Sunteți pe pagina 1din 27

ARGENTINA

Steagul:

Stema:

Capitala: Buenos Aires Ziua nationala: 25 mai Imnul: Oid, Mortales (Auzi, Muritorii) Lim a o!i"iala: Spaniola (Italiana, #ngleza) $e"ini: %&Boli'ia, (aragua)* #&Brazilia, +rugua), O,Atlanti"* $& C-ile* S& O,Atlanti", C-ile .orma de gu'ernamant: /epu li"a !ederala (resedinte: Cristina .ern0ndez de 1ir"-ner Independenta: 2 iulie 3234 #ste stat !ondator O%+(3255) Supra!ata: 2,627,738 9m2(lo"ul 2 in Ameri"a de S* lo"ul 7 in lume) (opulatie:53,668,888 lo"uitori :ensitate: 3; lo"<9m2 /ata anuala a nasterii:3,836= Moneda: peso argentinian (IB pe "ap de lo"uitor:35,875 > .orma:un triung-i "u aza la % si 'ar!ul la (unta :ungeness Organizarea administrati'e: Argentina este !ormat? din 2; de pro'in"ii, un distri"t !ederal "are "uprinde zona ora@ului Buenos Aires @i "Ate'a su ur ii, un se"tor argentinian Bn Antarti"a @i "?te'a insule Bn O"eanul Atlanti"(Isla de los #stados, Insulele Mal'ine),

Argentina, o!i"ial /epu li"a Argentina, este un stat su'eran, organizat "a repu li"a reprezentati'a si !ederala, situata in sud&estul eCtrem al Ameri"ii de Sud, Deritoriul ei este di'izat in 2; de pro'in"ii si un oras autonom, Buenos Aires, "apitala natiunii si sediul gu'ernului !ederal, Cele 58 de milioane de lo"uitori du" la medii a indi"ilor de dez'oltare umana, 'enit pe "ap de lo"uitor si "alitate de 'iata, "are se gases" preintre "ele mai ridi"ate din Ameri"a Latina, In "om!ormitate "u Blan"o Mundial, (IB&ul nominal este al 26&lea "el mai important din lume, dar da"a se ia in "onsiderare puterea de "umparare (IB&ul total trans!orma tara in "ea de&a 22&a putere e"onomi"a din lume, In 2838 Argentina a !ost "lasi!i"ata "a tara "u 'enituri medii superioare sau "a tara re"ent industrializata, de asemenea de "atre Blan"o Mundial, (entru eCtinderea ei, 2 678 588 9m2, este al doilea stat "a dimensiune din Ameri"a Latina, al patrulea pe "ontinentul ameri"an, si al optulea in lume, luand in "onsiderare doar supra!ata "ontinentala a!lata su su'eranitatea ei e!e"ti'a, :a"a se iau in "onsiderare insulele Mal'ine, Eeorgias del Sur, SandFi"- del Sur si Aurora (administrate de /egatul +nit, dar in disputa de su'eranitate "u Argentina), mai mult, zona antar"ti"a pretinsa la sud de paralela de 48o S, denumita Antardita Argentina ("are in"lude insulele Or"adas del Sur si S-etland del Sur), supra!ata toatala ar aGunge la ; 643 265 9m2, trans!ormandu&se in al saptelea stat "a dimensiune din lume, Deritoriul "ontinental ameri"an al Argentinei, "are a"opera mare parte din Cono Sur, se in'e"ineaza la nord "u Boli'ia si (aragua), la nord&est "u Brazilia, la est "u +rugua) si O"eanul Atlanti" si la sud si 'est "u C-ile, $inerea de 25 mai 3738, a !ost demis ultimul 'i"e&rege "are a "ondus la Buenos Aires, organizandu&se (rima Intalnire de gu'ern si marti, 2 iulie 3734 a !ost pro"lamata o!i"ial in Du"uman independenta Argentinei "a tara li era si su'erana,

Cuprins
3, (ozitia geogra!i"a,limitele si arti"ulatiile tarmului 2, Stru"tura geologi"a si e'olutia paleogeogra!i"a ;, (rin"ipalele !orme de relie! 5, Clima 5, Hidrogra!ia 4, $egetatia, !auna si solurile 6, :i'iziunile administrati'e ale Argentinei 7, (opulatia si asezarile umane 2, Aspe"te legate de e"onomia Argentinei a, Industria , Agri"ultura ", Caile de "omuni"atii d, Durismul

1.Pozitia geografica, limitele si articulatiile tarmului


Argentina, dupa numele ei o!i"ial, /epu li"a Argentina, este unul dintre "ele mai mari state ale Ameri"ii Latine, al doilea "a supra!ata, dupa Brazilia, o"upand "ea mai mare parte din sudul "ontinentului sud&ameri"an, Deritoriul ei se intinde de la nord la sud pe o lungime de ;;;8 9m, intre 23o54I8J si 55o;I8J latitudine sudi"a, a'and !orma unui triung-i "u aza la nord si 'ar!ul la (unta :ungeness, eCtremitatea sudi"a a "ontinentului,

Fig. 1 Pozitia Argentinei pe glob si in America de Sud

Argentina se in'e"ineaza in nord "u Boli'ia(7;2 9m) si (aragua) (3778 9m), in nord&est "u Brazilia(3225 9m) si +rugua)(562 9m), in partea de 'est "u C-ile(5358 9m), iar la sud&est este s"aldata de apele O"eanului Atlanti",

Fig.2 Limitele Argentinei

Argentinei ii apartin mai multe insule din apropierea litoralului atlanti" al Ameri"ii de Sud, printre "are Isla de los #studos si partea esti"a a insulei Dara de .o"(Dierra del .uego), insula pe "are in prezent o imparte "u C-ile, :esi Ameri"a de Sud este "onsiderata a !i "ontinentul "u tarmurile "el mai putin arti"ulate, pe !atada O"eanului Atlanti", la sud de estuarul La (lata, podisul (atagoniei are un tarm !oarte arti"ulat, "u mai mute gol!uri adan"i:Ba-ia Blan"a, San Matias, San KeorGe si Ba-ia Erande, In "eea "e pri'este insulele, in eCtremitatea sudi"a a Argentinei, marea insula Dara de .o" este insotita la sud de o puzderie de insule si insulite,

2.Structura geologica si evolutia paleogeografica


:in pun"t de 'edere stur"tural, Ameri"a de Sud se distinge prin doua unitati mari si anume: zona de orogen, in partea 'esti"a si zona de "ratogen, in estul "ontinentului, Zona de orogen este reprezentata de lantul muntos al Anzilor, "are se des!asoara de la nord la sud, pe o lungime de 2888 9m, stra atand sapte state ale "ontinentului sud& ameri"an, printre "are si Argentina, :e la nord la sud, Anzii stra at: $enezuela, Colum ia, #"uador, (eru, Boli'ia, C-ile si Argentina, :in pun"t de 'edere al e'olutiei paleogeogra!i"e, Cordiliera Andina nu eCista in (re"am rian, eCista doar un geosin"linal peste "are sIau depus "antitati mari de sedimente "ontinentale si marine, In (aleozoi"(mai pre"is in Silurian), pla"a o"eani"a %az"a La su dus su pla"a "ontinentala Sud&Amer"iana, generand inaltarea primelor !ormatiuni andine denumite (aleo&Anzi: (re"ordiliera La /ioGa, San Kuan si Mendoza, Sierra .amantina si Cordiliera Orientala, Cea mai mare parte a lantului andin s&a !ormat insa in Mezozoi"(Creta"i"ul superior) "and s&au inaltat Cordilierii de $est si Anzii (atageniei(in Argentina&C-ile), Anzii "-ilieni&argentinieni(la !el "a toata partea o""identala a Anzilor) sunt al"atuiti preponderent din ro"i sedimentare("al"are, gresii, sisturi paleozoi"e si strate mezozoi"e), pe "are sunt asezate numeroase "onuri 'ul"ani"e "u altitudini de pestee 4888m, "ulminand "u 'ar!ul A"on"agua, "el mai inalt 'ar! al Anzilor, situat pe granitele dintre Argentina si C-ile, In mor!ologia Anzilor argentinieni un rol important il Goa"a !ormele de relie! aso"iate 'ul"anismului si gla"iatiunii, ai"i regasindu&se "el mai mare numar de 'ul"ani ("ir"a 25 de 'ul"ani a"ti'i) "e stau pe un !undament solid de ro"i ar-ai"e sau paleozoi"e, pre"um si urme ale gla"iatiunii "uaternare (numeroase la"uri gla"iare, "u pre"adere in Anzii (atagoniei), Zona de cratogen a Ameri"ii de Sud "uprinde regiunile de plat!orma din partea esti"a a "ontinentului, iar in Argentina a"estea sunt reprezentate de: Campia Erand C-a"o, (ampasul si (odisul (atagoniei, :in pun"t de 'edere al e'olutiei paleogeogra!i"e, a"este stru"turi sunt "ele mai 'e"-i, apartinand (re"am rianului, .undamentul lor are 'arsta proterozoi"a si e "ontituit din granite si sisturi "ristaline, "are sunt a"operite partial "u sedimentar paleozoi" si mezozoi", /egiunile de "ampie(C-a"o si (ampas) s&au !ormat in Dertiar, "and S"utul Brazilian a !ost dislo"at in lo"uri, dintre "are unele s&au inaltat (rezultand asa&numitele Msierre pampieneJ), iar altele s&au s"u!undat, (este protiunile s"u!undate, in perioada Cuaternara s& a depozitat o mare "antitate de sedimente pro'enite din regiunile mai inalte (puna), !ormandu&se ast!el "ele doua mari "ampii, Argentina a !ost a!e"tata si de "utari -er"ini"e, "are s&au mani!estat in zona de la sud de la estuarul La (lata, dar ele s&au pastrat numai su !orma de masi'e izolate (Sierra del Dandil si Sierra de la $entana&am ele situate in apropierea O"eanului Atlanti") sau au !ost dire"t atasate zonei andine (Sierra de Cordo a),

(atagonia, "are o"upa sudul tarii, are un !undament pre"am rian ((lat!orma (atagoniei), dar si un !undament -er"ini", insa in prezent, datorita a"operisului sedimenatr de mare grosime, a"esta nu mai este e'ident,

3.Principalele forme de relief ale Argentinei


(e teritoriul Argentinei se pot distinge trei mari zone geogra!i"e, ine di!erentiate: zona nordi"a si "entrala L reprezentata prin relief de campie zona 'esti"a L reprezentata prin relief montan zona sudi"a L "u relief de podis

Fig.3 Harta fizica a Argentinei

In nordul si "entrul Argentinei, relie!ul de "ampie se regaseste in "ampiile Eran C-a"o, #ntre /ios si (ampas, (artea 'esti"a a tarii se distinge prin lantul muntos andin, iar eCtremitatea sudi"a este o"upata de (odisul (atagoniei,

Campia Gran C aco se situeaza in partea nord&esti"a a Argentinei, !iind delimitata la 'est de Muntii Anzi, la est de 'alea raurilor (aragua)&(arana, iar la sud de /io Sallado, Eran C-a"o se intinde si pe teritoriul (aragua)&ului, doar C-a"o Central si C-a"o Austral !iind situate in Argentina, #ste o "ampie piemontana tra'ersata de raurile (il"oma)o, BermeGo si Sallado, in zona piemontana a'and altitudini de 288&;88 metri, iar spre est a'and altitudini mai s"azute, de pana la 78&388 metri, Supra!ata "ampiei este a"operita "u alu'iuni depuse de apele "urgatoare din Anzi si !ormatiuni loessoide, La nord de estuarul La (lata, intre !lu'iile (arana si +rugua), se intide Campia !ntre "ios, pe o lungime de 3888 9m, A"easta "ampie Goasa se mai numeste Mesopotamia argentiniana , !iind inundata de apele "elor doua !lu'ii in timpul 'erii si presarata "u alti permanente, la"uri si mlastini temporare si stra atuta de o retea de ape "urgatoare tri utare !lu'iului (arana,

Pampasul argentinian este o 'asta "ampie de "ir"a 488,888 9m2, !oarte !ertila, situata intre /io Colorado la sud, litoralul atlanti" la est si "restele andine la 'est, In nord este marginita de Campia Eran C-a"o, insa nu eCista o limita pre"isa, /elie!ul este monoton, altitudinile 'ariand intre 38&258m, iar spre zona piemontana a Anzilor !iind mai ridi"ate, In "adrul (ampasului se pot distinge doua unitati maGore, si anume: (ampasul +med in partea esti"a si (ampasul +s"at in 'est, "u altitudini mai mari, Pampasurile Umede au altitudini Goase si sunt "onstituite din asa&numitele M!ormatiuni de pampasJ, "are "uprind depozite "uaternare, o alternanta de nisipuri, argile, marne mai !ine si mai grosiere, a"operite de loess, In partea "entrala se des!asoara o serie de depresiuni alungite, o"upate de alti si la"uri, A"easta "ampie este drenata de o serie de rauri, printre "are /io Sallado, (arana si a!luentii lor, In sudul (ampasurilor +mede, in apropiere de tarmul atlanti", se inalta doua masi'e 'e"-i: Sierra del Dandil(488m) si mai la 'est, Sierra de la $entana(3257m), doua insel erguri de origine -er"ini"a(nu rele'a ni"io legatura de "ontinuitate "u Cordilierii 'esti"i si "u MSierrele (ampineJ)

Pampasurile uscate se "ara"terizeaza prin lanturi muntoase paralele, orientate de la nord la sud, denumite MSierre (ampineJ, si depresiuni alungite "are le separa, a'and aspe"t

de olsonuri (regiuni Goase, aride marginite de a rupturi), .undul olsonurilor este a"operit "u gresii si "onglomerate, pre"um si "u depozite la"ustre ogate in gips, In a"este depresiuni sunt "antonate la"uri sarate si malstini, "u un "ara"ter endorei" pronuntat, Sierrele (ampine au altitudini asemanatoare Anzilor, Sierra .amantina aGungand pana la 4258m si prezentand urme ale gla"iatiunii, In estul a"esteia, se intinde Sierra .iam ala (5758 m), iar sirul "el mai esti" este reprezentata de Sierra de Cordo a (2775 m) si Sierra San Luis (2358 m), :intre olsonuri se remar"a Medano Erande Banado ("el mai eCtins) si Salinas Erande , o depresiune a"operita "u mlastini sarate,

In eCtremitatea sudi"a a Argentinei se intinde Podisul Patagoniei, intre raul Colorado la nord, Stramtoarea Magellan la sud, (iemontul Anzilor la 'est si tarmul O"eanului Atlanti" la est, Are o stru"tura ta ulara, iar altitudinile sunt mai ridi"ate "atre regiunea piemontului andin, 3888&3588 m, dra s"ad treptat spre est pana la 358 m spre tarmul atlanti", Ai"i se gaseste si "ea mai Goasa depresiune din intreaga Ameri"a: leguna del Car on, la 385 m su ni'elul marii, In (atagonia se gases" regiuni aride, dez'oltate la 488&788 m altitudine, intre !lu'iul Colorado si Eol!ul Santa Cruz, A"este deserturi ale (atagoniei au "ara"ter de ses si sunt destul de ine alimentate de parauri din Anzi, dar "are uneori sea"a,

In partea 'esti"a a tarii se situeaza lantul muntos al Anzilor "are pe teritoriul Argentinei se impart in doua su di'iziuni: Anzii nord&'est argentinieni si Anzii (atagoniei, Anzii nord-vest argentinieni L in partea lor nordi"a se prezinta "u o "atena uni"a, !oarte inalta, "u "reste as"utite si ina""esi ile, In partea "entrala, "atena andina se prezinta "a un impunator edi!i"iu muntos, "u 'ar!uri !oarte inalte, maGoritatea peste 5888 m: San Kose (5288 m), Cerro de Dupungato (4548 m), In "ontinuarea a"estora, in"epe seria "restelor de peste 4888 m altitudine, "e !ormeaza o "atena prin"ipala pe "are se gaseste granita intre Argentina si C-ile, :intre toate se e'identiaza A"on"agua (4252 m), "el mai inalt 'ar! al Anzilor, pe "are limita zapezilor permanente "o oara pe 'ersantul sudi" la 5788 m, iar pe "el nordi" la 4888 m, In partea esti"a a a"estor munti se intind Sierrele (ampine, limita dintre ele si Anzii propriu&zisi !iind greu de pre"izat, deoare"e au o stru"tura identi"a si altitudini asemanatoare, La sud de paralela de 58o latitudine sudi"a, se gases" Anzii Patagoniei, "are sunt in "ea mai mare parte a"operiti "u g-etari de altitudine, In partea "e mai sudi"a a a"estor munti, inaltimile aGung pana la 2688 m in Cerro (aine si depase" ;888 in spe"ta"ulosul 'ar!

.itz /o), a"operit "u g-etari, :atorita gla"iatiunii "uaternare, (atagonia se u"ura de prezenta a numeroase la"uri gla"iare, Anzii se "ara"terizeaza printr&un a""entuat 'ul"anism, seria "-iliano&argentiniana numarand "ir"a 25 de 'ul"ani a"ti'i, a'and inaltimi 'ariate: Llullailla"o (4658 m), Anto!alla (4558 m), OGos del Salado( 4776 m), Monte Burne) (3668 m),

!nclave si e#calve
In "on!ormitate "u tratatele semnate "u /epu li"a (aragua), s&a "on'enit "a insulele de pe raurile (arana si (aragua) (eC"eptand Na"ireta si Cerrito) sa !ie a"ordate tarii "are este mai apropiata de tarmurile lor, !iind apele di'izate de "analul prin"ipal al raului, :upa delimitarea insulelor in 3278 au ramas en"la'e din a uneia si a altei tari in apele "eleilalte, atat in raul (arana "at si in raul (aragua), Apartin /epu li"ii Argentina din (ro'ini"a de Corrientes insulele: Apipe Erande, #ntre /ios, grupul Caa $er, las Islas $erdes si "ele doua insule de Costa Larga, toate situate pe raul (arana in ape paragua)ene, (rin semnarea tratatului /aului +rugua) din 3243, "are a sta ilit limita asupra raului intre Argentina si +rugua), a !ost sta ilit "a la sud de zona A)ui&"are este lo"ul unde mai tarziu s&a "onstruit araGul Santo Erande&, limita tre"e prin "analul "el mai adan", separand de asemenea si insulele, In "iuda a"estui !apt, insulele .ilomena Erande, .ilomena C-i"a, (alma C-i"a, Bassi, Dres Cru"es, si insulitele Al a si C-ingolo, s&a de"is "a apartin +rgua)&ului din "auza populatiei "are este de a"ea origine, "-iar da"a apele "are le in"onGoara apartin /epu li"ii Argentiniene, In a"est !el a"este insule "ontituie en"la'e ale +rugua)&ului in ape argentiniene, Insula Martin Ear"ia este o eC"la'a argentiniana apropiata de "on!luenta raurilor (arana si +rugua), un 9ilometru in apele urugua)ene, la o distanta aproCimati'a de ;,5 9m de "oasta a"estei tari, aproape de lo"alitatea Martin C-i"o, Dratatul /aului La (lata, semnat de Argentina si +rugua) in 326; a rea!irmat apartenenta argentiniana a insulei, terminandu& se "u o disputa, "are a durat un se"ol, intre "ele doua tari, :atorita sedimentarii alu'ionale, s&a !ormat o insula in !ata "oastei de nord Martin Ear"ia, "are a !ost numita de Argentina Punta Bauza si de +rugua) Timoteo ominguez si a !ost o ie"t de dsputa intre am ele tari, (rin semnarea Dratatului /aului La (lata Argentina a re"unos"ut su'eranitatea urugua)ana asupra "are, mai tarziu, a ramas unita de Martin Ear"ia "onstituind o !rontiera us"ata,

$. Clima Argenitnei
:atorita pozitiei sale geogra!i"e, intre 25o54I si 55o;I latitudine sudi"a, dar si datorita di'ersitatii !ormelor de relie!, Argenitna are o "lima 'ariata, (redominanta este "lima temperata, dar in partea nordi"a se distinge "lima tropi"ala si su tropi"ala, iar in sud, "lima su polara, Ast!el "a nordul tarii se "ara"terizeaza prin 'eri !oarte "alde si umede si ierni lande si us"ate, In partea "entrala, 'erile sunt "alde si ploioase, "u !urtuni, iar iernile sunt ra"oroase, /egiunile sudi"e au 'eri "alde si ierni re"i, "u pre"ipitatii solide, mai ales in zonele montane, (e pis"urile "ele mai inalte se inregistreaza temperaturile "ele mai s"azute, "lima !iind arida, Climatul tropical se gaseste in "ampia Eran C-a"o unde se inregistreaza "ele mai mari temperaturi, a"easta !iind delimitata de izoterma de 27oC a lunii ianuarie, $erile sunt !oarte "alduroase, iar iernile sunt mai re"i si us"ate, In lunile !oarte "alde, ianuarie si !e ruarie, temperaturile depases" ;8oC, aGungand si pana la 55oC, In lunile re"i, iunie si iulie, temperatura medie este de 38&33oC, (re"ipitatiile sunt intense mai ales 'ara, pana la 3888 mm<an, !iind mai ogate in partea de 'est, In "ampia #ntre /ios, aGung pana la 3588 mm<an, Campia Eran C-a"o se distinge si prin amplitudinile termi"e !oarte mari, datorate in'aziei maselor de aer sudi"e re"i "are patrund adan" pe "ontinent, Cand at a"este 'anturi re"i denumite MpamperosJ, sunt mari 'ariatii diurne de temperatura, ast!el "a desi in timpul notpii se inregistreaza 3oC, in miGlo"ul zilei a"estea pot atinge si ;8oC, Climatul su%tropical "uprinde (ampasul argentinian si se "ara"terizeaza prin amplitudinile termi"e "ele mai a""entuate, 'eri !oarte "alde si ierni lande si se"etoase, Demperatura medie anuala este de 34oC, in luna ianuarie atingand 2;oC, iar iarna, in luna iulie, 2oC, Masel de aer re"e (pamperos) pro'oa"a s"aderi !re"'ente ale temperaturii su 8oC, determinand ing-eturi si "-iar 'is"ole, (re"ipitatiile "ad mai ales 'ara, masel de aer atlanti"e "u "ara"ter musoni" adu"and multa umezeala in partea esti"a (288 mm<an), dar spre 'est s"ad, pana la 558 mm<an, In (ampasurile +s"ate, temperaturile sunt "e'a mai ridi"ate, maCimele situandu&se peste 58oC, iar pre"ipitatiile sunt s"azute, a ia ating ;88&;58 mm<an, $ersantii esti"i ai MSierrelor (ampineJ primes" ploi mai multe, aduse de "urentii atlanti"i (Sierra de Cordo a 288 mm<an) Climatul temperat se intinde la sud de paralela de 58o latitudine sudi"a pana in Dara de .o", "uprinzand regiunea (atagoniei si litoralul atlanti", In "eea "e pri'este temperaturile, in luna "ea mai "alda mediile nu depases" 35oC, iar media lunii "elei mai re"i(iulie) este de 4oC la nord si 8oC la sud, In'aziile de aer antar"ti" "o oara temperaturile pana la &35oC, &;5oC, Cantitatea de pre"ipitatii 'ariaza !oarte mult, insa in "ea mai mare parte pre"ipitatiile sunt reduse, su ;88 mm<an, datorita Anzilor, "e se "onstituie "a o ariera orogra!i"a, (redomina ast!el "ara"terul arid si semiarid,

In Dara de .o", 'ara este umeda si ra"oroasa, iar iarna este destul de moderata, dar lunga: 28 de zile pe an sunt lipsite de ing-et, (re"ipitatiile sunt relati' s"azute si "ad su !orma de zapada iarna, Demperatura se mentine "onstanta, iar 'antul este stapana a solut, Ai"i isi dau intalnire !urtunile "elor patru pun"te "ardinale: "ele ing-etate dinspre Antar"ti"a, "ele dinspre (a"i!i", "ele naprasni"e dinspre "ontinent si "ele mol"ome dinspre Atlanti", In "eea "e pri'este clima Anzilor argenitnieni, a"easta este su tropi"ala intre paralele de ;8o si ;7o latitudine sudi"a, !!ind "ara"terizata prin temperaturi medii de 35oC si pre"ipitatii "e "res" in "antitate de la est la 'est si de la nord la sud, pe 'ar!urile inalte !iind a undente, La altitudine !oarte mari in"epe regiunea zapezilor 'esni"e, "are a"opera o parte importanta a "restelor de munti, (e 'ersantul oriental al Anzilor, temperaturile s"ad treptat de la nord la sud, predominand ariditatea, In Anzii (atagoniei, "lima este temperata si !oarte umeda, "u 'eri ra"oroase, Demperaturile "elei mai re"i luni (iulie) 'ariaza intre ;o si 6oC, iar pre"ipitatiile medii anuale 'ariaza intre 3288 si ;888 mm<an, In partea nord&'esti"a a Argentinei se a!la (una de Ata"ama, o zona de ariditate eCtrema,

&. 'idrografia Argentinei


a! Apele curgatoare
/eteaua -idrogra!i"a a Argentinei este tri uatara in mare maGoritate O"eanului Atlanti", dire"t L asa "um sunt rautile (atagoniei (/io Colorado, /io %egro) si "ele "are stra at sudul (ampasului L sau indire"t, prin sistemul -idrogra!i" La (lata, Cel mai mare rau al Argentinei este Parana, "are o tra'erseaza din nord spre portiunea "entrala a tarii, (arana se !ormeaza prin unirea a!luentilor /io Erande si (aranai a si are un "urs de 5688 9m lungime si un azin de 2,77 milioane 9m2, !iind al doilea sistem !lu'iatil din Ameri"a de Sud, dupa Amazon, Are numerosi a!luenti dintre "are Iguazu este "el mai important din "ursul superior, pe a"est rau Brazilia si (ragua)&ul "onstruind "el mai mare araG din lume (328m) si o mare -idro"entrala, La granita dintre Argentina si Brazilia, pe raul Iguazu se a!la una dintre "ele mai spe"at"uloase "asa"ade din lume, "as"ada Iguazu, al"atuita din 265 de "atara"te !ormate "am la 28 9m de pun"tul de 'arsare al raului Iguazu in Alto (arana, Cas"adele se intind pe

2688 m lungime si au o "adere de 62 de m inaltime, iar in unle se"toare "ad in "as"ade du le de "ate ;8 de m !ie"are, In a'ale de "on!luenta "u raul Iguazu, (arana !ormeaza granita dintre Argentina si (aragua), pana la "on!luenta sa "u "el mai mare a!luent al sau, raul (aragua), (e a"est se"tor !lu'iul intra in "ampia mlastinoasa #ntre /ios, situata intre (arana si +rugua), iar apoi "urge spre sud, stra atand (ampasul pana la 'arsarea in estuarul La (lata, un estuar lung de ;28 9m si lat de 228 9m, :e itul mediu al !lu'iului (arana la "on!luenta "u /io Erande si (aranai a este de 4888 ; m <s, .lu'iul (arana este !oarte important pentru partea australa a Ameri"ii de Sud, atat pentru "a reprezinta "ea mai importanta "ale de transport, "at si datorita potentialului sau -idroenergeti", 'alori!i"at pe a!luentii (aranai a, /io Erande si Diete, Paragua()ul este "el mai mare a!luent al (aranei, a'and o lungime de 2288 9m, (e teritoriul Argentinei primeste "ei mai mari a!luenti ai sai, (il"oma)o si BremeGo, si stra ate longitudinal "ampia Eran C-a"o, Se 'arsa in estuarul La (lata unde !ormeaza o delta "omuna "u +rugua)&ul, *rugua()ul "u o lungime de 2288 9m, este rau de granita pe "ea mai mare parte din lungimea sa intre Argentina, Brazilia si +rugua), In "ursul miGlo"iu si in!erior se apropie de (arana si "urg paralel pana la 'arsarea in estuarul La (lata, delimitand "ampia mlastinoasa #ntre /ios, Are un de it mediu de 5588 m;<s, "aurile din Patagonia iz'oras" din regiunea muntoasa a Anzilor si au un de it maCim de prima'ara, "and are lo" topirea zapezilor in Anzi, si altul de 'ara, determinat de topirea g-etarilor, A"este rauri stra at tinuturile se"etoase pana aGung la tarmul Atlanti", nea'and aproape ni"iun a!luent, "io #olorado se 'arsa in gol!ul Ba-ia Blan"a, "io $egro in gol!ul San Matias, iar "io #%ubut se 'arsa mai la sud de gol!ul San Matias, de asemenea in Atlanti",

b! Lacurile
In Argentina, maGoritatea "u'etelor la"ustre se regases" in (atagonia, "a urmare a gla"iatiunii "uaternare "are a a!e"tat a"easta zona, Atat Anzii (atagoniei, "at si (odisul (atagonie au !ost a"operite de g-etari montani si de "alota, ast!el "a la"urile gla"iare si !iordurile !ormeaza o ade'arata regiune la"ustra de o parte si de alta a lantului muntos, :intre a"estea, o parte sunt drenate prin zona de podis spre O"eanul Atlanti": $iedma, Argentino, La (lata, .ontana, Masters si %a-uel Huapi (unul dintre "ele mai importante la"uri din (atagonie), iar altele "atre O"eanul (a"i!i": Buenos Aires, San Martin , et", Cel mai mare la" din suita la"urilor su andine este +uenos Aires, a'and o supra!ata de 2588 9m2, Se intinde atat pe teritoriul Argentinei, "at si in C-ile, dar s"urgerea se !a"e prin raul Ba9er spre 'est, spre O"eanul (a"i!i", #ste un important azin "u apa dul"e, !olosit in prezent pentru pis"i"ultura,

Al doilea "a intindere dupa Buenos Aires este la"ul Argenitno (3588 9m2), urmat de la"urile ,iedma (3388 9m2) si San -artin (3838 9m2), A"este trei la"uri, impreuna "u Buenos Aires, !ormeaza o grupa su andina asemanatoare "u grupa la"urilor su alpine din nordul Italiei, La"ul Argentino are o adan"ime maCima de ;88 m si prezinta numeroase rami!i"atii in partea dinspre munte, In a"est la" se s"urg apele la"ului $iedma, iar prin raul Santa Curz, apele la"ului Argentino se 'arsa in gol!ul Ba-ia Erande al O"eanului Atlanti", :e o importanta deose ita este la"ul .a uel 'uapi, situat pe 'ersantul esti" al Anzilor, la "onta"tul dintre munti si podis, %u are o supra!ata !oarte mare, "omparati' "u "elelalte la"uri &55; 9m2&, are multe rami!i"atii "u aspe"t de !iorduri si este drenat prin raurile Lima) si /io %egro in O"eanul Atlanti", Sin in Dara de .o" eCista la"uri de origine gla"iara, "el mai mare !iind Fagnano, "u o supra!ata de 52; 9m2, Se a!la la "ir"a 388 m altitudine si este in"onGurat de inaltimi "are nu depases" 3888 m, :atorita situarii sale, apa la"ului ramane ing-etata o mare parte din an, Apele lui se s"urg in gol!ul Seno Almirantazgo, Apa a"estor la"uri din sudul Argenitnei este dul"e, datorita alimentarii lor din ploile si zapezile "are "ad din Anzi, spre deose ire de la"urile situate mai la nord, "ele din (ampasul argentinian, "are sunt maGoritatea sarate, A"este la"uri sarate se gases" in zonele endorei"e, respe"ti' in regiunile de tip M olsonJ: la"ul Mar C-iOuita, #peOuen, Salinas Erandes L 38 888 9m2

c! &%etarii
In Anzii de Sud, datorita pre"ipitatiilor a undente, limita zapezilor "o oara in Gur de ;588&;888 m, In Anzii (atagoniei se !ormeaza doi "entrii mari de gla"iatie a"tuala: in peninsula Daitao (in C-ile) si pe 'ar!ul .itz /o) (;;65 m), In Dara de .o", Muntele :arFin de 2;58 m este a"operit de g-etarii mai mi"i, In a"easta zona, limita zapezilor "o rara pana la 488 m,

/. ,egetatia, fauna si solurile


a, 'egetatia
:i'ersitatea "limei si a relie!ului "e "ara"terizeaza Argentina se imprima si asupra 'egetatie, A'and in 'edere situarea sa de la nord la sud intre paralele de 25o si 55o latitudine

sudi"a, a"est stat se in"adreaza intre "ele doua mari regiuni !loristi"e ale Ameri"ii de Sud: regiunea %eotropi"ala, respe"ti' regiunea Antar"ti"a, In nordul Argentinei, in "limatul tropi"al, 'egetatia este adaptata la anotimpul se"etos, !iind !ormata din pal"uri si paduri "u !runze "azatoare, ar usti, in alternanta "u supra!ete ier oase (stepa), Se disting palmierul de "eara, ar ustul Bungail'illia si di!erite spe"ii de Oue ra"-o, lemnul a"estora din urma !iind !olosit in "onstru"tia na'elor,

In "ampia #ntre /ios se intind padurile tropi"ale umede, "are se lumineaza tot mai mult spre sud si tre" in paduri&galerii in lungul 'ailor, In sudul "ampiei predomina 'egetatia de sa'ana, "u graminee inalte si "u ar ori izolati (spe"ii de palmieri), "unos"ute su numele de M"ampos limposJ, Dot in nordul Argentinei, dar mai spre 'est, la inaltimi de 3888&;588 m, eCista o 'egetatie de to!isuri Cero!ile in ameste" "u "a"tusi, "lima !iind arida, In (ampas "reste o 'egetatie !ormata eC"lusi' din graminee su !orma de tu!e "are aGung la 48&388 "m inaltme (Stipa, Aristida, (oa), insa "ea mai mare parte a a"este stepe a !ost trans!ormata in terenuri agri"ole "e se dez'olta pe "ernoziomuri, :atorita "limei aride, (ampasurile +s"ate au o 'egetatie sara"a"ioasa, al"atuita din os"-ete de ar usti si ar ori adaptati la us"a"iune: (roso is Al a, (rosopis %igra si in ameste" "u "a"tusi, (e MSierrele (ampineJ se dez'olta paduri semitropi"ale, iar la altitudini de peste 2888 m, apare o 'egetatie alpina si tur arii, Spre eCtremitatea sudi"a a "ontinentului, in podisul (atagoniei, predomina 'egetatia de stepa al"atuita din tu!isuri tepoase "u graminee, dintre "are mai raspandite !iind iar a tussoc( si 'iolla magellanica, (iemontul esti" al Anzilor poarta numele de MMonteJ si are 'egetatie greu de patruns de tip Mma""-iaJ, Anzii au o 'egetatie "u "ara"ter Cero!il, a'and un "limat re"e, Se dez'olta paduri de "oni!ere "u spe"ii de Armacarta, iar apoi in"ep sa apara ar ori "u !runze "aztoare, in ameste" "u spe"ii de !agi, (adurile temperate se eCtind pana in sudul "ontinetului si tre" in Dara de .o"

, )auna
Climatul tropi"al se distinge din pun"t de 'edere !aunisti" printr&o mare 'arietate de animale si pasari, adaptate a"estui tip de "lima, Ast!el, in "ampia Eran C-a"o, se intalnes" maimute "u "oada pre-ensila, pume, tapiri, !urni"ari, multe spe"ii de pasari (strutul ameri"an, pasarea )a"utinga), rozatorul tu"o&tu"o si reptile,

Zona de stepa a (ampasurilor nu are un numar !oarte mare de spe"ii animale, distingandu&se "u pre"adere rozatoare pre"um aguti si 'is"a@a, iar dintre mami!ere, "er ul pamapasurilor, pisi"a pampasurilor si "ate'a pasari, In podisul (atagoniei !auna este reprezentata de pume, "are se regases" pana in eCtremitatea sudi"a a "ontinentului, 'ulpea patagoneza, 'ulpea magellani"a, rozatoare pre"um tu"o&tu"o si dintre pasari, strutul lui :arFin, .auna andina e ine reprezentata de spe"ii de lame pre"um guana"ul si 'i"unia, -uemulul, un "er puterin" si ager, ursul "u o"-elari , "er ul padu, unele rozatoare si pasari:'ulturul ameri"an sau "ondorul, "are z oara la o altitudine de 6888 m si "ara&"ara, un !el de uliu, /egiunea Darii de .o" se remar"a datorita a'i!aunei, a"esta !iind lo"ul de intalnire a mii de pasari, de la pasari "alatoare (le ede, !lamingi, rate sal ati"e, i ia) pana la pasari de prada (uriasul "ondor al Anzilor) si pasri marine: ga'iote, ga'iontine, porum ei de mare, pinguini, et",

", Solurile
In partea esti"a a (ampasului argentinian s&a "onturat o zona restransa de "ernoziomuri, pe "are se dez'olta in prezent "ulturile "erealiere, iar spre 'est si nord o zona mai eCtinsa de 9astaniozomuri (soluri "astanii ogate in -umus), la poalele Anzilor si in Campia Eran C-a"o, In (atagonia se !ormeaza soluri rune&"enusii de pustiu, datorita "ara"terului us"at al "limei, dar mai apar si "ate'a areale mi"i o"upate de 9astaniozomuri, iar in Dara de .o" apar podzoluri,

0. 1iviziunile administrative
Argentina este o republica de tip federal ("on!orm Constitutiei adoptate in 375;) !ormata din 2; de pro'in"ii, un distri"t !ederal "are "uprinde "apitala Buenos Aires si "ate'a su ur ii, un se"tor argentinian in Antar"ti"a si "ate'a insule in O"eanul Atlanti",

Fig. $ Provinciile Argentinei Fig.& #ele * mari regiuni ale Argentinei Cu eC"eptia pro'in"iei Buenos Aires si Ciudad Autonoma de Buenos Aires, toate "elelalte pro'in"ii au semnat tratate interpro'in"iale de integrare, e'identiidu&se ast!el in $ mari regiuni: "egi2n del .orte Grande Argentino, !ormata din pro'in"iile Catamar"a, Corrientes, C-a"o, .ormosa, KuG), Misiones, Du"uman, Salta si Santiago del #stero "egi2n del .uevo Cu(o, al"atuita din pro'in"iile: La /ioGa, Mendoza, San Kuan si San Luis "egi2n Centro, !ormata din pro'in"iile: Cordo a, #ntre /ios si Santa .e "egi2n Patagonica, "onstituind pro'in"iile: C-u ut, La (ampa, %euOuen, /io %egro, Santa Cruz si Dierra de .uego, Antartida si Insulele Atlanti"ului de Sud, Dara de .o"(Dierra del .uego) este o insula in !orma de triung-i, "u o supra!ata de peste 62 888 9m2, despartita de "ontinent prin stramtoarea Magellan, Argentina imparte teritoriul Darii de .o" "u 'e"ina sa, C-ile,

3. Populatia si asezarile umane


Argentina are o supra!ata de 2 678 888 9m2, !iind al doilea stat din Ameri"a de Sud, dupa Brazilia si o populatie "are de&a lungul anilor s&a a!lat mereu in "restere aGungand in prezent la ;2 655 888 de lo"uitori (anul 2887), #'olutia numeri"a a populatiei este determinata de indi"ii de natalitate si mortalitate, In Argentina natalitatea este de 36,5P, su 'aloarea medie "are se inregistreaza pe "ontinent, iar mortalitatea este de 6,4P, ensitatea populatiei este destul de redusa L 35 lo"<9m2, :esi Argentina are o supra!ata mare, "onditiile naturale (intinderile mari de munti, apropierea de regiunile ar"ti"e) au a"tionat "a !a"tori restri"ti'i ai popularii, :ensitatea intregistreaza 'alori di!erite in interiorul tarii, e'identiindu&se o mare "on"entrare a populatiei in zona estuarului La (lata, pe 'alea !lu'iului (arana si in depresiunile preandine (Du"uman, Cordo a, Mendoza), pe "and in (atagonia si Dara de .o", populatia este redusa, In "eea "e pri'este structura pe se+e si grupe de varsta, 53,;= din populatia totala sunt !emie si 57,6 =sunt ar ati ("on!orm re"ensamantului din 2883), O "ara"tersiti"a importanta a populatiei argentiniene este im atranirea demogra!i"a, Argentina situandu&se (in Ameri"a) pe lo"ul al treilea in a"est sens, dupa +rugua) si Cu a, Ast!el persoanele "u 'arsta de peste 48 de ani reprezinta 3;,5 = din totalul populatiei ("on!orm estimarilor I%:#C din 2885),

In structura etnica a populatiei Argentinei, "ea mai mare pondere o au lo"uitorii de origine europeana, in spe"ial spaniolii, italienii si !ran"ezii, Alaturi de a"esteia, traies" si amerindieni, urmasi ai populatiei astinase prezente pe "ontinent inainte de sosirea

europenilor, metisi, rezultati in urma in"ru"isarilor al ilor "u amerindienii, pre"um si asiati"i (Gaponezi, "-inezi, ara i), Structura etnica 4a%el 1 !tnia Procenta5ul #uropeni (rasa al a) 74,5 = Metisi 4,5 = Amerindieni ;,5 = Asiati"i ;,6 = Structura confesionala este in stransa legatura "u "ea etni"a, predominand religia "aoli"a, Structura confesionala 4a%el 2 "eligia Catoli"i (rotestanti Musulmani Iudei Altii Procenta5ul 77 = 5,5 = 3,5 = 3,3 = 5=

Lim a o!i"iala a Argentinei este spaniola, numita de "atre argentinieni M"astellanaJ, iar alte lim i 'or ite sunt: italiana, germana, ara a, dar si lim ile amerindiene: Oue"-ua, guarani, Oui"-ua, mapundungun, et", 72= din populatia totala argentiniana este ur ana, mai ales "a urmare al eCodului rural, as!tel "a dez'oltarea oraselor mari, de tip metropola, este in plin a'ant, Asezarile rurale se regases" mai ales in lungul tarmului Atlanti" si in interiorul tarii, pe 'aile prin"ipalelor rauri, In pampasul argentinian, unde populatia se o"upa "u "resterea animalelor sunt spe"i!i"e asezarile dispersate, lu"uintele a'and !orma de para'an sau "orturi a"operite "u piei de animale, (utine asezari rurale mai pastreaza "ate "e'a din spe"i!i"ul populatiei astinase, deoare"e "olonistii europeni au adus modele noi de asezari rurale, de tipul Mestan"iasJ sau M-a"iendasJ, lo"uite de asa&numitii Mgau"-osJ, repli"a a "oF o)&lor nord&ameri"ani, Asezarile ur%ane "uprind "ea mai mare "on"entrare a populatiei, moti' pentru "are Argentina are ; orase "u peste 3 milion de lo"uitori plus "apitala Buenos Aires "are are "ir"a 32 milioane lo"uitori, O trasatura spe"i!i"a a ur anismului sud&ameri"an este dez'oltarea "artierelor insalu re, in Argentina "unos"ute su numele de M'illas miseriusJ, Capitala Buenos Aires este unul dintre "ele mai mari orase latino&ameri"ane, e'olutia sa !iind !a'orizata de amplasarea sa in estuarul raului La (lata si de dez'oltarea agri"ulturii

in pamapasul argentinian, Buenos Aires a de'enist ast!el un mare port si una din marile piete de "ereale ale lumii, :omina ruta marilor rauri na'iga ile, "a si pe "ea aeriana, !iind poarta de intrare si iesire a tarii, Argentina este adesea des"risa "a !iind o tara ma"ro"e!ali"a, din "auza in!luentei enorme a "apitalei, Buenos Aires, in aproape toate aspe"tele 'ietii nationale, Cu o zona metropolitana de mai mult de 32 miloane de lo"uitori, este prin"ipalul "entru ur an din tara "on"entrand un pro"ent de ;3= din populatie si un pro"ent de 58= din produ"tia ruta in doar 8,35= din teritoriu, (e un lo" al doilea indepartat se a!la Eran Cordo a, a "arui populatie este de aproape ze"e ori mai mi"a, Cele mai importante "entre ur ane sunt: 3, Buenos Aires (Eran Buenos Aires: 32,854,622 lo",), "entrul politi", e"onomi" si "ultural al tarii, (rin portul orasului se realizeaza mare parte a s"-im ului inter"omer"ial al Argentinei "u alte tari, 2, Cordo a (Eran Cordo a: 3,;47,;83 lo",), este un important nu"leu industrial, "omer"ial si "ultural, situat in "entrul tarii, ;, /osario (Eran /osario: 3,343,377 lo",), prin"ipalul port !lu'ial al tarii, "on"entrand mis"area "erealelor dintr&o 'asta zona a (ampasului +med, #ste de asemenea un a"ti' "entru "ultural, industrial si !inan"iar, 5, Mendoza (Eran Mendoza: 757,448 lo",), grupeaza a"ti'itatile agro&industriale dintr&o importanta 'ale 'iti"ola si pomi"ola in 'estul tarii, 5, San Miguel de Du"uman (Eran San Miguel de Du"uman: 6;7,562 lo",), prin"ipalul oras din nordul Argentinei dz'oltat in Gurul industrializarii trestiei de za-ar, Cu mai mult de 488,888 lo"uitori: La (lata, Mar de la (lata Cu mai mult de 588,888 lo"uitori: Santa .e Cu mai mult de 588,888 lo"uitori: Salta, San Kuan #Cista de asemenea, trei orase "are depases" ;88,888 de lo"uitori, "in"i "u mai mult de 288,888 de lo"uitori si unspreze"e "u mai mult de 388,888 lo"uitori,

6. Aspecte legate de economia Argentinei

a,,ndustria
Argentina are importante resurse de petrol si gaze naturale, pe aza "arora si&a dez'oltat industria energetica si petroc%imica, "are impreuna "u industria alimentara si metalurgi"a, "onstituie aza e"onomiei nationale, Cele mai importante "antitati de petrol se gases" in (atagonia si Dara de .o", iar ra!inarea se !a"e in "entrele din /osario, Buenos Aires, La (lata, Ba-ia Blan"a, Argentina dispune de un potential -idroenergeti" ridi"at, a'and "onstruite mari %idrocentrale pe !lu'iile (arana si +rugua), Se remar"a "entralele Corpus (5588MQ) si Na")reta Apipe (5888MQ), Aproape Gumatate din energia ele"tri"a este o tinuta in -idro"entrale si "entralele ele"tronu"leare, ,ndustria alimentara o"upa un lo" important in e"onomia tarii si se remar"a prin marile a atoare "u instalatii !rigori!i"e si prin numarul mare de intreprinderi pentru prelu"rarea "arnii, Se mai produ" si uleiuri 'egetale (ulei de !loarea&soarelui, de ara-ide, de masline, de um a"), prin"ipalele regiuni !iind Cordo a si Misiones, In ultimul de"eniu s&a dez'oltat si siderurgia, "entre importante !iind la #n"enado, (alpala, San %i"olas, dar si metaluriga neferoasa, pe aza minereurilor de "upru, aur,

argint, zin", "on"entrate in pro'in"iile Cordilierilor, Cuprul se eCploateaza la (aranillos si +spallata, Si industria lemnului prezinta importanta in e"onomia Argentinei, eCistand eCploatari de pini si eu"alipti in "entrele din pro'in"iile Mesopotamiei, Argentina si&a dez'oltat si industria constructoare de maisni, in spe"ial doua su ramuri, a "ontru"tiei de auto'e-i"ule si "ea a "onstru"tiei na'ale, (rin"ipalele unitati sunt amplasate la Cordo a, #s"o ar si Buenos Aires, "el mai mare "entru de asam lare !iind a"esta din urma, "u aproape 588 888 u"<an,

, Agricultura
Argentina este una dintre primele tari din lume pentru produ"tia agri"ola si pentru "resterea animalelor, in spe"ial a o'inelor, :in totalul supra!etei tarii, terenul ara il reprezinta 35=, pasunile 58=, iar padurile ;5=, In prezent Argentina pra"ti"a o agri"ultura a'ansata, "resterea animalelor reusind sa suplineas"a ponderea redusa a terenurilor ara ile, (ampasul argentinian este regiunea in "are este "on"entrata "ea mai mare produ"tie agri"ola, (rin"ipalele produse agri"ole "ulti'ate sunt soia, porumbul si graul, .iind "onsiderata Mgranarul Ameri"ii LatineJ, Argentina "ulti'a grau pe supra!ete mari L 5 mil, -a, Se "ulti'a intens si soia (4 mil, -a), !loarea&soarelui (Argentina !iind prin"ipalul produ"ator) si "arto!i, #ste destul de dez'oltata si "ultura "itri"elor, in spe"ial lamai (lo"ul II mondial), pre"um si "ultura 'itei&de&'ie (lo"ul I in Ameri"a de Sud) in regiunile .ormosa, Mendoza si Salta, In regiunea Eran C-a"o se pra"ti"a silvicultura, importante !iind resursele de guer ra"-o, lemn de esenta tare si "oloranti de lemn de guaGa, Productiile agricole in -... Grau Porum% Soia Floarea)soarelui 4restie de za ar Citrice 37 mil, tone 35,6 mil, tone ;8 mil, Done(lo"ul II pe glo ) 5,5 mil, tone 34,5 mil, tone 2,5 mil, Done

4a%el 3 In "eea "e pri'este "resterea animalelor, Argentina este unul dintre "ei mai mari eCportatori de "arne de o'ine si o'ine, Carnea o tinuta de la animale este lu"rata in mari a atoare, "um sunt "ele din Buenos Aires, In pro'in"ia Buenos Aires se gaseste 58= din intregul e!e"ti' de 'ite si pana la ;8= din intregul e!e"ti' de oi, /fectivele de animale in -... +ovine 55 mil, de "apete
(lo"ul II in Ameri"a Latina)

7vine si caprine Ca%aline

23 mil, de "apete 5 mil, de "apete 4a%el $

", #aile de comunicatii


In!rastru"tura Argentinei este ine pusa la pun"t "omparati' "u "elelalte state ale Ameri"ii de Sud, "el mai ine dez'oltat se"tor !iind "el !ero'iar, Lungimea "ailor !erate este de peste ;3888 9m, "ea mai mare raspandire a lor !iind in pro'in"iile din (ampas, #Cista si "ai !erate transandine, "are leaga Buenos Aires&ul de Santiago (C-ile) si orasul argentinian Salta de orasul La (az (Boli'ia), Calea !erata transandina de la $alparaiso spre Buenos Aires, tra'erseaza "reasta andina la ;688 m, printr&un tunel lung de ;,5 m, %oduri !ero'iare sunt in Argentina la Buenos Aires (37 magistrale) si la Santa .e, Arterele rutiere au o lungime de peste 288 888 9m, densitatea retelei rutiere !iind mai mare in partea "entrala si nordi"a a (ampasului, (rin reteaua rutiera, "apitala tarii e "one"tata "u prin"ipalele orase si regiuni ale tarii, (rin (aso de la Cam re, tre"e soseaua transandina Mendoza (Argentina) L $alparaiso (C-ile), In "eea "e pri'este transporturile maritime, Argentina detine 72 porturi, dintre "are "ele mai importante sunt: Buenos Aires, La (lata&#nsenada, Ba-ia Blan"a, porturile +p& /i'er, Mar del (lata, Comodoro /i'ada'ia, (uerto :eseado, Madr)n si +s-uaia, Cele mai multe produse importate de Argentina aGung in tara pe "ale maritima, moti' pentru "are unitatile portuare si&au "reat o in!rastru"tura "are sa permita rularea unui tonaG mare de mar!uri( portul Buenos Aires are un rulaG de pana la 58 milioane tone<an), Dransportul !lu'ial se realizeaza pe !lu'iile (arana, (aragua) si +rugua), prin"ipalele porturi !lu'iale !iind Zarate si Campana, Dra!i"ul aerian este asigurat de MAerolineas ArgentinasJ si de alte so"ietati parti"ulare, prin"ipalul aeroport !iind "el din Buenos Aires, Aeroportul InternationalJ#zeizaJ este unul dintre "ele mai mari din lume si este utilizat de aproape toate marile "ompanii aeriene internationale,

d, Turismul in Argentina
:i'ersitatea si spe"ta"ulozitatea !ormelor de relie!, eCistenta potentialului turisti" antropi", "ompletate de o in!rastru"tura "orespunzatoare, !a" din Argentina o destinatie de mare 'aloare, Con!orm statisti"ilor din 3222, a"easta tara latino&ameri"ana a primit anual aproape ; mil, de turisti, (rin"ipalele o ie"ti'e turisti"e sunt: Capitala Buenos Aires si litoralul estuarului La (lata, "u renumitele statiuni de "ura -elio&marina, dintre "are se remar"a Mar del (lata si San .ernando, Buenos Aires se

impune din pun"t de 'edere turisti" prin o ie"ti'e antropi"e: (lanetariul Ealileo Ealilei, Deatrul Colon, (ar"ul (alermo, Casa /osada, C-iar si tango&ul, dans spe"i!i" argentinian, este un moti' de a 'izita "apitala, asa&numitele Mno"-es portenasJ !iind ade'arate atra"tii pentru turistii internationali, /egiunile preandine "u 'estigii ale "i'ilizatiilor pre-ispani"e si "u unele din primele orase aparute pe "ontinent (KuGu), Salta, San Miguel de Du"uman) O alta zona turisti"a importanta este (atagonia, "u par"urile ei nationale (%a-uel Huapi, Los Ela"iares) si "u statiunea San Carlos de Barilo"-e unde se pra"ti"a sporturi de iarna, dar si Dierra del .uego, "el mai sudi" teritoriu lo"uit permanent :e maCima atra"tie turisti"a este si Cas"ada Iguazu "u multimea de "atara"te si "u 'egetatia "are o in"onGoara O alta regiune turisti"a este "ea andina, "are este in stadiu de dez'oltare a a"ti'itatilor turisti"e,

"elatii internatinale
Argentina s&a alaturat altor tari din Ameri"a de Sud, !a"and parte din Me"osur (Mer"ado Comun del Sur) si din +niunea Statelor Sud&Ameri"ane, A parti"ipat la !ie"are !aza a operatiunii din Haiti, si de asemenea, a "ontri uit la operatiuni de mentinere a pa"ii, Argentina mentine o disputa de su'eranitate asupra insulelor Maldi'e, SandFi"- del Sur, Aurora si Eeorgias del Sur, administrate de /egatul +nit, alaturi de spatiile maritime in"onGuratoare, In anul 2884 a in"eput un litigiu "u +rugua) datorat in"eputului "onstru"tiei unei instalatii de "eluloza a !irmei !inlandeze Metsa&Botnia, in lo"alitatea urugua)ana .ra)a Bentos, Argentina a dat in Gude"ata +ruagua)ul in !ata Curtii Internationale de Kustitie argumentand "a instalatia plantelor de "eluloza este "ontaminanta si s&a realizat in in"al"area Statutului /aului +rugua),

Guvern si politica
Constitutia din 375; a sta ilit un sistem de gu'ernare reprezentati', repu li"an si !ederal, "are a !ost mentinut de toate re!ormele "onstitutionale realizate de atun"i, Argentina a !ost !ormata de "atre uniunea !ederati'a a pro'in"iilor "are au aparut dupa dizol'area a $irreinato del /io de la (lata si de "atre in"orporatia "elor "are s&au "onstituit in"epand "u Derritorios %a"ionales, (ro'in"iile sunt autonome, "eea "e se eCpli"a in arti"olul 323 din Constitutia %ationala, Constitutia in 'igoare in prezent este "ea "are rezulta din teCtul sta ilit de "atre Con'entia Constituanta in 3225, Autoritatile gu'ernului !ederal isi au sediul in Ciudad Autonoma de Buenos Aires, "are este a"tualmente #pitala "epublicii sau #apitala $atiunii, denumiri utilizate in Constitutia %ational si in legi, dar numite in mod ne!ormal Capitala !ederala,