.23. Circuitele care alimenteaz prize de curent avnd curentul nominal pn la 32 A inclusiv si alte
circuite care alimenteaz echipamentul electric portabil avnd curent nominal pn la 32 A inclusiv
trebuie protejate prin una din urmtoarele metode:
- dispozitive de curent diferen|ial rezidual avnd curent nominal de func|ionare de maxim 30
mA;
- tensiune foarte joas asigurat prin TFJS si TFJP;
- separare electric, fiecare priz de curent si echipament electric portabil fiind alimentate
printr-un transformator individual de separare sau prin nfsurri separate ale unui
transformator de separare.

7.4.24. Pentru circuitele care alimenteaz prize de curent cu un curent nominal mai mare de 32 A
trebuie utilizate dispozitive de curent diferen|ial rezidual care au un curent diferen|ial rezidual nominal
de maxim 500 mA.

222

7.4.25. Condi|iile minimale de influen|e externe care pot fi ntlnite pe santiere sunt urmtoarele:
A A temperatura ambiant: - 5
o
C ... + 40
o
C (AA4)
A D prezen|a apei: proiec|ie de ap (AD4)
A E prezen|a corpurilor strine: foarte mic (AE3)
A G socuri mecanice: mari (AG3)
A H vibra|ii: medii (AH2)
B A competen|a persoanelor: obisnuite, n general (BA1)
instruite (BA4)
calificate pentru manevrri
n exploatare (BA5)
B C contactul persoanelor cu
poten|ialul pmntului: frecvent (BC3)
continuu n incinte electro-
conductoare de mici dimen-
siuni (cuve, goluri tehnice) (BC4)

7.4.26. Echipamentul electric de pe santiere este supus la condi|ii foarte severe si trebuie s poat
suporta solicitrile respective.
Echipamentul utilizat n instala|iile de pe santiere trebuie ales si montat astfel nct s ndeplineasc
urmtoarele condi|ii:
- flexibilitate, care permite utilizarea succesiv pe santiere diferite;
- usurin|a reamplasrii componentelor;
- montare, transport si depozitare usoare;
- robuste|e;
- securitate corespunztoare.

7.4.27. Accesul n func|ionare normal trebuie s fie prevzut astfel nct lucrrile s fie executate de
persoane cu competen|e corespunztoare:
- manevre simple, de ctre persoane obisnuite (BA1);
- celelalte manevre, fr acces la pr|ile active, de ctre persoane instruite (BA4);
- lucrri si manevre la pr|ile active, numai de ctre persoane calificate (BA5).

7.4.28. n instala|iile de pe santiere se pot produce socuri mecanice importante (AG3).
Protec|ia sistemelor de pozare este asigurat prin:
- alegerea unor sisteme de pozare cu caracteristici mecanice corespunztoare;
- amplasamente care protejeaz sistemele de pozare la socuri;
- o protec|ie mecanic suplimentar n pasajele pietonale sau ale vehiculelor.

7.4.29. n incinta santierelor, re|elele electrice de joas tensiune trebuie executate pe ct posibil n
solu|ia definitiv.
Se recomand ca executarea re|elelor de joas tensiune s se fac n cabluri.
Atunci cnd se utilizeaz cabluri flexibile se recomand ca acestea s fie de tipul celor recomandate de
SR HD 22, iar cablurile rigide trebuie s aibe o rezisten| mecanic echivalent.
n cazul n care nu se pot utiliza cabluri, re|elele de joas tensiune se vor executa aerian cu conductoare
torsadate, respectndu-se prevederile din normativul PE106.
Se va evita utilizarea conductoarelor neizolate n incinta santierelor cu excep|ia celor pentru instala|iile
de ridicat si transportat si pentru instala|iile de protec|ie mpotriva socurilor electrice.

7.4.30. Toate echipamentele electrice utilizate trebuie s aibe gradul de protec|ie minim IP44.

7.4.31. Re|eaua general a conductoarelor principale de legare la pmnt de protec|ie se realizeaz
buclat n toate cazurile n care acest lucru este posibil.


223

7.4.32. Prizele de pmnt si conductoarele de protec|ie pentru legare la pmnt de pe santiere se
execut cu prioritate utilizndu-se elementele metalice naturale existente (structura metalic a
construc|iei, conductele metalice, armtura betonului etc) cu respectarea condi|iilor din subcap. 5.5.
Receptoarele mai ndeprtate de cldirea a crei construc|ie metalic este utilizat drept priz natural,
trebuie legate la aceasta printr-un conductor de protec|ie care nso|este re|eaua de alimentare,
asigurndu-se astfel continuitatea re|elei generale a conductoarelor de protec|ie de pe santier.

7.4.33. Carcasele si elementele de sus|inere metalice ale echipamentelor electrice si toate
conductoarele de protec|ie locale se leag la re|eaua general de protec|ie. Dac exist mai multe re|ele
generale de protec|ie, acestea se leag ntre ele n cel pu|in dou puncte diferite.

7.4.34. Rezisten|a de dispersie a prizei de pmnt si rezisten|a conductoarelor de protec|ie pn la
receptor trebuie s fie de maximum 4 O, respectndu-se condi|ia de deconectare n caz de defect din
subcap. 4.1.

7.4.35. Re|eaua general de protec|ie care se execut ramificat, se leag la toate capetele de linie si la
punctele de ramifica|ie la cte o priz de pmnt fix de 10O.
Rezisten|a ansamblului trebuie s fie de maxim 4 O.
Lungimea conductorului de protec|ie ntre dou prize de pmnt fixe sau de la oricare dintre
receptoarele eletrice pn la cea mai apropiat priz, se admite s fie de cel mult 200m, n cazul
conductoarelor de cupru si de cel mult 150m n cazul celor din o|el. Dac aceste lungimi (sau distan|e)
sunt mai mari, se intercaleaz prize de pmnt suplimentare astfel nct lungimile, respectiv distan|ele
specificate mai sus s fie respectate.

7.4.36. La santierele cu suprafa| redus de teren, unde spa|iul nu permite executarea de prize de
pmnt concentrate de 4 O pentru re|eaua de protec|ie, electrozii prizei se distribuie de-a lungul
traseului re|elei, numrul lor alegndu-se astfel nct s se realizeze n ansamblu o rezisten| de
maximum 4 O.
Pe santiere se admit si prize de pmnt complexe, constituite din electrozi verticali si orizontali. La
priza de pmnt orizontal din apropierea liniei aeriene se leag un numr sufient de electrozi verticali
astfel nct rezisten|a total maxim s fie de 4 O.
Se admite ca o priz de pmnt orizontal ngropat n imediata apropiere a stlpilor liniei aeriene si
care urmeaz traseul acesteia s fie utilizat pentru protec|ie. n acest caz, la fiecare stlp se prevede o
ramifica|ie la care se leag bornele de protec|ie ale utilajelor si cele ale tablourilor de distribu|ie.

7.4.37. Alimentarea receptoarelor prin linii aeriene se face conform PE 106 .

7.4.38. Re|eaua conductelor de protec|ie pe santiere se execut conform subcap. 5.5.

7.4.39. Conductoarele de protec|ie pentru legarea la pmnt a echipamentelor supuse la deplasri
frecvente sau vibra|ii, trebuie s fie flexibile.

7.4.40. La utilajele alimentate prin cabluri flexibile din cupru ntr-o re|ea TT, se admite utilizarea unui
singur conductor de legare la pmnt cu condi|ia utilizrii ca msur suplimentar a mijloacelor
individuale de protec|ie.

7.5. Instalaii electrice pentru construcii agroindustriale yi agrozootehnice

7.5.1. Prescrip|iile speciale din acest capitol se aplic instala|iilor electrice fixe interioare si exterioare
construc|iilor agroindustriale si agrozootehnice si la alte amplasamente care apar|in acestora si sunt n
conformitate cu recomandrile din SR HD 60364 7 - 705.


224
Construc|iile agroindustriale si agrozootehnice cuprind :
- grajduri pentru animale (bovine, porci, cai, oi, capre) si cldiri pentru psri, inclusiv
anexele (de exemplu locurile unde se prepar si se depoziteaz hrana, spa|iile pentru
masinile de muls, ncperile pentru depozitarea laptelui etc.);
- hambare, antrepozite si depozite pentru fn, paie si nutre|uri, ngrsminte, cereale, cartofi,
sfecl, zarzavaturi, fructe, plante ornamentale, carburan|i, sere;
- cldiri n care se prepar produse agricole si horticole pentru comercializare (prin uscare,
fierbere, presare, tiere, procesarea crnii etc.).
Locuin|ele si alte amplasamente care apar|in construc|iilor agroindustrale si agrozootehnice (birouri,
spa|ii comune, hangare, ateliere, garaje, magazine) sunt cldiri care sunt conectate din punct de vedere
electric la acestea fie prin conductoarele de protec|ie ale aceleiasi instala|ii sau prin pr|i conductoare
externe care pot s induc tensiuni electrice periculoase.
n construc|iile agroindustriale si agrozootehnice poate fi realizat cresterea intensiv a animalelor. n
acest caz este necesar utilizarea sistemelor automatizate pentru asigurarea vie|ii, cum ar fi cele
utilizate pentru ventila|ie, hrnire si aer condi|ionat.

7.5.2. Protecia mpotriva yocurilor electrice se realizeaz prin urmtoarele msuri:
- ntreruperea/deconectarea automat a alimentrii;
- utilizarea tensiunii foarte joas asigurat prin TFJS si TFJP;
- utilizarea legturii echipoten|iale, ca msur de protec|ie suplimentar.

7.5.2.1. Msuri de protec|ie pentru ntreruperea/deconectarea automat a alimentrii.
n circuite, indiferent de sistemul de legare la pmnt, trebuie prevzute urmtoarele dispozitive de
ntrerupere/deconectare:
- un DDR al crui curent diferen|ial rezidual nominal
n
I
A
nu depseste 30 mA, n circuitele
finale care alimenteaz prizele de curent al cror curent nominal nu depseste 32 A;
n
I
A
nu depseste 100 mA, n circuitele
finale care alimenteaz prizele de curent al cror curent nominal este mai mare de 32 A;
n
I
A
nu depseste 300 mA, n toate
celelalte circuite.
n cazul n care este necesar asigurarea continuit|ii func|ionrii se recomand ca DDR al crui curent
diferen|ial rezidual nominal
n
I
A
nu depseste 300 mA, s fie de tip S sau cu temporizare.
Aceast protec|ie este util si pentru protec|ia mpotriva incendiului.
n cazul n care instala|ia electric este conectat la o re|ea TN, conductorul neutru si
conductorul de protec|ie trebuie s fie separate n aval de originea instala|iei. Aceast prevedere se
aplic att locuin|elor si altor amplasamente care apar|in construc|iilor agroindustriale si
agrozootehnice.

7.5.2.2. Msura de protec|ie prin utilizarea tensiunii foarte joas asigurat prin TFJS si TFJP.
n cazul n care se aplic msura de protec|ie prin TFJS sau TFJP, indiferent de tensiunea
nominal, protec|ia de baz (protec|ia mpotriva atingerilor directe) trebuie asigurat prin urmtoarele
msuri:
- bariere sau carcase care asigur un grad de protec|ie cel pu|in IP XXB sau IP2X, sau
- izola|ia care s |in la o tensiune alternativ de ncercare de 500 V valoare efectiv, timp de
1 minut.

7.5.2.3. Protec|ia suplimentar prin utilizarea legturii echipoten|iale
n amplasamentele prevzute pentru adpostirea animalelor toate pr|ile conductoare accesibile si
pr|ile conductoare externe instala|iei care pot fi atinse de animale trebuie conectate printr-o legtur
echipoten|ial suplimentar. Acolo unde se afl un grtar metalic n pardoseal/podea acesta trebuie
inclus n legtura echipoten|ial a spa|iului respectiv (a se vedea figurile 7.5.1 ...7.5.4).
Din aceast legtur trebuie s fac parte si pr|ile conductoare externe instala|iei care se afl n/pe
podea (armtura betonului sau armtura bazinului pentru colectarea blegarului), precum si pardoseala

225
din elemente prefabricate din beton (fig. 7.5.3).
Legtura echipoten|ial, ct si grtarele metalice (dac exist) trebuie s fie protejate durabil la
coroziune si solicitri mecanice.

7.5.3. Protecia mpotriva efectelor termice
Protec|ia mpotriva efectelor termice se realizeaz, n principal, prin msuri de protec|ie mpotriva
incendiului.
Aparatele electrice de nclzire utilizate pentru cldirile n care are loc reproducerea si cresterea
intensiv a animalelor trebuie s corespund recomandrilor din SR CEI 60335 2 71 si trebuie
fixate ntr-o pozi|ie corespunztoare pentru a evita riscul de arsuri pentru animale si riscul apari|iei
unui incendiu prin aprinderea materialelor combustibile.
Aparatele de nclzire prin radia|ii trebuie instalate la o distan| de cel pu|in 0,5 m de animale si de
materialele combustibile, n afar de cazul n care furnizorul acestora a indicat n instruc|iunile de
utilizare o distan| mai mare.
Pentru protec|ia mpotriva incendiului trebuie instalate dispozitive DDR cu curent diferen|ial rezidual
nominal care nu depseste 300 mA. DDR trebuie s ntrerup toate conductoarele active.
n amplasamentele care prezint risc de incendiu, conductoarele circuitelor alimentate de la o surs de
tensiune foarte joas trebuie protejate pentru bariere sau mantale (carcase, tuburi) care s asigure un
grad de protec|ie IPXXD sau IP4X, sau n plus fa| de izola|ia lor de baz printr-o manta (carcas) din
material electroizolant (de exemplu, cablurile tip HO7RN-F sau similare, pentru utilizare n exterior,
sunt corespunztoare pentru aceast condi|ie).

7.5.4. Protecia mpotriva supratensiunilor yi a perturbaiilor electromagnetice.
Atunci cnd se utilizeaz echipamente electronice se recomand s se prevad msuri de protec|ie
mpotriva trsnetului conform cap.6 si mpotriva supratensiunilor conform subcap.4.4.

7.5.5. Alegerea yi montarea echipamentelor
7.5.5.1. Reguli generale privind condiiile de funcionare, influene externe, accesibilitate,
identificare.
n construc|iile agroindustriale si agrozootehnice echipamentele electrice trebuie s aibe gradul de
protec|ie minim IP44, atunci cnd se utilizeaz n condi|ii normale. n cazul n care nu este disponibil
un echipament cu gradul de protec|ie minim IP44, acesta poate fi amplasat ntr-o carcas care s
asigure gradul de protec|ie IP44.
Prizele de curent electric nu trebuie instalate pe materiale combustibile.
Acolo unde condi|iile de influen|e externe sunt superioare condi|iilor AD4, AE3 si/sau AG1, prizele
trebuie prevzute cu protec|ie corespunztoare.
Protec|ia mecanic poate fi asigurat si prin utilizarea de carcase suplimentare sau prin instalare n nise
prevzute n construc|ia cldirii.
Aceste prescrip|ii nu se aplic pentru locuin|e, birouri, magazine si pentru locuri/spa|ii n care
condi|iile de influen|e externe sunt asemntoare si apar|in construc|iilor agrondustriale si
agrozootehnice.
n prezen|a substan|elor corozive (de exemplu, n depozitele de lapte sau n grajduri), echipamentele
electrice trebuie protejate n mod corespunztor.
n general, echipamentul electric nu trebuie s fie accesibil pentru animale. n particular, echipamentul
electric accesibil pentru animale, cum ar fi cel din utilajele pentru hrnire sau din bazinele pentru
adpare, trebuie s fie construite n mod adecvat si instalate astfel nct s fie evitat deteriorarea de
ctre animale, ct si s fie redus la minim riscul de rnire a animalelor.
La terminarea lucrrilor si punerea n func|iune trebuie predat utilizatorului instala|iei urmtoarea
documenta|ie:
- planul detaliat al amplasrii echipamentelor electrice;
- traseele tuturor cablurilor de distribu|ie;
- schema monofilar de distribu|ie;
- schema legturilor de echipoten|ializare.


226
n amplasamentele accesibile animalelor si n care animalele sunt nchise sistemele de pozare trebuie
s fie inaccesibile animalelor si s fie protejate corespunztor mpotriva deteriorrilor mecanice.
Conductoarele liniilor electrice aeriene trebuie s fie izolate.
Re|elele electrice exterioare aferente construc|iilor agroindustriale si agrozootehnice, unde vehiculele
si masinile agricole mobile fac manevre, trebuie realizate cu cabluri pozate astfel:
- n pmnt, la o adncime de 0,6 m, cu o protec|ie mecanic suplimentar. Tuburile de
protec|ie suplimentar trebuie s reziste la comprimarea cu o for| de 450 N si la impact n
conformitate cu recomandrile din SR EN 50086-2-4/A1;
- n pmnt arabil sau cultivat, la o adncime de cel pu|in 1 m;
- suspendat, la o nl|ime de cel pu|in 6 m.
Se prefer instalarea cablurilor n pmnt. Cablurile care alimenteaz tablourile de distribu|ie trebuie
s fie protejate mporiva deteriorrilor mecanice, de exemplu, prin ngroparea n pmnt sau prin
instalarea n jgheaburi sau tuburi prefabricate, separate ferm.
Aceste prescrip|ii trebuie s se aplice si la locuin|ele si la alte spa|ii care apar|in construc|iilor
agroindustriale si agrozootehnice.
O aten|ie deosebit se va acorda protec|iei la roztoare.
Pentru amplasamentele unde sunt |inute animalele, condi|iile de influen|e externe trebuie clasificate
AF4, iar tuburile trebuie s fie protejate mpotriva coroziunii corespunztor cel pu|in clasei 2 (medie)
pentru utilizare n interior si clasei 4 (ridicat) pentru utilizare n exterior, conform cu recomandrile
din SR EN 61386-21.
Pentru amplasamentele unde sistemele de pozare pot fi expuse la impact si la socuri mecanice din
cauza vehiculelor si masinilor agricole n deplasare, condi|iile de influen|e externe trebuie trebuie s
fie clasificate AG3:
- tuburile trebuie s aib un grad de protec|ie la comprimare corespunztor cel pu|in clasei 4
(ridicat) conform SR EN 61386 21;
- sistemele de tuburi si jgheaburi pentru cabluri trebuie s aib un grad de protec|ie mpotiva
socurilor considerat ca "ridicat" conform recomandrilor din SR EN 50085.

7.5.5.3. Separare, comutare/ntrerupere yi comand
Instala|ia electric a fiecrei cldiri sau a unei pr|i dintr-o cldire trebuie s fie separat printr-un
singur dispozitiv de separare conform subcap 5.3.4.
Dispozitivele de separare se prevd pentru toate conductoarele active si conductorul neutru, chiar si
pentru circuitele care se utilizeaz ocazional, de exemplu, n timpul recoltrilor.
Dispozitivele de separare si comuta|ie, ct si dispozitivele de oprire de urgen| sau de comuta|ie de
urgen| nu trebuie montate n locuri accesibile animalelor sau n nicio pozi|ie n care poate fi
mpiedicat accesul la ele de ctre animale, fr s provoace panic n rndul animalelor.

7.5.5.4. Conductoare de echipotenializare de protecie suplimentar
Conductoarele de echipoten|ializare de protec|ie suplimentar trebuie s fie protejate mpotriva
deteriorrilor mecanice si coroziunii si trebuie s fie alese astfel nct s se evite efectele electrolitice.
De exemplu, pot fi utilizate urmtoarele materiale:
- benzi din o|el galvanizat la cald cu dimensiunile 30 mm x 3 mm;
- tije rotunde din o|el galvanizat la cald cu diametrul de cel pu|in 8 mm;
- conductoare din cupru cu sec|iunea minim de 4 mm
2
.
Pot fi utilizate si alte materiale corespunztoare.

7.5.5.5. Alte echipamente
Prizele de curent utilizate n construc|ile agroindustriale si agrozotehnice trebuie s fie conforme cu
recomandrile din:
- SR EN 60309-1, sau
- SR EN 60309-2, dac este necesar interschimbabilitatea, sau
- cnd curentul nominal nu depseste 20 A.


227
Corpuri de iluminat yi instalaii de iluminat
Corpurile de iluminat trebuie s fie conforme cu standardul de pr|i SR EN 60598-2 si trebuie alese n
func|ie de gradul de protec|ie si de temperatura suprafe|ei |innd seama de condi|iile de mediu ambiant
si de locurile de instalare (de exemplu, IP54, cu marcarea adecvant pentru temperatur F pentru
montare pe material combustibil).
n zonele n care exist risc de incendiu, ct si pericol de aprindere a depunerilor de praf trebuie
utilizate numai corpuri de iluminat cu marcarea D conform SR EN 60598-2-24 si corpuri de iluminat
cu temperatura suprafe|ei limitat. Trebuie instalate numai corpuri de iluminat care sunt marcate cu D
si care corespund gradului de protec|ie IP54.
Corpurile de iluminat trebuie montate n zonele unde exist o distan| suficient de mare fa| de
materialele combustibile, lund n considerare depozitarea mrfurilor si alte procese de lucru
periculoase. Distan|ele de securitate si temperaturile suprafe|ei corpului de iluminat sunt precizate n
instruc|iunile de montaj ale fabricantului si n subcap. 4.2. Pozi|iile ntreruptorului (aprins/stins)
corpurilor de iluminat instalate n zonele de depozitare a paielor sau fnului sau n zone similare,
trebuie s fie usor de identificat.

Serviciile de securitate trebuie instalate numai dac sunt cerute de proprietarul instala|iei sau de
autorit|i.
Sistemele de automatizare necesare vieii pentru creyterea intensiv a animalelor trebuie s |in
seama de urmtoarele prescrip|ii:
a) cnd nu este asigurat alimentarea cu hran, ap, aer si alimentarea instala|iei de iluminat
pentru animale, n caz de defect n alimentarea cu energie electric, trebuie prevzut o
surs sigur de alimentare alternativ sau de rezerv sau de siguran|; trebuie prevzute
circuite separate numai pentru alimentarea echipamentelor de ventila|ie si de iluminat;
b) trebuie asigurat selectivitatea protec|iei circuitelor principale de alimentare a sistemului de
ventila|ie pentru supracurent si/sau scurtcircuit monofazat;
c) dac ntr-o instala|ie este necesar s func|ioneze o ventila|ie electric trebuie asigurat una
din urmtoarele condi|ii:
-o surs de rezerv pentru ntregul sistem de ventila|ie, care s fie verificat periodic n
conformitate cu instruc|iunile fabricantului;
-supravegherea temperaturii si tensiunii de alimentare si dispozitive care s transmit
semnale optice si acustice care pot fi sesizate de utilizator si care trebuie s func|ioneze si
n cazul ntreruperii alimentrii normale.

Aparatele electrice de nclzire trebuie s fie prevzute cu indicarea optic a pozi|iei de func|ionare.


2
2
8

F
i
g
.

7
.
5
.
1
.

E
x
e
m
p
l
u

d
e

l
e
g
t
u
r

d
e

e
c
h
i
p
o
t
e
n
|
i
a
l
i
z
a
r
e

n
t
r
-
u
n

g
r
a
j
d

d
e

v
i
t
e

7
.
5
.
4

E
l
e
m
e
n
t
e
l
e

c
o
n
d
u
c
t
o
a
r
e

a
l
e

g
r
i
l
a
j
u
l
u
i

m
e
t
a
l
l
i
c

s
u
n
t

p
o
z
a
t
e

p
e

s
t
a
l
p
i

p
e
n
t
r
u

a

a
s
i
g
u
r
a

c
o
n
t
i
n
i
t
a
t
e
a

e
l
e
c
t
r
i
c
a

s
u
n
t

i
n
t
e
r
c
o
n
e
c
t
a
t
e

p
r
i
n

c
e
l

p
u
t
i
n

d
o
u
a

p
u
n
c
t
e

d
e

s
u
d
u
r
a

D
i
m
e
n
s
i
u
n
i
l
e

o
c
h
i
u
r
i
l
o
r

g
r
i
l
a
j
u
l
u
i

e
t
a
l
i
c

d
i
n

t
i
j
e

r
o
t
u
n
d
e

8

m
m

s
u
n
t

d
e

a
p
r
o
x
i
m
a
t
i
v

1
5
0
m
m

x

1
5
0
m
m


2
2
9

F
i
g
.

7
.
5
.
1
.

E
x
e
m
p
l
u

d
e

l
e
g
t
u
r

d
e

e
c
h
i
p
o
t
e
n
|
i
a
l
i
z
a
r
e

n
t
r
-
u
n

g
r
a
j
d

d
e

v
i
t
e

4

f
i
g
u
r
i

c
a
r
e

p
r
e
z
i
n
t

e
x
e
m
p
l
e

d
e

l
e
g
.

e
c
h
i
p
.

F
i
g
.

7
.
5
.
2
.

E
x
e
m
p
l
u

d
e

l
e
g
t
u
r

d
e

e
c
h
i
p
o
t
e
n
|
i
a
l
i
z
a
r
e

s
u
b

f
o
r
m

d
e

b
u
c
l
n
t
r
-
u
n

g
r
a
j
d

d
e

v
i
t
e
.

]

E
l
e
m
e
n
t
e
l
e

c
o
n
d
u
c
t
o
a
r
e

a
l
e

g
r
i
l
a
j
u
l
u
i

m
e
t
a
l
l
i
c

s
u
n
t

p
o
z
a
t
e

p
e

s
t
a
l
p
i

p
e
n
t
r
u

a

a
s
i
g
u
r
a

c
o
n
t
i
n
i
t
a
t
e
a

e
l
e
c
t
r
i
c
a

s
u
n
t

i
n
t
e
r
c
o
n
e
c
t
a
t
e

p
r
i
n

c
e
l

p
u
t
i
n

d
o
u
a

p
u
n
c
t
e

d
e

s
u
d
u
r
a

7
.
5
.
4

D
i
m
e
n
s
i
u
n
i
l
e

o
c
h
i
u
r
i
l
o
r

g
r
i
l
a
j
u
l
u
i

e
t
a
l
i
c

d
i
n

t
i
j
e

r
o
t
u
n
d
e

8

m
m

s
u
n
t

d
e

a
p
r
o
x
i
m
a
t
i
v

1
5
0
m
m

x

1
5
0
m
m


2
3
0

F
i
g
.

7
.
5
.
3
.

E
x
e
m
p
l
u

d
e

l
e
g
t
u
r

d
e

e
c
h
i
p
o
t
e
n
|
i
a
l
i
z
a
r
e

c
a
r
e

s
e

a
p
l
i
c

l
a

o

c
o
n
s
t
r
u
c
|
i
e

d
e

b
e
t
o
n

p
r
e
v
z
u
t

c
u

s
p
a
|
i
i

n

p
o
d
e
a

p
e
n
t
r
u

c
o
l
e
c
t
a
r
e
a

b
l
e
g
a
r
u
l
u
i

.

s
t
r
u
c
t
u
r
i
i


2
3
1

F
i
g
.

7
.
5
.
4
.

E
x

F
i
g
.

7
.
5
.
4
.

E
x
e
m
p
l
u

d
e

d
i
s
p
u
n
e
r
e

a

p
r
i
z
e
i

d
e

p
n
t

n

f
u
n
d
a
|
i
e

l
a

u
n

g
r
a
j
d
.

p
n
t

d
i
n

f
u
n
d
a
i
e

d
i
n

f
u
n
d
a
i
e


232
7.6. Instalaii electrice pentru incinte electroconductoare nguste
7.6.1. Prescrip|iile particulare din acest capitol sunt n conformitate cu recomandrile din SR HD
60364-7-706:2007 si se aplic echipamentelor fixe din amplasamente electroconductoare,n care
deplasarea persoanelor este restric|ionat de amplasament si alimentrile pentru echipamente mobile
utilizate n aceste amplasamente.
Un amplasament conductor ngust este compus n principal din pr|i nconjurtoare metalice sau alte
materiale electroconductoare, n care este posibil ca o persoan s vin n contact cu o por|iune mare a
corpului cu pr|ile metalice sau alte pr|i conductoare nconjurtoare si unde posibilitatea ntreruperii
acestui contact electric este limitat.
Prescrip|iile nu se aplic amplasamentului care permite libertatea de miscare a unei persoane n timpul
lucrului, de a intra si de a iesi din amplasament fr dificultate fizic.

7.6.2. n amplasamente electroconductoare nguste se aplic urmtoarele msuri de protec|ie mpotriva
socului electric pentru circuite care alimenteaz echipamentele de utilizare curent:
a) pentru alimentarea dispozitivelor manuale si echipamentului portabil:
- TFJS sau
- separarea electric numai la un singur element al echipamentului conectat la
nfsurarea secundar a transformatorului de separare;
b) pentu alimentarea lmpilor portabile:
- TFJS;
c) pentru alimentarea echipamentului fix:
- ntrerupere automat a alimentrii cu legtur de echipoten|ializare suplimentar care
trebuie s conecteze pr|ile conductoare accesibile ale echipamentului fix si pr|ile
electroconductoare ale amplasamentului, sau
- TFJS, sau
- TFJP, unde legtura de echipoten|ializare trebuie prevzut ntre toate pr|ile
conductoare accesibile, toate pr|ile conductoare strine din interiorul amplasamentului
conductor ngust si legarea sistemului TFJP la pmnt, sau
- separarea electric privind un element al echipamentului conectat la nfsurarea
secundar a transformatorului de separare, sau
- utilizarea echipamentului clas II sau a echipamentului care are o izola|ie echivalent,
numai dac circuitele de alimentare sunt prevzute cu dispozitive de curent diferen|ial
rezidual avnd un curent diferen|ial rezidual nominal de func|ionare care nu depseste
30 mA.

7.6.3. Dac unele echipamente (ex. aparatura de masurare si de control) trebuie legate la pmnt, este
necesar s se prevad o legtur de echipoten|ializare ntre toate pr|ile conductoare accesibile, pr|ile
conductoare strine din interiorul amplasamentului conductor ngust si legtura la pmnt func|ional.

7.6.4. Sursa de separare (de protec|ie) trebuie situat n afara amplasamentului conductor ngust cu
restric|ie n deplasare, n afara cazului cnd sursele sunt parte a instala|iei fixe n interiorul incintei
electroconductoare nguste, asa cum este prevzut n art. 7.6.2.c.

7.7. Instalaii electrice pentru campinguri
7.7.1. Prevederile speciale din acest capitol sunt n conformitate cu recomandrile din SR HD 384-7-
708 S2 si se aplic acelei por|iuni din instala|ia electric din camping care asigur facilit|i pentru
alimentarea vehiculelor de agrement locuibile (inclusiv rulote) sau corturi. Ele nu se aplic instala|iilor
electrice din interiorul vehiculului de agrement locuibil sau unit|i mobile sau transportabile.

7.7.2. Se definesc urmtoarele no|iuni legate de aceste instala|ii:
- vehicul de agrement: unitatea de locuit pentru a fi ocupat temporar sau sezonier care
poate ndeplini prescrip|ii pentru construc|ia si utilizarea vehiculelor rutiere;
- amplasament pentru rulot: loc de pe sol destinat s fie ocupat de vehiculul de agrement
pentru locuit sau de cort;

233
- camping: suprafa| de teren pe care sunt dispuse dou sau mai multe amplasamente pentru
rulote;
- punct de alimentare electric a rulotei: echipament cu re|ea de alimentare electric
prevzut cu mijloace de conectare si deconectare a cablurilor de alimentare la vehiculele de
locuit sau corturi.

7.7.3. Tensiunea nominal a instala|iei pentru alimentarea vehiculelor de agrement locuibile trebuie s
fie maxim 230 V tensiune alternativ monofazat sau 400 V trifazat.

7.7.4. n cazul n care instala|ia este alimentat printr-o re|ea TN, se va utiliza numai sistemul TN-S.

7.7.5. Protec|ia mpotriva socurilor electrice n func|ionare normal nu se va realiza prin bariere si prin
amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere.

7.7.6. Msurile tehnice mpotriva socurilor electrice n caz de defect (atingere indirect)
amplasamente neconductoare si legtur de echipoten|ializare nelegat la pmnt nu sunt admise.

7.7.7. Echipamentul electric instalat n afara campingurilor trebuie s corespund la cel pu|in una din
urmtoarele influen|e externe:
- prezen|a apei: AD4 (stropi), IPX4 conform SR EN 60529;
- prezen|a corpurilor strine: AE2 (obiecte mici), IP3X conform recomandrilor din SR EN
60529;
- solicitri mecanice (severitate ridicat, socuri): AG3 (mari), IK08 conform recomandrilor
din SR EN 62262.

7.7.8. Echipamentul electric la punctul de alimentare electric a rulotei se alimenteaz prin circuite de
distribu|ie subterane sau aeriene. Circuitele de distribu|ie subterane sunt preferate.
Cablurile subterane trebuie ngropate la o adncime de minim 0,6 m, exceptnd cazul cnd este
prevzut o protec|ie mecanic suplimentar, si trebuie s fie amplasat n afara amplasamentului
rulotei sau n afara suprafe|ei unde se pot monta stlpii cortului sau piesele de ancorare.
Circuitele de distribu|ie aeriene se vor realiza cu conductoare izolate.
Stlpii si alte suporturi pentru cabluri aeriene trebuie amplasa|i sau proteja|i pentru a nu mpiedica
miscrile previzibile ale vehiculelor.
Conductoarele (cablurile) aeriene se vor monta la o nl|ime mai mare de 6 m deasupra solului, pe
suprafe|ele unde se deplaseaz vehiculul si de 3,5 m pe toate celelalte suprafe|e.

7.7.9. Punctul de alimentare electric al rulotei trebuie amplasat n vecintatea amplasamentului rulotei
si la mai pu|in de 20 m de echipamentul de conectare al vehiculului de agremet locuibil sau cort (cnd
este pe amplasament).
Pe un circuit de alimentare nu se vor grupa mai mult de 4 prize.

7.7.10. Fiecare priz si carcasa ei care face parte din punctul de alimentare al rulotei trebuie s
corespund cu SR EN 60309-2 si s aibe grad de prote|ie IP44 conform SR EN 60529.
Soclurile prizelor trebuie amplasate la o nl|ime cuprins ntre 0,5 m si 1,5 m de la sol; n cazuri
speciale de zone cu riscuri de inunda|ie sau cderi masive de zpad nl|imea maxim poate depsi
1,5 m.
Curentul nominal al prizei trebuie s fie maxim 16 A.
Pentru fiecare punct de conexiune (rulot) trebuie prevzut cel pu|in o priz.
Fiecare priz trebuie prevzut cu protec|ie la supracurent.
Fiecare priz trebuie prevzut individual cu un dispozitiv de protec|ie la curent diferen|ial rezidual cu
curent nominal de cel mult 30 mA.


234
7.8. Instalaii electrice pentru porturi mici yi ambarcaiuni de agrement
7.8.1. Prevederile speciale din acest capitol sunt n conformitate cu recomandrile din SR CEI 60364-
7-709 si se aplic la:
- instala|iile electrice ale porturilor mici necesare pentru alimentarea cu energie electric a
ambarca|iunilor de agrement acostate la chei, si
- instala|ia electric de pe ambarca|iunile de agrement alimentate cu energie electric numai
de la o surs situat pe chei.
Trebuie avut n vedere c aceste instala|ii se caracterizeaz prin riscul de coroziune si riscuri crescute
de socuri electrice datorate atingerilor directe si indirecte.

7.8.2. Se definesc urmtoarele no|iuni legate exclusiv de aceste amplasamente:
- ambarcaiune de agrement: orice ambarca|iune, vas, iaht, cas plutitoare sau alt unitate
plutitoare cu motor utilizat exclusiv pentru sporturi si agrement;
- porturi mici: orice chei, debarcader, dan, ponton plutitor fixat corespunztor pentru
ancorare sau legare la chei a cel pu|in unei ambarca|iuni de agrement.

7.8.3. Tensiunea nominal de alimentare a instala|iilor ambarca|iunilor de agrement trebuie s fie
maxim 230V, 50Hz, monofazat.

7.8.4. Echipamentele electrice instalate pe si sub puntea ambarca|iunilor de agrement trebuie s aibe
gradul de protec|ie IP55, conform SR EN 60529, n afara cazului cnd este asigurat o protec|ie
echivalent prin alte mijloace.

7.8.5. Pentru protec|ia de baz (mpotriva atingerilor directe) nu se admite utilizarea de bariere sau
amplasare n afara zonei de accesibilitate la atingere.

7.8.6. n cazul utilizrii re|elei TN, se va utiliza numai sistemul TN-S.
Pentru protec|ia n caz de defect (mpotriva atingerilor indirecte) trebuie utilizat ca msur
suplimentar protec|ia la curent rezidual, cu excep|ia cazului n care se utilizeaz un transformator de
separare montat la chei (fig. 7.8.1).
Nu se admite msura tehnic de protec|ie prin amplasamente neconductoare.

7.8.7. Pr|ile conductoare accesibile ale ambarca|iunii de agrement care pot ajunge la poten|ialul
pmntului sau la tensiunea de defect, trebuie conectate ntre ele printr-o legtur de echipoten|ializare,
conectat la un conductor de protec|ie. Conductorul de protec|ie trebuie s fie din cupru, flexibil, cu
sec|iunea minim de 4mm
2
.
Prevederea nu se aplic n cazul prezentat n figura 7.8.4.

7.8.8. Msura de protec|ie prin separare electric se va realiza cu transformatoare de separare conform
recomandrilor din SR EN 61558-2-4 si SR HD 60364-4-41.
Se prezint 3 tipuri de protec|ie prin separare electric:
a) alimentare prin transformator de separare montat la chei (fig. 7.8.2.).
Nu se va realiza nici o conexiune ntre legtura de echipoten|ializare a ambarca|iunii de agrement si
conductorul de protec|ie al cheiului.
La o born a unei nfsurri secundare a transformatorului de separare se va conecta numai o
ambarca|iune de agrement.
Urmtoarele elemente trebuie conectate la un conductor al legturii de echipoten|ializare care, la
rndul ei, trebuie conectat la o born a unei nfsurri secundare a unui transformator de separare:
- pr|ile metalice ale ambarca|iunii de agrement n contact electric cu apa; dac tipul de
construc|ie nu asigur continuitatea, este necesar ca aceast legtur s se realizeze n
mai multe puncte;
- contactele de protec|ie ale tuturor prizelor de curent;
- masele echipamentelor electrice.


235
b) alimentare de la chei prin transformator de separare montat la bordul ambarca|iunii de
agrement (fig. 7.8.3).
0Nu trebuie realizat nicio conexiune ntre legtura de echipoten|ializare a ambarca|iunii de agrement
si conductorul de protec|ie al cheiului.
n cazul n care nfsurarea secundar a transformatorului de separare trebuie conectat la pr|ile
metalice ale ambarca|iunii de agrement, urmtoarele pr|i metalice trebuie conectate efectiv la un
conductor al legturii de echipoten|ializare, care la rndul ei trebuie conectat la o born a nfsurrii
secundare a transformatorului de separare:
- contactele de protec|ie ale tuturor prizelor de curent;
- masele echipamentelor electrice ale ambarca|iunii de agrement;
- pr|ile metalice n contact electric cu apa din jurul ambarca|iunii.
c) alimentarea de la chei prin transformator de separare nelegat la pmnt montat la bordul
ambarca|iunii (fig. 7.8.4.).
Dac nfsurarea secundar a transformatorului de separare nu este conectat la pr|ile metalice ale
ambarca|iunii, la o singur nfsurare secundar a transformatorului se va conecta o singur priz de
curent sau un singur aparat.

7.8.9. Sisteme de pozare pentru porturile mici
Pentru porturile mici sunt permise urmtoarele sisteme de cabluri:
- cabluri cu conductoare de cupru, cu izola|ie si manta termoplastic sau elastomeric, pozat
n tuburi flexibile metalice sau n |evi galvanizate cu rezisten| medie sau ridicat;
- cabluri cu izola|ie mineral si manta de PVC;
- cabluri armate, cu manta din material termoplastic sau elastomeri.

7.8.10. Pentru instala|ii flotante sau pe structurile cheiului din porturile mici sunt interzise urmtoarele
sisteme de pozare pentru instala|ii electrice:
- linii aeriene;
- cabluri care pot prezenta risc de rupere;
- cabluri cu conductoare din aluminiu.

7.8.11. Tuburile de protec|ie trebuie prevzute cu fante sau guri pentru evacuarea umidit|ii.

7.8.12. Fiecare circuit electric trebuie s aibe un conductror de protec|ie. Face excep|ie sistemul din
fig. 7.8.4 .

7.8.13. Cablurile trebuie instalate astfel nct miscrile ambarca|iunii s nu poat produce deteriorri
mecanice.
Cablurile trebuie instalate astfel pentru a se evita:
- deplasrile datorate miscrilor ambarca|iunii;
- deteriorrile prin frecri, tensionri sau striviri;
- expunerile la temperaturi ambiante neadmise.
Cu excep|ia cazului n care cablurile sunt instalate n elemente de protec|ie (tuburi din plastic,
conducte, goluri din construc|ie) ele trebuie s fie fixate prin coliere sau cleme necorozive la intervale
de cca. 30 cm. Acestea trebuie pozate la distan|a de securitate fa| de rezervoarele de combustibil,
|evile de evacuare a gazelor de esapament si de sursele de cldur.

7.8.14. Trebuie utilizate urmtoarele tipuri de cabluri cu conductoare din cupru, cu sec|iune minim de
1,5mm
2
:
- cabluri flexibile, cu un singur conductor (SR HD 22) montate n tuburi nemetalice;
- cabluri rigide cu toroane, cu minim 7 toroane (SR HD 21), montate n tuburi nemetalice;
- cabluri flexibile, cu manta obisnuit de policloropren (SR HD 22) sau similare.
Tuburile de protec|ie trebuie s corespund cu SR EN 61386. Nu trebuie utilizate tuburi din polietilen
pliabil.


236

7.8.15. ndirile cablurilor trebuie realizate prin mansoane etanse, utiliznd borne, mbinare cu
suruburi sau conexiuni sertizate.
La mbinrile cu suruburi acestea trebuie s se autoblocheze.
Conexiunile cablurilor trebuie amplasate n cutii care asigur o protec|ie adecvat. Capacele cutiilor
trebuie s fie nlturate cu ajutorul unor scule speciale.

7.8.16. Nu trebuie s existe conexiuni pe zonele unde cablurile sunt inaccesibile.

7.8.17. Mansoanele cablurilor la trecerile prin punte si prin pere|ii etansi de compartimentare trebuie s
aibe o construc|ie care s asigure etanseitate la ap (IP 55).

Aparataj
7.8.18. Tablourile de distribu|ie care alimenteaz porturile mici pentru ambarca|iuni de agrement
trebuie dispuse n imediata apropiere a danelor.

7.8.19. Tablourile situate la exterior trebuie s aibe un grad de protec|ie IP44 conform SR EN 60529.
Carcasele trebuie s fie protejate la coroziune si mpotriva deteriorrilor mecanice.
Tablourile electrice si prizele asociate montate pe instala|ii flotante sau pe debarcader trebuie fixate le
cel pu|in 1m deasupra pasarelei. Aceast nl|ime poate fi redus la 0,3m dac sunt luate msuri
suplimentare de protec|ie mpotriva jeturilor de ap.

7.8.20. Tablourile de distribu|ie care alimenteaz porturile mici trebuie s con|in, pentru fiecare punct
de acostare, cte o priz de curent. Prizele de curent trebuie s corespund SR EN 60309-2, s fie
conectate la conductorul de protec|ie si s aibe urmtoarele caracteristici tehnice:
- Tensiune nominal : 250V
- Curent nominal : 16A
- Pozi|ie orar : 6 h
- Numr de poli : 2P +PE
- Grad de protec|ie : IP44 si IK08

7.8.21. ntr-o carcas pot fi grupate cel mult 6 prize de curent.
Prizele de curent sau grupurile de prize destinate utilizrii pe aceeasi pasarel sau pe acelasi debarcader
trebuie alimentate de pe aceeasi faz, dac nu sunt alimentate printr-un transformator de separare.

7.8.22. Fiecare grup de prize de curent trebuie prevzute cu un dispozitiv de curent diferen|ial rezidual
cu un curent nominal de maxim 30 mA (fig. 7.8.1) sau fiecare priz trebuie protejat printr-un
transformator de separare (fig. 7.8.2) sau printr-o combina|ie de dispozitive diferen|iale reziduale si
transformator de separare (fig. 7.8.3 si 7.8.4).

7.8.23. Fiecare priz de curent trebuie prevzut cu un dispozitiv individual mpotriva supracuren|ilor,
avnd un curent nominal cel mult egal cu 16A. n func|ie de caracteristicile alimentrii, poate fi
prevzut o protec|ie bipolar ( a se vedea subcap.4.3).

Conectarea ambarcaiunii de agrement
7.8.24. Dispozitivul de conectare a ambarca|iunii de agrement se compune din:
a) o fis 2P + PE cu caracteristicile de la art. 7.8.20;
b) un cablu flexibil cu 3 conductoare, tip 245 din SR EN 60065 sau echivalent, conectat
permanent la ambarca|iunea de agrement sau prin intermediul unui conector cu
caracteristicile de la art. 7.8.20. Lungimea cablului nu va depsi 25 m si nu va avea
conexiuni intermediare pe lungimea sa (va fi dintr-o bucat).

7.8.25. Cnd conectarea ambarca|iunii este realizat prin intermediul unei cutii de conexiuni si a unui
conector, acestea trebuie fixate ntr-un punct usor accesibil, unde nu pot fi deteriorate prin miscrile

237
ambarca|iunii, frecrile prin atingerea de cablurile ancorei, prin atingerea de parme, prin strivire sau
frecare de orice alt parte mobil.

7.8.26. Circuitele tabloului ambarca|iunii trebuie s ndeplineasc condi|iile din art. 7.8.18 ...7.8.25.
Tablourile de distribu|ie ale ambarca|iunii trebuie s fie usor accesibile. Carcasele tablourilor trebuie
s fie executate din metal sau alte materiale rezistente la foc. (vezi SR EN 60695-2-11).

7.8.27. Toate circuitele trebuie protejate prin dispozitive de protec|ie la supracuren|i prin siguran|e
fuzibile sau disjunctoare.

7.8.28. Ambarca|iunea de agrement trebuie prevzut cu un ntreruptor general, usor accesibil, pentru
izolarea tuturor circuitelor. Dac exist un singur circuit, dispozitivul de protec|ie la supracuren|i va
realiza separarea.

Fig. 7.8.1. Conectarea direct la re|eaua de alimentare cu dispozitiv de protec|ie
de curent diferen|ial rezidual

Fig. 7.8.2. Transformatoare de separare la chei. Conectare la re|eaua de alimentare printr-un
transformator de separare (coc si pr|i metalice legate)

Transformator de separare n carcas II

238
Fig. 7.8.3. Transformatoare de separare la bord. Conectare la re|eaua de alimentare cu dispozitiv de
protec|ie de curent diferen|ial rezidual printr-un transformator de separare (coc si pr|i metalice
legate)

Fig. 7.8.4. Conexiune la re|eaua de alimentare cu dispozitiv de protec|ie de curent diferen|ial
rezidual prin transformator de separare la bord, fr echipoten|ializare

O singur priz de curent sau un singur aparat pe infsurarea de iesire (a se vedea 7.8.8.c)

7.9. Instalaii electrice n amplasamente pentru utilizri medicale

Prevederile particulare din acest capitol sunt aplicabile instala|iilor electrice din amplasamente pentru
utilizri medicale n scopul asigurrii securit|ii pacien|ilor si personalului medical. Aceste prevederi
se refer n general la spitale, clinici private, cabinete medicale si dentare, centre de ngrijire a snt|ii
si cabinete medicale pentru consulta|ii la locul de munc.
Prevederile sunt conforme cu recomandrile din SR CEI 60364-7-710.

7.9.2. Pentru corecta aplicare a acestor prevederi se definesc urmtoarele noiuni:
- amplasamente pentru utilizri medicale: amplasamente prevzute pentru scopuri de
diagnostic, tratamente, inclusiv cele cosmetice, supraveghere si ngrijiri pacien|i;
- pacient: persoan sau animal n via| supuse unei examinri sau unui tratament medical
sau dentar;
Transformator de separare n carcas II

239
- echipament electric medical: echipament electric dotat cu cel mult un mijloc de conectare
la re|eaua de alimentare, utilizat pentru:
- diagnostic;
- tratament;
- supravegherea pacientului sub control medical;
- stabilirea unui contact fizic sau electric cu pacientul;
- transferul de energie sau detectarea acestuia spre sau dinspre pacient;
- parte aplicat: parte a echipamentului electric medical care, n utilizarea normal:
- vine n mod necesar, n contact fizic cu pacientul pentru ndeplinirea func|iei sale, sau
- poate fi adus n contact cu pacientul, sau
- necesit s fie atins de pacient;
- amplasamentele medicale se clasific din punctul de vedere al socurilor electrice astfel
(tabelul 7.1):
- grupa 0: amplasament cu utilizare medical n care nu este utilizat nici o parte
aplicat;
- grupa 1: amplasament cu utilizare medical n care pr|ile aplicate sunt utilizate n
exterior sau prin interven|ie asupra tuturor pr|ilor corpului, cu excep|ia cazurilor din
grupa 2;
- grupa 2: amplasament pentru utilizare medical n care pr|ile aplicate sunt destinate a
fi utilizate n aplica|ii cum ar fi proceduri intracardiace, cmpuri operatorii si tratamente
vitale n care ntreruperea alimentrii pune n pericol via|a;
- sistem electromedical: asocierea mai multor aparate care nu sunt electromedicale, care au
o func|ie specific si sunt interconectate printr-un cuplor sau la o priz multipl mobil;
- mediul pacientului: orice volum n care poate s se produc contactul inten|ionat sau
neinten|ionat ntre pacient si pr|ile unui sistem electric medical sau ntre pacient si alte
persoane care ating pr|ile acestui sistem;
- reea IT medical: re|ea care prezint prevederi speciale pentru aplica|ii medicale.

7.9.3. Clasificarea amplasamentelor pentru utilizare medical trebuie s se fac n acord cu
personalul medical, organiza|ia de sntate interesat sau organiza|ia responsabil de
securitatea si sntatea muncii. n scopul determinrii clasificrii unui amplasament pentu
utilizri medicale este necesar ca personalul medical s indice procedurile medicale care
trebuie utilizate n acest amplasament.

Tabel 7.9.1.
Exemple de clasificare a grupelor yi a claselor de comutare
Nr.
crt.
Amplasament
medical
Explicarea termenului Grupa Clasa
0 1 2 s0,5 >0,5s s15s
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Sal de masaj X X X

2

Saloane
Sal sau grup de sli pentru utilizri
medicale n care pacien|ii sunt caza|i n
perioada de spitalizare sau n orice
asezmnt medical
X
3 Sal de nasteri X X
1)
X
4 Sal de ECG, EEG,
EHG
ECG- electrocardiogram; EEG-
electroencefalogram; EHG-
electrohisterogram

X

X
5 Sal de endoscopie Se aplic metodele de endoscopie pt.
examinarea organelor prin orificii naturale
sau artificiale (bronhoscopie, laringoscopie,
gastroscopie etc)

X
2
)

X
2)
6 Sal de consulta|ii si
tratament
Sal de examinare si tratament X X


240
7 Sal de urologie Nu este sal de opera|ie
Sala n care actul de diagnostic si tratament
pe canalul urogenital sunt efectuate cu un
echipament electromedical, de ex. cu radia|ii
X, de endoscopie sau de chirurgie cu nalt
frecven|

X
2
)

X
2)
8 Sal de diagnostic si
de radioterapie alta
dect cea de la pct. 21
Sal de diagnostic radiologic pentru
utilizarea radia|iei ionizante sau terapie prin
utilizarea radia|iei ionizante

X

X
9 Sal de hidroterapie Tratamente terapeutice cu ap, ap srat,
nmol, argil, vapori, nisip, ap cu bule cu
gaz, ap srat cu gaz, terapie prin inhala|ii,
electroterapie n ap, termoterapie prin
masaj sau n ap. Piscinele de uz general si
slile de baie nu fac parte din aceast
categorie.

X

X
10 Sal de fizioterapie Sal n care pacien|ii sunt trata|i prin metode
fizioterapeutice
X X
11 Sal de anestezie Sal pentru utilizri medicale n care se
aplic anestezia general
X X
1)
X
12 Sal de opera|ie Sal n care se practic interven|ii
chirurgicale
X X
1)
X
13 Sal de pregtire a
opera|iei
Sal n care pacien|ii sunt pregti|i nainte de
interven|ia chirurgical, de ex. prin aplicarea
anestezicului

X

X

X
1)

X
14 Sal de pansamente
(montarea gipsului)
Sal n care gipsul de mulaj sau alt
pansament similar sunt aplicate cnd
pacientul este sub anestezie. Sala face parte
din blocul operator si comunic cu ea.

X

X

X
1)

X
15 Sal de reanimare Sal n care pacientul aflat sub anestezie se
trezeste. Sala se afl n general foarte
aproape de blocul operator

X

X

X
1)

X
16 Sal de cateterism
cardiac
Examinare sau tratament al inimii prin
catetere. Ex: msuri de ac|iune
hemodinamic a inimii, prelevare de snge,
injec|ii cu substan|e de contrast sau implant
de simulatoare

X

X
1)

X
17 Sal de tratamente
intensive
Sal n care pacien|ii sunt supraveghea|i n
afara interven|iei chirurgicale printr-un
echipament electric medical cu care ac|iunile
corpului pot fi stimulate

X

X
1)

X
18 Sal de examinri
angiografice
Sal prevzut pentru vizualizarea arterelor
sau venelor cu produse de contrast
X X
1)
X
19 Sal de hemodializ Sal n care pacien|ii sunt conecta|i la un
echipament electric medical pt.
dezintoxicarea sngelui

X

X
20 Sal de imagistic
prin rezonan|
magnetic (RMN)

X

X
21 Medicin nuclear X X
22 Sal de prematuri X X
1)
X
1) Lmpile si echipamentul electric medical care necesit o alimentare cu energie n care ntreruperea
nu poate depsi 0,5 s.
2) Nu este sal de opera|ie

Protecia mpotriva yocurilor electrice
7.9.4. Utilizarea re|elei TN C este interzis n amplasamente pentru utilizare medical si n
construc|ii pentru utilizri medicale n aval de tabloul principal.

7.9.5. Pentru amplasamente pentru utilizri medicale din grupele 1 si 2, tensiunile nominale ale
echipamentelorTFJS si/sau TFJP trebuie s fie limitate la 25 V n tensiune alternativ sau 60V n
tensiune continu filtrat.

241

7.9.6. Protec|ia de baz (mpotriva atingerilor directe) se asigur prin izolarea pr|ilor active si prin
bariere sau carcase conform subcap. 4.1.

7.9.7. n amplasamente pentru utilizri medicale din grupa 2 masele echipamentelor trebuie conectate
printr-o legtur de echipoten|ializare.

7.9.8. Protec|ia de baz (mpotriva atingerilor directe) prin obstacole si prin amplasamente n afara
zonei de accesibilitate la atingere nu este admis.

7.9.9. Protec|ia la defect (mpotriva atingerilor indirecte) se realizeaz prin ntreruperea automat a
alimentrii.

7.9.10. n amplasamentele pentru utilizri medicale pentru grupele 1 si 2 se aplic regulile:
- n re|elele IT, TN si TT tensiunea conven|ional de atingere U
L
nu trebuie s
depseasc 25 V (U
L
s 25 V);
- timpii de deconectare la apari|ia unui defect n re|elele TN si TT sunt cei din tabelul 4.1.
- timpii de deconectare la apari|ia celui de al doilea defect n re|eaua IT sunt identici cu
cei pentru re|eaua TN din tabelul 4.1.

7.9.11. Pentru re|eaua TN, circuitele terminale din amplasamentele din grupa 1, care au un curent
nominal pn la 32 A trebuie prevzute cu dispozitive diferen|iale de curent diferen|ial rezidual
nominal de maximum 30 mA (protec|ie suplimentar).

7.9.12. Pentru re|eaua TN, n amplasamentele din grupa 2, protec|ia prin ntreruperea automat a
alimentrii prin dispozitive de protec|ie de curent diferen|ial rezidual cu un curent mai mic de 30 mA
trebuie utilizat pentru urmtoarele circuite:
- circuitele de alimentare a meselor de opera|ie;
- circuitele pentru aparate cu radia|ii X;
- circuitele pentru echipamente, cu o putere nominal mai mare de 5 kVA;
- circuitele pentru echipamente electrice necritice (care nu pun via|a n pericol).
Dispozitivele diferen|iale prescrise la art. 7.9.11 si 7.9.12 trebuie s fie numai de tip A sau B.

7.9.13. n amplasamentele pentru utilizri medicale din grupele 1 si 2 prescrip|iile referitoare la re|eaua
TN sunt aplicabile si pentru re|eaua TT si n toate cazurile trebuie utilizate dispozitive de protec|ie la
curent diferen|ial rezidual.

7.9.14. n amplasamentele pentru utilizri medicale din grupa 2 trebuie utilizat re|eaua IT medical
pentru circuitele care alimenteaz echipamente electrice medicale si sistemele destinate supravegherii
procedurilor pentru aplica|ii de chirurgie si alte ehipamente amplasate n mediul pacientului, cu
excep|ia echipamentelor citate la art. 7.9.12.
7.9.15. Pentru fiecare amplasament din grupa 2 destinat aceleiasi func|ii este necesar prevederea a cel
pu|in o re|ea IT medical separat. Re|eaua IT medical trebuie echipat cu un dispozitiv de control
permanent a izola|iei cu urmtoarele caracteristici tehnice:
- rezisten|a electric intern, la tensiune alternativ trebuie s fie cel pu|in egal cu 100
kO;
- tensiunea de ncercare trebuie s nu depseasc 25 V tensiune continu;
- valoarea de vrf a curentului de testare, n aceleasi condi|ii de defect, nu trebuie s
depseasc 1 mA.

7.9.16. Pentru fiecare re|ea IT medicalse va prevedea un echipament de semnalizare vizual si
sonor, amplasat ntr-un spa|iu cu supraveghere permanent (func|ionare normal, atingerea valorii
inferioare a rezisten|ei de izola|ie etc.).


242
7.9.17. Cnd un transformator destinat re|elei IT medical alimenteaz numai un echipament nu este
necesar instalarea unui dispozitiv de control al izola|iei. Este necesar supravegherea suprasarcinii si
cresterile de temperatur ale transformatorului.

7.9.18. n fiecare amplasament pentru utilizare medical din grupele 1 si 2 trebuie realizat o legtur
echipoten|ial suplimentar pentru egalizarea diferen|elor de poten|ial ntre urmtoarele pr|i din
mediul pacientului:
- conductoare de protec|ie;
- elemente conductoare care nu apar|in unei instala|ii electrice;
- ecrane de protec|ie mpotriva cmpurilor electrice perturbatoare;
- grilaje de protec|ie ale pr|ilor conductoare electrice;
- pr|ile conductoare accesibile ale transformatoarelor de separare;
- mesele de opera|ii fixe neconductoare electrice, paturile de fizioterapie, scaunele
dentare.

7.9.19. n amplasamente medicale din grupa 2, rezisten|a conductoarelor, inclusiv a conexiunilor ntre
borna de legare la pmnt a prizelor de curent sau a echipamentelor fixe sau elementelor conductoare
si bara de echipoten|ializare nu trebuie s depseasc 0,2 O (se verific prin utilizarea unei sec|iuni
corespunztoare a conductorului de protec|ie).

7.9.20. Bara de echipoten|ializare trebuie situat n interiorul sau n vecintatea amplasamentului. n
fiecare tablou de distribu|ie sau lng acesta trebuie s existe o bar de echipoten|ialitate suplimentar
la care trebuie conectate vizibil conductoarele de protec|ie si echipoten|ializare.

Transformatoare pentru reeaua IT medical
7.9.21. Transformatoarele trebuie instalate la interiorul sau exteriorul amplasamentului medical, ct
mai aproape posibil de spa|iul deservit, n dulapuri sau carcase care s mpiedice contactul ntmpltor
cu pr|ile active.

7.9.22. Tensiunea nominal U
n
n secundarul transformatorului trebuie s fie cel mult 250 Vc.a.

7.9.23. Transformatoarele pentru re|eaua IT medical pentru amplasamente medicale din grupa 2
trebuie se recomand s fie conform SR EN 60558-2-15, cu urmtoarele prevederi suplimentare:
- curentul electric de fug al nfsurrii secundare la pmnt si curentul electric de fug
prin carcas nu trebuie s fie mai mari de 0,6 mA, atunci cnd transformatorul n gol
este alimentat la tensiunea si frecven|a nominal;
- puterea nominal a transformatoarelor monofazate care alimenteaz echipamente
portabile si fixe s fie de cel pu|in 0,5 kVA si cel mult de 10 kVA.

7.9.24. Pentru alimentarea sarcinilor trifazate n re|eaua IT medical trebuie prevzut un transformator
separat cu tensiunea n secundar mai mic de 250 V.

Risc de incendiu
7.9.25. n scopul minimizrii aprinderii gazelor, aparatele electrice (prize de curent, ntreruptoare)
trebuie instalate la o distan| de cel pu|in 0,2 m (n cele trei axe) de locul de evacuare (degajare) a
gazelor.

7.9.26. Se recomand msuri de prevenire a apari|iei electricit|ii statice pe conductele care transport
gaze medicale.

Protecia circuitelor n amplasamente pentru utilizri medicale din grupa 2
7.9.27. Fiecare circuit trebuie protejat mpotriva curen|ilor de suprasarcin si de scurtcircuit.
Siguran|ele fuzibile pot fi utilizate pentru protec|ia mpotriva scurtcircuitelor.
Protec|ia mpotriva curen|ilor de suprasarcin nu este admis n amonte si n aval de circuitele de

243
alimentare ale transformatorului din re|eaua IT medical.

Servicii de securitate (alimentare de rezerv)
7.9.28. Clasificarea serviciilor de securitate pentru amplasamentele medicale din grupele 1 si 2 este
prezentat n tabelul 7.9.2.
Tabel 7.9.2.
Clasificarea serviciilor de securitate necesare amplasamentelor
pentru utilizri medicale
Clasa 0 (fr ntrerupere)
1)
Alimentare automat de rezerv
disponibil fr ntrerupere
Clasa 0,15 (ntrerupre foarte scurt) Alimentare automat de rezerv
disponibil n mai pu|in de 0,15s)
2

Clasa 0,5 (ntrerupere scurt) Alimentare automat de rezerv
disponibil n mai pu|in de 0,5s
Clasa 15 (ntrerupere medie) Alimentare automat de rezerv
disponibil n mai pu|in de 15s
Clasa >15 (ntrerupere lung) Alimentare automat de rezerv
disponibil n mai mult de 15s
1) Necesar pentru echipamente electrice medicale
2) Expresia "n mai pu|in de" este echivalent cu " s".

7.9.29. Comutarea pe sursa de alimentare de securitate trebuie s se fac cu o ntrziere
corespunztoare, care |ine seama de timpul necesar pentru automen|inerea disjuntoarelor (la ntreruperi
scurte).

7.9.30. Alimentarea serviciilor de securitate cu un timp de comutare mai mic sau egal cu 0,5 s.
n eventualitatea unei lipse de tensiune cel pu|in pe una dintre fazele ale tabloului principal de
distribu|ie, o surs de securitate trebuie s men|in alimentarea lmpilor scialitice si altor lmpi
esen|iale, de exemplu pentru endoscoape, timp de 3 ore, asigurnd comutarea automat n cel mult
0,5s.

7.9.31. Alimentarea serviciilor de siguran cu un timp de comutare mai mic sau egal cu 15 s.
Echipamentele trebuie conectate n cel mult 15 s la o surs de alimentare de securitate pentru o durat
de minim 24 ore, cnd tensiunea pe cel pu|in una din faze ale tabloului principal de distribu|ie a sczut
cu mai mult de 10% din valoarea tensiunii nominale de alimentare, mai mult de 3 s.
Durata de 24 ore poate fi redus la minim 3 ore dac prescrip|iile medicale si de uilizare ale
amplasamentului permit tratamentul/examinrile.
Echipamentele care necesit o astfel de alimentare sunt:
- iluminatul de securitate pentru evacuare (pe cile de evacuare cu un corp de iluminat
din dou se conecteaz la sursa de securitate);
- iluminatul de siguran| pentru continuarea lucrului n camera generatorului si n
camerele tablourilor electrice principale de distribu|ie normal si de siguran|, n
amplasamentele n care se desfsoar servicii esen|iale (n fiecare amplasament cel
pu|in un corp de iluminat trebuie alimentat de la sursa de siguran|), n amplasamente
pentru utilizri medicale din grupa 1 (n fiecare amplasament cel pu|in un corp de
iluminat trebuie alimentat de la sursa de siguran|), n amplasamentele pentru utilizri
medicale din grupa 2 (minim 50% din corpurile de iluminat trebuie alimentate de la
sursa de securitate);
- ascensoarele de pompieri;
- sistemele de evacuare a fumului si gazelor fierbin|i;
- sistemele de sonorizare pentru situa|ii de urgen|;
- echipamentele electrice medicale n amplasamente din grupa 2 utilizate la chirurgie sau
alte echipamente definite de personalul responsabil;

244
- echipamentul electric pentru furnizarea gazului medical incluznd aerul comprimat,
instala|ii de aspirare si de eliminare a anestezicelor si dispozitivelor lor de
supraveghere;
- sistemele de detectare, semnalizare, alarmare si de stingere a incendiului.

7.9.32. Alimentarea serviciilor de securitate cu timp de comutare mai mare de 15 s
Alte echipamente dect cele specificate n art. 7.9.30. si 7.9.31, necesare pentru men|inerea serviciilor
de spital, pot fi conectate manual sau automat la o surs de alimentare de siguran| care func|ioneaz
pe o durat de minim 24 ore.
Astfel de echipamente sunt, de exemplu:
- echipamente de sterilizare;
- instala|ii tehnice: aer condi|ionat, nclzire, ventilare, eliminare a deseurilor;
- echipamente de rcire;
- echipamente pentru buctrie;
- echipamente de ncrcare a acumulatoarelor.

7.9.33. n fiecare amplasament din grupa 2 de tratament pentru pacient, fiecare priz de curent din
re|eaua IT medical trebuie protejat individual mpotriva supracuren|ilor
n acelasi amplasament pot fi circuite alimentate din re|eaua TN-S conform art. 7.9.12.

Protecia mpotriva perturbaiilor electromagnetice

7.9.34. ncperile n care trebuie luate msuri de protec|ie mpotriva perturba|iilor electromagnetice
sunt urmtoarele:
- sli de ECG, EEG, EMG;
- sli de reanimare si de terapie intensiv;
- sli de cateterism;
- sli de angiografie;
- sli de opera|ie.
Echipamentele electrice care pot produce astfel de perturba|ii sunt:
- transformatoarele, motoarele, tablourile de distribu|ie;
- balasturile surselor fluorescente.

7.9.35. n ncperile n care func|ionarea aparatelor electromedicale poate fi perturbat trebuie s se ia
urmtoarele msuri:
- pere|ii, pardoselile si tavanele trebuie prevzute cu un sistem de ecranare corespunztor;
- cablurile circuitelor care intr n aceste ncperi trebuie s fie ecranate, cu ecranul legat
la pmnt;
- carcasele metalice ale echipamentelor fixe de clas II sau III trebuie s fie legate la bara
de egalizare a poten|ialelor.

7.10. Instalaii electrice pentru slile pentru expoziii, spectacole yi standuri

7.10.1. Prevederile speciale din acest capitol se aplic instala|iilor electrice temporare de la expozi|ii,
spectacole si standuri si sunt n conformitate cu recomandrile din SR HD 384.7.711 S1.

7.10.2. Pentru scopurile acestui capitol se definesc urmtoarele no|iuni ale amplasamentelor speciale:
- expoziie: eveniment destinat prezentrii si/sau vnzrii de produse etc., care poate avea loc
n orice amplasament convenabil fie o ncpere, fie o construc|ie, fie o structur temporar;
- spectacol: prezentare sau manifestare n orice amplasament convenabil;
- stand: o zon sau structur temporar utilizat pentru prezentare, publicitate, vnzare,
jocuri etc.;
- structur temporar: entitate sau parte a unei entit|i care con|ine elemente mobile
portabile, situate n interior sau exterior si destinat a fi montat sau demontat;

245
- instalaie electric temporar: instala|ia electric pus n func|iune si demontat n acelasi
timp cu standul sau expozi|ia la care este asociat;
- originea instalaiei electrice temporare: punct al instala|iei permanente sau a unei surse
de la care se livreaz energia electric.

7.10.3. Tensiunea nominal a instala|iilor electrice temporare ale expozi|iilor, spectacolelor si
standurilor trebuie s fie maxim 230 V/400 V tensiune alternativ sau 500 V tensiune continu.

7.10.4. n instala|iile electrice temporare se utilizeaz numai re|ele TN-S.
Re|eaua IT poate fi utilizat numai n aplica|ii cu tensiune continu.

7.10.5. Nu vor fi utilizate msurile pentru protec|ia de baz (mpotriva atingerilor directe) prin bariere
si prin amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingeri (subcap.4.1).

7.10.6. Nu vor fi utilizate msurile tehnice pentru protec|ia n caz de defect (mpotriva atingerilor
indirecte) prin amplasamente neconductoare si prin legturi de echipoten|ializare locale nelegate la
pmnt (subcap.4.1).

7.10.7. Datorit riscului de defectare a cablurilor n amplasamentele temporare se recomand ca pe circuitele
de alimentare a structurilor temporare s fie prevzut deconectarea automat realizat prin dispozitive de
curent diferen|ial rezidual al crui curent diferen|ial rezidual nominal s fie de cel mult 300 mA.
Aceste dispozitive trebuie s prezinte o ntrziere conform SR EN 60947-2 sau s fie de tip S conform
SR EN 61008-1 sau SR EN 61009-1 pentru a asigura selectivitatea cu dispozitivele diferen|iale ale
circuitelor terminale.

7.10.8. Toate circuitele pentru prize de curent de valoare nominal pn la 32 A si toate ciruitele
terminale, altele dect cele de iluminat de siguran| trebuie prevzute cu un dispozitiv diferen|ial
rezidual al crui curent rezidual nominal este de cel mult 30 mA.

7.10.9. Trebuie luate msuri de protec|ie mpotriva focului pentru:
- motoarele prevzute cu comand automat sau de la distan|, nesupravegheate permanent,
care trebuie echipate cu dispozitiv de protec|ie, mpotriva temperaturilor excesive;
- echipamentele pentru iluminat (spoturi, lmpi cu incandescen|, mici proiectoare) si alte
echipamente sau aparate a cror temperaturi la suprafa| sunt ridicate, care trebuie
supravegheate si instalate departe de materialele combustibile, mpiedicnd orice contact cu
acestea. n toate aceste cazuri trebuie luate n considerare instruc|iunile constructorului.

7.10.10. Aparatajul de comand si protec|ie trebuie amplasat n carcase nchise ferm (protec|ie IP4X)
care nu pot fi deschise dect cu ajutorul unei chei sau a unei scule speciale, cu excep|ia pr|ilor
concepute si destinate a fi manevrate de persoane obisnuite (BA1).

7.10.11. n instala|iile electrice temporare cablurile vor fi armate sau protejate mecanic.
Conductoarele cablurilor trebuie s fie din cupru, cu sec|iune minim de 1,5 mm
2
si s fie conform SR
HD 21 sau SR HD 22, dup caz.

7.10.12. Cablurile (cordoanele) flexibile nu se vor poza n locuri accesibile publicului si vor fi
protejate cel pu|in mpotriva deteriorrilor mecanice.

7.10.13. n cldirile utilizate pentru expozi|ii, care nu sunt prevzute cu instala|ii de detectare si
semnalizare a incendiilor, cablurile vor fi:
- de tip rezistente la foc sau cu degajare redus de fum (conform SR EN 61034) sau
- cabluri nearmate cu un conductor sau multifilare nchise n sisteme de jgheaburi sau de
tuburi metalice sau nemetalice (ntrziere la propagarea flcrii), etanse, cu grad de
protec|ie de minim IP 4X.

246

7.10.14. Conexiunile electrice se realizeaz numai n doze (carcase) cu grad de protec|ie minim IP4X.

7.11. Instalaii electrice pentru sisteme fotoelectrice de alimentare cu energie
Prescrip|iile speciale din acest capitol se aplic la instala|iile electrice ale sistemelor de alimentare cu
energie solar fotoelectric (PV) inclusiv modulele cu tensiune alternativ. Aceste prescrip|ii sunt
conforme cu recomandrile din standardul SR HD 60364-7-712.

7.11.2. Definiii
No|iunile specifice acestui capitol se definesc cu exemplificri n fig. 7.11.1 si 7.11.2:
- celul PV: dispozitiv de baz PV care poate genera electricitate, atunci cnd este expus
radia|iei solare;
- modul PV: cel mai mic ansamblu de celule PV interconectate, protejat la influen|ele
mediului;
- lan PV: circuit n care modulele PV sunt conectate n serie pentru a forma ansamblul care s
genereze tensiunea la iesire specificat;
- grup PV: ansambluri de module PV, integrate mecanic si electric si alte componente necesare
pentru a constitui o unitate de alimentare cu energie electric la tensiune continu;
- cutia de jonciune a grupurilor PV: carcas n care toate lan|urile PV ale tuturor grupurilor
PV sunt conectate electric si n care pot fi amplasate dispozitive de protec|ie, dac este
necesar;
- generator PV: ansamblu de grupuri PV;
- cutia de jonciune a generatorului PV: carcas n care toate grupurile PV sunt conectate
electric si n care pot fi amplasate dispozitive de protec|ie, dac este necesar;
- cablul lanului PV: cablu de conectare a modulelor PV pentru formarea unui lan| PV;
- cablul grupului PV: cablul de iesire al unui grup PV;
- cablul principal PV de tensiune continu: cablul care conecteaz cutia de jonc|iune a
generatorului PV la bornele de tensiune continu ale unui invertor PV;
- invertor PV: dispozitiv care transform tensiunea si curentul continuu n tensiune si curent
alternativ;
- cablu de alimentare PV: cablul care conecteaz bornele de tensiune alternativ ale
invertorului PV la un circuit de distribu|ie al unei instala|ii electrice;
- modul PV de tensiune alternativ: ansamblu integrat modul/invertor pentru care bornele de
interfa| electric sunt numai de tensiune alternativ; partea de tensiune continu nu este
accesibil;
- instalaie PV: echipament de func|ionare al unui sistem de alimentare PV;
- condiii de ncercare standardizat (STC): condi|ii de ncercare specificate n SR EN
60904-3 pentru celule si module PV;
- tensiune a unui circuit deschis n condiii de ncercare standardizate U
OCSTC
: tensiune la
bornele fr sarcin ale unui modul, lan|, grup, generator PV sau la bornele de tensiune
continu ale unui invertor PV, n condi|ii de ncercare standardizate;
- curent de scurtcircuit n condiii de ncrcare standardizate I
SC STC
: current de scurtcircuit
al unui modul, lan|, grup sau generator PV, n condi|ii de ncercare standardizate;
- zona de tensiune continu: parte a unei instala|ii PV situat ntr-o celul PV si bornele de
tensiune continu ale unui invertor PV;
- zona de tensiune alternativ: parte a unei instala|ii PV situat ntre bornele de tensiune
alternativ ale unui invertor PV si punctul de conectare al unui cablu de alimentare PV la o
instala|ie electric;
- separare simpl: separare ntre circuite sau ntre un circuit si pmnt printr-o izola|ie de
baz.


247
7.11.3. Legarea la pmnt a unei pr|i conductoare active a zonei de tensiune continu este permis
dac exist cel pu|in separare simpl ntre zonele de tensiune continu si de tensiune alternativ.

7.11.4. Echipamentul PV pe zona de tensiune continu trebuie s fie considerat ca fiind sub tensiune,
chiar si atunci cnd sistemul este deconectat pe partea de tensiune alternativ.
7.11.5. n cazul protec|iei prin utilizarea TFJS si TFJP, U
n
se nlocuieste cu U
OCSTC
care nu trebuie s
depseasc 120 V tensiune continu.

Protecia n caz de defect (atingere indirect)
7.11.6. Pe zona de tensiune alternativ, cablul de alimentare PV trebuie conectat la dispozitivul de
protec|ie prin ntreruperea automat a circuitelor care alimenteaz echipamentul utilizat.

7.11.7. Cnd o instala|ie electric con|ine un sistem de alimentare PV fr cel pu|in o separare simpl
ntre zona de tensiune alternativ si cea de tensiune continu, dispozitivul de protec|ie la curent
diferen|ial rezidual DDR instalat pentru a asigura protec|ia n caz de defect (prin atingere indirect)
prin ntreruperea automat a alimentrii trebuie s fie de tip B.

7.11.8. Cnd construc|ia invertorului PV nu permite trecerea curentului electric continuu de defect n
instala|ia electric nu este necesar prevederea unui dispozitiv de curent diferen|ial rezidual.

7.11.9. Pentru protec|ia n caz de defect pe zona de tensiune continu este preferabil utilizarea unei
izola|ii de clasa II sau echivalent.

7.11.10. Msurile tehnice de protec|ie prin utilizarea amplasamentelor neconductoare si legturilor de
echipoten|ializare local nu sunt permise pe zona de tensiune continu.

Protecia cablurilor mpotriva suprasarcinilor pe partea de curent continuu
7.11.11. Pe cablurile lan|urilor si grupurilor PV nu se prevede protec|ia mpotriva suprasarcinilor dac
curentul maxim admisibil al cablului este egal sau mai mare de
1,25 I
SC STC
n orice punct.

7.11.12. Pe cablul principal PV nu se prevede protec|ia mpotriva suprasarcinilor dac curentul maxim
admisibil al cablului este egal sau mai mare de 1,25 I
SC STC
al generatorului PV.

Protecia mpotriva curenilor de scurtcircuit
7.11.13. Cablul de alimentre PV pe partea de tensiune alternativ trebuie s fie protejat mpotriva
curen|ilor de scurtcircuit printr-un dispozitiv de protec|ie amplasat n circuitul principal de tensiune
alternativ.

Protecia mpotriva interferenelor electromagnetice (IEM) n cldire
7.11.14. Pentru a se reduce la minim tensiunile induse din cauza trsnetului suprafa|a tuturor buclelor
de cabluri trebuie s fie ct mai mic posibil.

Alegerea yi punerea n funciune a echipamentului electric
7.11.15. Modulele PV trebuie s fie conforme cu prescrip|iile din standardele de echipament. Se
recomand utilizarea modulelor PV de construc|ie clasa II sau cu izola|ie echivalent dac U
OC STC
a
lan|urilor PV depseste 120 V tensiune continu.
Cutiile de jonc|iune ale generatorului si a grupului PV, ct si ansamblele de aparataj trebuie s fie
conforme cu SR EN 60439-1.

7.11.16. Echipamentul electric pe partea de tensiune continu trebuie s fie corespunztor pentru
tensiunea si curentul electric continuu de lucru.


248
7.11.17. Modulele PV pot fi conectate n serie pn la tensiunea de func|ionare maximum permis a
modulelor PV (U
OC STC
a lan|urilor PV) si invertorului PV, dar cea mai mic dintre cele dou valori.
Specifica|iile pentru acest echipament trebuie ob|inute de la fabricantul echipamentului (fig. 7.11.1 si
7.11.2).

7.11.18. Dac se utilizeaz diode de blocare, tensiunea lor nominal invers trebuie s fie de 2U
OC STC
a
lan|ului PV. Diodele de blocare trebuie conectate n serie cu lan|urile PV.

7.11.19. Modulele PV trebuie instalate astfel nct s existe o disipare a cldurii n condi|ii de radia|ie
solar maxim local.

7.11.20. Cablurile de tensiune continu ale lan|urilor PV, ale grupurilor PV si cablurile principale PV
trebuie alese si puse n fuc|iune astfel nct s fie reduse la minim riscurile de defect de punere la
pmnt si scurtcircuit. Aceasta poate fi realizat prin utilizarea cablurilor monopolare cu manta.

7.11.21. Pentru a se permite ntre|inerea invertorului PV trebuie prevzute mijloace de separare a
invertorului fa| de tensiune continu si zona de tensiune alternativ.

7.11.22. La alegerea si punerea n func|iune a dispozitivelor de separare si comand care s fie
instalate ntre instala|ia PV si re|eaua de distribu|ie public, re|eaua de distribu|ie public trebuie
considerat sursa, iar instala|ia PV trebuie considerat sarcina.

7.11.23. Pe zona de tensiune continu a invertorului PV se va prevedea un separator de sarcin.

7.11.24. Toate cutiile de jonc|iune (generator PV si grupurile PV) trebuie s aibe o etichet de
avertizare care s indice c pr|ile active din interiorul cutiilor pot rmne sub tensiune dup separarea
invertorului PV.

7.11.25. Conductoarele de echipoten|ializare de protec|ie trebuie s fie puse n paralel si n contact ct
mai strns cu cablurile de tensiune continu, de tensiune alternativ si accesoriile lor.

2
4
9

F
i
g
.

7
.
1
1
.
1
.

I
n
s
t
a
l
a
r
e
a

P
V

S
c
h
e
m
a

g
e
n
e
r
a
l

a

u
n
u
i

g
r
u
p

(
7
.
1
1
.
1
3
)

D
D
R

(
7
.
1
1
.
2
1

i

7
.
1
1
.
2
3
)

(
7
.
1
1
.
2
1

i

7
.
1
1
.
2
2
)

7
.
1
1
.
1
8


2
5
0

F
i
g
.

7
.
1
1
.
2
.

I
n
s
t
a
l
a
r
e
a

P
V

E
x
e
m
p
l
u

c
u

m
a
i

m
u
l
t
e

g
r
u
p
u
r
i

(
7
.
1
1
.
2
1

i

7
.
1
1
.
2
3
)

7
.
1
1
.
1
8


251
7.12. Instalaii electrice pentru mobilier
7.12.1. Prevederile acestui capitol sunt conforme cu recomandrile din SR CEI 60364-7-713: 2005 si
se aplic sistemelor de pozare pentru mobilier (si similare) conectate prin cablare fix sau prize
conectate la instala|ia electric a spa|iului n care este amplasat. Astfel de mobilier poate fi: paturi,
dulapuri, birouri si etajere, utilizate n locuin|e, amplasamente comerciale sau industriale n scop
lucrativ sau de odihn, n care sunt instalate echipamente electrice precum corpuri de iluminat, prize de
curent, dispozitive de comutare si sisteme de pozare.
Nu fac obiectul acestui capitol aparatele electrice si echipamentele speciale destinate instalrii n
mobilier cum ar fi aparatele de radio, televizoarele, frigiderele si mesele de laborator etc., instalate n
mobilier si conectate la instala|ia electric a cldirilor prin prize si fise.

7.12.2. Echipamentul electric al mobilierului trebuie conectat la o surs de alimentare monofazat cu o
tensiune de cel mult 230 V, iar curentul maxim de utilizare trebuie s fie 16 A.

7.12.3. Echipamentele electrice si accesoriile pentru sistemele de pozare ale mobilierului trebuie alese
si instalate astfel nct s corespund mediului, n special solicitrilor mecanice si riscurilor de
incendiu.

7.12.4. Conectarea ntre instala|ia fix a amplasamentului si sistemul de pozare al mobilierului poate fi
o conectare fix sau o conectare prin priz si fis. Circuitul va fi prevzut cu protec|ie diferen|ial
pentru un curent rezidual nominal de cel mult 30 mA.

7.12.5. Sistemele de pozare ntre instala|ia fix a amplasamentului si mobilier trebuie s fie realizate:
- cu cabluri rigide conform cu recomandrile din SR CEI 60502, SR HD 21.3 sau SR HD
22.1, n cazul conectrii fixe;
- cu cabluri flexibile si cordoane cu izola|ie din cauciuc conform cu recomandrile din SR
HD 22.4.S3 sau cu izola|ie din PVC conform cu recomandrile din SR HD 21, n cazul
conexiunii prin priz si fis si n cazul sistemului de pozare supus deplasrilor.

7.12.6. Conductoarele trebuie s fie din cupru, cu sec|iunea minim de 1,5mm
2
.
Sec|iunea conductoarelor din cupru din cablurile flexibile si cordoane poate fi redus la 0,75
mm
2
, dac acestea nu alimenteaz o priz de curent si dac lungimea lor nu este mai mare de 10 m.

7.12.7. Cablurile si cordoanele trebuie protejate mpotriva deteriorrilor, ntinderilor si torsiunilor.
Acestea trebuie fixate pe pere|ii mobilierului sau amplasate n tuburi, jgheaburi pentru cabluri sau
goluri prevzute n construc|ia mobilierului. La punctele de intrare n mobilier sau n apropierea
conexiunilor trebuie prevzute dispozitive de prindere mpotriva solicitrilor mecanice.

7.12.8. Accesoriile sistemelor de pozare fixate pe mobilier trebuie s ndeplineasc prescrip|iile pentru
cofrete, conform SR EN 60670:
- rezisten| mecanic ridicat;
- rezisten|a termic conform SR EN 60695-2-1/1 (850
o
C la ncercare cu fir incandescent);
- protec|ia mpotriva ptrunderii corpurilor strine IP3X, conform SR EN 60529.

7.12.9. Temperatura maxim a incintei corpurilor de iluminat si a altor echipamente nu trebuie s
depseasc urmtoarele valori:
- 90
o
C n func|ionare normal;
- 115
o
C n caz de defect.
Trebuie aplicate instruc|iunile furnizorului, n special cele referitoare la amplasarea si distan|ele de
securitate fa| de pr|ile inflamabile.

7.12.10. Deasupra si dedesubtul corpurilor de iluminat n mobilier trebuie marcat puterea admisibil a
lmpii, dac construc|ia corpului de iluminat nu mpiedic amplasarea unei lmpi de putere mai mare.

252

7.13. Instalaii electrice pentru uniti mobile sau transportabile
Prescrip|iile din acest capitol sunt conforme cu recomandrile din standardul SR HD 60364-7-717 si
sunt aplicabile instala|iilor electrice din unit|ile mobile sau transportabile.
Termenul unitate se aplic vehiculelor si/sau unei structuri mobile sau transportabile n care este
ncorporat o instala|ie electric sau o parte a ei.
Unit|ile pot fi de tip mobil vehicule autopropulsate sau remorcate sau de tip transportabil
containere sau cabine instalate n santier, cu urmtoarele exemple de utilizare: sta|ii mobile de radio,
servicii medicale, publicitate, lupta mpotriva incendiilor etc.
Aceste prescrip|ii nu se aplic:
- unit|ilor cu grupuri generatoare;
- ambarca|iunilor de agrement;
- echipamentelor mobile conform SR EN 61140;
- rulotelor, autorulotelor si caselor mobile;
- echipamentelor de trac|iune ale autovehiculelor rutiere;
- unit|ilor mobile pentru vnzare, remorcare si similare.

7.13.2. n interiorul unei unit|i nu este admis re|eaua TN-C.

7.13.3. Pentru alimentarea unei unit|i pot fi utilizate urmtoarele metode:
a) conectarea la un grup generator de joas tensiune conform SR HD 384.5.551 S1 (fig.
7.13.1 si 7.13.2)
b) conectare la o instala|ie electric fix n care msurile de protec|ie sunt efective (fig. 7.13.3
si 7.13.4);
c) conectare prin mijloace care asigur separarea simpl conform SR EN 61140 n raport cu o
instala|ie electric fix (fig. 7.13.5, 7.13.6, 7.13.7):
d) conectare prin mijloace care asigur o separare electric n raport cu o instala|ie electric
fix (fig. 7.13.8).
n cazurile a, b, c poate fi prevzut o priz de pmnt.
n cazul figurii 7.13.5 este necesar o priz de pmnt din motive de protec|ie.
Se poate utiliza o separare electric sau o re|ea TN dac n unitate sunt instalate echipamente de
prelucrare a informa|iei cu valori ridicate ale curen|ilor electrici de fug sau dac este necesar o
reducere a influen|elor.
Sursele, dispozitivele de conectare sau de separare pot fi n interiorul unit|ii.

Protecia de baz (mpotriva atingerilor directe)
7.13.4. Protec|ia mpotriva socurilor electrice se va realiza prin utilizarea unei protec|ii suplimentare
prin dispozitive de protec|ie la curent rezidual cu un curent rezidual nominal de cel mult 30 mA
montate pe circuitele prizelor de curent si pe circuitele de alimentare a echipamentelor exterioare
unit|ii, cu excep|ia circuitelor prizelor de curent alimentate prin TFJS sau TFJP sau separare electric.

7.13.5. Protec|ia de baz prin utilizarea msurii de amplasare n afara zonei de accesibilitate la atingere
nu este admis.

Protecia la defect (mpotriva atingerilor indirecte)
7.13.6. Protec|ia se realizeaz prin ntreruperea automat a alimentrii si prin legturi de
echipoten|ializare.

7.13.7. Unit|ile alimentate prin metoda a (art. 7.13.3) admit numai re|elele TN si TT si protec|ia
trebuie asigurat prin ntreruperea automat a alimentrii.


253
7.13.8. Unit|ile alimentate prin metoda b (art.7.13.3) admit numai re|elele TN sau TT si
ntreruperea alimentrii trebuie asigurat prin dispozitiv de curent diferen|ial rezidual, al crui curent
diferen|ial rezidual nominal este cel mult 30 mA. Aceast msur nu se aplic circuitelor din interiorul
unit|ii dac aceasta are o carcas neconductoare si pentru care se utilizeaz protec|ia prin legtur de
echipoten|ializare local nelegat la pmnt (fig. 7.13.4).

7.13.9. n cazul unit|ilor alimentate prin metodele a, b, c, d (art. 7.13.3) toate echipamentele
n amonte de dispozitivele care asigur ntreruperea automat a alimentrii n unitate, inclusiv
dispozitivele de protec|ie, trebuie s fie de clasa II de izola|ie sau s prezine o izola|ie echivalent.

7.13.10. Pr|ile conductoare ale unit|ilor cum sunt sasiele, structura ansamblului sau sistemele de
tuburi trebuie interconectate si legate la conductorul de protec|ie n re|elele TT, IT si TN n unitate,
prin legtura principal de echipoten|ialitate.

7.13.11. n cazul utilizrii re|elei TN n unit|i cu carcas conductoare alimentat conform metodelor
a sau c (art. 7.13.3), aceast carcas trebuie legat la punctul neutru (a se vedea fig. 7.13.1, 7.13.2
si 7.13.7).
n cazul utilizrii re|elei TN n unit|i cu carcas neconductoare, masele echipamentelor din interiorul
unit|ii trebuie conectate prin intermediul unui conductor de protec|ie la punctul neutru al
generatorului sau transformatorului, sau dac acesta nu este posibil, la un conductor activ (de faz).

7.13.12. n cazul utilizrii schemei IT n unit|i cu carcas conductoare este necesar o conexiune ntre
masele echipamentelor si carcasa conductoare.
n cazul unit|ilor cu carcas neconductoare, masele structurii trebuie interconectate si apoi conectate
la conductorul de protec|ie.

7.13.13. Re|eaua IT poate fi realizat prin utilizarea:
- unui transformator de izolare sau unui generator de joas tensiune montat conform SR EN
61557-8, cu un dispozitiv de control permanent al izola|iei;
- unui transformator care asigur separare simpl, de exemplu conform SR EN 61558-1 n
urmtoarele cazuri:
- un dispozitiv de control al izola|iei este montat cu sau fr priz de pmnt, asigurnd
ntreruperea automat a alimentrii n cazul unui prim defect ntre pr|ile active si sasiul
unit|ii (fig. 7.13.6) sau
- un dispozitiv de curent diferen|ial rezidual si o priz de pmnt sunt montate pentru a
asigura ntreruperea automat a alimentrii n caz de defectare a transformatorului care
asigur separarea simpl (fig. 7.13.5). Echipamentele situate n exteriorul unit|ii trebuie
prevzute printr-un dispozitiv de curent diferen|ial rezidual separat al crui curent
diferen|ial rezidual nominal este cel mult egal cu 30 mA.

7.13.14. Msura tehnic de protec|ie n caz de defect (mpotriva atingerilor indirecte) prin utilizarea
amplasamentelor neconductoare nu este admis.

7.13.15. n mod particular, dac metoda de alimentare este a sau c si dac un conductor activ este
conectat la carcasa conductoare a unit|ii pot fi omise dispozitivele de protec|ie mpotriva
supracuren|ilor pe acest conductor.

Alegerea yi montarea echipamentelor electrice
7.13.16. O plac indicatoare, montat ntr-un loc vizibil pentru utilizatorul unit|ii, va prezenta clar si
precis metoda de alimentare a unit|ii, conform descrierilor de la art. 7.13.3.

7.13.17. Pentru conectarea unit|ii trebuie utilizate cablurile de tipul HO7RN-F (sau similar) sau
cablurile cu conductoare din cupru echivalente, cu sec|iunea de 2,5 mm
2
. Cablurile flexibile trebuie

254
introduse printr-un gol izolant pentru a se evita orice defect de izola|ie care poate pune accidental sub
tensiune masele unit|ii. Mantalele cablurilor trebuie fixate solid prin garnituri de etansare sau ancorate
de unitate.

7.13.18. Pentru cablarea intern a unit|ii sunt permise urmtoarele tipuri de cabluri sau echivalente cu
ele:
- cabluri monopolare izolate cu PVC, conform SR HD 21.3 sau conductoare izolate, conform
SR HD 21.7, protejate n tuburi de protec|ie conform SR EN 61386-1;
- cabluri cu manta si izola|ie din PVC, conform SR HD 21.3 sau cabluri cu manta si izola|ie
din cauciuc, conform SR HD 22.4, dac sunt luate msuri de protec|ie pentru a se evita
deteriorri mecanice.
Se recomand utilizarea cablurilor flexibile.

7.13.19. Fisele si prizele de curent electric trebuie s fie conform SR EN 60309-1 sau alte standarde
echivalente.
Dispozitivele care conecteaz unitatea trebuie s corespund SR EN 60309-2 si urmtoarelor
prescrip|ii:
- fisele trebuie s aib o carcas de material electroizolant;
- fisele si prizele exterioare trebuie s aibe un grad de protec|ie minim IP54;
- presetupele aparatelor si carcasele trebuie s asigure un grad de protec|ie de cel pu|in IP55.

DDR
L1
L2
L3
N
PE
DDR
s 30
mA
15
14
14
16a
M
13
15 15
6 6
7
7a
18
15 15
10 10
7b 7d 7c i/sau 7e
4
1c
2
5

Protec|ia prin ntreruperea automat a alimentrii este asigurat de dispozitive de protec|ie de
curent diferen|ial rezidual (DDR).

Figura 7.13.1 Exemplu de conectare la un grup generator de joas tensiune clasa I sau II situat n
interiorul unei unit|i, cu sau fr priz de pmnt

Grup generator
Clasa I-II

255

DDR
L1
L2
L3
N
PE
DDR
s 30
mA
15
14
14
1c
2
16a M
13
15 15
6
6
7
7a
18
15 15
10 10
7b 7d 7c i/sau 7e
4
Clasa II - LV
Grup generator
5

Figura 7.13.2 Exemplu de conectare la un grup generator de tensiune joas clas II situat n
exteriorul unit|ii
Legenda figurilor 7.13 1 yi 7.13 2:
1 c conectarea la grupul generator de JT;
2 izola|ie clas II sau echivalent pn la primul dispozitiv de protec|ie asigurnd
ntreruperea automata a alimentrii;
4 scar conductoare, dac exist;
5 conectarea punctului neutru (sau, dac nu exist, a unui conductor de faz) la
carcasa conductoare a unit|ii;
6 prize de curent pentru utilizare exclusiv n interiorul unit|ii;
7 legtur de echipoten|ializare principal;
7a pentru o anten, dac exist;
7b pentru trepte exterioare conductoare n contact cu pmntul, dac exist;
7c pentru priza de pmnt func|ional (dac este necesar);
7d pentru carcasa conductoare a unit|ii;
7e pentru priza de pmnt cu scop de protec|ie, dac exist;
10 prize de curent pentru alimentarea echipamentelor utilizate n exteriorul unit|ii;
13 echipament de utilizare curent pentru utilizare n interiorul unit|ii;
14 dispozitiv de protec|ie mpotriva supracuren|ilor, dac este necesar;
15 dispozitiv de protec|ie mpotriva supracuren|ilor (de exemplu disjunctor);
16a dispozitiv de protec|ie de curent diferen|ial rezidual, de curent diferen|ial rezidual
nominal de cel mult 30 mA pentru protec|ia prin ntreruperea automat a
alimentrii circuitelor utilizate n exteriorul unit|ii;
16b dispozitiv de protec|ie de curent diferen|ial rezidual pentru protec|ia prin
ntreruperea automat a alimentrii a circuitelor utilizate n interiorul unit|ii;
18 born sau bar de legare la pmnt.

Grup generator
Clasa II-JT

256

DDR
L1
L2
L3
N
PE
DDR
s 30
mA
15
14
14
16a M
13
15 15
6
6
7
7a
18
15 15
10 10
7b 7d 7c i/sau 7e
4
2
L1
L2
L3
N
PE
1b

Figura 7.13.4 Acelasi exemplu cu protec|ie prin legtur de echipoten|ializare local nelegat la
pmnt cu o carcas neconductoare n interiorul unit|ii

Legenda figurilor 7.13.3 yi 7.13.4:
1 b conectarea unit|ii la o alimentare unde msurile de protec|ie sunt efective;
2 izola|ie clas II sau echivalent pn la primul dispozitiv de protec|ie asigurnd
ntreruperea automata a alimentrii;
2a mediu neconductor;
Figura 7.13.3 Exemplu de conectare la toate tipurile de re|elele legate la pmnt a unei instala|ii fixe cu ntreruperea
automat a alimentrii prin dispozitive de curent diferen|ial rezidual (DDR), cu sau fr priz de pmnt
4
D
D
R
s
3
0
m
A


257
6 prize de curent utilizate exclusiv n interiorul unit|ii;
7c pentru o priza de pmnt func|ional (dac este necesar);
7d pentru o carcasa conductoare a unit|ii;
7e pentru o priza de pmnt cu scop de protec|ie, dac exist;
13 echipament de utilizare curent pentru utilizare n interiorul unit|ii;
15 dispozitiv de protec|ie mpotriva supracuren|ilor (de exemplu disjunctoare uni sau
bipolare);
16a dispozitiv de protec|ie diferen|ial, de curent diferen|ial rezidual nominal cel mult
30 mA pentru protec|ia prin ntreruperea automat a alimentrii circuitelor
utilizate n exteriorul unit|ii;
16b dispozitiv de protec|ie la curent diferen|ial rezidual pentru protec|ia prin
ntreruperea automat a alimentrii;
18 born sau bar de pmnt principal;
20 legtur de echipoten|ializare local nelegat la pmnt.

DDR
L1
L2
L3
PE
8
2
6
7
7a
18
10a
7b 7d 7e
4
9
DDR
s 30 mA
9 9
DDR
s 30 mA
10b
16a 16a
9
9 9
13
6
14
L1
L2
L3
1a
21

Figura 7.13.5 Exemplu de conectare la o instala|ie electric fix, cu orice tip de re|ea legat la pmnt,
utiliznd un transformator cu separare simpl si o re|ea IT cu o priz de pmnt

258

DDR
L1
L2
L3
8
2
7
7a
18
7b 7d 7c i/sau 7e
4
14
L1
L2
L3
1a
L1
L2
L3
PE
8
2
7
7a
18
7b 7d 7c i/sau7e
4
14
L1
L2
L3
1a
R < 25
N
5

Figura 7.13.6 Exemplu de conectare cu o
separare simpl si o re|ea cu dispozitiv de supraveghere
a izola|iei si ntreruperea alimentrii la primul defect,
cu sau fr priz de pmnt
Figura 7.13.7 Exemplu de conectare cu separare
simpl si o re|ea TN cu sau fr priz de pmnt

Legenda figurilor 7.13.5, 7.13.6 yi 7.13.7:
1 a conectarea unit|ii la o printr-un transformator de separare simpla;
2 izola|ie clas II sau echivalent pn la primul dispozitiv de protec|ie (a se vedea punctele 8 si
9 ) asigurnd ntreruperea automat a alimentrii;
5 conectarea punctului neutru (sau, dac nu exist, a unui conductor de faz) la carcasa
conductoare a unit|ii;
7c pentru o priza de pmnt func|ional (dac este necesar);
7d pentru carcasa conductoare a unit|ii;
7e pentru o priza de pmnt de protec|ie, op|ional;
8 dispozitive de protec|ie, dac este necesar, mpotriva supracuren|ilor si/sau pentru protec|ia prin
ntreruperea automat a alimentrii n cazul unui al doilea defect;
9 dispozitiv de protec|ie mpotriva supracuren|ilor si prin ntreruperea automat a
alimentrii n caz de al doilea defect;
10a prize de curent trifazat pentru alimentarea echipamentelor utilizate n exteriorul unit|ii;
10b prize de curent monofazat pentru alimentarea echipamentelor utilizate n exteriorul unit|ii;
13 echipament de utilizare curent utilizat exclusiv n interiorul unit|ii;
16a dispozitiv de protec|ie la curent diferen|ial rezidual, de curent diferen|ial rezidual nominal cel
mult 30 mA pentru protec|ia prin ntreruperea automat a alimentrii circuitelor utilizate n
exteriorul unit|ii;
16b dispozitiv de curent diferen|ial rezidual pentru protec|ia prin ntreruperea automat a
alimentrii;
18 born sau bar de pmnt principal;
21 transformator pentru echipament de tilizare curent, de exemplu 230 V;
25 dispozitiv de control permanent al izola|iei.

259

Legenda fig. 7.13. 8:
1a conectarea uni|ii la alimentarea prin transformator asigurnd o separare electric;
2 izola|ie de clas II sau echivalent pn la primul dispozitiv de protec|ie asigurnd o
ntrerupere automat a alimentrii;
8 dispozitive de protec|ie pentru protec|ia prin ntreruperea automat a alimentrii n caz de al
doilea defect si daca este necesar, mpotriva supracuren|ilor;
11 legtur de echipoten|ializare izolat nelegat la pmnt;
13 echipament de utilizare curent utilizat n interiorul unit|ii;
21 transformator, de exemplu, pentru echipament de utilizare curent 230V.

7.14. Instalaii electrice temporare pentru structuri, dispozitive pentru agrement yi barci din
blciuri, parcuri de distracie yi circuri
Acest capitol prezint prescrip|iile particulare pentru instala|ia electric care s asigure func|ionarea
echipamentelor electrice care fac parte din structuri si dispozitive pentru agrement, mobile sau
transportabile si instalate temporar, n conformitate cu recomandrile din SR HD 60364-7-740.
Prescrip|iile acestui capitol nu se aplic instala|iilor electrice permanente si echipamentelor electrice
ale masinilor electrice.

7.14.2. Definiii
Pe lng defini|iile generale prezentate n normativ se aplic urmtoarele defini|ii speciale:
- blci: amplasament care cuprinde una sau mai multe standuri, structuri, dispozitive pentru
agrement sau barci instalate pentru agrement;
IEC 2675/2000
Figura 7.13.8 Exemplu de conectare la o instala|ie electric fix, cu orice tip de re|ea legat la pmnt, utiliznd o
separare electric asigurat de un transformator de izolare

260
- barac: element care nu este fix, destinat s cuprind n general echipamente pentru jocuri
sau demonstra|ii;
- stand: zon sau structur temporar utilizat pentru expozi|ie, publicitate, vnzare si jocuri;
- dispozitiv pentru agrement: manej, stand, construc|ie de material textil sau de folie,
chiosc, scen de spectacol, cort, barac, grdin destinate pentru agrementul publicului;
- instalaie electric temporar: instala|ie electric montat si demontat odat cu structura
la care este asociat.

7.14.3. Tensiunea nominal de alimentare a unei instala|ii electrice temporare al unui dispozitiv pentru
agrement trebuie s fie maxim 230V/400V tensiune alternativ sau 440V tensiune continu.
Dac instala|ia electric temporar este alimentat de la re|eaua de distribu|ie public, oricare ar fi
numrul surselor de alimentare, conductoarele de faz si neutru ale acestora nu trebuie interconectate
n aval de punctele de alimentare.

7.14.4. Pentru protec|ia de baz (la atingeri directe) nu se admite protec|ia prin obstacole.

7.14.5. Pentru protec|ia de baz (la atingere direct) se admite ca msur suplimentar utilizarea
dispozitivelor de curent diferen|ial rezidual de cel mult 30 mA pentru:
- circuitele de iluminat;
- circuitele de priz pentru un curent de cel mult 32 A;
- circuitele pentru alimentarea echipamentelor portabile racordate prin cabluri sau
conductoare flexibile al crui curent nominal este de cel mult 32 A.

7.14.6. Nu se aplic prevederea de la 7.14.5 circuitelor :
- de iluminat amplasate n afara zonei de accesibilitate la atingere, dac nu sunt alimentate
prin prize de curent de uz casnic (sau scopuri similare) sau prize de curent conform SR EN
60309-1 ;
- pentru care este utilizat ca msur de protec|ie alimentarea cu TFJS si TFJP sau separarea
electric .

7.14.7. Pentru automobilele electrice n miniatur pentru diverstisment se admite ca msur tehnic de
protec|ie de baz (la atingere direct) amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere .

7.14.8. Protec|ia mpotriva socului electric n caz de defect (atingere indirect) se va realiza prin una
din urmtoarele msuri:
- utilizarea ntreruperii automate; n cazul circuitelor de alimentare a motoarelor de tensiune
alternativ dispozitivul DDR trebuie s fie cu temporizare sau s fie de tip S;
- utilizarea unei re|ele legate la pmnt TN; n acest caz nu trebuie utilizat un conductor PEN
n aval de punctul de alimentare a instala|iei electrice temporare;
- utilizarea unei re|ele IT pentru instala|ii tensiune continu cnd este necesar continuitatea
func|ionrii serviciului;
- utilizarea legturii suplimentare de echipoten|ializare; ntr-un amplasament destinat
animalelor o astfel de legtur trebuie s conecteze toate pr|ile conductoare accesibile si
toate pr|ile conductoare strine care pot fie atinse simultan.

7.14.9. Msurile tehnice de protec|ie mpotriva socului electric n caz de defect (atingere indirect)
prin utilizarea amplasamentelor neconductoare si prin legtur de echipoten|ializare nelegat la pmnt
nu sunt admise.

7.14.10. Pentru protec|ia mpotriva socului electric n caz de defect (atingere indirect) a instala|iei
electrice temporare se va utiliza si msura ntreruperii automate printr-un DDR al crui curent
diferen|ial rezidual nominal este de maxim 300 mA, cu temporizare sau de tip S (pentru selectivitate
cu circuitele din aval), montat pe circuitul de alimentare a tabloului instala|iei temporare.

261

7.14.11. Motoarele comandate automat sau de la distan|, care nu sunt supravegheate permanent
trebuie echipate cu dispozitive de protec|ie mpotriva supratemperaturii cu reanclansare manual.

7.14.12. Fiecare grup de circuite apar|innd unei categorii de receptoare a unei instala|ii electrice
temporare ale unui dispozitiv de agrement si fiecare circuit de alimentare a unei instala|ii exterioare
trebuie s fie prevzute cu ntreruptoare usor accesibile si clar identificate.

7.14.13. Aparatajul trebuie amplasat numai n dulapuri care nu pot fi deschise dect cu ajutorul unei
chei sau a unei scule, cu excep|ia pr|ilor concepute si prevzute pentru a fi manevrate de persoane
obisnuite (BA1).

7.14.14. Echipamentele electrice trebuie s aib un grad de protec|ie de minim IP44.

7.14.15. Cablurile pot fi montate n tuburi de protec|ie, pe sisteme tip jgheab sau scar.
Cablurile trebuie s aibe o tensiune nominal minim de 450/750 V, cu excep|ia cablurilor si a
cordoanelor utilizate n interiorul dispozitivelor pentru agrement pentru care tensiunea nominal
minim este de 300/500 V.

7.14.16. Traseul cablurilor ngropate trebuie marcat. Cablurile ngropate trebuie s fie armate sau
protejate n tuburi de protec|ie clasificate ca 450N n ceea ce priveste protec|ia mpotriva comprimrii
si clasificat ca normal n ceea ce priveste protec|ia la impact.

7.14.17. n zonele de acces a publicului si n zonele de traversare a drumurilor si aleilor cablurile
armate trebuie protejate mpotriva deteriorrilor mecanice cu tuburi de protec|ie. Tuburile de protec|ie
trebuie s corespund la:
- compresiune 1250N;
- impact - ridicat;
- coroziune - mediu/ridicat (conform anexa 5.7);

7.14.18. Cablurile supuse deplasrilor trebuie s aibe o construc|ie flexibil n execu|ie grea ( HO7
RNF, HO7 BN4 F sau similare).

7.14.19. Conexiunile electrice pentru mbinarea cablurilor trebuie s fie realizate n carcase avnd un
grad de protec|ie cel pu|in IP4X sau IPXXD.

7.14.20. ntreruptoarele trebuie s ntrerup conductoarele de faz si conductorul neutru.

7.14.21. Corpurile de iluminat si ghirlandele luminoase nu se vor suspenda de cablul de alimentare.
Dac acestea sunt montate la mai pu|in de 2,5 m fa| sol sau pot fi atinse n mod accidental trebuie
fixate ferm, iar accesul la sursa de lumin va fi posibil dect dup ndeprtarea unei bariere sau a unei
carcase cu ajutorul unei scule speciale.

7.14.22. Corpurile de iluminat dintr-o galerie pentru tir sau alt demonstra|ie n care se utilizeaz
proiectile trebuie protejate corespuztor mpotriva oricror deteriorri accidentale.

7.14.23. Un proiector mobil trebuie instalat astfel nct lampa s nu fie accesibil, cablul de alimentare
trebuie s fie flexibil si s aibe o protec|ie mecanic corespunztoare, zonei unde este amplasat.

7.14.24. Corpul de iluminat sau proiectorul trebuie fixate si protejate astfel ca focalizarea sau
concentrarea cldurii lmpii s nu poat produce aprinderea unui material.


262
7.14.25. Se prevd circuite separate ce alimenteaz corpuri de iluminat echipate cu lmpi cu descrcare
n gaze sau firme si sunt comandate printr-un dispozitiv de oprire de urgen|.

7.14.26. Transformatoarele de securitate trebuie s fie conform SR EN 61558-2-6.
Convertoarele electronice trebuie s fie conform SR EN 61347-2-2.
Acestea trebuie montate n afara zonei de accesibilitate la atingere.
Circuitul secundar al fiecrui transformator sau convertor trebuie protejat de un dispozitiv de protec|ie
cu reanclansare manual.

7.14.27. ntr-o barac sau stand se recomand s se amplaseze o priz de curent pe metru ptrat sau
metru liniar de perete.

7.14.28. Pentru fiecare dispozitiv pentru agrement trebuie s existe un punct de conexiune usor
accesibil marcat cu urmtoarele caracteristici:
- tensiune nominal;
- curent nominal;
- frecven| nominal.

7.14.29. Un automobil electric miniatur cu tamponare trebuie alimentat cu o tensiune de maxim 50V
tensiune alternativ sau 120 V tensiune continu. Circuitul n tensiune continu trebuie separat electric
de re|eaua principal de alimentare printr-un trasformator sau printr-un grup motor generator.

7.14.30. Dac un generator este instalat ntr-o cldire pentru a alimenta o instala|ie temporar, utiliznd
o re|ea TN sau TT, legarea la pmnt a instala|iei trebuie s fie conform subcap.5.5. si n cazul
utilizrii unuia sau mai multor electrozi de pmnt, legarea la pmnt trebuie s fie conform subcap.
5.5.
Cu excep|ia re|elei IT, punctul neutru al conexiunii n stea a unui generator trebuie conectat la masa
generatorului.

7.15.Instalaii electrice pentru sisteme de nclzire n pardoseal sau tavan
Prevederile acestui capitol se aplic la instalarea sistemelor de nclzire n pardoseal sau tavan care
realizeaz o nclzire direct sau un sistem de nclzire cu acumularea energiei termice. Ele nu se
aplic la instalarea sistemelor de nclzire n pere|i.
Aceste prevederi sunt conforme cu recomandrile standardului SR HD 384.7.753 S1.

7.15.2. Definiii
Pentru scopul particular al acestui capitol se definesc urmtoarele no|iuni si termeni:
- sistem de nclzire cu acumularea energiei termice, amplasat n pardoseal: sistemul
de nclzire n care, din cauza unei perioade limitate de ncrcare, o cantitate redus de
energie electric este transformat n cldur disipat prin suprafa|a pardoselii n ncperea
de nclzit ntr-un timp stabilit;
- sistem de nclzire direct: sistemul de nclzire n tavan sau n pardoseal care genereaz
cldur pe baza energiei electrice, o disip n camera de nclzit, ntr-un timp de rspndire
ct mai mic posibil;
- sistem de nclzire complementar: sistemul de nclzire direct nglobat n pardoseal, care
completeaz un sistem de nclzire cu acumulare (ex. n zonele de lng pere|ii exteriori);
- zon fr nclzire: zona complet acoperit de mobilier sau pstrat disponibil pentru
mobilier prefabricat;
- cablu de nclzire: cablu cu sau fr ecran sau manta metalic apar|innd unui sistem de
nclzire fix;


263
- element de nclzire flexibil tip plac: element format din mai multe straturi laminate
electroizolante n care sunt integrate rezistoare electrice, sau un material de baz pe care
sunt fixate cabluri electrice de nclzire izolate;
- element de nclzire: cablu de nclzire sau element de nclzire flexibil tip plac cu
conexiuni reci sau borne fixate rigid, conectate la instala|ia electric;
- conexiune rece: cablu izolat sau cordon destinat conectrii elementului de nclzire la
instala|iile electrice;
- cablu de nclzire cu autoreglare: cablu a crui temperatur nu poate depsi 70
o
C si care
nu necesit conexiuni reci intermediare pentru conectare la instala|ia electric.

7.15.3. Msuri de protecie pentru asigurarea securitii

7.15.3.1. Msuri de protecie mpotriva yocurilor electrice
Pentru protec|ia de baz (mpotriva socurilor electrice datorate atingerilor directe) nu se admit msurile
prin folosirea obstacolelor si prin amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere.
Protec|ia n caz de defect (mpotriva socurilor electrice datorate atingerilor indirecte) se realizeaz prin
folosirea urmtoarelor msuri:
- ntreruperea automat a alimentrii prin utilizarea de dispozitive de protec|ie la curent
diferen|ial rezidual (DDR) cu un curent nominal diferen|ial care s nu depseasc 30 mA;
- legturi echipoten|iale suplimentare: n cazul n care deasupra elementelor de nclzire din
pardoseal sau sub elementele de nclzire din tavan este prevzut un nvelis de protec|ie
sau grilaj conductiv acesta trebuie conectat la conductorul de protec|ie al instala|iei
electrice prin conductoare de echipoten|ializare;
- utilizarea echipamentelor de clas II sau cu izola|ie echivalent; circuitele de alimentare ale
acestor echipamente trebuie protejate suplimentar prin utilizarea dispozitivelor DDR al
cror curent nominal s fie maxim 30 mA;
- separarea electric.

Pentru protec|ia n caz de defect (mpotriva socurilor electrice datorat atingerilor indirecte) nu se
admit msurile tehnice prin folosirea mediului neconductor si a legturilor echipoten|iale nelegate la
pmnt.

7.15.3.2. Msuri de protecie mpotriva supranclzirii.
n scopul evitrii supranclzirii sistemelor de nclzire din tavan sau pardoseal din cldiri, prin
limitarea temperaturii n zona de nclzire la maxim 80
o
C, trebuie aplicat cel pu|in una din
urmtoarele msuri:
- proiectarea corespunztoare a sistemului de nclzire;
- instalarea corespunztoare a sistemului de nclzire conform instruc|iunilor productorului;
- utilizarea dispozitivelor de protec|ie la suprasarcin.
Elementele de nclzire trebuie conectate la instala|ia electric prin conexiuni reci (astfel nct s nu
poat fi separate) sau prin borne.
Elementele de nclzire nu trebuie s traverseze rosturile de dilatare.

7.15.4. Alegerea yi montarea echipamentelor
Elementele de nclzire flexibile tip plac trebuie s corespund prescrip|iilor SR EN 60335-2-96.
Cablurile de nclzire se recomand s corespund prescrip|iilor din SR CEI 60800 (pentru locuin|e)
sau SR EN 62 395-1 (pentru aplica|ii industriale).
Elementele de nclzire pentru instalarea n tavan trebuie s aib o protec|ie mecanic cel pu|in IPX1,
iar cele pentru instalare n pardoseal din beton sau din material similar cel pu|in IPX7.
Proiectantul sistemelor trebuie s ntocmeasc un plan pentru fiecare element de nclzire con|innd
urmtoarele detalii:
- tipul elementului de nclzire;
- numrul elementelor de nclzire instalate;

264
- lungimea/suprafa|a elementelor de nclzire;
- densitatea de putere pe suprafa|;
- dispunerea elementelor de nclzire;
- amplasarea/adncimea elementelor de nclzire;
- amplasarea cutiilor de jonc|iune;
- conductoare, ecrane si elemente similare;
- zona instalat/nclzit si zonele fr nclzire;
- tensiunea nominal;
- rezisten|a electric nominal(la rece) a elementelor de nclzire;
- curentul nominal al dispozitivelor de protec|ie la suprasarcin;
- curentul diferen|ial rezidual de func|ionare al DDR.
Acest plan trebuie amplasat lng ntreruptorul sistemului de nclzire.
Proiectul instala|iei de nclzire n tavan sau pardoseal trebuie coordonat cu celelalte proiecte de
re|ele de utilit|i pentru a evita folosirea de mijloace de fixare penetrante (ex.: suruburi pentru opritorul
de usi etc.).

7.16. Instalaii electrice pentru rulote sau autorulote
Prevederile din acest capitol respect recomandrile standardului SR HD 384.7.754 S1: 2006 si se
aplic instala|iilor electrice interioare ale rulotelor sau autorulotelor pentru tensiuni nominale pn la
440 V. Pentru instala|iile electrice ale rulotelor care func|ioneaz la tensiune continu pn la 12 V se
aplic si recomandrile standardelor SR EN 1648-1 si SR EN 1648-2.

7.16.2. Definiii
Defini|iile specifice acestui capitol sunt:
- vehicul de agrement: unitate echipat pentru locuit temporar sau sezonier, care
ndeplineste prescrip|iile pentru construc|ie si utilizarea vehiculelor rutiere;
- autorulot: vehicul de agrement cu trac|iune proprie utilizat pentru turism, care
ndeplineste prescrip|iile pentru construc|ie si utilizarea vehiculelor rutiere;
- rulot: vehicul de agrement remorcat utilizat pentru turism, care ndeplineste prescrip|iile
pentru construc|ia si utilizarea vehiculelor rutiere;
- locuin mobil de agrement: vehicul de agrement transportabil care include mijloace de
deplasare, dar nu ndeplineste prescrip|iile pentru construc|ia si utilizarea vehiculelor
rutiere.

7.16.3. Tensiunea nominal a instala|iei electrice pentru rulote sau autorulote nu trebuie s depseasc
230 V tensiune alternativ monofazat sau 400 V tensiune alternativ trifazat.

7.16.4. Protec|ia mpotriva socurilor electrice
Nu sunt admise msurile prin utilizarea obstacolelor, prin amplasarea n afara zonei de accesibilitate la
atingere sau prin amplasamente neconductoare.
Circuitele electrice trebuie prevzute cu un conductor de protec|ie, care s fie conectat la borna de
pmnt a rulotei, care leag toate masele echipamentelor electrice si contactele de protec|ie ale prizelor
de curent. n cazul n care tipul de construc|ie al rulotei nu asigur continuitatea, elementele
conductoare ale rulotei trebuie conectate la conductorul de protec|ie n mai multe puncte.
Sec|iunea nominal a conductoarelor din cupru utilizate n acest scop nu trebuie s fie mai mic de 4
mm
2
sau o sec|iune echivalent pentru conductan|a si rezisten|a mecanic pentru alte materiale.
Dac rulota este construit din materiale electroizolante, aceste prescrip|ii nu se aplic pr|ilor metalice
care nu sunt susceptibile s ajung sub tensiune n caz de defect.

7.16.5. Echipamentele electrice situate ntr-un amplasament umed trebuie s aibe un grad minim de
protec|ie IP55, conform recomandrilor din SR EN 60529.

265

7.16.6. Sisteme de pozare
Trebuie utilizate urmtoarele tipuri de cabluri:
- cabluri monopolare flexibile (HO7 HV-K sau similar) pozate n tuburi nemetalice;
- cabluri rigide cu conductoare multifilare cu minim 7 toroane (HO7 V-R sau similar) pozate
n tuburi nemetalice;
- cabluri cu manta obisnuit din policloropren (HO5 RN-F sau echivalent).
Dac nu sunt pozate n tuburi, cablurile trebuie fixate prin bride electroizolante la intervale de maxim
0,4 m pe traseu vertical si 0,25 m pe traseu orizontal.
Tuburile trebuie s ndeplineasc condi|iile din standardul SR EN 61386. Nu se admit tuburi din
polietilen. Materialul tuburilor si cutiilor de conexiuni trebuie s fie conform standardelor pe pr|i SR
EN 60695-2, dac nu sunt indicate alte produse n specifica|ii.
Deoarece sistemele de pozare sunt supuse vibra|iilor, ele trebuie protejate mpotriva deteriorrilor
mecanice fie prin amplasament, fie prin protec|ie suplimentar. Sistemele de pozare care traverseaz
pr|ile metalice trebuie protejate prin presetupe sau garnituri de trecere corespunztoare, cu fixare
sigur si prin msuri pentru evitarea deteriorrilor produse de muchiile ascu|ite sau pr|ile abrazive.
n compartimentul buteliilor de gaz este interzis montarea sau traversarea sistemelor de pozare.
Sec|iunea conductoarelor trebuie s fie corespunztoare pentru curen|ii admisibili ai sarcinilor
conectate la rulot, dar nu mai mic de 1,5 mm
2
Cu sau echivalent.
Cablurile utilizate n circuite de tensiuni diferite trebuie pozate separat pentru a nu exista contact fizic
ntre ele.
Conexiunile cablurilor trebuie realizate n cutii corespunztoare. Cnd capacul poate fi nlturat cu
usurin| fr ajutorul unei scule, conexiunile trebuie izolate.

7.16.7. Aparataj
Conectorul racordului rulotei trebuie realizat conform cu recomandrile din SR EN 60309-2,
corespunztor tipului de conector si trebuie s cuprind:
- o fis conform SR EN 60309-2;
- un cablu flexibil de tip HO7 RN-F sau echivalent, prevzut cu conductor de protec|ie avnd
urmtoarele caracteristici:
-lungime max. 25m
-sec|iune minim pentru un curent nominal de 16A: 2,5mm
2
Cu sau echivalent (pentru
curen|i nominali mai mari, sec|iunea trebuie aleas astfel nct s asigure declansarea
dispozitivului de protec|ie mpotriva supracuren|ilor, pentru un curent de scurtcircuit
minim la captul cordonului de alimentare);
-culoare de identificare conform SR HD 308;
-conector conform SR EN 60309-2.
Racordul rulotei trebuie instalat:
- la maxim 1,80 m deasupra solului;
- ntr-un amplasament usor accesibil;
- ntr-un locas corespunztor prevzut cu capac, n exteriorul rulotei.
Lng locasul pentru pentru racord, n exteriorul rulotei, trebuie s existe urmtoarele informa|ii:
- tensiune nominal;
- curent nominal;
- frecven|a.
Orice instala|ie electric intern trebuie echipat cu un dispozitiv de ntrerupere a tuturor
conductoarelor active si a conductorului neutru, amplasat n rulot, ntr-un loc usor accesibil. n
apropierea acestui dispozitiv trebuie fixat o not cu instruc|iuni de exploatare.
Toate circuitele terminale trebuie protejate pe conductoarele de faz mpotriva supracuren|ilor.
n cazul unui singur circuit final, dispozitivul de protec|ie mpotriva supracuren|ilor poate fi utilizat ca
dispozitiv de ntrerupere.
Accesoriile, precum ntreruptoarele, duliile si altele similare, nu trebuie s aib pr|i metalice.
Prizele de curent de joas tensiune trebuie s fie prevzute cu contact de protec|ie pentru conectarea

266
conductorului de protec|ie. Dac n rulot sunt prevzute prize de TFJS, prizele vor fi diferite pentru a
nu permite greseli n conectarea fiselor.
Orice echipament conectat permanent la instala|ia fix trebuie s fie comandat printr-un ntreruptor
amplasat fie pe echipament, fie n apropierea acestuia.

7.17. Instalaii electrice pentru firme yi reclame luminoase
7.17.1. Proiectarea si executarea instala|iei electrice interioare si exterioare a firmelor si reclamelor
luminoase trebuie s se fac respectndu-se pe lng prevederile din subcap. 5.3., condi|iile din
capitolul de fa|, recomandrile normei SR EN 50107 (standard pe pr|i) si prevederile instruc|iunilor
tehnice ale productorului firmei/reclamei luminoase. Materialele din care se execut firma/reclama
luminoas trebuie s fie omologate din punctul de vedere al reac|iei la foc.

7.17.2. Distan|a de la pr|ile sub tensiune ale firmelor si reclamelor luminoase amplasate n exteriorul
cldirilor, pn la sol si respectiv pn la elemente ale constuc|iilor, trebuie s fie de cel pu|in:
- 3,0 m pn la sol (trotuare etc.);
- 1,5 m pn la balcoane, terase, ferestre;
- 3,0 m pn la acoperisuri accesibile n mod normal;
- 1,0 m pn la acoperisuri inaccesibile n mod normal;
n cazul n care aceste distan|e nu pot fi respectate, construc|ia firmelor si reclamelor luminoase se
realizeaz n asa fel nct s nu permit accesul direct la niciuna din pr|ile ei sub tensiune.
Firmele si panourile luminoase executate din materiale din clase de reac|ie la foc C, D, E si F, vor fi
amplasate numai pe fa|ade si pere|i exterioare (inclusiv elementele de placare, izolare termic) din
clasele de reac|ie la foc A1 sau A2 s1do, potrivit reglementrilor specifice.

7.17.3. Distan|a minim pe orizontal de la firme sau reclame luminoase pn la cea mai apropiat
linie de contact pentru tramvaie sau troleibuze, trebuie s fie de 2,2 m.

7.17.4. Distan|a minim de la firma sau reclama luminoas pn la suporturile liniilor de contact ale
tramvaielor sau troleibuzelor (stlpi, console, suspensii etc.) n legtura cu pmntul, trebuie s fie de
0,5 m.

7.17.5. Distan|a minim de la pr|ile neizolate aflate sub tensiune nalt ale firmelor si reclamelor pn
la elemente din materiale combustibile din clasa de reac|ie la foc B, conform reglementrilor specifice
referitoare la securitatea la incendiu a construc|iilor, trebuie s fie cel pu|in de 10 cm; dac aceast
distan| nu poate fi asigurat, pr|ile neizolate trebuie protejate prin elemente din materiale izolante
incombustibile.

7.17.6. Firmele si reclamele luminoase cu lmpi cu descrcri electrice, alimentate la tensiune nalt
amplasate n interiorul construc|iilor, n vitrine nchise sau deschise sau n locuri accesibile persoanelor
neautorizate, trebuie realizate n asa fel nct s nu fie posibil accesul la pr|ile lor aflate sub tensiune.

7.17.7. Alimentarea cu energie electric a lmpilor cu descrcri electrice la tensiune nalt ale
firmelor sau reclamelor se face prin intermediul transformatoarelor speciale cu dispersie de flux
magnetic, ale cror caracteristici nominale se aleg n func|ie de acelea ale lmpilor.
Transformatoarele se instaleaz n cutii proprii pentru un transformator sau o cutie pentru mai multe
transformatoare, care se prevd cu blocaj, astfel nct deschiderea lor s fie nso|it de ntreruperea
alimentrii din re|ea pe toate fazele.

7.17.8. Se interzice instalarea aparatelor care sunt alimentate la tensiunea primar, n interiorul cutiei
transformatoarelor, cu excep|ia celor pentru blocaj si pentru mbunt|irea factorului de putere.

7.17.9. Transformatoarele se amplaseaz, n msura posibilit|ilor, ct mai aproape de lmpile ce

267
trebuie alimentate. Se admite instalarea transformatoarelor n interiorul cldirilor numai n locuri
inaccesibile persoanelor neautorizate si numai cu condi|ia utilizrii cablurilor pentru tensiune nalt
ecranate.

7.17.10. n cldirile noi care urmeaz s fie dotate cu firme luminoase se prevd firide speciale n care
se instaleaz transformatoarele mpreun cu dispozitivele de conectare si de programare.

7.17.11. Tranformatoarele se alimenteaz prin circuite independente de acelea ale altor receptoare, pe
un circuit putnd fi alimentate cel mult 5 transformatoare. Fiecare circuit trebuie protejat prin siguran|e
fuzibile sau disjunctoare.

7.17.12. Circuitele pentru alimentarea transformatoarelor se execut cu conductoare sau cabluri cu
ntrziere la propagarea flcrii , iar sec|iunea minim admis pentru conductoarele de cupru este de
2,5 mm
2
. n cazul n care aceste circuite se pozeaz la exterior, ele trebuie protejate n tuburi metalice
etanse.
La cldirile nalte si foarte nalte, circuitele pentru alimentarea transformatoarelor si/sau
firmelor/reclamelor luminoase se execut cu cabluri rezistente la foc pe o durat de cel pu|in 30
minute.

7.17.13. Circuitele pentru alimentarea firmelor si reclamelor luminoase trebuie prevzute cu
dispozitive de protec|ie si comand amplasate n loc accesibil.

7.17.14. Transformatoarele sau grupurile de transformatoare trebuie prevzute cu deconectare vizibil
si sigur pe toate fazele.

7.17.15. Instala|ia electric cu tensiuni peste 1000 V a firmelor si reclamelor luminoase se execut cu
cabluri electrice, cu tensiunea de ncercare de cel pu|in 15000V.
Conexiunile trebuie s fie realizate cu ajutorul unor borne conforme cu EN 60999-1 pentru a
avea un contact electric ct mai bun.
Dac instala|ia electric de nalt tensiune a firmei sau reclamei este montat n exterior, trebuie
utilizate conductoare electrice cu izola|ie suplimentar, rezistent la intemperii.

7.17.16. Intrrile si iesirile tuburilor sau conductoarelor electrice din cutia transformatorului trebuie
protejate prin izolatoare de trecere, prin tile sau pipe de por|elan, dup caz, montate n asa fel nct s
nu fie posibil ptrunderea apei sau a zpezii n interiorul cutiei.

7.17.17. Toate pr|ile metalice ale firmei sau reclamei luminoase care nu sunt sub tensiune
(construc|ia metalic a firmei, cutia transformatoarelor, carcasa transformatoarelor, tuburile metalice
de protec|ie etc.), trebuie conectate la instala|ia de legare la pmnt comun a cldirii (conform
prevederilor subcap.4.1).

7.18. Instalaii electrice pentru alimentarea cu energie electric a echipamentelor
ascensoarelor, mayinilor de ridicat yi transportat
Ascensoare

7.18.1. La proiectarea si executarea instala|iilor electrice pentru alimentarea cu energie electric a
echipamentelor ascensoarelor trebuie respectate, pe lng condi|iile generale din prezentul normativ si
prevederile instruc|iunilor tehnice ale productorului de ascensoare.

7.18.2. La blocurile de locuin|e, coloana pentru alimentarea tabloului principal al ascensoarelor trebuie
racordat la tabloul comun de lumin si putere (for|).


268
7.18.3. La cldirile ncadrate din punctul de vedere a condi|iilor de evacuare n caz de urgen| BD3 si
BD4 (anexa 5.2), coloana de alimentare a tabloului ascensoarelor se racordeaz la tabloul general sau
la un tablou de putere (for|), naintea ntreruptorului general sau a siguran|elor generale.

7.18.4. Alimentarea cu energie electric a tablourilor ascensoarelor de pompieri n caz de incendiu,
trebuie asigurat din dou surse de alimentare independente, n condi|iile prevzute la subcap. 7.22 si
SR EN 81-72 sau alte reglementri echivalente. La aceste tablouri se racordeaz numai ascensoarele de
pompieri.

7.18.5. Coloanele pentru alimentarea tabloului ascensorului de pompieri n caz de incendiu trebuie
realizate cu cabluri rezistente la foc sau cu un sistem de cablaj care s-si pstreze caracteristicile de
protec|ie pe o perioada de cel pu|in 120 minute.

7.18.6. Alimentarea instala|iilor electrice ale ascensoarelor de materiale se face din tabloul general din
cldirea respectiv sau dintr-un tablou secundar de putere (for|).

7.18.7. Sec|iunea coloanei tabloului ascensorului se dimensioneaz pentru cderea de tensiune la
pornire admis, conform instruc|iunilor productorului ascensorului sau, n lipsa acestora, pentru o
cdere de tensiune la pornire de cel mult 3% fa| de tensiunea nominal.

7.18.8. Pentru iluminatul pu|ului nchis al ascensorului trebuie prevzut n tabloul ascensorului un
circuit independent de alte circuite.

7.18.9. La blocurile de locuin|e, circuitul iluminatului pu|ului de ascensor se racordeaz la tabloul
comun de lumin si putere (for|). ntreruptorul pentru comanda acestui circuit se prevede n interiorul
acestui tablou.
La cldirile prevzute cu iluminat de securitate de evacuare alimentat din surs de rezerv, circuitul
pentru iluminatul pu|ului ascensorului se alimenteaz din circuitele acestui iluminat.
Circuitul pentru iluminatul pu|ului ascensorului de pompieri n caz de incendiu se racordeaz din
tabloul ascensorului respectiv.

7.18.10. Coloanele de alimentare ale tablourilor ascensoarelor (persoane, marf, de pompieri) si
circuitul de iluminat pentru pu|ul ascensorului se protejaz cu tuburi de protec|ie pe toate por|iunile de
traseu pe care exist pericol de deteriorare mecanic.

7.18.11. Protec|ia n caz de defect (mpotriva socurilor electrice prin atingere indirect - atingerea
pr|ilor metalice ale ascensorului care n mod normal nu se afl sub tensiune) se realizeaz conform
prevederilor din subcap. 4.1. Glisierele ascensoarelor pot fi utilizate drept conductoare naturale de
legare la pmnt conform subcap. 5.5.

Mayini de ridicat yi transportat
7.18.12. Liniile de contact pentru masini de ridicat si transportat trebuie proiectate si executate
respectndu-se pe lng prevederile generale din prezentul normativ si instruc|iunile tehnice ale
furnizorului.

7.18.13. Materialul liniei de contact se alege avndu-se n vedere condi|iile de mediu n care aceasta
urmeaz s lucreze si n func|ie de tipul culegtorilor de curent electric.

7.18.14. Sec|iunea coloanei de alimentare a liniei, sec|iunea liniei si modul de alimentare a liniei se
aleg astfel nct la curentul de pornire suma tuturor cderilor de tensiune (pe coloan si linie) pentru
pozi|ia cea mai defavorabil de func|ionare a masinilor s respecte prevederilor furnizorului. n lipsa
acestora cderile de tensiune trebuie s nu depseasc 12% la tensiune alternativ si 15% tensiune
continu.

269

7.18.15. n cazul n care o linie de contact alimenteaz mai multe masini de ridicat sau transportat, la
ambele capete ale liniei se prevd zone de repara|ie avnd o lungime cel pu|in egal cu lungimea unei
masini. ntre zona de repara|ie si restul liniei se las un "rost de separa|ie". Zona de repara|ie trebuie
prevzut cu posibilitatea de scoatere de sub tensiune a zonei si legarea zonei la pmnt n timpul
reparrii unei masini.

7.18.16. n afar de aparatele de protec|ie de la tabloul din care pleac coloana ce alimenteaz linia, se
prevede suplimentar un dispozitiv de separare cu blocaj mecanic pentru deconectarea alimentrii liniei
n timpul repara|iilor si reviziilor ei, care se monteaz ntr-un cofret la care are acces numai personalul
autorizat.

7.18.17. Protec|ia n caz de defect (mpotriva socurilor electrice prin atingere indirect) se realizeaz
prin legarea la conductorul de protec|ie PE si la pmnt, conform subcap. 4.1 si 5.5.

7.18.18. Instala|iile de ridicat si transportat cu cale de rulare se leag la pmnt folosind sinele cii de
rulare drept conductor de protec|ie n condi|iile prevzute n subcap. 5.5.

7.19. Instalaii electrice pentru echipamente informatice
7.19.1. Instala|iile electrice de alimentare a echipamentelor destinate prelucrrii informa|iilor se
proiecteaz si se execut respectnduse pe lng prevederile prezentului normativ si recomandrile din
standardul pe pr|i SR EN 60950.

7.19.2. Instala|iile electrice pentru echipamente informatice se vor alimenta de regul dintr-o re|ea TN-
S, pentru a micsora pericolul de avarie prin supracuren|i si fenomene EMC (perturba|ii
electromagnetice). Re|elele TT si IT se pot utiliza numai conform art. 7.19.12 si 7.19.13.

7.19.3. Toate conductoarele de protec|ie utilizate trebuie s fie din cupru.

7.19.4. Este obligatorie separarea circuitelor de putere (for|) de circuitele pentru semnalizari (curen|i
electrici slabi).

7.19.5. Pe traseele verticale se recomand o distan| de 30 cm ntre circuitele de putere (for|) si cele
pentru semnalizri neecranate.

7.19.6. Pe treseele orizontale se recomand o distan| de minimum 5 cm ntre circuitele de putere
(for|) si cele pentru semnalizri neecranate.

7.19.7. Pentru a evita perturba|iile cauzate de aparate care produc cmpuri electromagnetice (de ex.
balasturi pentru lmpi fluorescente, motoare pentru storuri) se recomand o distan| de minim 30 cm
ntre aceste aparate si traseul circuitelor pentru semnalizri.

7.19.8. Intersectarea circuitelor de putere (for|) cu cele pentru semnalizri se recomand s se fac la
un unghi de 90
o
C.

7.19.9. n distribu|iile orizontale se recomand folosirea plintelor cu mai multe compartimente separate
prin pere|i despr|itori cu rol de ecranare. Circuitele de putere (for|) se amplaseaz n partea de sus a
plintelor, canalelor, iar circuitele pentru semnalizri se amplaseaz n compartimentul cel mai de jos,
ct mai aproape de planul maselor.

7.19.10. n cazul n care curentul electric de fug prezumat din echipamentele informatice este mai

270
mare de 10 mA, protec|ia n caz de defect (mpotriva socurilor electrice prin atingere indirect) este
realizat dac se respect una din urmtoarele condi|ii:
a) conductorul de protec|ie utilizat se alege conform subcap. 4.1 si 5.5 dar trebuie s aib o
sec|iune de cel pu|in 10 mm
2
cupru. Se admite folosirea mai multor conductoare legate n
paralel dac suma sec|iunilor acestora este de cel pu|in 10 mm
2
cupru;
b) se prevede un dispozitiv de control al continuit|ii circuitului de legare la pmnt care s
deconecteze automat alimentarea cu energie electric n momentul ntreruperii acestei
continuit|i;
c) atunci cnd echipamentul este alimentat prin intermediul unui transformator cu nfsurri
distincte sau prin intermediul unei surse care s prezinte o separare electric ntre circuitul
primar si secundar (de ex. grup motor-generator, UPS) circuitele secundare se realizeaz,
de preferin|, n re|ea TN si pentru aplica|ii specifice n re|ea IT. Legarea la pmnt se face
cu respectarea condi|iilor de la pct. a) si b).
Aceste prevederi se aplic si la un circuit care alimenteaz mai multe echipamente si n care suma
curen|ilor electrici de fug depseste 10 mA.

7.19.11. n cazul re|elei de alimentare TT, circuitul trebuie prevzut cu un dispozitiv de protec|ie la
curent diferen|ial rezidual al crui curent nominal de func|ionare rezult din condi|iile:
A
L n
R
U I
I
2 2
1
s s
A

n care:
I
1
este curentul total de fug prezumat, [A];

n
I
A
- curentul nominal de func|ionare al dispozitivului de protec|ie diferen|ial, [A];
U
L
- tensiunea de atingere maxim admis, [V];
R
A
rezisten|a de dispersie a prizei de pmnt, [ O];

7.19.12. Se recomand ca echipamentele avnd curen|i electrici de fug importan|i s nu fie legate
direct la o re|ea IT, datorit dificult|ii monitorizrii (semnalizrii) primului defect. Se recomand ca
echipamentul s fie alimentat printr-o re|ea TN (racordat la re|eaua principal IT), prin intermediul
unui transformator.

7.19.13. Protec|ia mpotriva supratensiunilor se va realiza conform cu subcap. 4.4.

7.20. Instalaii electrice n construcii din lemn
Echipamente

7.20.1. La proiectarea si executarea instala|iilor electrice din construc|ii din lemn se vor respecta pe
lng prevederile din capitolul 3 si subcap. 4.2 si recomandrile din SR HD 384.4.42 S1 si SR HD
384.4.482 S1 si cele din prezentul subcapitol.

7.20.2. La executarea instala|iilor electrice nglobate n elementele de construc|ie din lemn se folosesc
conductoare sau cabluri din cupru.
Cablurile ce se monteaz n contact direct cu lemnul trebuie s fie cu ntrziere la propagarea flcrii,
conform cu recomandrile din SR EN 50266.

7.20.3. Se recomand utilizarea conductoarelor si cablurilor ncrcate cu circa 85% din curentul maxim
admisibil.

7.20.4. Tablourile electrice de distribu|ie trebuie s fie confec|ionate din materiale incombustibile sau
cu ntrziere la propagarea flcrii (care satisfac proba cu fir incandescent la 960
o
C conform SR EN
60695-2-11) si s fie nehigroscopice.

271

7.20.5. Dozele de deriva|ie si de aparat trebuie executate din metal sau din materiale plastice care
satisfac proba cu fir incandescent la 960
o
C conform SR EN 60695-2-11 si trebuie s fie etanse.
Izola|iile ce protejeaz conexiunile trebuie de asemenea s satisfac proba cu firul incandecent la
temperatura de 960
o
C.

7.20.6. Corpurile de iluminat montate direct pe lemn trebuie s prezinte cel pu|in gradul de protec|ie IP
5X executate din materiale cu ntrziere la propagarea flcrii (pentru cel pu|in 750
o
C conform SR EN
60695-2-11). Lmpile trebuie s fie protejate mpotriva loviturilor la care pot fi supuse, cu dispersoare
din materiale plastice rezistente la socuri mecanice (de exemplu policarbonat), cu grtare sau sticl
rezistent.

7.20.7. Corpurile de iluminat trebuie confec|ionate din materiale incombustibile sau s fie omologate
pentru montaj direct pe lemn.

7.20.8. Tuburile, plintele, canalele de protec|ie trebuie s fie metalice sau din materiale plastice
omologate pentru montaj n construc|ii din lemn, cu sau fr halogeni.

7.20.9. Accesoriile de mbinare ale tuburilor, plintelor si canalelor trebuie s asigure aceeasi rezisten|
mecanic, izola|ie electric, grad de etansare, rezisten| la temperatur ca si tuburile, plintele si
canalele la care se folosesc.

7.20.10. Se admite folosirea ca doze de deriva|ie a pr|ilor fixe, special prevzute n corpurile de
iluminat, n condi|iile subcap. 5.3.6

Distribuii yi condiii de montaj
7.20.11. Execu|ia distribu|ei electrice n construc|ii din lemn se face dup terminarea structurii, a
acoperisului si nchiderii perimetrale ale acestora.

7.20.12. Atunci cnd instala|ia electric este nglobat n interiorul elementelor de construc|ie, se
recomand ca circuitele s se monteze ntre placa dinspre interior a peretelui si bariera de vapori, iar
unde bariera de vapori este integrat n placa dinspre interior a peretelui, ntre acesta si izola|ie.

7.20.13. n situa|ia n care apar deteriorri ale barierei de vapori n timpul execu|iei distribu|iei, acestea
trebuie remediate asigurnd continuitatea si etanseitatea barierei de vapori.

7.20.14. Pozarea tuburilor si a dozelor se face nainte de montarea materialului fonoizolant.

7.20.15. Se admite numai montarea aparent n contact direct cu elementele de construc|ie din lemn a
tuburilor, plintelor sau canalelor de protec|ie din materiale plastice omologate pentru montare pe lemn,
aparatele si echipamentele electrice cu grad de protec|ie minim IP54 sau omologate pentru montarea
pe lemn.
n cazurile n care gradul de protec|ie al echipamentelor electrice este inferior gradului IP 54 se vor
respecta prevederile de la 3.0.3.8.

7.20.16. Tuburile si canalele de protec|ie metalice si tuburile din materiale plastice cu ntrziere la
propagarea flcrii si omologate pentru montarea pe lemn, se monteaz direct pe elemente
combustibile ale construc|iei, att n montaj aparent ct si n interiorul pere|ilor sau planseelor.

7.20.17. Tuburile flexibile din materiale plastice omologate pentru montare pe lemn se utilizeaz
numai pentru protec|ia conductelor pe trasee scurte, dificil de realizat cu tub rigid.

7.20.18. La montarea dozelor n pere|ii exteriori, pe lng asigurarea continuit|ii barierei de vapori, se

272
urmreste si pstrarea continuit|ii stratului de termoizola|ie.

7.20.19. La proiectarea si executarea instala|iilor electrice se vor respecta solu|ii tehnice ce se stabilesc
de comun acord cu proiectantul structurii de rezisten|.

7.20.20. Dozele metalice si din materiale plastice cu grad de protec|ie mai mic de IP 54 se monteaz
respectndu-se condi|iile de la art.7.20.18.

7.20.21. Circuitele electrice vor fi prevzute cu protec|ie diferen|ial si conductor de protec|ie.

7.20.22. Se recomand reducerea, pe ct posibil, a numrului de doze de ramifica|ie pe parcursul unui
circuit.

7.20.23. Legturile electrice trebuie realizate astfel nct s nu permit formarea de scntei sau arcuri
electrice.

Distribuii n cabluri

7.20.24. La trecerea prin elementele combustibile, cablurile se protejeaz n tuburi metalice.

7.20.25. Fixarea cablurilor se face numai cu elemente prefabricate care s nu le stranguleze si care s
nu aib muchii tioase care pot deteriora izola|ia acestora.

7.20.26. Distan|ele maxime ntre elementele de fixare a cablurilor trebuie s fie:
- 50 cm, la montajul orizontal si 100 cm, la montajul vertical, pentru cablurile nearmate
montate aparent;
- 80 cm, la montajul orizontal si 150 cm, la montajul vertical, pentru cablurile armate.

7.20.27. Cablurile se fixeaz la maximum 10 cm de intrarea n doze sau n aparate.

7.20.28. Golurile din elementele de construc|ie trebuie s aib un diametru mai mare cu dect
diametrul exterior al cablului.

7.20.29. Circuitele electrice pentru nclzire realizate cu cabluri nglobate n elemente de construc|ie
din lemn si care sunt armate, trebuie protejate la curent diferen|ial rezidual de cel mult 100 mA.

7.20.30. n cazul n care alimentarea instala|iei electrice de nclzire se face dintr-o re|ea IT impedan|a
dispozitivului de control permanent al izola|iei si caracteristicile dispozitivelor de protec|ie la curent
diferen|ial trebuie alese astfel nct s asigure ntreruperea n cazul apari|iei primului defect de izola|ie.
Conductorul de protec|ie al circuitului de nclzire se leag la fiecare din extremit|ile armturii sau la
nvelisul metalic al cablului de nclzire.

Protecii yi msuri de protecie

7.20.31. n cazul re|elelor TN si TT, circuitele care alimenteaz receptoarele de lumin si prize se
protejeaz fiecare la suprasarcin scurtcircuit si la curent rezidual diferen|ial cu curentul nominal de
cel mult 30 mA.

7.20.32. n re|eaua IT, dac sunt prevzute dispozitive diferen|iale de protec|ie, trebuie s se prevad si
un dispozitiv de control permanent al izola|iei pe fiecare circuit care deserveste ncperi din lemn.

7.20.33. n circuitele TFJP si TFJS pr|ile active trebuie s ndeplineasc una din condi|iile:

273
- s fie protejate n nvelisuri cu gradul de protec|ie IP 2X;
- s fie protejate cu o izola|ie care s suporte o tensiune de ncercare de 500 V timp de 1 min,
oricare ar fi tensiunea nominal a circuitului.

7.20.34. Bransamentul la care este racordat instala|ia electric trebuie s fie prevzut cu un ntreruptor
automat cu protec|ie la curent diferen|ial rezidual de cel mult 300 mA de tip S. Asigurarea selectivit|ii
protec|iilor se face respectnd prevederile subcap. 4.1.

7.21. Instalaii electrice pentru racordarea bateriilor de condensatoare pentru mbunirea
factorului de putere
7.21.1. n instala|iile electrice cu condensatoare pentru mbunt|irea factorului de putere, respectiv
pentru compensarea energiei reactive absorbite de receptoarele inductive ale consumatorului electric,
se utilizeaz condensatoarele deriva|ie, fixe sau reglabile n trepte, dup caz.
Se recomand utilizarea condensatoarelor cu pierderi n dielectric ct mai mici si a condensatoarelor cu
dielectric biodegradabil.

7.21.2. Amplasarea bateriilor de condensatoare se face astfel nct pierderile de putere si energie s fie
ct mai mici, n unele din urmtoarele moduri:
- centralizat, la tablourile generale de distribu|ie sau tablourile de distribu|ie ale grupurilor de
receptoare;
- local (individual), la bornele receptorului electric;
- mixt (centralizat sau semicentralizat combinat cu local).

7.21.3. Valoarea puterii reactive a condensatoarelor destinate mbunt|irii factorului de putere si
modul de instalare a acestora (art. 7.21.2.) se stabileste pe baza unei analize tehnico-economice
efectuat conform prevederilor reglementrilor tehnice referitoare la compensarea puterii reactive n
re|elele electrice ale furnizorilor de energie, la consumatorii industriali si similari.

7.21.4. Nu se instaleaz instala|ii cu condensatoare pentru mbunt|irea factorului de putere nainte de
realizarea unui studiu privind distorsiunea curbei de tensiune a locul de montare.
La consumatori electrici cu regim deformant (datorit receptoarelor productoare de armonice de
tensiune sau de curent), bateriile de condensatoare se amplaseaz n puncte n care factorul de
distorsiune si nivelul armonicelor nu conduc la solicitri ale instala|iilor peste limitele admisibile (U
max

= 1,1 U
n
; I
max
= 1,3 I
n
si Q
max
= 1,42Q
n
, unde U
n
, I
n
, Q
n
sunt valori nominale n regim sinusoidal).
n cazul n care rezult o depsire a valorilor maxime admisibile de tensiune sau curent se iau msuri
de utilizare a instala|iilor de limitare, filtrare, compensare a armonicilor perturbatoare (conform
recomandrilor din reglementrile tehnice referitoare la compensarea puterii reactive n re|elele
electrice ale furnizorilor de energie, la consumatorii industriali si similari).

7.21.5. La consumatorii electrici cu sarcini reactive fluctuante care produc fluctua|ii de tensiune
(flicker), se prevd instala|ii statice de compensare automat a varia|iilor de putere reactiv, corelat cu
necesitatea reducerii fluctua|iilor de tensiune la valori normate.

7.21.6. n cazul compensrii centralizate, bateriile de condensatoare trebuie prevzute cu aparate de
comuta|ie pentru cuplare-decuplare la re|eaua electric. Dac sarcina reactiv este variabil n timp, se
prevd baterii de condensatoare frac|ionabile, comutabile automat n trepte de putere reactiv.

7.21.7. La consumatorii cu posturi de transformare proprii, n cazul compensrii centralizate automate,
se interzice func|ionarea n gol a transformatorului, cu bateria de condensatoare conectat.

7.21.8. Compensarea local (individual) a energiei reactive consumate se prevede pentru receptoare

274
inductive cu consum mare de putere reactiv si cu func|ionare continu si pentru cele de putere foarte
mic, dar aflate n numr foarte mare (de ex. lmpi cu descrcare n gaze si/sau vapori metalici).

7.21.9. n cazul compensrii locale (individuale), la receptoarele de putere mare (motor asincron,
transformator etc.), puterea reactiv a bateriei de condensatoare trebuie s compenseze cel mult 90%
din puterea de mers n gol a receptorului.

7.21.10. Circuitul de alimentare al bateriei de condensatoare (cabluri, aparate de ac|ionare si protec|ie)
se dimensioneaz la un curent electric de 1,5 ori curentul nominal al bateriei.

7.21.11. Dac circuitul se protejaz cu ntreruptor automat (disjunctor) acesta se regleaz astfel:
- pentru protec|ie la suprasarcin la 1,5 ori curentul nominal al bateriei;
- pentru protec|ie la scurtcircuit la cel pu|in 5 ori curentul nominal al bateriei.

7.21.12. Bateriile de condensatoare se prevd cu dispozitive de descrcare automate sau manuale, alese
astfel nct dup cel mult 1 minut de la deconectarea bateriei de la re|ea, tensiunea rezidual la bornele
ei s scad sub 42 V. La bateriile de condensatoare frac|ionabile cu trepte comutabile se prevd
dispozitive de descrcare automat. Fac excep|ie si nu se prevd cu dispozitive speciale de descrcare,
condensatoarele legate direct la bornele receptoarelor.

7.21.13. Bateriile de condensatoare se instaleaz, de regul, n ncperi separate de categoria BA5 (EE)
pe stelaje metalice sau n dulapuri speciale.
n ncperile n care sunt instalate bateriile de condensatoare se asigur men|inerea condi|iilor de
tempertur si umiditate cerute de productorul lor. Ele se amplaseaz astfel nct s fie ferite de ap,
praf, agen|i corozivi, lovituri, vibra|ii, cldur, foc, lundu-se msuri corespunztoare de protec|ie.
Fac excep|ie bateriile de condensatoare impregnate cu uleiuri incombustibile (garantate de productor).
Acestea pot s fie instalate n ncperi de clasa BA5 (EE) (de ex. n ncperea tabloului general de
distribu|ie), n ncperi de produc|ie, lundu-se msuri de protec|ie mpotriva atingerilor sau n
tablourile electrice nchise, de alimentare si comand ale receptoarelor (de ex. ale motoarelor
asincrone).

7.21.14. Montarea pe stelaje a bateriilor de condensatoare si a conductelor de legtur se face astfel
nct o persoan s nu poat atinge simultan dou pr|i metalice la o nl|ime mai mic de 2,5 m si
ntre care exist o tensiune mai mare de 120 V. Accesul personalului n spa|iul bateriilor de
condensatoare este permis numai personalului autorizat si numai dup deconectarea si descrcarea n
prealabil a acestora pe rezistoarele de descrcare.

7.22. Instalaii electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu.
7.22.1. Alimentarea cu energie electric a tabloului de distribu|ie al sta|iei pompelor de incendiu, al
electrovanelor de incendiu si al altor dispozitive de securitate la incendiu trebuie asigurat dup caz
astfel:
a) dintr-o singur surs de alimentare. Se consider o singur surs de alimentare racordarea
la un post de transformare al sistemului energetic na|ional, la o central electric, la re|eaua de joas
tensiune a furnizorului prin firida de bransament sau la tabloul general de distribu|ie al cldirii (dac
firida de bransament sau tabloul general de distribu|ie ndeplinesc condi|iile de la art. 7.22.2.).
Alimentarea de la o singur surs, ntr-una din variantele de mai sus, se face la instala|iile la care,
conform normativului NP 086-05, nu se prevd pompe de incendiu de rezerv astfel:
- cldiri civile si industriale, de produc|ie si/sau depozitare sau cu func|iuni mixte, la care nu
sunt prevzute instala|ii automate de stingere (sprinklere, drencere sprinklere deschise,
ap pulverizat si cea| de ap);
- cldiri civile, de produc|ie si/sau depozitare ori cu func|iuni mixte, la care pentru stingerea
incendiilor din interior se folosesc mai pu|in de 2 jeturi simultane;

275
- construc|ii si grupuri de construc|ii la care debitul de ap pentru incendiu exterior nu
depseste 20 litri/s.
n aceleasi condi|ii se alimenteaz si vanele de incendiu ac|ionate electric care pot fi manevrate direct
de ctre personalul de serviciu n mai pu|in de 5 minute de la darea semnalului de alarm din cadrul
obiectivelor de mai sus.
b) din dou surse de alimentare independente
Alimentarea din dou surse independente se face n:
- situa|iile n care se prevede pomp de rezerv activ pentru incendiu;
- cldirile n care, conform reglementrilor specifice referitoare la securitatea la
incendiu a construc|iilor, se prevd obligatoriu sisteme de evacuare a fumului si a
gazelor fierbin|i;
- cldirile prevzute cu instala|ii automate de stingere cu ap (sprinklere, drencere
sprinklere deschise, ap pulverizat si cea| de ap);
- parcaje potrivit reglementrilor specifice;
- cldirile prevzute cu ascensoare de pompieri n caz de incendiu (subcap.7.18).
Sursa de alimentare de baz este asigurat conform punctului a). n cazuri justificate tehnic n care nu
exista posibilitatea asigurarii unei surse de baza de alimentare cu energie electrica pentru pompe se
admite utilizarea motoarelor cu ardere interna.
Sursa de alimentare rezerv poate fi:
- alt surs de energie electric (central electric la consumator), astfel nct
nefunc|ionarea sursei de baz s nu o afecteze;
- grup de interven|ie, cu intrarea automat n func|iune n 15 s, la dispari|ia tensiunii
sursei de baz si preluarea esalonat a receptoarelor n maxim 60 secunde.
Indiferent de numrul de instala|ii electrice prin care un loc de consum este racordat la re|eaua
operatorului de transport/distribu|ie, acestea constituie o singur surs de alimentare (SEN) pentru
locul de consum respectiv.
n toate cazurile trebuie asigurat trecerea automat (dublat de ac|ionare manual) de pe alimentarea
de baz pe cea de rezerv la nefunc|ionarea sursei de baz printr-un sistem AAR reversibil.
n cazul n care este obligatorie si nu se poate asigura a 2-a surs de energie electric de rezerv, se
monteaz pompe fixe cu motor cu ardere intern cu pornire automat sau pompe cu abur cu alimentare
permanent printr-o conduct separat, direct de la surs.

7.22.2. Se admite ca alimentarea tabloului de distribu|ie al sta|iei pompelor si electrovanelor de
incendiu si a altor dispozitive de securitate la incendiu s se fac din tabloul general al une cldiri
numai dac acesta este amplasat astfel nct func|ionarea lui nu este periclitat n caz de incendiu n
cldirea respectiv. Se consider c amplasarea satisface aceste condi|ii dac tabloul general este
amplasat n exteriorul cldirii respective, n construc|ii independente de nivelul I sau II de stabilitate la
incendiu, sau n interiorul cldirii, n ncperi cu acces usor din exterior. ncperea tabloului general
trebuie s fie separat de restul cldirii prin pere|i de A1, A2 - s1do, fr goluri si cu rezisten|a la foc
REI/EI 180 si plansee REI 90, avnd asigurat acces direct din exterior. Se admite si comunicarea
ncperii tabloului general cu restul construc|iei printr-o usa cu rezisten| la foc de minimum EI
2
90 -
C, echipat cu dispozitive de autonchidere sau nchidere automat n caz de incendiu.
Separarea fa| de ncperile din categoriile BE3a si BE3b cu risc foarte mare de incendiu, se realizeaz
cu pere|i si plansee antiex si goluri de comunicare func|ional protejate potrivit reglementrilor
specifice referitoare la securitatea la incendiu a construc|iilor.

7.22.3. Cile de alimentare ale tabloului de distribu|ie al sta|iilor pompelor si electrovanelor de
incendiu si instala|iei pentru evacuarea fumului si gazelor fierbin|i trebuie amplasate pe ct posibil, pe
trasee ferite de pericol de incendiu.
n cazul n care se prevd dou ci de alimentare, acestea se dispun pe trasee separate sau sunt separate
antifoc prin amenajri constructive de separare, astfel nct avarierea unei ci s nu poat provoca
ntreruperea n alimentarea cu energie electric a celeilalte ci.
Se consider c traseul unei linii aeriene este ferit de pericol de incendiu dac linia este amplasat la

276
cel pu|in 10 metri fa| de construc|ii cu nivelul I, II si III de stabilitate la incendiu, la cel pu|in 20 metri
fa| de cele de nivelul IV si V de stabilitate la incendiu, precum si fa| de depozite deschise de
materiale combustibile si la o distan| cel pu|in egal cu de 1,5 ori nl|imea suportului liniei aeriene,
dar la cel pu|in 15 metri fa| de cldirile cu risc foarte mare de incendiu, categoria BE3a sau BE3b.
n exterior, dac traseul uneia dintre cile de alimentare este aerian, traseul celei de a doua ci se
execut de regul subteran, n condi|iile prevzute de normativul NTE 007/08/00. n interior se
interzice ca traseul acestor ci s treac prin ncperi de categoria BE3a, BE3b (risc foarte mare de
incendiu). Se admite ca traseul s treac prin ncperi de categoria BE2 (risc mare de incendiu), dac
cablul si sistemul de pozare sunt rezistente la foc minim o or.

7.22.4. n cazul alimentrii dintr-o singur surs coloana tabloului de distribu|ie a sta|iei pompelor de
incendiu se leag naintea ntreruptorului general sau a siguran|elor generale ale tabloului din re|eaua
furnizorului din care se alimenteaz. ntreruptorul sau siguran|ele de pe coloanele ce alimenteaz
tablourile sta|iei pompelor, electrovanelor de incendiu se va prevedea cu blocare sigilat care s nu
permit ntreruperea alimentrii dect n caz de strict necesitate. Aceast blocare nu este necesar n
cazul n care ntreruptorul se afl n ncperi unde au acces numai persoane autorizate (de exemplu
camera tabloului general de distribu|ie).
Face excep|ie cazul n care tabloul general de distribu|ie are dou bare distincte racordate la dou
transformatoare care se pot rezerva reciproc. n acest caz coloanele se pot racorda la barele generale.

7.22.5. n cazul alimentrii din dou surse, tablourile sta|iei de pompe de incendiu si sistemului de
evacuare a fumului si gazelor fierbin|i pot fi alimentate:
- pe dou ci de alimentare (cte una de la fiecare surs) cu un sistem AAR cu ac|ionare la
dispari|ia tensiunii sursei de baz. Alimentarea din sursa de baz se va face din fa|a
ntreruptorului general;
- pe o singur cale dintr-o bar (tablou) alimentat de la cele dou surse printr-un sistem
AAR, n cazul n care aceasta se afl n apropierea (n aceeasi ncpere sau ncperi
alturate categoria BE1) tablourilor pompelor de incendiu si sistemului de evacuarea
fumului si gazelor fierbin|i.

7.22.6. Din tabloul sta|iei pompelor de incendiu se admite numai alimentarea receptoarelor care
contribuie direct si indirect la interven|ia de stingere a incendiilor (pompele de incendiu, electrovanele
de incendiu, sistemele de evacuare a fumului si gazelor fierbin|i, instala|ia de automatizare pentru
stingerea incendiilor, instala|ia pentru iluminat normal si de siguran| a sta|iei pompelor de incendiu,
sursa de rezerv, pompa de epuismente care evit pericolul inundrii pompelor de incendiu etc.).

7.22.7. Trebuie prevzut comand automat pentru pornirea pompelor de incendiu:
- n cazurile n care nu exist personal calificat pentru punerea lor n func|iune n timp util;
- pentru instala|iile speciale de stingere (sprinklere, drencere sprinklere deschise, ap
pulverizat si cea| de ap).
Intrarea automat n func|iune a pompelor (mai pu|in a pompei pilot), trebuie semnalizat optic si
acustic n locurile precizate la art. 7.22.8. n aceste locuri se prevede posibilitatea opririi manuale a
semnalizrii acustice. Semnalizarea optic se opreste automat odat cu oprirea pompelor de incendiu.
Instala|iile de alimentare se prevd si cu posibilit|i de ac|ionare manual.
Dispozitivele de protec|ie de pe circuitele pompelor trebuie s nu ac|ioneze cel pu|in 20 secunde la
curentul electric de pornire.
Cablurile de alimentare a pompelor se vor dimensiona la un curent egal cu 150% din curentul nominal,
atunci cnd pompele de incendiu si tabloul electric nu sunt n aceeasi ncpere. Acestea se realizeaz
dintr-o bucat fr mbinri.
Echipamentele de ac|ionare se vor alege pentru regimul AC4 (conform SR EN 60947 1 si SR
EN60947 4).
Oprirea pompelor de incendiu se prevede numai manual, cu excep|ia situa|iei de la art. 7.22.11.
Prevederile din acest articol sunt conforme cu recomandrile din SR EN 12845 .

277

7.22.8. Comanda manual de ac|ionare a pompelor si electrovanelor de incendiu se admite s se fac si
prin butoane speciale de pornire amplasate att n ncperea pompelor si electrovanelor de incendiu ct
si, dup caz, la distan| n diferite puncte de comand (de ex. la serviciul de pompieri, n camera
dispeceratului de comand, n cldirile respective, n sec|ii de fabrica|ie, depozite etc. pentru care sunt
prevzute aceste instala|ii).
Oprirea manual a pompelor si electrovanelor de incendiu se face numai din sta|ia pompelor de
incendiu.
Butoanele pentru comand manual a pompelor si electrovanelor de incendiu care servesc instala|ii de
hidran|i interiori neautomatizate se amplaseaz n apropierea fiecrui hidrant interior. Aceste butoane
trebuie s fie special executate pentru instala|ii de stins incendii, fiind dispuse n cutii sau nise cu geam
sigilate.

7.22.9. n toate instala|iile de stins incendii, schema de comand a pompei (pompelor) de rezerv
trebuie stabilit astfel nct acestea s intre automat n func|iune n urmtoarele situa|ii:
- la dispari|ia tensiunii de alimentare a pompei (pompelor) aflate n func|iune;
- la oprirea pompei (pompelor) n func|iune prin declansarea protec|iei termice sau
electromagnetice;
- atunci cnd pompa (pompele) aflate n func|iune nu asigur presiunea necesar.
n cazul sta|iilor de pompare cu mai multe pompe, intrarea n func|iune a acestora se face succesiv
(temporizat) func|ie de capacitatea sursei de alimentare de rezerv. n cazul pornirii manuale, aceasta
se stabileste prin "Instruc|iuni de exploatare".

7.22.10. Schema de comand a pompelor de incendiu se stabileste astfel nct s se poat alterna
situa|ia de pomp n func|iune cu cea de rezerv, pentru a se putea controla permanent starea
instala|iilor si a realiza o uzur uniform a pompelor.

7.22.11. Pompele de incendiu trebuie protejate mpotriva func|ionrii n gol, la lipsa de ap, prin
asigurarea opririi automate a acestora. Aceast situa|ie trebuie semnalizat optic si acustic n camera
serviciului de pompieri sau n alt loc cu supraveghere permanent.

7.22.12. Coloanele de alimentare a tabloului sta|iei de pompare pentru incendiu si a altor sisteme de
securitate la incendiu trebuie s fie din cupru si trebuie protejate mpotriva deteriorrilor mecanice.
Aceste coloane se executat cu cabluri cu izola|ie mineral conform SR EN 60702- 1, SR EN 60702- 2
sau cu cabluri rezistente la foc, conform SR EN 50200 si SR EN 50362 sau un sistem de cablaj care
s-si pstreze caracteristicile de protec|ie la foc si mecanice care trebuie s asigure durata cea mai mare
normat de func|ionare dintre instala|iile de stingere a incendiului din cldire pe care le alimenteaz
din acelasi tablou sau aflate pe trasee comune.

7.22.13. Circuitele de alimentare a pompelor, electrovanelor si a altor elemente aferente instala|iilor cu
rol de securitate la incendiu precum si circuitele de control, comand si semnalizare, trebuie s fie din
cupru si vor fi cu ntziere la propagarea flcrii n mnunchi (ex. CYYF) conform SR EN 50266, dac
receptoarele electrice sunt n aceeasi ncpere (sau ncpere alturat) cu tabloul de alimentare. n alte
cazuri se aplic art 7.22.12.

7.22.14. Dispozitivele pentru ac|ionarea cortinelor de siguran| din cldirile cu orice destina|ie se
alimenteaz conform prevederilor art. 7.22.1 punctul b). Ac|ionarea lor se face automat la declansarea
instala|iei de semnalizare a incendiului din sal sau scen. n ncperea serviciului de pompieri de
lng cortina de siguran| se asigur si posibilit|i de ac|ionare manual a acesteia. Ac|ionarea
automat a cortinei trebuie semnalizat optic si acustic local si la serviciul de pompieri.

7.22.15. Solu|iile de alimentare electric a altor instala|ii si dispozitive de securitate la incendiu (usi,
obloane rezistente la foc, clapete antifoc etc.) se stabilesc de proiectant n func|ie de condi|iile

278
specifice si de securitatea la incendiu, adoptndu-se una din variantele a) sau b) de la art. 7.22.1.
Este obligatorie alimentarea din dou surse independente a dispozitivelor de securitate la incendiu de
tipul celor de la aliniatul anterior, n afara cazurilor prevzute la art. 7.22.1, pentru cldiri nalte si
foarte nalte, cldiri cu sli aglomerate, cldiri civile din categoriile A si B de importan|, cldiri de
turism cu peste 150 persoane, cldiri pentru nv|mnt cu peste 300 de persoane si cldiri de sntate
cu peste 100 de paturi.

7.22.16. Sta|iile de pompare, echipamentele de control si semnalizare (centralele de semnalizare) a
incendiilor si zonele n care se afl elemente de prevenire si stingere a incendiilor care trebuie
ac|ionate (electrovane etc.) trebuie prevzute cu instala|ie de iluminat de siguran| pentru continuarea
lucrului.

7.22.17. Grupul de interven|ie pentru alimentarea de rezerv se instaleaz n cldiri independente sau
poate fi nglobat n interiorul cldirilor cu risc de incendiu mare (BE2), mediu (BE1a) si mic (BE1b)
sau alipite de acestea.

7.22.18. ncperea grupului de interven|ie, nglobat sau alipit construc|iilor cu alte destina|ii, se
separ de restul construc|iei prin pere|i de A1, A2 - s1do cu rezisten| la foc REI/EI 180 si plansee REI
90, avnd acces direct din exterior. Aceast ncpere trebuie prevzut cu goluri pentru aspira|ia
aerului de combustie si goluri de evacuare spre exterior a gazelor de ardere, astfel nct s fie eliminat
pericolul introducerii acestora n cldire. Se admite si comunicarea acestor func|iuni cu restul
construc|iei numai dintr-un coridor comun, printr-o us cu rezisten| la foc de minim EI
2
90 - C,
echipat cu dispozitive de autonchidere sau nchidere automat n caz de incendiu, fr a se renun|a la
accesul direct din exterior.

7.22.19. Cldirile independente pentru grupurile de interven|ie trebuie s fie de nivelul I, II sau III de
stabilitate la incendiu si trebuie prevzute cu posibilitatea de evacuare a gazelor de ardere.

7.22.20. ncperile n care se gsesc grupurile de interven|ie trebuie prevzute cu iluminat de siguran|
pentru continuarea lucrului.

Instalaii electrice aferente dispozitivelor yi sistemelor de evacuare a fumului yi gazelor fierbini.

7.22.21. Alimentarea cu energie electric a utilajelor si echipamentelor de ac|ionare a dispozitivelor de
evacuare a fumului si gazelor fierbin|i sau a instala|iilor de ventilare si climatizare utilizate si pentru
evacuarea fumului si gazelor fierbin|i se asigur n condi|iile art. 7.22.1 b) si 7.22.5., standardelor de
referin| SR EN 12101 cu pr|ile 5, 6 si 10 sau reglementrilor echivalente. Sistemele AAR prevzute
la art 7.22.5 vor fi reversibile (la revenirea tensiunii sursei de baz, alimentarea se va face automat pe
acesta).

7.22.22. n zonele n care sunt montate dispozitive si sisteme de evacuare a fumului si gazelor fierbin|i
se va prevedea iluminat de securitate pentru interven|ie.

7.22.23. Timpul de func|ionare n caz de incendiu, respectiv punerea n func|iune a ventilatoarelor de
evacuare a fumului si gazelor fierbin|i se stabileste n conformitate cu reglementrile tehnice specifice.

7.22.24. Oprirea ventilatoarelor trebuie realizat din cel pu|in dou puncte ale instala|iei; unul din
acele puncte trebuie s fie amplasat ntr-o zon accesibil direct.

7.22.25. Intrarea n func|iune a sistemului de evacuare a fumului si gazelor fierbin|i trebuie s se fac
automat la ac|ionarea detectoarelor de incendiu. Aceste detectoare transmit prin echipamentul de
contriol si semnalizare (centrala de detectare semnalizare), dup caz, comanda pentru:

279
- ac|ionarea elementelor de compartimentare rezistente la foc;
- nchiderea usilor rezistente la foc;
- oprirea ascensoarelor cu func|ionare normal;
- nchiderea usilor de separare a ncperilor tampon, degajamentelor si tunelurilor de
evacuare;
- nchiderea/oprirea sistemului de ventilare/climatizare care nu face parte din sistemul de
evacuare a fumului si gazelor fierbin|i, precum si a clapetelor antifoc;
- sistemul de ventilare ce face parte din sistemul de evacuare a fumului si gazelor fierbin|i
care va ndeplini cerin|ele specifice acestuia.

7.22.26. Comanda sistemului de evacuare a fumului gazelor fierbin|i se face:
- automat, prin detectoare de incendiu si echipamentul de control si semnalizare (centrala
de semnalizare) si detectare a incendiului, amplasate n compartimentele de incendiu;
- manual, prin declansatoare manuale de alarm (butoane de semnalizare manual)
amplasate pe cile de evacuare, la fiecare nivel;
- manual, prin comand la distan|, n cazul existen|ei unui post central de comand si
control pentru aprare mpotriva incendiilor.

7.22.27. Realizarea circuitelor de comand, control si semnalizare se va face n conformitate cu
prevederile reglementrilor tehnice specifice.

7.22.28. Cablurile electrice pentru coloanele tabloului si pentru circuitele de alimentare a elementelor
aferente sistemului de evacuare a fumului si gazelor fierbin|i si cablurile pentru circuitele de comand,
control si semnalizare vor avea conductoare din cupru si vor fi rezistente la foc astfel nct s asigure
func|ionarea sistemului pe durata normat (clasificarea temperatur/timp a componentei pe care o
deserveste) stabilit potrivit prevederilor reglementrilor tehnice specifice.
Cablurile electrice utilizate pentru sistemele mecanice de evacuare a fumului si gazelor fierbin|i si de
presiune diferen|ial trebuie s fie protejate mpotriva expunerii la incendiu pentru perioadele de timp
cerute prin reglementrile tehnice aplicabile n locul de utilizare al sistemelor, asigurndu-se:
a) cabluri si sistemele de pozare rezistente la foc care ntrunesc criteriul de temperatur si
de timp n conformitate cu standardele aplicabile sau
b) cabluri protejate n construc|ie rezistent la foc, sau instalate n exteriorul cldirii unde
cablurile nu pot fi puse n pericol de incendiu si
c) cabluri protejate de incendiu ce trebuie s corespund cu clasificarea temperatur/timp
a componentei pe care o deserveste.

7.23. Instalaii electrice pentru iluminatul de siguran . Condiii de alimentare yi de
funcionare
7.23.1. Iluminatul de siguran trebuie prevzut n cldirile menionate n cap.1

7.23.2. n conformitate cu reglementrile specifice referitoare la proiectarea si executarea sistemelor de
iluminat artificial din cldiri, precum si SR EN 1838 si SR 12294 iluminatul de siguran| se clasific
astfel:
a) iluminat pentru continuarea lucrului;
b) iluminat de securitate, care se compune din:
1. iluminat pentru interven|ii n zonele de risc;
2. iluminat pentru evacuarea din cldire;
3. iluminat pentru circula|ie;
4. iluminat mpotriva panicii;
5. iluminat pentru veghe;
6. iluminat pentru marcarea hidran|ilor interiori de incendiu;
7. iluminat de siguran| portabil.

280

Iluminatul pentru continuarea lucrului este parte a iluminatului de siguran| prevzut pentru
continuarea activit|ii normale fr modificri esen|iale.

Iluminatul pentru intervenii n zone de risc este parte a iluminatului de securitate prevzut
s asigure nivelul de iluminare necesar siguran|ei persoanelor implicate ntr-un proces sau activitate cu
pericol poten|ial si s permit desfsurarea adecvat a procedurilor de ac|ionare pentru siguran|a
ocupan|ilor zonelor, precum si evacuarea n caz de incendiu.

Iluminatul pentru evacuarea din cldire este parte a iluminatului de securitate destinat s
asigure identificarea si folosirea, n condi|ii de securitate, a cilor de evacuare.

Iluminatul pentru circulaie este parte a iluminatului de securitate destinat s asigure
deplasarea ocupan|ilor n condi|ii de securitate ctre cile de evacuare sau ctre zonele de interven|ie.

Iluminatul mpotriva panicii este parte a iluminatului de securitate prevzut s evite panica si
s asigure nivelul de iluminare care s permit persoanelor s ajung n locul de unde calea de
evacuare poate fi identificat.

Iluminatul pentru marcarea hidranilor interiori de incendiu este parte a iluminatului de
securitate prevzut s permit identificarea usoar a hidran|ilor interiori de incendiu.

Iluminatul de siguran portabil este parte a iluminatului de securitate destinat a fi utilizat n
spa|iile fr personal permanent si este asigurat cu echipament portabil prevzut cu alimentare proprie.
Timpii de punere n func|iune de la ntreruperea iluminatului normal sunt da|i n tabelul 7.23.1.

Tabelul 7.23.1.
Timpii de punere n funciune a sistemelor de iluminat de
siguran la ntreruperea iluminatului normal
Tipul sistemului de
iluminat
Timpul de punere n
func|iune n cldirile
destinate publicului sau
lucrrilor
Timpul de punere n
func|iune n industrie
conform SR 12294
iluminat pentru
continuarea lucrului
n 0,5 s 5 s
1)
n 0,5 15 s n func|ie de
gradul de pericol
1)

iluminat pentru interven|ii
n zonele de risc
n 0,5 s 5 s
2)
n 0,5 15 s n func|ie de
gradul de pericol
2)

iluminat de evacuare n 5 s
2) 3) 4)
n 1 15 s n func|ie de
gradul de pericol
2)

iluminat pentru circula|ie n 5 s
2)
gradul de pericol
2)

iluminat mpotriva panicii n 5 s
2)
-
iluminat pentru veghe n 5 s -
iluminat pentru marcarea
hidran|ilor
n 5 s
2)
gradul de pericol
2)

1) Timpul de func|ionare este pn la terminarea activit|ii cu risc.
2) Timpul de func|ionare este de cel pu|in 1h.
3) Timpul de func|ionare este de cel pu|in 3h pentru cldiri foarte nalte, cldiri cu sli aglomerate din
categoria S1, spitale si hoteluri.
4) Timpul de func|ionare este cel pu|in 2h pentru cldiri nalte, cldiri cu sli aglomerate din categoria S2,
cldiri de sntate, de nv|mnt, de turism, pentru cultur, cldiri civile subterane, centre comerciale,
hypermagazine, parcaje subterane de tip P3 si P4, precum si parcaje supraterane nchise cu mai mult de 3
niveluri.

281

7.23.3. Corpuri de iluminat pentru iluminatul de siguran
7.23.3. 1. Corpurile de iluminat pentru:
- continuarea lucrului;
- interven|ie;
- mpotriva panicii;
- circula|ie,
trebuie integrate n iluminatul normal al spa|iilor respective, dar trebuie s li se asigure punerea n
func|iune la ntreruperea iluminatului normal n timpul prevzut n tabelul 7.23.1.

7.23.3. 2. Corpurile de iluminat pentru:
- evacuarea din cldire;
- marcarea hidran|ilor
trebuie s respecte recomandrile din SR EN 60598-2-22 si tipurile de marcaj (sens, schimbri de
direc|ie) stabilite prin H.G. nr. 971/2006, SR ISO 3864-1 (simboluri grafice) si SR EN 1838 privind
distan|ele de identificare, luminan| si iluminarea panourilor de semnalizare de securitate.
Punerea n func|iune la ntreruperea iluminatului normal se face n timpul prevzut n tabelul
7.23.1.
7.23.3.3. Corpurile de iluminat pentru iluminatul de siguran| trebuie s fie realizate din materiale
clasa B de reac|ie la foc, potrivit reglementrilor specifice.

7.23.4. Surse de alimentare
7.23.4.1. Sursa principal de alimentare este re|eaua de distribu|ie public.

7.23.4.2. Sursa de alimentare de securitate (de rezerv) trebuie aleas astfel nct s intre n func|iune
n timpul men|ionat n tabelul 7.23.1 si s men|in alimentarea un timp minim de 1 h, cu excep|ia
iluminatului pentru continuarea lucrului si iluminatul de securitate pentru interven|ii n zonele de risc,
care trebuie asigurat pe durata de timp stabilit n func|ie de tipul activit|ii.
Sursele de alimentare de securitate (de urgen|) sunt cele prezentate n 5.5.3. si pot fi locale si
centralizate.
Sursele locale sunt cele con|inute n corpul de iluminat (corp de iluminat de tip autonom).
Sursele centralizate sunt cele care se amplaseaz n spa|ii special destinate.

7.23.5. Instalaii electrice pentru iluminatul de siguran pentru continuarea lucrului
7.23.5.1. Instala|ii electrice pentru iluminatul de siguran| pentru continuarea lucrului se prevede n
urmtoarele cazuri:
a) n locuri de munc dotate cu receptoare care trebuie alimentate fr ntrerupere si la locurile
de munc legate de necesitatea func|ionrii acestor receptoare (sta|ii de pompe pentru
incendiu, surse de rezerv, spa|iile serviciilor de pompieri, ncperile supapelor de control
si semnalizare, ventilatoarelor de evacuare a fumului si gazelor fierbin|i, centralelor de
semnalizare, dispecerate etc.);
b) n ncperile blocului operator (sli de opera|ie, de sterilizare, de pregtire medici, de
pregtire bolnavi, de reanimare etc.);
c) n cldirile construc|iilor de produc|ie si/sau depozitare, laboratoare si altele similare n care
utilajele necesit o permanent supraveghere.

7.23.5.2. Capacitatea bateriilor de acumulatoare pentru cazurile de la pct a) si b) de la art. 7.23.5.1
trebuie stabilit astfel nct s se asigure func|ionarea iluminatului de siguran| pentru continuarea
lucrului n tot timpul necesar pentru luarea unor msuri n vederea continurii pe o perioad de timp,
fr pericol, a activit|ii, efectuarea unor manevre pentru oprirea activit|ii.


282
7.23.6. Instalaii electrice pentru iluminatul de securitate pentru intervenii
7.23.6.1. Instala|ii electrice pentru iluminatul de securitate pentru interven|ii trebuie prevzute n
urmtoarele cazuri:
a) n locurile n care sunt montate armturi (de ex. vane, robinete si dispozitive de comand-
control) ale unor instala|ii si utilaje care trebuie ac|ionate n caz de avarie;
b) n zonele cu elemente care, la iesirea din func|iune a iluminatului normal, trebuie ac|ionate
n vederea scoaterii din func|iune a unor utilaje si echipamente sau a reglrii unor
parametrii aferen|i, n scopul protejrii utilajelor, echipamentelor sau persoanelor precum si
n ncperi de garare a utilajelor destinate aprrii mpotriva incendiilor.

7.23.7. Instalaii electrice pentru iluminatul de securitate pentru evacuare
7.23.7.1. Instala|ii electrice pentru iluminatul de securitate pentru evacuare trebuie prevzute n :
- cldirile civile si ncperile cu mai mult de 50 de persoane ;
- ncperile amplasate la nivelurile supraterane ca suprafa|a mai mare de 300 m
2
, indiferent
de numrul de persoane ;
- ncperile amplasate la nivelurile subterane cu suprafa|a mai mare de 100 m
2
, indiferent de
numrul de persoane ;
- parcajele subterane si supraterane nchise;
- toaletele cu suprafa|a mai mare de 8 m
2
si cele destinate persoanelor cu dizabilit|i;
- spa|iile de produc|ie cu mai mult de 20 de persoane sau atunci cnd distan|a dintre usa de
evacuare si punctul de lucru cel mai deprtat depseste 30 m.

7.23.7.2. Corpurile de iluminat pentru evacuare trebuie amplasate astfel nct s se asigure un nivel de
iluminare adecvat (conform reglementrilor specifice referitoare la proiectarea si executarea sistemelor de
iluminat artificial din cldiri) lng fiecare us de iesire si n locurile unde este necesar s fie semnalizat un
pericol poten|ial sau amplasamentul unui echipament de siguran|, dup cum urmeaz:
a) lng
*)
scri, astfel nct fiecare treapt s fie iluminat direct;
b) lng
*)
orice alt schimbare de nivel:
c) la fiecare us de iesire destinat a fi folosit n caz de urgen|;
d) la panourile/indicatoarele de semnalizare de securitate;
e) la fiecare schimbare de direc|ie;
f) n exteriorul si lng
*
fiecare iesire din cldire;
g) lng*) fiecare post de prim ajutor;
h) lng*) fiecare echipament de interven|ie mpotriva incendiului (stingtoare) si fiecare
punct de alarm (declansatoare manuale de alarm n caz de incendiu), panouri repetoare de
semnalizare si sau comand n caz de incendiu;
i) la scrile rulante.
De-a lungul cilor de evacuare, distan|a dintre corpurile de iluminat pentru evacuare trebuie s
fie de maxim 15 metri.

*)
"lng" este considerat ca fiind sub 2 m msura|i pe orizontal

7.23.7.3. Iluminatul de securitate pentru evacuare trebuie s func|ioneze permanent ct timp exist
personal n cldire, cu urmtoarele excep|ii :
- unde exist sistem de supraveghere permanent al iluminatului ;
- unde acest sistem de iluminat este asigurat de iluminatul natural pe perioada activit|ii
n cldire.

7.23.8. Instalaii electrice pentru iluminatul de securitate pentru circulaie
7.23.8.1. Instala|iile electrice pentru iluminatul de securitate pentru circula|ie trebuie prevzute pe cile
de circula|ie din interiorul slilor de spectacol ale cldirilor si pe cile de circula|ie din ncperile de
produc|ie din cldiri industriale si similare.

283
7.23.8.2. Corpurile de iluminat ale iluminatului de securitate pentru circula|ie se amplaseaz n locurile
n care este necesar s se asigure publicului, respectiv utilizatorilor, distingerea unor obstacole de pe
cile de circula|ie atunci cnd iluminatul normal lipseste sau acolo unde iluminatul de evacuare nu este
suficient pentru distingerea obstacolelor.

7.23.8.3. Iluminatul de circula|ie completeaz iluminatul de evacuare pentru a asigura o bun circula|ie
pe cile de evacuare (culoare, scri, etc.).

7.23.9. Instalaii electrice pentru iluminatul de securitate mpotriva panicii
7.23.9.1. Instala|iile electrice pentru iluminatul de securitate mpotriva panicii se prevd n :
- ncperi din cldirile publice cu mai mult de 50 de persoane dac se afl la nivelurile subterane
si n ncperi cu peste 100 de persoane dac sunt amplasate la nivelurile supraterane;
- ncperi cu suprafa|a mai mare de 60 m
2
;
- spa|iile de produc|ie cu mai mult de 100 de persoane si cu densitate mai mare de 1
persoan/10 m
2
.

7.23.9.2. Iluminatul de securitate mpotriva panicii se prevede cu comand automat de punere n
func|iune dup cderea iluminatului normal.

7.23.9.3. n afar de comanda automat a intrrii lui n func|iune, iluminatul de securitate mpotriva panicii
se prevede si cu comenzi manuale din mai multe locuri accesibile personalului de serviciu al cldirii,
respectiv personalului instruit n acest scop. Scoaterea din func|iune a iluminatului de securitate mpotriva
panicii trebuie s se fac numai dintr-un singur punct accesibil personalului nsrcinat cu aceasta.

7.23.10. Instalaii electrice pentru iluminatul de securitate pentru veghe
7.23.10.1.Instala|iile electrice pentru iluminatul de securitate pentru veghe se prevd n ncperi acolo
unde este necesar o supraveghere n timpul nop|ii (de exemplu: camere pentru bolnavi, maternit|i,
spitale, cmine pentru btrni si infirmi, ospicii si altele similare).

7.23.11. Instalaii electrice pentru iluminatul de securitate pentru marcarea hidranilor interiori
de incendiu
7.23.11.1.1.1 Instala|iile electrice destinate iluminatului pentru marcarea hidran|ilor interiori de
incendiu sunt destinate identificrii hidran|ilor n lipsa iluminatului normal.

7.23.11.1.1.2 Corpurile de iluminat pentru iluminatul destinat marcrii hidran|ilor interiori de incendiu
se amplaseaz n afara hidrantului (alturi sau deasupra) la maximum 2 m si poate fi comun cu unul
din corpurile de iluminat de securitate (evacuare, circula|ie, panic), cu condi|ia ca nivelul de
iluminare s asigure identificarea tuturor indicatoarelor de securitate aferente lui.

7.23.12. Circuite, coloane yi tablouri de distribuie pentru iluminatul de siguran
7.23.12.1 Corpurile de iluminat de tip autonom (executate conform SREN 60598-2-22) se alimenteaz
pe circuite din tablourile de distribu|ie pentru receptoare normale. Pot fi alimentate de pe circuite
comune cu corpurile de iluminat pentru iluminatul normal. Conductoarele si/sau cablurile de
alimentare trebuie s fie cu ntrziere la propagarea flcrii n mnunchi (conform cu SR EN 50266
pe pr|i de exemplu CYY-F).

7.23.12.2 Circuitele si coloanele corpurilor de iluminat de siguran| alimentate din surse centralizate se
execut astfel:
- cu cabluri cu izola|ie mineral, conform cu SR EN 60702-1 si SR EN 60702-2 sau

284
- cu cabluri cu rezisten| la foc, conform cu SR EN 50200, SR EN 50362, CEI 60331-11 si
CEI 60331-21.
Sistemele de pozare trebuie s-si pstreze caracteristicile de protec|ie mecanic si electrice la foc
corespunztoare cablurilor.

7.23.12.3. Tablourile de distribu|ie pentru iluminatul de siguran| trebuie s fie distincte fa| de
tablourile iluminatului normal cu excep|ia cazurilor de la 7.23.12.1.
Aceste tablouri se amplaseaz n ncperi sau spa|ii diferite fa| de cele ale tablourilor pentru
iluminatul normal. Se admite si amplasarea n aceeasi ncpere sau spa|iu cu condi|ia lurii de msuri
constructive sau de montaj prin care s se evite influen|a reciproc.

7.23.12.4. Dimensionarea circuitelor si coloanelor iluminatului de siguran| se face respectdu-se
condi|iile indicate la 5.2.4. n ncperile si pe cile de evacuare cu mai multe corpuri de iluminat de
siguran|, acestea trebuie alimentate de la cel pu|in dou circuite separate, dac alimentarea se face de
la o surs central.

7.24. Instalatii de balizaj
Prescriptiile din acest capitol se aplica semnalizrii obstacolelor, denumit in continuare balizaj, n
vederea zborului n condi|ii de siguran| a avioanelor si elicopterelor, n apropierea aeroporturilor si
elioporturilor, n conformitate cu Reglementrile Aeronautice Civile Romne privind Proiectarea si
exploatarea tehnic a aerodromurilor, vol 1-Aeroporturi , Cap. 6, aprobat cu Ord. Min. Transporturilor
nr.1148/12.09.2008.

7.24.2.Balizajul luminos (de noapte)
7.24.2.1. Balizajul luminos poate fi cu lumini de joas, medie sau mare intensitate (a se vedea tabelul
7.24.2). Cel de mare intensitate poate fi folosit att pe timpul zilei ct si n timpul nop|ii, iar cel de
joas intensitate numai pe timpul nop|ii.

7.24.2.2.Balizajul cu lumini de joas intensitate, tip A sau B, se foloseste pentru obiecte cu dimensiuni
reduse si cu nl|imea mai mic de 45 m. Luminile de joas intensitate tip B se folosesc singure sau n
combina|ie cu luminile de medie intensitate tip B.
7.24.2.3. Balizajul cu lumini de intensitate medie se foloseste pentru obiective extinse sau cnd
nl|imea acestora este mai mare de 45 m. Un grup de cldiri este considerat ca un obiectiv extins.

7.24.2.4. Balizajul cu lumini de mare intensitate, tip A, este necesar cnd obiectivul este mai nalt de
150 m si acesta este necesar s fie recunoscut si n timpul zilei. Balizajul de mare intensitate tip B se
utilizeaz pentru a indica prezen|a unui pilon de linie aerian atunci cnd nu este posibil a instala
marcaje pe conductoarele liniei.

7.24.2.5. n cazul obstacolelor tip cos de fum sau altele asemntoare, luminile se monteaz suficient
de jos din vrful acestuia pentru ca, contaminarea datorit fumului s fie minim (a se vedea fig. 7.24.1
si 7.24.2 ).

7.24.2.6. Una sau mai multe lumini de joas, medie sau mare intensitate vor fi amplasate ct de mult
posibil pe punctul cel mai nalt, vrful sau muchia obstacolului.

7.24.2.7. n cazul unei structuri tip anten sau turn, mai mare de 12 m, unde nu este posibil
amplasarea unei surse de mare intensitate pe vrful acesteia, amplasarea se va face n punctul cel mai
nalt posibil si dac este posibil, o sursa de medie intensitate, tip A, va fi amplasat n vrful
obstacolului.

285

Fig. 7.24.1. Exemplu de balizaj a structurilor nalte

7.24.2.8. n cazul unui obiectiv extins sau un grup de obiecte apropiate, luminile vor fi amplasate n
punctul sau muchia cea mai nalt a obstacolului, astfel ca s indice extinderea obiectivului. Dac
dou sau mai multe muchii sunt la aceiasi nl|ime, va fi marcat muchia cea mai apropiat de direc|ia
de aterizare. Cnd se folosesc lumini de joas intensitate distan|a orizontal dintre acestea nu va depasi
45 m. Cnd se utilizeaz lumini de medie intensitate distan|a ntre acestea nu va depasi 90 m.

N= Y/X
cu O.M.T. nr. 1148/1.09.2008

286

7.24.2.9. Cnd un obiectiv este balizat de o lumin de medie intensitate tip A, si obiectivul este mai
nalt de 105 m fa| de cota terenului sau de vrful celorlalte cldiri nconjurtoare, trebuiesc adugate
lumini intermediare ct mai egal amplasate ntre vrf si nivelul terenului sau nivelul vrfurilor
cldirilor nconjurtoare.

Fig.7.24.2. Balizajul luminos al construc|iilor

7.24.2.10. Cnd un obiectiv este balizat de o lumin de medie intensitate tip B si vrful obiectivului
este mai mare de 45 m fa| de nivelul solului sau de nivelul cldirilor nconjurtoare trebuiesc folosite
lumini la nl|imi intermediare. Luminile intermediare vor fi lumini de joas intensitate tip B ce vor
alterna cu lumini de medie intensitate tip B, pe ct posibil la distan|e egale ntre vrf si nivelul solului
sau vrful cldirilor nconjurtoare. Distan|a ntre lumini nu va depsi 52 m.

7.24.2.11. Cnd se folosesc lumini de medie intensitate tip C se vor respecta condi|iile de la art.
7.24.2.10.

7.24.2.12. Cnd se folosesc lumini de balizaj de mare intensitate tip A acestea vor fi amplasate la
intervale egale ntre vrf si nivelul solului, distan|a nedepsind 105 m, cu excep|ia cazului cnd
obiectul ce trebuie balizat este nconjurat de alte cldiri si vrful acestora este considerat nivelul
solului.

7.24.2.13. Cnd sunt utilizate lumini de mare intensitate tip B acestea trebuie localizate pe trei nivele;
- la vrful pilonului;
- la punctul cel mai de jos al conductoarelor;
- la jumatatea distan|ei ntre cele dou nivele de mai sus.

Caracteristicile luminilor de balizaj de joasa intensitate (ji).
7.24.2.14. Luminile de balizaj pentru obiective fixe vor fi de culoare rosie.

7.24.2.15. Tipul de semnal pentru luminile de balizaj de joas intensitate tip A si B este indicat n
tabelul 7.24.2.

Caracteristicile luminilor de balizaj de medie intensitate (mi).
7.24.2.16. Luminile de balizaj de medie intensitate de tip A vor fi lumini albe intermitente; de tip B
vor fi lumini rosii intermitente si tip C vor fi lumini rosii fixe.


287
7.24.2.17. Tipul de semnal pentru luminile de balizaj de intensitate medie (tip A, B si C) este indicat
n tabelul 7.24.3.

7.24.2.18. Luminile de balizaj de intensitate medie de tip A si B, amplasate pe un obiect, vor pulsa
simultan.

Caracteristicile luminilor de balizaj de mare intensitate (Mi).
7.24.2.19. Luminile de balizaj de intensitate mare de tip A si B vor fi lumini albe. Unghiul de reglaj
este indicat n tabelul 7.24.1.

7.24.2.20. Tipul de semnal pentru luminile de balizaj de intensitate mare, tipurile A si B, este indicat
n tabelul 7.24.2.

7.24.2.21. Luminile de balizaj de intensitate mare, tip A, amplasate pe un obiect, vor pulsa simultan.

7.24.2.22. Se recomand ca luminile de balizaj de intensitate mare, tip B, indicnd prezen|a unui pilon
de sus|inere pentru fire, cabluri etc. suspendate, s pulseze secven|ial lumina de mijloc, lumina de vrf
si lumina de jos. Intervalele ntre pulsa|iile luminilor s fie aproximativ n urmtoarele propor|ii:

Intervalul pulsa|ilor dintre Propor|ia n cadrul unui ciclu

Luminile intermediare si superioare 1/13
Luminile superioare si inferioare 2/13
Luminile inferioare si intermediare 10/13

Tabelul 7.24.1
Reglajul unghiului luminilor de balizaj de mare intensitate.
nl|imea de montaj fa| de sol Unghiul vrfului fascicolului luminos fa| de
orizontal
Mai mare de 151 m 0
ntre 122 si 151 m 1
ntre 92 si 122 m 2
Mai mic de 92 m 3

7.24.3. Balizajul turbinelor eoliene

7.24.3.1. Dac turbinele eoliene sunt considerate un obstacol ele vor fi balizate noaptea, prin balizaj
luminos. Turbinele eoliene sunt considerate obstacole dac acestea sunt indicate ca atare de
Autoritatea Aeronautic Civil Romn (AACR) sau dac nal|imea lor depseste 150 m.

7.24.5.2. Atunci cnd este necesar un balizaj de noapte vor fi utilizate lumini de balizaj de medie
intensitate. n cazul unui parc de turbine eoliene, de exemplu dou sau mai multe turbine, ele sunt
considerate ca un obiectiv extins (a se vedea art. 7.24.2.8.) si vor fi balizate astfel:
a) pentru a identifica perimetrul parcului de turbine;
b) cu respectarea distan|ei maxime ntre lumini conform art. 7.24.2.8 pentru lmpile dealungul
perimetrului parcului, n afara cazului c o evaluare a autorit|ii competente stabileste altfel;
c) unde se folosesc lumini intermitente ele trebuie s pulseze simultan;
d) n interiorul parcului de turbine eoliene fiecare turbina trebuie s fie balizat;
e) luminile de balizaj se vor instala pe nacel de asemenea manier nct s fie vizibile din
orice direc|ie de apropiere.


288

7.24.4. Alimentarea instalatiei de balizaj luminos
7.24.4.1. Pentru siguran|a func|ionrii, alimentarea instala|iei de balizaj luminos se va realiza n
sistemul dublei alimentri cu comutare automata sau manual. Amplasarea sistemului de comutare
automat se va face ct mai aproape posibil de sistemul de balizaj (la baza stlpului, la o cota
superioara a cldirii etc.).

7.24.4.2. Sistemul de iluminat pentru balizaj se consider ca un sistem de iluminat de siguran| pentru
continuarea lucrului (a se vedea cap. 7.23.4).

7.24.4.3. Aprinderea instala|iei de balizaj se poate face manual, acolo unde exist personal (din cabina
portarului) sau automat (programatoare orare sau cu senzori de luinozitate). ntreruptorul se monteaz
dup instala|ia de comutare automat a susrselor de alimentare.

Tabel 7.24.2.
Caracteristicile luminilor de balizaj
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Tipul
luminii
de
balizaj
Culoare Tip de
semnal
(Rata de
pulsatie)
Intensitatea de vrf (cd) la
lumina|a fondalului dat
Deschide-
re
fascicul
pe
verticala
(c)
Intensitatea (cd) la unghiul de elevatie
dat cand lumina este aliniata (d)
Peste
500
cd/m
50-500
cd/m
Sub
50
cd/m
-10
(e)
-1
(f)
0
(f)
+6 +10
Ji,tipA
(fixe)
Rosie Continu N/A >10 >10 10 - - - >10
(g)
>10
(g)
Ji,tipB
(fixe)
Rosie Continu N/A >32 >32 10 - - - >32
(g)
>32
(g)
mi,tipA Alba Pulsatorie
(20-60)
p/min
20.000
(b)
25%
20.000
(b)
25%
2.000
(b)
25%
<3 >3% 50%
-
70%
<100
%
- -
mi,tipB Rosie Pulsatorie
(20-60)
p/min
N/A N/A 2.000
(b)
25%
<3 - 50%
-
70%
<100
%
- -
mi,tipC Rosie Continu N/A N/A 2.000
(b)
25%
<3 - 50%
-
70%
<100
%
- -
Mi,tipA Alba Pulsatorie
(40-60)
p/min
200.000
(b)
25%
20.000
(b)
25%
2.000
(b)
25%
3-7 >3% 50%
-
70%
<100
%
- -
Mi,tipB Alba Pulsatorie
(40-60)
p/min
100.000
(b)
25%
20.000
(b)
25%
2.000
(b)
25%
3-7 >3% 50%
-
70%
<100
%
- -
a) N/A
b) Intensitatea efectiv asa cum este determinat n Manualul de proiectare pentru aeroporturi,
Partea 4.
c) Dispersia fascicolului este definit ca unghiul dintre dou direc|ii ntr-un plan pentru care
intensitatea este egal cu 50% din valoarea toleran|ei minime a intensit|ii din coloanele 4, 5
si 6. Dispersia fascicolui nu este necesar s fie simetric n raport cu unghiul n care
intensitatea este maxim.
d) Unghiul de ridicare vertical este n raport cu planul orizintal.
e) Intensitatea pe orice plan orizontal specificat, sub form de procent din intensitatea de vrf
efectiv, pe acelasi plan, cnd luminile func|ioneaz la oricare din intensit|ile indicate n
coloanele 4, 5 si 6.
f) Intensitatea pe orice plan orizontal specificat, sub form de procent din intensitatea minim a
intensit|ii, indicat n coloanele 4, 5 si 6.
g) Suplimentar fa| de valoarea specificat, lumina trebuie s aib o intensitate suficient, s

289
asigure vizibilitatea la un unghi ntre (0...50).
h) Intensitatea maxim trebuie s fie la un unghi vertical de aproximativ 2,5.
i) Intensitatea maxim trebuie s fie la un unghi vertical de aproximativ 17 .

Dispunerea pe orizontal a surselor de lumin se va face astefel nct s asigure o ocupare complet a
obiectivului (360).

7.24.5 Balizajul construciilor aflate n afara zonei aeroportului.
Balizajul acesta se execut numai dac sunt considerate un obstacol de ctre AACR.


290
CAPITOLUL 8 .

VERIFICAREA $I NTRE|INEREA INSTALA|IILOR ELECTRICE $I A
SISTEMULUI DE PROTEC|IE MPOTRIVA TRSNETULUI (SPT)

8.1. Verificri yi punerea n funciune
8.1.01. Generaliti
Instala|iile electrice si de paratrsnet trebuie s fie supuse n timpul execu|iei si nainte de punerea n
func|iune verificrilor ini|iale si apoi verificrilor periodice. La verificri se va |ine seama de
prevederile din SR HD 60364-6 si a reglementrilor specifice referitoare la ncercri, msurtori,
verificarea calit|ii lucrrilor de instala|ii electrice pentru a se stabili dac componentele instala|iilor
sunt n stare de utilizare.
Verificarea instala|iilor electrice este prevzut n conformitate cu recomandrile din standardul SR
HD 60364-6.
Verificarea sistemului de protec|ie mpotriva trsnetului se va face conform 8.5.

8.1.1. Verificarea iniial
8.1.1.1. Generaliti

8.1.1.1.1. Verificarea ini|ial a instala|iilor electrice se face n timpul montrii si la finalizarea
construc|iei unei instala|ii noi sau finalizarea unei extinderi sau a unei modificri a unei instala|ii
existente nainte de a fi puse n func|iune de ctre utilizator.

8.1.1.1.2 Verificarea ini|ial a instala|iilor electrice trebuie efectuat de o persoan calificat,
competent n verificri.

8.1.1.1.3 Verificarea ini|ial se face prin inspec|ie si ncercare.

8.1.1.2. Inspecie

8.1.1.2.1. Inspec|ia trebuie s precead ncercarea si trebuie efectuat nainte de a pune instala|ia sub
tensiune.

8.1.1.2.2. Inspec|ia trebuie s confirme c echipamentul electric montat este:
- n conformitate cu prescrip|iile de securitate ale standardelor de echipament
corespunztoare;
- ales si montat n mod corect conform normativelor si instruc|iunilor fabricantului;
- fr deteriorri vizibile astfel nct s afecteze siguran|a.

8.1.1.2.3. Inspec|ia trebuie s stabileasc dac instala|iile electrice corespund proiectului si notelor de
santier emise pe durata execu|iei si s includ urmtoarele verificri:
a) msurile de protec|ie mpotriva socurilor electrice prin atingere direct;
b) prezen|a barierelor pentru oprirea focului si alte msuri mpotriva focului precum si msuri
mpotriva efectelor termice;
c) alegerea conductoarelor pentru intensitatea admisibil a curentului si cderea de tensiune;
d) alegerea si reglarea dispozitivelor de protec|ie si de supraveghere;
e) prezen|a si amplasarea corect a dispozitivelor corespunztoare de separare si de comutare;
f) alegerea echipamentului si a msurilor de protec|ie corespunztoare pentru influen|ele
externe;
g) identificarea corect a conductoarelor de protec|ie si a conductoarelor neutre;
h) ntreruptoarele de pe circuitele de iluminat trebuie s fie montate pe conductoarele de faz;
i) existen|a schemelor, inscrip|iilor de avertizare sau a altor informa|ii similare;

291
j) identificarea circuitelor, a dispozitivelor de protec|ie la supracuren|i, ntreruptoare, borne,
doze, tablouri electrice, etc.
k) conectarea corespunztoare a conductoarelor (n doze, tablouri electrice etc.);
l) prezen|a si utilizarea corect a conductoarelor de protec|ie, inclusiv a conductoarelor pentru
legtura de echipoten|ializare de protec|ie si legtura de echipoten|ializare suplimentar;
m) posibilitatea de acces la echipamente pentru usurin|a ac|ionrii, a identificrii si a
mentenan|ei.

8.1.1.3. ncercri
ncercrile trebuie efectuate (atunci cnd sunt aplicabile) de regul n urmtoarea ordine:
a. continuitatea conductoarelor;
b. rezisten|a izola|iei instala|iei electrice;
c. protec|ia prin TFJS, TFJP, sau prin separarea electric;
d. rezisten|ele / impedan|ele izola|iilor pardoselii si a pere|ilor;
e. protec|ia prin ntreruperea automat a alimentrii;
f. protec|ia suplimentar;
g. ncercarea de polaritate;
h. verificarea secven|ei succesiunii fazelor;
i. ncercri func|ionale;
j. cderea de tensiune.

8.1.1.3.2. Continuitatea conductoarelor
Trebuie efectuat o ncercare privind continuitatea electric a:
a) conductoarelor de protec|ie, a conductoarelor pentru legturi de echipoten|ializare, a
conductoarelor de echipoten|ializare suplimentare;
b) conductoarelor active.
ncercarea continuit|ii conductoarelor de protec|ie si a legturilor de egalizare a poten|ialelor, se
efectueaz cu o surs de tensiune de 4 24 V (n gol) la tensiune continu sau alternativ si un curent
electric de minimum 0,2 A.

8.1.1.3.3. Rezistena izolaiei instalaiei electrice
Rezisten|a electric a izola|iei trebuie msurat ntre conductoarele active si conductorul de protec|ie
conectat la re|eaua de legare la pmnt.
n scopul acestei ncercri conductoarele active pot fi conectate mpreun.
Rezisten|a electric a izola|iei msurate trebuie s corespund valorilor din tabelul 8.1.

Tabel 8.1.
Valori minime ale rezistenei electrice a izolaiei
Tensiunea nominal a circuitului
(V)
Tensiunea continu de
ncercare
(V)
Rezistena de izolaie
(MO)
TFJS si TFJP 250 > 0,5
Pn la si inclusiv 500 V 500 >1
Peste 500 V 1000 >1

Rezisten|a electric a izola|iei se msoar cu tensiune continu avnd valorile din tabelul 8.1. si un
curent de 1 mA.
Toate msurtorile se fac cu instala|ia deconectat de la sursa de alimentare.

8.1.1.3.4. Protecia prin TFJS, TFJP sau prin separare electric
Separarea pr|ilor active ale unor circuite fa| de altele ct si fa| de pmnt se verific prin msurarea
rezisten|ei izola|iei.

292

a) Protecia prin TFJS
Separarea pr|ilor active de cele ale altor circuite ct si fa| de pmnt se verific prin msurarea
rezisten|ei izola|iei. Rezisten|a electric ob|inut trebuie s fie conform tabelului 8.1.
b) Protecia prin TFJP
Separarea pr|ilor active de cele ale altor circuite se verific prin msurarea rezisten|ei izola|iei.
Rezisten|a electric ob|inut trebuie s fie conform tabelului 8.1.
c) Protecia prin separare electric
Separarea pr|ilor active de cele ale altor circuite ct si fa| de pmnt se verific prin msurarea
rezisten|ei izola|iei. Valoarea rezisten|ei izola|iei ob|inute trebuie s fie conform tabelului 8.1.
n cazul unei separri electrice pentru mai multe receptoare, fie prin msurare sau prin calcul, trebuie
s se verifice c n cazul a dou defecte simultane cu impedan| neglijabil ntre conductoarele de faz
diferite si / sau conductorul de protec|ie sau pr|i conductoare conectate la acesta, cel pu|in unul din
circuitele defecte trebuie s fie deconectat.
Timpul de ntrerupere trebuie s fie n conformitate cu cel pentru metoda de protec|ie prin deconectare
automat pentru re|elele TN.

8.1.1.3.5. Rezistenele / impedanele izolaiilor pardoselilor yi a pereilor
Rezisten|a izola|iei pardoselii se va msura n toate cazurile n care se impune ca pardoseala s fie
izolant.
Trebuie efectuate cel pu|in trei msurri n acelasi amplasament; una din aceste msurri se efectueaz
la aproximativ 1 m de orice conductor extern accesibil din amplasament.
Celelalte dou msurri trebuie efectuate la distan|e mai mari.
Msurarea rezisten|ei / impedan|ei izola|iei (a pardoselii sau a pere|ilor) se face cu tensiunea sistemului
fa| de pmnt si la frecven| nominal.
Pentru detalii privind metodele de msurare a rezisten|ei / impedan|ei izola|iei (a pardoselii sau a
pere|ilor) n raport cu pmntul sau n raport cu conductorul de protec|ie se pot utiliza recomandrile
din SR HD 60364-6 (Anexa 8.1.) sau altele similare.

8.1.1.3.6. Protecia prin ntreruperea automat a alimentrii
8.1.1.3.6.1. Generaliti
|inndu-se seama de tipul de re|ea TN, TT, IT, verificarea eficien|ei msurilor de protec|ie la defect
(protec|ia mpotriva atingerilor indirecte) prin deconectare automat a alimentrii se face verificndu-
se:
a) pentru reelele TN:
1) impedan|a buclei de defect, prin msurare;
2) caracteristicile si / sau eficien|a dispozitivelor de protec|ie asociate, prin examinare
vizual si ncercare.
Aceast verificare trebuie realizat:
- pentru dispozitivele de protec|ie la supracuren|i prin examinare vizual (de exemplu
reglajul pentru declansare de scurt durat sau instantanee pentru ntreruptoare, curentul
nominal si tipul pentru siguran|ele fuzibile);
- pentru DDR prin examinare vizual si ncercare.
Timpii de deconectare trebuie s fie cei prevzu|i n standarde.
Timpii de deconectare trebuie verifica|i n caz de:
- reutilizare a echipamentelor DDR;
- extinderi sau modificri ale unei instala|ii existente unde DDR existente sunt utilizate de
asemenea ca dispozitive de deconectare pentru aceste extinderi sau modificri.

b) pentru reelele TT:
1) rezisten|a R
A
a prizei de pmnt (electrodului de pmnt) pentru elemente conductoare
ale instala|iei prin msurare;
2) caracteristicile si / sau eficien|a dispozitivelor de protec|ie asociate prin examinare

293
vizual si ncercare.
Aceast verificare trebuie realizat:
- pentru dispozitive de protec|ie la supracuren|i: prin examinare vizual (de exemplu reglajul
pentru declansare de scurt durat sau instantanee pentru ntreruptoare, curentul nominal si
tipul pentru siguran|ele fuzibile);
- pentru DDR: prin examinare vizual si ncercare.
Timpii de deconectare trebuie s fie cei prevzu|i n standarde.
Timpii de deconectare trebuie verifica|i n caz de:
- reutilizare a echipamentelor DDR;
- extinderi sau modificri ale unei instala|ii existente unde DDR existente sunt utilizate de
asemenea ca dispozitive de deconectare pentru aceste extinderi sau modificri.

c) pentru reelele IT:
Verificarea prin calcul sau msurare a curentului Id n cazul primului defect al conductorului de linie
sau a conductorului neutru.
Atunci cnd se produce un al doilea defect ntr-un alt circuit si condi|iile sunt similare cu cele din
re|eaua TT, verificarea se efectueaz ca si pentru o re|ea TT (vezi punctul b) de mai sus).
Atunci cnd se produce un al doilea defect ntr-un alt circuit si condi|iile sunt similare cu cele din
re|eaua TN, verificarea se efectueaz ca si pentru o re|ea TN (vezi punctul a) de mai sus).

8.1.1.3.6.2. Msurarea rezistenei electrice a prizei de pmnt
Msurarea rezisten|ei electrice a prizei de pmnt n toate cazurile se efectueaz cu metode si aparate
specializate.
Msurarea rezisten|ei electrice a prizei de pmnt se poate face dup recomandrile din SR HD 60364-
6 (Anexa 8.2) sau o alt metod similar.

8.1.1.3.6.3. Msurarea impedanei buclei de defect
nainte de a realiza msurarea impedan|ei buclei de defect este necesar o ncercare de continuitate
electric ce trebuie efectuat conform punctului 8.1.1.3.2.
Msurarea impedan|ei buclei de defect |ine seama de particularit|ile re|elei (TN sau IT).
Msurarea impedan|ei buclei de defect se poate face conform cu recomandrile din SR HD 60364-6 -
(Anexa 8.3) sau cu o metod similar.

8.1.1.3.7. Protecia suplimentar
Verificarea eficien|ei msurilor aplicate pentru protec|ia suplimentar se realizeaz prin examinare
vizual si ncercare.
Dac sunt necesare DDR pentru protec|ie suplimentar, eficien|a deconectrii automate a alimentrii
prin DDR trebuie s fie verificat utiliznd echipamente de ncercare corespunztoare care s confirme
c prescrip|iile din proiect au fost ndeplinite.

8.1.1.3.8. ncercarea de polaritate
Se va verifica existen|a dispozitivelor monopolare de ntrerupere pe conductorul (conductoarele) de
faz.

8.1.1.3.9. Verificarea secvenei succesiunii fazelor
n cazul circuitelor polifazate trebuie s se verifice dac secven|a succesiunii fazelor este respectat.

8.1.1.3.10. ncercri funcionale
Ansamblurile, cum sunt ansamblurile de comuta|ie si de comand, de ac|ionri, organe de comand si
de interblocare, trebuie s fac obiectul unei ncercri a func|ionrii lor pentru a se vedea dac sunt
corect montate, reglate si instalate n conformitate cu prescrip|iile documenta|iei tehnice.
Dispozitivele de protec|ie trebuie s fie supuse la o ncercare de verificare a func|ionrii lor, pentru a
verifica dac sunt corect instalate si reglate.

294

8.1.1.3.11 Verificarea la cderea de tensiune
Verificarea la cderea de tensiune poate fi fcut prin:
- msurare sau;
- prin calcul.

8.1.1.4. Raportul pentru verificarea iniial

8.1.1.4.1. - Raportul pentru verificarea ini|ial se face dup finalizarea verificrii unei instala|ii noi sau
extinderi, sau a unei modificri la o instala|ie existent.
Raportul trebuie s con|in detalii ale pr|ii instala|iei care face obiectul raportului mpreun cu
consemnarea inspec|iei si rezultatul ncercrilor.
Defectele constatate n raport trebuie remediate naintea punerii n func|iune si consemnate n
documentele de recep|ie ale instala|iei.

8.1.1.4.2. Raportul pentru verificarea ini|ial poate con|ine recomandri pentru repara|ii si
mbunt|iri.

8.1.1.4.3. Raportul ini|ial trebuie s cuprind:
- consemnri ale inspec|iilor;
- consemnri ale circuitelor ncercate si rezultatele ncercrilor.
n consemnrile detaliilor circuitelor si ale rezultatelor ncercrilor trebuie s se identifice fiecare
circuit, inclusiv dispozitivul (dispozitivele) de protec|ie asociate si trebuie s se consemneze rezultatele
ncercrilor si msurtorilor corespunztoare.

8.1.1.4.4. Raportul pentru verificarea ini|ial trebuie redactat conform cu reglementrile specifice
referitoare la verificarea calit|ii lucrrilor de construc|ii si semnat sau autentificat de o persoan sau
de persoane competente pentru verificare.

8.2. Verificri periodice
8.2.1. Generaliti

8.2.1.1. Verificarea periodic are rolul de a determina dac tot echipamentul din componen|a instala|iei
electrice este n stare de utilizare.

8.2.1.2. Verificrile periodice, care includ o examinare detaliat a instala|iei, trebuie efectuate fr
demontare sau cu demontare par|ial, pentru a arta c timpii de deconectare a echipamentelor de
protec|ie sunt respecta|i si confirma|i prin msurri si asigur cumulativ:
a) securitatea persoanelor si animalelor mpotriva efectelor socurilor electrice si a arsurilor;
b) protec|ia mpotriva deteriorrii bunurilor prin focul si cldura dezvoltat de un defect al
instala|iei;
c) confirmarea c aceast instala|ie nu este avariat sau deteriorat asa nct s afecteze
siguran|a n func|ionare;
d) identificarea defectelor instala|iei si abaterea de la prescrip|ii care pot conduce la un
pericol.

8.2.1.3. Trebuie luate msuri pentru a se asigura c verificarea nu constituie un pericol pentru persoane
sau animale si nu produce deteriorri de bunuri si echipamente, chiar dac circuitul este n stare de
defect.
Instrumentele de msurare si echipamentul de supraveghere si metodele trebuie alese conform
recomandrilor din SR EN 61557.

295

8.2.1.4. Aria de verificare si rezultatul unei verificri periodice a instala|iei, sau a oricrei pr|i a
instala|iei trebuie s fie nregistrate.

8.2.1.5. Orice avarie, deteriorare, defecte sau condi|ii periculoase trebuie nregistrate.

8.2.1.6. Verificarea trebuie efectuat de o persoan calificat competent n verificri.

8.2.2. Frecvena verificrilor periodice
8.2.2.1. Frecven|a verificrilor periodice ale unei instala|ii trebuie s fie determinat de tipul instala|iei
si de echipamentele folosite, de frecven|a si calitatea mentenan|ei si de influen|ele externe la care
acestea sunt supuse.
n condi|ii normale de func|ionare verificrile pentru securitatea si sntatea n munc sunt indicate n
tabelele 8.3 si 8.4.
Frecven|a verificrilor func|ionale pentru echipamentele electrice se face conform instruc|iunilor
furnizorilor. n lipsa acestora se pot utiliza recomandrile din PE 116.

8.2.2.2. n cazul unei instala|ii aflate ntr-un sistem de management efectiv, pentru mentenan|
preventiv n utilizare curent, verificarea periodic poate fi nlocuit cu un regim adecvat de
monitorizare si mentenan| continu a instala|iei si a tuturor echipamentelor sale de persoane
competente.
Pentru monitorizarea si mentenan|a continu trebuie s fie pstrate nregistrri.

8.2.3. Rapoarte pentru verificri periodice

8.2.3.1. Verificrile periodice ale unei instala|ii se finalizeaz cu un raport periodic
Raportul trebuie s con|in detalii ale acelor pr|i ale instala|iei si limitele verificrii, acoperite de
documenta|ii, mpreun cu o consemnare care include orice defec|iune si rezultatele ncercrilor.
Raportul trebuie s consemneze rezultatele ncercrilor.

8.2.3.2. Rapoartele trebuie redactate si semnate sau autentificate de o persoan sau de persoane
competente.

8.3. ntreinerea yi verificri pentru iluminatul de siguran
8.3.1. Utilizatorul sau proprietarul instala|iei iluminatului de siguran| trebuie s denumeasc o
persoan competent pentru a supraveghea, ntre|ine si verifica iluminatul de siguran|.

8.3.2. ncercrile instala|iei de iluminat de siguran| trebuie s fie efectuate fr a afecta func|ionarea
instala|iei.

8.3.3. Zilnic vor fi controla|i vizual indicatorii alimentrii de la sursa central pentru verificarea
func|ionrii lor corecte.

8.3.4. Lunar se va verifica fiecare corp de iluminat si fiecare semnalizare de iesire iluminat din
interior de la bateria de acumulatoare prin simularea unui defect n alimentarea iluminatului normal
pentru un interval de timp suficient, pentru a se asigura c fiecare corp de iluminat este func|ional.
Atunci cnd alimentarea iluminatului de siguran| se face de la o surs central (baterie, generator)
aceasta din urm va fi monitorizat.

8.3.5. Anual fiecare corp de iluminat si fiecare semnalizare iluminat din interior trebuie s fie
ncercate la toate intervalele de timp stabilite n conformitate cu informa|iile productorului.

296
Alimentarea iluminatului normal si to|i indicatorii luminosi vor fi controla|i pentru a verifica
func|ionarea lor corect.

8.3.6. Toate ncercrile si rezultatele trebuie s fie consemnate n Registrul de control pentru
instala|iile de dectare, semnalizare, alertare, limitare si stingere a incendiilor.

8.3.7. Pentru verificarea sistemelor de iluminat de siguran| din amplasamente pentru utilizri
medicale se vor respecta prevederile speciale din SR CEI 60364-7-710.

8.4. Verificarea echipamentelor electrice de joas tensiune
La punerea n func|iune a echipamentelor electrice de joas tensiune n concordan| cu precizrile din
HG nr. 457/2003 se va verifica dac ele au asigurate protec|ia mpotriva riscurilor ce pot rezulta ca
urmare a montrii si utilizrilor lor si protec|ia mpotriva riscului cauzat de influen|e externe asupra
lor.

8.4.1. Pentru protec|ia mpotriva riscurilor ce pot rezulta ca urmare a montrii si utilizrii
echipamentului electric de joas tensiune se va verifica dac:
a) persoanele si animalele domestice sunt protejate fa| de pericolul rnirii fizice sau de alt
natur care pot fi cauzate de atingerile directe sau indirecte;
b) nu se produc nclziri, radia|ii sau arcuri electrice periculoase;
c) persoanele, animalele domestice si bunurile mobile si imobile sunt protejate mpotriva
pericolelor de natur neelectric ce pot fi cauzate de echipamentul electric de joas tensiune;
d) rezisten|a electric de izola|ie respect valorile din tabelul 8.1.

8.4.2. Pentru protec|ia mpotriva riscului cauzat de influen|e externe asupra echipamentului electric de
joas tensiune se va verifica dac:
a) echipamentul electric satisface cerin|ele de natur mecanic astfel nct persoanele,
animalele domestice si proprietatea s nu fie puse n pericol;
b) echipamentul electric este rezistent la influen|e de natur nemecanic n condi|ii de mediu
astfel nct persoanele, animalele domestice si proprietatea s nu fie puse n pericol;
c) echipamentul electric nu pericliteaz persoanele, animalele domestice si proprietatea n
condi|ii de suprasarcini.

8.5. Verificarea yi ntreinerea instalaiei de protecie mpotriva trsnetului (IPT)
8.5.1. Scopul verificrilor
Scopul verificrilor este de a constata c IPT este conform cu acest normativ sub toate aspectele si c
este n stare func|ional. Verificarea IPT trebuie realizat de o persoan competent n protec|ia
mpotriva trsnetului. Acesta trebuie s primeasc proiectul SPT si rapoartele anterioare de ntre|inere
si verificri ale IPT. Proiectul IPT trebuie s con|in descrierea SPT-ului, criteriile de proiectare si
desenele tehnice.

8.5.1.1. Verificarea unui IPT se va face:
a) n timpul instalrii IPT, n special n timpul instalrii elementelor care sunt nglobate n
structur si care vor deveni inaccesibile, ce se vor men|iona n procesele verbale pentru
lucrri ascunse;
b) dup finalizarea instalrii IPT;
c) dup un program conform tabelului 8.2.


297

Tabelul 8.2.
Perioada maxim ntre inspeciile unui IPT
Nivel de protec|ie
Inspec|ie vizual

(an)
Inspec|ia complet

(an)
Inspec|ii complete a
sistemelor critice
(an)
I si II 1 2 1
III si IV 2 4 1

8.5.1.2. Ori de cte ori se fac modificri sau repara|ii la structura protejat sau n urma oricrei
descrcri de trsnet pe IPT trebuie fcut o inspec|ie. Sistemele de protec|ie mpotriva trsnetului
utilizate pentru structuri cu risc de explozie trebuie verificate vizual la fiecare 6 luni.

8.5.2. Ordinea verificrilor
8.5.2.1. Procedura de verificare
Verificarea cuprinde controlul documenta|iei tehnice, verificrile vizuale, ncercarea si nregistrarea
rezultatelor ntr-un raport de verificare.

8.5.2.2. Verificarea documentaiei tehnice
Persoana competent va verifica documenta|ia tehnic pentru a constata dac este complet si
conform cu acest normativ.

8.5.2.3. Verificri vizuale
Verificrile vizuale trebuie efectuate cu scopul de a se constata c:
- IPT este n stare bun si executat conform documenta|iei verificate;
- nu sunt conexiuni desfcute si nici ntreruperi accidentale ale conductoarelor IPT si ale
mbinrilor;
- nici o parte a instala|iei nu este slbit de coroziune, n special la nivelul solului;
- toate conexiunile vizibile de legare la pmnt sunt intacte (opera|ionale din punct de
vedere func|ional );
- toate conductoarele si componentele vizibile ale instala|iei sunt fixate pe suprafe|ele de
montaj si componentele care asigur protec|ia mecanic sunt intacte (opera|ionale din
punct de vedere func|ional ) si la locul lor;
- nu exist nici o extindere sau modificare a structurii protejate care s impun protec|ie
suplimentar;
- nu exist indica|ii de avariere a IPT, a SPD sau siguran|e fuzibile defecte pentru
protec|ia SPD;
- legtura de echipoten|ializare este corect pentru orice serviciu nou sau extinderi
efectuate n interiorul structurii dup ultima inspec|ie si c ncercrile de continuitate s-
au fcut dup aceste suplimentri;
- conductoarele si conexiunile de echipoten|ializare din interiorul conexiunii exist si
sunt intacte (opera|ionale din punct de vedere func|ional );
- distan|ele de separare sunt men|inute;
- conductoarele de echipoten|ializare, mbinrile, ecranele dispozitivelor, traseele de
cabluri si SPD au fost verificate si ncercate;
- piesele de separare asigur continuitatea electric.

8.5.2.4. ncercri ale instalaiei de protecie mpotriva trsnetului (IPT)
ncercarea unei IPT cuprinde urmtoarele:
- ncercri de continuitate a conductoarelor;
- msurarea rezisten|ei de dispersie a prizei de pmnt.


298
Rezultatele verificrilor vizuale ale tuturor conductoarelor, a legturilor de echipoten|ializare si a
mbinrilor precum si rezultatele msurrilor continuit|ii electrice si a rezisten|ei de dispersie a prizei
de pmnt se vor nscrie n documenta|iile verificrilor.

8.5.2.5. Documentaia verificrii
Persoana competent trebuie s ntocmeasc un raport care trebuie pstrat mpreun cu proiectul SPT
si cu rapoartele anterioare.
Raportul de verificare trebuie s con|in:
- condi|iile generale ale conductoarelor de captare si ale componentelor de captare;
- nivelul general de coroziune al conductoarelor si starea protec|iei mpotriva coroziunii;
- securitatea elementelor de fixare a conductoarelor si a componentelor IPT;
- rezultatele msurrii rezisten|ei de dispersie a prizei de pmnt;
- abaterile constatate ale IPT fa| de prevederile normativului;
- documenta|ia tehnic pentru modificrile si extinderile IPT si orice schimbri ale structurii;
- rezultatele ncercrilor efectuate;

8.5.3. ntreinerea
IPT trebuie ntre|inut cu regularitate pentru a asigura c nu este deteriorat si continu s ndeplineasc
func|iile pentru care a fost proiectat si executat ini|ial.
Ciclurile necesare de ntre|inere si inspec|ie vor fi conform tabelului 8.2. si art. 8.5.1.2
Toate procedurile de ntre|inere trebuie s aib nregistrri complete care s con|in ac|iunile
ntreprinse. Acestea vor fi pstrate cu proiectul IPT si cu rapoartele de verificare a IPT.

8.5.4. Verificarea proteciei mpotriva yocurilor eletrice.
Procedurile de verificare sun indicate n tabelele 8.3 si 8.4.

2
9
9

T
a
b
e
l
u
l

8
.
3

V
E
R
I
F
I
C
A
R
E
A

P
R
O
T
E
C
|
I
E
I

M
P
O
T
R
I
V
A

$
O
C
U
R
I
L
O
R

E
L
E
C
T
R
I
C
E

(
A
t
i
n
g
e
r
e
a

d
i
r
e
c
t

a

p
r
|
i
l
o
r

a
f
l
a
t
e

n
o
r
m
a
l

s
u
b

t
e
n
s
i
u
n
e
)

N
r
.

c
r
t
.

D
e
n
u
m
i
r
e
a

v
e
r
i
f
i
c
r
i
i

M
e
t
o
d
a

d
e

v
e
r
i
f
i
c
a
r
e

C
o
n
d
i
i
a

d
e

a
c
c
e
p
t
a
r
e

a

v
e
r
i
f
i
c
r
i
i

P
e
r
i
o
d
i
c
i
t
a
t
e
a

m
a
x
i
m

d
e

v
e
r
i
f
i
c
a
r
e

S
e

c
o
n
s
e
m
n
e
a
z
n

b
u
l
e
t
i
n
u
l

d
e

v
e
r
i
f
i
c
a
r
e

0

1

2

3

4

5

1

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

p
r
o
t
e
c
|
i
e
i

m
p
o
t
r
i
v
a

a
t
i
n
g
e
r
i
i

d
i
r
e
c
t
e

a

p
r
|
i
l
o
r

a
f
l
a
t
e

n
o
r
m
a
l

s
u
b

t
e
n
s
i
u
n
e
,

a
s
i
g
u
r
a
t
e

d
e

c
a
r
c
a
s
e
,

n

f
u
n
c
|
i
e

d
e

g
r
a
d
u
l

n
o
r
m
a
l

d
e

p
r
o
t
e
c
|
i
e

V
i
z
u
a
l

C
o
n
s
t
a
t
a
r
e
a

s
t
r
i
i

c
o
r
e
s
p
u
n
z
t
o
a
r
e

a

c
a
r
c
a
s
e
i

A
n
u
a
l

D
a

2

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

i
n
t
e
g
r
i
t
|
i
i

i
z
o
l
a
|
i
e
i

a
p
a
r
e
n
t
e

V
i
z
u
a
l

C
o
n
s
t
a
t
a
r
e
a

i
n
t
e
g
r
i
t
|
i
i

i
z
o
l
a
|
i
e
i

A
n
u
a
l

D
a

3

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

i
n
t
e
g
r
i
t
|
i
i

n
g
r
d
i
r
i
l
o
r

V
i
z
u
a
l

C
o
n
s
t
a
t
a
r
e
a

i
n
t
e
g
r
i
t
|
i
i

n
g
r
d
i
r
i
l
o
r

A
n
u
a
l

D
a

4

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

d
i
s
t
a
n
|
e
i

d
i
n
t
r
e

p
i
e
s
e
l
e

a
f
l
a
t
e

n
o
r
m
a
l

s
u
b

t
e
n
s
i
u
n
e

s
i

n
g
r
d
i
r
e

(
d
i
s
t
a
n
|
e

d
e

p
r
o
t
e
c
|
i
e
)

M
s
u
r
r
i

c
u

m
e
t
r
u
l

C
o
n
s
t
a
t
a
r
e
a

d
i
s
t
a
n
|
e
l
o
r

p
r
e
v
z
u
t
e

n

p
r
o
i
e
c
t
e

s
a
u

c
r
|
i
l
e

t
e
h
n
i
c
e

1
)

D
a

5

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

d
i
s
t
a
n
|
e
i

d
e

i
n
a
c
c
e
s
i
b
i
l
i
t
a
t
e

f
a
|

d
e

p
r
|
i
l
e

a
f
l
a
t
e

n
o
r
m
a
l

s
u
b

t
e
n
s
i
u
n
e

M
s
u
r
r
i

c
u

m
e
t
r
u
l

C
o
n
s
t
a
t
a
r
e
a

d
i
s
t
a
n
|
e
l
o
r

p
r
e
v
z
u
t
e

n

p
r
o
i
e
c
t
e

s
a
u

c
r
|
i
l
e

t
e
h
n
i
c
e

1
)

D
a

1
)

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

s
e

f
a
c
e

l
a

p
u
n
e
r
e
a

n

f
u
n
c
|
i
u
n
e


3
0
0
T
a
b
e
l
u
l

n
r
.

8
.
4

V
E
R
I
F
I
C
A
R
E
A

P
R
O
T
E
C
|
I
E
I

M
P
O
T
R
I
V
A

$
O
C
U
R
I
L
O
R

E
L
E
C
T
R
I
C
E

(
A
t
i
n
g
e
r
i
l
e

i
n
d
i
r
e
c
t
e

a

p
r
|
i
l
o
r

c
a
r
e

n

m
o
d

n
o
r
m
a
l

n
u

s
u
n
t

s
u
b

t
e
n
s
i
u
n
e
)

N
r
.

c
r
t
.

D
e
n
u
m
i
r
e
a

v
e
r
i
f
i
c
r
i
i

M
e
t
o
d
a

d
e

v
e
r
i
f
i
c
a
r
e

C
o
n
d
i
i
a

d
e

a
c
c
e
p
t
a
r
e

a

v
e
r
i
f
i
c
r
i
i

P
e
r
i
o
d
i
c
i
t
a
t
e
a

m
a
x
i
m

d
e

v
e
r
i
f
i
c
a
r
e

S
e

c
o
n
s
e
m
n
e
a
z
n

b
u
l
e
t
i
n
u
l

d
e

v
e
r
i
f
i
c
a
r
e

0

1

2

3

4

5

1
.
V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

i
n
s
t
a
l
a
i
i
l
o
r

d
e

p
r
o
t
e
c
i
e

p
r
i
n

l
e
g
a
r
e

l
a

c
o
n
d
u
c
t
o
r
u
l

d
e

n
e
u
t
r
u

i

/

s
a
u

l
e
g
a
r
e

l
a

p
n
t

-

E
c
h
i
p
a
m
e
n
t
e

e
l
e
c
t
r
i
c
e

c
l
a
s
a

I

d
e

p
r
o
t
e
c
i
e

-

1

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

s
e
p
a
r
r
i
i

c
o
n
d
u
c
t
o
r
u
l
u
i

n
e
u
t
r
u

(
N
)

d
e

c
o
n
d
u
c
t
o
r
u
l

d
e

p
r
o
t
e
c
|
i
e

(
P
E
)

V
i
z
u
a
l

l
a

b
a
r
a

d
e

n
u
l

a

u
l
t
i
m
u
l
u
i

t
a
b
l
o
u

d
e

d
i
s
t
r
i
b
u
|
i
e

s
p
r
e

r
e
c
e
p
t
o
r

E
x
i
s
t
e
n
|
a

s
e
p
a
r
r
i
i

A
n
u
a
l

D
a

2

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

c

n
u

e
x
i
s
t

e
l
e
m
e
n
t
e

d
e

n
t
r
e
r
u
p
e
r
e

p
e

c
o
n
d
u
c
t
o
a
r
e
l
e

P
E

s
i

P
E
N

V
i
z
u
a
l

N
u

e
x
i
s
t

u
n

e
l
e
m
e
n
t

d
e

n
t
r
e
r
u
p
e
r
e

1
)

D
a

3

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

c
o
n
t
i
n
u
i
t
|
i
i

l
e
g
t
u
r
i
i

e
c
h
i
p
a
m
e
n
t
e
l
o
r

l
a

c
o
n
d
u
c
t
o
r
u
l

d
e

p
r
o
t
e
c
|
i
e

(
P
E
)

-

V
i
z
u
a
l

l
a

c
u
t
i
a

d
e

b
o
r
n
e

s
a
u

l
a

c
o
n
t
a
c
t
u
l

d
e

p
r
o
t
e
c
|
i
e

a
l

p
r
i
z
e
i

-

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

c
o
n
t
i
n
u
i
t
|
i
i

c
u

o
h
m
m
e
t
r
u
l

n
t
r
e

b
a
r
a

P
E

a

u
l
t
i
m
u
l
u
i

t
a
b
l
o
u

d
e

d
i
s
t
r
i
b
u
|
i
e

s
i

c
a
p
t
u
l

c
o
n
d
u
c
t
o
r
u
l
u
i

d
e

p
r
o
t
e
c
|
i
e

l
e
g
a
t

l
a

m
a
s

E
x
i
s
t
e
n
|
a

c
o
n
t
i
n
u
i
t
|
i
i

A
n
u
a
l

D
a

4

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

l
e
g
r
i
i

l
a

p
n
t

a

b
a
r
e
l
o
r

P
E

-

V
i
z
u
a
l
:

e
x
i
s
t
e
n
|
a

l
e
g
r
i
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e

a

b
a
r
e
i

P
E

l
a

i
n
s
t
a
l
a
|
i
a

d
e

l
e
g
a
r
e

l
a

p
n
t

-

P
r
i
n

m
s
u
r
a
r
e
:

a

r
e
z
i
s
t
e
n
|
e
i

d
e

d
i
s
p
e
r
s
i
e

l
a

p
n
t

a

b
a
r
e
i

P
E
,

d
e
t
e
r
m
i
n
a
t

c
u

a
p
a
r
a
t
e
l
e

d
e

m
s
u
r
a
r
e

a

p
r
i
z
e
i

d
e

p
n
t

C
o
n
s
t
a
t
a
r
e
a

v
a
l
o
r
i
i

r
e
z
i
s
t
e
n
|
e
i

d
e

d
i
s
p
e
r
s
i
e

l
a

p
n
t

c
o
n
f
o
r
m

p
r
o
i
e
c
t
u
l
u
i

A
n
u
a
l

D
a


3
0
1
0

1

2

3

4

5

5

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

e
x
i
s
t
e
n
|
e
i

s
i
g
u
r
a
n
|
e
l
o
r

f
u
z
i
b
i
l
e

s
i

v
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

f
u
n
c
|
i
o
n
r
i
i

e
l
e
m
e
n
t
e
l
o
r

d
e

p
r
o
t
e
c
|
i
e

l
a

s
c
u
r
t
c
i
r
c
u
i
t

(
s
i
g
u
r
a
n
|
e

f
u
z
i
b
i
l
e
,

n
t
r
e
r
u
p
t
o
a
r
e

a
u
t
o
m
a
t
e
)

-

V
i
z
u
a
l

v
e
r
i
f
i
c
n
d

c
o
r
e
s
p
o
n
d
e
n
|
a

v
a
l
o
r
i
l
o
r

n
o
m
i
n
a
l
e

a

p
a
t
r
o
n
u
l
u
i

s
i
g
u
r
a
n
|
e
i

c
u

v
a
l
o
a
r
e
a

d
i
n

p
r
o
i
e
c
t

-

P
r
i
n

m
s
u
r
r
i

n

c
a
z
u
l

n
t
r
e
r
u
p
t
o
a
r
e
l
o
r

a
u
t
o
m
a
t
e

s
a
u

a

s
i
g
u
r
a
n
|
e
l
o
r

a
u
t
o
m
a
t
e

S
e

d
e
t
e
r
m
i
n

c
u
r
e
n
t
u
l

d
e

d
e
f
e
c
t

s
i

s
e

v
e
r
i
f
i
c

f
u
n
c
|
i
o
n
a
r
e
a

a
c
e
s
t
o
r
a

u
t
i
l
i
z
n
d

o

t
r
u
s

d
e

c
u
r
e
n
t

C
o
n
s
t
a
t
a
r
e
a

v
a
l
o
r
i
i

f
u
z
i
b
i
l
u
l
u
i

c
o
n
f
o
r
m

p
r
o
i
e
c
t
u
l
u
i

s
i
/
s
a
u

a

f
u
n
c
|
i
o
n
r
i
i

l
a

v
a
l
o
a
r
e
a

d
e

c
u
r
e
n
t

r
e
g
l
a
t

a

e
l
e
m
e
n
t
e
l
o
r

d
e

p
r
o
t
e
c
|
i
e

a
u
t
o
m
a
t
A
n
u
a
l

D
a

6

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

f
u
n
c
|
i
o
n
r
i
i

p
r
o
t
e
c
|
i
e
i

l
a

d
e
c
o
n
e
c
t
a
r
e
a

(
s
e
m
n
a
l
i
z
a
r
e
a
)

s
e
c
t
o
r
u
l
u
i

d
e
f
e
c
t

(
p
u
s

l
a

m
a
s
/
p
n
t
)
,

i
n
c
l
u
s
i
v

p
r
o
t
e
c
|
i
a

a
u
t
o
m
a
t

l
a

c
u
r
e
n
|
i

d
e

d
e
f
e
c
t

(
d
i
f
e
r
e
n
|
i
a
l
i
)

S
i
m
u
l
a
r
e
a

u
n
e
i

p
u
n
e
r
i

l
a

p
n
t

p
r
i
n
t
r
-
u
n

d
i
s
p
o
z
i
t
i
v

p
r
o
p
r
i
u

a
l

p
r
o
t
e
c
|
i
e
i

s
a
u

u
n

d
i
s
p
o
z
i
t
i
v

s
p
e
c
i
a
l
i
z
a
t
.

D
e
c
l
a
n
s
a
r
e
a

n
t
r
e
r
u
p
t
o
r
u
l
u
i

A
n
u
a
l

D
a

7

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

m
a
r
c
a
j
u
l
u
i

c
o
n
d
u
c
t
o
a
r
e
l
o
r

d
e

p
r
o
t
e
c
|
i
e

V
i
z
u
a
l

E
x
i
s
t
e
n
|
a

m
a
r
c
a
j
u
l
u
i

c
o
n
f
o
r
m

p
r
o
i
e
c
t
u
l
u
i

1
)

D
a

8

E
x
i
s
t
e
n
|
a

l
e
g
t
u
r
i
l
o
r

d
e

p
r
o
t
e
c
|
i
e

d
e

l
a

t
a
b
l
o
u
r
i
l
e

d
e

d
i
s
t
r
i
b
u
|
i
e

l
a

u
t
i
l
a
j
e

s
a
u

l
a

p
r
i
z
e

V
e
r
i
f
i
c
r
i

c
u

o
h
m
m
e
t
r
u
l

E
x
i
s
t
e
n
|
a

c
o
n
t
i
n
u
i
t
|
i
i

A
n
u
a
l

D
a

9

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

e
x
i
s
t
e
n
|
e
i

m
s
u
r
i
l
o
r

s
u
p
l
i
m
e
n
t
a
r
e

d
e

p
r
o
t
e
c
|
i
e

V
i
z
u
a
l

E
x
i
s
t
e
n
|
a

m
s
u
r
i
l
o
r

s
u
p
l
i
m
e
n
t
a
r
e

p
r
e
v
z
u
t
e

n

p
r
o
i
e
c
t

A
n
u
a
l

D
a

1
0

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

s
t
r
n
g
e
r
i
i

s
u
r
u
b
u
r
i
l
o
r

d
e

m
b
i
n
a
r
e

d
e

p
e

c
i
r
c
u
i
t
e
l
e

c
o
n
d
u
c
t
o
a
r
e
l
o
r

d
e

p
r
o
t
e
c
|
i
e

s
i

a
s
i
g
u
r
a
r
e
a

a
c
e
s
t
o
r
a

m
p
o
t
r
i
v
a

d
e
s
u
r
u
b
r
i
i

C
u

c
h
e
i
a

s
a
u

s
u
r
u
b
e
l
n
i
|
a

C
o
n
s
t
a
t
a
r
e
a

c

l
e
g
t
u
r
i
l
e

n
u

s
e

d
e
s
f
a
c

L
a

d
o
i

a
n
i

D
a

1
1

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

c

l
a

u
n

s
u
r
u
b

e
s
t
e

c
o
n
e
c
t
a
t

u
n

s
i
n
g
u
r

c
o
n
d
u
c
t
o
r

d
e

p
r
o
t
e
c
|
i
e

V
i
z
u
a
l

C
o
n
s
t
a
t
a
r
e
a

c

l
a

f
i
e
c
a
r
e

s
u
r
u
b

e
s
t
e

u
n

s
i
n
g
u
r

c
o
n
d
u
c
t
o
r

A
n
u
a
l

D
a


3
0
2

0

1

2

3

4

5

1
2

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

r
e
z
i
s
t
e
n
|
e
i

d
e

d
i
s
p
e
r
s
i
e

l
a

p
n
t

a

m
a
s
e
l
o
r

e
c
h
i
p
a
m
e
n
t
e
l
o
r

e
l
e
c
t
r
i
c
e

M
s
u
r
a
r
e
a

c
u

a
p
a
r
a
t
e

d
e

m
s
u
r
a
r
e

a

p
r
i
z
e
l
o
r

d
e

p
n
t

s
a
u

p
r
i
n

m
e
t
o
d
a

v
o
l
t
-
a
m
p
e
r
m
e
t
r
u

c
o
n
f
o
r
m

A
n
e
x
e
i

8
.
2
.

C
o
n
s
t
a
t
a
r
e
a

v
a
l
o
r
i
l
o
r

n
s
c
r
i
s
e

n

p
r
o
i
e
c
t

-

L
a

d
o
i

a
n
i

-

A
n
u
a
l

n

m
e
d
i
i

p
e
r
i
c
u
l
o
a
s
e

s
i

f
o
a
r
t
e

p
e
r
i
c
u
l
o
a
s
e

D
a

1
3

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

c
o
n
t
i
n
u
i
t
|
i
i

l
e
g
t
u
r
i
l
o
r

d
e

e
c
h
i
p
o
t
e
n
|
i
a
l
i
z
a
r
e

M
s
u
r
r
i

c
u

o
h
m
m
e
t
r
u

E
x
i
s
t
e
n
|
a

c
o
n
t
i
n
u
i
t
|
i
i

L
a

d
o
i

a
n
i

D
a

1
4

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

c
o
n
t
i
n
u
i
t
|
i
i

l
e
g
t
u
r
i
l
o
r

d
e

p
r
o
t
e
c
|
i
e

d
e

l
a

m
a
s
e
l
e

e
c
h
i
p
a
m
e
n
t
e
l
o
r

p

l
a

p
r
i
z
a

d
e

p
n
t

M
s
u
r
r
i

-

m
e
t
o
d

d
e

i
n
j
e
c
t
a
r
e

d
e

c
u
r
e
n
|
i

m
i
c
i

s
a
u

m
a
r
i

C
o
n
s
t
a
t
a
r
e
a

c
o
n
t
i
n
u
i
t
|
i
i

5

a
n
i

D
a

1
5

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

c
o
r
o
d
r
i
i

e
l
e
c
t
r
o
z
i
l
o
r

p
r
i
z
e
l
o
r

a
r
t
i
f
i
c
i
a
l
e

d
e

p
n
t

V
i
z
u
a
l

p
r
i
n

d
e
z
g
r
o
p
a
r
e
a

a

1
0
%

d
i
n

p
r
i
z
a

d
e

p
n
t

n

c
a
z
u
l

n

c
a
r
e

s
e

c
o
n
s
t
a
t

r
e
d
u
c
e
r
e
a

g
r
o
s
i
m
i
i

s
a
u

a

d
i
a
m
e
t
r
u
l
u
i

c
u

m
a
i

m
u
l
t

d
e

o

t
r
e
i
m
e

d
i
n

v
a
l
o
a
r
e
a

i
n
i
|
i
a
l

s
e

n
l
o
c
u
i
e
s
c

e
l
e
c
t
r
o
z
i
i

p
r
i
z
e
l
o
r

d
e

p
n
t

5

a
n
i

N
u

s
e

v
e
r
i
f
i
c

p
e
r
i
o
d
i
c

p
r
i
z
e
l
e

d
e

p
n
t

n
a
t
u
r
a
l
e

c
o
n
s
t
i
t
u
i
t
e

d
i
n

a
r
m
t
u
r
i
l
e

f
u
n
d
a
|
i
i
l
o
r

c
l
d
i
r
i
l
o
r

D
a

2
.
V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

p
r
o
t
e
c
i
e
i

p
r
i
n

i
z
o
l
a
r
e

s
u
p
l
i
m
e
n
t
a
r

-

E
c
h
i
p
a
m
e
n
t
e

e
l
e
c
t
r
i
c
e

c
l
a
s
a

I
I

d
e

p
r
o
t
e
c
i
e

-
1
6

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

n
c
a
d
r
r
i
i

e
c
h
i
p
a
m
e
n
t
u
l
u
i

n

c
l
a
s
a

I
I

d
e

p
r
o
t
e
c
|
i
e

E
x
a
m
i
n
a
r
e
a

c
e
r
t
i
f
i
c
a
t
u
l
u
i

E
x
i
s
t
e
n
|
a

n

c
e
r
t
i
f
i
c
a
t

a

c
o
n
f
i
r
m
r
i
i

c
l
a
s
e
i

1
)

D
a

1
7

R
e
z
i
s
t
e
n
|
a

e
l
e
c
t
r
i
c

d
e

i
z
o
l
a
|
i
e

M
s
u
r
a
r
e

c
u

m
e
g
o
h
m
m
e
t
r
u
l

d
e

5
0
0

V

R
e
z
i
s
t
e
n
|
a

e
l
e
c
t
r
i
c

d
e

i
z
o
l
a
|
i
e

t
r
e
b
u
i
e

s

f
i
e

m
a
i

m
a
r
e

d
e

1

M
O

A
n
u
a
l

D
a

1
8

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

s
t
r
i
i

d
e

p
r
o
t
e
c
|
i
e

m
p
o
t
r
i
v
a

a
t
i
n
g
e
r
i
l
o
r

d
i
r
e
c
t
e

p
r
i
n

c
a
r
c
a
s
e

s
i
/
s
a
u

a

i
z
o
l
a
|
i
e
i

c
o
n
d
u
c
t
o
a
r
e
l
o
r

e
l
e
c
t
r
i
c
e

d
e

l
e
g
t
u
r

V
i
z
u
a
l

L
i
p
s
a

u
n
o
r

d
e
t
e
r
i
o
r
r
i

a

i
z
o
l
a
|
i
e
i

c
a
r
c
a
s
e
i

s
a
u

a

c
o
n
d
u
c
t
o
a
r
e
l
o
r

e
l
e
c
t
r
i
c
e

d
e

l
e
g
t
u
r

A
n
u
a
l

D
a


3
0
3

0

1

2

3

4

5

3
.
V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

p
r
o
t
e
c
i
e
i

p
r
i
n

a
l
i
m
e
n
t
a
r
e
a

l
a

t
e
n
s
i
u
n
e

f
o
a
r
t
e

j
o
a
s

-

E
c
h
i
p
a
m
e
n
t
e

e
l
e
c
t
r
i
c
e

c
l
a
s
a

I
I
I

d
e

p
r
o
t
e
c
i
e

-
1
9

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

n
c
a
d
r
r
i
i

e
c
h
i
p
a
m
e
n
t
u
l
u
i

n

c
l
a
s
a

I
I
I

d
e

p
r
o
t
e
c
|
i
e

E
x
a
m
i
n
a
r
e
a

c
e
r
t
i
f
i
c
a
t
u
l
u
i

E
x
i
s
t
e
n
|
a

n

c
e
r
t
i
f
i
c
a
t

a

c
o
n
f
i
r
m
r
i
i

c
l
a
s
e
i

1
)

D
a

2
0

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

r
e
z
i
s
t
e
n
|
e
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e

d
e

i
z
o
l
a
|
i
e

n
t
r
e

n
f
s
u
r
r
i
l
e

t
r
a
n
s
f
o
r
m
a
t
o
r
u
l
u
i

c
o
b
o
r
t
o
r

M
s
u
r
a
r
e

c
u

m
e
g
o
h
m
m
e
t
r
u
l

d
e

5
0
0

V

R
e
z
i
s
t
e
n
|
a

e
l
e
c
t
r
i
c

d
e

i
z
o
l
a
|
i
e

t
r
e
b
u
i
e

s

f
i
e

m
a
i

m
a
r
e

d
e

1
,
0

M
O

2
)
A
n
u
a
l

D
a

2
1

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

r
e
z
i
s
t
e
n
|
e
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e

d
e

i
z
o
l
a
|
i
e

n
t
r
e

c
i
r
c
u
i
t
e
l
e

d
e

t
e
n
s
i
u
n
e

f
o
a
r
t
e

j
o
a
s

s
i

c
e
l
e
l
a
l
t
e

c
i
r
c
u
i
t
e

a
l
t
u
r
a
t
e

c
u

t
e
n
s
i
u
n
i

m
a
i

m
a
r
i

M
s
u
r
a
r
e

c
u

m
e
g
o
h
m
m
e
t
r
u
l

d
e

2
5
0

V

R
e
z
i
s
t
e
n
|
a

e
l
e
c
t
r
i
c

d
e

i
z
o
l
a
|
i
e

t
r
e
b
u
i
e

s

f
i
e

m
a
i

m
a
r
e

d
e

0
,
5

M
O

2
)

2
2

I
m
p
o
s
i
b
i
l
i
t
a
t
e
a

i
n
t
r
o
d
u
c
e
r
i
i

f
i
s
e
l
o
r

(
s
t
e
c
h
e
r
e
l
o
r
)

n

p
r
i
z
e

d
e

a
l
i
m
e
n
t
a
r
e

c
u

t
e
n
s
i
u
n
e

m
a
i

m
a
r
e

(
d
a
c

n
u

e
s
t
e

i
n
s
c
r
i
p
|
i
o
n
a
t

t
e
n
s
i
u
n
e
a

d
e

l
u
c
r
u
)

V
i
z
u
a
l

N
u

t
r
e
b
u
i
e

s

f
i
e

c
o
m
p
a
t
i
b
i
l
e

A
n
u
a
l

D
a

2
3

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

c
e
r
t
i
f
i
c
r
i
i

t
r
a
n
s
f
o
r
m
a
t
o
r
u
l
u
i

c
o
b
o
r
t
o
r

s
a
u

g
r
u
p
u
l
u
i

m
o
t
o
-
g
e
n
e
r
a
t
o
r

E
x
a
m
i
n
a
r
e
a

c
e
r
t
i
f
i
c
a
t
u
l
u
i

E
x
i
s
t
e
n
|
a

n

c
e
r
t
i
f
i
c
a
t

a

c
o
n
f
i
r
m
r
i
i

c
a
r
a
c
t
e
r
i
s
t
i
c
i
l
o
r

1
)

D
a

2
4

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

s
t
r
i
i

d
e

p
r
o
t
e
c
|
i
e

m
p
o
t
r
i
v
a

a
t
i
n
g
e
r
i
l
o
r

d
i
r
e
c
t
e

a
s
i
g
u
r
a
t
e

d
e

c
a
r
c
a
s
a

t
r
a
n
s
f
o
r
m
a
t
o
r
u
l
u
i

s
i
/
s
a
u

i
z
o
l
a
|
i
a

c
o
n
d
u
c
t
o
a
r
e
l
o
r

e
l
e
c
t
r
i
c
e

V
i
z
u
a
l

L
i
p
s
a

u
n
o
r

d
e
t
e
r
i
o
r
r
i

a

i
z
o
l
a
|
i
e
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e

a

c
a
r
c
a
s
e
i

s
a
u

a

c
o
n
d
u
c
t
o
a
r
e
l
o
r

e
l
e
c
t
r
i
c
e

d
e

l
e
g
t
u
r

A
n
u
a
l

D
a

4
.
V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

p
r
o
t
e
c
i
e
i

p
r
i
n

s
e
p
a
r
a
r
e

-

E
c
h
i
p
a
m
e
n
t
e

e
l
e
c
t
r
i
c
e

c
l
a
s
a

Z
E
R
O

d
e

p
r
o
t
e
c
i
e

-
2
5

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

c
e
r
t
i
f
i
c
r
i
i

t
r
a
n
s
f
o
r
m
a
t
o
r
u
l
u
i

d
e

s
e
p
a
r
a
r
e

E
x
a
m
i
n
a
r
e
a

c
e
r
t
i
f
i
c
a
t
u
l
u
i

E
x
i
s
t
e
n
|
a

n

c
e
r
t
i
f
i
c
a
t

a

c
o
n
f
i
r
m
r
i
i

c
a
r
a
c
t
e
r
i
s
t
i
c
i
l
o
r

1
)

-

2
6

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

r
e
z
i
s
t
e
n
|
e
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e

d
e

i
z
o
l
a
|
i
e

n
t
r
e

n
f
s
u
r
r
i
l
e

t
r
a
n
s
f
o
r
m
a
t
o
r
u
l
u
i

d
e

s
e
p
a
r
a
r
e

M
s
u
r
a
r
e

c
u

m
e
g
o
h
m
m
e
t
r
u
l

d
e

5
0
0

V

R
e
z
i
s
t
e
n
|
a

e
l
e
c
t
r
i
c

d
e

i
z
o
l
a
|
i
e

t
r
e
b
u
i
e

s

f
i
e

m
a
i

m
a
r
e

d
e

1
,
0

M
O

2
)
A
n
u
a
l

D
a


3
0
4
0

1

2

3

4

5

2
7

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

d
a
c

c
i
r
c
u
i
t
u
l

s
e
p
a
r
a
t
,

a
l
i
m
e
n
t
a
t

d
i
n

s
e
c
u
n
d
a
r
u
l

t
r
a
n
s
f
o
r
m
a
t
o
r
u
l
u
i

d
e

s
e
p
a
r
a
r
e

n
u

e
s
t
e

l
e
g
a
t

l
a

p
n
t

M
s
u
r
a
r
e

c
u

m
e
g
o
h
m
m
e
t
r
u
l

d
e

5
0
0

V

R
e
z
i
s
t
e
n
|
a

e
l
e
c
t
r
i
c

d
e

i
z
o
l
a
|
i
e

t
r
e
b
u
i
e

s

f
i
e

m
a
i

m
a
r
e

d
e

1
,
0

M
O

2
)
A
n
u
a
l

D
a

2
8

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

r
e
z
i
s
t
e
n
|
e
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e

d
e

i
z
o
l
a
|
i
e

a

e
c
h
i
p
a
m
e
n
t
u
l
u
i

s
e
p
a
r
a
t

e
l
e
c
t
r
i
c

f
a
|

d
e

c
a
r
c
a
s
a

p
r
o
p
r
i
e

(
e
c
h
i
p
a
m
e
n
t
u
l

a
l
i
m
e
n
t
a
t

d
i
n

s
e
c
u
n
d
a
r
u
l

t
r
a
n
s
f
o
r
m
a
t
o
r
u
l
u
i

d
e

s
e
p
a
r
a
r
e
)

M
s
u
r
a
r
e

c
u

m
e
g
o
h
m
m
e
t
r
u
l

d
e

5
0
0

V

R
e
z
i
s
t
e
n
|
a

e
l
e
c
t
r
i
c

d
e

i
z
o
l
a
|
i
e

t
r
e
b
u
i
e

s

f
i
e

m
a
i

m
a
r
e

d
e

1
,
0

M
O

2
)
A
n
u
a
l

D
a

5
.

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

p
r
o
t
e
c
i
e
i

l
a

e
c
h
i
p
a
m
e
n
t
e
l
e

e
l
e
c
t
r
i
c
e

c
l
a
s

Z
E
R
O

m
o
n
t
a
t
e

l
a

d
i
s
t
a
n
e

i
n
a
c
c
e
s
i
b
i
l
e

2
9

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

i
n
a
c
c
e
s
i
b
i
l
i
t
|
i
i

e
c
h
i
p
a
m
e
n
t
u
l
u
i

d
e

c
l
a
s

0

V
i
z
u
a
l

D
i
s
t
a
n
|
a

p
e

l
|
i
m
e

s

n
u

f
i
e

s
u
b

2
,
5

m

-

n
g
r
d
i
r
e
a

d
e

p
r
o
t
e
c
|
i
e

p
e
n
t
r
u

e
c
h
i
p
a
m
e
n
t
e
l
e

a
m
p
l
a
s
a
t
e
l
e

a
m
p
l
a
s
a
t
e

l
a

o

l
|
i
m
e

m
a
i

m
i
c

d
e

2
,
5

m

A
n
u
a
l

D
a

6
.

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

p
r
o
t
e
c
i
e
i

m
p
o
t
r
i
v
a

a
t
i
n
g
e
r
i
l
o
r

i
n
d
i
r
e
c
t
e

a

p
i
l
o
r

c
a
r
e

n

m
o
d

n
o
r
m
a
l

n
u

s
u
n
t

s
u
b

t
e
n
s
i
u
n
e

-

S
e
p
a
r
a
r
e
a

d
e

p
r
o
t
e
c
i
e

-

3
0

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

e
x
i
s
t
e
n
|
e
i

t
r
a
n
s
f
o
r
m
a
t
o
r
u
l
u
i

d
e

s
e
p
a
r
a
r
e

(
d
e

s
i
g
u
r
a
n
|
)

E
x
a
m
i
n
a
r
e
a

c
e
r
t
i
f
i
c
a
t
u
l
u
i

d
e

c
o
n
f
o
r
m
i
t
a
t
e

a
l

f
u
r
n
i
z
o
r
u
l
u
i

C
o
n
s
t
a
t
a
r
e
a

c
o
n
f
o
r
m
i
t
|
i
i

c
e
r
t
i
f
i
c
a
t
u
l
u
i

1
)

D
a

3
1

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

v
a
l
o
r
i
i

t
e
n
s
i
u
n
i
i

f
o
a
r
t
e

j
o
a
s
e

M
s
u
r
r
i

c
u

v
o
l
t
m
e
t
r
u
l

C
o
n
s
t
a
t
a
r
e
a

v
a
l
o
r
i
l
o
r

d
i
n

p
r
o
i
e
c
t

s
a
u

d
i
n

c
a
r
t
e
a

t
e
h
n
i
c

1
)

D
a

3
2

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

r
e
z
i
s
t
e
n
|
e
i

d
e

i
z
o
l
a
|
i
e

n
t
r
e

n
f
s
u
r
r
i
l
e

t
r
a
n
s
f
o
r
m
a
t
o
r
u
l
u
i

d
e

s
e
p
a
r
a
r
e

M
s
u
r
a
r
e

c
u

m
e
g
o
h
m
m
e
t
r
u
l

d
e

2
5
0
0

V

C
o
n
s
t
a
t
a
r
e
a

v
a
l
o
r
i
l
o
r

m
a
i

m
a
r
i

d
e

7

M
O

A
n
u
a
l

D
a

1
)

V
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a

s
e

f
a
c
e

l
a

p
u
n
e
r
e
a

n

f
u
n
c
|
i
u
n
e

2
)

V
a
l
o
r
i
l
e

s
e

i
a
u

n

c
o
n
s
i
d
e
r
a
r
e

n

l
i
p
s
a

i
n
d
i
c
a
|
i
i
l
o
r

p
r
o
d
u
c
t
o
r
u
l
u
i


305
CAPITOLUL 9.
PREVEDERI GENERALE PENTRU
EXPLOATAREA INSTALA|IILOR ELECTRICE

9.1. Principii fundamentale
9.1.1. Securitatea n exploatare
Exploatarea instala|iilor electrice sau orice lucrare la o instala|ie electric trebuie s aib la baz
documenta|ia de evaluare a riscurilor conform Legii nr. 319/2006.
Documenta|ia de evaluare a riscurilor electrice trebuie s specifice cum trebuie realizat exploatarea,
indicndu-se msurile de securitate si de prevenire pentru asigurarea securit|ii.
La exploatarea instala|iilor electrice, suplimentar fa| de Legea nr. 319/2006, se va |ine seama si de:
HG nr. 1146/2006, HG nr. 1091/2006, HG nr. 300/2006, HG nr. 457/2003 si de recomandrile din SR
EN 50110-1:2005.

9.1.2. Personalul
Pentru lucrrile de exploatare sunt nominalizate persoane responsabile de securitatea persoanelor care
execut lucrri n instala|ii electrice.
Persoana responsabil de lucrri trebuie s instruiasc toate persoanele participante la lucrri asupra
tuturor pericolelor n mod normal previzibile care nu le sunt n mod normal sesizabile.
Persoana responsabil de lucrri nainte si n timpul executrii oricrei lucrri trebuie s se asigure c
sunt respectate toate prescrip|iile, regulile si instruc|iunile corespunztoare din legisla|ia n vigoare
privind:
- cunostin|ele despre energia eletric;
- experien|a n executarea lucrrilor;
- cunoasterea instala|iei asupra creia se efectueaz lucrarea;
- capacitatea de apreciere a riscurilor care pot surveni n timpul lucrrii si a msurilor de
prevedere care trebuie luate;
- aptitudinea de a recunoaste n orice moment dac lucrarea poate fi continuat n
securitate.
Orice persoan implicat n lucrri la o instala|ie electric sau n vecintatea ei trebuie instruit asupra
prescrip|iilor de securitate a regulilor de securitate si a instruc|iunilor proprii.
Complexitatea lucrrilor de instala|ii electrice trebuie evaluat nainte de nceperea lor, n scopul
alegerii nivelului de competen| corespunztor persoan calificat, instruit, sau obisnuit pentru
realizarea lucrrilor.

9.1.3. Organizarea
Pentru fiecare instala|ie electric trebuie numit o persoan responsabil cu exploatarea.
Modul de reglementare si de control acces n locurile unde exist risc electric pentru persoane
obisnuite intr n sarcina persoanei responsabile cu exploatarea.
Orice lucrare trebuie realizat sub rspunderea persoanei responsabile de lucrri.
Responsabilitatea lucrrilor si responsabilitatea exploatrii pot fi de|inute de aceeasi persoan.

9.1.4. Comunicarea
Comunicarea reprezint orice mijloc prin care este transmis sau schimbat informa|ia ntre persoane.
De exemplu verbal (inclusiv telefon, sta|ie emisie-recep|ie personal si direct de la persoan la
persoan) prin scris (inclusiv fax) si vizual (inclusiv ecran de vizualizare, panouri de afisare, lumini
etc.).
Responsabilul cu exploatarea, trebuie s fie informat asupra lucrrii care trebuie efectuat, nainte de
nceperea oricrei lucrri.
Informa|iile necesare pentru securitatea n exploatarea instala|iei electrice, precum configura|ia re|elei,
starea aparatajului (nchis, deschis, legat la pmnt etc.), pozi|ia dispozitivelor de securitate trebuie
transmise printr-o notificare.

306
Toate notificrile trebuie s includ numele persoanei care furnizeaz informa|ia.

9.1.5. Zon de lucru
Zona de lucru trebuie definit si marcat clar.
Trebuie prevzut un spa|iu de lucru adecvat, mijloace de acces si iluminatul pentru orice parte a
instala|iei unde sau n jurul creia urmeaz s se realizeze lucrri.
n apropierea aparatajului electric, pe cile de acces, pe traseele de evacuare de securitate nu se vor
amplasa obiecte care pot mpiedica accesul si/sau materiale inflamabile.
Materialele inflamabile trebuie amplasate la distan| de toate sursele ce produc arc electric sau degaj
cldur.

9.1.6. Unelte, echipamente yi dispozitive
Uneltele, dispozitivele si echipamentele trebuie s fie conform standardelor europene, na|ionale sau
interna|ionale corespunztoare, atunci cnd acestea exist.
Uneltele, echipamentele si dispozitivele trebuie utilizate conform instruc|iunilor si/sau ndrumrilor
furnizate de fabricant sau furnizor.
Aceste instruc|iuni si/sau ndrumri trebuie s fie n limba romn.

9.1.7. Planuri yi nregistrri
Planurile si nregistrrile trebuie s fie disponibile si s con|in reviziile actualizate.

9.1.8. Semnalizri
n timpul lucrrii sau procedurii de exploatare, atunci cnd este necesar, trebuie instalat o semnalizare
adecvat pentru a atrage aten|ia asupra riscului electric.
Aceast semnalizare trebuie s fie conform Hotrrii Guvernului nr. 971 / 2006.

9.2. Proceduri de exploatare curent
9.2.1. Generaliti
Pentru activit|ile specifice de manevrri si verificri de func|ionare trebuie utilizate unelte si
echipamente corespunztoare astfel nct s fie evitat expunerea persoanelor la pericolul
electric.
Aceste activit|i trebuie supuse acordului responsabilului cu exploatarea.
Responsabilul cu exploatarea trebuie informat cnd sunt terminate procedurile de exploatare curent.

9.2.2. Manevrri
9.2.2.1. Manevrrile sunt:
a) manevrri care privesc modificarea strii electrice a unei instala|ii pentru utilizarea unui echipament,
nchiderea, deschiderea unui circuit, pornirea sau oprirea echipamentelor concepute pentru a fi utilizate
fr risc.
b) separarea instala|iilor n vederea lucrrilor si reconectarea acestora.
Manevrrile pot fi efectuate local sau telecomandate.

9.2.2.2. Separrile nainte sau reconectrile dup lucru trebuie efectuate de persoane calificate.

9.2.2.3. Mijloacele de ntrerupere de urgen| a alimentrii electrice a unui echipament, din motive de
securitate trebuie prevzut conform subcapitolului 5.3.4..

9.2.2.4. Manevrele de urgen| asupra instala|iilor de distribu|ie electric se vor realiza numai de
persoane calificate.


307
9.2.3. Verificri de funcionare
9.2.3.1. Msurare

9.2.3.1.1. Msurarea trebuie realizat numai de persoane calificate sau de persoane aflate sub controlul
si supravegherea unei persoane calificate.

9.2.3.1.2. Instrumentele de msurare pentru efectuarea msurrilor la o instala|ie electric trebuie s fie
atestate metrologic.

9.2.3.1.3. Persoanele care efectueaz msurrile, atunci cnd exist un risc de atingere cu piese
neizolate aflate sub tensiune trebuie s utilizeze echipamentul de protec|ie individual si s ia toate
msurile de prevedere mpotriva socurilor electrice, a efectelor curen|ilor de scurtcircuit si a arcului
electric.

9.2.3.1.4. n func|ie de tipul msurrii, trebuie aplicate regulile lucrului fr tensiune, ale lucrului sub
tensiune, sau ale lucrului n vecintatea pieselor aflate sub tensiune conform punctului 9.3.

9.2.3.2. ncercri
9.2.3.2.1. ncercrile cuprind toate activit|ile concepute pentru verificarea func|ionrii sau a strii
electrice, mecanice sau termice ale unei instala|ii electrice. ncercrile cuprind, de exemplu, activit|ile
destinate ncercrii eficien|ei protec|iilor electrice si ale circuitelor de securitate. ncercrile trebuie
realizate numai de persoane calificate sau de persoane obisnuite care sunt sub controlul sau
supravegherea unei persoane calificate.

9.2.3.2.2. ncercrile la o instala|ie fr tensiune, trebuie realizate conform regulilor de lucru fr
tensiune (articolului 9.3.2.). Atunci cnd este necesar deschiderea sau nlturarea dispozitivelor de
legare la pmnt si de scurtcircuit trebuie luate msuri de prevedere pentru a mpiedica realimentarea
instala|iei de la orice surs posibil si pentru a preveni riscul de soc electric pentru personal.

9.2.3.2.3. Cnd ncercrile sunt efectuate utiliznd alimentarea normal se aplic prescrip|iile
corespunztoare de la articolele 9.3.1., 9.3.3., 9.3.4.

9.2.3.2.4. Cnd ncercrile sunt efectuate utiliznd o surs de alimentare exterioar, trebuie luate
urmtoarele msuri:
a) instala|ia s fie separat de orice surs de alimentare normal;
b) instala|ia s nu poat fi realimentat de la orice surs de alimentare dect sursa extern de
alimentare;
c) msuri de securitate mpotriva riscurilor pe durata ncercrilor pentru ntreg personalul
prezent;
d) dispozitivele de separare s prezinte o izola|ie rezistent la aplicarea simultan a tensiunii de
ncercare pe de o parte, si a tensiunii de lucru pe de alt parte.

9.2.3.2.5. n laboratoarele de nalt tensiune, cnd se execut ncercri speciale electrice (de exemplu
rezisten|a de izola|ie a echipamentelor de protec|ie), acolo unde exist piese neizolate sub tensiune,
ncercrile trebuie realizate de persoane calificate si pregtite special conform reglementrilor n
vigoare.

9.2.3.3. Verificri
9.2.3.3.1. Obiectul verificrilor este asigurarea c o instala|ie electric este conform regulilor de
securitate si prescrip|iilor tehnice specificate n normele care se aplic.
Verificarea se face asupra strii normale a instala|iei. Instala|iile electrice noi ca si modificrile si
extensiile instala|iilor trebuie verificate nainte de punerea lor n func|iune.
Instala|iile electrice trebuie verificate la intervale de timp conform capitolului 8.

308
Scopul verificrilor periodice este de a detecta defectele care pot surveni dup punerea n func|iune si
pot mpiedica func|ionarea sau pot produce riscuri.

9.2.3.3.2. Defectele care prezint un pericol imediat trebuie corectate sau pr|ile cu defect trebuie
deconectate si protejate mpotriva realimentrii pn la nlocuirea acestora.

9.2.3.3.3. Verificrile trebuie efectuate de persoane calificate care au o experien| n verificarea
instala|iilor similare. Verificrile trebuie efectuate cu un echipament omologat pentru tipul de
verificare.

9.2.3.3.4. Rezultatele verificrilor trebuie nregistrate.

9.3. Proceduri de lucru
9.3.1. Generaliti
nainte de nceperea lucrului, responsabilul de lucrri trebuie s informeze prin notificri responsabilul
de exploatare despre natura, locul si consecin|ele lucrrii pentru instala|ia electric.
Notificarea este de preferat s fie transmis n scris n special pentru lucrrile complexe.
Responsabilul de exploatare n persoan trebuie s dea autoriza|ia de ncepere a lucrrii.
Responsabilul de exploatare si responsabilul de lucrri trebuie s transmit instruc|iunile specifice si
detaliate personalului care efectueaz lucrarea nainte de nceperea lucrului ct si la sfrsitul lucrului.
Procedura trebuie ndeplinit la fel att n caz de ntrerupere a lucrrii ct si la sfrsitul lucrrii.
Procedurile de lucru cuprind trei proceduri diferite:
a) lucru fr tensiune;
b) lucru sub tensiune;
c) lucru n vecintatea pieselor sub tensiune.
Toate aceste proceduri se bazeaz pe utilizarea msurilor de protec|ie mpotriva socurilor electrice
si/sau a efectelor curen|ilor de scurtcircuit si a arcului electric.
Dac procedura de lucru fr tensiune sau procedura de lucru n vecintatea pieselor sub tensiune nu
poate fi respectat n ntregime atunci trebuie luat n considerare procedura de lucru sub tensiune.

9.3.1.1. Conductoarele sau pr|ile aflate n vecintatea conductoarelor aflate sub tensiune pot fi
influen|ate electric.
n acest caz trebuie luate msuri suplimentare prin legarea la pmnt sau prin legtur de
echipoten|ializare n zona de lucru.

9.3.1.2. Trebuie aplicate restric|ii la nceperea sau continuarea lucrului n cazul condi|iilor de mediu
necorespunztoare, de exemplu furtun, ploaie puternic, cea|, vnt puternic etc.
n cazul furtunilor cu fulgere sau trsnete sau n cazul cnd n zona de lucru vizibilitatea este redus nu
trebuie efectuat nici o lucrare sau trebuie ntrerupt orice activitate n desfsurare, lsnd zona n
siguran|.

9.3.2. Lucru fr tensiune
n zona de lucru o instala|ie electric fr tensiune este ntr-o zon precis delimitat.
Zona se afl n securitate dac avem ndeplinite urmtoarele condi|ii:
a) separarea electric;
b) asigurarea mpotriva realimentrii;
c) verificarea dac instala|ia este fr tensiune;
d) legarea la pmnt si n scurtcircuit;
e) protec|ia mpotriva pieselor sub tensiune din vecintate.
Autoriza|ia de ncepere a lucrului trebuie dat de responsabilul de exploatare sau de responsabilul de
lucrri. Orice persoan care particip la aceste lucrri trebuie s fie calificat sau trebuie supravegheat
de o persoan calificat.

309

9.3.2.1. Separarea electric (deconectare complet)
Partea instala|iei la care trebuie efectuat lucrarea trebuie separat de toate sursele de alimentare.
Separarea trebuie realizat vizibil, prin distan| n aer sau prin izola|ie echivalent sigur.

9.3.2.2. Securizarea mpotriva realimentrii
Toate dispozitivele de ntrerupere care au fost utilizate pentru separarea instala|iei electrice pe zona de
lucru trebuie securizate mpotriva oricrei posibilit|i de realimentare, de preferin| prin blocarea
mecanismului de manevrare.
n absen|a posibilit|ilor de blocare mecanic trebuie luate msuri echivalente de interdic|ie, conform
practicii obisnuite pentru prevenirea realimentrii.
Trebuie afisate avertismente pentru interzicerea oricrei interven|ii.
Atunci cnd se utilizeaz dispozitive de telecomand pentru securizarea mpotriva realimentrii,
trebuie fcut imposibil ac|ionarea local a acestor dispozitive.

9.3.2.3. Verificarea c instala|ia electric nu este sub tensiune
Absen|a tensiunii trebuie verificat pe toate fazele instala|iei electrice pe zona de lucru.
Lipsa tensiunii la pr|ile instala|iei care nu au fost separate trebuie verificat conform procedurilor.

9.3.2.4. Legarea la pmnt si n scurtcircuit
9.3.2.4.1 Pe zona de lucru toate pr|ile pe care trebuie realizat lucrarea trebuie legate la pmnt si n
scurtcircuit.
Echipamentele sau dispozitivele de legare la pmnt si n scurtcircuit trebuie legate n primul rnd la
punctul de legare la pmnt si apoi n scurtcircuit.
Echipamentele sau dispozitivele de legare la pmnt si n scurtcircuit trebuie s fie vizibile si de cte
ori este posibil s se afle la nceputul zonei de lucru. n caz contrar legrile la pmnt trebuie
amplasate pe ct posibil n zona de lucru.
Dac exist risc de diferen|e de poten|ial n instala|ie trebuie luate msuri corespunztoare n zona de
lucru cum sunt echipoten|ializarea si/sau legarea la pmnt.
n toate cazurile cablurile si conductoarele de legare la pmnt si n scurtcircuit si de echipoten|ializare
trebuie s fie omologate si s aib o dimensiune adecvat pentru curentul de scurtcircuit al instala|iei n
care sunt instalate.

9.3.2.4.2. Pentru instala|iile de tensiune joas si foarte joas, legarea la pmnt si n scurtcircuit poate
s nu fie necesar, cu excep|ia cazului cnd exist riscul repunerii sub tensiune a instala|iilor, de
exemplu:
- linii aeriene care se ncruciseaz cu alte linii sau sunt influen|ate electric;
- prin grup de interven|ie (siguran|).

9.3.2.5. Protec|ia mpotriva pieselor sub tensiune din vecintate
Atunci cnd pr|ile unei instala|ii electrice din vecintatea unei zone de lucru nu pot fi scoase de sub
tensiune, sunt necesare msuri de prevedere speciale, suplimentare care trebuie aplicate nainte de
nceperea lucrului asa cum se precizeaz la 9.3.4.

9.3.2.6. Autorizarea de ncepere a lucrului
Autorizarea din partea responsabilului de exploatare este o condi|ie necesar.
Autorizarea de ncepere a lucrrilor trebuie dat lucrtorilor numai de responsabilul de lucrri si numai
cnd au fost luate msurile precizate la 9.3.2.1. pn la 9.3.2.5..

9.3.2.7. Repunerea sub tensiune dup lucru
Dup terminarea lucrrii si realizarea verificrilor persoanele care nu mai sunt necesare trebuie
informate c lucrarea s-a sfrsit si nici o activitate nu mai este permis si c trebuie s prseasc zona
de lucru.

310
Uneltele, echipamentele si dispozitivele utilizate n timpul lucrrii trebuie ndeprtate.
Dup aceste ac|iuni premergtoare trebuie aplicat procedura de repunere sub tensiune.
Toate echipamentele si/sau dispozitivele de legare la pmnt si de securitate pe zona de lucru trebuie
ndeprtate.
ncepnd de la zona de lucru si mergnd spre exterior echipamentele si/sau dispozitivele de legare la
pmnt care au fost utilizate n instala|ia electric trebuie ndeprtate progresiv si toate sistemele de
blocare sau alte dispozitive care au fost utilizate pentru a mpiedica realimentarea trebuie de asemenea
ndeprtate.
Semnalizarea utilizat pentru lucrri trebuie ndeprtat.
Atunci cnd una din msurile luate pentru punerea instala|iei n securitate n vederea lucrului a fost
anulat, aceast parte a instala|iei trebuie considerat ca fiind sub tensiune.
Cnd responsabilul lucrrii constat c instala|ia electric este pregtit pentru a fi realimentat, el
trebuie s adreseze responsabilului de exploatare o notificare preciznd c lucrarea este terminat si c
instala|ia este pregtit pentru a fi pus sub tensiune.

9.3.3. Lucru sub tensiune
9.3.3.1. Generalit|i

9.3.3.1.1. Pe perioada executrii procedurilor de lucru sub tensiune, lucrtorii intr n atingere cu piese
neizolate sub tensiune sau ptrund n zona de lucru sub tensiune, fie cu o parte a corpului lor fie cu
unelte, echipamente sau dispozitive pe care le manevreaz.
Procedurile de lucru sub tensiune trebuie aplicate numai dup ce au fost nlturate riscurile de incendiu
si de explozie.

9.3.3.1.2. Trebuie luate msuri de prevedere pentru a se asigura un amplasament stabil care i permite
muncitorului s aib ambele mini libere.

9.3.3.1.3. Personalul trebuie s poarte echipamente individuale de protec|ie omologate. El nu trebuie s
poarte nici un obiect metalic (exemplu o bijuterie personal).

9.3.3.1.4. Personalul care lucreaz trebuie calificat si n mod special pregtit suplimentar n func|ie de
tipul de lucru.
Lucrul sub tensiune necesit utilizarea procedurilor specifice (vezi 9.3.3.). Trebuie s respecte
instruc|iunile pentru ntre|inerea uneltelor, echipamentelor.

9.3.3.2. Men|inerea aptitudinii personalului.
Aptitudinea de realizare a lucrrilor sub tensiune n securitate trebuie men|inute prin practic sau
printr-un nou curs de pregtire.
Se recomand revizuirea valabilit|ii autoriza|iei de lucru sub tensiune de cte ori este necesar,
conform nivelului de aptitudine a personalului n cauz.

9.3.3.3. Metode de lucru
n prezent exist dou metode de lucru recunoscute care depind de pozi|ia lucrtorului n raport cu
piesele sub tensiune si de mijloacele utilizate pentru protec|ia mpotriva socurilor electrice si a
scurtcircuitelor.

9.3.3.3.1. Lucru la distan|
Metoda de lucru sub tensiune n care lucrtorul rmne la o distan| specificat fa| de piesele sub
tensiune si lucreaz cu ajutorul prjinilor electroizolate.


311
9.3.3.3.2 Lucru sub tensiune
Metod de lucru sub tensiune n care lucrtorul a cror mini sunt protejate din punct de vedere
electric cu mnusi electroizolate si eventual cu mansoane electroizolante, lucreaz n atingere
mecanic direct cu piesele sub tensiune.
Utilizarea mnusilor electroizolante nu exclude utilizarea echipamentului de protec|ie individual si a
uneltelor electroizolante.

9.3.3.4. Condi|ii de lucru
n func|ie de condi|iile de lucru se definesc reguli care trebuie respectate conform 9.3.3.
Ele stabilesc proceduri care trebuie aplicate pentru lucru |innd seama de pregtire ct si de uneltele,
dispozitivele si echipamentele care se utilizeaz.

9.3.3.5. Unelte, echipamente si dispozitive
Pentru uneltele, dispozitivele si echipamentele folosite trebuie specificate caracteristicile lor, modul de
utilizare, depozitare, ntre|inere, transport si verificare. Ele trebuie clar identificate.
Specifica|iile trebuie fcute ntr-o fis tehnic.

9.3.3.6. Condi|ii de mediu
Pentru lucru n exterior trebuie luate n considerare diverse condi|ii atmosferice cum sunt:
precipita|iile, cea| dens, furtun, vnt puternic, temperatur foarte sczut, etc.
Lucru sub tensiune trebuie interzis sau ntrerupt n caz de ploaie puternic, slab vizibilitate sau cnd
lucrtorii nu pot manevra cu usurin| uneltele.
Pentru lucrul n interiorul amplasamentelor nu este necesar s fie luate n considerare condi|iile
atmosferice dac nu exist riscul supratensiunilor care pot proveni de la instala|iile exterioare
conectate si dac n zona de lucru vizibilitatea este corespunztoare.

9.3.3.7. Organizarea lucrrii
9.3.3.7.1. Pregtirea lucrrii
Pregtirea trebuie fcut n scris n avans dac lucrarea este complex.

9.3.3.7.2. Rolul persoanei responsabile de lucrri
Persoana responsabil de lucrri trebuie s informeze responsabilul de exploatare asupra felului
lucrrii si a locului n instala|ie n care urmeaz s se desfsoare lucrarea.
nainte de nceperea lucrrii trebuie explicat lucrtorilor n ce const lucrarea, care sunt aspectele de
securitate, care este rolul fiecruia dintre ei si care sunt uneltele si echipamentele care trebuie utilizate.
Gradul de supraveghere trebuie s corespund complexit|ii lucrrilor si s fie adecvat nivelului de
tensiune.
Persoana responsabil de lucrri trebuie s |in seama de condi|iile de mediu din zona de lucru.
Autoriza|ia de ncepere a lucrrii trebuie dat lucrtorilor numai de ctre responsabilul de lucrare.
La sfrsitul lucrrii persoana responsabil de lucrare trebuie s informeze persoana responsabil cu
instala|ia electric asupra lucrrilor efectuate.
Dac lucrul a fost ntrerupt, trebuie luate msuri de securitate corespunztoare si persoana cu
responsabilitatea instala|iei electrice trebuie informat.

9.3.3.8. Prescrip|ii specifice pentru instala|ii de tensiune foarte joas
Pentru instala|iile TFJS lucrul la pr|ile sub tensiune este autorizat fr msuri de prevedere mpotriva
atingerilor directe dar trebuie luate msuri de prevenire mpotriva scurtcircuitelor.

9.3.3.9. Prescrip|ii specifice instala|iilor de joas tensiune
Pentru instala|ii de tensiune joas (pn la 1000 V tensiune alternativ si 1500 V tensiune continu)
protejate mpotriva supracuren|ilor si a scurtcircuitelor, singurele prescrip|ii sunt de a se utiliza prelate

312
electroizolante mpotriva pr|ilor active adiacente, unelte electroizolante sau electroizolate si un
echipament individual de protec|ie adecvat.
n situa|ia n care curentul de scurtcircuit poate atinge o valoare periculoas se aplic prescrip|iile
generale (de la 9.4.3.1. pn la 9.4.3.6.).
Supravegherea nu este obligatorie. Atunci cnd lucrarea este realizat de o singur persoan lucrtorul
trebuie s fie capabil s |in seama de toate riscurile care pot aprea si s le depseasc.

9.3.3.10. Lucrri specifice sub tensiune
Lucrrile cum sunt: cur|area, pulverizarea si ndeprtarea depunerilor de ghea| de pe izolatoare
trebuie s se efectueze conform procedurilor specifice de lucru.
Personalul angajat pentru efectuarea acestor lucrri trebuie s fie calificat.

9.3.4. Lucrul n vecintatea pieselor sub tensiune
Lucrul n vecintatea pieselor sub tensiune trebuie executat conform procedurilor tehnice de lucru
stabilite de persoana responsabil cu instala|ia electric.

9.3.4.1. Generalit|i
9.3.4.1.1. Lucrrile n vecintatea pieselor sub tensiune cu tensiuni nominale mai mari de 50 V n
tensiune alternativ sau 120 V tensiune continu nu trebuie realizate dect atunci cnd msurile de
securitate garanteaz c piesele sub tensiune nu pot fi atinse sau c zona de lucru sub tensiune nu poate
fi atins.

9.3.4.1.2. Pentru a controla pericolele electrice n apropierea pieselor sub tensiune se poate asigura o
protec|ie prin ecrane, bariere, carcase sau prelate electroizolante.
Dac aceste metode nu pot fi puse n aplicare, poate fi asigurat o protec|ie prin men|inerea unei
distan|e de securitate.
Distan|a n aer care defineste limita exterioar a zonei de vecintate pentru tensiunea nominal a re|elei
mai mic de 1 kV este de 300 mm.

9.3.4.1.3. Trebuie s existe asigurarea c lucrtorul este ntr-o pozi|ie stabil care i permite s aib
ambele mini libere.

9.3.4.1.4. nainte de nceperea lucrrii persoana cu responsabilitatea lucrrilor trebuie s furnizeze
instruc|iuni personalului, asupra men|inerii distan|elor de securitate, asupra msurilor de securitate
care au fost luate si asupra necesit|ii unui comportament responsabil fa| de msurile de securitate.
Limita zonei de lucru trebuie precizat si definit clar.

9.3.4.1.5. Zona de lucru trebuie s fie marcat prin bariere, corzi, stegule|e, lmpi si semnalizri
corespunztoare.
Tablourile sub tensiune din ncperea alturat trebuie de asemenea indicate prin mijloace
suplimentare, foarte vizibile, de exemplu semne de avertizare clare, fixe n fa|a usilor.

9.3.4.1.6. n zona de lucru, lucrtorul trebuie s se asigure care sunt miscrile pe care poate s le fac
cu o parte a corpului su, cu uneltele pe care le manevreaz astfel nct s nu ating zona de lucru sub
tensiune.
Trebuie acordat o aten|ie special la manevrarea unor unelte de lucru de lungimi mari (unelte,
extremit|i de cabluri, tuburi, scri etc.).

9.3.4.2. Protec|ia prin ecrane, bariere, carcase sau prelate electroizolante.
9.3.4.2.1. Aceste dispozitive de protec|ie trebuie alese si instalate pentru a asigura protec|ia mpotriva
solicitrilor electrice si mecanice previzibile.


313
9.3.4.2.2. Atunci cnd dispozitivele de protec|ie sunt instalate n interiorul zonei de lucru sub tensiune
trebuie s se aplice procedurile de lucru n afara tensiunii sau procedurile de lucru sub tensiune.

9.3.4.2.3. Atunci cnd dispozitivele de protec|ie sunt instalate n exteriorul zonei de lucru sub tensiune
ele trebuie montate fie aplicnd procedurile de lucru sub tensiune, fie utiliznd dispozitive care
mpiedic personalul care le instaleaz s ptrund n zona de lucru sub tensiune.
Dac este necesar trebuie utilizate procedurile de lucru sub tensiune.

9.3.4.2.4. n situa|ia n care procedurile precedente de lucru sunt ndeplinite, lucru n zona din
vecintate poate fi realizat prin utilizarea procedurilor normale de ctre persoane calificate.

9.3.4.3. Protec|ie prin distan| de securitate si supraveghere
Atunci cnd se utilizeaz protec|ia prin distan| de securitate si supraveghere aceast metod de lucru
trebuie s cuprind cel pu|in:
- men|inerea distan|ei de securitate;
- desemnarea personalului responsabil pentru efectuarea lucrrii;
- procedurile pentru evitarea ptrunderii n zona de lucru sub tensiune pe perioada lucrrilor.

9.4. Proceduri de ntreinere
9.4.1. Generaliti

9.4.1.1. Scopul ntre|inerii este de a conserva instala|ia electric n condi|iile cerute.
ntre|inerea poate consta n:
- ntre|inere preventiv care se realizeaz sistematic n inten|ia de a prevenii defectrile si de
a conserva echipamentul n condi|ie bun;
sau
- ntre|inere corectiv care este realizat pentru repararea sau nlocuirea unei pr|i defecte.

9.4.1.2. Exist dou tipuri de lucrri de ntre|inere:
- lucrri n cursul crora riscul de soc electric, de scurtcircuit sau de arc electric este prezent si
n consecin| trebuie aplicate procedurile de lucru corespunztoare;
- lucrri pentru care proiectarea echipamentului permite ca o anumit ntre|inere (de exemplu
nlocuirea fuzibilului siguran|elor sau a lmpilor pentru iluminat) s se realizeze fr a fi
necesar s se aplice n totalitate procedurile de lucru.

9.4.2. Personalul
9.4.2.1. Toate procedurile de ntre|inere care trebuie aplicate trebuie aprobate mai nainte de
responsabilul de exploatare.

9.5.2.2. Atunci cnd sunt efectuate lucrri de ntre|inere la o instala|ie electric trebuie precizat:
- partea din instala|ie asupra creia se face interven|ia;
- responsabilul de ntre|inere.

9.4.2.3. Personalul care trebuie s realizeze lucrarea trebuie s fie calificat pentru activitatea de
efectuat si s fie competent pentru sarcina de ndeplinit.
El trebuie s fie echipat si s utilizeze dispozitive de msurare si de ncercare si s utilizeze
echipamente individuale de protec|ie corespunztoare.

9.4.2.4. Trebuie luate toate msurile de securitate pentru protec|ia persoanelor, animalelor si a
bunurilor.


314
9.4.3. Lucrri de reparaie
Lucrrile de repara|ii pot cuprinde urmtoarele etape:
- localizarea defectului;
- eliminarea defectului si/sau nlocuirea defectelor;
- reinstalarea pr|ii reparate n instala|ie.

9.4.3.1. ncercrile func|ionale, verificrile corespunztoare si reglajele necesare trebuie realizate
pentru a exista asigurarea c toate pr|ile reparate ale instala|iei sunt corespunztoare pentru a fi puse
sub tensiune.

9.4.4. Lucrri de nlocuire
9.4.4.1. Lucrrile de nlocuire a fuzibilelor siguran|elor.
Ca regul general, nlocuirea fuzibilelor siguran|elor trebuie realizat fr tensiune, dar se poate face
si sub tensiune dac exist o procedur n acest sens.

9.4.4.2. nlocuirea lmpilor si a accesoriilor
Cnd este necesar nlocuirea lmpilor si a accesoriilor demontabile acestea trebuie realizate fr
tensiune.
nlocuirea poate fi realizat sub tensiune de ctre o persoan obisnuit dac echipamentul prezint o
protec|ie complet mpotriva atingerii directe.

9.4.5. ntrerupere temporar
n caz de ntrerupere temporar a lucrrii de ntre|inere, persoana responsabil de lucrare trebuie s ia
toate msurile necesare pentru a mpiedica accesul la piesele sub tensiune neizolate si orice manevr
neautorizat la instala|ia electric.
Dac este necesar trebuie informat persoana responsabil de exploatarea instala|iei electrice.

9.4.6. Terminarea lucrrilor de ntreinere
La terminarea lucrrilor de ntre|inere responsabilul cu lucrrile de ntre|inere trebuie s predea
instala|ia persoanei responsabile de exploatarea instala|iei electrice.
Starea instala|iei electrice la repunerea n func|iune trebuie notificat responsabilului de exploatare.


315
CAPITOLUL 10.
BIBLIOGRAFIE

10.1. Standarde referin
Pentru actualizarea listei standardelor de referin se va consulta periodic Buletinul ASRO yi
Catalogul standardelor romne.
1. SR HD 21 (standard pe pri) Conductoare si cabluri izolate cu policlorur de vinil de tensiune
nominal pn la 450/750 V,inclusiv
2. SR HD 22 (standard pe pri) Conductoare si cabluri izolate cu materiale reticulate de tensiune
nominal pn la 450/750 V inclusiv
3. SR EN 81-72:2004 Reguli de securitate pentru execu|ia si montarea ascensoarelor.
Aplica|ii particulare pentru ascensoare de persoane si materiale. Partea
72: Ascensoare de pompieri
4. SR 234:2008 Bransamente electrice. Prescrip|ii generale de proiectare si executare
5. SR HD 193 S2:2002 Domenii de tensiuni pentru instala|iile electrice n construc|ii
6. SR HD 308 S2:2002 Identificarea conductoarelor cablurilor si cordoanelor flexibile
7. SR HD 361 S3:2002+A1:2007 Sisteme de identificare a cablurilor
8. SR HD 384.3 S2:2004 Instala|ii electrice n construc|ii. Partea 3: Determinarea
caracteristicilor generale
9. SR HD 384.4.42 S1:2004
+ A1:2004+A2:2004
Instala|ii electrice n construc|ii. Partea 4: Msuri de protec|ie pentru
asigurarea securit|ii. Capitolul 42: Protec|ia mpotriva efectelor
termice
10. SR HD 384.4.43 S2:2004

Instala|ii electrice n construc|ii. Partea 4: Protec|ie pentru asigurarea
securit|ii. Capitolul 43: Protec|ie mpotriva supracuren|ilor
11. SR HD 384.4.473 S1:2004 Instala|ii electrice n construc|ii. Partea 4: Msuri de protec|ie pentru
asigurarea securit|ii. Capitolul 47: Utilizarea msurilor de protec|ie
pentru asigurarea securit|ii. Sec|iunea 473: Msuri de protec|ie
mpotriva supracuren|ilor
12. SR HD 384.4.482 S1:2003 Instala|ii electrice n construc|ii. Partea 4: Protec|ia pentru asigurarea
securit|ii. Capitolul 48: Alegerea msurilor de protec|ie n func|ie de
influen|ele externe. Sec|iune 482: Protec|ia mpotriva incendiului n
amplasamente cu riscuri
13. SR HD 384.5.52 S1:2004
+ A1:2004
Instala|ii electrice n construc|ii. Partea 5: Alegerea si montarea
echipamentelor electrice. Capitolul 52: Sisteme de pozare
14. SR HD 384.5.523 S2:2003 Instala|ii electrice n construc|ii. Partea 5: Alegerea si instalarea
echipamentelor electrice. Sec|iunea 523: Curen|i admisibili n sisteme
de pozare
15. SR HD 384.5.537 S2:2003

Instala|ii electrice n construc|ii. Partea 5: Alegerea si instalarea
echipamentelor electrice. Capitolul 53: Aparataj. Sec|iunea 537:
Dispozitive de sec|ionare si comand
echipamentelor electrice. Capitolul 56: Alimentare pentru servicii de
securitate
echipamentelor electrice. Capitolul 55: Alte echipamente. Sec|iunea
551: Grupuri generatoare de joas tensiune
18. SR HD 384.7.702 S2:2004 Instala|ii electrice n construc|ii. Partea 7: Reglementri pentru
instala|ii si amplasamente speciale. Sec|iunea 702: Piscine si alte
bazine
19. SR HD 384.7.708 S2:2005 Instala|ii electrice n construc|ii. Partea 7: Prescrip|ii pentru instala|ii si
amplasamente speciale. Sec|iunea 708: Instala|ii electrice pentru
campinguri
20. SR HD 384.7.711 S1:2004 Instala|ii electrice n construc|ii. Partea 7-711: Reguli pentru instala|ii
si amplasamente speciale. Expozi|ii, spectacole si standuri
amplasamente speciale. Sec|iunea 753: Sisteme de nclzire n
pardoseal sau tavan
amplasamente speciale. Sec|iunea 754: Instala|ii electrice pentru rulote
sau autorulote
23. SR HD 516 S2:2002
+A1:2004+A2:2009
Ghid de utilizare a cablurilor de joas tensiune armonizate

316
24. SR HD 603 S1:2001
+A1:2002+A2:2004+A3:2007
Cabluri de distribu|ie de tensiune nominal 0,6/1 kV
25. SR EN 1648-1:2005 Vehicule de locuit pentru timpul liber. Instala|ii electrice de foarte
joas tensiune de 12 V n curent continuu. Partea 1: Rulote
26. SR EN 1648-2:2005 Vehicule de locuit pentru timpul liber. Instala|ii electrice de foarte
joas tensiune de 12 V n curent continuu. Partea 2: Autorulote
27. SR EN 1838:2003 Aplica|ii ale iluminatului. Iluminatul de siguran|
28. STAS 2612-87 Protec|ia mpotriva electrocutrilor. Limite admise
29. SR ISO 3864-1:2009 Simboluri grafice. Culori si semne de securitate. Partea 1: Principii de
proiectare pentru semne de securitate in locurile de munca si in zonele
publice
30. STAS 6865-89 Conductoare cu izola|ie de PVC pentru instala|ii electrice fixe
31. STAS 7944-79 Bare conductoare de curent. Curen|i maximi admisibili de durat.
Prescrip|ii
32. STAS 9436 (standard pe pri) Cabluri si conducte electrice. Clasificarea si simbolizarea.
33. ISO 8528 (standard pe parti) Reciprocating internal combustion engine driven alternating current
generating sets
34. SR ISO 8528-1:2010 Grupuri electrogene de curent alternativ antrenate de motoare cu ardere
intern cu miscare alternativ. Partea 1: Aplica|ii, caracteristici si
performan|e
35. SR ISO 8528-10:2003 Grupuri electrogene de curent alternativ antrenate de motoare cu ardere
intern cu miscare alternativ. Partea 10: Msurarea zgomotului aerian
prin metoda suprafe|ei nfsurtoare
36. SR EN 12101-10:2006+AC :2007 Sisteme pentru controlul fumului si al gazelor fierbin|i. Partea
10:Echipamente de alimentare cu energie
37. SR 12294:1993 Iluminatul artificial. Iluminatul de siguran| n industrie
38. SR EN 12601:2002 Grupuri electrogene ac|ionate de motoare cu ardere intern cu miscare
alternativ. Securitate
39. SR EN 12845+A2:2009 Instala|ii fixe de lupt mpotriva incendiului. Sisteme automate de
stingere tip sprinkler. Dimensionare, instalare si ntre|inere
40. SR EN 50085 (standard pe pri) Sisteme de jgheaburi si de tuburi profilate pentru instala|ii electrice
41. SR EN 50086 (standard pe pri) Sisteme de tuburi de protec|ie pentru instala|ii electrice
42. SR EN 50107 (standard pe parti) Instala|ii de reclame si tuburi luminoase cu descrcare, func|ionnd la
o tensiune nominala de iesire , in gol, fr sarcin, cuprinsa intre1kV si
10 kV.
43. SR EN 50110-1:2005 Exploatarea instala|iilor electrice
44. SR EN 50160:2007 Caracteristici ale tensiunii n re|ele electrice
45. SR EN 50164 (standard pe pri) Componente de protec|ie mpotriva trsnetului (CPT).
46. SR EN 50200:2007 Metod de ncercare pentru rezisten|a la foc a cablurilor de mici
dimensiuni fr protec|ie utilizate n circuite de urgen|
47. SR EN 50266 (standard pe pri) Metode comune de ncercare a cablurilor supuse la foc. ncercare de
rezisten| la propagarea vertical a flcrii pe conductoare sau cabluri
n mnunchi n pozi|ie vertical
48. SR EN 50267 (standard pe pri) Metode de ncercare uzuale pentru cabluri n condi|ii de foc. ncercri
asupra gazelor emise n timpul combustiei materialelor din cabluri
49. SR EN 50272-2:2003 Prescrip|ii de securitate pentru acumulatoare si instala|ii pentru baterii.
Partea 2: Baterii sta|ionare
50. SR EN 50274:2003 Ansambluri de aparataj de joas tensiune. Protec|ia mpotriva socurilor
electrice. Protec|ia mpotriva contactului direct involuntar cu pr|i
active periculoase
51. SR EN 50362:2004 Metod de ncercare a rezisten|ei la foc a cablurilor de comand si de
energie cu dimensiuni mari, neprotejate pentru utilizare n circuitele de
alarm
52. SR HD 472 S1:2002 + A1:2002 Tensiuni nominale ale re|elelor electrice de distribu|ie public de joas
tensiune
53. SR CEI 60050-195:2006 + A1:2006

Vocabular Electrotehnic Interna|ional. Partea 195: Legare la pmnt si
protec|ie mpotriva socurilor electrice
54. SR CEI 60050-826:2006 Vocabular Electrotehnic Interna|ional. Partea 826: Instala|ii electrice
55. SR EN 60065:2003
+ A1:2006+ A11:2009
Aparate electronice audio, video si similare. Cerin|e de securitate
56. SR EN 60079 (standard pe pri) Aparatur electric pentru atmosfere explozive gazoase

57. SR EN 60204-1:2007+A1:2009 Securitatea masinilor. Echipamentul electric al masinilor. Partea 1 :
Cerin|e generale

317
58. SR EN 60228:2005 Conductoare pentru cabluri izolate
59. SR EN 60269 (standard pe pri) Siguran|e fuzibile de joas tensiune
60. SR CEI 60287-1-1 + A1:2001 Cabluri electrice. Calculul intensit|ii admisibile a curentului. Partea 1:
Ecua|iile intensit|ii admisibile a curentului (factor de ncrcare 100%)
si calculul pierderilor. Sec|iunea 1: Generalit|i
61. SR EN 60309-1:2001 + A1:2007 Prize de curent pentru uz industrial. Partea 1: Reguli generale
62. SR EN 60309-2:2002 +A1:2004 Prize de curent pentru uz industrial. Partea 2: Prescrip|ii de
interschimbabilitate dimensional pentru aparate cu stifturi si teci
63. CEI 60331-11:1999 Tests for electric cables under fire conditions - Circuit integrity - Part
11: Apparatus - Fire alone at a flame temperature of at least 750 C
64. CEI 60331-21:1999 Tests for electric cables under fire conditions - Circuit integrity - Part
21: Procedures and requirements - Cables of rated voltage up to and
including 0,6/1,0 kV
65. SR EN 60332 (standard pe pri) ncercri ale cablurilor electrice si cu fibre optice supuse la foc.
66. SR EN 60335-2-41:2004+A1:2004 +
A2.2010
Aparate electrice de uz casnic si scopuri similare. Securitatea. Partea 2-
41: Prescrip|ii particulare pentru pompe.
67. SR EN 60335-2-71:2004 +A1:2007 Aparate electrice pentru uz casnic si scopuri similare. Securitate.
Partea 2-71: Prescrip|ii particulare pentru aparate electrice de nclzit
destinate reproducerii si cresterii animalelor
68. SR EN 60335-2-53:2004+A1:2007 Aparate electrice pentru uz casnic si scopuri similare. Securitate.
Partea 2-53: Prescrip|ii particulare pentru aparate de nclzit sauna
69. SR EN 60335-2 96:2004+
A1:2004+A2:2009
Aparate electrice de uz casnic si scopuri similare. Securitatea. Partea 2-
96: Prescrip|ii particulare pentru elemente de nclzit flexibiletip folie
pentru nclzirea camerelor.
70. SR EN 60335-2-105:2005
+ A1:2008
Aparate electrice pentru uz casnic si scopuri similare. Securitate.
Partea 2-105: Prescrip|ii particulare pentru cabine de dus
multifunc|ionale
71. SR HD 60364-1:2009

Instala|ii electrice de joas tensiune. Partea 1: Principii fundamentale,
determinarea caracteristicilor generale, defini|ii
72. SR HD 60364-4-41:2007 Instala|ii electrice de joas tensiune. Partea 4: Msuri de protec|ie
pentru asigurarea securit|ii. Capitolul 41: Protec|ia mpotriva socurilor
electrice
73. SR CEI 60364-4-44:2005 Instala|ii electrice n construc|ii. Partea 4-44: Protec|ie pentru
asigurarea securit|ii. Protec|ie mpotriva perturba|iilor de tensiune si
perturba|iilor electromagnetice
74. SR HD 60364-4-443:2007 Instala|ii electrice n construc|ii. Partea 4-44: Protec|ie pentru
asigurarea securit|ii. Protec|ie mpotriva perturba|iilor de tensiune si a
perturba|iilor electromagnetice. Articolul 443: Protec|ie mpotriva
supratensiunilor de origine atmosferic sau de comuta|ie
75. SR HD 60364-5-51:2010 Instala|ii electrice n construc|ii. Partea 5-51: Alegerea si montarea
echipamentelor electrice. Reguli generale
76. SR CEI 60364-5-53:2005 Instala|ii electrice n construc|ii. Partea 5-53: Alegerea si instalarea
echipamentelor electrice. Sec|ionare, ntrerupere si comand
77. SR HD 60364-5-534:2009 Instala|ii electrice de joas tensiune. Partea 5-53: Alegerea si instalarea
echipamentelor electrice. Sec|ionare, ntrerupere si comand. Articolul
534: Dispozitive de protec|ie mpotriva supratensiunilor
78. SR HD 60364-5-54:2007 Instala|ii electrice de joas tensiune. Partea 5-54: Alegerea si montarea
echipamentelor electrice. Sisteme de legare la pmnt, conductoare de
protec|ie si conductoare de echipoten|ializare
echipamentelor electrice. Servicii de securitate
echipamentelor electrice. Alte echipamente. Articolul 551:Grupuri
generatoare de joas tensiune
81. SR HD 60364-5-559:2006 Instala|ii electrice n construc|ii. Partea 5-55: Alegerea si instalarea
echipamentelor electrice. Alte echipamente. Articolul 559: Corpuri si
instala|ii de iluminat
82. SR HD 60364-6:2007 Instala|ii electrice de joas tensiune. Partea 6: Verificare
83. SR HD 60364-7-701:2007 Instala|ii electrice de joas tensiune. Partea 7-701: Prescrip|ii pentru
instala|ii sau amplasamente speciale. ncperi cu cad de baie sau dus

84. SR HD 60364-7-703:2005 Instala|ii electrice n construc|ii. Partea 7-703: Prescrip|ii pentru
instala|ii sau amplasamente speciale. ncperi si cabine prevzute cu

318
nclzitoare pentru saune
instala|ii sau amplasamente speciale. Instala|ii pentru santiere de
construc|ii si de demolare
instala|ii sau amplasamente speciale. Construc|ii din agricultur si
horticultur
instala|ii sau amplasamente speciale. Incinte electroconductoare
nguste
instala|ii si amplasamente speciale. Campinguri, parcuri de rulote si
amplasamente similare
89. SR HD 60364-7-709:2010 Instala|ii electrice n construc|ii. Partea 7: Prescrip|ii pentru instala|ii si
amplasamente speciale. Sec|iunea 709: Porturi de ambarca|ii si
amplasamente similare
90. SR CEI 60364-7-710:2005 Instala|ii electrice n construc|ii. Partea 7: Prescrip|ii pentru instala|ii
sau amplasamente speciale. Sec|iunea 710: Amplasamente pentru
utilizri medicale
instala|ii si amplasamente speciale. Sisteme de alimentare cu energie
solar fotovoltaic (PV)
92. SR CEI 60364-7-713:2005 Instala|ii electrice n construc|ii. Partea 7: Prescrip|ii pentru instala|ii si
amplasamente speciale. Sec|iunea 713: Mobilier
instala|ii speciale sau amplasamente speciale. Unit|i mobile sau
transportabile
instala|ii si amplasamente speciale. Instala|ii electrice pentru rulote si
autorulote
instala|ii sau amplasamente speciale. Instala|ii electrice temporare
pentru structuri, dispozitive pentru agrement si barci din blciuri,
parcuri de distrac|ii si circuri
96. CEI 60417-DB (baz de date) Graphical symbols for use on equipment
97. SR EN 60423:2008 Sisteme de tuburi de protec|ie pentru sisteme de cablare. Diametre
exterioare ale tuburilor de protec|ie pentru instala|ii electrice si filete
pentru tuburi de protec|ie si accesorii
98. SR EN 60439 (standard pe pri)
SR EN 61439 (standard pe pri)
Ansambluri de aparataj de joas tensiune
Ansambluri de aparataj de joas tensiune
99. SR CEI 60502-1:2006 Cabluri de energie cu izola|ie extrudat si accesoriile lor pentru
tensiuni nominale de la 1 kV (Um = 1,2 kV) pn la 30 kV (Um = 36
kV). Partea 1: Cabluri pentru tensiuni nominale de 1 kV (Um = 1,2
kV) si 3 kV (Um = 3,6 kV)
100. SR EN 60529:1995 + A1:2003 Grade de protec|ie asigurate prin carcase (Cod IP)
101. SR EN 60598 (standard pe pri) Corpuri de iluminat
102. SR EN 60601-1-1:2003 Aparate electromedicale. Partea 1-1: Cerin|e generale de securitate.
Standard colateral: Cerin|e de securitate pentru sisteme
electromedicale
103. SR CEI 60755+A1+A2:1995 Reguli generale pentru dispozitivele de protec|ie la curent diferen|ial
rezidual
104. SR EN 60670-1:2005 Cutii si carcase pentru aparate electrice pentru instala|ii electrice de uz
casnic si similar. Partea 1: Reguli generale
105. SR EN 60670-21:2008 Cutii si carcase pentru aparate electrice pentru instala|ii electrice fixe
de uz casnic si similar. Partea 21: Prescrip|ii particulare pentru cutii si
carcase cu dispozitive de ag|are
106. SR EN 60670-22:2007 Cutii si carcase pentru aparate electrice pentru instala|ii electrice fixe
de uz casnic si similar. Partea 22: Prescrip|ii particulare pentru cutii si
carcase de conexiune
107. SR EN 60695 (standard pe pri) ncercri privind riscurile de foc
108. SR EN 60702-1:2003 Cabluri cu izola|ie mineral si terminalelor lor de tensiune nominal
pn la 750 V. Partea 1: Cabluri
109. SR EN 60702-2:2003 Cabluri cu izola|ie mineral si terminalele lor de tensiune nominal
pn la 750 V. Partea 2: Terminale

319
110. CEI 60724:2008 Short-circuit temperature limits of electric cables with rated voltages of
1 kV (U
m
= 1,2 kV) and 3 kV (U
m
= 3,6 kV)
111. SR EN 60745 (standard pe pri) Unelte electrice cu motor portabile. Securitate
112. SR CEI 60800:2010 Cabluri de nclzire cu tensiunea nominal de 300/500 V pentru
confort termic si protec|ie mpotriva formrii ghe|ii
113. SR EN 60896 (standard pe pari) Baterii sta|ionare cu plumb-acid
114. SR EN 60898-1:2004
+A1:2004+ A11:2006 +A12:2009
Aparate electrice mici. ntreruptoare automate pentru protec|ia la
supracuren|i pentru instala|ii casnice si similare. Partea 1: ntreruptoare
automate pentru func|ionare n curent alternativ
115. SR EN 60898-2:2007 Aparate electrice mici. ntreruptoare automate pentru protec|ia la
supracuren|i pentru instala|ii casnice si similare. Partea 2: ntreruptoare
automate pentru func|ionare n curent alternativ si n curent continuu
116. SR EN 60904-3:2008 Dispozitive fotovoltaice. Partea 3: Principii de msurare pentru
dispozitivele fotovoltaice (PV) pentru aplica|ii terestre incluznd
distribu|ia radia|iei solare standard
117. SR EN 60947 (standard pe pri) Aparataj de joas tensiune
118. SR EN 60950 (standard pe pri) Echipamente pentru tehnologia informa|iei. Securitate
119. SR EN 61000 (standard pe pri) Compatibilitate electromagnetic (CEM)
120. SR EN 61008-1:2004+ A11:2008
+A12:2009
ntreruptoare automate de curent diferen|ial rezidual fr protec|ie
incorporat la supracuren|i pentru uz casnic si similar. Partea 1:Reguli
generale .
121. SR EN 61009-1:2004
+A12:2009+A13:2009
ntreruptoare automate de curent diferen|ial rezidual cu protec|ie
incorporat la supracuren|i pentru uz casnic si similar. Partea 1:Reguli
generale
122. SR EN 61029 (standard pe pri) Securitatea uneltelor electrice cu motor transportabile
123. SR EN 61034 (standard pe pri) Msurarea densit|ii fumului degajat de cabluri care ard n condi|ii
definite
124. SR EN 61082-1:2007 Elaborarea documentelor utilizate n electrotehnic. Partea 1: Reguli
generale
125. CEI 61084 (standard pe pri) Cable trunking and ducting systems for electrical installations
126. SR EN 61140:2002
+A1:2007
Protec|ie mpotriva socurilor electrice. Aspecte comune n instala|ii si
echipamente electrice
127. SR CEI 61200-53:2005 Ghid pentru instala|ii electrice. Partea 53: Alegerea si instalarea
echipamentelor electrice. Aparataj
128. SR CEI 61200-704:2005 Ghid pentru instala|ii electrice. Partea 704: Instala|ii pentru santier
129. SR EN 61241-10:2005 Aparate electrice destinate utilizrii n prezen|a prafului combustibil.
Partea 10: Clasificarea ariilor unde este sau poate fi prezent praf
combustibil
130. SR EN 61334 (standard pe pri) Automatizarea distribu|iei prin utilizarea de sisteme de curen|i
purttori pe linii de distribu|ie a energiei electrice
131. SR EN 61346-1:1998 Sisteme industriale, instala|ii si echipamente si produse industriale.
Principii de structurare si identificri de referin|. Partea 1: Reguli de
baz
132. SR EN 61346-2:2004 Sisteme industriale, instala|ii si echipamente si produse industriale.
Principii de structurare si identificri de referin|. Partea 2: Clasificarea
obiectelor si coduri pentru clase
133. SR EN 61347-2-2:2003
+A1:2006+ A2:2007
Aparataj pentru lmpi. Partea 2-2: Prescrip|ii particulare pentru
convertizoare electronice cobortoare alimentate n curent continuu sau
curent alternativ pentru lmpi cu incandescen|
134. SR EN 61386 (standard pe pri) Sisteme de tuburi de protec|ie pentru instala|ii electrice
135. SR EN 61537:2007 Direc|ionarea cablajului. Sisteme traseu de cabluri si sisteme scar de
cabluri
136. SR EN 61557 (standard pe pri) Securitate electric n re|ele de distribu|ie de joas tensiune de 1, 0 kV
c.a. si 1,5 kV c.c. Dispozitive de control, de msurare sau de
supraveghere a msurilor de protec|ie
137. SR EN 61558-1:2006 + A1:2009 Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare, bobinelor de
reactan| si produselor similare. Partea 1: Prescrip|ii generale si
ncercri
138. SR EN 6558-2-4:2002 Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare si analogice.
Partea 2-4: Prescrip|ii particulare pentru transformatoare de separare a
circuitelor de uz general
139. SR EN 61558-2-5:2002 +A11:2005 Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare si
dispozitivelor analoage. Partea 2-5: Prescrip|ii particulare pentru
transformatoare si blocuri de alimentare pentru aparate de ras

320
140. SR EN 61558-2-6:2002 Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare si analogice.
Partea 2-6: Prescrip|ii particulare pentru transformatoare de securitate
de uz general
141. SR EN 61558-2-15:2003 Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare si
dispozitivelor analoage. Partea 2-15: Prescrip|ii particulare pentru
transformatoare de separare a circuitelor pentru spa|ii cu utilizare
medical
142. SR EN 61643-11:2003 +A11:2007 Descrctoare de joas tensiune. Partea 11: Descrctoare conectate la
sistemele de distribu|ie de joas tensiune. Prescrip|ii si ncercri
143. SR EN 62040 (standard pe pri) Surse de alimentare nentreruptibile (UPS)
144. SR CEI/TR 62066:2005 Supratensiuni si protec|ia mpotriva supratensiunilor n re|elele de
joas tensiune alternativ. Informa|ii generale de baz
145. SR EN 62262:2004 Grade de protec|ie asigurate prin carcasele echipamentelor electrice
mpotriva impacturilor mecanice din exterior (cod IK)
146. SR EN 62305 (standard pe pri) Protec|ia mpotriva trsnetului
147. SR EN 62395-1:2007 Sisteme de nclzire rezistiv a traseelor pentru aplica|ii industriale si
comerciale. Partea 1: Cerin|e generale si de ncercare

10.2. Acte normative

1. Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea n constructii, publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 12
din 24 ianuarie 1995, cu modificrile ulterioare.
2. Legea nr. 50/1991 Legea privind autorizarea executrii lucrrilor de constructii, republicat n Monitorul
Oficial al Romniei, nr. 933 din 13 octombrie 2004., cu complectrile si modificrile
ulterioare
Hotrrea
Guvernului
nr. 90/2008
Hotrrea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor
la retelele electrice de interes public, publicat n Monitorul Oficial al Romniei al
Romniei nr. 109 din 12 februarie 2008
3. Hotrrea
Guvernului
nr. 300/2006
Hotrrea Guvernului privind cerintele minime de securitate si sntate pentru santierele
temporale sau mobile, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, nr.252 din 21 martie
2006, cu completrile si modificrile ulterioare.
4. Legea nr. 307/2006 Legea privind aprarea mpotriva incendiilor, publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, nr.633 din 21 iulie 2006, cu modificrile ulterioare
5. Legea nr. 319/2006 Lege a securittii si snttii n munc, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, nr.
646 din 26 iulie 2006
6. Hotrrea
Guvernului
nr. 1146/2006
Hotrrea Guvernului privind cerintele minime de securitate si sntate pentru utilizarea
n munc de ctre lucrtori a echipamentelor de munc, publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, nr. 815 din 03 octombrie 2006.
7. Hotrrea
Guvernului
nr. 457/2003
Hotrrea Guvernului privind asigurarea securittii utilizatorilor de echipamente
electrice de joas tensiune, republicat, n Monitorul Oficial al Romniei, nr. 402 din 15
iunie 2007, cu modificrile si completrile ulterioare
9. Hotrrea
Guvernului
nr. 622/2004
Hotrrea Guvernului privind stabilirea conditiilor de introducere pe piat a produselor
pentru constructii, republicat n Monitorul Oficial al Romniei, nr.487 din 20 iulie
2007, cu completrile si modificrile ulterioare
10. Hotrrea
Guvernului
nr. 971/2006
Hotrrea Guvernului privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau
de sntate la locul de munc, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, nr.683 din 09
august 2006.
11. Hotrrea
Guvernului nr.
1091/2006
Hotrrea Guvernului privind cerintele minime de securitate si sntate pentru locul de
munc, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, nr.739 din 30 august 2006.
12. Ordinul
presedintelui
autorit(ii na(ionale
de reglementare n
domeniul energiei
nr. 34/2003
Ordin privind aprobarea Normativului de ncercri si msurtori pentru sistemele de
protectii, comand-control si automatizri din partea electric a centralelor si statiilor,
cod NTE 002/03/0, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, partea I, nr.15 din 8
ianuarie 2004.
13. Ordinul
presedintelui
de reglementare n
domeniul energiei
nr. nr.7/2006
Ordin pentru aprobarea Normei tehnice energetice (NTE), Normativ privind
metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit n retelele electrice cu tensiunea sub 1
kV, cod NTE 006/06/00, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, partea I, nr.309 din
05 aprilie 2006.

321
14. Ordinul
presedintelui
de reglementare n
domeniul energiei
nr.38/2008
Ordin pentru aprobarea Normativul pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri
electrice, cod NTE 007/08/00, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, partea I, nr.
356 din 08 mai 2008.
15. Ordinul ministrului
transporturilor,
construc(iilor si
turismului nr.
217/2005
Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a
incendiilor, indicativ NP 086-05, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor,
constructiilor si turismului nr.217/2005, publicat n Monitorul Oficial al Romniei,
partea I, nr.479 din 07 iunie 2005.
16. Ordinul ministrului
transporturilor,
construc(iilor si
turismului nr.
176/2005
Normativ privind proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiilor electrice
n zone cu pericol de explozie, indicativ NP 099-04, aprobat prin Ordinul ministrului
transporturilor, constructiilor si turismului nr.176/2005, cu modificrile si completrile
ulterioare, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, partea I, nr. 418 din 18 mai 2005.


322

ANEXE


323
Anexa 5.1
5.1-1
LISTA DE ABREVIERI ALE INFLUEN|ELOR EXTERNE
A AA Temperatur (
0
C) AL Faun AM
Tranzitorii unidirecionale conduse
la scara de timp de nanosecunde
M
e
d
i
i

AA1 -60 +5 AL1 Neglijabil AM-22-1 Nivel neglijabil
AA2 -40 +5 AL2 Risc AM-22-2 Nivel mediu
AA3 -25 +5 AM-22-3 Nivel ridicat
AA4 -5 +40 AM Radiaii electromagnetice ionizante AM-22-4 Nivel foarte important
AA5 +5 +40
AA6 +5 +60
Armonici
Tranzitorii unidirecionale
de ordinul milisecundelor
AA7 -25 +55
AA8 -50 +40 AM-1-1 Nivel specificat AM-23-1 Nivel specificat
AM-1-2 Nivel mediu AM-23-2 Nivel mediu
AB Temperatur i
umiditate
AM-1-3 Nivel ridicat AM-23-3 Nivel important
AC Altitudine (m) Semnal reea Tranzitorii oscilatorii conduse

AC1 s 2000 AM-2-1 Nivel specificat AM-24-1 Nivel mediu
AC2 > 2000 AM-2-2 Nivel mediu AM-24-2 Nivel important
AM-2-3 Nivel ridicat
AD Ap Fenomene radiate la frecven
nalt
Variaia amplitudinii tensiunii
AD1 Neglijabil AM-25-1 Nivel neglijabil
AD2 Picturi AM-3-1 Nivel specificat AM-25-2 Nivel mediu
AD3 Pulverizare AM-3-2 Nivel mediu AM-25-3 Nivel important
AD4 Stropire
AD5 Jeturi Tensiuni dezechilibrate Descrcri electrostatice
AD6 Valuri
AD7 Imersie AM-4 AM-31-1 Nivel sczut
AD8 Submersie AM-31-2 Nivel mediu
Variaia frecvenei fundamentale AM-31-3 Nivel important
AE Corpuri strine AM-31-4 Nivel foarte important
AM-5
AE1 Neglijabile Ionizare
AE2 Mici Tensiuni de joas frecven induse AM-41-1 Fr clasificare
AE3 Foarte mici
AE4 Praf pu|in AM-6 Fr clasificare
AR5 Praf moderat AN Radiaii solare
AE6 Praf mult Curent continuu n reele
alternative

AN1 Sczute
AF Coroziune AM-7 Fr clasificare AN2 Medii
AN3 Puternice
AF1 Neglijabil Cmpuri magnetice radiate
AF2 Atmosferic AP Efect seismic
AF3 Intermitent AM-8-1 Nivel mediu
AF4 Permanent AM-8-2 Nivel ridicat AP1 Neglijabil
AP2 Sczut
AG Socuri Cmpuri electrice AP3
AP4
Mediu
Ridicat
AG1 Usoare AM-9-1 Nivel neglijabil AQ Trsnet
AG2 Medii AM-9-2 Nivel mediu
AG3 Mari AM-9-3 Nivel ridicat AQ1 Neglijabil
AM-9-4 Nivel foarte ridicat AQ2 Indirect
AH Vibraii AQ3 Direct
Tensiuni sau cureni indui oscilatorii
AH1 Slabe AR Micarea aerului
AH2 Medii AM-21 Fr clasificare
AH3 Mari AR1 Sczut
AR2 Medie
AJ Alte solicitri mecanice AR3 Puternic
AK Flor AS Vnt
AK1 Neglijabil AS1 Sczut
AK2 Risc AS2 Mediu
AS3 Puternic


324
5.1-2

B BA Competen BD Condiii de evacuare n caz de urgen BE Materiale
U
t
i
l
i
z
a
r
e

BA1 Persoan obisnuit BD1 Normal BE1 Risc neglijabil
BA2 Copii BE2 Risc de incendiu
BA3 Persoan handicapat BD2 Dificil BE3 Risc de explozie
BA4 Persoan instruit BE4 Risc de contaminare
BA5 Persoan calificat BD3 Aglomerat

BB Rezisten electric a
corpului omului
BD4 Dificil si aglomerat

BC Contactul persoanelor cu
potenialul pmntului

BC1 Absent
BC2 Sczut
BC3 Frecvent
BC4 Continuu
C CA Materiale de construcii CB Structura construciei
C
l
d
i
r
i

CA1 Incombustibile CB1 Risc neglijabil
CA2 Combustibile CB2 Propagarea incendiului
CB3 Structuri mobile
CB4 Flexibile

Not: - Risc de incendiu foarte mare corespunde categoriei BE3 (conform reglementrilor specifice referitoare la
securitatea la incendiu a construc|iilor)
- Risc de incendiu mare corespunde categoriei BE2 (conform reglementrilor specifice referitoare la securitatea la
incendiu a construc|iilor)
- Risc de incendiu mediu corespunde categoriei BE1a (conform reglementrilor specifice referitoare la securitatea
la incendiu a construc|iilor)
- Risc de incendiu mic corespunde categoriei BE1b (conform reglementrilor specifice referitoare la securitatea la
incendiu a construc|iilor)


325
Anexa 5.2
5.2-1
CARACTERISTICI ALE INFLUEN|ELOR EXTERNE

Cod Influene externe
Caracteristici necesare pentru alegerea yi
montarea echipamentelor
Referin
A Condiii de mediu
AA
Temperatur ambiant
Temperatura ambiant este aceea a aerului ambiant din spa|iul
unde trebuie instalat echipamentul.
Se presupune c aceast temperatur |ine seama de efectele
tuturor celorlalte echipamente instalate n acelasi
amplasament.
Temperatura ambiant care se ia n considerare pentru
echipament este temperatura locului n care echipamentul
trebuie instalat, rezultnd din influen|ele celorlalte
echipamente amplasate n acelasi loc si n func|ionare,
ne|innd seama de contribu|ia termic a echipamentului
considerat.
Limitele inferioare si superioare ale domeniilor de
temperatur ambiant:

AA1
AA2
AA3
60 C +5 C
40 C +5 C
25 C +5 C

Echipament special proiectat sau acorduri
corespunztoarei
a

AA4 5 C +40 C Normal (n anumite cazuri pot fi necesare
msuri de prevedere speciale)

AA5 +5 C +40 C Normal
b

AA6 +5 C +60 C Echipament special proiectat sau acorduri
corespunztoare
a

AA7

AA8

25 C +55 C

50 C +40 C

Clasele de temperatur ambiant sunt aplicabile numai
atunci cnd nu sunt influen|e datorate umidit|ii
Valoarea medie a temperaturii pentru o perioad de 24
h nu trebuie s depseasc limita superioar diminuat
cu 5
0
C
Pentru anumite medii poate fi necesar combinarea a
dou domenii din cele definite mai sus. Instala|iile
supuse la temperaturi diferite de aceste domenii fac
obiectul unor reguli particulare

Echipament special proiectat sau acorduri
corespunztoare
a

AB Temperatur si umiditate

Temperatura
aerului
C
a) sczut
b) ridicat
Umiditate
relativ
%
c) sczut
d) ridicat
Umiditate
absolut
g/m
3
e) sczut
f) ridicat
AB1 60 +5 3 100 0,003 7 Amplasamente interioare si exterioare cu
temperaturi ambiante extrem de sczute

Trebuie stabilite acorduri corespunztoare
c

temperaturi ambiante sczute
Trebuie stabilite acorduri speciale
c


326
5.2-2

Cod
a) Influene externe
Caracteristici necesare pentru alegerea yi
montarea echipamentelor
Referin
Temperatura
aerului
C
a) sczut
b) ridicat
Umiditate
relativ
%
c) sczut
d) ridicat
Umiditate
absolut
g/m
3
e) sczut
f) ridicat

temperaturi ambiante sczute
c

AB4 5 +40 5 95 1 29 Spa|ii protejate la intemperii, fr controlul
temperaturii si al umidit|ii. Se poate utiliza un
nclzitor pentru a ridica temperatura ambiant
.Normal
b

AB5 +5 +40 5 85 1 25 Spa|ii protejate la intemperii cu temperatur
controlat
Normal
b

AB6 +5 +60 10 100 1 35 Amplasri exterioare cu temperaturi ambiante
foarte ridicate. Influen|a temperaturilor ambiante
sczute este mpiedicat. Pot exista radia|ii solare
Trebuie fcute acorduri corespunztoare
c

AB7 25 +55 10 100 0,5 29 Spa|ii interioare protejate la intemperii, fr
controlul temperaturii si umidit|ii; ele pot avea
deschideri spre exterior si pot fi supuse radia|iilor
solare
c

AB8 50 +40 15 100 0,04 36 Amplasamente exterioare neprotejate, cu
temperaturi sczute si ridicate
Trebuie stabilite acorduri speciale
c

AC Altitudine
AC1
AC2
s2 000 m
>2 000 m
Normale
b

Pot fi necesare msuri de prevedere speciale precum aplicarea factorului de reducere a sarcinii
de func|ionare
NOT - Pentru anumite categorii de echipamente, pot fi necesare msuri speciale plecnd de
la 1000 m altitudine

AD Prezena apei
AD1 Neglijabil IPX0
Medii n care pere|ii nu prezint n mod obisnuit urme de umiditate, dar care pot apare pentru
perioade scurte, de exemplu sub form de condens care se usuc repede printr-o bun ventilare

AD2 Picturi de ap n
cdere liber
IPX1 sau IPX2
Medii n care umiditatea condenseaz ocazional sub form de picturi de ap sau care con|in
ocazional vapori de ap

AD3 Pulverizarea apei IPX3
Medii n care apa curge pe pere|i sau pe podea

AD4 Stropiri cu ap IPX4
Medii expuse la stropiri cu ap, se aplic, de exemplu, pentru anumite lmpi si dulapuri pentru
santiere de construc|ii, instalate n exterior

AD5
Jeturi de ap
IPX5
Medii care sunt splate n mod obisnuit cu ajutorul jeturilor (cur|i, spa|ii pentru splat masini)

AD6 Valuri de ap IPX6
Medii situate pe malul mrii cum ar fi diguri, plaje, cheiuri etc.

AD7 Imersie IPX7
Medii cu posibilitate de a fi inundate si/sau apa se poate ridica la 150 mm peste punctul cel
mai de sus al echipamentului, partea cea mai de jos a echipamentului fiind la mai mult de 1 m
sub suprafa|a apei

AD8 Submersiune IPX8
Bazine de ap (de exemplu piscine) unde echipamentele electrice sunt permanent si total
acoperite de ap la o presiune mai mare de 0,1 bar


327
5.2-3

Cod Influene externe Caracteristici necesare pentru alegerea yi montarea echipamentelor Referin
AE Prezena corpurilor
solide
IPXX a se vedea 412
AE1 Neglijabil IP0X
AE2 Obiecte mici
(2,5 mm)
IP3X
Scule si obiecte mici sunt exemple de corpuri solide a cror cea mai mic dimensiune este de
cel pu|in egal cu 2,5 mm

AE3 Obiecte foarte mici
(1 mm)
IP4X
Firele sunt exemple de corpuri solide a cror cea mai mic dimensiune este de cel pu|in egal
cu 1 mm

AE4 Praf pu|in

IP5X dac ptrunderea prafului nu perturb func|ionarea echipamentelor. Depuneri
de praf cuprinse ntre 10 si 35 mg/m
3
pe zi

AE5 Praf moderat

IP6X dac praful nu ar trebui s penetreze n echipamente. Depuneri de praf
cuprinse ntre 35 si 350 mg/m
3
pe zi

AE6 Praf mult
IP6X. Depuneri de praf cuprinse ntre 350 si 1000 mg/m
3
pe zi
AF Prezena de
substane corozive
sau poluante

AF1
Neglijabil Normale
b

AF2
Atmosferic Conform naturii agen|ilor (de exemplu, conformitatea la ncercarea la cea| salin,
conform SR EN 60068-2-11)
Instala|ii situate n vecintatea |rmului mrii sau n apropierea obiectivelor industriale care
produc poluri importante ale atmosferei, ca de exemplu industrii chimice, fabrici de ciment;
aceste poluri provenind n special de la producerea de pulberi abrazive, electroizolante sau
conductoare

AF3 Intermitent sau
accidental
Protec|ia mpotriva coroziunii definite de specifica|ii referitoare la echipamente
Amplasamente n care se manipuleaz anumite produse chimice n cantit|i mici si unde aceste
produse nu pot veni dect accidental n contact cu echipamentele electrice; astfel de condi|ii se
regsesc n laboratoare sau alte locuri unde se folosesc hidrocarburi (sala cazanelor, garaje,
etc.)

AF4

Permanent Echipamente special proiectate conform naturii agen|ilor
Industrie chimic de exemplu

AG
AG1
AG2
AG3
Solicitri mecanice
ocuri
Usoare
Medii
Mari

Normale, de exemplu echipament pentru utilizare casnic si similar

Echipament pentru utilizare industrial acolo unde este cazul, sau protec|ie ntrit

Protec|ie ntrit

IK 02

IK 07

IK 10

AH Vibraii
AH1 Slabe
Normale
b

Condi|ii casnice si similare sau efectele ale vibra|iilor sunt n general neglijabile

AH2

Medii

Mari

Condi|ii industriale normale
Echipamente specializate sau instala|ii speciale
Condi|ii industriale severe

AH3

AJ Alte solicitri
mecanice
n studiu
AK Prezena florei /
sau mucegaiului

AK1
Neglijabil Normale
b

AK2 Risc Riscul depinde de condi|iilor locale sau de natura florei . Se recomand s se fac distinc|ie
ntre riscul datorat dezvoltrii duntoare a vegeta|iei si abunden|a sa
Protec|ie special, precum:
grad de protec|ie crescut (a se vedea AE)
echipamente speciale sau protec|ie prin acoperiri ale carcaselor
acorduri pentru evitarea prezen|ei florei


328
5.2-4
AL Prezena faunei
AL1
Neglijabil Normal
b

AL2 Risc Riscul depinde de natura faunei. Se poate face o deosebire ntre:
- pericole prin prezen|a insectelor n numr periculos sau de natur agresiv
- prezen|a animalelor mici sau a psrilor n numr periculos sau de natur agresiv
Protec|ia poate cuprinde:
un grad de protec|ie corespunztor contra ptrunderii corpurilor solide (a se vedea AE)
o rezisten| mecanic suficient (a se vedea AG);
msuri de prevedere pentru evitarea prezen|ei acestei faune (precum cur|area, utilizarea
de
pesticide)
echipamente speciale sau acoperiri de protec|ie ale carcaselor.

AM
Influene
electromagnetice,
electrostatice sau
ionizante

SR EN 61000-2
standard pe pri
SR EN 61000-4
standard pe pri

Fenomene
electromagnetice de
joas frecven
(conduse sau
radiate)

Armonici,
interarmonici

AM-1-1 Nivel specificat Trebuie avut grij ca nivelurile specificate s nu fie alterate
Mai mici dect n
tabelul 1 din
SR EN 61000-2-2

AM-1-2

AM-1-3

Nivel mediu

Nivel ridicat

Msuri speciale n proiectarea instala|iei, precum filtre de oprire
Conform cu tabelul 1
din SR EN 61000-2-2
Local mai mari dect
n tabelul 1 din SR
EN 61000-2-2
Semnale pe reea
AM-2-1

AM-2-2

AM-2-3
Nivel specificat

Nivel mediu

Nivel ridicat
Posibilitate: circuite de blocaj

Fr prescrip|ii suplimentare

Msuri speciale
Mai mici dect cele
prescrise mai jos
SR EN 61000-2-1 si
SR EN 61000-2-2

Variaia
amplitudinii
tensiunii

AM-3-1
AM-3-2
Nivel specificat
Nivel mediu
Conformitate cu
SR CEI 60364-4-44

AM-4
Tensiune
dezechilibrat

Conform cu
SR EN 61000-2-2
AM-5
Variaia
frecvenei
fundamentale

1 Hz conform
SR EN 61000-2-2
AM-6
Tensiuni de joas
frecven induse

Fr clasificare
A se vedea SR CEI 60364-4-44
|inere ridicat a sistemelor de semnalizare si telecomand a aparatajului

AM-7
Curent continuu
n reele
alternative

Fr clasificare
Msuri pentru limitarea prezen|ei lor ca nivel si n timp n echipamente de
utilizare sau n vecintate

Cmpuri magnetice
radiate

AM-8-1
AM-8-2
Nivel mediu
Nivel ridicat
Normale
b

Protejat prin msuri corespunztoare, de exemplu ecrane sau separare
Nivel 2 din
SR EN 61000-4-8
Nivel 4 din
SR EN 61000-4-8


329
5.2-5

Cmpuri electrice
AM-9-1 Nivel neglijabil
Normale
b

AM-9-2 Nivel mediu A se vedea SR CEI 61000-2-5 SR EN 61000-2-5
AM-9-3 Nivel ridicat A se vedea SR CEI 61000-2-5
AM-9-4
Nivel foarte ridicat
A se vedea SR CEI 61000-2-5

Fenomene electromagnetice la nalt frecven conduse, induse sau radiate (continui sau tranzitorii)
Tensiuni sau cureni
indui oscilatorii

AM-21 Fr clasificare
Normale
b

SR EN 61000-4-6

Tranzitorii
unidirecionale
conduse la scar de
timp de nanosecunde
SR EN 61000-4-4
AM-22-1 Nivel neglijabil Msuri de protec|ie necesare Nivel 1
AM-22-2 Nivel mediu Msuri de protec|ie necesare Nivel 2
AM-22-3 Nivel important Echipament normal Nivel 3
AM-22-4 Nivel foarte
important
Echipament cu imunitate nalt Nivel 4

Tranzitorii
unidirecionale de
ordinul
milisecundelor sau
microsecundelor

AM-23-1
AM-23-2
AM-23-3
Nivel specificat
Nivel mediu
Nivel important
|inere la supratensiuni tranzitorii a echipamentelor si msuri de protec|ie
mpotriva supratensiunilor lund n considerare tensiunea nominal de
alimentare si categoria de |inere la supratensiuni conform SR CEI 60364-4-44
SR EN 60364-4-44

SR EN 60364-4-44

Tranzitorii
oscilatorii conduse

AM-24-1 Nivel mediu A se vedea SR CEI 61000-4-12 SR EN 61000-4-12
AM-24-2 Nivel important A se vedea SR CEI 60255-22-1 SR EN 60255-22-1

Fenomene radiate la
frecven nalt
SR EN 61000-4-3
AM-25-1 Nivel neglijabil Nivel 1
AM-25-2 Nivel mediu
Normal
b

Nivel 2
AM-25-3 Nivel important Nivel ntrit Nivel 3

Descrcri
electrostatice
SR EN 61000-4-2
AM-31-1 Nivel sczut
Normale
b
Nivel 1
AM-31-2 Nivel mediu
Normale
b
Nivel 2
AM-31-3 Nivel important
Normale
b
Nivel 3
AM-31-4 Nivel foarte
important
Nivel ntrit Nivel 4

Ionizare
AM-41-1 Fr clasificare Protec|ie special precum :
ndeprtare fa| de surs
Interpunerea de ecrane, de carcaselor de materiale speciale

AN Radiaii solare
AN1 Sczute Normale
b
; Intensitatea _ 500 W/m
2

AN2 Medii Trebuie stabilite acorduri corespunztoare
500 W/m
2
_ Intensitatea _ 700 W/m
2

AN3 Puternice Trebuie stabilite acorduri corespunztoare
c
700 W/m
2
_ Intensitatea _ 1120 W/m
2

Astfel de acorduri pot fi, de exemplu :
echipamente rezistente la ultraviolete
straturi colorate special
interpunere de ecrane


330
5.2-6

AP Efecte seismice
AP1 Neglijabile Normale
b
Accelera|ia _ 30 Gal

AP2 Severitate sczut n studiu; 30 Gal < Accelera|ia _ 300 Gal
AP3 Severitate medie Vibra|iile care pot produce distrugerea cldirilor nu sunt incluse n clasificare 300 Gal _
Accelera|ia _ 600 Gal
1 Gal=1 cm/s
2

AP4 Severitate ridicat
Frecven|ele nu sunt luate n considerare la clasificare; totusi, dac unda seismic intr n
rezonan| cu cldirea, efectele seismice trebuie luate n considerare. n general frecven|ele
accelera|iilor seismice sunt cuprinse ntre 0 Hz si 10 Hz; 600 Gal<accelera|ia

AQ Trsnete
AQ1 Neglijabile Normale; N
g
_ 2,5 si N
k
_ 25 zile pe an sau analiz de risc conform SRHD
60364-4-443.

AQ2 Indirecte Normale. N
g
> 2,5 si N
k
> 25 zile pe an sau analiz de risc conform
SRHD 60364-4-443.

AQ3 Directe Dac protec|ia mpotriva trsnetului este necesar , aceasta trebuie realizat
conform prescrip|iilor din SR EN 62305
Pr|i ale instala|iilor situate n afara cldirilor
Cazurile AQ2 si AQ3 se ntlnesc n regiuni expuse n special la efectele
trsnetelor

AR Micrile aerului
AR1 Sczute Normale
b
; Vitez _ 1 m/s
AR2 Medii Sunt necesare acorduri speciale
c
; 1 m/s < Vitez _ 5 m/s
AR3 Puternice Sunt necesare acorduri speciale
c
; 5 m/s < Vitez _ 10 m/s
AS Vnt
AS1 Sczut Normal
b
; Vitez _ 20 m/s
AS2 Mediu Trebuie fcute acorduri corespunztoare
c
;
20 m/s < Vitez _ 30 m/s

AS3 Puternic Trebuie fcute acorduri corespunztoare
c
;
30 m/s < Vitez _ 50 m/s

B Utilizare
BA
Competena
persoanelor

BA1 Obisnuite Persoan neinstruit; Normal
b

BA2 Copii Copii n ncperi care le sunt destinate (exemplu: crese, scoli pimare etc.).
echipamente cu grad de protec|ie superior sau egal cu IP2X. Inacccesibilitate
a echipamentelor a cror temperatur la suprafe|elor exterioare este
superioar 60
o
C
Inaccesibilitate
la echipamente
electrice.
Limitarea
temperaturii
suprafe|elor
accesibile
BA3 Handicapate Persoane care nu dispun de toate capacit|ile lor psihice sau intectuale
(bolnavi, btrni). Conform naturii infirmit|ii
BA4 Instruite Persoane suficient de informate sau supravegheate de persoane calificate pentru
asigurarea evitrii pericolelor care pot fi datorate electricit|ii.
(Agen|i de ntre|inere sau exploatare, locuri n care se execut opera|iuni
electrice)

BA5 Calificate Persoane avnd cunostin|e tehnice sau experie| suficient pentru evitarea
pericolelor pe care le poate reprezenta electricitatea (ingineri si tehnicieni).
Locuri nchise n care se execut opera|iuni electrice , echipamente neprotejate
mpotriva contactelor directe, admise numai n amplasamente care nu sunt
accesibile dect persoanelor autorizate

BB
Rezistena electric a
corpului omului
n studiu


331
5.2-7

BC
Contactul
persoanelor cu
potenialul
pmntului

Clase de echipamente conform SR EN 61140
A=Echipamente admise I II III
BC1 Absent Persoane aflate n spa|ii neconductoare A A A SR HD 60364-4-41
SR HD 60364-4-41

SR HD 60364-4-41
BC2 Sczut Persoane care nu se afl, n condi|ii obisnuite, n
contact cu elemente conductoare sau care nu stau pe
suprafe|e conductoare
A A A
BC3 Frecvent Persoane aflate frecvent n contact cu elemente
conductoare sau care stau pe suprafe|e conductoare.
Locuri prezentnd numeroase sau importante elemente
conductoare
A A A
BC4 Continuu Persoane aflate n contact permanent cu pr|i metalice si
pentru care posibilit|ile de ntrerupere a contactelor
sunt limitate. Incinte metalice, ca de exemplu boilere,
rezervoare; A admis

SR HD 60364-7-706
BD
Condiii de evacuare
n caz de urgen

BD1 (Neaglomerat/
evacuare usoar)
Densitate sczut de ocupan|i, condi|ii de evacuare usoar. Cldire de locuit
cu nl|ime normal;

(1) Materiale cu
ntrziere la
propagarea flcrii
(2) Materiale cu
ntrziere la
propagarea flcrii
cu emisie redus
de fum si fr
halogeni
BD2

Neaglomerat
/evacuare dificil)
Densitate sczut de ocupan|i, condi|ii de evacuare dificil. Cldiri nalte
cldiri de cult, cultur, sport si administrative;
a
(1)
BD3 (Aglomerat
/evacuare usoar)
Densitate mare de ocupan|i, condi|ii de evacuare usoar. Cldiri publice
(teatre, cinematografe, magazine mari etc), sli aglomerate, cldiri de
nv|mnt; (2)
BD4 (Aglomerat/
/evacuare dificil)
Densitate mare de ocupan|i, condi|ii de evacuare dificile. Cldiri nalte si
foarte nalte
d
destinate publicului (hoteluri etc.), precum si cldiri de sntate.
(2)
BE
Natura
materialelor
prelucrate sau
depozitate

BE1 Riscuri neglijabile Normal
BE2 Riscuri de incendiu Producerea, prelucrarea sau depozitarea materialelor inflamabile, inclusiv
prezen|a prafului. Hambare, depozite de produse lemnoase, fabrici de hrtie etc.
Echipamente realizate din materiale cu ntrziere la propagarea flcrii.
Dispuneri astfel nct o crestere important a temperaturii sau o scnteie n
echipamentul electric nu poate provoca un incendiu n exterior
SRHD 384-4.42 S1
SRHD 384-4.482 S1

BE3 Riscuri de explozie Prelucrarea sau depozitarea materialelor explozive sau a materialelor cu punct
de inflamabilitate sczut, inclusiv prezen|a pulberilor explozive. Rafinrii,
depozite de hidrocarburi. Specifica|ii pentru echipamentul electric pentru
atmosfer exploziv (SR EN 60079 pe pr|i)

BE4 Riscuri de contaminare Prezen|a alimentelor, produselor farmaceutice si similare, fr protec|ie.
Industria alimentar, buctrii.
Sunt necesare anumite msuri de prevedere pentru c n caz de defct s se
evite contaminarea produselor datorit echipamentelor electrice, de exemplu
cioburi dela lmpi sparte. Dispunerea corespunztoare nct:
- Protec|ia s mpiedice cderea de cioburi de lamp sau alte obiecte fragile
sau
- Ecrane mpotriva radia|iilor nedorite cum sunt radia|iile infrarosii sau
ultraviolete.

C Construcia cldirilor
CA Materiale de construcii
CA1 Incombustibile Normale
b

CA2 Combustibile Cldiri construite n principal din materiale combustibile
Cldiri de lemn
SRHD 384-4.42 S1
SRHD 384-4.482 S1
CB Structura construciilor
CB1 Riscuri neglijabile Normale
b

CB2 Propagarea incendiului Cldiri a cror form si dimensiuni faciliteaza propagarea incendiilor (de
exemplu efecte de cos). Cldiri de nl|ime mare, sisteme deventila|ie for|at.
Echipamentele sunt construite din materiale cu ntraiere la propagarea unui
incendiu de origine neelectric. Bariere mpotriva focului.
Nota: Pot fi prevzute detectoare de incendiu
SRHD 384-4.42 S1
SRHD 384-4.482 S1


332
5.2-8

CB3 Structuri mobile Riscuri datorit deplasrii structurii (de exemplu deplasri ntre pr|i diferite
ale unei construc|ii sau ntre construc|ie si sol, tasarea terenurilor si a
funda|iilor construc|iilor). Cldiri de lungime mare sau construc|ii pe terenuri
instabile. Racorduri de dilatare sau contractare pe sistemele de pozare
Jonc|iuni de
dilatare sau
contractare
CB4 Flexibile sau instabile Construc|ii fragile sau care pot fi supuse miscrilor (de exemplu oscila|ii).
Corturi, structuri gonflabile, plafoane false, pere|i demontabili, instala|ii
autoportante.
Sisteme de pozare flexibile
Sisteme de pozare
flexibile
a
Pot fi necesare anumite msuri de prevedere suplimentare (de exemplu lubrefiere special).
b
nsemn c un echipament obisnuit func|ioneaz corespunztor n condi|ii de influen| externe descrise.
c
nseamn c trebuie stabilite acorduri speciale, de exemplu, ntre proiectantul instala|iei si fabricantul echipamentului, de exemplu, pentru
echipamente special proiectate
d Definite de reglementrile specifice referitoare la securitatea la incendiu a construc|iilor


333
Anexa 5.3
5.3 - 1
GRADELE DE PROTEC|IE ASIGURATE PRIN CARCASE PENTRU ECHIPAMENTUL
ELECTRIC (COD IP)

1. Gradele de protecie cod IP sunt definite de standardul SR EN 60529, care cuprinde urmtoarele:
a) defini|iile de protec|ie asigurate prin carcasele echipamentelor n ceea ce priveste:
- protec|ia echipamentelor din interesul carcasei mpotriva ptrunderii corpurilor solide
strine;
- protec|ia echipamentelor din interiorul carcasei mpotriva efectelor duntoare datorate
ptrunderii apei;
- protec|ia persoanelor mpotriva accesului la pr|ile periculoase din interiorul carcasei;
b) notarea gradelor de protec|ie.

2. Definiii specifice:
2.1. Grad de protecie
Nivelul de protec|ie asigurat de o carcas mpotriva accesului la pr|ile periculoase, mpotriva
ptrunderii corpurilor solide si/sau mpotriva ptrunderii apei si verificat prin metode de ncercare
standardizate.
2.2. Cod IP
Sistem de codificare pentru indicarea gradelor de protec|ie asigurate de o carcas mpotriva
accesului la pr|ile periculoase, ptrunderea corpurilor solide strine, ptrunderea apei si pentru
furnizarea de informa|ii suplimentare referitoare la o asemenea protec|ie.
Element Cifre sau
litere
Semnifica|ia privind
protec|ia echipamentului
Semnifica|ia privind
protec|ia persoanelor
Literele codului IP - -
Prima cifr
caracteristic
mpotriva ptrunderii
corpurilor solide strine
mpotriva accesului la
pr|ile periculoase cu:
0 (neprotejat) (neprotejat)
1 de diametru >50 mm dosul minii
2 de diametru >12,5 mm degetul
3 de diametru >2,5 mm unealt
4 de diametru >1,0 mm fir
5 protejat contra prafului fir
6 etans la praf fir
A doua cifr
caracteristic
mpotriva ptrunderii apei
cu efecte duntoare

0 (neprotejat)
1 Picturi de ap vertical
2 Picturi de ap (15
o
C nclinare)
3 Ap pulverizat
4 Ap mproscat
5 Stropire cu furtun
6 Stropire puternic cu furtun
7 Imersie temporar
8 Imersie prelungit

334

5.3 - 2

Liter adi|ional
(op|ional)
mpotriva accesului la pr|ile
periculoase cu:
A dosul minii
B deget
C unealt
D fir

Liter
suplimentar
(op|ional)
Informa|ii supliemntare
specifice pentru:

H Echipament de nalt tensiune
M Miscare n timpul ncercrii la ap
S Sta|ionare n timpul ncercrii n ap
W Intemperii

5. Exemple de utilizare
IP 54 litere, fr op|iune
IP 5X - omiterea celei de-a doua cifr caracteristic
IP XXD - omiterea celor dou cifre caracteristice, utilizarea unei litere adi|ionale
IP 23 W - utilizarea unei litere suplimentare

IP 2 3 B H
3. Dispunerea codului IP
- Literele codului
- Prima cifr caracteristic
(cifra de la 0 la 6 sau litera X)]
- A doua cifr caracteristic
(cifre de la 0 la 8 sau litera X)
- Litere adi|ionale (op|ional)
(literele A, B, C, D)
- Litere suplimentare (op|ional)
(literele H, M, S, W)
- Dac nu este cerut specificarea unei cifre caracteristice, aceasta trebuie
nlocuit prin litera X (sau XX dac ambele cifre sunt omise)
- Literele adi|ionale si/sau literele suplimentare pot fi omise fr a fi nlocuite
- Dac sunt utilizate mai multe litere suplimentare, se aplic ordinea alfabetic


335
Anexa 5.4
GRADELE DE PROTEC|IE ASIGURATE PRIN CARCASELE ECHIPAMENTELOR
ELECTRICE MPOTRIVA IMPACTURILOR
MECANICE DIN EXTERIOR (COD IK)

1. Gradele de protecie cod IK sunt diferite de standardul SR EN 62262, care cuprinde urmtoarele:
a) defini|iile gradelor de protec|ie asigurate prin carcase ale echipamentului, electric n
ceea ce priveste protec|ia echipamentului din interiorul carcasei mpotriva efectelor
duntoare ale loviturilor mecanice.
b) notarea gradelor de protec|ie

2. Definiii specifice
2.1. Carcas
Element care asigur protec|ia echipamentului mpotriva anumitor influen|e
exterioare si protec|ia mpotriva contactelor directe, n toate direc|iile
2.2. Grad de protec|ie mpotriva impacturilor mecanice. Evaluarea (nivelul) protec|iei unui echipament
asigurat de o carcas mpotriva impacturilor mecanice duntoare si verificat prin metode de
ncercare standardizate.
2.3. Cod IK
Sistem de codificare pentru a indica gradul de protec|ie asigurat de o carcas mpotriva
impacturilor mecanice exterioare.

3. Grupa de cifre caracteristice codului IK si semnifica|ia lor
Fiecare grup de cifre caracteristice reprezint o valoare a energiei de impact, asa cum este
indicat n tabel:
Cod IK IK00 IK01 IK02 IK03 IK04 IK05 IK06 IK07 IK08 IK09 IK10
Energie de
impact, J

Nota 1

0,14

0,2

0,35

0,5

0,7

1

2

5

10

20

Not
1. IK00 Neprotejat conform standard
2. A fost aleas o grup de cifre caracteristice format din dou cifre cu scopul de a evita orice
confuzie cu unele standarde na|ionale care utilizeaz o singur cifr pentru a indica o valoate a
energiei de impact.


336
Anexa 5.5
MODURI DE POZARE DE REFERIN|


337
Anexa 5.6
5.6 1
MODURI DE POZARE PENTRU DETERMINAREA CUREN|ILOR ADMISIBILI


338
5.6 - 2


339
5.6 - 3


340
5.6 - 4


341
5.6 - 5


342
5.6 - 6


343
5.6 - 7


344
5.6 - 8


345
Anexa 5.7
5.7 - 1
SISTEME DE TUBURI DE PROTEC|IE PENTRU INSTALA|II
ELECTRICE
Conform recomandrii SR EN 61386

1. Prescripii generale
1.1. Sistemele de tuburi de protec|ie, care includ tuburi de protec|ie si fitinguri se utilizeaz pentru
protec|ia si pozarea conductoarelor si/sau cablurilor izolate din instala|iile electrice.
1.2. Sistemele de tuburi de protec|ie fabricate conform cu recomandrile din standardele SR EN
61386-1, SR EN 61386-22 si SR EN 61386-23, asigur protec|ia fiabil pentru utilizatorii si
spa|iile nvecinate
1.3. Atunci cnd montarea acestora, ca parte a unui sistem de tuburi de protec|ie, se face conform cu
instruc|iunile productorului, ele trebuie s asigure o protec|ie mecanic si dac este cazul,
electric pentru conductoarele izolate sau pentru cablurile pe care le con|in.
1.4. Protec|ia realizat de legtura dintre un tub de protec|ie si un fiting nu poate fi inferioar protec|iei
declarate a ntregului sistem de tuburi de protec|ie.
1.5. Tuburile de protec|ie si fitingurile trebuie s reziste la solicitrile ce pot apare n timpul
transportului, depozitrii, montajului si utilizrii conform practicilor recomandate.

2.1. Sistem de tuburi de protecie: sistem de pozare nchis compus din tuburi de protec|ie si fitinguri
pentru protec|ia si amplasarea conductoarelor si/sau cablurilor izolate n instala|iile electrice sau
de telecomunica|ii care permite tragerea cablurilor la unul din capete si/sau nlocuirea lor, dar nu
prin introducerea lateral.
2.2. Tub de protecie: element al unui sistem de pozare nchis avnd, n general, o sec|iune
transversal circular ntrebuin|at la montarea si/sau nlocuirea conductoarelor si/sau a cablurilor
izolate prin tragere la unul din capete, n instala|iile electrice sau de telecomunica|ie.
2.3. Element component al conductelor/fiting: pies de legtur sau de capt cu ajutorul creia se
poate face o prelungire sau o schimbare de direc|ie ntr-un sistem de tuburi de protec|ie
2.4. Tub de protecie yi/sau fiting metalic: tub de protec|ie sau fiting fabricat numai din metal
2.5. Tub de protecie yi/sau fiting nemetalic: tub de protec|ie sau fiting fabricat numai din materiale
nemetalice neavnd nici o component metalic.
2.6. Tub de protecie yi/sau fiting compozit: tub de protec|ie sau fiting fabricat att din materiale
metalice ct si din materiale nemetalice.
2.7. Tub de protecie yi/sau fiting care nu propag flacra: tub de protec|ie sau fiting care supus
ac|iunii unei flcri de ini|iere se poate aprinde ns flacra proprie nu se poate propaga si se
stinge ntr-un interval de timp limitat dup dispari|ia flcrii de ini|iere.
2.8. Tub de protecie neted: tub de protec|ie al crui profil este rectiliniu n sec|iune longitudinal
2.9. Tub de protecie ondulat: tub de protec|ie al crui profil este ondulat n sec|iune longitudinal

Sunt permise att tuburile de protec|ie ondulate inelare ct si cele elicoidale, fiind posibil o
combina|ie de tuburi de protec|ie netede si ondulate.

2.10. Tub de protecie rigid: tub de protec|ie care nu poate fi ndoit dect cu ajutorul unor mijloace
mecanice, cu sau fr tratamete speciale.
2.11. Tub de protecie pliabil: tub de protec|ie care poate fi ndoit cu mna, cu o for| moderat, si
care nu este fabricat pentru a fi ndoit n mod frecvent.
2.12. Tub de protecie flexibil: tub de protec|ie care poate fi ndoit cu mna, cu o for| redus, si
care este fabricat pentru a fi ndoit n mod frecvent.
2.13. Tub de protecie (transversal) elastic: tub de protec|ie pliabil, care sub ac|iunea pentru o
scurt perioad de timp a unei for|e aplicat transversal pe tub, se deformeaz si revine
aproximativ la forma ini|ial dup dispari|ia for|ei aplicate.

346
5.7 - 2
2.14. Tub de protecie filetat yi fiting filetat: tub de prote|ie si fiting care au filet pentru conectare;
sau care pot fi filetate.
2.15. Tub de protecie nefiletat yi fiting nefiletat: tub de protec|ie si fiting care pot fi conectate
numai prin alte mijloace dect prin nfiletare
2.16. Accesoriu terminal al tuburilor de protecie: accesoriu al tubului de protec|ie care termin
un sistem de tuburi de protec|ie
2.17. Influene externe: factori care pot afecta un sistem de tuburi de protec|ie

Prezen|a apei, a uleiului sau a materialelor de construc|ie, temperaturi sczute si temperaturi
ridicate, substan|e corozive sau poluante sunt astfel de factori.
2.18. Galvanizare prin metoda cufundrii la cald: acoperire cu un nvelis protector de zinc sau
o|el zincat realizat prin metoda introducerii unor produse de fier sau de o|el ntr-o baie cu zinc
topit.
n anumite cazuri, nvelisul protector poate fi constituit din mai multe straturi de aliaj de zinc.
2.19. $erardizare: procedeu de difuziune prin care produsele sunt nclzite n strns contact cu praf
de zinc si cu un produs inert.
Procesul are loc ntr-un container nchis care se roteste la o temperatur de
aproximativ 385
o
C. Rezisten|a la coroziune este propor|ional cu grosimea nvelisului care
poate fi controlat.

3. Clasificarea
3.1. Clasificarea tuburilor de protec|ie pentru instala|ii electrice se face conform
recomandrilor din standardul SR EN 61386 n func|ie de:
a) caracteristicile mecanice
b) rezisten|a la temperatur
c) caracteristici electrice
d) rezisten|a la influen|e externe
e) rezisten|a la coroziune
f) rezisten|a la propagarea flcrii

3.2. Cod de clasificare pentru sisteme de tuburi de protecie
conform SR EN 61386-1: 2004
Prima cifr Rezisten la compresiune (6.1.1.)

Compresiune foarte sczut (125 N) 1
Compresiune sczut (320 N) 2
Compresiune medie (750 N) 3
Compresiune ridicat (1250 N) 4
Compresiune foarte ridicat (4000 N) 5


347
5.7 - 3

A doua cifr Rezistena la impact (6.1.2.)

Rezisten| la impact foarte sczut (0,5 J) 1
Rezisten| la impact sczut (1 J) 2
Rezisten| la impact medie (2 J) 3
Rezisten| la impact ridicat (6 J) 4
Rezisten| la impact foarte ridicat (20,4 J) 5

A treia cifr de temperaturi sczute (6.2.1.)

+ 5
o
C 1
- 5
o
C 2
- 15
o
C 3
- 25
o
C 4
- 45
o
C 5

A patra cifr Domeniu de temperaturi ridicate (6.2.2.)

+ 60
o
C 1
+ 90
o
C 2
+105
o
C 3
+120
o
C 4
+150
o
C 5
+250
o
C 6
+400
o
C 7

A cincea cifr Rezisten la ncovoiere (6.1.3.)

Rigid 1
Pliabil 2
Pliabil/Elastic 3
Flexibil 4

A yasea cifr Proprieti electrice (6.3)

Nedeclarate 0
Cu caracteristici de conitnuitate electric 1
Cu caracteristici de izola|ie electric 2
Cu caracteristici att de continuitate ct si de izola|ie
electric
3


348
5.7 - 4

A yaptea cifr Rezisten la ptrunderea corpurilor solide (6.4.1)

Protejat mpotriva corpurilor solide cu diametrul mai
mare sau egal cu 2,5 mm
3
Protejat mpotriva corpurilor solide cu diametru mai
mare sau egal cu 1,0 mm
4
Protejat mpotriva prafului 5
Etans la praf 6

A opta cifr Rezisten la ptrunderea apei (6.4.2)

Nedeclarat 0
Protejat mpotriva cderilor verticale ale stropilor de
ap
1
Protejat mpotriva cderilor verticale ale stropilor de
ap atunci cnd sistemul de tuburi de protec|ie este
nclinat la maxim 15
o

2
Protejat mpotriva apei pulverizate 3
Protejat mpotriva apei mproscate 4
Protejat mpotriva jeturilor de ap 5
Prrotejat mpotriva jeturilor puternice de ap 6
Protejat mpotriva efectelor unei imersri temporare n
ap
7

A noua cifr Protecie mpotriva coroziunii la tuburile metalice (6.4.3)

Protec|ie sczut interioar si exterioar 1
Protec|ie medie interioar si exterioar
Email cu uscare n cuptor
Electrozincare
Vopsire cu uscare n aer liber

2
Protec|ie compozit medie/ridicat
Interior clasa 2/ exterior clasa 4
Email cu uscare n cuptor
Serardizare

3
Protec|ie ridicat interioar si exterioar
Zincare prin cufundare
Serardizare
O|el inoxidabil

4


349
5.7 - 5

A zecea cifr Rezisten la traciune (6.1.4.)

Nedeclarat 0
Foarte sczut 1
Sczu 2
Medie 3
Ridicat 4
Foarte ridicat 5

A unsprezecea cifr Rezisten la propagarea flcrii (6.5)

Care nu propag flacr 1
Care propag flacra 2

A dousprezecea cifr Rezisten la sarcina suspendat (6.1.5)

Nedeclarat 0
Foarte sczut 1
Sczut 2
Medie 3
Ridicat 4
Foarte ridicat 5

A treisprezecea cifr Efectele focului
n studiu

1. La tuburile de protec|ie rigide nu se aplic, 6.1.1.1 (pozitia 1 din 6.1.1), 6.1.2.1., 6.1.3.2., 6.1.3.3.,
6.1.3.4., 6.1.4.1., 6.1.5.1. din SR EN 61386 21
2. La tuburile de protec|ie pliabile, nu se aplic 6.1.1.1., 6.1.2.1., 6.1.3.1., 6.1.3.4., 6.1.4.1. si 6.1.5.1.
din SR EN 61386-22
3. La tuburile de protec|ie flexibile, nu se aplic, 6.1.3.1., 6.1.3.2., si 6.1.3.3. din SR EN 61386-23.

4. Marcarea
4.1. Tuburile de protec|ie si fitingurile trebuie s fie marcate conform recomandrilor din SR
EN 61386 si anume:
a) tubul de protec|ie trebuie s fie marcat pe produs cu o marc de fabric sau cu numele
productorului, astfel nct s poat fi identificat n documenta|ia productorului.
b) tubul de protec|ie poate fi de asemenea, marcat cu codul de clasificare ce trebuie s fie n
conformitate cu anexa 1 si trebuie s con|in cel pu|in primele patru cifre .


350
5.7 - 6

c) fitingul trebuie marcat conform aliniatului a), marcarea va fi, pe ct posibil, pe produs iar
dac acest lucru nu este posibil marcarea se face pe o etichet care se ataseaz produsului
sau pe cutia care con|ine fitingul.
d) materialele care propag flacra trebuie s fie de culoare portocalie. Culoarea nu trebuie s
fie ob|inut prin vopsire sau prin adugarea unui strat superficial.
Materialele care nu propag flacra pot avea orice culoare mai pu|in galben, portocaliu sau rosu, cu
excep|ia cazului n care pe produs exist o marcare clar care s demonstreze c acesta nu propag
flacra
e) marcarea trebuie s fie durabil si lizibil. Marcarea poate fi realizat prin mulare, presare,
gravare, imprimare, prin etichete adezive sau ab|ibilduri.
f) tuburile de protec|ie rigide trebuie marcate pe toat lungimea, la intervale egale, de
preferin| 1m, dar nu mai mari de 3 m si fiecare lungime trebuie marcat cel pu|in o dat.
g) tuburile de protec|ie flexibile sau pliabile trebuie marcate conform aliniat f), sau atunci
cnd nu este posibil tehnic, o etichet cu marcarea trebuie s se ataseze la fiecare
extremitate a produsului, sau pe ambalaj

5. Dimensiuni
5.1. Diametrele exterioare ale tuburilor de protec|ie pentru instala|ii electrice care se monteaz n
instala|ii aparaent sau ngropat n zidrie si filetele pentru tuburi si accesorii sunt recomandate n
standardul SR EN 60423.
Diametrele exterioare sunt standardizate la urmtoarele dimensiuni (n mm): 6; 8; 10; 12; 16; 20; 32;
40; 50; 63 si 75.
5.2. Diametrele interioare nu sunt standardizate deoarece depind de caracteristicile tuburilor de
protec|ie, ele urmnd s fie indicate de productor.

6. Construcia
6.1. n conformitate cu standardul SR EN 61386, n interiorul sistemului de tuburi de protec|ie nu
trebuie s existe muchii ascu|ite, bavuri sau defecte ale suprafe|ei care s conduc la deteriorarea
conductoarelor izolate sau cablurilor sau la rnirea instalatorului sau utilizatorului.
6.2. Productorul trebuie s furnizeze instruc|iunile necesare pentru montarea n siguran| a unui
sistem de tuburi de protec|ie.
6.3. Standardele recomandate pentru construc|ia tuburilor de protec|ie pentru instala|ii electrice sunt
urmtorele:
- SR EN 61386 1 Sisteme de tuburi de protec|ie
Partea 1: Reguli generale
- SR EN 61386 21 Idem
Partea 21: Prescrip|ii particulare pentru sisteme de
tuburi de protec|ie rigide
- SR EN 61386 22 Idem
Partea 22: Prescrip|ii particulare pentru sisteme de tuburi
de protec|ie pliabile
- SR EN 61386 23 Idem
Partea 23: Prescrip|ii particulare pentru sisteme de
tuburi de protec|ie flexibile
- SR EN 60423 Tuburi de protec|ie pentru conductoare
Diametru exterior al tuburilor pentru instala|ii electrice si
filete pentru tuburi


351
5.7 - 7

6.4. Tuburile de protec|ie se fabric din materiale plastice si sintetice, PVC (clorur de polivinil),
PE/PP (polietilen, polipropilen), PC (policarbonat), PA (poliamid) etc.
6.5. Tuburile de protec|ie se fabric din o|el (galvanizat la cald, lcuit, inox, aluminiu si o|el flexibil cu
strat intermediar izolator si manta din plastic.

7. Prescripii particulare pentru sisteme de tuburi de protecie ngropate n pmnt
7.1. Prescrip|iile particulare pentru sistemele e tuburi de protec|ie ngropate n pmnt sunt
reglementate de SR EN 50086-2-4 si SR EN 50086-2-4/A1.
7.2. Defini|ii specifice
Se adaug urmtoarele defini|ii la punctul 2 din anex
7.2.1. Sistem de tuburi tip 250: Un sistem de tuburi prevzut pentru a fi instalat cu precau|ii
suplimentare.
7.2.2. Sistem de tuburi tip 450 si 750: Un sistem de tuburi prevzut pentru a fi ngropat direct n
pmnt, fr precau|ii suplimentare.
7.3. Cod de clasificare conform caracteristicilor mecanice
6.1.1. Rezisten|a la compresiune
6.1.1.1. Tip 250
6.1.1.2. Tip 450
6.1.1.3. Tip 750
6.1.2. Rezisten|a la impact
6.1.2.1. Sczut (L)
6.1.2.2. Normal (N)
6.1.3. Rezisten|a la incovoiere
6.1.3.1. Rigid
6.1.3.2. Pliabil
6.2. Conform temperaturi
Nu se aplic
6.3. Conform caracteristicilor electrice
n studiu
6.4. Conform rezisten|ei la influen|e externe
6.4.1. fr protec|ie
6.4.2. cu protec|ie
6.5. Alte efecte la comportare la foc
Nu se aplic
7.4. Marcarea tuburilor de protec|ie ngropate n pmnt
7.4.1. Codul de clasificare 250, 450, 750 conform 6.1.1.
7.4.2. Codul de clasificare L sau N conform 6.1.2., care trebuie s fie marcat naintea codului de la pct.
4.1.
7.4.3. Marcarea se face la intervale regulate de 1m, dar nu mai mare de 3m.
7.5. Productorul trebuie s indice n documenta|ie orice informa|ie necesar unei instalri si utilizri
specifice si sigure.
7.6. Diametre recomandate De (exterior)/ Di (interior) mm (Di = De: 1,33) 25/18, 32/24, 40/30, 50/37,
63/47, 75/56, 90/67, 110/82, 125/94, 140/106, 160/120, 180/135, 200/150, 225/170, 250/188.


352
5.7 - 8

8. Codul de clasificare pentru proprietile declarate ale tuburilor de protecie, conform SR EN
61386

Poziia din codul de clasificare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
R
e
z
i
s
t
e
n
|
a

l
a

c
o
m
p
r
e
s
i
u
n
e

R
e
z
i
s
t
e
n
|
a

l
a

i
m
p
a
c
t

D
o
m
e
n
i
u

d
e

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
i

s
c
a
z
u
t
e

D
o
m
e
n
i
u

d
e

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
i

r
i
d
i
c
a
t
e

R
e
z
i
s
t
e
n
|
a

l
a

n
c
o
v
o
i
e
r
e

P
r
o
p
r
i
e
t
|
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e

R
e
z
i
s
t
e
n
|
a

l
a

p
t
r
u
n
d
e
r
e
a

c
o
r
p
u
r
i
l
o
r

s
o
l
i
d
e

R
e
z
i
s
t
e
n
|
a

l
a

p
t
r
u
n
d
e
r
e
a

a
p
e
i

P
r
o
t
e
c
|
i
a

m
p
o
t
r
i
v
a

c
o
r
o
z
i
u
n
i
i

R
e
z
i
s
t
e
n
|
a

l
a

t
r
a
c
|
i
u
n
e

R
e
z
i
s
t
e
n
|
a

l
a

p
r
o
p
a
g
a
r
e
a

f
l
r
i
i

R
e
z
i
s
t
e
n
|
a

l
a

s
a
r
c
i
n

s
u
s
p
e
n
d
a
t

E
f
e
c
t
u
l

f
o
c
u
l
u
i

(
n

s
t
u
d
i
u
)

0 - - - -

Conform punctului 3.2
1 1
125N
1
0,5J
1
+5
o
C
1
+60
o
C
2 2
320N
2
1J
2
-5
o
C
2
+90
o
C
3 3
750N
3
2J
3
-15
o
C
3
+105
o
C
4 4
1250N
4
6J
4
-25
o
C
4
+120
o
C
5 5
4000N
5
20,4J
5
-45
o
C
5
+150
o
C
6 - - - 6
+250
o
C
7 - - - 7
+400
o
C

Exemplu de marcare minim

1. Marcarea cu codul de clasificare are 12 cifre (vezi 3.2 din anex);
2. Marcarea minim este cu primele 4 cifre (ca n exemplu dat);
3. Proiectantul trebuie s indice codul complet al tubului de protec|ie
|innd seama de influen|ele externe.

2 2 1 2

353
Anexa 5.8 1
5.8 1

PATURI DE CABLURI:
SISTEME DE JGHEABURI (SJ) $I DE TUBURI
PROFILATE (STP) PENTRU INSTALA|IILE ELECTRICE,
(conform recomandrilor din SR EN 50085)
1. Prescripii generale
1.1. Sistemele de jgheaburi (SJ) si de tuburi profilate (STP) se utilizeaz pentru protec|ia si pozarea
conductoarelor izolate, cablurilor, cordoanelor flexibile, aparate si dac este cazul, separrii lor, n
instala|ii electrice si/sau de comunica|ii cu tensiuni pn la 1000 V tensiune alternativ si/sau
1500 V tensiune continu.
1.2. Sistemele SJ si STP fabricate conform cu recomandrile din standardul SR EN 50085, asigur
protec|ia fiabil pentru utilizatori si spa|iile nvecinate.
Standardul SR EN 50085 nu se aplic sistemelor de tuburi, paturi de cabluri de tabl, paturi de
cabluri tip scar, canale prefabricate sau alte echipamente care fac obiectul altor standarde.
1.3. Un echipament electric care face parte integrant dintr-un sistem sau este ncorporat ntr-o
component a sistemului, trebuie s satisfac standardul adecvat al echipamentului, dac exist un
astfel de standard.

2.1. Sistem de jgheaburi (SJ): Ansamblu format din jgheaburi si eventual alte elemente componente
ale sistemului care formeaz o carcas pentru pozarea conductoarelor izolate, a cablurilor si a
cordoanelor flexibile si n care se pot monta si diferite echipamente electrice.
2.2. Sistem de tuburi profilate (STP): Ansamblu format din tuburi profilate si eventual alte
componente care formeaz o carcas pentru pozarea conductoarelor izolate, a cablurilor si a
cordoanelor flexibile si n care se pot monta si diferite echipamente electrice
2.3. Componente ale sistemului: Parte a sistemului care cuprinde:
a) jgheab sau tub profilat;
b) fiting;
c) dispozitiv de prindere;
d) dispozitiv pentru montarea aparatajului;
e) accesorii
Un sistem nu trebuie s con|in neaprat toate componentele de la a) la e). Pot fi
folosite diferite combina|ii ale elementelor de sistem
2.4. Jgheab: Element principal al unui sistem de jgheaburi format dintr-un soclu si unul sau mai multe
capace amoviabile sau care pot fi deschise.
2.5. Tub profilat: Element principal al unui sistem de tuburi profilate caracterizat de o sec|iune
transversal nchis necircular
2.6. Fiting: Element component al unui sistem de jgheaburi sau tuburi profilate cu ajutorul cruia se
poate face o prelungire, o schimbare de direc|ie sau poate fi capt terminal al sistemului
2.7. Dispozitiv de prindere: Element component al unui sistem de jgheaburi sau tuburi profilate cu
ajutorul cruia alte elemente ale sistemului pot fi fixate de perete, tavan, sol sau de o alt structur


354
5.8 - 2

2.8. Dispozitiv de montare a aparatjului: Element component al sistemului care permite instalarea
de aparataj electric (comutatoare, socluri de prize de curent, ntreruptoare, socluri de prize
telefonice etc.) care poate fi parte integrant a aparatului electric.
2.9. Accesoriu al sistemului: Element component al sistemului pentru func|ii suplimentare cum ar fi
separarea cablurilor, re|inerea cablurilor, iesirea cablurilor etc.
2.10. Component metalic a sistemului: Element component al sistemului constituit n ntregime
din metal
2.11. Component nemetalic a sistemului: Element component al sistemului constituit n acelasi
timp din material nemetalic.
2.12. Component compozit a sistemului: Element component al sistemului constituit n acelasi
timp din materiale metalice si nemetalice
2.13. Component nepropagatoare de flacr a sistemului: Component care se poate aprinde ca
urmare a aplicrii unei flcri dar care nu propag flacra si care se stinge singur ntr-un interval
de timp limitat dup ndeprtarea flcrii surs
2.14. Influen extern: Factor care poate afecta sistemul

Pot fi date urmtoarele exemple de asemenea factori: prezen|a apei, uleiului, materialelor de
construc|ii, temperaturi joase sau ridicate, substan|e corozive sau poluate

3. Clasificare
3.1. Conform materialului
3.1.1. SJ/STP metalic
3.1.2. SJ/STP nemetalic
3.1.3. SJ/STP compozit
3.2. Conform rezistenei la impact n timpul instalrii i utilizrii
3.2.1. SJ/STP pentru impact 0,5 J
3.2.2. SJ/STP pentru impact sczut 1 J
3.2.3. SJ/STP pentru impact mediu 2 J
3.2.4. SJ/STP pentru impact ridicat 5 J
3.2.5. SJ/STP pentru impact foarte ridicat 20 J

3.3. Conform temperaturilor indicate n tabelele 1, 2 i 3
Tabelul 1
Clasificare (prima cifr) Temperatura minim de depozitare si
transport
2
o
C
1 XX
2 XX
3 XX
4 XX
-45
-25
-15
-5
Anexa 5.8 - 3
Tabelul 2
Clasificare (a doua cifr) Temperatura minim de instalare si
depozitare
2
o
C
X1 X
X2 X
X3 X
X4 X
-25
-5
+5
+15

355
Tabelul 3
Clasificare (a treia cifr) Temperatura maxim de utilizare
2
o
C
X X1
X X2
X X3
X X4
+60
+90
+105
+120

Temperaturile de utilizare de mai sus sunt temperaturi de func|ionare si nu temperaturi ale mediului
ambiant.
3.4 Conform rezistenei la propagarea flcrii
3.4.1. SJ/STP care nu propag flacra
3.4.2 SJ/STP care propag flacra

3.5 Conform continuitii electrice
3.5.1 SJ/STP cu continuitate electric
3.5.2 SJ/STP fr continuitate electric

3.6 Conform proprietilor electroizolante
3.6.1 SJ/STP cu propriet|i electroizolante
3.6.2 SJ/STP fr propriet|i electroizolante

Caracteristicile electroizolante ofer o izola|ie suplimentar atunci cnd produsul este utilizat cu
conductoare izolate si dac este cazul, celelalte pr|i active avnd o izola|ie principal.

3.7 Conform gradelor de protecie asigurate de carcase, conform SR EN 60529.
3.7.1 Protec|ia mpotriva ptrunderii corpurilor solide
3.7.2 Protec|ia mpotriva ptrunderii apei
3.7.3 Protec|ia accesibilit|ii pr|ilor periculoase


356
5.8 - 4
3.8 Conform proteciei mpotriva substanelor corozive sau poluante
3.8.1 SJ/STP cu protec|ie redus att n interior ct si la exterior
3.8.2 SJ/STP cu protec|ie medie n exterior si protec|ia redus n interior
3.8.3 SJ/STP cu protec|ie medie att la interior ct si exterior
3.8.4 SJ/STP cu protec|ie ridicat la exterior si protec|ie redus n interior
3.8.5 SJ/STP cu protec|ie ridicat n exterior si protec|ie medie n interior
3.8.6 SJ/STP cu protec|ie ridicat att la interior ct si n exterior

3.9 Conform modului de deschidere al capacului de acces al sistemului
3.9.1 SJ/STP cu capac de acces care poate fi deschis fr scule
3.9.2 SJ/STP cu capac de acces care poate fi deschis cu scule

3.10 Conform separrii de protecie electric
3.10.1 SJ/STP fr pere|i de protec|ie intern
3.10.2 SJ/STP cu pere|i de protec|ie intern

4. Marcarea (SJ, STP)
4.1. Fiecare component a sistemului trebuie s fie marcat cu:
- numele, marca comercial sau marca de identificare a productorului sau a vnztorului
autorizat
- marca de identificare a produsului care poate fi de exemplu, numrul de catalog, simbolul
sau ceva asemntor.
Cnd componente ale sistemului, altele dect jgheburi, tuburi profilate si dispozitive de
montare a aparatajului, sunt livrate ambalate, marcajul de identificare a produsului poate fi pus numai
pe cel mai mic ambalaj, numele sau marca comercial sau marca de identificare a productorului sau a
vnztorului autorizat fiind pus pe produs.
Bornele de legare la pmnt (la sistemele metalice) trebuie marcate cu simbolul
Acest simbol nu trebuie aplicat pe suruburi sau pe orice parte usor amoviabil.
Marcarea caracteristicii de propagare a flcrii pe produs nu este reglementat n standarde.
4.2. Marcajul nu trebuie s se stearg si s fie usor lizibil.
Marcajul poate fi realizat prin mulare, presare, gravare, imprimare, prin etichete sau ab|ibilduri.

5. Documentaia

5.1. Productorul trebuie s prevad n documenta|ie toate informa|iile necesare unei instalri si
func|ionri corecte si n siguran|.
Documenta|ia trebuie s cuprind:
componentele sistemului;


357
5.8 - 5
- func|ia ndeplinit de componentele sistemului si asamblarea acestora;
- clasificarea sistemului conform cap. 3;
- impedan|a linear, n O/m, a jgheaburilor sau a tuburilor profilate metalice, ale unui sistem
declarat conform 3.5.1;
- tensiunea nominal a SJ/STP;
- sec|iunea transversal a SJ/STP;
- instruc|iunile necesare pentru ob|inerea clasificrii declarate a sistemului si func|iile
acestuia.
Aceste instruc|iuni trebuie s includ modul de instalare recomandat pentru SJ/STP, care s asigure c
gradul de protec|ie IP declarat va fi realizat dup instalare.
5.2. Sistemele de jgheaburi si sisteme de tuburi profilate prevzute a fi montate pe pere|i si tavane,
instruc|iunile productorului trebuie s prevad modul de realizare a protec|iei; pentru a mpiedica
lichidele s intre n contact cu conductoarele izolate si cu pr|ile active pe durata tratamentului
umed al podelei.

6. Construcia
6.1. Fabricantul trebuie s prevad n documenta|ia sa toate informa|iile necesare unei instalri si
func|ionri corecte si sigure. Documenta|ia trebuie s cuprind:
- componentele sistemului;
- func|ia ndeplinit de componentele sistemului si asamblarea acestora;
- clasificarea sistemului conform cap. 3;
- sec|iunea transversal util pentru cabluri a SJ/STP, n mm
2

6.2. Nici o suprafa| sau muchie nu trebuie s deterioreze conductoarele izolate, cablurile sau
cordoanele flexibile.
6.3. Rezisten|a la propagarea flcrii. SJ/STP care nu propag flacr trebuie s nu se aprind sau,
dac se aprind, s nu ard dup ndeprtarea flcrii surs, conform metodei de ncercri din SR
EN 60695-2-4/1
6.4. Grade de protec|ie asigurat de carcas. SJ/STP, asamblate si montate conform prescrip|iilor,
trebuie s asigure o protec|ie adecvat mpotriva influen|elor externe, conform clasificrii
declarate de productor si avnd minimum IP20.


358
Anexa 5.9 1
5.9 - 1
PATURI DE CABLURI:
SISTEME DE SUPORTURI TIP SCAR
(conform recomandrilor SR EN 61537)
1. Componentele sistemului sunt urmtoarele:
a) profil pentru trasee de cabluri sau profil pentru scar de cabluri
b) accesorii pentru trasee de cabluri sau accesorii pentru scar de cabluri
c) dispozitiv suport
d) dispozitiv de montaj
e) accesorii ale sistemului

2.1. Sistem de suporturi de cabluri tip scar
Ansamblu de suporturi pentru cablu constnd din profile pentru trasee de cabluri sau din profilele
pentru scar de cabluri si alte componente ale sistemului.
2.2. Profil pentru trasee de cabluri
Componenta sistemului utilizat pentru suportul cablului constnd dintr-o baz sau elemente laterale
integrate sau dintr-o baz de elemente laterale fixe.
2.3. Profil pentru scar de cabluri
Componenta sistemului din elemente laterale de suport, fixate unele de altele prin intermediul
treptelor de scar.
2.4. Dispozitiv suport
Dispozitiv destinat s asigure suportul mecanic si care poate limita micsorarea unei ci de cablu.
2.5. Dispozitiv de montare
Componenta sistemului utilizat pentru atasarea sau fixarea altor dispozitive la calea de cablu.
2.6. Accesoriu
Componenta sistemului utilizat pentru asamblarea, schimbarea direc|iei, schimbarea dimensiunii sau
terminarea unor profile pentru trasee de cabluri sau pentru scri de cabluri.
2.7. Accesoriu al sistemului
Componenta sistemului utilizat pentru o func|ie suplimentar cum este separarea cablurilor,
men|inerea cablurilor si capace etc.


359
5.9 - 2

2.8. Componenta sistemului care nu propag flacra
Componenta sistemului care poate lua foc ca urmare a aplicrii unei flcri, de-a lungul cruia flacra
nu se propag si care se autostinge ntr-un interval de timp limitat de la nlturarea flcrii.
Verificarea conformit|ii se face conform SR EN 61537 pct. 13.1.3.

3. Clasificarea
Clasificarea se face conform recomandrilor din standardul SR EN 61537 n func|ie de:
3.1. Material
3.2. Rezisten|a la propagarea flcrii
3.2.1. Care propag
3.2.2. Care nu propag

3.3. Caracteristicile de continuitate electric
3.3.1. Fr continuitate
3.3.2. Cu continuitate

3.4. Conductivitatea electric
3.4.1. Conductiv electric
3.4.2. Neconductiv electric

3.5. Acoperirea materialului
3.5.1. Component neacoperit a sistemului (o|el inox, aluminiu, PVC sau fibr din sticl)
3.5.2. Component cu acoperiri metalice (zinc galvanizat si aluminiu electrolitic)
3.5.3. Component cu acoperiri organice (pudr expozi si PVC)
3.5.4. Acoperiri metalice si organice

3.6. Temperatur
3.6.1. Temperatura minim: +20
o
C; +5
o
C; -5
o
C; -15
o
C; -20
o
C; -40
o
C; -50
o
C
3.6.2. Temperatura maxim: +20
o
C; +40
o
C; +60
o
C; +90
o
C; +105
o
C; +120
o
C; +150
o
C

3.7. Perforarea suprafe|ei de baz a unui profil pentru trasee de cabluri
clasa
A pn la 2%
B 2% ...15%
C 15%...30%
D >30%

360
5.9 - 3

3.8. Deschiderea suprafe|ei de baz a unui profil pentru scar de cabluri
Clasificare Deschiderea sup. de baz
X Pn la 80%
Y 80% ...90%
Z Peste 90%

3.9. Rezisten|a la impact
2j; 5j; 10j, 20j, 50j

4. Marcarea
4.1. Fiecare component trebuie marcat cu marca de fabric, sau cu marca de identificare a
productorului sau a reprezentantului autorizat.
4.2. Productorii sau reprezentan|ii autoriza|i trebuie s furnizeze n documenta|ia sa toate
informa|iile necesare pentru o instalare si o utilizare corect si sigur, conform SR EN 61537 si
anume:
a) instruc|iuni pentru asamblare si instalare a componentelor sistemului si msurile de precau|ie
prescrise pentru a se evita o sgeat transversal excesiv, care poate cauza deteriorarea cablurilor;
b) propriet|ile de dilatare termic si msurile de precau|ie care trebuie luate, dac este necesar;
c) clasificarea conform art.3;
d) umiditatea relativ, dac aceasta afecteaz clasificarea;
e) informa|ii despre modul de realizare a legturii de echipoten|ializare, n particular, atunci
cnd este necesar o conexiune electric specific a dispozitivului;
f) msuri de precau|ie pentru transport si depozitare la temperaturi n afara limitelor de
temperatur declarate, dac este cazul;
g) dimensiunile produsului;
h) valoarea cuplurilor de strngere n Nm pentru conexiunile cu suruburi si pentru dispozitivele
interne de fixare;
i) restric|ii pentru extremit|ile deschiderii;
j) pozi|ia si tipul cuplelor de-a lungul deschiderii, dac este cazul;
k) SLS n N/m, pentru accesorii, atunci cnd nu sunt suportate direct si distan|a de la
suporturile alturate pn la accesorii SLS Sarcin de lucru de securitate. Sarcina maxim care poate
fi aplicat, fr pericol, n utilizarea normal;
l) metode de fixare pentru instalarea traseului de cabluri sau a scrii de cabluri pe suporturi,
dac au fost specificate pentru ncercare;
m) SLS n N/m, pentru profile de trasee de cabluri sau profile de scar de cabluri, inclusiv
asamblrile, unde sunt aplicabile una sau mai multe dintre metodele de instalare urmtoare:
- montate n plan orizontal mergnd orizontal pe mai multe deschideri;
- montate n plafon orizontal mergnd pe o singur deschidere;

- montate n plan vertical si care se ntind orizontal;
- montate n plan vertical si care se ntind vertical.

361
5.9 - 4

n) SLS n N/m, pentru bra|e n consol si dac sunt utilizate numai pentru trasee de cabluri;
o) SLS pentru suporturi suspendate, ca moment de torsiune, n Nm si/sau ca for| N;
p) specifica|ii pentru materiale corespunztoare si condi|iile de mediu nconjurtor, mediul
nconjurtor chimic sau agen|ii agresivi acceptabili pe care produsul l poate accepta.

Informa|iile despre SLS pot fi prezentate sub forma unei diagrame, tabele sau similar.

5. Dimensiuni
Productorul sau reprezentantul autorizat trebuie s furnizeze urmtoarele informa|ii:
- sec|iunea acoperitoare a profilului sau a scrii de cabluri pentru traseele de cabluri;
- lrgimea bazei profilului pentru trasee de cabluri sau pentru scar de cabluri, disponibil
pentru asezarea cablurilor;
- nl|imea profilului pentru trasee de cabluri sau pentru scar de cabluri, disponibil pentru
asezarea cablurilor cnd este prevzut un capac;
- raza interioar minim a accesoriilor disponibil pentru asezarea cablurilor;
- dimensiunea perfora|iilor si dispunerea lor n profile pentru trasee de cabluri;
- dimensiunile treptelor de scar, pasul lor si dimensiunile perfora|iilor, dac exist.

Componentele sistemului, cum sunt accesoriile, utilizate ca parte a sistemului, pot schimba
suprafa|a efectiv disponibil pentru asezarea cablurilor.


362
Anexa 5.10
Cureni admisibili, n amperi, pentru modurile de pozare de referin din Anexa 5.5
CONDUCTOARE $I CABLURI IZOLATE CU PVC, DOU $I TREI CONDUCTOARE NCRCATE,
CUPRU SAU ALUMINIU
Temperatura conductorului: 70
o
C
Temperatura ambiant de referin: 30
o
C


363
Anexa 5.11
Cureni admisibili, n amperi, pentru modurile de pozare de referin E, F yi G din Anexa 5.5
CABLURI CU IZOLA|IE PVC, CU CONDUCTOARE DIN CUPRU
o
C
o
C


364
Anexa 5.12

CABLURI CU IZOLA|IE PVC, CU CONDUCTOARE DIN ALUMINIU
o
C
o
C


365
Anexa 5.13

Cureni admisibili, n amperi, pentru modurile de pozare de referin din Anexa 5.5
CONDUCTOARE $I CABLURI IZOLATE CU XLPE, DOU $I TREI CONDUCTOARE NCRCATE,
CUPRU SAU ALUMINIU
o
C
o
C


366
Anexa 5.14
CABLURI CU IZOLA|IE XLPE, CU CONDUCTOARE DIN CUPRU
o
C
o
C


367
Anexa 5.15

CABLURI CU IZOLA|IE XLPE, CU CONDUCTOARE DIN ALUMINIU
o
C
o
C


368
Anexa 5.16

Cureni admisibili, n amperi, pentru modurile de pozare de referin C din Anexa 5.5
CABLURI CU IZOLA|IE MINERAL, CONDUCTOARE $I ECRAN DIN CUPRU, MANTA DIN PVC
Temperatura mantalei metalice: 70
o
C
o
C


369
Anexa 5.17

CABLURI CU IZOLA|IE MINERAL, CU CONDUCTOARE $I ECRAN DIN CUPRU
Temperatura mantalei metalice: 70
o
C
o
C


370
Anexa 5.18

Factorii de corecie pentru temperaturi ambiante diferite de 30
o
C
aplicabili valorilor curenilor admisibili pentru cabluri n aer liber
(K1)


371
Anexa 5.19
Factorii de corecie pentru grupri de mai multe circuite sau mai multe cabluri multiconductoare
aplicabili valorilor curenilor admisibili din Anexele 5.10 pn la 5.17
(K2)


372
Anexa 5.20
Factorii de corecie ai gruprii pentru mai multe cabluri (nota 1) multiconductoare
pozate n aer liber
(Mod de pozare din Anexele 5.11, 5.12, 5.14, 5.15, 5.17)

nota 3
nota 2

373
Anexa 5.21
Factorii de corecie ai gruprii pentru mai multe cabluri monoconductoare (nota 1)
pozate n aer liber
(Mod de pozare E din Anexele 5.11, 5.12, 5.14, 5.15, 5.17)

nota 4
nota 3

374
Anexa 5.22

Sarcina admisibil pentru cabluri pozate n pmnt, n condiii normale de funcionare,
U
o
/U=0,6/1 kV


375
Anexa 5.23

Factorii de corecie f
1

0,70

376
Anexa 5.24

2
. Cabluri cu trei conductoare n sisteme monofazate


377
Anexa 5.25

2
. Cabluri cu trei conductoare trifazate


378
Anexa 5.26

2
.
Cabluri cu un conductor, n sisteme trifazate grupate n trefl, la 7 cm distan


379
Anexa 5.27

2
.
Cabluri cu un conductor n sisteme trifazate grupate n trefl, la 25 cm distan.


380
Anexa 5.28

2
.
Cabluri cu un conductor, n sisteme trifazate, pozate alturat


381
Anexa 5.29

EXEMPLU DE ALEGERE A SECTIUNII CONDUCTOARELOR DE FAZA SI NEUTRU IN
FUNC|IE DE PREZENTA ARMONICELOR DE RANGUL 3 SI MULTIPLU DE 3

Tabelul 1
Factorii de corecie n funcie de curentii armonici n cablurile cu 4 sau 5 conductoare
Armonica de rang 3 n
curentul de faz
%
Factor de reducere
Alegerea bazata pe curentul
de faz
Alegere bazata pe curentul
n neutru
0-15 1,0 -
15-33 0,86 -
33-45 - 0,86
>45 - 1,0

Se consider un circuit trifazat ncrcat cu 30 A care admite instalarea unui cablu cu 4
conductoare, izolat cu PVC fixat pe un perete, mod de pozare C.
Din tabelul 5.10 col. 11 un cablu de 4 mm
2
avnd conductoare din cupru prezint un curent
admisibil de 32 A si este corespunzator n cazul absen|ei armonicelor n circuit.
n cazul prezen|ei armonicei de rang 3 de 20 % din curentul de faz, se aplic un factor de
corec|ie de 0,86 si curentul devine:
A 88 , 34 86 , 0 / 30 =

Pentru acest curent este necesar un cablu de 6 mm
2
, cu curentul maxim admisibil 41 A.
n cazul prezen|ei armonicei de rang 3 de 40 % din curentul de faz, alegerea se face n func|ie
de curentul prin conductorul neutru care este:
A 36 3 4 , 0 30 =

si se aplic un factor de corec|ie de 0,86 ceea ce conduce la un curent de:
A 86 , 41 86 , 0 / 36 =

Pentru acest curent este necesar o sectiune de 10 mm
2
, cu curentul maxim admisibil de 57 A .
n cazul prezen|ei armonicei de rang 3 n propor|ie de 50 % alegerea se bazeaz din nou pe
curentul din conductorul neutru care este:
A 45 3 5 , 0 30 =

n acest caz, factorul de corec|ie este 1 si este necesar o sec|iune de 10 mm
2
.
Toate sec|iunile de mai sus se bazeaz pe intensitatea curentului admisibil n cablu. Nu au fost
luate n considerare cderea de tensiune si alte aspecte legate de alegera sec|iunii .


382
Anexa 5.30
5.30 - 1

EXEMPLE DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA CUREN|ILOR ADMISIBILI AI
CONDUCTOARELOR $I CABLURILOR N FUNC|IE DE MODUL DE POZARE

Exemplu de calcul nr. 1
S se determine curentul admisibil al unui cablu 3x2,5mm
2
cu conductoare din cupru, utilizat n
circuit cu dou conductoare ncrcate, al treilea conductor este de protec|ie (PE), izola|ie PVC, pentru
urmtorul sistem de pozare:
1.1. Pozare aparent pe perete, fixat de perete la distan| mai mic de 0,3 diametru exterior al
cablului
1.2. Pozarea pe perete se face n contact cu un cablu n sarcin 3x2,5mm
2

1.3. Temperatura ambiant de 35
o
C

Faza 1. Din anexa 5.5, se selecteaz urmtoarele:
- din coloana 2 rezult modul de pozare de tip C
- curentul admisibil (I
Z
) pentru circuit simplu (fr factori de corec|ie n func|ie de
temperatur si grup), rezult din coloana 3, unde se trimite la anexa 5.10 col.10
- factorul de corec|ie de temperatur ambiant (K
1
) rezult din coloana 8 care trimite la anexa
5.18.
- factorul de corec|ie de grup (K
2
) rezult din coloana 9 care trimite la anexa 5.19.

Faza 2. Din anexa 5.10. Col.10, rezult pentru sec|iunea nominal a conductorului de cupru
2,5mm
2
, curentul maxim admisibil I
Z
= 27 A.

Faza 3. Din anexa 5.18, rezult pentru temperatura ambiant de 35
o
C, izola|ia de PVC, factorul
K
1
= 0,94.

Faza 4. Din anexa 5.19 poz.2a, col.2, rezult factorul de reducere de grup K
2
= 0,85

Faza 5. Calculul curentului admisibil conduce la:
A K K I I
Z Z
57 , 21 85 , 0 94 , 0 27
2 1
= = = '

Acelasi cablu din exemplu 1 cu modificarea sistemului de pozare astfel:
1.1. Pozarea aparent pe perete, fixat la distan| de perete mai mare de 0,3 diametru exterior al
cablului
1.2. Pozarea pe perete se face la distan| de un diametru al cablului fa| de cablu nvecinat

Faza 1: Din anexa 5.5 se selecteaz urmtoarele:
- din coloana 2 rezult modul de pozare de tip E
- curentul maxim admisibil (I
Z
) pentru circuit simplu, rezult din coloana 3, unde se trimite la
anexa 5.11;
- factorul de corec|ie de temperatur ambiant (K
1
) rezult din coloana 8, unde se trimite la
anexa 5.18;
- factorul de corec|ie de grup (K
2
) rezult din coloana 9, unde se trimite la anexa 5.19.


383
5.30 - 2
Faza 2. Din anexa 5.11, coloana 2, rezult pentru sec|iunea nominal a conductorului din cupru
2,5mm
2
, curentul admisibil I
Z
= 30A;

Faza 3. Din anexa 5.18, rezult pentru temperatura ambiant de 35
o
C, izola|ie de PVC, factorul
K
1
= 0,94.

Faza 4. Din anexa 5.19 poz. 2b, col. 2, rezult factorul de reducere de grup K
2
=0,94.

Faza 5. Calculul curentului admisibil:
A K K I I
Z Z
5 , 26 94 , 0 94 , 0 30
2 1
= = = '

Acelasi cablu din exemplu 2 cu pozarea pe perete se face la distan| de dou ori diametrul
exterior fa| de cablu nvecinat.

Faza 1: Din anexa 5.5 se selecteaz urmtoarele:
- din coloana 2 rezult modul de pozare de tip E
- curentul admisibil (I
Z
) pentru circuit simplu, rezult din coloana 3, unde se trimite la anexa
5.11;
- factorul de corec|ie, de temperatur ambiant rezultat din coloana 8, unde se trimite la
anexa 5.18.

Faza 2. Din anexa 5.11, col. 2, rezult pentru sec|iunea nominal a conductorului de cupru
2,5mm
2
curentul admisibil I
Z
= 30 A.

Faza 3. Din anexa 5.18, col.8, rezult pentru temperatura ambiant de 35
o
C, izola|ie de PVC,
factorul K
1
=0,94.

Faza 4. Din anexa 5.19, rezult din nota 2 c atunci cnd distan|a ntre cabluri nvecinate este
mai mare de dou ori diametru exterior, nu este necesar un factor de reducere.
Deci K
2
= 1

Faza 5. Calculul curentului admisibil
A K K I I
Z Z
2 , 28 1 94 , 0 30
2 1
= = = '

Din analiza rezultatelor exemplelor 1, 2 si 3 rezult c prin alegerea unui sistem de pozare prin
care se asigur o rcire optim la un cablu 3x2,5 mm
2
cu conductoare din cupru, izolate cu PVC,
curentul admisibil poate creste de la 21,57 A la 28,2 A (cca 24%).


384
Anexa 5.31

EXEMPLE DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA CUREN|ILOR
ADMISIBILI AI CONDUCTOARELOR $I CABLURILOR N FUNC|IE DE MODUL
DE POZARE N PAMNT

S se determine curentul admisibil al unui cablu 3x2,5mm
2
, cu conductoare din cupru, utilizat
n circuit cu dou conductoare ncrcate, al treilea conductor este de protec|ie (PE), izola|ie PVC,
pentru urmtorul sistem de pozare:
1.1. Pozare n pmnt la adncimea de 0,7m, temperatura sol 20
o
C si 0 rezisten| termic
specific 1 Km/W
1.2. Pozarea n contact cu un cablu n sarcin 3x2,5mm
2

1.3. Grad de ncrcare circuit 0,7

Faza 1: Din anexa 5.22, coloana 3, rezult pentru sec|iunea nominal a conductorului din cupru
2,5mm
2
, izola|ie PVC, curentul admisibil
Z
I = 42 A

Faza 2: Din anexa 5.23, rezult factorul de corec|ie
1
f = 1, pentru condi|ii normale, temperatur
sol 20
o
C, rezisten|a termic specific a solului 1Km/W, grad de ncrcare 0,7.

2
f = 0,89, pentru 2 sisteme, rezisten|a
termic specific a solului l Km/W, grad de ncrcare 0,7.
Curentul admisibil n aceast situa|ie:
A f f I I
Z Z
38 , 37 89 , 0 1 42
2 1
= = = '

Exemple de calcul nr. 2
Aceleasi dou cabluri n contact men|ionate n exemplul 1, dar cu grad de ncrcare 1.

Faza 1: Din exemplu nr.1, faza 1 rezult:
I
Z
= 42 A

1
f = 0,91 pentru gradul de ncrcare1,
temperatur sol 20
o
C, rezisten|a termic specific a solului 1 Km/W

2
f = 0,76 pentru 2 sisteme, rezisten|
termic specific a solului 1 Km/W, grad de ncrcare 1.

Curentul admisibil n aceast situa|ie
A f f I I
Z Z
00 , 29 76 , 0 91 , 0 1 42
2 1
= = = '

Rezult o reducere a curentului admisibil de cca 23% fa| de exemplul anterior.


385
Anexa 5.32
5.32 - 1

SEC|IUNILE MINIME ADMISE PENTRU CONDUCTOARE UTILIZATE
N INSTALA|IILE ELECTRICE DIN INTERIORUL CLDIRILOR

Nr.
crt.
Destinaia conductoarelor din
circuitele fixe
Seciunile minime
ale conductoarelor
(mm
2
)
cupru aluminiu
0 1 2 3
1. CONDUCTOARE DE FAZA
1.1
1.2
1.3
Circuite pentru iluminat 1,5
Circuite pentru prize monofazate 2,5
Circuite de putere (for|) 1,5 4 (nota 4)
1.4

Coloane monofazate (individuale) din cldiri de
locuit
4 6
1.5 Coloane electrice colective 10 16
2 CONDUCTORUL NEUTRU (N)
(notele 1, 2, si 3)

2.1 n circuite si coloane trifazate, cu armonici de rangul
3 si multiplu de 3 sub 15%, pentru sec|iuni ale
conductoarelor de faz de:
25
35
50
70
95
120
150
185
240
300
400
>400

16
16
25
35
50
70
70
95
120
150
185

25
25
25
35
50
70
70
95
120
150
185
50% din sec|iunea conductorului de
faz
3. CABLURI DE PROTECTIE (PE, PEN) Conform subcap. 5.5

1. n circuitele si coloanele monfazate conductorul neutru va avea aceiasi sec|iune cu a
conductorului de faz.
2. n circuitele si coloanele trifazate n care sec|iunea conductorului de faz este mai mic sau
egal cu 16 mm
2
, sec|iunea conductorului neutru va fi egal cu sec|iunea conductorului de
faz.
3. Sec|iunea minim a conductorului neutru (N) se va calcula conform art. 5.2.4.6, n
circuitul trifazic care ar putea fi parcurs de curen|i avnd armonici de rangul 3 si multiplu
de 3 cu nivel mai mare de 15%.


386
5.32 - 2
4. Contactele legturilor demontabile ale conductoarelor din aluminiu la echipamentele
electrice (masini, aparate, sir de cleme) se vor realiza prin presare, cu ajutorul pieselor
elastice care asigur pstrarea n timp a presiunii de contact sau alte legaturi omologate
pentru aluminiu.
5. Circuitele secundare, cu conductoare din cupru, conform NTE 007/08/00 vor avea
sec|iunea minim de 1 mm
2
, cu urmtoarele excep|ii:
- la circuitele unde condi|iile electrice (de exemplu cdere de tensiune, ncrcare);
mecanice (vibra|ii) sau fizico-chimice (de ex: agen|i corozivi) impun sec|iuni mai mari;
- la gospodriile de cabluri importante realizate cu cabluri avnd conductoare
monofilare, unde sec|iunea minim este de 1,5 mm
2
; n cazul utilizrii cablurilor cu
conductoare multifilare (li|ate) sec|iunea minim este de 1 mm
2

- la circuitele func|ionnd la tensiuni de serviciu pn la 60 V (cu excep|ia aliniatului
precedent), la care se admit conductoare cu diametrul minim de 0,5 mm
6. Sec|iunile de la 1.4 si 1.5 sunt recomandate de SR 234 2008.


387
Anexa 5.33
5.33 1

CLASIFICAREA CABLURILOR:
A. CLASIFICAREA CABLURILOR ELECTRICE
PRIVIND COMPORTAREA LA FOC

1. Cablurile electrice pozate individual
Cablurile electrice pozate individual din punct de vedere al propagrii flcrii, se mpart n
urmtoarele categorii:
- cablu fr ntrziere la propagarea flcrii
- cabluri cu ntrziere la propagarea flcrii

1.1. Cablu fr ntrziere la propagarea flcrii
Este acel cablu care supus un timp determinat ac|iunii unei flcri de ini|iere, continu s
ard, flacra proprie propagndu-se pn la distrugerea tronsonului pn unde exist o separare
antifoc.
La acest cablu nu se garanteaz timpul de func|ionare de la ini|ierea flcrii.
1.2. Cablu cu ntrziere la propagarea flcrii
Este acel cablu care pozat singur pe traseu si supus un timp determinat ac|iunii unei flcri
de ini|iere, continu s ard, flacra proprie propagndu-se pe o lungime determinat, dup care se
auto stinge. Acest cablu corespunde ncercrilor din seria de standarde SR EN 60332.
La acest cablu nu se garanteaz timpul de func|ionare de la ini|ierea flcrii.
1.2.1. Exemple de tipuri de cabluri cu ntrziere la propagarea flcrii
1.2.1.1.Cabluri de energie, U
o
/U = 0,6/1kV, cu izolaie yi manta din PVC,
conductoare din cupru/aluminiu unifilar cl.1, sau multifilar cl.2 (SR EN
60228) temperatur maxim admis pe conductor, n condi|ii normale de
exploatare 70
o
C, ntrziere la propagarea flcrii (SR EN 60332-1-2).
Nearmate, conductoare cupru :
- CYY standarde de referin| SRCEI 60502-1 si SRHD 603
- NYY-J, cu conductor verde/galben, VDE 0276-603
- NYY-0, fr conductor verde/galben, VDE 0276-603
Armate, conductoare cupru :
- CYAbY armtur cu benzi din o|el
- CYArY armtur cu srme din o|el zincat
Nearmate, conductoare aluminiu
- ACYY, conductoare >4mm
2

- NAYY-J, conductoare >10mm
2
, cu conductor verde/galben, VDE 0276-603
- NAYY-0, conductoare >10mm
2
, fr conductor verde/galben, VDE 0276-603


388
5.33 - 2
Armate, conductoare aluminiu
- ACYAbY armtur cu benzi din o|el

1.2.1.2. Cabluri de energie, U
o
/U = 0,6/1kV, cu izolaie din polietilen
reticulat (XLPE), manta exterioar din PVC, conductoare din
cupru/aluminiu, unifilar cl.1 sau multifilar cl.2 (SR EN 60228), temperatur
maxim admis pe conductor n condi|ii normale de exploatare, 90
o
C,
ntrziere la propagarea flcrii (SR EN 60332).
Nearmate, conductoare cupru :
- C2XY, standard SR CEI 60502-1 si SR HD 603 S1/A2
- U-1000RO2V, U-1000 R12V, norm NFC 32-321
- N2XY, norm VDE 0276-603

Armate, conductoare cupru
- C2XAbY- armtur cu benzi din o|el
- C2XArY, armtur cu srme din o|el zincat

- AC2XY

1.2.2. Exemple de tipuri de conductoare din cupru, tensiune U
o
/U = 450/750V, izolate PVC cu
ntrziere la propagarea flcrii.
- FY, H07V- U,R conductoare cl. 1 si 2 (SR EN 60228), standard SRHD. 21.3.S.3
- Myf, H07V-K, conductoare flexibile cl. 5 (SR EN 60228), standard SRHD 21.3S3

2. Cabluri cu ntrziere la propagarea flcrii, pozate n mnunchi
Cablurile electrice pozate n mnunchi supuse un timp determinat ac|iunii unei flcri de
ini|iere, continu s ard, flacra proprie propagndu-se pe o lungime determinat, dup care se
autosting, numai dac volumul de material combustibil (izola|ie si umplutur) V
i
corespunde
metodelor de ncercare din standardul pe pr|i SR EN 50266.
n conformitate cu standardul SR EN 50266, exist urmtoarele categorii, n func|ie de durata
ncercrii, volumul materialelor nemetalice din cabluri si metoda de montare a cablurilor.
Categoria AF-R, cu V
i
= 7 litri/m de cabluri n mnunchi, pozate n dou straturi. Aceste
cabluri au destina|ii speciale .
Categoria A, cu V
i
= 7 litri/m de cabluri n mnunchi, pozate distan|at la un diametru, dac
cablurile au s . 35 mm
2
si alturat, dac cablurile au sec|iunea s s 35 mm
2
.
Categoria B, cu V
i
= 3,5 litri/m de cabluri n mnunchi, pozate n aceleasi condi|ii ca cele din
categoria A .
Categoria C, cu V
i
= 1,5 litri/m de cabluri n mnunchi, pozate n aceleasi condi|ii ca cele din
categoria A .
Categoria D, cu V
i
= 0,5 litri/m de cabluri n mnunchi, de dimensiuni mici (cu diametrul
cablului s 12 mm) pozate alturat .


389
5.33 - 3
Volumul V
i
(n litri), de material combustibil (pe neutru de cablu) se calculeaz cu rela|ia :

=
|
|
.
|
\
|
=
n
k
k
m C
i
M M
V
1

unde : M
C
este masa cablului pe metru (n kg) ;
M
m
este masa materialului metalic (cupru, aluminiu, armtur) (n kg) ;
- densitatea materialului combustibil (n kg/dm
3
) ;
k indicele cablului din mnunchi ;
n numrul de cabluri din mnunchi

NOTA: n cazul n care nu se poate respecta volumul V
i
de material combustibil din
mnunchiul de cabluri (pe metru), mnunchiul de cabluri nu mai poate fi considerat cu ntrziere la
propagarea flcrii. Pentru limitarea propagrii flcrii trebuiesc luate msuri de separare antifoc
omologate (vezi art. 5.2.7.1.9.)

2.6. Exemple de tipuri de cabluri cu ntrziere la propagarea flcrii, pozate n mnunchi.
2.6.1.Cabluri de energie, U
o
/U= 0,6/1kV, cu izola|ie si manta de PVC, conductoare din
cupru/aluminiu unifilar cl.1 sau multifilar cl.2 (SR EN 60228), temperatura maxim admis pe
conductor n condi|ii normale de explotare, 70
o
C, ntrziere la propagarea flcrii n mnunchi (SR EN
50266-2-4 cat C), dac volumul Vi s 1,5 litri :

2.1.1.1.Nearmate, conductoare cupru
- CYY-F.

2.1.1.2.Armate, conductoare cupru
- CYAbY-F, CYArY-F.

2.1.1.3.Nearmate, conductoare aluminiu
- ACYY-F, conductoare >4mm
2

2.1.1.4.Armate, conductoare aluminiu
- ACYAbY-F conductoare >4mm
2


390
5.33 - 4
2.1.2. Cabluri de energie, U
o
/U = 0,6/1 kV, cu izola|ie din polietilen reticular (XLPE) manta
exterioar din PVC, conductoare din cupru/aluminiu, unifilar cl.1 sau multifilar cl.2 (SR
EN 60228), temperatura maxim admis pe conductoare n condi|ii normale de
exploatare, 90
o
C, ntrziere la propagarea flcrii n mnunchi (SR EN 50266-2-4 cat.
C), dac volumul V
i
s 1,5 litri :

2.1.2.1.Nearmate, conductoare cupru
- C2XY-F
2.1.2.2.Armate, conductoare cupru
- C2XabY-F, C2XArY-F

- AC2XY-F

2.1.2.3.Cablurile de la art. 3 si 4

3. Cabluri rezistente la foc pe timp limitat (de securitate)
Este acel cablu care expus focului men|ine ntr-o manier fiabil alimentarea cu energie
electric sau semnalul de la surs la instala|ie pentru un timp garantat de productor (de regul, PH 15,
30, 60, 90, 120 minute) .
Metodele de ncercare pentru cablurile rezistente la foc sunt reglementate pentru integritatea
circuitului la soc de SR EN 50200 (cabluri de mici dimensiuni pn la 2,5 mm
2
) si de SR EN 50362
(cabluri cu dimensiuni mai mari de 2,5 mm
2
), unde clasificarea este facut conform Cerin| Esen|ial
Nr. 2 Securitatea n caz de incendiu a Directivei de Produse pentru Construc|ii astfel:
Alte metode de clasificare pentru integritatea circuitului sub flacr sunt reglementate de CEI
60331-11, 21.
Indiferent de metoda de clasificare, trebuie ca productorul s indice pe lng clasificarea
rezisten|ei la foc a cablului si sistemul de pozare, care s permit men|inerea integrit|ii circuitelor
electrice cnd aceasta este necesar pentru securitatea persoanelor si bunurilor n caz de incendiu.

3.1. Exemple de cabluri rezistente la foc pe timp limitat (de securitate)
3.1.1. Cabluri de energie, U
o
/U = 0,6/1 kV, conductoare din cupru
Tip nearmat NHXH,
Tip cu armtur NHXCH
- Fr halogeni
- Emisie redus de gaze toxice
- Emisie redus de fum
- ntrziere la propagare flacr


391
5.33 - 5
- Integritate circuit
- Integritate circuit la foc
- Integritate circuit sistem n func|ie de sistemul de pozare

4. Cabluri yi conductoare cu emisie redus de gaze toxice yi fum
4.1. Cablurile cu caracteristici sporite n ceea ce priveste comportamentul la incendiu,
prezentnd urmtoarele avantaje:
- far halogeni, fr degajri de gaze toxice si corozive (supuse la verificri prin metodele
din standardul pe pr|i SR EN 50267)
- degajare sczut de fum, cu permeabilitatea luminii > (50-70%), verificare prin metodele
din standardul pe pr|i SR EN 61034
- ntrziere la propagarea flcrii la pozarea n mnunchi (supuse la verificri prin metodele
din standardul pe pr|i SR EN 50266)

Exemple de tipuri de cabluri:
- cablu de energie, U
o
/U = 0,6/1 kV, conductoare din cupru clasa 1 sau 2 (SR EN 60228),
far halogeni (SR EN 50267), degajare sczut de fum (SR EN 61034), ntrzieri la
propagarea flcrii n mnunchi (SR EN 50266-2-4 cat.

C), izola|ie din polietilen reticular, temperatur maxim admis pe conductor, n condi|ii
normale de exploatare 90
o
C, fr armtur :
- tip N2XH (simbol DIN VDE 0276-604 si SR HD 604S1)
- tip C2XH (simbol echivalent, fabricat n |ar)
- si cu armtur, conductor concentric realizat din vergele din cupru si band din cupru
nfsurat elicoidal |ine loc de ecran si poate fi utilizat pentru conductorul neutru sau cel de
protec|ie
- tip N2XCH (simbol DIN VDE 0276-604)

4.1.1. Conductoare pentru instalaii fixe cu emisie redus de gaze toxice yi fum.
Exemple de tipuri de conductoare:
- conductor de energie, U
o
/U = 450/750 V, conductor cupru rigid clasa 1 sau 2 (SR EN
60228), fr halogeni (SR EN 50267), degajare sczut de fum (SR EN 61034), ntrziere
la propagarea flcrii (SR EN 60332-1-2) :
- tip FH, standard de produs SF 110/2003, temperatur maxim admis pe conductor n
condi|ii normale de explotare 70
o
C ;
- si cu conductor cupru flexibil clasa 5 :
- tip MHf, standard de produs SF 110/2003- temperatur maxim admis pe conductor
n condi|ii normale de exploatare 70
o
C ;
- tip H07Z-K, standard SR HD 22.9 temperatur maxim admis pe conductor n
condi|ii normale de exploatare 90
o
C.


392
5.33 - 6
B. CLASIFICAREA $I SIMBOLIZAREA CABLURILOR
Aceasta se face dup urmtoarele standarde:

- STAS 9436/1-73 - Cabluri si conducte electrice Clasificare si principii de simolizare.
- STAS 9436/2-80 Cabluri de energie de joas si medie tensiune. Clasificare si
simbolizare.
- STAS 9436/3-73 Conductoare pentru instala|ii electrice fixe. Clasificare si simbolizare.
- STAS 9436/4-73 Cabluri si conducte pentru instala|ii mobile. Clasificare si simbolizare.
- SR HD 361 S3+A1 Sisteme de identificare a cablurilor cu tensiunea nominal pn la
450/750 V inclusiv. (Acest standard este valabil n paralel cu STAS 9436)
- SR HD 603 S1+A1+A2 Cabluri de distribu|ie cu tensiunea nominal 6/0,1 kV. (Acest
standard este valabil n paralel cu STAS 9436)
- SR HD 604 S1+A1+A2+A3 Cabluri de energie 0,6/1 kV, cu comportare particular la
foc, pentru utilizarea n centrale electrice.
- Standarde de produs specifice.

393
Anexa 5.34
5.34 1
Determinarea rezistenei de dispersie a diferitelor
prize de pmnt

A. Priz de pmnt simpl, constituit dintr-un singur electrod.

A1. Electrod vertical
Rezisten|a electric de dispersie a unui electrod vertical simplu se calculeaz n func|ie de tipul
electrodului si adncimea de montare fa| de suprafa|a solului. Rela|iile de calcul sunt date n tabelul
A5.34-1.
Tabelul A5.34-1
Relaii pentru calculul rezistenei de dispersie a prizelor de pmnt
Tipul electrodului prizei simple verticale Formula de calcul a rezisten|ei de dispersie a
prizelor simple verticale
|eav cu diametrul mult mai mic dect lungimea ei 1 s d

- |eav cu partea superioar la suprafa|a
solului

- |eav ngropat la adncimea q

2
l
q t + =
l
r
d
l
l
r
pv po
*
8 , 0 ,
3
lg 366 , 0

=
'
=

|
.
|
\
|
+
+ =
l t
l t
d
l
l
r
pq
4
4
lg
2
1 2
lg 366 , 0

Bar cu sec|iunea dreptunghiular

- la nivelul suprafe|ei solului

- la adncimea q

2
l
q t + =
b
l
l
r
po
8
lg 366 , 0

|
.
|
\
|
+
+ =
l t
l t
b
l
l
r
pq
4
4
lg
2
1 4
lg 366 , 0

Plac de form neregulat ngropat vertical la adncimea q:
2 / b q t + =
|
|
|
|
.
|
\
|
+
+ =
t
t
t
t
S
t
S
S
r
pq
2
4
arcsin
2
1
8

Plac ptrat ngropat vertical la adncimea q:
2 / a q t + =
|
|
|
|
|
.
|
\
|
|
.
|
\
|
+ +
+ =
2
2
2
1 1
1
arcsin 637 , 0 1 222 , 0
q
a
r
pq
t

Plac circulara ngropat vertical la adncimea q:

|
|
|
|
|
.
|
\
|
|
.
|
\
|
+
+ =
2
4
1
1
arcsin 637 , 0 1 25 , 0
D
t
D
r
pq

D
a
q
b
d
l
b
t
h
q
h
d l
q
t
q
b

394

5.34 - 2

unde:
p este rezisten|a la calcul a solului [Om]; l - lungimea electrodului [m]; d - diametrul exterior al eletrodului [m]; b -
nl|imea barei [m]; q - distan|a de la partea superioar a electrodului pn la suprafa|a solului [m];
S suprafa|a plcii [m
2
]; a latura plcii ptrate [m]; D diametrul plcii [m];
po
r - rezisten|a de dispersie a prizei simple cu
partea superioar la suprafa|a solului [O];
ph
r - rezisten|a de dispersie a prizei simple cu partea superioar la adncimea q [O].
* Formula simplificat cu aproxima|ie acceptabil pentru l = 16 m.
** Formula simplificat cu aproxima|ie acceptabil.

n toate rela|iile din tabelul 1 rezistivitatea solului depinde de natura acestuia. Valori
semnificative ale rezistivit|ii pentru diferite soluri sunt date n tabelul A5.34-2.

Tabelul A5.34-2
Valori ale rezistivitii solului

Nr.
crt.
Natura solului Rezistivitatea
Om
Domeniul de varia|ie n
func|ie de umiditate si
con|inutul de sruri
Valori recomandate pentru
calculele preliminare
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
Solu|ie de sare si ape acide
Ap de mare
Ap de pru si de ru
Ap de iaz sau izvor
Ap subteran
Ap de munte (pruri ,ruri, lacuri)
Pmnt, hum, turb (foarte umede)
Cernoziom
Hum vnt cu con|inut de sulfur de fier
Pmnt arabil
Pmnt argilos, argil
Pmnt cu pietris
Loess, pmnt de pdure
Argil cu nisip
Pmnt nisipos
Nisip foarte umed
Balast cu pmnt
Nisip, nisip cu pietris
Roci, bazaltate
Stnc compact
0,01
1 5
10 50
40 50
20 70
100 1200
15 20
10 70
10 20
40 60
40 150
100 500
100 300
100 300
150 400
100500
5006000
100 2000
10 000
100 000
0,01
3,0
20,00
40,00
50,00
700,00
20,00
50,00
10,00
50,00
80,00
200,00
200,00
200,00
300,00
400,00
1000,00
1000,00
10000,00
100000,00


395
5.34 - 3

A2. Electrod orizontal
n tabelul A5.34-3 sunt date rela|iile de calcul pentru rezisten|a unui electrod orizontal, n
func|ie de tipul acestuia si modul de montare.
Tabelul A5.34-3
Tipul electrodului prizei de pmnt simple
orizontale
Rela|ia de calcul a rezisten|ei de
dispersie
a prizelor simple orizontale
|eav (sau profil rotund)
ngropat orizontal
la nivelul suprafe|eisolului

d
l
l
r
p
2
lg 732 , 0
0

=

la adncimea q

l
r
qd
l
l
r
pq pq
*
2 lg 366 , 0
2

= =
Bar cu sec|iune
dreptunghiular ngropat
orizontal
la nivelul suprafe|ei
solului

b
l
l
r
p
4
lg 732 , 0
0

=
la adncimea q
bq
l
l
r
pq
2
2
lg 366 , 0

=
Electrod inelar cu sec|iune
circular ngropat orizontal
solului
b
l
l
r
p
t
8
lg 732 , 0
0
=
la adncimea q
qd
l
l
r
pq
t
2
4
lg 366 , 0 =
Electrod inelar cu sec|iune
dreptunghiular ngropat
orizontal
solului
b
l
l
r
p
t
16
lg 732 , 0
0
=
la adncimea q
2
8
lg 366 , 0
qb
l
l
r
pq
t
=
Plac ngropat orizontal la
suprafa|a solului

S
r
po

44 , 0 =
Plac circular ngropat
orizontal la suprafa|a solului

D
r
po
2
=
Electrod emisferic

D
r
po
t
=

b
q
l
l
d
d
b

396
5.34 - 4
B. Priz de pmnt natural constituit din fundaii de beton armat.
Astfel de prize de pmnt sunt asimilate cu prize de pmnt simple. Rela|iile de calcul sunt
date n tabelul A5.34-4 n func|ie de forma dunda|iei de beton armat si tipul de priz cu care se
asimileaz.
Tabelul A5.34-4
Nr.crt. Forma funda|iei de beton armat (partea
ingropat n pmnt)
Tipul de priz cu care se
asimileaz
Rela|ia de calcul a rezisten|ei de
dispersie r
p
simplificat
1. Paralelipiped, trunchi de piramid sau
cilindru avnd volumul V, n metri cubi
Electrod semisferic avnd
volumul V, n metri cubi
S
r
s
p
3
25 , 0

=
2.
Plac cu grosimea g S
10
1
s ,
unde S - este aria plcii n (m
2
)
Electrod din plac orizontal la
suprafa|a solului, avnd aria S
n metri ptra|i
S
r
s
p

55 , 0 =
3. Plac a crei grosime (g) ndeplineste
condi|ia : g << S , placa fiind
ngropat la o adncime mai mare de l m
Electrod din plac orizontal
ngropat la o adncime de 1 m
si avnd aria S n metri ptra|i
S
r
s
p

32 , 0 =
4. Paralelipiped, trunchi de piramid sau
cilindru vertical a crei nl|ime este mai
mare dect dimensiunile liniare ale
sec|iunii orizontale: l/d >> 10 n care d =
1,1 S (m), S - fiind aria sec|iunii
orizontale, n metri ptra|i
Electrod vertical cu sec|iune
circular avnd diametrul d n
metri
d
l
l
r
s
p
4
lg 46 , 0

=
5. Funda|ie continu sub ziduri a crei
sec|iune are un diametru echivalent D =
1,1 S (m), n care S este sec|iunea
funda|iei n metri ptra|i
Electrod vertical cu sec|iune
circular avnd diametrul D si
lungimea l, n metri
D
l
l
r
s
p
2
lg 92 , 0

=
6. Funda|ie poligonal nchis a crei
sec|iune are un diametru echivalent D =
1,1 S (m), iar lungimea liniei
poligonale este L, n metri
Electrod inelar de lungime L si
un diametru al sec|iunii
transversale D, n metri
|
.
|
\
|
+ = 1055 , 0
2
lg 92 , 0
D
L
L
r
s
p

7. Funda|ia continu la o adncime mai
mare de 1 m, a crei sec|iune are un
diametru echivalent D = 1,1 S (m)
n care S ese aria sec|iunii funda|iei n
metri ptra|i
Electrod orizontal ngropat la o
adncime mai mare de 1 m cu
sec|iunea circular avnd
diametrul D si lungimea L, n
metri
D
L
L
r
s
p
2
lg 46 , 0

=
8. Funda|ia continu la o adncime mai
mare de 1 m, dar formnd o linie
poligonal de lungime L
Electrod inelar de lungime L si
un diametru al sec|iunii
transversale D, n metri
|
.
|
\
|
+ = 1 , 0
2
lg 92 , 0
D
L
L
r
s
p


397
5.34 - 5
n cazul construc|iilor din beton armat n contact cu pmntul, pentru un calcul acoperitor fie c se va
majora cu 25% rezisten|a rezultat considernd dimensiunile reale ale acestora, fie c dimensiunile
considerate, n rela|iile folosite, se vor ob|ine sczndu-se grosimea betonului dintre armtura metalic
periferic si sol
C. Prize de pmnt multiple
Priza de pmnt multipl compus din electrozi identici are rezisten|a de dispersie:
,
u n
r
r
p
pa
=
unde:
p
r este rezisten|a de dispersie a unei prize simple (un singur electrod);
n - numrul de electrozi ce compun priza;
u factorul de utilizare a electrozilor, n func|ie de numrul lor, distan|a dintre ei si modul de
montare (pe un contur nchis sau deschis).
Acesti factori sunt da|i n tabelul A5.34-5 pentru prize multiple cu electrozi verticali si
orizontali.
Tabelul A5.34-5
Factori de utilizare pentru prize multiple cu electrozi verticali yi orizontali
Nr.
crt.
Numrul
electrozilor
Distan|a dintre
electrozii
verticali ( ) a n raport
cu lungimea
electrozilor ( ) l
Factori de utilizare
Electrozi verticali aseza|i
liniar
Electrozi verticali amplasa|i
pe un contur (circuit nchis)
priza
vertical

1
u
priza
orizontal
2
u
priza
vertical
1
u
priza
orizontal
2
u

1
2
3
4
5
6
10
20
40
60
100

a = l
0,85
0,80
0,75
0,70
0,65
0,60
0,50
-
-
-
0,80
0,80
0,77
0,75
0,60
0,60
0,20
-
-
-
-
0,75
0,65
0,62
0,60
0,55
0,50
0,40
0,38
0,35
-
0,50
0,45
0,42
0,40
0,33
0,25
0,20
0,20
0,19

2
2
3
4
5
6
10
20
40
60
100

a = 2 l
0,90
0,85
0,82
0,80
0,78
0,75
0,70
-
-
-
0,90
0,90
0,88
0,85
0,80
0,75
0,56
0,40
-
-

-
0,80
0,75
0,72
0,70
0,66
0,61
0,55
0,52
0,50
-
0,60
0,55
0,52
0,50
0,44
0,30
0,29
0,27
0,24


398

3
2
3
4
5
6
10
20
40
60
100

a = 3 l
0,95
0,90
0,88
0,85
0,82
0,80
0,75
-
-
-

0,95
0,90
0,85
0,82
0,80
0,75
0,68
-
-
-
-
0,90
0,85
0,82
0,80
0,75
0,70
0,65
0,62
0,60
-
0,75
0,70
0,68
0,65
0,56
0,45
0,39
0,36
0,33

D. Prize de pmnt complexe
D1. Prize de pmnt formate din electrozi verticali echidistan|i si electrozi orizontali de legtur.
Rezisten|a de dispersie a prizei complexe se determin cu rela|ia:

o v
o v
p
R R
R R
R
+
= ,
unde
v
R este rezisten|a de dispersie a prizei multiple format numai din electrozi verticali si
o
R -
rezisten|a de dispersie a prizei multiple format numai din electrozi orizontali. Aceast priz mai poate
fi considerat ca o priz singular orizontal avnd lungimea total a electrozilor orizontali.

D2. Prize de pmnt complexe formate din:
prize de pmnt naturale, cu rezisten|a de dispersie echivalent a acestora
pn
R ;
prize de pmnt artificiale, cu rezisten|a de dispersie echivalent
pa
R ;
alte prize de pmnt din vecintate cu rezisten|a de dispesie echivalent
v
R si
o
R rezisten|a electric de
legtur dintre acestea
Rezisten|a de dispersie a prizei complexe este:

o v pa pn
p
R R R R
R
+
+ +
=
1 1 1
1
.

Fiecare dintre rezisten|ele de dispersie echivalente
pn
R ,
pa
R , si
v
R sunt rezultatul legrii n
paralel a prizelor din care se compun.


399
Anexa 6.1
6.1 1
Evaluarea numrului anual de evenimente periculoase N

Generaliti
Numrul mediu anual de evenimente periculoase N datorit trsnetelor care influen|eaz un obiect de
protejat depinde de activitatea orajelor din regiunea n care obiectul este amplasat si de caracteristicile
fizice ale obiectului. n general, pentru calculul numrului N, se accept multiplicarea densit|ii
trsnetelor la sol N
g
cu o suprafa| echivalent de expunere a obiectului, |innd seama si de factorii de
corec|ie care depind de caracteristicile fizice ale obiectului.
Densitatea trsnetelor la sol N
g
este numrul trsnetelor care cad pe km
2
pe an. Aceast valoare este
disponibil n multe zone din lume de la re|elele de localizare a trsnetelor.
Dac nu este disponibil o hart a N
g
, pentru zonele temperate se poate estima astfel:

N
g
~ 0,1 T
d
,
(A6.1.1)
unde T
d
este numrul zilelor cu oraje pe an (care pot fi ob|inute din hr|ile keraunice a se vedea
Anexa 6.11).
Evenimente care pot fi considerate periculoase pentru o structur de protejat sunt
cderea trsnetului pe structur,
cderea trsnetului lng structur,
cderea trsnetului pe un serviciu racordat la o structur,
cderea trsnetului lng un serviciu racordat la o structur,
cderea trsnetului pe o structur la care este racordat un serviciu.
Evenimente care pot fi considerate ca periculoase pentru un serviciu de protejat sunt
cderea trsnetului pe un serviciu,
cderea trsnetului lng un serviciu,
cderea trsnetului pe structura la care este racordat un serviciu.

Evaluarea numrului mediu anual de evenimente periculoase datorit cderii trsnetului
pe o structur N
D
yi pe o structur racordat la extremitatea a a unei linii N
Da

Determinarea ariei suprafeei echivalente de expunere A
d

Pentru structurile izolate pe un teren plat, suprafa|a echivalent de expunere A
d
este aria definit de
intersec|ia dintre suprafa|a solului si o linie dreapt de pant 1/3 care trece prin pr|ile cele mai nalte
ale structurii (atingndu-le n acele puncte) si care se roteste n jurul acestora. O determinare a valorii
lui A
d
poate fi realizat grafic sau matematic.
Structur dreptunghiular
Pentru o structur dreptunghiular izolat de lungime L, l|ime W, si de nl|ime H pe un sol plat, aria
suprafa|ei echivalente de expunere este egal cu
A
d
= L W + 6 H (L + W) + 9 t (H)
2
(A6.1.2)
cu L, W si H exprimate n metri (a se vedea figura A6.1.1).


400
6.1 - 2

Fig. A.6.1.1 Suprafaa echivalent de expunere A
d
pentru o structur izolat

Structur cu form complex
Dac structura are o form complex cum ar fi proeminen|ele nalte ale unui acoperis (a se vedea
figura A6.1.2), trebuie aplicat o metod grafic pentru evaluarea ariei A
d
(a se vedea figura A6.1.3),
deoarece diferen|ele ntre valoarea maxim (A
dmax
) si valoarea minim (A
dmin
) a ariei pot s fie
importante (a se vedea tabelul A6.1.1)
O valoare aproximativ acceptabil a ariei suprafe|ei echivalente de expunere este maximul dintre
A
dmin
si suprafa|a echivalent de expunere atribuit proeminen|ei nalte a acoperisului A
d
n care aria
A
d
poate fi calculat cu formula:
A
d
= 9t (H
p
)
2
, (A6.1.3)
unde H
p
este nl|imea proeminen|ei.
Diferite valori ale suprafe|ei echivalente de expunere dup metodele de evaluare prezentate mai sus
sunt indicate n tabelul A6.1.1.
L
W
3H
H
1: 3

401
6.1 - 3
Tabelul A6.1.1
Valori ale suprafeei echivalente de expunere n funcie de metoda de evaluare
Metod grafic
Structur
(dimensiuni maxime)
Structur
(dimensiuni minime)
Proeminen
H
p

Dimensiunile
structurii
m
(L, W, H)
A se vedea figura
A6.2
70 30 40 70 30 25 40
m
2

A
d
= 47 700

A
dmax
=71 316

A
dmin
= 34 770
A se vedea figura
A6.1.3
A
d
= 45 240
A se vedea figura
A6.1.3

Fig. A6.1.2 Structur cu form complex

L = 70
W = 30
8
H
min

= 25
H
p
= H
max
= 40
8

402
6.1 - 3

Fig. A6.1.3 Metod de determinare a suprafeei echivalente de expunere pentru structura din figura A.6.1.2
- Structur care face parte dintr-o cldire
Cnd structura S considerat constituie numai o parte a unei cldiri B, dimensiunile structurii S
pot fi utilizate pentru a evalua A
d
dac urmtoarele condi|ii sunt ndeplinite (a se vedea figura
A6.1.4):
structura S este o parte dezvoltat pe vertical separat de cldirea B;
cldirea B nu prezint risc de explozie;
propagarea focului ntre structura S si alte pr|i ale cldirii B este evitat cu ajutorul pere|ilor cu rezisten| la foc
de 120 min (REI 120) sau prin alte msuri de protec|ie echivalente;
propagarea supratensiunilor de-a lungul liniilor comune, dac acestea exist, este evitat prin instalarea de SPD n
punctul de ptrundere n structur a acestor linii sau cu ajutorul altei msuri de protec|ie echivalente.
Cnd aceste condi|ii nu sunt ndeplinite, trebuie utilizate dimensiunile ntregii cldiri B.

3H
p
= 3H
max
3H
min
Structur dreptunghiular cu H = H
min
Formula (A6.3)
A
dmin

A'
d

Proeminen| cu H = H
p
= H
max
Formula (A6.4)
Suprafa| echivalent de expunere determinat utiliznd
metoda grafic.
A
d


403
6.1 - 4

Legend:

B cldire sau parte a acesteia pentru care este
necesar protec|ie (este necesar evaluarea A
d
)

Parte a cldirii pentru care protec|ia nu este
necesar (nu este necesar evaluarea lui A
d
)

S structur considerat pentru evaluarea riscului
(dimensiunile lui S sunt utilizate pentru evaluarea
A
d
)

Separare cu REI > 120

Separare cu REI < 120
Aparatur
Sistem interior
SPD

Fig. A6.1.4 Structur de luat n considerare pentru evaluarea suprafeei echivalente de expunere A
d
Amplasare relativ a unei structuri
Amplasarea relativ a unei structuri, |ine seama de prezen|a obiectelor nvecinate sau de gradul de
expunere al amplasamentului structurii, printr-un factor de amplasare C
d
(a se vedea tabelul
A6.1.2).
B
1
B
2
S
1, 2, 3, 5, 6, 7
B
3
B
4
4, 8
S
B
5
B
6
c.c.
A
c.c.
A
B
7
c.c.
A
8
B
c.c.
A

404
6.1 - 5
Tabelul A6.1.2
Factor de amplasare C
d
Amplasare relativ C
d

Obiect nconjurat de obiecte mai nalte sau de copaci 0,25
Obiect nconjurat de obiecte sau de copaci de aceeasi nl|ime sau mai mici 0,5
Obiect izolat: nici un alt obiect n vecintate 1
Obiect izolat pe vrful unei coline sau ntr-un vrf de munte 2

Numrul de evenimente periculoase N
D
pentru o structur (extremitatea b a unui serviciu)
N
D
poate fi evaluat ca fiind produsul:
N
D
= N
g
A
d/b
C
d/b
10
6
, (A6.1.4)
unde
N
g
este densitatea de trsnete la sol (numr de trsnete/km
2
an);
A
d/b
aria suprafa|e echivalente de expunere a structurii izolate (m
2
) (a se vedea figura
A 6.1.1);
C
d/b
factorul de amplasare al structurii (a se vedea tabelul A6.1.2).

Numrul de evenimente periculoase N
Da
pentru o structur adiacent
(extremitatea a a unui serviciu)
Numrul mediu anual de evenimente periculoase N
Da
datorit cderii trsnetelor pe o structur
la extremitatea a a unei linii (a se vedea 6.2.1.3 si figura 6.5) poate fi evaluat ca fiind produsul:
N
Da
= N
g
A
d/a
C
d/a
C
t
10
6
, (A6.1.5)
unde
N
g
este densitatea de trsnete la sol (numr de trsnete /km
2
an);
A
d/a
aria suprafa|ei echivalente de expunere a structurii adiacente izolate (m
2
) (a se vedea figura A6.1.1);
C
d/a
este factorul de amplasare al structurii adiacente (a se vedea tabelul A6.1.2);
C
t
este factorul de corec|ie datorit prezen|ei unui transformator T/JT pe serviciul la care este racordat
structura, amplasat ntre punctul de impact al trsnetului si structur (a se vedea tabelul A6.1.4).
Acest factor se aplic sec|iilor liniei din amonte de transformator n raport cu structura
Evaluarea numrului mediu anual de evenimente periculoase datorit cderii trsnetului lng
structur N
M

N
M
poate fi evaluat ca fiind produsul:
N
M
= N
g
(A
m
A
d/b

C
d/b
) 10
6
, (A6.1.6)
unde
N
g
2
an);
A
m
suprafa|a echivalent de expunere pentru cderea trsnetului lng structur (m
2
).
Suprafa|a echivalent de expunere A
m
se extinde pn la o linie amplasat la o distan| de
250 m de perimetrul structurii (a se vedea figura A6.1.5).


405

6.1 -
6

Dac N
M
< 0, N
M
= 0 trebuie utilizat pentru evaluare.
Evaluarea numrului mediu anual de evenimente periculoase datorit cderii trsnetului pe
un serviciu N
L

Pentru un serviciu cu o singur sec|ie, N
L
poate fi evaluat prin:
N
L
= N
g
A
l
C
d
C
t
10
6
, (A6.1.7)
unde
N
g
este densitatea de trsnete la sol (numr de trsnete /km
2
an);
A
l
suprafa|a echivalent de expunere la cderea trsnetului pe un serviciu (m
2
) (a se vedea tabelul A6.1.3
si figura A6.1.5);
C
d
factorul de amplasare al serviciului (a se vedea tabelul A6.1.2);
C
t
factorul de corec|ie datorit prezen|ei unui transformator T/JT amplasat ntre punctul de impact al
trsnetului si structur (a se vedea tabelul A6.1.4). Acest factor se aplic sec|iilor de linii din amonte de
transformator n raport cu structura.

Tabelul A6.1.3
Suprafee echivalente de expunere A
l
yi A
i
n funcie de caracteristicile serviciului
Aerian ngropat
A
l
(L
c
3(H
a
+ H
b
)) 6 H
c
(L
c
3(H
a
+ H
b
)) \
A
i
1 000 L
c
25 L
c
\

unde:
A
l
este suprafa|a echivalent de expunere la cderea trsnetului pe un serviciu (m
2
);
A
i
suprafa|a echivalent de expunere la cderea trsnetului lng un serviciu (m
2
);
H
c
nl|imea deasupra solului a conductoarelor serviciului (m);
L
c
lungimea sec|iei serviciului de la structur pn la primul nod (m). Poate fi estimat o valoare
maxim L
c
= 1 000 m;
H
a
nl|imea structurii conectate la extremitatea a a serviciului (m);
H
b
nl|imea structurii conectate la extremitatea b a serviciului (m);
rezistivitatea solului cnd serviciul este ngropat (Om). Poate fi estimat o valoare maxim =
500 Om.
Pentru obiectivele acestui calcul:
cnd valoarea lui L
c
este necunoscut, se estimeaz c L
c
= 1 000 m;
cnd valoarea rezistivit|ii solului este necunoscut, se estimeaz c = 500 Om;
pentru cablurile subterane care sunt pozate n ntregime n zona de influen| a unei instala|ii de
legare la pmnt de tipul re|ea strns buclat, suprafa|a echivalent de expunere poate fi
considerat ca fiind A
i
= A
l
= 0;
structura de protejat trebuie considerat ca fiind una conectat la extremitatea b a serviciului.


406
6.1 - 7

Tabelul A6.1.4
Factor pentru transformator C
t
Transformator C
t

Serviciu cu transformator cu dou nfsurri 0,2
Numai serviciu 1

Evaluare a numrului mediu anual de evenimente periculoase
datorit cderii trsnetului lng un serviciu N
I

Pentru un serviciu cu o singur sec|ie (aerian, subteran, ecranat, neecranat etc.), valoarea N
I
poate
fi evaluat din rela|ia
N
I
= N
g
A
i
C
e
C
t
10
6
, (A6.1.8)
unde
N
g
2
an);
A
i
suprafa|a echivalent de expunere la cderea trsnetului lng un serviciu (m
2
) (a se vedea
tabelul A6.1.3 si figura A6.1.5);
C
e
factorul de mediu (a se vedea tabelul A6.1.5);
C
t
factorul de corec|ie datorit prezen|ei unui transformator T/JT amplasat ntre punctul de
impact al trsnetului si structur (a se vedea tabelul A6.1.4). Acest factor se aplic sec|iilor de
linii din amonte de transformator n raport cu structura.

Tabelul A6.1.5
Factor de mediu C
e
Mediu C
e

Urban cu cldiri nalte
1)

0
Urban
2)

0,1
Suburban
3)

0,5
Rural 1
1)
nl|imea cldirilor mai mare de 20 m.
2)
nl|imea cldirilor se ncadreaz ntre 10 m si 20 m.
3)
nl|imea cldirilor mai mic de 10 m.

Suprafa|a echivalent de expunere A
i
a serviciului este definit de lungimea sa L
c
si de distan|a lateral
D
i
(a se vedea figura A6.1.5) la care cderea unui trsnet lng serviciu poate cauza supratensiuni
induse de cel pu|in 1,5 kV.


407
6.1 - 8

Fig. A6.1.5 Suprafe|e echivalente de expunere (A
d
, A
m
, A
i
, A
l
)

A
a

L
a
W
a

A
d

L
c

W

Extremitate b
a liniei
A
l
2D
i
A
i

L
c
A
m

250 m

H
H
a

3H

Extremitate a
a liniei
3H
a


408
Anexa 6.2
6.2 1

Evaluarea probabilitii de avariere P
X
a unei structuri

Probabilit|ile date n aceast anex sunt valabile dac msurile de protec|ie sunt conforme cu
recomandrile din:
SR EN 62305-3 pentru msuri de protec|ie pentru reducerea vtmrii fiin|elor vii si pentru
msuri de protec|ie de reducere a avariilor fizice;
SR EN 62305-4 pentru msuri de protec|ie pentru reducerea defectrii sistemelor interioare.
Pot fi alese alte valori dac acestea sunt justificate.
Valori ale probabilit|ilor P
X
mai mici dect 1 pot fi alese numai dac msura sau caracteristica este
valabil pentru ntreaga structur sau zon a structurii (Z
S
) de protejat si pentru tot echipamentul
aferent.
Probabilitatea P
A
ca un trsnet care cade pe o structur s produc vtmri ale fiinelor vii
Valorile probabilit|ii P
A
ca tensiunile de atingere si de pas produse de cderea trsnetului pe structur
s produc socuri electrice asupra fiin|elor vii, n func|ie de msurile de protec|ie tipice, sunt indicate n
tabelul A6.2.1.
Tabelul A6.2.1
Valori ale probabilitii P
A
ca un trsnet care cade pe o structur s produc yocuri electrice
pentru fiinele vii datorit tensiunilor de atingere yi de pas periculoase

Msur de protecie P
A
Fr msuri de protec|ie 1
Izola|ie electric a conductoarelor de coborre expuse
(de exemplu cel pu|in 3 mm de polietilen reticulat)
10
2

Echipoten|ializare efectiv a solului
10
2

Panouri de avertizare
10
1

Dac au fost luate mai multe msuri de protec|ie, valoarea P
A
este produsul valorilor P
A

corespunztoare fiecrei msuri n parte.
Dac se utilizeaz elemente de armtur din o|el ale structurii sau elemente ale structurii de rezisten|
drept conductoare de coborre, sau dac sunt prezente restric|ii fizice, valoarea probabilit|ii P
A
este
neglijabil.

Probabilitatea P
B
ca un trsnet care cade pe o structur s produc avarii fizice
B
ca un trsnet care cade pe o structur s produc avarii fizice, sunt indicate n
tabelul A6.2.2, n func|ie de nivelul de protec|ie mpotriva trsnetului (NPT).


409
6.2 - 2

Tabelul A6.2.2
Valori ale P
B
n funcie de msurile de protecie pentru reducerea avariilor fizice
Caracteristici ale structurii Clasa SPT P
B

Structur neprotejat de SPT _ 1
Structur protejat de SPT IV 0,2
III 0,1
II 0,05
I 0,02
Structur cu dispozitiv de captare conform SPT I si cu structur de rezisten|
metalic, continu electric, ce ac|ioneaz drept conductoare de coborre naturale
0,01
Structur cu un acoperis din metal sau un dispozitiv de captare, cu posibilitatea
includerii unor componente naturale, asigurnd o protec|ie complet a oricrei
instala|ii dispuse pe acoperis mpotriva cderii directe a trsnetului si cu o structur
de rezisten| metalic, continu electric, ce ac|ioneaz drept conductoare de coborre
naturale
0,001

Pot fi luate n considerare si alte valori P
B
dect cele indicate n tabelul A6.2.2 dac acestea sunt
corect evaluate folosind criteriile de calcul si de dimensionare definite n SR EN 62305-1.
Probabilitatea P
C
ca un trsnet care cade pe o structur s produc defectarea sistemelor
interioare
Probabilitatea P
C
ca un trsnet care cade pe o structur s antreneze o defectare a sistemelor interioare
depinde de protec|ia cu SPD coordonate adoptat:

P
C
= P
SPD
.
(A6.2.1)
Valorile P
SPD
depind de nivelul de protec|ie mpotriva trsnetului (NPT) pentru care SPD sunt
proiectate, asa cum se indic n tabelul A6.2.3.
Tabelul A6.2.3
Valoarea probabilitii P
SPD
n funcie de NPT pentru care SPD au fost proiectate
NPT P
SPD

Fr protec|ie cu SPD coordonate 1
III-IV 0,03
II 0,02
I 0,01
SPD cu caracteristici de protec|ie superioare (capacitate de |inere
la curent electric mai mare, nivel de protec|ie mai cobort etc.)
celor corespunztoare unui NPT I pentru aceeasi instala|ie.
0,005 0,001

Numai o protec|ie cu SPD coordonate este potrivit ca msur de protec|ie pentru a reduce P
C
. O
protec|ie cu SPD coordonate realizeaz o reducere efectiv a lui P
C
numai n structuri protejate cu un
SPT sau n structuri cu o structur de rezisten| metalic, continu electric, ce ac|ioneaz ca un SPT
natural, la care prescrip|iile de legare la pmnt si de echipoten|ializare sunt conforme cu
recomandrile din SR EN 62305-3.


410
6.2 - 3
Sistemele interioare ecranate racordate la liniile exterioare care constau din cabluri de protec|ie sau
sisteme cu conductoare n canale de cabluri, conducte metalice sau tuburi metalice de protec|ie
mpotriva trsnetului pot s nu necesite utilizarea unei protec|ii cu SPD coordonate.
Valori mai pentru P
SPD
sunt posibile dac SPD au caracteristici de protec|ie superioare (capacitate de
|inere la curent electric mai mare, nivel de protec|ie mai cobort etc.) celor corespunztoare unui NPT
I pentru aceeasi instala|ie.
Probabilitatea P
M
ca un trsnet care cade lng o structur s produc defectri ale sistemelor
interioare
Probabilitatea P
M
ca un trsnet care cade lng o structur s produc defectri ale sistemelor interioare
depinde de msurile de protec|ie mpotriva trsnetului adoptate |innd seama de factorul K
MS
.
Dac nu este asigurat o protec|ie cu SPD coordonate n conformitate cu recomandrile din SR
EN62305-4, valoarea P
M
este egal cu valoarea P
MS.

Valorile P
MS
n func|ie de K
MS
sunt indicate n tabelul A6.2.4, unde K
MS
este un factor care |ine
seama de performan|ele msurilor de protec|ie adoptate.
Dac este asigurat o protec|ie cu SPD coordonate n conformitate cu prescrip|iile din CEI 62305-4,
valoarea P
M
este cea mai mic dintre valorile lui P
SPD
si P
MS.

Tabelul A6.2.4
Valoare a probabilitii P
MS
n funcie de factorul K
MS
K
MS
P
MS

> 0,4 1
0,15 0,9
0,07 0,5
0,035 0,1
0,021 0,01
0,016 0,005
0,015 0,003
0,014 0,001
s 0,013 0,000 1

Pentru sistemele interioare ale cror echipamente nu sunt conforme cu standardele de produs aplicabile
pentru asigurarea imunit|ii electromagnetice (rezistibilitate sau nivel de tensiune de |inere), trebuie
asumat c P
MS
= 1.
Valorile factorului K
MS
sunt ob|inute din produsul:

K
MS
= K
S1
K
S2
K
S3
K
S4
,
(A6.2.2)


411
6.2 - 4
unde:
K
S1
este un factor ce ia n considerare eficien|a ecranului unei structurii, a SPT sau a altor ecrane la frontiera ZPT 0/1;
K
S2
factor ce ia n considerare eficien|a ecranelor din interiorul structurii la frontiera ZPT X/Y (X>0, Y>1);
K
S3
factor ce ia n considerare caracteristicile cablajelor interioare (a se vedea tabelul A6.2.5);
K
S4
factor ce ia n considerare tensiunea de |inere la impuls a sistemului de protejat .
n interiorul unei ZPT, la o distan| de securitate de frontiera ecranului cel pu|in egal cu latura
ochiului re|elei w, factorii K
S1
si K
S2
pentru SPT sau pentru ecrane tridimensionale tip re|ea pot fi
evalua|i din rela|ia

K
S1
= K
S2
= 0,12 w,
(A6.2.3)
unde w(m) este latura ochiului re|elei unui ecran tridimensional tip gril sau a unei re|ele de
conductoare de coborre ale SPT, spa|iul de separare ntre coloanele metalice ale structurii sau spa|iul
ntre cadrele de armturi ale betonului care ac|ioneaz ca un SPT natural.
Pentru ecranele metalice continui cu grosimea de la 0,1 mm pn la 0,5 mm, K
S1
= K
S2
= 10
4
pn
la 10
5
.
Dac se prevede o re|ea de echipoten|ializare cu ochiuri conform recomandrilor din SR EN 62305-4,
valorile K
S1
si K
S2
pot fi reduse la jumtate.
Dac o bucl de induc|ie este asezat n apropierea conductoarelor care formeaz ecranul de la
frontiera unei ZPT la o distan| mai mic dect distan|a de securitate, valorile lui K
S1
si K
S2
vor fi mai
mari. De exemplu, valorile lui K
S1
si K
S2
trebuie s fie dublate atunci cnd distan|a pn la ecran
este n domeniul de la 0,1 w pn la 0,2 w.
Pentru o cascad de ZPT , valoarea rezultant K
S2
este produsul valorilor corespondente K
S2
pentru
fiecare ZPT.
Valoarea maxim a lui K
S1
este limitat la 1.

Tabelul A6.2.5
Valoarea factorului K
S3
n funcie de cablajul interior
Tipul cablajului interior K
S3

Cablu neecranat fr precau|ii luate pentru traseul de pozare n vederea evitrii buclelor
1)

1
Cablu neecranat cu precau|ii luate pentru traseul de pozare n vederea evitrii buclelor de
mari dimensiuni
2)

0,2
Cablu neecranat cu precau|ii luate pentru traseul de pozare n vederea evitrii buclelor
3)

0,02
Cablu ecranat cu rezisten|a electric a ecranului
4)
5<R
S
s20 O / km
0,001
4)
1 < R
S
s 5 O / km
0,000 2
4)
R
S
s1 O / km
0,000 1
1)
Conductoarele buclei cu trasee diferite n cldiri mari (suprafa|a buclei de ordinul 50 m
2
).
2)
Conductoarele buclei pozate n acelasi conducte sau bucle de conductoarele cu trasee diferite n cldiri mici
(suprafa|a buclei de ordinul 10 m
2
).
3)
Conductoarele buclei pozate n acelasi cablu (suprafa|a buclei de ordinul 0,5 m
2
).
4)
Cablu cu ecran de rezisten| electric R
S
(O/km) legat la o bar de echipoten|ializare la ambele extremit|i si
echipamentul conectat la aceeasi bar de echipoten|ializare.

Anexa 6.2 - 5
Pentru cablaje pozate n conducte de protec|ie din metal, continui legate la bare de echipoten|ializare la
ambele extremit|i, valorile lui K
S3
trebuie multiplicate cu 0,1.
Factorul K
S4
este evaluat din rela|ia:

K
S4
= 1,5/U
w
,
(A6.2.4)
unde U
w
este tensiunea nominal de |inere la impuls a sistemului de protejat, n kV.
Dac ntr-un sistem interior exist echipamente cu nivele diferite de tensiune de |inere la impuls,
trebuie ales factorul K
S4
care corespunde celui mai mic nivel de |inere la impuls.

412
Probabilitatea P
U
ca un trsnet care cade pe un serviciu s produc vtmarea fiinelor vii
U
ca un trsnet care cade pe un serviciu racordat la o structur s produc
vtmarea fiin|elor vii datorit tensiunii de atingere generate depind de caracteristicile ecranului
serviciului, de tensiunea de |inere la impuls a sistemelor interioare racordate la serviciu, de msurile de
protec|ie tipice (restric|ii fizice, panouri de avertizare etc. (a se vedea tabelul A6.2.1) si de prevederea
de SPD la racordarea serviciului.
Dac nu sunt prevzute SPD pentru o echipoten|ializare n conformitate cu recomandrile din SR
EN 62305-3, valoarea lui P
U
este egal cu valoarea lui P
LD
, unde P
LD
este probabilitatea defectrii
sistemelor interioare datorit unei cderi a trsnetului pe serviciul racordat.
Valorile lui P
LD
Dac sunt prevzute SPD pentru echipoten|ializare n conformitate cu recomandrile din
SR EN 62305-3, valoarea lui P
U
este cea mai mic valoare dintre valorile lui P
SPD
(tabelul A6.2.3)
si valorile P
LD
. (tabelul A6.2.6).
Protec|ia cu SPD coordonate conform recomandrilor din SR EN 62305-4 nu este necesar pentru a
reduce P
U
n acest caz. SPD conform SR EN 62305-3 sunt suficiente.
Tabelul A6.2.6
Valori ale probabilitii P
LD
n funcie de rezistena electric R
S
a ecranului cablului yi de
tensiunea de inere la impuls U
w
a echipamentului
U
w

kV
5 < R
S
s 20
O/km
1 < R
S
s 5
O/km
R
S
s 1
O/km
1,5
2,5
4
6
1
0,95
0,9
0,8
0,8
0,6
0,3
0,1
0,4
0,2
0,04

0,02

R
S
(O/km): rezisten|a electric lineic a ecranului cablului.


413
6.2 - 6
Pentru un serviciu neecranat, se consider P
LD
= 1.
Dac sunt prevzute msuri de protec|ie, cum ar fi restric|ii fizice, panouri de aten|ionare etc.,
probabilitatea P
U
trebuie s fie redus n continuare prin multiplicarea sa cu valorile probabilit|ii P
A
indicate n tabelul A6.2.1.
Probabilitatea P
V
ca un trsnet care cade pe un serviciu s produc avarii fizice
V
ca un trsnet care cade pe un serviciu care ptrunde ntr-o structur s
produc avarii fizice depind de caracteristicile ecranului serviciului, de tensiunea de |inere la impuls a
sistemelor interioare racordate la serviciu si de SPD prevzute.
Dac pentru legturile de echipoten|ializare nu sunt prevzute SPD conform recomandrilor din
SR EN 62305-3, valoarea P
V
LD
, unde P
LD
este probabilitatea de
defectare a sistemelor interioare datorit unei cderi a trsnetului pe un serviciu racordat.
Valorile lui P
LD
Dac sunt prevzute SPD pentru legturile de echipoten|ializare conform recomandrilor din
SR EN 62305-3, valoarea lui P
V
este cea mai mic dintre valorile P
SPD
(a se vedea tabelul A6.2.3) si
valorile P
LD
.
Protec|ia cu SPD coordonate conform recomandrilor din SR EN 62305-4 nu este necesar pentru a
reduce P
V
n acest caz. SPD conform recomandrilor din SR EN 62305-3 sunt suficiente.
Probabilitatea P
W
ca un trsnet care cade pe un serviciu s produc defectarea sistemelor
interioare
W

ca un trsnet care cade pe un serviciu racordat la o structur s cauzeze o
defectare a sistemelor interioare depind de caracteristicile ecranului serviciului, de tensiunea de |inere
la impuls a sistemelor interioare racordate la serviciu si de SPD instalate.
Dac nu este asigurat protec|ia cu SPD coordonate conform recomandrilor din SR EN 62305-4,
valoarea P
W
este egal cu valoarea P
LD
, unde P
LD
este probabilitatea de defectare a sistemelor
interioare datorit unei cderi a trsnetului pe serviciul racordat.
Valorile P
LD
Dac este asigurat protec|ia cu SPD coordonate conform recomandrilor din SR EN 62305-4,
valoarea P
W
SPD
(a se vedea tabelul A6.2.3) si valorile P
LD
.
Probabilitatea P
Z
ca un trsnet care cade lng un serviciu racordat s produc defectarea
sistemelor interioare
Z
ca un trsnet care cade lng un serviciu racordat la structur s produc o
defectare a sistemelor interioare depind de caracteristicile ecranului serviciului, de tensiunea de |inere
la impuls a sistemului racordat la serviciu si de msurile de protec|ie prevzute.

Anexa 6.2 - 7
Dac nu este asigurat protec|ie cu SPD coordonate conform recomandrilor din SR EN 62305-4,
valoarea P
Z
LI
, unde P
LI
este probabilitatea de defectare a sistemelor
interioare datorit unui trsnet care cade pe serviciul racordat.
Valorile P
LI
Dac este asigurat protec|ie cu SPD coordonate conform recomandrilor din SR EN 62305-4,
valoarea P
Z
SPD
(tabelul A6.2.3) si valorile P
LI
.


414
Tabelul A6.2.7
Valorile probabilitii P
LI
n funcie de rezistena R
S
a ecranului cablului yi de tensiunea de
inere la impuls U
w
a echipamentului

U
w

kV

Fr ecran
Ecran nelegat la bara de
echipotenializare la care
este conectat
echipamentul
Ecran legat la bara de echipotenializare yi
echipamentul conectat la aceeayi bar de
echipotenializare
5 < R
S
s 20
O/km
1 < R
S
s 5
O/km
R
S
s 1
O/km
1,5
2,5
4
6
1
0,4
0,2
0,1
0,5
0,2
0,1
0,05
0,15
0,06
0,03
0,02
0,04
0,02
0,008
0,004
0,02
0,008
0,004
0,002
R
s
: rezisten|a electric lineic a ecranului cablului (O/km).

415
Anexa 6.3
6.3 1

Evaluarea volumului pierderilor L
X
ntr-o structur

Volumul total al pierderilor L
X
trebuie evaluat si stabilit de proiectantul sistemului de protec|ie
mpotriva trsnetului (sau de proprietarul structurii). Valorile medii tipice indicate n aceast anex
sunt valori propuse de CEI.
Se recomand ca rela|iile prezentate n aceast anex s fie utilizate ca o surs primar pentru valorile L
X
.

Volumul mediu relativ al pierderilor pe an
Pierderile L
X
se refer la volumul mediu relativ al unui anumit tip de avarie care poate fi produs de o
cdere de trsnet, lund n considerare att extinderea sa ct si efectele sale.
Valoarea sa depinde de:
numrul de persoane si de timpul ct acestea rmn n amplasamentul periculos;
tipul si importan|a serviciului public;
valoarea bunurilor afectate de avarie.
Pierderile L
X
variaz cu tipul pierderii (L1, L2, L3 si L4) considerate si, pentru fiecare tip de pierdere,
cu tipul de avarii (D1, D2 si D3) care produc pierderea. Sunt utilizate simbolurile urmtoare:
L
t
pierderea datorit vtmrii prin tensiunile de atingere si de pas;
L
f

pierderea datorit avariei fizice;
L
o
pierderea datorit defectrii sistemelor interioare.

Pierdere de viei omeneyti
Valorile L
t
, L
f
si L
o
pot fi exprimate sub forma numrului relativ de victime utiliznd rela|ia
aproximativ urmtoare:

L
X
= (n
p
/ n
t
) (t
p
/ 8760),
(A6.3.1)
unde
n
p
numrul persoanelor care ar putea fi puse n pericol (victime);
n
t
numrul total estimat de persoane (din structur);
t
p
timpul n ore pe an n care persoanele sunt prezente n amplasamentul periculos, n afara structurii (numai pentru
L
t
) sau n interiorul structurii (pentru L
t
, L
f
si L
o
).
Valorile medii tipice ale L
t
, L
f
si L
o
indicate n tabelul A6.3.1 pot fi utilizate atunci cnd determinarea
valorilor n
p
, n
t
si t
p
este incert si dificil.

416
6.3 2

Tabelul A6.3.1
Valori medii tipice pentru L
t
, L
f
yi L
o

Tip de structur L
t

Toate tipurile (persoane n interiorul cldirii)
10
4

Toate tipurile (persoane n exteriorul cldirii)
10
2

Tip de structur L
f

Spitale, hoteluri, cldiri reziden|iale
10
1

Cldiri industriale, comerciale, scoli
5 10
2

Cldiri publice, biserici, muzee
2 10
2

Altele
10
2

Tip de structur L
o

Structur cu risc de explozie
10
1

Spitale
10
3

Pierderea de vie|i omenesti este pus n rela|ie cu caracteristicile structurii luate n considera|ie prin
factori de majorare (h
z
) si factori de reducere (r
f
, r
p
, r
a
, r
u
) conform rela|iilor:

L
A
= r
a
L
t
;
L
U
= r
u
L
t
;
L
B
= L
V
= r
p
h
z
r
f
L
f
;

L
C
= L
M
= L
W
= L
Z
= L
o
,

(A6.3.2)
(A6.3.3)
(A6.3.4)
(A6.3.5)
unde:
r
a
este un factor de reducere a pierderilor de vie|i omenesti n func|ie de tipul solului (a se vedea tabelul A6.3.2);
r
u
factor de reducere a pierderilor de vie|i omenesti n func|ie de tipul planseului (a se vedea tabelul A6.3.2);
r
p
este un factor de reducere a pierderilor datorit avariilor fizice n func|ie de msurile luate de reducere a
consecin|elor unui incendiu (a se vedea tabelul A6.3.3);
r
f
este un factor de reducere a pierderilor datorit avariilor fizice n func|ie de riscul de incendiu al structurii (a se
vedea tabelul A6.3.4);
h
z
este un factor de majorare a pierderilor datorit avariei fizice n prezen|a unui pericol specific (a se vedea tabelul
A6.3.5).

Tabelul A6.3.2
Valorile factorilor de reducere a pierderilor r
a
yi r
u
n funcie de tipul suprafeei solului sau a
planyeului
Tip de suprafa Rezistena de contact
kO
1)

r
a
si r
u

Agricol, beton s1
10
2

Marmur, ceramic 1 10
10
3

Pietris, mochet, covor 10 100
10
4

Asfalt, linoleum, lemn >100
10
5

1)
Valori msurate ntre un electrod de 400 cm
2
comprimat cu o for| de 500 N si un punct la infinit.


417
6.3 3
Tabelul A6.3.3
Valori ale factorului de reducere a pierderilor r
p
n funcie de msurile luate de reducere a
consecinelor unui incendiu
Msuri r
p

Fr msuri 1
Una dintre urmtoarele msuri: extinctoare; instala|ii de extinctoare fixe cu ac|ionare manual; instala|ii
de alarm cu ac|ionare manual; hidran|i; compartimente rezistente la foc; trasee de evacuare protejate
0,5
Una dintre urmtoarele msuri: instala|ii de extinctoare fixe cu ac|ionare automat; instala|ii de
alarm cu ac|ionare automat
1)

0,2
1)
Numai dac sunt protejate mpotriva supratensiunilor si mpotriva altor avarii si dac timpul de interven|ie al
pompierilor este sub 10 min.
Dac sunt luate mai multe msuri, valoarea r
p
trebuie s fie cea mai mic dintre valorile individuale asociate.
n structuri cu risc de explozie, r
p
= 1 pentru toate cazurile.

Tabelul A6.3.4
Valori ale factorului de reducere a pierderilor r
f
n funcie
de riscul de incendiu al structurii

Risc de incendiu
r
f

Explozie 1
Ridicat
10
1

Mediu
10
2

Sczut
10
3

Nici unul 0
n cazurile unei structuri cu risc de explozie si al unei structuri care con|ine amestecuri explozibile pot
fi necesare evaluri mai detaliate ale mrimii r
f
.
Structuri cu risc ridicat de incendiu pot fi considerate ca fiind structurile realizate din materiale
combustibile, structuri cu acoperis realizat din materiale combustibile sau structuri cu o sarcin
termic mai mare dect 800 MJ/m
2
.
Structuri cu risc mediu de incendiu pot fi considerate ca fiind structurile cu o sarcin termic cuprins
ntre 800 MJ/m
2
si 400 MJ/m
2
.
Structuri cu risc sczut de incendiu pot fi considerate ca fiind structurile cu o sarcin termic mai mic
dect 400 MJ/m
2
, sau structuri care con|in materiale combustibile numai ocazional.
Sarcin termic specific este raportul dintre cantitatea total de energie a materialului combustibil al
structurii si suprafa|a total (desfsurat) a structurii.

Tabelul A6.3.5
Valori ale factorului h
z
de majorare a volumului relativ al pierderilor
n prezena unui pericol special
Tip de pericol special h
z

Nici un pericol special 1
Nivel sczut de panic (de exemplu o structur limitat la dou etaje si numrul de persoane sub 100) 2
Nivel mediu de panic (de exemplu o structur proiectat pentru evenimente sportive sau
culturale cu un numr de participan|i ntre 100 si 1 000 persoane)
5
Dificultate de evacuare (de exemplu structuri cu persoane imobilizate, spitale) 5
Nivel ridicat de panic (de exemplu o structur proiectat pentru evenimente sportive sau
culturale cu un numr de participan|i mai mare de 1000 persoane)
10
Pericol pentru mprejurimi sau mediul nconjurtor 20
Contaminare a mprejurimilor sau a mediului nconjurtor 50


418
6.3 4
Pierderi inacceptabile de servicii publice
Valorile L
f
si L
o
pot fi exprimate sub forma volumului relativ al pierderilor poten|iale plecnd de la
rela|ia aproximativ urmtoare:

L
x
= n
p
/ n
t
t / 8760

(A6.3.6)
unde
n
p
este numrul mediu de persoane poten|ial n pericol (utilizatori care nu sunt deservi|i);
n
t
numrul total de persoane (utilizatori deservi|i);
t durata anual de pierdere a serviciului (n ore).
Valori medii tipice L
f
si L
o
sunt indicate n tabelul A6.3.6, pot fi utilizate dac determinarea lui n
p
, n
t

si t este incert sau dificil.
Tabelul A6.3.6
Valori medii tipice L
f
yi L
o

Tip de serviciu L
f
L
o

Gaz, ap
10
1
10
2

TV, linii de telecomunica|ii,
alimentare cu energie electric
10
2
10
3

Pierderile serviciului public sunt puse n rela|ie cu caracteristicile structurii si cu factorul de reducere a
pierderilor (r
p
) conform rela|iilor :

L
B
= L
V
= r
p
r
f
L
f
;

L
C
= L
M
= L
W
= L
Z
= L
o
.
(A6.3.7)
(A6.3.8)
Valori pentru factorii r
p
si r
f
sunt indicate n tabelele A6.3.3 si respectiv A.6.3.4

Pierderea unui element de nenlocuit din patrimoniul cultural
Valoarea lui L
f
poate fi exprimat prin volumul relativ al pierderilor poten|iale plecnd de la rela|ia

L
f
= c / c
t
,
(A6.3.9)
unde
c este valoare medie a pierderilor posibile ale structurii (adic valoarea care poate fi asigurat a pierderii posibile
de bunuri) n moned curent;
c
t
valoarea total a structurii (adic valoarea total asigurat a tuturor bunurilor prezente n structur) n moned
curent
Cnd determinarea valorilor c si c
t
este incert sau dificil, se poate lua ca valoare medie:
L
f
= 10
1
.
Pierderea unui element de nenlocuit din patrimoniul cultural este pus n rela|ie cu caracteristicile
structurii prin factorul de reducere a pierderilor r
p
conform rela|iei:

L
B
= L
V
= r
p
r
f
L
f
.
(A6.3.10)
Valori pentru factorii r
p
si r
f
sunt indicate n tabelele A6.3.3 si respectiv A6.3.4.
Pierderi economice
Valorile L
t
, L
f
si L
o
pot fi exprimate ca volumul relativ al pierderilor poten|iale plecnd de la rela|ia

L
x
= c / c
t
,
(A6.3.11)


419
6.3 5
unde
c este valoarea medie a pierderilor posibile ale structurii (inclusiv a con|inutului su si a activit|ilor
corespunztoare si rezultante ale acestora) n moneda curent;
c
t
valoarea total a structurii (inclusiv a con|inutului su si a activit|ilor corespunztoare) n moneda curent.
Valori medii ale L
t,
L
f
si L
o
, pentru toate tipurile de structuri, indicate n tabelul A.6.3.7, pot fi
utilizate dac determinarea lui c si c
t
este incert sau dificil.
Tabelul A6.3.7
Valori medii tipice ale L
t
, L
f
yi L
o

Tip de structur L
t

Toate tipurile n interiorul cldirilor
10
-4

Toate tipurile n exteriorul cldirilor
10
-2

Tip de structur L
f

Spital, industrial, muzeu, agricol 0,5
Hotel, scoal, birouri, biseric, de spectacole, cldire economic 0,2
Altele 0,1

Tip de structur L
o

Risc de explozie
10
-1

Spital, industrial, birouri, hotel, cldire economic
10
-2

Muzeu, agricol, scoal, biseric, de spectacole
10
-3

Altele
10
-4

Pierderea economic este pus n rela|ie cu caracteristicile structurii prin factorul de majorare (h
z
) si
prin factorii de reducere a pierderilor (r
p
, r
a
, r
f ,
r
u
) conform rela|iilor:

L
A
= r
a

L
t
;
L
U
= r
u
L
t
;
L
B

= L
V

= r
p
r
f

h
z
L
f
;
L
C

= L
M

= L
W

= L
Z

= L
O
.

(A6.3.12)
(A6.3.13)
(A6.3.14)
(A6.3.15)

Valorile factorilor r
a
si r
u
sunt indicate n tabelul A6.3.2; ale factorului r
p
n tabelul A6.3.3; ale
factorului r
f
n tabelul A6.3.4 si ale factorului h
z
n tabelul A6.3.5.


420
Anexa 6.4
6.4 1
Evaluarea probabilitii P
X
de avariere a unui serviciu
Probabilit|ile prezentate n aceast anex sunt valori propuse de CEI. Pot fi alese si alte valori dac
acest lucru este justificat.
Probabilit|ile indicate n aceast anex sunt valabile dac msurile de protec|ie sunt conforme cu
recomandrile CEI 62305-5.

Linii cu conductoare metalice
Probabilitile P
B
yi P
C
ca un trsnet care cade pe o structur la care este racordat o linie s
produc avarii

Probabilitatea P
B
ca un trsnet care cade pe o structur la care este racordat o linie s produc avarii
fizice, si probabilitatea P
C
ca un trsnet care cade pe o structur la care este racordat o linie s
conduc la defectri ale echipamentului serviciului depind de curentul electric de defectare I
a
.
Acesta depinde de caracteristicile liniei, de numrul de servicii care sunt racordate la structur si de
msurile de protec|ie adoptate.
Pentru linii neecranate, trebuie s se aleag I
a
= 0.
Pentru linii ecranate, curentul electric de defectare I
a
(kA) trebuie evaluat conform rela|iei:

I
a
= 25 n U
w
/ (R
s
K
d

K
p
).

(A6.4.1)
unde:
K
d
este factorul care depinde de caracteristicile liniei (a se vedea tabelul A6.4.1);
K
p
factorul care depinde de efectul msurilor de protec|ie adoptate (a se vedea tabelul A6.4.2);
U
w
este tensiunea de |inere la impuls, (kV) (a se vedea tabelul A6.4.3 pentru cabluri si tabelul A6.4.4
pentru aparate);
R
s
este rezisten|a electric lineic a ecranului cablului, (O/km);
n este numrul de servicii racordate la structur.
SPD n punctul de racordare la structur creste valoarea curentului electric de defectare I
a
si poate avea
un efect de protec|ie pozitiv.
Tabelul A6.4.1
Valorile factorului K
d
n funcie de caracteristicile unei linii ecranate
Linie K
d

Cu ecran n contact cu solul 1
Cu ecran fr contact cu solul 0,4


421
6.4 2
Tabelul A6.4.2
Valori ale factorului K
p
n funcie de msurile de protecie
Msur de protecie K
p
Fr msuri de protec|ie 1
Conductoare de ecranare suplimentare Un conductor
1)

0,6
Conductoare de ecranare suplimentare Dou conductoare
1)

0,4
Canal de cabluri de protec|ie mpotriva trsnetului 0,1
Cablu de protec|ie mpotriva trsnetului 0,02
Conductoare de ecranare suplimentare conduct de o|el 0,01
1)
Conductoarele de ecranare se instaleaz la aproximativ 30 cm deasupra cablului;
dou conductoare de ecranare sunt amplasate la 30 cm deasupra cablului dispuse
simetric n raport cu axa cablului.

Tabelul A6.4.3
Tensiune de inere la impuls U
w
n funcie de tipul de cablu

Tip de cablu
U
n

kV
U
w

kV
TLC- Izolat cu hrtie 1,5
TLC- Izolat cu PVC, PE 5
De alimentare cu energie electric s 1 15
De alimentare cu energie electric 3 45

Tabelul A6.4.4
Tensiune de inere la impuls U
w
n funcie de tipul aparatelor
Tip de aparate
U
w

kV
Electronice 1,5
Echipamente electrice ale utilizatorului
(U
n
<1 kV)
2,5
Aparate ale re|elei electrice (U
n
<1 kV) 6


422
6.4 3

Valorile P
B
si P
C
n func|ie de valorile curentului electric de defectare I
a
sunt indicate n tabelul
A6.4.5.
Dac sunt prevzute SPD conform recomandrilor CEI 62305-5, valorile P
B
si P
C
sunt estimate ca
fiind valorile P
SPD
. (tabelul A6.4.3).
Tabelul A6.4.5
Valori ale probabilitilor P'
B
, P'
C
, P'
V
i P'
W

n funcie de curentul electric de defectare I
a
I
a

kA
P
B
, P
C
, P
V
, P
W

0 1
3 0,99
5 0,95
10 0,9
20 0,8
30 0,6
40 0,4
50 0,3
60 0,2
80 0,1
100 0,05
150 0,02
200 0,01
300 0,005
400 0,002
600 0,001

Probabilitile P
V
yi P
W
ca un trsnet care cade pe o linie s produc avarii
Probabilitatea P
V
ca un trsnet care cade pe o linie s produc avarii, si probabilitatea P
W
ca un
trsnet care cade pe o linie s produc defectri ale echipamentului serviciului depind de curentul
electric de defectare I
a
care, la rndul su, depinde de caracteristicile liniei si de msurile de protec|ie
adoptate.
Pentru linii neecranate se presupune I
a
= 0.
Pentru linii ecranate, curentul de defectare I
a
este evaluat conform rela|iei:

I
a
= 25 U
w
/ (R
s
K
d
K
p
),
(A6.4.7)


423
6.4 4
unde:
K
d
este factorul care depinde de caracteristicile liniei (a se vedea tabelul A6.4.1);
K
p
factorul care |ine seama de efectul msurilor de protec|ie adoptate (a se vedea tabelul A6.4.2);
U
w
tensiunea de |inere la impuls, (kV) (a se vedea tabelul A6.4.3 pentru cabluri si tabelul A6.4.4
pentru aparate);
R
s
rezisten|a electric lineic a ecranului cablului, (O/km);
Dac se evalueaz P
V
pentru linii de telecomunica|ii, valorile maxime ale curentului electric de
defectare I
a
care pot fi considerate sunt:
I
a
= 40 kA pentru cabluri cu ecran din plumb;
I
a
= 20 kA pentru cabluri cu ecran din aluminiu.

Probabilitatea P
Z
ca un trsnet care cade lng o linie s produc avarii
Probabilitatea P
Z
ca un trsnet care cade lng o linie s produc defectarea aparatelor conectate
depinde de caracteristicile liniei si de msurile de protec|ie adoptate.
Dac nu sunt prevzute SPD conform cu recomaandrile din CEI 62305-5, valoarea P
Z
este egal cu
valoarea P
LI
.
Valorile P
LI
Dac sunt prevzute SPD conform cu recomandrile din SR EN 62305-4, valoarea P
Z
este cea
mai mic valoare dintre P
SPD
(a se vedea tabelul A6.2.3) si P
LI
.


424
Anexa 6.5
6.5 1
Evaluarea volumului pierderilor L
X
ntr-un serviciu
Volumul relativ mediu al pierderilor anuale
Pierderile L
X
se refer la volumul relativ mediu al unui anumit tip de avarie care poate s aib loc ca
rezultat al cderii unui trsnet pe un serviciu, |innd seama att de extinderea sa ct si de efectele
rezultante.
Valoarea sa depinde de:
tipul si importan|a serviciului furnizat publicului;
valoarea bunurilor afectate de avarie.
Pierderile L
X
variaz cu tipul pierderii (L1, L2 si L4) considerate si pentru fiecare tip de pierdere cu
tipul avariilor (D2 si D3) care cauzeaz pierderea. Sunt utilizate urmtoarele simboluri:
L
f
pierdere datorit avariilor fizice;
L
o
pierdere datorit defectrii sistemelor interioare.
Pierderea inacceptabil a unui serviciu public
Valorile L
f
si L
o
pot fi exprimate prin volumul relativ al pierderilor poten|iale utiliznd urmtoarea
rela|ie aproximativ:

L'
X
= n
p
/ n
t
(t / 8760),

(A6.5.1)
unde:
n
p
este numrul mediu de utilizatori care nu sunt deservi|i;
n
t
numrul total de utilizatori deservi|i;
t durata anual de ntrerupere a serviciului (n ore).
Valorile medii ale L
f
si L
o
, care pot fi utilizate atunci cnd determinarea mrimilor n
p
, n
t
si t este
incert sau dificil, sunt indicate n tabelul A6.5.1.

Tabelul A6.5.1
Valori medii tipice ale mrimilor L
f
yi L
o

Tip de serviciu L
f
L
o

Gaz, ap
10
1
10
2

TV, TLC, alimentare cu energie
electric
10
2
10
3

Pierderea unui serviciu public depinde de urmtoarele caracteristici ale serviciului:

L
B
= L
V
= L
f
;
L
C
= L
W
= L
Z
= L
o
.
(A6.5.2)
(A6.5.3)


425
6.5 2
Pierderi economice
Valorile mrimilor L
f
si L
o
pot fi exprimate ca volum relativ al pierderilor poten|iale folosind
urmtoarea rela|ie aproximativ:

L
X
= c / c
t
,
(A6.5.4)
unde
c este valoarea medie posibil a pierderilor unei structuri, a con|inutului su si a activit|ilor
corespunztoare, n moned curent;
c
t
valoarea total a structurii, a con|inutului su si a activit|ilor corespunztoare, n moned
curent.
Valorile medii tipice ale L
f
si L
o
, care pot fi utilizate pentru toate tipurile de servicii atunci cnd
determinarea valorilor c si c
t
este incert sau dificil, sunt urmtoarele:
L'
f
= 10
1

L'
o
= 10
3

Pierderile economice depind de urmtoarele caracteristici ale serviciului:

L
B
= L
V
= L
f
;
L
C
= L
W
= L
Z
= L
o
.
(A6.5.5)
(A6.5.6)


426
Anexa 6.6

Supratensiuni de comutaie
Supratensiunile de comuta|ie pot s aib diferite cauze. O cauz posibil poate fi un scurtcircuit
rezultat n urma unei descrcri disruptive ini|iate de cderea trsnetului cruia i se pot asocia adesea
supratensiuni temporare si de comuta|ie. Din aceast cauz, examinarea oportunit|ii unei protec|ii
mpotriva supratensiunilor de comuta|ie este justificat.
n cele mai multe cazuri, supratensiunile de comuta|ie sunt mai pu|in periculoase dect cele de trsnet
si mijloacele de protec|ie (n spe| SPD) prevzute pentru protec|ia mpotriva supratensiunilor si/sau
supracuren|ilor electrici de trsnet sunt eficiente si pentru protec|ia la supratensiuni de comuta|ie.
Astfel, decizia de protejare a echipamentului mpotriva supratensiunilor si/sau supracuren|ilor electrici
de trsnet asigur n general si protec|ia mpotriva supratensiunilor de comuta|ie.
Cnd studiul supratensiunilor de comuta|ie este justificat, procedura de evaluare a riscului este foarte
apropiat de cea a cazului supratensiunilor si/sau supracuren|ilor electrici indusi de trsnet pe linii
pentru c efectele asupra echipamentului sunt similare. Exist totusi o diferen| n ceea ce priveste
numrul de supratensiuni pe an N
s
.
Supratensiunile de comuta|ie pot fi mpr|ite n dou tipuri:
Supratensiuni repetitive (manevre programate ale ntreruptoarelor, comutare a bateriilor
de condensatoare etc.). Acestea apar destul de frecvent ca urmare a deciziilor obisnuite ale unui
operator sau mult mai des datorit func|ionrii automatizrii unui echipament. Frecven|a de
apari|ie este de la una sau de dou ori pe zi pn la de nenumrate ori pe zi cum este n cazul
aparatului de sudare cu arc electric, de exemplu. Frecven|a de apari|ie si mrimea acestor
supratensiuni (si efectul lor asupra dispozitivelor electrice) sunt, n general, bine cunoscute. n
aceste cazuri, de cele mai multe ori decizia de a proteja sau nu un echipament se ia pe baze
deterministe si analiza de risc nu este util.
Supratensiuni aleatorii (adic func|ionarea ntreruptoarelor sau a siguran|elor fuzibile n
cazul unui defect). n acest caz, frecven|a lor este, prin defini|ie, necunoscut si amplitudinea si
efectul lor asupra echipamentului electric poate fi de asemenea necunoscute. n acest caz,
evaluarea riscului poate ajuta n luarea unei decizii privind necesitatea protec|iei mpotriva
acestei surse de avarie.
Amplitudinea supratensiunilor de comuta|ie poate fi evaluat numai prin msurtori detaliate n
instala|ii electrice specifice si prin procesarea statistic a datelor. n general, frecven|a de apari|ie a
supratensiunilor de comuta|ie descreste cu amplitudinea lor, probabilitatea de apari|ie fiind invers
propor|ional cu puterea a treia a amplitudinii supratensiunii).
n sistemele electrice de joas tensiune, supratensiunile de comuta|ie sunt estimate a fi mai mici de
4 kV si numai 2 la 1 000 au o valoare care depseste 2,5 kV. Bazat pe numrul total, msurat sau
estimat, al supratensiunilor de comuta|ie care pot s apar ntr-un an (n
S
), se poate determina numrul
total N
s
pe an n care supratensiunile sunt mai mari de 2,5 kV (dar mai mici de 4 kV) cu ajutorul
rela|iei:

N
s
= 0,002 n
s
.
(A6.6.1)
Probabilitatea de avariere P si pierderile rezultante L sunt aceleasi ca cele pentru supratensiunile si/sau
supracuren|ii indusi de trsnet (a se vedea anexele A6.2 si A6.3).


427
Anexa 6.7
Evaluarea costurilor pierderilor
Costul total al pierderilor C
L
poate fi calculat din rela|ia:

C
L
= (R
A
+ R
u
) C
A
+ (R
B
+ R
V
) (C
A
+ C
B
+ C
S
+ C
C
) +
+(R
C
+ R
M
+ R
W
+ R
Z
) C
S
,
(A6.7.1)
unde:
R
A
si R
u
sunt componentele de risc asociate pierderilor de animale, fr msuri de protec|ie;
R
B
si R
V
componentele de risc asociate avariilor fizice, fr msuri de protec|ie;
R
C
, R
M
, R
W
, R
Z
componentele de risc asociate defectrii sistemelor electrice si electronice, fr
msuri de protec|ie;
C
A
costul animalelor;
C
S
costul sistemelor din interiorul structurii;
C
B
costul cldirii;
C
C
costul con|inutului.
Costul total C
RL
al pierderilor reziduale, aprute n pofida existen|ei msurilor de protec|ie, poate fi
calculat cu ajutorul rela|iei:

C
RL
= (R
A
+ R
U
) C
A
+ (R
B
+ R
V
) (C
A
+ C
B
+ C
S
+ C
C
)+
+ (R
C
+ R
M
+ R
W
+ R
Z
) C
S
,
(A6.7.2)
unde:
R
A
si R
U
sunt componentele de risc asociate pierderilor de animale, cu msuri de protec|ie;
R
B
si R
V
componentele de risc asociate avariilor fizice, cu msuri de protec|ie;
R
C
, R
M
, R
W
,

R
Z
componentele de risc asociate defectrii sistemelor electrice si electronice,
cu msuri de protec|ie.
Costul anual C
PM
al msurilor de protec|ie poate fi calculat cu ajutorul rela|iei:

C
PM
= C
P

(i + a + m),
(A6.7.3)
unde:
C
P
este costul msurilor de protec|ie;
i rata dobnzii;
a rata de amortizare;
m rata de mentenan|.
Economia anual S de bani este:

S = C
L
(C
PM
+ C
RL
).
(A6.7.4)

Protec|ia este corespunztoare dac S>0


428
Anexa 6.8
6.8 1
Izolaia electric a unei IPT exterioare
Izola|ia electric ntre dispozitivul de captare sau conductorul de coborre si pr|ile metalice ale
structurii, instala|iile metalice si sistemele interioare poate fi realizat prin asigurarea unei distan|e d
ntre pr|i mai mare dect distan|a de separare s:

l
k
k
k s
m
c
i
= .
(A6.8.1)
unde
k
i
este un factor care depinde de clasa aleas pentru SPT (a se vedea tabelul A6.8.1);
k
c
factor ce depinde de curentul electric de trsnet care circul prin conductoarele de coborre (a se
vedea tabelul A6.8.2);
k
m
factor ce depinde de materialul izola|iei electrice (a se vedea tabelul A6.8.3);
l lungimea, n metri, de-a lungul dispozitivului de captare sau a conductorului de coborre, de la
punctul din care este considerat distan|a de separare, pn la cel mai apropiat punct al legturii
de echipoten|ializare.
Tabelul A6.8.1
Izolaia unei IPT exterioare Valori ale factorului k
i

Clasa SPT k
i

I 0,08
II 0,06
III si IV 0,04

Tabelul A6.8.2
c

Numr de conductoare de coborre
n
Valori specifice

(a se vedea tabelul A6.29)
k
c

1 1
2 1 0,5
4 si peste 1 1/n

Tabelul A6.8.3
m

Material k
m

Aer 1
Beton,crmizi 0,5
Dac sunt mai multe materiale electroizolante n serie, o bun practic este s se utilizeze valoarea cea mai
mic pentru k
m
.


429
6.8 - 2
n cazul liniilor sau a pr|ilor conductoare exterioare racordate la structur, este totdeauna necesar s se
asigure o legtur de echipoten|ializare (prin conectare direct sau conectare prin SPD) n punctul lor
de racordare la structur.
n structuri din beton armat cu armtura metalic interconectate, cu continuitate metalic sau electric,
nu este necesar o distan| de separare.
Factorul de divizare k
c
a curentului electric de trsnet ntre conductoarele de coborre depinde de
numrul total de conductoare de coborre n si de pozi|ia lor, de conductoarele n bucl interconectate,
de tipul dispozitivului de captare si de tipul prizei de pmnt.
Valorile din tabelul A6.8.4 se aplic pentru dispunerile de tip A ale prizei de pmnt, cu condi|ia ca
rezisten|a electric de legare la pmnt a fiecrui electrod s aib aceeasi valoare si pentru toate
dispunerile de tip B ale prizei de pmnt.

Tabelul A6.8.4
Valori ale factorului k
c

Tip
de dispozitiv de captare
Numr de conductoare
de coborre
n
k
c

Dispunere de tip A a
prizei de pmnt

Dispunere de tip B a prizei
de pmnt

Tij singular 1 1 1
Conductor ntins 2
0,66
d)

0,5... 1 (a se vedea
figura A6.8.1)
a)

Re|ea de conductoare 4 si mai multe
0,44
d)

0,25... 0,5 (a se vedea
figura A6.8.2)
b)

Re|ea de conductoare 4 si mai multe conectate
prin conductoare n bucl
orizontale
0,44
d)

1/n... 0,5 (a se vedea
figura A6.8.3)
c)

a)
Domeniul valorilor de la k
c
= 0,5 unde c << h pn la k
c
= 1 cu h << c (a se vedea figura A6.8.1).
b)
Rela|ia pentru mrimea k
c
, conform figurii A6.8.2 este o aproxima|ie pentru structuri cubice si pentru n > 4.
Valorile h, c
s
si c
d
sunt presupuse pentru domeniul de la 5 m pn la 20 m.
c)
Dac conductoarele de coborre sunt conectate orizontal prin conductoare n bucl, divizarea curentului
electric este mai omogen n pr|ile inferioare ale conductoarelor de coborre si k
c
este redus n continuare.
Acest lucru este valabil n mod particular pentru structurile nalte.
d)

Aceste valori sunt valabile pentru electrozi de pmnt singulari cu rezisten|e electrice de pmnt comparabile.
Dac rezisten|ele de dispersie ale electrozilor de pmnt singulari sunt n mod clar diferite, se presupune k
c
=
1.


430
6.8 - 3

c h
c h
k
c
+
+
=
2

Fig. A6.8.1 Valori ale factorului k
c
n cazul unui dispozitiv de captare cu conductor ntins yi priz de pmnt cu
dispunere de tip B

c
h

431
6.8 - 4

3
2 , 0 1 , 0
2
1
h
c
n
k
c
+ + =

Legend
n este numrul total de conductoare de coborre
c distan|a ntre dou conductoare de coborre
h distan| (sau nl|ime) ntre conductoarele n bucl

Dac exist conductoare de coborre interioare, acestea ar trebui s fie luate n considerare pentru calculul k
c
.

Fig. A6.8.2 Valori ale factorului k
c
n cazul unei reele de captare yi a unei prize de pmnt cu
dispunere de tip B

c
h

432
6.8 - 5
a c
m
i
a a
l k
k
k
s d = >
1
;
b
l k
k
k
s d
c
m
i
b b
= >
2
;
c c
m
i
c c
l k
k
k
s d = >
3
;
e c
m
i
e e
l k
k
k
s d = >
4
; ) (
2 2 1
h k l k
k
k
s d
c f c
m
i
f f
+ = > ; ) (
4 4 3 3 2
h k h k l k
k
k
s d
c c g c
m
i
g g
+ + = > ;
a c
m
i
a a
l k
k
k
s d = >
1
;
b
l k
k
k
s d
c
m
i
b b
= >
2
;
c c
m
i
c c
l k
k
k
s d = >
3
;
e c
m
i
e e
l k
k
k
s d = >
4
; ) (
2 2 1
h k l k
k
k
s d
c f c
m
i
f f
+ = > ; ) (
4 4 3 3 2
h k h k l k
k
k
s d
c c g c
m
i
g g
+ + = > .

3
2 0 1 0
2
1
1
h
c
, ,
n
k
c
+ + = ;

1 0
1
2
,
n
k
c
+ =

01 0
1
3
,
n
k
c
+ =

n
k
c
1
4
=

n
k k
c cm
1
4
= =

Fig.A6.8.3 Exemple de calcul a distanei de separare n cazul unei reele de captare cu un inel de interconectare a
conductoarelor de coborre la fiecare nivel yi o priz de pmnt cu dispunere de tip B

d
a
l
a
h
1
d
b
l
b
h
2
d
c
l
c
h
3
d
e
l
e
h
4
h
m
l
f
l
g
d
f
c

c
Legend
n Numr total de conductoare de coborre
c Distan|a ntre conductoarele de coborre cele mai
apropiate
h Distan| (nl|ime) ntre conductoarele n bucl
m Numr total de niveluri
d Distan|a pn la cel mai apropiat conductor de
coborre
l nl|ime deasupra punctului de
echipoten|ializare


433
Anexa 6.9
6.9 1
Evaluarea riscului. Studiu de caz pentru structuri
Sunt tratate studii de caz referitoare la o cas din mediul rural, o cldire de birouri, un spital si un bloc
cu apartamente cu scopul de a arta:
cum se calculeaz riscul si cum se determin necesitatea unei protec|ii;
contribu|ia diferitelor componente de risc la riscul total;
efectul diferitelor msuri de protec|ie pentru a diminua un astfel de risc;
metoda de alegere, din ansamblul solu|iilor existente, folosind criteriul eficien|ei tehnice si economice.
Se prezint date ipotetice pentru o cas din mediul rural, o cldire de birouri, un spital si un bloc cu apartamente.
Este ntocmit pentru a furniza informa|ii despre evaluarea riscului n scopul ilustrrii principiilor con|inute n acest
normativ. Nu trebuie s fie considerat ca o solu|ie care ncorporeaz toate condi|iile existente n diferitele sisteme sau
facilit|i.

I. Cas din mediul rural
Un prim studiu de caz consider o cas din mediul rural pentru care necesitatea de protec|ie trebuie
evaluat.
Pentru acest exemplu, riscul R
1
al pierderii de vie|i omenesti (componentele lui R
1
conform 6.2.1.1.3
si tabelului 6.6) trebuie s fie determinat si comparat cu valoarea acceptabil R
T
= 10
5
(conform
tabelului 6.10). Vor fi selectate msurile de protec|ie pentru reducerea acestui risc.

Date yi caracteristici importante
Se utilizeaz urmtoarele date si caracteristici:
1) casa n sine si mprejurimile sale sunt prezentate n tabelul A6.9.1;
2) sistemele interioare si liniile care intr si la care acestea sunt conectate, sunt prezentate n tabelul A6.9.2.

Tabelul A6.9.1
Date caracteristice ale structurii
Parametru Comentariu Simbol Valoare Referin
Dimensiuni (m) - (L
b
, W
b
, H
b
) 15, 20, 6
Factor de amplasare
Izolat
1)

C
d
1 Tabelul A6.1.2
SPT Fr P
B
1 Tabelul A6.2.2
Ecran la frontiera structurii Fr K
S1
1 Rela|ia A6.2.3
Ecran n structur Fr K
S2
1 Rela|ia A6.2.3
Persoane prezente n afara casei
Fr
2)

Densitatea de trsnete la sol
1/km
2
/an
N
g
4
1)
Regiune plat, fr structuri n vecintate.
2)
Risc de socuri electrice pentru persoane R
A
= 0.


434
6.9 - 2

Tabelul A6.9.2
Date yi caracteristici ale liniilor yi ale sistemelor interioare conectate
Rezistivitatea solului Om 500
Linie de alimentare cu energie electric JT yi sistemul su interior
Lungime (m) L
c
1 000
nl|ime (m) ngropat H
c
-
Transformator Fr C
t
1 Tabelul A6.1.4
Factor de amplasare a liniei
1)

Izolat

C
d
1 Tabelul A6.1.2
Factor de mediu al liniei Rural C
e
1 Tabelul A6.1.5
Ecran al liniei Fr P
LD
1 Tabelul A6.2.6
Msuri pentru conductoarele interioare Fr K
S3
1 Tabelul A6.2.5
Tensiune de |inere a sistemului interior U
w
= 2,5 kV K
S4
0,6 Rela|ia A.6.2.4
Protec|ie cu SPD coordonate Fr P
SPD
1 Tabelul A6.2.3

Linie de telecomunicaii yi sistemul su interior
Lungime (m) L
c
1 000
nl|ime (m) H
c
6
Factor de amplasare a liniei
1)

Izolat

C
d
1 Tabelul A6.1.1
e
1 Tabelul A6.1.4
Ecran al liniei Fr
P
LD
1 Tabelul A6.2.6
Msuri pentru conductoarele interioare Fr K
S3
1 Tabelul A6.2.5
Tensiune de |inere a sistemului interior U
w
= 1,5 kV K
S4
1 Rela|ia A6.2.4
SPD
1 Tabelul A6.2.3
1)
Regiune plat, linie izolat (fr structuri n vecintate, fr structuri adiacente conectate la extremitatea
ndeprtat (extremitatea a) a liniei (N
Da
= 0).

Lund n considerare c
tipul de suprafa| din exteriorul structurii este diferit de cel din interior,
din punct de vedere al rezisten|ei la foc structura constituie un compartiment unic,
nu exist ecrane tridimensionale,
pot fi definite urmtoarele zone principale:
Z
1
(n exteriorul cldirii);
Z
2
(n interiorul cldirii).
Nu este necesar s se defineasc si alte zone, avnd n vedere c:
ambele sisteme interioare (de alimentare cu energie electric si de telecomunica|ie) sunt n zona Z
2
;
pierderile L sunt considerate ca fiind constante n zona Z
2
.
Dac nu sunt persoane n afara cldirii, riscul R
1
pentru zona Z
1
poate fi neglijat si evaluarea riscului
trebuie s fie realizat numai pentru zona Z
2
.


435
6.9 - 3
Caracteristicile zonei Z
2
Conform evalurii proiectantului sistemului de protec|ie mpotriva trsnetului, se estimeaz valorile
medii tipice ale volumului relativ al pierderilor pe an referitoare la riscul R
1
(a se vedea tabelul A6.3.1).

Tabelul A6.9.3
2
(n interiorul cldirii)
Tipul suprafe|ei planseului Lemn r
u

10
5

Tabelul A6.3.2
Risc de incendiu Slab r
f

10
3

Tabelul A6.3.4
Pericol special Fr h
z
1 Tabelul A6.3.5
Protec|ie mpotriva incendiului Fr r
p

1 Tabelul A6.3.3
Ecran spa|ial
Fr
K
S2

1
Rela|ia A6.2.3
Re|ele interioare de alimentare cu
energie electric
Da
Conectate la linia
de alimentare cu
energie electric la
JT

Sisteme de telecomunica|ii
interioare
Da Conectate la linia
de telecomunica|ie

Pierderi prin tensiuni de atingere si
de pas
Da L
t 10
4

Tabelul A6.3.1
Pierderi prin avarii fizice Da L
f

10
1

Tabelul A6.3.1
Calculul mrimilor corespunztoare
Calculele suprafe|elor echivalente de expunere sunt indicate n tabelul A6.9.4. Calculul numrului
previzibil de evenimente periculoase este indicat n tabelul A6.9.5.

Tabelul A6.9.4
Suprafee de expunere echivalente pentru structur yi linii
Simbol al
suprafeei
Referin
pentru
ecuaie/tabel
Ecuaie pentru suprafaa echivalent de expunere
Date din
tabelul
Valoare
m
2

A
d

Rela|ie
(A6.1.2)
Structur:
A
d
= [L
b
W
b
+ 6H
b
(L
b
+ W
b
) + t (3 H
b
)
2
]

A6.9.1
2,58 10
3

A
l(P) Tabelul A6.1.3
Linie de alimentare cu energie electric:
A
l(P)
= \ [L
c
3H
b
]

A6.9.1
A6.9.2
2,2 10
4

A
i(P)

Tabelul A6.1.3
Lng linia de alimentare cu energie electric:
A
l(P)
= 25 \ L
c
A6.9.2
5,6 10
5

A
l(T)

Tabelul A6.1.3
Linie de telecomunica|ii:
A
l(T)
= 6 H
c

[L
c
3 H
b
]
A6.9.1
A6.9.2
3,5 10
4

A
i(T)

Tabelul A6.1.3
Lng linia de telecomunica|ii:
A
i(T)
= 1 000 L
c
A6.9.2 10
6


436
6.9 - 4
Tabelul A6.9.5
Numr anual previzibil al evenimentelor periculoase
Simbol al
numrului
Relaia de
referin
Ecuaie pentru numrul de trsnete
Date din
tabelul
Valoare
(1/an)
N
D

(A6.1.4)
Pe structur:
N
D
= N
g
A
d
C
d
10
6

A6.9.1
A6.9.4
1,03 10
2

N
L(P)

(A6.1.7)
Pe linia de alimentare cu energie electric:
N
L(P)
= N
g

A
l(P)
C
d(P)

C
t(P)
10
6

A6.9.1
A6.9.2
A6.9.4
8,78 10
2

N
i(P)

(A6.1.8)
Lng linia de alimentare cu energie electric:
N
i(P)
= N
g
A
i(P)
C
t(P)
C
e(P)
10
6

A6.9.1
A6.9.2
A6.9.4
2,24
N
L(T)
(A6.1.7)
Pe linia de telecomunica|ii:
N
L(T)
= N
g
A
l(T)
C
d(T)
10
6

A6.9.1
A6.9.2
A6.9.4
1,41 10
1

N
i(T)

(A6.1.8)
Lng linia de telecomunica|ii:
N
i(T)
= N
g
A
i(T)
C
e(T)
10
6

A6.9.1
A6.9.2
A6.9.4
4

Calculul riscului pentru luarea unei decizii privind necesitatea proteciei
n cazul studiat, ar trebui s fie evaluat riscul R
1
, exprimat de suma urmtoarelor componente:
R
1
= R
B
+ R
U(LINIE ELECTRIC)
+ R
V (LINIE ELECTRIC)
+ R
U (LINIE DE TELECOMUNICA|II)
+ R
V
(LINIE DE TELECOMUNICA|II)
Componentele de risc implicate si evaluarea riscului total sunt indicate n tabelul A6.9.6.


437
6.9 - 5
Tabelul A6.9.6
Componentele de risc implicate yi calculul lor (valori x 10
5
)
Simbol al
componentei de
risc
Referin
pentru
relaie/tabel
Ecuaie pentru componenta cu cderea
trsnetului pe
Date din
tabelul
Valoare
(10
5
)
R
B

Tabelul 6.12
structur rezultnd avarii fizice:
R
B
= N
D
P
B
h
z
r
p
r
f
L
f

A6.9.1
A.6.9.3
A.6.9.5
0,103
R
U(Linie
electric)
Tabelul 6.12
linie de alimentare cu energie electric genernd
supratensiune/supracurent:
R
U
= (N
L
+ N
Da
) P
U
r
u
L
t

A6.9.2
A6.9.3
A6.9.5
0,000 009
R
V(Linie
electric)
Tabelul 6.12
linie de alimentare cu energie electric rezultnd
avarii fizice:
R
V
= (N
L
+ N
Da
) P
V
h
z
r
p
r
f
L
f

0,878
R
U(Linie de
telecomunica|ii)
Tabelul 6.12
linia telefonic genernd supratensiune/supracurent:
R
U
= (N
L
+ N
Da
) P
U
r
u
L
t

0,000 014
R
V(Linie de
telecomunica|ii)

Tabelul 6.12
linia telefonic rezultnd avarii fizice:
R
V
= (N
L
+ N
Da
) P
V
h
z
r
p
r
f
L
f

1,41
Total R
1
Tabelul 6.12
R
A
+ R
B
+ R
U(Linie electric)
+ R
V(Linie electric)
+ R
U(Linie de telecomunica|ii)
+ R
V(Linie de
telecomunica|ii)

A6.9.6 2,39

Concluzii privind evaluarea lui R
1

Deoarece R
1
= 2,3910
5
este mai mare dect valoarea acceptabil R
T
= 10
5
, este necesar protec|ia
structurii mpotriva trsnetului.
Compunerea componentelor de risc conduce la:
R
D
= R
A
+ R
B
+ R
C
= R
B
= 0,103 10
5

R
I
= R
M
+ R
U
+ R
V
+ R
W
+ R
Z
= R
U
+ R
V
~ 2,287 10
5

R
S
= R
A
+ R
U
= R
U
~ 0
R
F
= R
B
+ R
V
~ 2,39 10
5

R
O
= R
M
+ R
C
+ R
W
= 0
unde
R
D
este riscul datorit cderii trsnetului pe structur (surs S1);
R
I
riscul datorit trsnetelor care nu cad pe structur dar o influen|eaz (sursele: S2, S3 si S4);
R
S
riscul datorit vtmrii fiin|elor vii;
R
F
riscul datorit avariilor fizice;
R
O
riscul datorit defectrii sistemelor interioare.


438
6.9 - 6
Aceast compunere arat c riscul pentru structur se datoreaz n principal avariilor fizice produse de
trsnetele care cad pe liniile racordate.
Conform tabelului A6.9.6 principalele contribu|ii la valoarea riscului sunt date de:
componenta R
V (Linie de telecomunica|ii)
(cderea trsnetului pe linia de telecomunica|ii)
pentru 59 %;
componenta R
V (Linie electric)
(cderea trsnetului pe linia de alimentare cu energie electric)
pentru 37 %;
componenta R
B
(cderea trsnetului pe structur) pentru 4 %.
Pentru a reduce riscul R
1
la o valoare acceptabil, ar trebui luate n considerare msuri de protec|ie
care influen|eaz componenta R
V
si componenta R
B
(a se vedea tabelul A6.9.6). Msurile adecvate
sunt urmtoarele:
a) instalarea SPD cu NPT IV n punctul de intrare a serviciului n cldire att pentru protec|ia liniilor
de alimentare cu energie electric ct si pentru cea a liniilor telefonice. Conform tabelului A6.2.3
aceast msur reduce valorile P
U
si P
V
(datorit SPD pe liniile racordate) de la 1 pn la 0,03
b) instalarea SPT clasa IV, care, conform tabelelor A6.2.2 si A6.2.3, reduce valoarea P
B
de la 1 pn
la 0,2 si valorile P
U
si P
V
(datorit prezen|ei SPD pe liniile racordate) de la 1 pn la 0,03.
Prin introducerea acestor valori n rela|iile din tabelul A6.9.6 sunt ob|inute noile valori ale
componentelor de risc care sunt indicate n tabelul A6.9.7.

Tabelul A6.9.7
Valori ale componentelor de risc relevante pentru riscul R
1
(valori 10
5
) pentru cazurile considerate
Componente de risc
Valori 10
5

Caz a) Caz b)
R
A
0 0
R
B
0,103 0,020 6
R
U (Linie electric) ~ 0 ~ 0
R
V (Linie electric)
0,026 3 0,026 3
R
U (Linie de
telecomunica|ii)

~ 0 ~ 0
R
V (Linie de
telecomunica|ii)

0,042 3 0,042 3
TOTAL 0,171 6 0,089 2
Solu|ia ce va fi adoptat depinde de cel mai bun compromis ntre aspectele tehnice si economice.

II. Cldire de birouri
Al doilea studiu de caz consider o cldire de birouri pentru care trebuie evaluat necesitatea
protec|iei.
n acest scop, riscul R
1
al pierderii de vie|i omenesti (componentele lui R
1
conform tabelului 6.6)
trebuie s fie determinat si comparat cu valoarea acceptabil R
T
= 10
5
(conform tabelului 6.13). Sunt
selectate msurile de protec|ie pentru reducerea unui astfel de risc. Deoarece decizia este luat de
proprietar, costul eficien|ei msurilor adoptate nu se mai evalueaz.


439
6.9 - 7
Se utilizeaz urmtoarele date si caracteristici:
1) cldire si mprejurimile sale, prezentate n tabelul A6.9.8;
2) re|eaua electric interioar si linia aferent de alimentare cu energie electric care ptrunde n
structur, prezentate n tabelul A6.9.9;
3) sistemele electronice interioare si linia aferent de telecomunica|ii care ptrunde n structur,
prezentate n tabelul in A6.9.10.

Tabelul A6.9.8
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Dimensiuni (m) L
b
W
b
H
b
40 20 25
Factor de amplasare Izolat C
d
1
SPT Fr P
B
1
S1
1
Ecran n interiorul structurii Fr K
S2
1
Densitate de trsnete
1/km
2
/an
N
g
4
Persoane prezente n structur n afara si n interiorul structurii n
t
200

440
6.9 - 8

Tabelul A6.9.9
Caracteristicile reelei interioare de alimentare cu energie electric yi ale liniei electrice de
alimentare care ptrunde n structur
Lungime (m) L
c
200
nl|ime (m) Aerian H
c
6
Transformator T/JT Nu C
t
1
Factor de amplasare a liniei Izolat

C
d
1
e
1
Ecranul liniei Fr
P
LD
1
P
LI
0,4
Msuri de protec|ie luate la instalarea cablurilor Fr K
S3
1
Tensiune de |inere a echipamentului U
w
U
w
= 2,5 kV K
S4
0,6
SPD
1
Extremitatea a a liniei, dimensiunile structurii
(m)
Fr L
a

W
a
H
a

Tabelul A6.9.10
Caracteristicile sistemului de telecomunicaii interior yi ale liniei racordate
Rezistivitatea solului Om 250
Lungime (m) L
c
1 000
nl|ime (m) ngropat
Factor de amplasare a liniei Izolat

C
d
1
e
1
Ecranul liniei
Fr P
LD
1
P
LI
1
Msuri de protec|ie la instalarea cablurilor Fr K
S3
1
w
U
w
= 1,5 kV K
S4
1
SPD
1
Extremitatea a a liniei, dimensiunile structurii
(m)
Fr (L
a
W
a
H
a
)


441
6.9 - 9
Definirea zonelor din cldirea de birouri yi caracteristicile acestora
|innd seama de urmtoarele elemente
tipul suprafe|ei solului este diferit n zona de intrare, n grdin si n interiorul structurii,
structura si arhiva sunt compartimente rezistente la foc,
nu exist un ecran tridimensional,
pierderile L din centrul informatic sunt mai mici dect cele din birouri,
urmtoarele zone principale pot fi definite:
Z
1
zona de intrare n cldire;
Z
2
grdina;
Z
3
arhiva este separat ntr-un compartiment rezistent la foc;
Z
4
birourile;
Z
5
centru informatic.
Caracteristicile zonelor sunt indicate n tabelul A6.9.11 pentru zona Z
1
, n tabelul A6.9.12 pentru zona
Z
2
, n tabelul A6.9.13 pentru zona Z
3
4
si n tabelul A6.9.15 pentru
zona Z
5
.
n conformitate cu evaluarea proiectantului sistemului de protec|ie mpotriva trsnetului, valorile medii
tipice ale volumelor relative ale pierderilor anuale asociate riscului R
1
(a se vedea tabelul A6.3.1)
L
t
= 10
2
n exteriorul structurii,
L
t
= 10
4
n interiorul structurii,
L
f
= 10
2
,
au fost reduse, pentru fiecare zon, lund n considerare numrul de persoane poten|ial n pericol aflate
n zona structurii raportat la numrul de persoane prezent n structur.

Tabelul A6.9.11
1
(zona de intrare n cldire)
Tipul suprafe|ei solului Marmur r
a

10
3

Protec|ie mpotriva socurilor electrice Fr P
A 1
Pierdere datorit tensiunilor de atingere si de pas
Da
L
t 2 10
4

Persoane poten|ial n pericol aflate n zon 4

Tabelul A6.9.12
2
(grdin)
Tipul suprafe|ei solului Iarb r
a

10
2

Protec|ie mpotriva socurilor electrice Gard P
A
0
Pierdere datorit tensiunilor de atingere si de pas Da L
t 10
4



442
6.9 - 10
Tabelul A6.9.13
3
(arhiv)
Tipul suprafe|ei planseului Linoleum r
u

10
5

Risc de incendiu Ridicat r
f

10
1

Pericol special Panic redus h
z
2
p

1
Ecran tridimensional Fr K
S2
1
Re|ele interioare de alimentare cu energie electric Da
Conectate la linia de alimentare cu
energie electric la JT

Sisteme interioare de telefonie Da
Conectate la linia de
telecomunica|ii

t 10
5

Pierdere datorit avariilor fizice Da L
f

10
3

Persoane poten|ial n pericol n zon 20

Tabelul A6.9.14
4
(birouri)
Tipul suprafe|ei planseului
Linoleum
r
u

10
5

Risc de incendiu Redus r
f

10
3

Pericol special
Panic redus
h
z

2
Protec|ie mpotriva incendiului
Fr
r
p
1
Ecran tridimensional
Fr
K
S2

1
Re|ele interioare de alimentare cu energie electric
Da
alimentare cu energie
electric la JT

Sisteme interioare de telefonie Da Conectate la linia de
telecomunica|ii

t 8 10
5

f

8 10
3


Tabelul A6.9.15
5
(centru informatic)
u

10
5

f

10
3

Pericol special Panic redus h
z
2
p

1
S2
1
Re|ele interioare de alimentare cu energie electric Da
Conectate la linia de alimentare cu
energie electric la JT

Sisteme interioare de telefonie Da
telecomunica|ii

t 7 10
6

f

7 10
4



443
6.9 - 11
Calculul mrimilor corespunztoare
Rezultatul calculelor pentru suprafe|ele echivalente de expunere sunt prezentate n tabelul A6.9.16,
rezultatul calculelor pentru numrul probabil de evenimente periculoase sunt indicate n tabelul
A6.9.17 si evaluarea pierderilor anuale probabile sunt indicate n tabelul A6.9.18.

Tabelul A6.9.16
Suprafee echivalente de expunere ale structurii yi ale liniilor
Simbol
Valoare
m
2

A
d

2,7 10
4

A
l (Energie electric) 4,5 10
3

A
i (Energie electric)

2 10
5

A
l (Telecomunica|ii)

1,45 10
4

A
i (Telecomunica|ii)

3,9 10
5

Tabelul A6.9.17
Numrul anual previzibil de evenimente periculoase
Simbol Valoare (1/an)
N
D

1,1 10
1

N
L (Energie electric)

1,81 10
2

N

8 10
1

N
L (Telecomunica|ii)

5,9 10
2

N
i (Telecomunica|ii)
1,581

Calculul riscului pentru luarea unei decizii privind necesitatea proteciei
Componentele de risc implicate pentru fiecare zon si evaluarea riscului total sunt indicate n tabelul
A6.9.18.

Tabelul A6.9.18
Risc R
1
- Valori ale componentelor de risc n funcie de zone (valori 10
5
)
Simbol
Z
1
Z
2
Z
3
Z
4
Z
5

Structur
Zon
de intrare

Grdin Arhiv Birouri Centru
informatic
R
A
0,002 0 0,002
R
B
2,21 0,177 0,016 2,403
R
U (Linie electric)
~ 0 ~ 0 ~ 0 ~ 0
R
V (Linie electric)
0,362 0,029 0,002 0,393
R
U (Linie de
telecomunica|ii)
~ 0 ~ 0 ~ 0 ~ 0
R
V (Linie de
telecomunica|ii

1,18 0,094 0,008 1,282
TOTAL 0,002 0 3,752 0,3 0,026 4,08


444
6.9 - 12
Concluzie din evaluarea lui R
1

Deoarece R
1
= 4,08 10
5
T
= 10
5
, este necesar
protec|ia mpotriva trsnetului a structurii.
Compunerea componentelor de risc este indicat n tabelul A6.9.19.

Tabelul A6.9.19
Compunerea componentelor de risc R
1
n funcie de zone (valori 10
5
)

Simbol
Z1 Z2 Z3 Z4 Z5
Structur Zon
de intrare
Grdin Arhiv Birouri Centru
informatic
R
D
0,002 0 2,21 0,177 0,016 2,405
R
I
0 0 1,542 0,123 0,01 1,673
TOTAL 0,002 0 3,752 0,3 0,026 4,08
R
S
0,002 0 ~ 0 ~ 0 ~ 0 0,002
R
F
0 0 3,752 0,3 0,026 4,312
R
O
0 0 0 0 ~ 0 0
TOTAL 0,002 0 3,752 0,3 0,026 4,08
unde:
R
D
= R
A
+ R
B
+ R
C

R
I
= R
M
+ R
U
+ R
V
+ R
W
+ R
Z

R
S
= R
A
+ R
U

R
F
= R
B
+ R
V

R
O
= R
M
+ R
C
+ R
W

si
R
D
este riscul datorit cderii trsnetelor pe structur (surs S1);
R
I
riscul datorat trsnetelor care nu cad pe structur, dar o influen|eaz (surse: S2, S3 si S4);
R
S
R
F

R
O
Aceast compunere arat c riscul pentru structur este n principal datorit avariilor fizice n zona Z
3

cauzate de trsnetele care cad pe structur sau pe liniile racordate; riscul de incendiu (avarie fizic) n
zona Z
3
este 92 % din riscul total.
Conform tabelului A6.9.18, principalele contribu|ii la valoarea riscului R
1
n zona Z
3
sunt date de:
componenta R
B
(cderea trsnetului pe structur) pentru 54 %;


445
6.9 - 13
componenta R
V (Linie electric)
(cderea trsnetului pe linia de alimentare cu energie electric)
pentru - 9 %;
componenta R
V (linie de telecomunica|ii)
(cderea trsnetului pe linia de telecomunica|ii) pentru ~ 29 %.
Pentru a reduce riscul la o valoare acceptabil pot fi adoptate msurile de protec|ie urmtoare:
a) protejarea cldirii cu SPT clasa IV conform cu prescriptiile din SR EN 62305-3 pentru a reduce
componenta R
B
. Acest SPT nu are caracteristicile unui ecran tridimensional tip gril. Parametrii
din tabelele A6.9.8, A6.9.9, si A6.9.10 se schimb dup cum urmeaz:
P
B
= 0,2;
P
U
= P
V
= 0,03 (datorit SPD pe liniile racordate).
b) instalarea n arhiv (zona Z
3
) a unui sistem automat de stingere (sau detectare) a incendiului,
pentru a reduce componentele R
B
si R
V
n aceast zon si SPD cu NPT IV n punctul de racordare
la cldire att a liniilor de alimentare cu energie electric ct si a liniilor de telecomunica|ii.
Parametrii din tabelele A6.9.9, A6.9.10 si A6.9.13 se schimb dup cum urmeaz:
r
p
= 0,2 numai pentru zona Z
3
;
P
U
= P
V
= 0,03 (datorit SPD pe liniile racordate).
Valorile riscului pentru fiecare zon sunt indicate n tabelul A6.9.20.

Tabelul A6.9.20
Valorile riscului R
1
n funcie de soluia aleas (valori 10
5
)
Z
1
Z
2
Z
3
Z
4
Z
5
TOTAL
Soluia a)

0,002 0 0,488 0,039 0,003 0,532
Soluia b) 0,002 0 0,451 0,18 0,015 8 0,649

Ambele solu|ii reduc riscul sub valoarea acceptabil.Solu|ia care se va adopta va depinde de cel mai
bun compromis ntre aspectele tehnice si cele economice.

III. Spital
Studiul de caz care urmeaz, cuprinde instala|iile unui spital tipic, cu un bloc operator si cu o unitate
de terapie intensiv.
Pierderile de vie|i omenesti (L1) si pierderile economice (L4) sunt componentele caracteristice acestui
tip de structur. Este necesar s se evalueze necesitatea protec|iei si impactul economic al msurilor de
protec|ie, astfel nct urmeaz s fie evaluate riscurile R
1
si R
4
.


446
6.9 - 14
Date si caracteristici ale:
1) cldirii si ale mprejurimilor sale sunt indicate n tabelul A6.9.21;
2) re|elei electrice interioare si ale liniei aferente de alimentare cu energie electric la T care
ptrunde n structur sunt indicate n tabelul A6.9.22;
3) sistemelor electronice interioare si ale liniei aferente de telecomunica|ii care ptrunde n
structur sunt indicate n tabelul A6.9.23.

Tabelul A6.9.21
Dimensiuni (m) L
b
W
b
H
b
50 150 10
d
1
SPT Fr P
B
1
S1
1
Ecran n interiorul structurii Fr K
S2
1
Densitate de trsnete
1/km
2
/an
N
g
4
Persoane prezente n cldire n interiorul si n
exteriorul structurii
n
t
1 000

Tabelul A6.9.22
Caracteristicile reelei interioare de alimentare cu energie electric yi ale liniei electrice aferente
care ptrunde n structur
Rezistivitate a solului Om

200
Lungime (m) L
c
500
nl|ime (m) ngropat
Transformator T/JT La intrare n cldire C
t
0,2
Factor de amplasare a liniei nconjurat de obiecte mici

C
d
0,5
Factor de mediu al liniei Suburban C
e
0,5
Ecranul liniei: conectat la bara de
echipoten|ializare si echipamentul conectat la
aceeasi bar
R
S
s1 (O/km) P
LD
0,2
P
LI
0,008
Msuri luate la instalarea cablurilor interioare Cablu neecranat Msuri
uzuale privind traseele pentru
evitarea buclelor mari
K
S3
0,2
w
U
w
= 2,5 kV K
S4
0,6
SPD
1
Extremitate a a liniei, dimensiunile structurii
(m)
Fr L
a
W
a
H
a


447
6.9 - 15
Tabelul A6.9.23
Caracteristici ale sistemului interior de telecomunicaii yi ale liniei aferente care ptrunde n
structur
Rezistivitate a solului Om 200
Lungime (m) L
c
300
nl|ime (m) ngropat
Factor de amplasare a liniei nconjurat de obiecte mici

C
d
0,5
e
0,5
Ecranul liniei: conectat la bara de
echipoten|ializare si echipamentul conectat la
aceeasi bar
1 <R
S
s5 (O/km) P
LD
0,8
P
LI
0,04
Msuri luate la instalarea cablurilor interioare Cablu neecranat Msuri
uzuale privind traseele pentru
evitarea buclelor mari
K
S3
0,02
w
U
w
= 1,5 kV K
S4
1
SPD
1
(m)
Fr L
a
W
a
H
a
20 30 5
Factor de amplasare a structurii a Izolat C
da
1

Definirea zonelor din spital yi caracteristici ale acestora
|innd seama de elementele urmtoare
tipul suprafe|ei solului este diferit n exteriorul structurii de cel din interiorul acesteia;
structura si blocul operator sunt compartimente rezistente la foc;
nu exist ecrane tridimensionale;
blocul de terapie intensiv con|ine numeroase sisteme electronice sensibile si un ecran tridimensional ar putea fi
adoptat ca msur de protec|ie;
n blocul de terapie intensiv pierderile L sunt estimate ca fiind mai mari dect n alte pr|i ale structurii,
pot fi definite urmtoarele zone principale:
Z
1
(n afara cldirii);
Z
2
(blocul saloanelor);
Z
3
(blocul operator);
Z
4
(unitatea de terapie intensiv).
Caracteristicile acestor zone sunt indicate n tabelul A6.9.24 pentru zona Z
1
, n tabelul A6.9.25 pentru
zona Z
2
3
si n tabelul A6.9.27 pentru zona Z
4
.
Asa cum rezult din evaluarea realizat de proiectantul sistemului de protec|ie mpotriva trsnetului,
valorile medii tipice ale volumului relativ al pierderilor anuale corespunztoare riscului R
1
(a se vedea
tabelul A6.3.1),
L
t
= 10
2
(n afara structurii),
L
t
= 10
4
(n interiorul structurii),


448
6.9 - 16
L
f
= 10
1
,
L
o
= 10
3
,
au fost reduse pentru zonele Z
1
, Z
2
si Z
3
. Pentru zona Z
4
a fost adoptat valoarea ini|ial, fr
reducere, datorit caracteristicilor particulare ale acestei zone: L
o
= 10
3
.
Pentru riscul R
4
au fost adoptate valorile medii tipice ale volumului relativ al pierderilor (a se vedea
tabelul A6.3.1) au fost asumate:
L
f
= 5 10
1

L
o
= 10
2

Tabelul A6.9.24
1
(n afara cldirii)
Tipul suprafe|ei solului Beton r
a

1 10
2

Protec|ia mpotriva socurilor electrice Fr P
A
1
Pierderi prin tensiunile de atingere si de pas
Da
L
t 1 10
4


Tabelul A6.9.25
2
(blocul de saloane)
u

1 10
5

Risc de incendiu Normal r
f

1 10
2

Pericol special (corespunztor lui R
1
) Dificultate a evacurii h
z
5
4
) Fr h
z
1
p

1
S2
1
Re|ea interioar de alimentare cu energie electric
Conectat la linia electric de
alimentare

Sisteme interioare de telecomunica|ii Conectate la linia de
telecomunica|ii

(corespunztoare lui R
1
)
Da L
t 9,5 10
5

Pierderi prin avarii fizice (corespunztoare lui R
1
)
Da
L
f

9,5 10
2

Pierderi prin defectri ale sistemelor interioare
1
)
Fr L
o

4
)
Da
L
f

5 10
1

4
)
Da
L
o

1 10
2


449
6.9 - 17
Tabelul A6.9.26
Caracteristici ale zonei Z
3
(bloc operator)
u

1 10
5

f

1 10
3

1
z
5
4
) Fr h
z
1
p

1
S2
1
Conectat la linia electric
de alimentare

telecomunica|ii

1
)
Da
L
t 3,5 10
6

1
)
Da L
f

3,5 10
3

1
)
Fr
L
o

1 10
3

4
)
Da L
f

5 10
1

4
)
Da
L
o

1 10
2

Tabelul A6.9.27
Caracteristici ale zonei Z
4
(unitate de terapie intensiv)
u

10
5

f

10
3

1
z
5
4
) Fr h
z
1
p

1
S2
1
Conectat la linia electric
de alimentare

telecomunica|ii
- -
1
)
Da
L
t 5 10
7

1
)
Da
L
f

5 10
4

1
)
Da L
o

1 10
3

4
)
Da
L
f

5 10
1

4
)
Da L
o

1 10
2


450
6.9 - 18
Numr anual previzibil de evenimente periculoase
Numrul anual previzibil de evenimente periculoase este evaluat conform anexei A6.1. Datele
rezultate sunt indicate n tabelul A6.9.28.

Tabelul A6.9.28
Numrul anual previzibil de evenimente periculoase
Simbol Valoare (1/an)
N
D

8,98 10
2

N
M
1,13
N
L (Energie electric)

2,67 10
3

N

7,1 10
2

N
L (Telecomunica|ii)

7,26 10
3

N
i (Telecomunica|ii)

2,13 10
1

N
Da (Telecomunica|ii)

1,13 10
2

Evaluarea riscului pierderii de viei omeneyti: R
1

Parametrii necesari pentru evaluarea componentelor de risc sunt indica|i n tabelele de la A6.9.21 pn la
A6.9.28.
Componentele de risc care trebuie evaluate sunt indicate n tabelul A6.9.29.
Valorile probabilit|ii P sunt indicate n tabelul A6.9.30.

Tabelul A6.9.29
Risc R
1
Componente de risc care trebuie considerate n funcie de zone
Simbol Z
1
Z
2
Z
3
Z
4

R
A
X
R
B
X X X
R
C
X X
R
M
X X
R
U(Linie electric )
X X X
R
V(Linie electric)
X X X
R
W(Linie electric)
X X
R
Z(Linie electric)
X X
R
X X X
R
V(Linie de telecomunica|ii)
X X X
R
W(Linie de telecomunica|ii)
X X
R
Z(Linie de telecomunica|ii)
X X


451
6.9 - 19
Tabelul A6.9.30
Risc R
1
Valori ale probabilitii P pentru o structur neprotejat
Probabilitate Z
1
Z
2
Z
3
Z
4

P
A
1
P
B
1
P
C(Re|ea electric)
1
P
C(Sistem de telecomunica|ii)
1
P
C
1
P
M(Re|ea electric)
0,75
P
M(Sistem de telecomunica|ii)
0,009
P
M
0,752
P
U(Linie electric)
0,2
P
V(Linie electric)
0,2
P
W(Linie electric)
0,2
P
Z(Linie electric)
0,008
P
0,8
P
0,8
P
0,8
P
0,04
Valorile componentelor de risc pentru o structur neprotejat sunt indicate n tabelul A6.9.31.

Tabelul A6.9.31
Risc R
1 .
Valori ale componentelor de risc pentru o structur neprotejat
5
)
Simbol Z
1
Z
2
Z
3
Z
4
Structur
R
A
0,009 0,009
R
B
42,7 0,157 0,022 44,01
R
C
8,98 8,98 8,98
R
M
85,2 85,2 85,2
R
U(Linie
electric)
~ 0 ~ 0 ~ 0 ~ 0
R
V(Linie
electric)

0,25 ~ 0 ~ 0 0,26
R
W(Linie
electric)

0,053 0,053 0,053
R
Z(Linie
electric)

0,055 0,055 0,055
R
U(Linie de
telecomunica|ii)

~ 0 ~ 0 ~ 0 ~ 0
R
V(Linie de
telecomunica|ii)

7,05 0,026 0,004 7,278
R
W(Linie de
telecomunica|ii)

1,48 1,48 1,48
R
Z(Linie de
telecomunica|ii)

0,825 0,825 0,825
TOTAL 0,009 50 96,8 96,62 243,4


452
6.9 - 20
Concluzie din evaluarea lui R
1

Deoarece R
1
= 243,4 10
5
T
= 10
5
, este necesar o
protec|ie mpotriva trsnetului a structurii.
Compunerea componentelor de risc este prezentat n tabelul A6.9.32

Tabelul A6.9.32
Compunerea componentelor de risc R
1
5
)
Simbol Z
1
Z
2
Z
3
Z
4
Structur
R
D
0,009 42,7 9,14 9,02 53,02
R
I
0 7,3 87,66 87,6 95,13
TOTAL 0,009 50 96,8 96,62 243,4
R
S
0,009 0 ~ 0 ~ 0 0,009
R
F
0 50 0,2 0,026 50,22
R
O
0 0 96,6 96,6 193,2
TOTAL 0,009 50 96,8 96,62 243,4

R
D
= R
A
+ R
B
+ R
C

R
I
= R
M
+ R
U
+ R
V
+ R
W
+ R
Z

R
S
= R
A
+ R
U

R
F
= R
B
+ R
V

R
O
= R
M
+ R
C
+ R
W

unde
R
D
este riscul datorit cderii trsnetului pe structur (surs S1);
R
I
riscul datorit trsnetelor care nu cad pe structur, dar o influen|eaz (surse: S2, S3 si S4);
R
S
R
F
R
O
Aceast compunere arat c riscul R
1
pentru structur se datoreaz n principal defectrii sistemelor
interioare n zonele Z
3
si Z
4
cauzate de trsnetele care cad lng structur.
Riscul R
1
este influen|at de
defectri ale sistemelor interioare n zonele Z
3
si Z
4
(componentele R
M
~ 57% si R
C
~ 6% din
riscul total),
avarii fizice n zona Z
2
(componentele R
B
~ 27% si R
V
~ 4% din riscul total).
Componenta R
B
poate fi redus cu una din urmtoarele dou variante
un SPT conform SR EN 62305-3 pentru ntreaga cldire,
echiparea zonei Z
2
cu msuri de protec|ie pentru a se reduce consecin|ele unui incendiu (cum ar fi
extinctoare, sisteme automate de detectare a incendiului etc.).


453
6.9 - 21
Componentele R
C
si

R
V
pot fi reduse prin echiparea re|elelor interioare de alimentare cu energie
electric si a celor de telecomunica|ii cu o protec|ie cu SPD coordonate conform recomandrilor SR
EN 62305-4.

Componenta R
M
din zonele Z
3
si Z
4
poate fi redus prin:
echiparea sistemelor interioare de alimentare cu energie electric si a celor de telecomunica|ii cu o
protec|ie cu SPD coordonate conform recomandrilor SR EN 62305-4;
echiparea zonelor Z
3
si Z
4
cu un ecran tridimensional tip gril corespunztor, conform
recomandrilor SR EN 62305-4.

Pentru msurile de protec|ie pot fi adoptate solu|iile urmtoare:
a) Prima solu|ie
Protejare a cldirii cu un SPT de clas I.
Instalarea unei protec|ii ntrite cu (1,5x) SPD coordonate cu P
SPD
= 0,005 pe re|eaua
interioar de alimentare cu energie electric si pe sistemul de telecomunica|ii.
Echiparea zonei Z
2
cu un sistem automat de detectare a incendiului.
Echipare a zonelor Z
3
si Z
4
cu un ecran cu ochiuri cu latura w = 0,5 m.
Utiliznd aceast solu|ie, parametrii din tabelul A6.9.25 se schimb, conducnd la probabilit|ile
indicate n tabelul A6.9.33. Pentru zona Z
2
, factorul de reducere a pierderilor se schimb la r
p
= 0,2
datorit echiprii mpotriva incendiului.

Tabelul A6.9.33
Risc R
1
Valori ale probabilitii P pentru structura protejat dup soluia a)
Probabilitate Z
1
Z
2
Z
3
Z
4

P
A
1
P
B
0,02
P
C(Re|ea electric)
0,005
P
C(Sistem de telecomunica|ii )
0,005
P
C
0,001 99
P
M(Re|ea electric)
0,000 1
P
0,000 1
P
M
0,0 002
P
U (Linie electric )
0,005
P
V (Linie electric)
0,005
P
W (Linie electric)
0,005
P
Z (Linie electric)
0,005
P
U (Linie de telecomunica|ii)
0,005
P
V (Linie de telecomunica|ii)
0,005
P
W (Linie de telecomunica|ii)
0,005
P
Z (Linie de telecomunica|ii)
0,005


454
6.9 - 22
b) A doua solu|ie
Protejare a cldirii cu SPT de clas I.
Instalarea unei protec|ii ntrite cu (3x) SPD coordonate cu P
SPD
= 0,001 pe re|eaua interioar
de alimentare cu energie electric si pe sistemul de telecomunica|ii.
Echipare a zonei Z
2
Utiliznd aceast solu|ie, se schimb parametrii din tabelul A6.9.25, conducnd la probabilit|ile
indicate n tabelul A6.9.34. Factorul de reducere a pierderilor datorit msurilor mpotriva incendiului
se modific, pentru zona Z2, n r
p
= 0,5.

Tabelul A6.9.34
Risc R
1
Valori ale probabilitii P pentru o structur protejat dup soluia b)
Probabilitate Z
1
Z
2
Z
3
Z
4

P
A
1
P
B
0,02
P
C (Re|ea electric)
0,001
P
C (Sistem de telecomunica|ii )
0,001
P
C
0,002
P
M (Re|ea electric)
0,001
P
M (Sistem de telecomunica|ii)
0,001
P
M
0,002
P
U (Linie electric )
0,001
P
V (Linie electric)
0,001
P
W (Linie electric)
0,001
P
Z (Linie electric)
0,001
P
U (Linie de telecomunica|ie)
0,001
P
V Linie de telecomunica|ie)
0,001
P
W (Linie de telecomunica|ie)
0,001
P
Z (Linie de telecomunica|ie)
0,001

c) A treia solu|ie
Protejarea cldirii cu SPT de clas I.
Instalarea unei protec|ii ntrite cu (2x) SPD coordonate cu P
SPD
= 0,002 pe re|eaua interioar
de alimentare cu energie electric si pe sistemul de telecomunica|ii.
Echiparea zonei Z
2
Echiparea zonelor Z
3
si Z
4
cu un ecran cu ochiuri avnd latura w = 0,1 m.
Utiliznd aceast solu|ie, se schimb parametrii din tabelul A6.9.25, conducnd la probabilit|ile
indicate n tabelul A6.9.35. Factorul de reducere a pierderilor datorit msurilor mpotriva incendiului
se modific pentru zona Z
2
, la r
p
= 0,2.


455
6.9 - 23
Tabelul A6.9.35
Risc R
1
Valorile probabilitii P pentru o structur protejat
dup soluia c)
Probabilitate Z
1
Z
2
Z
3
Z
4

P
A
1 -
P
B
0,02
P
C(Re|ea electric)
0,002
P
C(Sistem de telecomunica|ii)
0,002
P
C
0,004
P
M(Re|ea electric)
0,000 1
P
0,000 1
P
M
0,000 2
P
U(Linie electric)
0,002
P
V(Linie electric)
0,002
P
W(Linie electric)
0,002
P
Z(Linie electric)
0,002
P
0,002
P
0,002
P
0,002
P
0,002

Valorile riscului pentru fiecare zon n func|ie de solu|ia selectat sunt indicate n tabelul A6.9.36.

Tabelul A6.9.36
Risc R
1
Valori ale riscului n funcie de soluia aleas (valori 10
5
)
Z
1
Z
2
Z
3
Z
4
TOTAL
Solu|ia a) 0,009 0,181 0,263 0,261 0,714
Solu|ia b) 0,009 0,173 0,277 0,274 0,733
Solu|ia c) 0,009 0,175 0,121 0,118 0,423

Toate solu|iile reduc riscul sub valoarea acceptabil.
Solu|ia care se va adopta va depinde de cel mai bun compromis ntre aspectele tehnice si cele
economice.
Date pentru analiza cost-beneficiu
Costul pierderilor totale C
L
poate fi calculat cu rela|ia (A6.7.1).
Valorile economice, inclusiv pierderile de activitate, sunt indicate n tabelul A6.9.37 pentru fiecare
zon.

Tabelul A6.9.37
Valorile costurilor pierderilor corespunztoare zonelor (valori n $ 10
6
)
Simbol
Cldire
B
Coninut
I
Reea de
alimentare cu
energie
electric
A
Sistem de
telecomunicaii
A
Total
Z
1

Z
2
70 6 3 0,5 79,5
Z
3
2 0,9 5 0,5 8,4
Z
4
1 0,1 0,015 1 2,1
Total 73 7 8 2 90


456
6.9 - 24
Valorile estimate pentru rata dobnzii, rata de amortizare si rata de mentenan| corespunztoare
msurilor de protec|ie sunt indicate n tabelul A6.9.38.

Tabelul A6.9.38
Valori importante ale ratelor
Rat Simbol Valoare
Dobnd i 0,04
Amortizare a 0,05
Mentenan| m 0,01

Evaluarea riscului pentru pierderile economice: R
4

Parametrii necesari pentru evaluarea componentelor de risc sunt indica|i n tabelele de la A6.9.31 pn
la A6.9.39.
Valorile componentelor de risc pentru o structur neprotejat sunt indicate n tabelul A6.9.39.

Tabelul A6.9.39
Risc R
4
Valori ale componentelor de risc pentru o structur neprotejat
5
)
Simbol
Z
2
Z
3
Z
4

R
B
44,9 4,49 4,49
R
C(Linie electric)
89,8 89,8 89,8
R
C(Linie de
telecomunica|ii)

89,8 89,8 89,8
R
M(Linie electric)
849 849 849
R
M(Linie de
telecomunica|ii)

10,2 10,2 10,2
R
V(Linie electric)
0,27 0,027 0,027
R
W(Linie electric)
0,53 0,53 0,53
R
Z(Linie electric)
0,55 0,55 0,55
R
V(Linie de
telecomunica|ii)

7,42 0,74 0,74
R
W(Linie de
telecomunica|ii)

14,8 14,8 14,8
R
Z(Linie de
telecomunica|ii)

8,25 8,25 8,25
Analiz cost-beneficiu
Costul pierderilor reziduale C
RL
pot fi calculate utiliznd rela|ia (A6.7.2) dup ce noile valori ale
componentelor de risc au fost evaluate func|ie de msurile de protec|ie selectate.
Valorile costurilor pierderilor C
L
pentru structura neprotejat si a pierderilor reziduale C
RL
pentru
structura protejat conform solu|iilor a), b), si c) sunt indicate n tabelul A6.9.40.


457
6.9 - 25
Tabelul A6.9.40
Valoarea pierderilor C
L
yi C
RL
(valori n $)
Simbol
C
L
(neprotejat)
C
RL
(protejat)
Soluia a)
C
RL
(protejat)
Soluia b)
C
RL
(protejat)
Soluia c)
Z
2
68 801 3 503 3 325 4 066
Z
3
47 779 2 293 5 011 202
Z
4
1 430 27 927 64
Total 118 010 5 824 9 262 4 332

Costul C
P
si costul anual C
PM
al msurilor de protec|ie sunt indicate n tabelul A6.9.41 (a se vedea
rela|ia (A6.7.4).

Tabelul A6.9.41
Costurile C
P
yi C
PM
ale msurilor de protecie (valori n $)
Msuri de protecie C
P
C
PM

SPT de clas I 100 000 10 000
Sistem de detectare a incendiului 50 000 5 000
Ecran al zonelor Z
3
si Z
4
(w = 0,5) 100 000 10 000
Ecran al zonelor Z
3
si Z
4
(w = 0,1) 110 000 11 000
1,5x SPD pe re|eaua electric 20 000 2 000
2x SPD pe re|eaua electric 24 000 2 400
3x SPD pe re|eaua electric 30 000 3 000
1,5x SPD pe sistemul de telecomunica|ii 10 000 1 000
2x SPD pe sistemul de telecomunica|ii 12 000 2 000
3x SPD pe sistemul de telecomunica|ii 15 000 1 500
Economia de cheltuieli anuale
S = C
L
(C
RL
+ C
PM
)
este indicat n tabelul A6.9.42

Tabelul A6.9.42
Economii de cheltuieli anuale (valori n $)
Solu|ia a) 84 186
Solu|ia b) 89 248
Solu|ia c) 84 078

IV. Imobil de apartamente
Ca si pentru studiul de caz precedent, este evaluat riscul R1 pentru un imobil de apartamente amplasat
ntr-o regiune cu o densitate de trsnete la sol N
g
= 4 impacturi pe km
2
si an.
Trebuie evaluate componentele de risc R
B
, R
U
si R
V
.


458
6.9 - 26
Cldirea este izolat: nu exist alte structuri n vecintate.
Serviciile racordate sunt urmtoarele:
linie electric de alimentare cu energie electric la JT;
linie telefonic;
Caracteristicile structurii sunt indicate n tabelul A6.9.43.
Tabelul A6.9.43
Caracteristicile structurii
Dimensiuni (m)
L
b
W
b
H
b

30 20 20
d
1
SPT
Fr
P
B 1
Densitate de trsnete la sol
1/km
2
/an
N
g

4

Se pot defini urmtoarele zone:
Z
1
(n afara cldirii);
Z
2
(n interiorul cldirii).
Deoarece nu sunt persoane stabilite n exteriorul cldirii; ca urmare riscul R
1
pentru zona Z
1
poate fi
neglijat.
Nu este solicitat o evaluare economic.
Parametrii pentru zona Z
2
sunt indica|i n tabelul A6.9.44.

Tabelul A6.9.44
Parametrii zonei Z
2

Tipul suprafe|ei planseului Lemn r
u

10
5

Risc de incendiu Variabil r
f

Pericol special Fr h
z
1
p

1
Protec|ie mpotriva socurilor electrice Fr
Re|ea electric interioar de alimentare cu
energie electric
Conectat la linia
electric de
alimentare la JT

Sisteme telefonice interioare
Conectate la linia
de telecomunica|ii

1
)
Da
L
t 10
4

1
) Da L
f

10
1


459
6.9 - 27
Caracteristicile sistemelor interioare si a liniilor corespunztoare racordate sunt indicate n tabelul A6.9.45
pentru o re|ea de alimentare cu energie electric si n tabelul A6.9.46 pentru un sistem de
telecomunica|ii.
Tabelul A6.9.45
Parametrii reelei interioare de alimentare cu energie electric yi ai liniei electrice de racord care
ptrunde n structur
Rezistivitate a solului Om 250
Lungime (m) L
c
200
nl|ime (m) ngropat
Transformator T/JT Fr C
t
1
Factor de amplasare a liniei nconjurat de
obiecte mai mici
C
d
0,5
e
0,5
Ecranul liniei
Neecranat P
LD
1
P
LI
0,4
w
U
w
= 2,5 kV K
S4
0,6
SPD
1
(m)
Fr L
a
W
a

H
a

Tabelul A6.9.46

Parametrii sistemului interior de telecomunicaii yi ai liniei aferente care ptrunde n structur
Rezistivitate a solului (Om) 250
Lungime (m) L
c
100
nl|ime (m) ngropat - -
Factor de amplasare a liniei nconjurat de
obiecte mai mici
C
d
0,5
e
0,5
Ecranul liniei
Fr

P
LD
1
P
LI
1
w
U
w
= 1,5 kV K
S4
1
SPD
1
(m)
Fr (L
a
W
a
H
a
) -


460
6.9 - 28
Valorile riscului R1 si msurile de protec|ie de adoptat pentru a reduce riscul la nivelul valorii
acceptabile R
T
= 105 sunt indicate n tabelul A6.9.47 n func|ie de nl|imea cldirii si de riscul de
incendiu.

Tabelul A6.9.47
Msuri de protecie care pot fi adoptate n funcie de nlimea cldirii yi de riscul su de
incendiu
Risc de incendiu
nlime
m
Clasa SPT
Protecie
mpotriva
incendiului
R
1
(10
5
)
Structur
protejat
Redus
20
0,77 x
Normal
7,7 Nu
III 0,74 x
IV (2) 0,73 x
Ridicat
77 Nu
II (3) 0,74 x
I 1,49 Nu
I (1) 0,74 x
Redus
40
2,33 Nu
(3) 0,46 x
IV 0,46 x
Normal
23,3 Nu
IV (3) 0,93 x
I 0,46 x
Ridicat
233 Nu
I (3) 0,93 X
(1)
Extinctoare
(2)
Hidran|i
(3)
Alarm automat


461
Anexa 6.10
6.10 1
Informaii suplimentare pentru SPT n cazul unor structuri cu risc de explozie

6.10.1 Generaliti
Aceast anex furnizeaz informa|ii suplimentare pentru proiectarea, construc|ia, dezvoltarea si
modificarea sistemelor de protec|ie mpotriva trsnetului pentru structuri cu risc de explozie.
Dac protec|ia mpotriva trsnetului este cerut de autoritatea competent sau este rezultatul evalurii
riscului realizat conform cerin|elor din SR EN 62305-2, trebuie adoptat un SPT cel pu|in de clas II.
6.10.2 Termeni yi definiii suplimentare
n completarea termenilor si defini|iilor din capitolul 6, pentru aceast anex se aplic termenii si
defini|iile urmtoare.
eclator de izolare
component cu distan| de descrcare pentru izolarea pr|ilor conductoare electric ale unei instala|ii
n cazul unui impact al trsnetului, pr|ile instala|iei sunt temporar conectate ca rezultat al unei
descrcri electrice.
materiale solide explozibile
compus chimic solid, amestec sau dispozitiv al crui scop este de a func|iona ca o explozie
zon 0
arie n care o atmosfer exploziv care const dintr-un amestec de aer si substan|e inflamabile sub
form de gaz, vapori sau aerosoli este prezent n permanen| sau pentru perioade lungi de timp sau
frecvent
zon 1
arie n care o atmosfer exploziv care const dintr-un amestec de aer si substan|e inflamabile sub
form de gaz, vapori sau aerosoli este posibil s se formeze ocazional n condi|ii normale de
func|ionare
zon 2
arie n care o atmosfer exploziv care const dintr-un amestec de aer si de substan|e inflamabile sub
form de gaz, vapori sau aerosoli nu este posibil s se formeze n condi|ii normale de func|ionare dar
dac pot apare, persist numai pentru o perioad scurt de timp
n aceast defini|ie, cuvntul "persist" nseamn timpul total n care exist atmosfera exploziv.
Acesta cuprinde n mod normal, durata total de eliberare a gazului, plus timpul necesar de dispersie a
atmosferei inflamabile dup ce eliberarea a fost oprit.
zon 20
arie n care o atmosfer exploziv sub forma unui nor de praf combustibil este prezent n permanen|
sau pentru perioade lungi de timp sau frecvent

zon 21
arie n care o atmosfer exploziv sub forma unui nor de praf combustibil este posibil s apar
ocazional n condi|ii normale de func|ionare
zon 22
arie n care o atmosfer exploziv sub forma unui nor de praf combustibil nu este posibil s apar n
condi|ii normale de func|ionare dar dac poate s apar, va persista numai o perioad scurt de timp


462
6.10 - 2
6.10.3 Prescripii fundamentale
6.10.3.1 Sistemul de protec|ie mpotriva trsnetului trebuie proiectat si instalat n asa fel nct n
cazul unei cderi directe a trsnetului, s nu apar efecte de topire sau de pulverizare.
Scnteile sau deteriorrile n punctul de impact al trsnetului pot fi verificate. Acestea trebuie luate n
considerare n determinarea pozi|ionrii dispozitivelor de captare. Conductoarele de coborre trebuie
instalate astfel nct temperatura de autoaprindere dat de sursa zonei periculoase s nu fie depsit n
acele aplica|ii n care nu este posibil instalarea de conductoare de coborre n afara zonei periculoase.

6.10.3.2 Informaii necesare
Instalatorului/proiectantului sistemului de protec|ie mpotriva trsnetului trebuie s i se pun la
dispozi|ie desenele tehnice ale instala|iei (instala|iilor) de protejat, cu zonele n care materialele solide
explozibile care vor fi manipulate sau depozitate si cu zonele periculoase marcate corespunztor
conform cerin|elor din SR EN 60079-10 si NP 099-04.
6.10.3.3 Legare la pmnt
Pentru toate sistemele de protec|ie mpotriva trsnetului ale structurilor cu pericol de explozie priza de
pmnt trebuie s fie de tip B.
Construc|ia unei structuri poate furniza echivalentul efectiv al unui conductor n bucl al dispunerii de
tip B (de exemplu rezervoarele metalice de depozitare).
Rezisten|a electric de dispersie a prizelor de pmnt pentru structuri care con|in materiale solide
explozibile sau amestecuri explozibile trebuie s fie ct mai mic posibil dar nu mai mare de 1 O.
Legtura de echipoten|ializare ntre componentele SPT si alte instala|ii conductoare, precum si ntre
componentele tuturor instala|iilor conductoare, conform 6.2, trebuie s fie asigurat n interiorul
zonelor periculoase si a amplasamentelor unde pot fi prezente materiale explozibile:
la nivelul solului;
acolo unde distan|a ntre pr|ile conductoare este mai mic dect distan|a de separare s calculat
considernd k
c
= 1.
Datorit descrcrilor electrice locale periculoase, distan|ele de separare pot fi considerate numai n
zonele fr amestecuri explozibile. n acele zone n care scnteile pot produce incendierea mediului,
sunt necesare legturi de echipoten|ializare suplimentare n vederea asigurrii c nu vor fi scntei n
interiorul zonelor periculoase zona 0 si zona 20.

6.10.4 Structuri care conin materiale solide explozibile
n proiectarea protec|iei mpotriva trsnetului a structurilor care con|in materiale solide explozibile
trebuie s se tin seama de sensibilitatea materialelor din configura|ia n care sunt utilizate sau
depozitate. De exemplu, unele materiale explozive n vrac pot s nu necesite alte considerente dect
cele con|inute n aceast anex. Totusi, exist unele configura|ii de materiale solide explozibile care
pot fi sensibile la schimbarea rapid a cmpului electric si/sau radiat de cmpul electromagnetic
generat de trsnet. Poate fi necesar s se stabileasc legturi de echipoten|ializare suplimentare sau
prescrip|ii pentru ecrane n astfel de aplica|ii.


463
6.10 - 3
Pentru structurile care con|in materiale solide explozibile, se recomand un SPT exterior izolat.
Structurile con|inute n totalitate n interiorul unui acoperis de tabl din o|el de 5 mm grosime sau
echivalent (7 mm pentru structuri din aluminiu) pot fi considerate ca fiind protejate prin dispozitive de
captare naturale. Pentru astfel de structuri sunt aplicabile prescrip|iile de legare la pmnt de la 5.5.
Dispozitivele de protec|ie mpotriva supratensiunilor si supracuren|ilor electrici (SPD) trebuie
prevzute ca parte a SPT pentru toate amplasamentele n care sunt prezente materiale explozibile. Dac
este posibil, SPD trebuie s fie pozi|ionate n afara amplasamentelor n care sunt prezente materiale
explozibile. SPD pozi|ionate n interiorul amplasamentelor n care sunt prezen|i explozibili n vrac sau
praf explozibil trebuie s fie de tip rezistent la explozie sau s fie n interiorul unor anvelope
antiexplozive.

6.10.5 Structuri care conin zone periculoase
Toate pr|ile unui SPT exterior (dispozitive de captare si conductoare de coborre) trebuie s fie la cel
pu|in 1 m deprtare de zona periculoas. Dac acest lucru nu este posibil, conductoarele care trec la
mai pu|in de 0,5 m de zona periculoas trebuie s fie continui sau conexiunile trebuie s fie realizate
prin presare sau prin sudare.
Dac o zon periculoas este amplasat direct sub o nvelitoare din metal care poate fi perforat de
trsnet, dispozitivul de captare trebuie prevzut n conformitate cu prescrip|iile din prezentul normativ.

6.10.5.1 Limitarea supratensiunilor yi supracurenilor electrici
Dispozitivele de protec|ie mpotriva supratensiunilor si supracuren|ilor electrici trebuie s fie
pozi|ionate n afara zonei periculoase. Dispozitivele de protec|ie mpotriva supratensiunilor si
supracuren|ilor electrici situate n interiorul zonei periculoase trebuie s fie destinate pentru zona
periculoas n care acestea sunt instalate sau trebuie s fie n interiorul unei anvelope si anvelopele
care con|in aceste dispozitive trebuie s fie agrementate pentru aceast utilizare.
n plus fa| de prescrip|iile de echipoten|ializare de la 6.10.3.4, trebuie prevzut o legtur de
echipoten|ializare comun pentru sistemul de protec|ie mpotriva trsnetului n conformitate cu
prescrip|iile din SR EN 60079-14 si NP 099-04.
Conexiunile la conducte trebuie s fie n asa fel nct la circula|ia curentului electric de trsnet s nu
existe nici o scnteie. Conexiunile corespunztoare pentru conducte sunt prin sudarea pe flanse a
urechilor, a bol|urilor sau a plcu|elor cu guri filetate care s permit fixarea conexiunilor prin
nsurubare. Containerele si rezervoarele trebuie prevzute cu racordri ntre ele ct si pentru conectarea
la pmnt.
6.10.5.3 Structuri care conin zonele 2 yi 22
Structurile n care exist suprafe|e definite ca zone 2 si 22 nu necesit msuri de protec|ie
suplimentare.
Pentru elementele metalice (de exemplu coloane exterioare, reactoare, containere cu suprafe|e care
con|in zone 2 si 22) de grosime si de material care corespund prescrip|iilor din tabelul 6.17, se aplic
urmtoarele:


464
6.10 - 4
nu sunt necesare dispozitive de captare si conductoare de coborre;
elementele metalice trebuie s fie legate la pmnt conform articolului 6.2.
Pentru structurile n care exist suprafe|e definite ca zone 1 si 21 se aplic prescrip|iile pentru zonele 2
si 22 cu completrile urmtoare:
dac n conducte exist piese electroizolante, operatorul trebuie s determine msurile de protec|ie.
De exemplu, o descrcare disruptiv poate fi evitat prin utilizarea unor eclatoare de izolare
antiexplozive;
eclatoarele de izolare si piesele electroizolante trebuie instalate n afara suprafe|elor cu pericol de
explozie.
Pentru structurile n care exist suprafe|e definite ca zone 0 si 20, se aplic prescrip|iile de la 6.10.5.4,
completate cu recomandrile indicate n acest articol, n msura n care sunt aplicabile.
Conexiunile de echipoten|ializare ntre sistemul de protec|ie mpotriva trsnetului si alte
instala|ii/structuri/echipamente vor fi realizate cu acordul operatorului sistemului. Conexiunile de
echipoten|ializare care utilizeaz eclatoare nu pot fi realizate fr acordul operatorului sistemului.
Astfel de dispozitive trebuie s fie corespunztoare mediului n care acestea sunt instalate.
Pentru serviciile exterioare cu elementele definite ca zone 0 si 20, se aplic prescrip|iile pentru
zonele 1, 2, 21 si 22 cu completrile urmtoare:
echipamentul electric din interiorul rezervoarelor care con|in lichide inflamabile trebuie s fie
corespunztor acestei utilizri. Msurile de protec|ie mpotriva trsnetului trebuie luate conform cu
tipul de construc|ie;
containere din o|el, nchise, cu suprafe|e definite n interiorul zonelor 0 si 20 trebuie s aib o
grosime a peretelui de cel pu|in 5 mm n punctele posibile de impact a trsnetului. n cazul unor
pere|i sub|iri, trebuie s fie instalate dispozitive de captare.

6.10.5.6 Aplicaii specifice
6.10.5.6.1 Staii de alimentare cu carburani
La sta|iile de alimentare cu carburan|i pentru automobile, ci ferate, vapoare etc., care au zone de risc
definite ca zone 2 si 22, conductele din metal trebuie s fie legate la pmnt n conformitate cu
articolul 6.2. Legarea conductelor trebuie s se fac la construc|ii metalice si la sine, acolo unde exist
(dac este necesar prin intermediul unor eclatoare agrementate pentru zonele de risc n care sunt
instalate), |innd seama de curen|ii electrici de retur prin sine, de curen|ii electrici vagabonzi, de
descrctoarele trenurilor electrice, de sistemele de protec|ie catodic mpotriva coroziunii si de altele
similare.
6.10.5.6.2 Rezervoare de depozitare
Anumite tipuri de structuri utilizate pentru depozitarea unor lichide care pot produce vapori inflamabili
sau utilizate pentru depozitarea de gaze inflamabile sunt auto-protejate (con|inute n totalitate n
containere cu continuitate a pr|ii metalice avnd o grosime nu mai mic de 5 mm pentru o|el sau de
7 mm pentru aluminiu, fr eclatoare) si nu necesit o protec|ie suplimentar. n mod similar,
rezervoarele si conductele acoperite cu pmnt nu necesit instalarea de dispozitive de captare.


465
6.10 - 5
Aparatele de msurare si control sau circuitele electrice utilizate n interiorul acestui echipament
trebuie s fie agrementate pentru acest tip de utilizare. Msurile de protec|ie mpotriva trsnetului
trebuie s fie luate n func|ie de tipul construc|iei.
Rezervoarele izolate sau containerele trebuie s fie legate la pmnt n func|ie de cea mai mare
dimensiune orizontal (diametru sau lungime):
- pn la 2m: o legare la pmnt;
- peste 2 m si pn la 10 m: 2 legri la pmnt;
- peste 10 m si pn la 20 m: 3 legri la pmnt;
- peste 20 m: 4 legri la pmnt.
Rezervoarele din depozite de rezervoare trebuie s fie conectate ntre ele. Punctele de racord ale
legturilor se repartizeaz ct mai uniform pe circumferin|a sau perimetrul rezervorului.
n cazul rezervoarelor cu capac flotant, capacul flotant trebuie conectat prin legtur de
echipoten|ializare la peretele rezervorului principal. Proiectarea etansrilor si a sunturilor si a
pozi|ionrii lor trebuie luate n considerare astfel nct riscul aprinderii unui posibil amestec explozibil
prin scnteie s fie redus la cel mai sczut nivel practic. Dac are fixat o scar cu role, un conductor
de echipoten|ializare flexibil cu l|imea de 35 mm trebuie aplicat peste articula|iile de reazem ale
scrii, ntre scar si partea superioar a rezervorului si ntre scar si capacul flotant. Dac scara cu role
nu este fixat de capacul flotant al rezervorului, unul sau mai multe (depinde de mrimea rezervorului)
conductoare de echipoten|ializare flexibile cu l|imea de 35 mm, sau echivalente, trebuie s fie aplicate
ntre peretele rezervorului si capacul flotant. Conductoarele de echipoten|ializare trebuie s urmeze fie
scurgerea capacului sau s fie amplasate astfel ca acestea s nu poat s formeze bucle de ntoarcere.
Pe rezervoarele cu capac flotant trebuie s fie prevzute multiple conectri cu sunt ntre capacul
plutitor si rezervor la intervale de aproximativ 1,5 m msurate pe marginea capacului. Alegerea
materialului depinde de prescrip|iile pentru produs si/sau de mediu. Mijloace alternative pentru
asigurarea unei conectri conductoare adecvate ntre capacul flotant si peretele tancului pentru curen|ii
electrici de impuls asocia|i descrcrilor de trsnet sunt permise numai dac sunt asigurate prin
ncercri si dac procedurile sunt utilizate pentru a se asigura fiabilitatea conectrii.
A10.5.6.3 Conducte
Conductele metalice supraterane, n afara legturilor tehnologice, trebuie s fie conectate la fiecare 30 m la
prizele de pmnt sau trebuie s fie legate la pmnt cu un electrod de pmnt de suprafa| (orizontal)
sau cu un electrod tip tij (vertical).
Pentru conductele ce transport lichide inflamabile la distan| lung se aplic urmtoarele.
n sec|iile de pompare, de bransamente si situa|ii similare, toate conductele inclusiv conductele cu
manta din metal trebuie suntate prin conductoare cu sec|iuni de cel pu|in 50 mm
2
;
conductoarele de suntare trebuie conectate cu urechi sudate sau cu suruburi cu autoblocare, n
mod sigur, pe flansele conductelor. Elementele electroizolante trebuie suntate prin eclatoare.


466
Anexa 6.11
HARTA KERAUNICA


467
Anexa 8.1
8.1 1
Metode de msurare a rezistenei/impedanei izolaiei
pardoselilor yi a pereilor n raport cu pmntul sau n raport cu
conductorul de protecie

1. Generaliti

Msurarea impedan|ei sau a rezisten|ei de izola|ie a pardoselilor si a pere|ilor trebuie efectuat la
tensiunea re|elei fa| de pmnt si la frecven|a nominal sau la o tensiune mai mic la aceeasi
frecven| nominal, combinat cu o msurare a rezisten|ei de izola|ie. Aceasta poate fi efectuat, de
exemplu, conform metodelor de msurare urmtoare:
1) re|ele de tensiune alternativ:
- prin msurare cu tensiunea alternativ nominal sau
- prin msurare cu tensiuni alternative mici (minimum 25 V) si suplimentar cu o ncercare a
izola|iei utiliznd o tensiune de ncercare minim de 500 V tensiune continu pentru tensiuni
nominale ale re|elei care nu depsesc 500 V si o tensiune de ncercare minim de 1000 V
tensiune continu pentru tensiuni nominale ale re|elei de peste 500 V.
Op|ional pot fi utilizate sursele de tensiune urmtoare:
a) tensiunea sistemului (tensiune fa| de pmnt) care exist la punctul de msurare;
b) tensiunea secundarului unui transformator cu dou nfsurri;
c) o surs independent de tensiune la frecven|a nominal a re|elei.
n cazurile specificate la b) si c), tensiunea de msurare trebuie sa fie legat la pmnt pentru msurare.
Din motive de securitate, atunci cnd se msoar folosind tensiuni mai mari de 50 V, curentul de iesire
maxim trebuie limitat la 3,5 mA

2) re|ele de tensiune continu:
- ncercare a izola|iei utiliznd o tensiune de ncercare minim de 500 V tensiune continu
pentru tensiuni nominale ale re|elei care nu depsesc 500 V;
- ncercare a izola|iei utiliznd o tensiune de ncercare minim de 1000 V tensiune continu
pentru tensiuni nominale ale re|elei de peste 500 V.
ncercarea izola|iei trebuie realizat utiliznd echipament de msurare conform recomandrilor din SR
EN 61557-2.


468
8.1 2
2. Metod de ncercare pentru msurarea impedanei pardoselilor yi a pereilor cu tensiune
alternativ:
Curentul I de la iesirea unei surse de tensiune sau de la un conductor de faz L parcurge printr-un
ampermetru electrodul de ncercare. Tensiunea U
x
a electrodului este msurat fa| de PE cu ajutorul
unui voltmetru cu o rezisten| intern de cel pu|in 1 MO.
Impedan|a de izola|ie a pardoselii este deci: Z
x
= U
x
/ I
Msurarea pentru determinarea impedan|ei trebuie efectuat n attea puncte cte sunt considerate
necesare, alese la ntmplare, dar minim n trei puncte.
Electrozii de ncercare pot fi ambii de tipurile de mai jos. n caz de controverse, utilizarea electrodului
de ncercare 1 este metoda de referin|.

3. Electrod de ncercare 1
Electrodul const dintr-un trepied metalic ale crui par|i ce se sprijin pe pardoseal formeaz vrfurile
unui triunghi echilateral (fig. 8.1.1). Fiecare punct de sprijin este prevzut cu o baz flexibil care
asigur, cnd se aplic o sarcin, un contact strns cu suprafa|a care este ncercat pe o suprafa| de
aproximativ 900 mm
2
si prezentnd o rezisten| electric mai mic de 5000 O.
nainte de a efectua msurrile, suprafa|a ncercat este cur|at cu un fluid de cur|are. n timpul
msurrilor se aplic pe trepied o for| de aproximativ 750 N n cazul pardoselilor sau 250 N n cazul
pere|ilor.

Fig. 8.1.1. Electrod de ncercare 1


469
8.1 3
4. Electrod de ncercare 2
Electrodul const dintr-o plac metalic ptrat cu laturile de 250 mm, si un ptrat umezit de hrtie
absorbant, sau de pnz, din care a fost ndeprtat surplusul de ap, cu laturile de aproximativ 270
mm (fig. 8.1.2). Hrtia se amplaseaz ntre placa metalic si suprafa|a de ncercat.
n timpul msurrilor se aplic pe plac o for| de aproximativ 750 N n cazul pardoselilor sau 250 N
n cazul pere|ilor.

(*) Protec|ie mpotriva unui contact neinten|ionat cu o rezisten| de limitare a curentului la 3,5 mA

Fig. 8.1.2. Electrod de ncercare 2


470
Anexa 8.2
Msurarea rezistenei / prizei de pmnt (electrodului de pmnt)

Procedura urmtoare poate fi adoptat atunci cnd trebuie efectuat msurarea rezisten|ei electrodului
de pmnt (fig. 8.2.1.).
Se trece un curent electric alternativ de intensitate constant ntre electrodul de pmnt, T, si un
electrod auxiliar, T
1
, amplasat fa| de T la o astfel de distan| ca zonele de influen| ale celor doi
electrozi s nu se suprapun.
Al doilea electrod de pmnt auxiliar, T
2
, care poate fi un |rus metalic nfipt n pmnt, se insereaz
apoi la jumtatea distan|ei dintre T si T
1
, si se msoar cderea de tensiune dintre T si T
2
.
Rezisten|a electrodului de pmnt este tensiunea dintre T si T
2
, divizat la curentul care circul ntre T
si T
1
, cu condi|ia s nu fie o suprapunere a celor dou zone de influen| a electrozilor.
Pentru a verifica dac valoarea rezisten|ei de dispersie a electrodului de pmnt este corect, se
efectueaz nc dou citiri cu al doilea electrod de pmnt auxiliar T
2
mutat cu 6 m mai departe si cu 6
m mai aproape de T. Dac cele trei rezultate sunt n concordan|, media celor trei citiri se consider ca
fiind valoarea rezisten|ei de dispersie a electrodului de pmnt T. n caz contrar, ncercrile se repet
mrind distan|a dintre T si T
1
.

T - electrod de pmnt supus ncercrii, deconectat de la toate sursele de alimentare
T
1
- electrod de pmnt auxiliar
T
2
- al doilea electrod de pmnt auxiliar
X - pozi|ie alternativ a lui T
2
pentru msurare de verificare
Y - pozi|ie alternativ urmtoare a lui T
2
pentru alt msurare de verificare

Fig. 8.2.1. Msurarea rezistenei prizei de pmnt (electrodului de pmnt)


471
Anexa 8. 3
Msurarea impedanei buclei de defect

Msurarea impedan|ei buclei de defect trebuie efectuat conform standardelor n vigoare.
Metoda urmtoare poate fi utilizat ca exemplu (fig. 8.3.1).
Metoda propus n aceast anex d numai valori aproximative ale impedan|ei buclei de defect
deoarece nu ia n considerare natura fazorial a tensiunii, si anume a condi|iilor existente n momentul
real a defectului de punere la pmnt. Gradul de aproxima|ie este acceptabil cu condi|ia ca reactan|a
circuitului respectiv sa fie neglijabil.
Se recomand efectuarea unei ncercri de continuitate ntre borna principal de legare la pmnt si
elementele conductoare expuse nainte de realizarea msurrii impedan|ei buclei de defect
Se atrage aten|ia asupra faptului c aceast metoda prezint dificult|i n aplicare.
Tensiunea circuitului supus verificrii se msoar cu si fr conectarea unui rezistor de sarcin
variabil si impedan|a buclei de defect se calculeaz cu rela|ia:

Z=(U
1
-U
2
) / I
R

unde:
Z - este impedan|a buclei de defect;
U
1
- tensiunea msurat fr conectarea unui rezistor de sarcin;
U
2
- tensiunea msurat cu conectarea unui rezistor de sarcin;
I
R
- este curentul care circul prin rezistorul de sarcin;

Diferen|a dintre U
1
si U
2
ar trebui s fie semnificativ.

Fig. 8.3.1. Msurarea impedanei buclei de defect

Acest numr al Monitorului Oficial al Romniei a fost tiprit n afara abonamentului.
Monitorul Oficial R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucureti; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial Romn S.A. Sucursala Unirea Bucureti
i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcia de Trezorerie i Contabilitate Public a Municipiului Bucureti
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relaii cu publicul, Bucureti, os. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 i 021.401.00.72
Tiparul: Monitorul Oficial R.A.
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 802 bis/14.XI.2011 conine 474 de pagini. Preul: 189,60 lei ISSN 14534495
EDITOR: PARLAMENTUL ROMNIEI CAMERA DEPUTAILOR
&JUYDGY|589230]
Cristina-Gabriela F. Popescu
Motivul: Format electronic AUTENTIC, conform Legii nr. 202/1998, republicata.
Locatia:Bucuresti

Normativ I 7 2011

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Normativ I 7 2011

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

P A R T E A I

LEGI, DECRETE, HOTRRI I ALTE ACTE

S-ar putea să vă placă și