Sunteți pe pagina 1din 15

FUNDAIA ECOLOGIC GREEN COALA POSTLICEAL F.E.G.

BACU SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOM NGRIJIREA PACIENTULUI CU ATAC DE PANIC

NDRUMTORI: Dr. Popa Oana Medic medicin general Cobzaru Irina Monica Asistent medical generalist

ABSOLVENT: IONIC BOGDAN IONU

BACU 2013

Capitolul I Noiuni generale despre atacul de panic


Anatomia scoarei cerebrale Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a encefalului. Cele doua emisfere sunt despartite prin fisura interemisferica si legate intre ele prin corpul calos, trigonul cerebral si comisuri. Scoara cerebral este segmentul cel mai evoluat al nevraxului, centrul integrator al senzatiilor, motricitatii, constiintei, voinei, nvrii, memoriei, starilor emotionale si comportamentale.

Prezentarea teoretic a atacul de panic

Atacul de panica este un acces brusc de frica intensa sau anxietate (stare afectiva caracterizata prin neliniste psihomotorie, teama nedeslusita, fara obiect) care cauzeaza simptome ingrijoratoare, dar care nu ameninta viata: batai accentuate ale inimii, dificultatea respiratiei, sentimente de pierdere a controlului sau de moarte iminenta.

Etiologie
Organismul are un sistem de raspuns la frica, care pregateste individul pentru a face fata unei situatii sau pentru a se feri de pericol. Atacul de panica survine atunci cand acest sistem reactioneaza exagerat sau cand nu este necesar. In timpul atacului de panica, sistemul nervos reactioneaza ca atunci cand se are de a face cu o situatie amenintatoare de viata. Acest raspuns cauzeaza simptome fizice si sentimente ingrijoratoare.

Patogenie
Se poate diagnostica tulburarea legata de panica dupa cateva atacuri neasteptate si frica continua ca ar putea avea si altele. Aceste atacuri determina simptome de la usoare sau severe si dureaza mai putin de 30 minute. Primul atac apare fara avertizare in timpul unei activitati normale (mersul pe strada, mersul la cumparaturi).

Factori de risc
Printre factorii de risc se numara: - antecedente familiale de tulburari cauzate de panica. Persoanele care are un membru al familiei cu astfel de tulburari au sanse de 8 ori mai mari decat altii sa dezvolte boala. Un risc crescut il au si cei care au parinti cu depresie sau tulburari bipolare. - consumul de bauturi alcoolice, droguri, fumatul, cafeina si bauturile cafeinizate - anumite medicamente ce declanseaza atacuri de panica, ca cele pentru tratamentul astmului si bolilor cardiace - prolapsul de valva mitrala - atacuri de panica neasteptate in antecedente - episod major de depresie - femeie la menopauza.

Diagnostic paraclinic
Consultul de specialitate se face atunci cand: - atacuri de frica intensa sau anxietate survin fara motiv - survine un atac de panica sau ingrijorarea ca va apare un viitor atac de panica, ingrijorare care interfera cu activitatile zilnice - apar simptome ocazionale fara o cauza anume (ca si dificultatile de respiratie sau dureri precordiale). Tratamentul pentru atacul de panica poate fi stabilit si de: - medicul psihiatru - psiholog - Asistent social cu pregatire speciala in tulburari cauzate de panica - consilier

Diagnostic pozitiv
Tulburarile cauzate de panica sunt diagnosticate pe baza antecedentelor medicale si a examinarilor. Medicul cere informatii despre simptome dupa care ausculta inima, verifica tensiunea arteriala si poate cere alte analize medicale. De asemenea, va elimina alte boli care au simptome similare (infarct miocardic, prolaps de valva mitrala,hipertiroidism).

Diagnostic diferenial - Teama de atac de panic (cu i fr agorafobie) se difereniaz de alte tulburri n care poate apare atacul de panic (fobie social, TOC, PTSD, anxietate de separare, tulburare delirant) Indici de difereniere: Atacul de Panic n Teoria de atac de panic apare recurent i neateptat (ca din senin) fie iniial, fie pe parcursul tulburrilor. La celelalte situaii, panica este asociat cu situaii sau obiecte specifice. - Agorafobie fr istoric de atac de panic - se difereniaz de Fobia social teama de a nu aciona ntr-o manier umilitoare sau jenant (fobia social) vs. teama de

Profilaxie Tulburarile cauzate de panica nu pot fi prevenite, dar se pot preveni si se pot reduce ca numar atacurile de panica cu un tratament adecvat. Simpla evitare a unor situatii sau locuri nu garanteaza ca un atac de panica nu poate aparea in noi circumstante. De fapt, evitarea situatiilor si locurilor unde s-a petrecut un atac de panica creste anxietatea.

Tratament Tratament generaliti


Tulburarile cauzate de panica pot fi controlate medicamentos (antidepresive) si prin consiliere (terapia comportamentala). Tratamentul eficace reduce numarul si frecventa atacurilor de panica, scade anxietatea si imbunatateste calitatea vietii.

Capitolul II - Noiuni generale de nursing ngrijirea pacientului cu atac de panic

Primirea bolnavelor n secie i iniierea lor n obiceiurile seciei reprezint un moment hotrtor n ctigarea ncrederii bolnavelor. Dup ce medicul hotaraste internarea bolnavului, asistentul completeaza biletul de internare, foaia de observatie i trece datele pacientului n registrul de internari. Supravegherea functiilor vitale n hemoragiile masive se face din ora n ora. Asistenta supravegheaza bolnavul, va inregistra daca respiratia este modificata, cu salturi sau daca se face cu dificultate. Alementaia va fi adaptat perioadei de evoluie a bolii.

Educaia pentru sntate Masuri de profilaxie primara: Masuri pentru fortificarea organismului prin sport i activitati n aer liber; Asigurarea unui mediu curat, nepoluat cu praf, substante chimice n orase, la locul de munca; Invatarea suflarii corecte a nasului; Umezirea aerului din incaperi, saloane, locuinte; Asigurarea unei temperaturi constante de 16-18C n incaperi; Evitarea substantelor iritante ale cailor respiratorii superioare; Folosirea aspiratoarelor de praf, ventilatoarelor etc.; Efectuarea controalelor periodice.

Capitolul III Prezentare unui studiu de caz


C.I. - sex feminin Domiciliul:Bacau Ocupatie: pensionara Diagnostic:Atac de Panica Persoane apropiate: o nepoata Stare civila: vaduva Medicatie anterioara: Amitriptilina 75 mg/zi, ocazional Studii: 8 clase Diazepam Conditii de viata si munca: -vaduva, locuiste singura la tara Motivele internarii: Comportare fata de mediu: -nu consuma toxice stare de neliniste Antecedente herodo-colaterale: fara importanta tulburari de somn APP - mai multe internari in clinica de vise terifiante Psihiatrica incepande de la 25 de ani cefalee persistenta -2S, 2N, 2 copii decedati prin suferinta erediatar neprecizata scaderea elanului vital inapetenta Istoricul bolii: Bolnava de 65 de ani cu multiple internari anterioare pentru tulburare depresiva recurenta, revine pentru stare de neliniste, insomnii, cefalee persistenta, inapetenta, lipsa interesului pentru or ice activitae, dispozitie trista.

Evaluare final

Pacienta de 65 de ani cu multiple internari anterioare pentru tulburare depresiva recurenta, revine pentru stare de neliniste, insomnii, cefalee persistenta, inapetenta, lipsa interesului pentru or ice activitae, dispozitie trista. Pacienta prezint o evoluie bun i se hotrte externarea acestuia cu urmtoarele recomandri: - respectarea igienei; - continuarea tratamentului medicamentos conform Rp. - control de specialitate la nevoie. -consultarea unui psiholog

V mulumesc!